>Emulgatorii, in sensul strict, sunt substante tensioactive sau agenti de suprafata,

caracterizati prin prezenta in molecula lor a unor grupari polare care le confera proprietati

tensioactive. Efectul emulgatorilor este de a micsora tensiunea superficiala care exista intre

doua lichide nemiscibile, permitand dispersarea fina a unuia in celalalt.

spa procedurile:

-Vinoterapia(cu vin)

-meloterapia(cu muzica)

-Hidromasaj

-Fangoterapia

-Telasoterapia(cu alge)

-Sauna uscata

umeda

-Balnioterapia(cu ape minerale)

-cromatoterapia

-apiterapia(ceva de genu cu intepaturi de albine sau nu stiu ce)

1)Este

important ce produse cosmetice alegem s folosim pentru c ingredientele lor

sunt absorbite prin piele n proporie de pn la 60%, acestea ajungnd n

sistemul nostru circulator.Ar trebui s fie ct mai curate, fr substane

chimice sintetice, conservani chimici, arome artificiale, colorani

artificiali, materii prime modificate genetic, pesticide, sulfai, PEG,

ftalai, SLS, parabeni etc.Rolul conservanilor este de a proteja produsele

cosmetice de contaminarea adus de materiile prime, condiionani, ambient i

utilizare personal. Conservanii menin integritatea produsului intrat n

contact cu aerul pe parcursul folosirii lui.Cei mai controversai conservani

sintetici sunt substanele halogene, clorul, iodul sau bromul (chlorhexidine

digluconate clorofen, triclosanul), familia aldehidelor (formaldehida poate

sa fie 0,2% maxim), familia parabenilor (Butylparaben, Methylparaben,

Propylparaben), familia polietilenelor i Polypropylen Glycol (PEG si PPG).Efectele

negative ale conservanilor sintetici sunt: fiind puternici distrug bacteriile

inclusiv pe cele care ne protejeaz, flora saprofit este astfel fragilizat,

ptrund n piele i uneori se gsesc n snge sau urin i persist mult timp

n organism.Consecinele utilizrii produselor cosmetice care conin

conservani sintetici: pot provoca iritaii sau alergii (dermatite de contact

etc) la nivelul pielii, anumii conservani se comport ca nite perturbatori

endocrini iar pentru mediu nconjurtor principala consecin este toxicitatea

(cel mai adesea sunt afectate organismele acvatice).

Urmtoarele

ingrediente trebuie evitate:

Sodium

Lauryl Sulfate SLES/SLS

Ingrediente

cu Laureth si Peg

DEA/TEA

(Triethanolamine)

Propylene

Glycol

Phthalati

Petrolatum

/ Ulei mineral / Parafina / Vaselina

Parfumuri

sintetice (Fragance)

Parabeni

Triclosan

Imidazolidinyl

urea si diazolidinyl urea

Lanolina

Stearalkonium

Chloride

EDTA

Dioxane

Phenoxyethanol

Glycols.

3)Rolul si

modul de actiune al emulgatorilor

Emulgatorii-substante

chimice folosite la obtinerea emulsiilor.

Dispersarea

mecanica a uleiului n apa sub forma de sfere mici n cazul prepararii unei

emulsii necesita o cheltuiala de energie pentru a nfrnge fortele de coeziune

dintre moleculele uleiului. Cu ct energia va fi mai mare, dispersarea va fi

mai avansata. Dupa un anumit timp nsa, sferele vor cauta sa revina la starea

initiala, se vor contopi, aglomera si fazele se vor separa. Daca se adauga un

emulgator (de ex. O cantitate mica de sapun), emulsionarea se realizeaza mult

mai usor si separarea intervine mult mai ncet. Acest lucru se explica prin

faptul ca cele doua lichide nemiscibile poseda tensiuni superficiale diferite.

Emulgatorul are rolul de a reduce tensiunea superficiala dintre cele doua faze

lichide, usurnd dispersarea. Concentrndu-se la interfaza, emulgatorul

formeaza un strat monomolecular n jurul particulelor dispersate protejndu-le

de contopire. Emulgatorul mai actioneaza si prin ncarcatura sa electrica. De

exemplu, anionii care se formeaza la dizolvarea n apa a unor emulgatori de

tipul sapunurilor alcaline, continnd restul de acid gras cu caracter lipofil

si formeaza un nvelis n jurul particulelor de ulei. Astfel particulele de ulei

dispersate devin electronegative si ramn dispersate datorita respingerii

electrostatice. Emulgatorii maresc ntr-o oarecare masura si vscozitatea

mediului, astfel mobilitatea particulelor devine mai scazuta, apropierea si

contopirea picaturilor este ngreunata.

Rolul

emulgatorului este deci:

- de a

usura dispersarea fazei interne n cea externa;

- de a

stabiliza emulsia.

Actiunea

emulgatorilor se realizeaza prin:

- reducerea

tensiunii interfaciale (se usureaza dispersarea);

- formarea

unui strat n jurul particulelor (inhiba tendinta particulelor mici de a se

contopi);

-

conferirea unei sarcini electrice a particulelor dispersate;

- marirea

vscozitatii mediului

Clasificarea

emulgatorilor

Poate fi

facuta dupa mai multe criterii:

1. Dupa

caracter pot fi:

-

emulgatori hidrofili U/A;

-

emulgatori lipofili A/U;

2. Dupa

modul de folosire pot fi:

-

emulgatori de uz intern;

-

emulgatori de uz extern;

-

emulgatori de uz parenteral;

3. Pe baza

sarcinilor electrice pot fi:

-

emulgatori anionactivi;

-

emulgatori cationactivi;

4. Dupa

provenienta pot fi:

-

emulgatori naturali (de origine vegetala sau animala);

-

emulgatori sintetici si semisintetici;

5. n

functie de structura si proprietati fizico-chimice pot fi:

-

emulgatori propriu-zisi (emulgatori solubili);

-

emulgatori sub forma de pulberi fine insolubile;

-

pseudoemulgatori (agenti de vscozitate, stabilizanti)

4) Auzi

peste tot despre ct de buni sunt antioxidanii pentru sntatea i frumuseea

ta. ns, tii mai exact ce sunt aceste substane, la ce folosesc i n ce

alimente i gseti?Ce sunt antioxidanii?Un antioxidant este orice vitamin,

mineral sau nutrient care are rolul de a proteja i de a repara celulele

corpului, astfel nct s nu fie afectate de efectul nociv al radicalilor

liberi. Aceti radicali liberi sunt prezeni n corpul nostru n mod firesc i

contribuie la distrugerea i eliminarea bacteriilor i viruilor care atac

organismul. ns, atunci cnd ajung n concentraii prea mari (din cauza

polurii, a alimentelor nesntoase sau a fumului de igar inspirat) devin

duntori. Aici, intervin antioxidanii.

La ce

folosesc antioxidanii?Cel mai important beneficiu al antioxidanilor const n

faptul c neutralizeaz aciunea nociv a radicalilor liberi, care, n timp,

provoac degenerarea celulelor i astfel corpul este expus bolilor grave.

Radicalii liberi pot cauza cancer, boli cardiovasculare, mbtrnirea prematur

i alte afeciuni cronice.Numeroase studii efectuate pn n prezent arat c

antioxidanii reduc riscul de cancer i boli de inim. Dintre antioxidani,

vitaminele E, C, zincul i betacarotenul sunt recunoscute pentru efectul

protector pe care l au asupra ochilor, prevenind apariia bolilor grave. Specialitii

susin c este de preferat s consumi fructe i legume proaspete pentru a asigura

necesarul de antioxidani, n defavoarea suplimentelor vitaminice.

n ce

alimete gsim antioxidanii?Antioxidanii exist sub cea mai pur form n

fructe, legume, cereale, nuci, aflm de la medicul nutriionist Lygia

Alexandrescu. Printre cei mai importani antioxidani pentru organism se numr

betacarotenul, vitamina C, vitamina E, zincul i seleniul. Iat n ce alimente

le gseti!Betacarotenul l gseti n spanac, cartofi dulci, roii, caise,

sparanghel, sfecl, broccoli, pepene galben, morcovi, mango, piersici, grepfrut

roz, dovleac.Vitamina C o gseti n ardei, ptrunjel, citrice, mcee, ctin,

cpuni, broccoli, varz de Bruxelles, pepene galben, conopid, grepfrut,

nectarine, papaya.Vitamina E o gseti n broccoli, morcovi, ardei rou, spanac,

nuci, semine de floarea-soarelui.Zincul i gseti n stridii, carne roie,

carne de pasre, fasole boabe, nuci, fructe de mare, cereale integrale,

lactate.Seleniul l gseti n nucile braziliene, ton, carne de vit, carne de

pasre i cereale integrale. Reine c i ceaiul verde conine polifenol, un

antioxidant care este de 100 de ori mai puternic dect vitamina C i are efect

anticancerigen. Consum-l zlinic n cantiti moderate!

5)COLORANTI

industria

farmaceutica

industria

alimentara

industria

cosmetica

industria

textila

tipografie

pielarie

industria

celulozei

naturali

sintetici

Colorant =

compus intens colorat care intr-o cantitate

mica este

capabil sa imprime culoarea sa altor compusi

(din fibre

textile, piele, alimente)

Legatura intre

culoare si structura compusului

colorat

prezenta in molecula a unor grupari cromofore si

a unor

grupari auxocrome

Gruparile

cromofore = diverse tipuri de legaturi nesaturate,

care pot fi

izolate sau conjugate, identice sau combinate

Grupele

cromofore determina deplasarea benzilor de adsorbtie a

luminii din

domeniile ultraviolet in domeniul vizibil, deplasare

numita

efect batocrom.

Marimea

efectului batocrom = f(natura si numarul grupelor cromofore)

Reducerea

unei grupe cromofore la grupa saturata

corespunzatoare,

transforma compusul colorat in leucoderivat

incolor.

Compusii

colorati (cromogeni) pot deveni coloranti daca pe

molecula

lor se fixeaza grupe auxocrome, care au proprietatea

de a

intensifica si inchide culoarea.

Aparitia

culorii se atribuie in general posibilitatii pe care o au

electronii

ai cromagenilor si elctronii p sau ai cromoforilor de a

produce

structuri mezomere.

ex.

Deplasarea

maximelor de absorbtie si intensificarea

absorbtiei

in urma salificarii unor compusi covalenti este numita

halocromie

(halos = sare, chromos = culoare).

Grupele

auxocrome au in general efect respingator de

electroni

(grupari aminice primare, secundare, tertiare,

hidroxifenolice

etc.)

6) Una din

regulile esentiale pentru ingrijirea tenului si pentru sanatatea lui este

demachierea. Dar, le fel de important este si ce demachiant folosesti. Cele mai

bune alegeri sunt produsele demachiante naturale, iar pe unele le poti face

acasa. Demachiantele naturale rezolva una din cele mai serioase probleme. Sunt

perfect tolerate de piele, indiferent de tipul de ten si curata foarte bine.

Uleiul de

masline, demachiantul perfect

Iata cum

iti poti prepara cateva demachiante naturale acasa.

Demachiante naturale pentru fata

Amesteca

intr-un recipient inchis ermetic 100 mililitri ulei de canepa, 60 mililitri

ulei din samburi de caise si 15 mililitri apa de var filtrata sau apa distilata

simpla. Omogenizeaza bine inainte de fiecare utilizare.

Combina

trei linguri de apa minerala, trei linguri de lapte si doua linguri de miere de

albine. Amesteca pana cand preparatul devine omogen. Aceasta este unul din

demachiantele naturale care este ideal pentru pielea senzibila, cu iritatii sau

cosuri. Se poate pastra doua-trei zile la frigider.

Amesteca o

parte zeama de lamaie, o parte ulei de parafina si o parte ulei de migdale

dulci. Preparatul se omogenizeaza bine inainte de utilizare, se patreaza la

rece si poate fi solosit pentru toate tipurile de ten.

Demachierea

perfecta

Demachiante

naturale pentru ochilor si genelor

Amesteca

intr-un recipient curat ulei rapita, floarea-soarelui sau de masline cu o

cantitate egala de apa de portocale. Combinatia este foarte blanda, nu irita

ochii si curata foarte bine.

Pune pe un

disc demachiant cateva picaturi de ulei de ricin curat sau ulei de migdale

dulci. Fiecare din aceste uleiuri este in sine un demachiant avand calitatea de

a curata foarte bine si de a proteja epiderma.

Excelent

in seria de demachiante naturale este uleiul de avocado. Curta foarte bine si

este perfect tolerat de piele.

Componentele

plantelor aromatice sunt deosebit de utile pentru vindecarea unor afeciuni

digestive, respiratorii, cardiace, renale-genitale, nevrotice, reumatismale. Aciunea terapeutic a acestor plante se bazeaz pe coninutul ridicat n uleiuri eterice (volatile), plcut mirositoare, cu mare eficien n prevenirea sau profilaxia unor boli infecioase, provocate de microorganisme sau de parazii, precum i ca tratament la bolnavii alergici la antibiotice.

Modul de administrare a acestor produse este foarte variat, n funcie de afeciuni i de localizarea lor. n tratamentele interne, uleiurile brute se dilueaz, n mod obligatoriu, cu soluii alcoolice, miere de albine sau uleiuri vegetale. n

tratamentele externe sunt folosite sub form de loiuni, unguente, aerosoli, inhalaii sau adaosuri n bi generale sau locale.

Terapia cu arome ine seam, n primul rnd, de proprietile acestora, ajutnd la evitarea consecinelor negative ale tratamentelor de lung durat cu exces de antibiotice.

Proprietile lor complexe (antiseptice, bactericide, bacteriostatice) se gsesc n uleiurile din foarte multe plante aromatice: uleiul de mueel are peste 300 utilizri n aromaterapie, prin aplicaii att interne, ct i externe. n tratamentele interne se folosete la colici abdominali, infecii gastrointestinale, ulcere gastrice i duodenale, enterocolite, parazii intestinali (ascaridoz, oxiuraz), paradontoz, tulburri de menopauz, anemii, ameeli, migrene, iar n uz extern este preferat n infecii genitale, plgi infectate, blefaro-conjunctivit. - uleiul de rozmarin are o aciune puternic antimicrobian. Planta este un excelent stimulator fizic i psihic, cu aplicaii n tulburri circulatorii, respiratorii, nervoase i hepatobiliare, stabilizator al tensiunii arteriale i stimulator cortico-suprarenal. Uleiul, (latin: oleum, greac: , elaion = ulei de mslin) este un lichid gras de provenien vegetal, animal, mineral sau sintetic, insolubil n ap i mai uor dect aceasta, folosit n alimentaie, n industrie, etc.[1] Numit de Homer i aurul lichid sau elixirul sntii folosit n vindecarea bolilor cronice i recunoscut prin calitile sale nutriionale , cosmetice i de ngrijire. Uleiul de msline este foarte bine tolerat de ctre stomac i potrivit unor studii, previne apariia ulcerului gastroduodenal i gastrita i totodat stimuleaz secreia bilei i a hormonilor pancreatici, ntr-un mod mai natural i mai eficient dect medicametele.

Ulei vegetal

Este un amestec de trigliceride i acizi grai, fluid la temperatur medie. Poate fi extras din diferite plante: floarea soarelui, rapi, nuc, mslin, soia, palmier, cocos, in, mac, ricin, porumb etc. Unele uleiuri vegetale sunt comestibile i se folosesc n alimentaie, altele sunt uleiuri industriale i se folosesc n tehnologie. Unele uleiuri, de exemplu cele de rapi, soia sau palmier pot fi folosite pentru producerea combustibilului (biodiesel). Ulei de origine animal

Untur de pete.

Ulei eteric

Terebentin Ulei de lmi Ulei mineral

Este un extras din iei sau crbune, sunt hidrocarburi care conin sulf. Industria petrolier prin rafinare produce lubrifiani pentru ungerea mecanismelor, a motoarelor cu ardere intern, uleiuri pentru acionri hidraulice etc. Uleiul sintetic este un ulei la care prin sintez uleiului mineral i se adaug hidrocarburi. Ulei siliconic

Uleiul siliconic se bazeaz pe polimeri i copolimeri din siliciu oxigenat, cu catenele laterale organice. Ulei volatil

Uleiul volatil este o combinaie de substane organice complexe aflate n amestec n proporii specifice n anumite pri ale plantelor aromatice. Tipul i proporia de participare a substanelor volatile la alctuirea unui ulei volatil variaz n primul rnd n funcie de specia de plant dar i de rasa genetic, de locul n care crete planta, de condiiile de clim, sol, de perioada de recoltare etc. Uleiul volatil mai este cunoscut i ca ulei eteric sau ulei esenial din plant. Uleiul volatil a exercitat dintotdeauna o fascinaie cu totul aparte asupra omului, efectele lui vindectoare asupra trupului combinndu-se cu influena puternic asupra psihicului i emoiilor. Femeile cu tenul gras se confrunt adesea cu problema porilor dilatai. Din aceast cauz apar punctele negre i acneea. Exist cteva mti naturale care ajut la nchdierea porilor i la eliminarea aspectului lucios al tenului.

Masc cu flori de tei

Toarn 100 ml de ap fierbinte peste 1 lingur de flori de tei. Pune amestecul la foc mic i las-l s fiarb pn se obine o constisten mai groas. Cu un blender, paseaz infuzia i aplic-o pe fa ntr-un strat gros. Las-o s acioneze 15 minute i apoi ndeprteaz-o cu o dischet demachiant din bumbac. Spal-te pe fa cu ap rece. Dac ai tenul normal sau uscat, d-te cu o crem hidratant. Masc cu portocale

Paseaz o portocal cu o lingur de lemn i adaug un albu de ou. Aplic amestecul pe fa i las-l s acioneze 15 minute. ndeprteaz masca cu o dischet demachiant i cltete-te cu ap cald. Masc cu amidon din cartof Amestec, n proporii egale, sare, miere, lapte cald i amidon din cartof. Aplic masca pe fa, iar dup 20 de minute, cltete-te cu ap cald i apoi cu ap rece Traiesc in adancurile sau la suprafata marilor si oceanelor. Produc intre 50% si 70% din oxigenul planetei. Acest lucru ar fi suficient pentru a le ocroti plini de respect. In plus, ele contin o concentratie ridicata de minerale si oligoelemente: iod, calciu, potasiu, magneziu, cupru, zinc, fier, cobalt, fosfor, fluor, seleniu. De asemenea, sunt bogate in vitamine, aminoacizi, clorofila, glucide, grasimi benefice pentru organism, dar si un hormon vegetal care lupta impotriva imbatranirii. Au si proprietati antibacteriene si antivirale. ALGELE IN cosmeticA Principiile Active existente in alge au capacitatea de a penetra foarte usor epiderma, ceea ce le face ideale pentru intretinerea aspectului proaspat si vital al pielii. Algele sunt folosite in tratamentele impotriva celulitei si vergeturilor. Inlatura acneea si calmeaza orice tip de ten. In tratamentele corporale, algoterapia se combina cu aplicarea razelor infrarosii pentru a se obtine efectul de incalzire. Impachetarile astfel realizate nu trebuie sa depaseasca Produsele de ingrijire pe baza de alge sunt minunate pentru pielea ta. Aplica-le, masand usor si vei simti diferenta catifelare si suplete 20 de minute, iar temperatura nu trebuie sa fie mai mare de 38 de grade, pentru a nu se pierde eficienta vitaminelor si oligoelementelor. Radiatiile infrarosii favorizeaza dilatarea capilarelor subcutanate, antrenand astfel un transfer mai bun al principiilor Active ale algelor la nivelul organismului si, bineinteles, la cel al dermei. Rezultatele obtinute vor fi de revigorare a zonei tratate, catifelarea pielii si debarasarea acesteia de toate impuritatile. Impachetarea cu alge asigura si o curatare a pielii in profunzime. Prin provocarea transpiratiei se elimina toate deseurile si

toxinele. La nivelul fetei, masca de alge poate contine: laminaria, spirulina, limoni marini, saruri marine, acid citric si talc. Concentratia ridicata de proteine, vitamine, carbohidrati, minerale si oligoelemente face ca acest tratament sa aiba efecte vizibile de intinerire.

Papusa261093