1. ALIMENTATIA PACIENTILOR

Alimentatia rationala sau stintifica aportul unor alimente in concordanta cu nevoile organismului diferentiate dupa munca, varsta, stare de sanatate sau boala, stare fiziologica. Alimentatia asigura integral factorii nutritivi necesari ca suport enrgetic pt existenta sau pt dezvoltare si crestere.Factorii nutritivi Proteine - substante care asigura formarea de noi structuri sau refacerea celor uzate, constituirea de substante plastice Glucide si lipide substante energetice, la factorii nutritivi se adauga si biocatalizatori ce nu pot fi sintetizati in organism (vitamine si saruri minerale)

Alimentatia pacientului trebuie sa respecte urmatoarele principii inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului cele necesare cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal, cresterii la copii si celorlalte functii favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente, transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor consolidarea rezultatelor terapeutice

Intocmirea foii de alimentatie zilnica.Foaia de alimentatie zilnica - document medical in care se centralizeaza regimurile alimentare, prescrise de medic fiecarui pacient in scop terapeutic.Regimul alimentar este conservat in foiile de observatie, asistenta medicala consemneaza regimul in caietul de activitate a sectorului, mentionand nr salonului, numele, prenumele, tipul de regim. Pe baza acestora se va intocmi foaia de alimantatie zilnica nominala, care se preda asistentei sefe care la randul ei va centraliza numeri regimul pe sectii si o va inapoia bucatariei spitalului.Foaia de alimantatie se intocmeste pt ziua urmatoare.

Alimentatiei Dietetica tratamentul bolnavului prin substantele alimentare ingerate; regimul alimentar sau dieta trebuie sa asigure valoarea calorica a unei alimantati normale care sa nu scada capacitatea de munca a pacientului dar sa tina seama si de principile alimentatiei.Regimurile alimentare dietetice sunt variate in functie de calitatea si cantitatea alimentelor ce le compun. In functie de cantitatea alimentelor regimurile pot fi hipocalorice (recomandate in obezitate) si hipercalorice la (subnutriti). D.p.d.v. calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri.

1. Regim Hidric Indicatii: postoperator,diaree acuta, gastrita acuta; Alimente permise: supe limpezi de legume, ceaiuri, zeama de orez, supe diluate si degresate din carne, apa fiarta si racita;

2. Regim Hidro-zaharat Indicatii: perioada de debut a hepatitei epidemice, insuficienta renala acuta, insuficienta hepatica acuta,colecistita acuta, in perioada febrila a bolilor infectioase; Alimente permise: suc de fructe indulcit, ceaiuri indulcite, zeama de compot, zeama de orez;

3. Regim Semilichid Indicatii: colecistita subacuta, perioada icterica a hepatitei epidemice, ciroza hepatica, varice esofagiene, dupa primele zile ale infarctului de miocard; Alimente permise: supe de fainoase, supe de legume, piureuri de legume, fructe coapte, fainoase, sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente;

4. Regim lactat Indicatii: in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase, in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara; Alimente permise: 1000-2000ml lapte, eventual imbogatit cu frisca sau smantana;

5. Regim Lacto-fainos vegetarian Indicatii: dupa puseul acut al ulcerului in remisiune, dupa operatii pe stomac; Alimente permise: branza de vaci, oua moi, cas, lapte, piureuri de legume, smantana, frisca, fainoase;

6. Regim Hepatic Indicatii: hepatita cronica agresiva, ciroza hepatica decompensata, neoplasm hepatic; Alimente permise: branza de vaci, cas, urda iaurt, carne slaba fiarta, paine alba prajita, legume, fainoase, fructe coapte, biscuiti, supe de fainoase, unt1og/zi, ulei20-30g/zi;

7. Regim Renal Indicatii: glomerulonefrita acuta difuza, insuficienta renala; Alimente permise: salata de cruditati cu untdelemn ,fructe crude coapte, compot, supe de legume si fainoase, prajituri cu mere, cas, branza de vaci, urda, galbenus de ou, frisca, paine fara sare;

8. RegimCardio-vascular Indicatii: cardiopatii decompensate, hipertensiune arteriala, infarct miocardic acut in a doua saptamana deboala; Alimente permise: lapte, iaurt, branzeturi, carne slaba fiarta, salata de sfecla, fructe crude sau coapte, compot, aluat de tarta, dulceata, unt10g, ulei30g;

9. Regim Diabet Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude; Alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe; Alimente necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara faina,ulei;

10. Regim Hipocaloric Indicatii: obezitate, hipertensiune arteriala; Alimente permise: 240cal-300g branza de vaci; 400cal-lapte, branza de vaci, carne alba, legume, mere; 600cal din aceleasi alimente;

Regimul facut pt fiecare caz in parte este bazat pe datele fiziopatologice si componentele individuale ale pacientului. Asistenta are obligatia sa verifice daca meniul trimis de la blocul alimentar corespunde regimului prescris. In functie de starea generala a pacientului, alimentatia se poate rezolva avtiv, pasiv artificial.

Pt stabilirea unui regim dietetic cat mai variat trebuie sa se cunoasca echivalentele cantitativ si calitativ ale diferitelor principii alimentare: 100g glucide- 100g zahar, 120g orez, 135g taitei, 450g fructe uscate, 500g cartofi, 650g fructe proaspete; 100g proteine- 3000 ml lapte, carnea alba de vitel sau pasare, 600g peste, 400g branza de vaca; 100g lipide- se asigura prin aceasi cantitate de ulei vegetal, unt sau untura de porc;

Metabolizarea elementelor nutritive 1g proteine 4,1 kal 1g glucide 4,1 kal 1g lipide 9 kal

In functie de starea pacientului, alimentarea se face: activ pacienta mananca singura in sala de mese sau in salon pasiv pacientei i se introduc alimentele in gura artificial alimentele sunt introduse in organism in conditii nefiziologice.

1. Alimentarea activa

Se poate face in sala de mese; in salon la masa:se indeparteaza tot ce ar putea influenta negativ apetitul pacientului (tavita,scuipatori, plosca). Se invita pacientul sa se spele pe maini, se ajuta sa se aseze la masa; servirea mesei se face ca in sala de mese ; in salon, la pat:se pregateste salonul ca pentru alimentarea in salon la masa. Se aseaza pacientul in pozitie confortabila, este invitat sa se spele pe maini, asistenta servindu-i materialele necesare si protejand lenjeria de pat cu musama. Se adapteaza masa speciala la pat si se serveste masa la fel ca in salon la masa

2. Alimentarea pasivaCand starea generala a bolnavilor nu le permite sa se alimenteze singuri, trebuie sa fie ajutati.Se vor alimenta pasiv bolnavii imobilizati, paralizati, epuizati , adinamici, in stare grava, cu usoare tulburari de deglutitie.

Materiale: Tava; Farfurii; Pahar cu apa sau cana cu cioc; Servetel; Cana de supa; Tacamuri;

Pregatirea asistentului Imbraca halatul de protectie peste uniform; isi prinde parul cu o boneta; Se spala pe maini in prezenta bolnavului;

Pregatire pacient Se asaza in pozitie semisezand cu ajutorul rezematoarelor de pat sau in decubit dorsal cucapul usor ridicat si aplecat inainte pentru a usura deglutitia; I se protejeaza lenjeria cu un prosop curat; Se protejeaza cu un prosop in jurul gatului; Se adapteaza masuta la pat si i se asaza mancarea astfel incat sa vada ce i se introduce in gura;

Servirea mesei Asistenta se aseaza in dreapta pacientului si ii ridica usor capul cu perna; Verifica temperatura alimentelor (pacientii in stare grava nu simt temperatura, nici gustul alimentelor), gustand cu o alta lingura; Ii serveste supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide; Supravegheaza debitul lichidului pentru a evita incarcarea peste puterile de deglutitie ale pacientului; Este sters la gura, i se aranjeaza patul; Se indeparteaza eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la formarea escarelor; Schimba lenjeria daca s-a murdarit; Acopera pacientul si aeriseste salonul; Strange vesela si o transporta la oficiu; Se incurajeaza pacientul in timpul alimentatiei, asigurandu-l de contributia alimentelor in procesul vindecarii; Se stimuleaza deglutitia prin atingerea buzelor pacientului cu lingura; Se ofera pacientului cantitati nu prea mari, deoarece neputand sa le inghita, ar putea sa le aspire;

De evitat Servirea alimentelor prea fierbinti sau prea reci; Atingerea alimentelor care au fost in gura pacientului;

3. Alimentarea artificiala inseamna introducerea alimentelor in organismul pacientului prin mijloace artificiale.Se realizeaza prin urmatoarele procedee: sonda gastrica sau intestinala gastrostoma clisma parenteral

Scop: Hranirea pacientilor inconstienti; cu tulburari de deglutitie; cu intoleranta sau hemoragii digestive; operati pe tubul digestiv si glandele anexe; cu stricturi esofagiene sau ale cardiei; in stare grava, negativism alimentar;

Alimentarea prin sonda gastrica

Materiale: De protectie: aleza, prosoape; Sterile : sonda gastrica sau Faucher, seringi de 5-10 cm, pensa hemostatica; Nesterile : palnie, tavita renala; Bulion alimentar : sa nu prezinte grunji, sa fie la temperatura corpului, sa aiba valoare caloric;

Pregatirea pacientului: Se aseaza pacientul pe un scaun cu speteaza, cu spatele catmai drept; Se efectueaza tehnica sondajului gastric prin cavitatea bucala cu sonda Fouche, nazogastrica Lenbe.

Executie: In caz de staza gastrica , se aspira continutul si se efectueaza spalatura gastrica; Se ataseaza palnia la capatul sondei si se toarna lichidul alimentar 200-400 ml pana la 500 ml, incalzit la temperatura corpului; Se introduc apoi 200-300 ml apa si o cantitate mica de aer pentru a goli sonda; Se inchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor in faringe de unde ar putea fi aspirate determinand pneumonia de aspiratie complicatie grava; Se extrage sonda cu atentie;

De stiut: La pacientii inconstienti cu tulburari de deglutitie sau care trebuie alimentati mai mult timp pe aceasta cale , sonda se introduce endonazal; Sondele de polietilen se mentin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor); Ratia zinica se administreaza in 4-6 doze foarte incet, de preferinta cu aparatul de perfuzat utilizand vase izoterme;

Alimentarea prin gastrostoma Deschiderea si fixarea operatorie a stomacului la piele in scopul alimentarii printr-o sonda in cazul in care cale esofagiana este intrerupta; In cazul stricturilor esofagiene , dupa arsuri sau intoxicatii cu substante caustice , cand alimentatia artificiala ia un caracter de durata si nu se poate utiliza sonda gastrica , alimentele vor fi introduse in organism prin gastrostoma; In stoma, este fixata o sonda de cauciuc prin intermediul careia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin palnie; Respectandu-se aceleasi principii se introduc si aceleasi amestecuri alimentare ca in cazul alimentatiei prin sonda gastrica; Alimentele vor fi introduse in doze fractionate la intervale obisnuite , dupa orarul de alimentatie al pacientilor , incalzite la temperatura corpului; Cantitatea introdusa o data nu va depasi 500 ml; Dupa introducerea alimentelor sonda se inchide pentru a impiedica refularea acestora; Tegumentele din jurul stomei se pot irita sub actiunea sucului gastric care se prlinge adesea pe langa sonda , provocand uneori leziuni apreciabile; De aceea , regiunea din jurul fistulei se va pastra uscata, acoperita cu un unguent protector si antimicrobian, pansata steril cu pansament absorbant;

Alimentarea prin clisma Se poate asigura hidratarea si alimentarea pe o perioada scurta de timp; Deoarece in rect nu sunt fermenti pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai solutii izotonice, substantele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefactie; Alimentarea se face prin clisme picatura cu picatura cu solutie Ringer, glucoza 47 cu rol hidratant; Vezi pregatirea si efectuarea clismei; In locul irigatorului se foloseste un termos;

Alimentarea parenteralaMateriale necesare: Dezinfectante- alcool iodat;

Materiale pentru punctia venoasa: De protectie - perna elastica pentru sprijinirea bratului,musama, aleza; Pt. dezinfectia tegumentului tip I(cu tamponul imbibat in alcool se badijoneaza tegumentul timp de 30 de sec.); Instrumentar si materiale sterile-seringi si ace de unica folosinta (se verifica integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea si diametrul acelor) - in functie de scop; pense, manusi chirurgicale, tampoane; Alte materiale-garou sau banda Esmarch, fiole cu solutii medicamentoase,solutii perfuzabile, tavita renala; Perfuzor= trusa de perfuzie (ambalat de unica intrebuintare); Pompa de perfuzie automata-cu reglare programata a volumului si ratei de flux; Robinete cu doua sau mai multe cai; Branula (cateter i.v.); Fluturas; Benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) si a tubului perfuzorului de pielea bolnavului;

Se faccu substante care: Au valoare calorica ridicata; Pot fi utilizate direct de tesuturi; Nu au proprietati antigenice; Nu au actiune iritanta sau necrozanta asupra tesuturilor; Pe cale i.v. pot fi introduse solutii izo- sau hipertone : glucoza 10-20-33-40% , fructoza 20% , solutie dextran , hidrolizate proteice; Planul de alimentare se face dupa calcularea necesarului de calorii / 24h si a ratiei de lichide in care pot fi dizolvate principiile nutritive; Nevoia de lichide este completatacu ser fiziologic sau sol. glucozate si proteice; Alimentarea parenterala se face ca si hidratarea; Ritmul de administrare difera dupa natura si concentratia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h;

2. EFECTUAREA DE SONDAJE, SPALATURI SI CLISME

I. SPALATURI

1. Spalaturi nazale: evacuarea continutului nazal prin introducerea unei cantitati de lichid caldut avand scop terapeutic si explorator;

Se pot efectua

a. Baia Nazala Materiale: Pipeta nazala sterila; Ser fiziologic 36 C; Doua prosoape curate; Tavita renala;

Pregatirea pacientului psihic si fizic: Se anunta pacientul si i se explica necesitatea tehnicii; Se aseaza pacientul in pozitia sezanda pe un scaun cu spatar; Se protejeaza lenjeria pacientul cu un prosop asezat in jurul gatului; Se ofera tavita renala solicitandu-i sa o tina sub barbie; Se aseaza un irigatoriu la h de 30 cm in raport cu nivelul nasului;

Tehnica: Spalare pe maini verificarea temperaturii lichidului; Se apleaca capul pacientului inapoi pe o parte; Se aseaza pipeta la orificiu nasal si se lasa sa curga lichidul in nara; Se solicita bolnavului sa pronunte sunetul a prelungit pt a obtura fosele nazale si a ridica valul palatin impiedicand astfel patrunderea lichidului in caile respiratorii; Se proiecteaza capul pacientului inainte deasupra tavitei renale colectand astfel lichidul;

Ingrijirea dupa tehnica: Se usuca regiunea nazala prin tamponare cu un prosop curat; Se ajuta pacientul sa se aseze pe pat;

Examinarea lichidului: Se examineaza si se prezinta medicului pt examinare;

b. Dusul Nazal

Materiale: Irigator steril; Ser fiziologic 37 C; Oliva nazala; Doua prosoape curate; Tavita renala;

Efectuarea tehnicii: Spalare pe maini verificarea temperaturii lichidului; Golirea tubului irigatorului de aer; Se solicita pacientului sa respire pe gura linistit fara a inghiti sau a vorbi; Se introduce oliva nazala orizontala iar partea bombata spre aripa nasului;

2. Spalatura oculara

Materiale: Substanta antiseptica izotomice (acid boric 3%, oxiceanura de mercur 1-5000, ser fiziologic, apa bicarbonata 22% incalzita la 36 C);

Pregatirea pacientului: Se anunta si se explica efectuarea tehnicii; Se aseaza pacientul in pozitie sezanda cu capul aplecat in spate cu privire in sus; Ochiul sanatos se protejeaza cu o compresa sterile; Se aseaza o tavita renala lipita de obraz si ureche de partea ochiului bolnav va fi tinuta de pacient;

Tehnica: Se efectueaza de catre 2 asistente, una mentine pacientul in pozitie corecta (il supravegheaza si sustine capul) cealalta efectueaza tehnica; Spalarea pe maini, imbracarea manusilor; Se aseaza pe cele 2 pleoape cate o compresa sterila imbibata in solutie antiseptica de spalare; Deschide fanta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lichidul din undina (sau alt recipient) in sacul conjunctival, evitand cornea; Solicita pacientului sa roteasca ochiul in toate directiile; Repeta tehnica la nevoie si verifica prezenta corpilor straini in lichidul de spalatura (cand este cazul); Indeparteaza tavita renala;

Ingrijirea dupa tehnica: Usuca fata pacientului; Aspira lichidul ramas in unghiul nazal al ochiului; Indeparteaza compresa de pe ochiul protejat; Aseaza pacientul in pozitie comoda;

3. Spalatura auriculara: se efectueatza spalatura conductului auditiv extern pentru indepartarea secretiilor (puroi) sau corpi straini si a tratamentului (otitele cornice).

Materiale: Sorturi de cauciuc sau material plastic; Seringa Guyon, vata; Lichidul de spalatura la 37C; Solutia medicamentoasa prescrisa; Solutie de bicarbonat de sodiu 1; Masa de tratamente; Tavita renala; Scaun;

Pregatirea pacientului: Se anunta pacientul; I se explica scopul tehnicii; In cazul dopului de cerumen, cu 24 ore inainte se instileaza in conductul auditiv extern de 3 ori pe zi solutie de bicarbonat de Na in glicerina 1/20; In cazul dopului epidermic se instileaza solutie de acid salicilic 1 % in ulei de vaselina; In cazul corpilor straini hidrofili (boabe de legume si cereale), se instileaza alcool; In cazul insectelor vii se fac instilatii cu ulei de vaselin, glicerina sau se aplica un tampon cu alcool cu efect narcotizant; Pacientul se aseaza in pozitie sezand pe scaun; Se protejeaza cu prosopul si sortul; Se aseaza tavita sub urechea pacientului care va tine capul inclinat spre tavita;

Efectuarea tehnicii: Asistenta se spala pe maini; Verifica temperatura lichidului de spalatura si incarca seringa Guyon Cere pacientului sa deschida gura (conductul se largeste si continutul patologic se indeparteaza mai usor); Trage pavilionul urechii in sus si inapoi cu mana stanga, iar cu dreapta injecteaza lichidul de spalatura spre peretele postero-superior si asteapta evacuarea; Operatia se repeta la nevoie; Se usuca conductul auditiv extern; Medicul controleaza rezultatul spalaturii prin otoscopie; Se introduce un tampon de vata in conduct; Se aseaza pacientul in decubit dorsal 1/2-1 ora; Se examineaza lichidul de spalatura;

4. Spalatura buco-faringiala: cu scop de indepartarea exudatelor patologice de pe mucoasa bucala si faringiala se indica in boli infecto contagioase, amigdalite, faringite.

5. Spalatura vezicii urinare: introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda sau catater in vezica cu scop terapeutic pentru indepartarea exudatelor patologice rezultate din inflamatia peretilor vezicali pentru pregatirea in vederea unor explorari.

Materiale: Tava medicala; Doua sonde sterile (una de rezerva); Lubrefiant; Ser fiziologic steril; Tampoane de vata sterile; Manusi sterile; Tavita renala pentru colectarea urinei; Musama si aleza; Doua pense sterile; Tavita renala pentru colectarea urinei; Materiale pentru toaleta organului genital externe; eringa Guyon sau irigator prevazut cu ramificatie in T a tubului de cauciuc, cu robinet, instalat pe stativ; Solutie de injectat (pentru spalatura) circa 1 litru incalzita la temperatura corpului (ser fiziologic, solutie rivanol 0,1-2%, solutie de nitrat de argint 1-4%, acid boric 3%);

Pregatirea pacientului: Se izoleaza patul cu paravan; Se protejeaza patul; Se aseaza pacientul in pozitia ginecologica; Se face toaleta organelor externe;

Tehnica sondajului vezical (la femeie sau la barbat): Se retrage seringa si se asteapta sa se scurga lichidul introdus; Se repeta operatia de cateva ori pana cand se scurge lichid clar; Dupa efectuarea sondajului evacuator, la sonda se adapteaza seringa guyon si se introduc lent 80-100ml solutie, fara sa destinda vezica; Dupa fiecare spalatura, capatul liber al sondei se asaza pe o compresa sterila pana la reumplerea seringii; Instilarea substantelor medicamentoase in vezica urinara se face cu ajutorul unei seringi adaptate prin intermediul unui tub de cauciuc la sonda vezicala, introducerea se face incet avand grija de cantitatea si concentratia prescrisa de medic;

6. Spalatura vaginala: introducerea unui current de lichid in vagin care dupa ce se spala peretii vaginali se scurge pe langa canula cu scop therapeutic pentru indepartarea continutului vaginal patologic, deslipirea exudatelor patologice de pe mucoasa, dezinfectie locala, inaintea interventiei chirurgicale, calmarea durerilor, reducerea procesului inflamatorii.

Materiale: Canula vaginala cu duza perforata (pentru reducerea presiunii lichidului); Solutie la temperatura corpului (cantitatea si tipul recomandate de medici); Irigator; Pensa; Gel pentru lubrifiere; Tub de cauciuc cu pensa sau tub din material plastic cu clema; Tampoane de vata; Stativ pentru suspendarea irigatorului; Aleza, musama; Manusi de protectie;

Pregatirea pacientei: Se instruieste pacienta si explica procedura si motivele pentru care s-a recomandat; Se instruieste pacienta sa stea linistita si relaxata pentru a evita eventualele senzatii neplacute; Se obtine consimtamantul pacientei; Se asigura intimitatea; Se instruieste pacienta sa-si goleasca vezica; Se asigura pozitia corecta (ginecologica);Tehnica: Se asambleaza echipamentul si verifica temperatura lichidului; Se verifica recomandarea medicala; Se explica desfasurarea procedurii; Se verifica daca pacienta si-a golit vezica; Se aseza pacienta inpozitie ginecologica; Se inveleste pacienta cu un pled si se aseza musamaua si aleza sub pacienta; Spalarea mainilor; Se clampeaza tubul si se pune in irigator solutia la temperatura corpului; Se declampeaza tubul, se evacueaza aerul ,se reclampeaza; Imbracarea manusilor de protective; Se face toaleta organelor genitale externe; Canula se lubrefiaza cu gel sau vaselina; Se agata punga/irigatorul in stativ la o inaltime de 50-70 cm de la simfiza pubiana; Se indeparteaza cu o mana labiile iar cu cealalta se introduce canula in vagin, aproximativ 8-10 cm (la 10-11 cm se atinge fundul de sac vaginal); Se indeparteaza pensa , permite solutiei sa curga sub forta gravitatiei; se roteste cu blandete canula in timpul irigatiei; Se clampeaza tubul inainte de terminarea lichidului si se indeparteaza canula cu blandete; Se spala regiunea vulvara cu apa si sapun si se usca bine cu un prosop; Se examineaza aspectul lichidului; daca lichidul contine mucus, puroi sau sange se prezenta medicului; Se indeparteaza manusile; Se conduce pacienta la salon; Se reorganizeaza locul de munca; Se noteaza procedura in FO;

7. Spalatura gastrica: golirea continutului gastric si curatarea mucoasei gastrice de elemente patologice restante la acest nivel cu scop terapeutic.

Materiale: 2 sorturi din material plastic; Musama, traversa; Manusi sterile; Sonda gastrica Faucher; 2 seringi de 20 ml; Pensa hemostatica nesterile; Cana de sticla sau de metal de 5 l; Palnie, apa calda la 25-26C; Recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean); Scaun; Medicamente; Carbune animal, alt antidot la indicatia medicului;

Pregatirea pacientului: Se anunta si se explica importanta examenului si a colaborarii sale; Se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului; Se aseaza sortul de cauciuc; Se indeparteaza proteza dentara (cand este cazul); I se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie (pentru captarea salivei si pentru imobilizarea pacientului);

Tehnica: Asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc; Umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mana si torace; Cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc; Introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita; Prin deglutitie, sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere ajunge in stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara); La capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se aduce la nivelul toracelui pacientului; Se verifica temperatura lichidului de spalatura si se umple palnia; Se ridica palnia deasupra capului pacientului; Inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac; Se goleste continutul palniei in vasul colector; Se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sau substante straine; Se indeparteaza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient;

II. SONDAJE

1. Sondajul gastric: consta in introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau politen (sonda Einhorn)prin faringe si esofag in stomac avand scop explorator si/ sau terapeuric.Explorator: Recoltarea continutului gastric in vederea efectuarii analizei functiei chimice si secretorii (chimismul gastric)si pentru evaluarea functiei evacuatorii gastrice;Terapeutic Evacuarea continutului toxic din stomac; Curatirea mucoasei gastrice de exudate si substante straine depuse; Introducerea unor substante medicamentoase;

Materiale: De protectie a personalului sanitar: sorturi, manusi; Sterile: sonda , 2 seringi de 20ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare; Nesterile: tavita renala, pahar cu apa sau ceai, recipiente de colectare medicamentele de introdus;

Pregatirea psihica a pacientului: Explicarea pe scurt a scopului si realizarea sondajului; Tehnica: Pacient asezat pe scaun cu spatar, cu spatele drept; Se aseaza tavita renala sub barbia pacientului pentru colectarea salivei; Lubrefierea sondei (cu apa, ceai); Medicul sta in partea dreapta a pacientului, fixeaza cu mana stanga capulbolnavului; Prinderea sondei cu mana dreapta(cu manusi sterile, ca un creion); Pacientul deschide gura, respira adanc, se introduce sonda pe pereteleposterior al faringelui, cat mai aproape de radacina limbii, invitandbolnavul sa inghita; Prin deglutitie sonda patrunde in esofag si este impinsa foarte atent sprestomac (la 40-50 cm de arcada dentara); Verificarea pozitiei sondei prin aspirare; Fixarea sondei; Aspirarea continutului s i prelevarea de probe; Extragerea blanda a sondei, dupa pensarea acesteia;

2. Sondajul duodenal: se efectueaza introducera sondei dincolo de pilor, realizand o comunicare intre duoden si mediul exteriorcu scop explorator si/ sau terapeutic.Explorator: Extragerea continutului duodenal format din continut gastric, bila (A, B, C), suc pancreatic si secretie proprie; Aprecierea functiei biliare hepatice, a cailor extrahepatice; Descoperirea unor modificari anatomo-patologice ale organelor care dau aspectul, cantitatea, compozitia chimica sau morfologica a sucurilor extrase prin sondaj; Evidentierea unor boli parazitare ale duodenului sau cailor biliare;Terapeutic: Drenarea cailor biliare si introducerea unor medicamente care au actiune directa asupra ficatului, a cailor biliare sau a tubului digestiv. Acestea vor actiona fie local, fie se vor resorbi prin peretii intestinali, ajungand prin vena porta in ficat, de unde apoi vor fi excretate impreuna cu bila in caile biliare, urmand calea circulatiei entero-hepatice alimentatie artificiala: se introduc lichide hidratante si alimente lichide in organismul pacientilor inconstienti sau cu imposibilitate de inghitire aspiratie continua: in cazul ocluziilor sau subocluziilor intestinale si dupa interventii chirurgicale pe tub digestiv (postoperator);

Materiale: De protectie: musama si aleza, sort de cauciuc sau alt material impermeabil, manusi; Sterile: sonda Einhorn, 2 seringi de 20 ml, pensa hemostatica, medii de cultura , eprubete; Nesterile: tavita renala, tava medicala, stativ pentru eprubete, pahar cu apa aromata, perna cilindrica dura sau patura rulata, hartie de turnesol rosie si albastra; Medicamente: sulfat de magneziu 33%, ulei de masline, novocaina, solutii necesare hidratarii si alimentarii (materialele se vor alege in functie de scopul sondajului);

Pregatirea pacientului: Se informeaza pacientul; Se explica necesitatea tehnicii; Pacientul va fi nemancat; Se izoleaza patul cu un paravan; Se protejeaza cu musamaua si aleza; Se aseaza pacientul in pozitie sezand la marginea patului; Se protejeaza cu sortul din material plastic; I se indeparteaza proteza (dupa caz); I se da tavita renala sa o tina sub Barbie;

Tehnica Asistenta se spala pe maini; Imbraca manusile; Prinde sonda(umezita) cat mai aproape de oliva si o introduce cu blandete prin cavitatea bucala sau nazala pana in faringe; Cere pacientului sa respire adanc, cu gura deschisa si sa inghita de cateva ori pana cand oliva trece in esofag; Cu miscari blande ajuta inaintarea sondei pana la marcajul 45cm la arcada dentara, moment in care se considera ca sonda a trecut de cardia si a patruns in stomac; Se aseaza pacientul in decubit lateral drept, cu trunchiul usor ridicat si capul mai jos,coapsele flectate pe bazin; Se introduce perna cilindrica sub regiunea hepatica; Se impinge usor sonda spre pilor pana la marcajul 60cm; Se continua introducerea sondei cu rabdare si atentie concomitent cu actiunea de inghitire a ei de catre pacient (1-2cm la 3-5min); Cand diviziunea 75cm se afla la arcada dentara, oliva sondei a ajuns in duoden (dupa cca 1- 1 ore de la patrunderea ei in stomac);

Verificarea pozitiei sondei: Daca nu se scurge bila sau lichidul scurs nu are aspectul bilei, se verifica daca sonda a ajuns in duoden sau s-a incolacit in stomac; Se insufla 60ml de aer prin sonda cu seringa si dupa un minut se aspira; daca sonda a ajuns in duoden se recupereaza mai putin de 20ml; Se introduc 10ml de lapte care nu mai poate fi extras daca sonda a ajuns in duoden, dar poate fi extrasa daca ea se afla in stomac; Se face control radiologic, sonda urmarindu-se sub ecran, ea fiind vizibila datorita impregnarii cu saruri de plumb;

Captarea bilei: Dupa 1- 1 ore de la patrunderea sondei in stomac, la capatul liber al sondei aparebila A,coledociana, de culoare galben-aurie, care se colecteaza intr-o eprubeta; Se verifica reactia sucului duodenal cu hartia de turnesol; Se introduc prin sonda 40ml solutie sulfat de Mg 33%, sterila, incalzita la temperatura camerei pentru a favoriza drenarea bilei veziculare; Se inchide extremitatea libera a sondei prin innodare sau cu o pensa; Dupa 15-30min se deschide sonda si se colecteaza 30-40ml bila vascoasa de culoare inchisa castaniebila B,veziculara; La indicatia medicului se pot recolta 3-5ml bila B intr-o eprubeta sterila sau pe medii de cultura pentru examen bacteriologic; Dupa evacuarea bilei B se colecteaza o bila clara care provine direct din ficat bila C, hepatica;aceasta, fiind in cantitate mai mare, se va capta intr-un recipient corespunzator; Extragerea sondei se face dupa ce se insufla cativa ml de aer si se inchide capatul liber cu o pensa; Extremitatea sondei se va tine sub nivelul stomacului pacientului pentru a impiedica scurgerea continutului ei in faringe sau in cavitatea bucala; Se goleste continutul sondei si se asaza in tavita renala;

Sunt situatii cand sonda nu patrunde in duoden datorita unui spasm piloric; inchiderea si deschiderea duodenului fiind reglata de reactia continutului gastric se incearca neutralizarea sucului acid stomacal cu bicarbonat de sodiu solutie 10% 20-40ml;

Relaxarea spasmului piloric se poate face prin administrare de medicamente antispastice;

In cazul innodarii sondei in stomac, extragerea se va face cu atentie pe cale bucala cu ajutorul unei spatule linguale si a unei pense (chiar daca a fost introdusa pe cale endonazala);

Relaxarea sfincterului Oddi se poate realiza prin introducerea a 5-10ml novocaina solutie 1-2%;

III. CLISMA: este o forma speciala a tubajului, prin care se introduce diferite lichide in intestinal gros (prin anus, in rect si colon) cu scop evacuator si/ sau terapeutic.Evacuator: Evacuarea continutului intestinului gros; Pregatirea pacientului pentru examinare(rectoscopie,irigoscop); Interventii chirurgicale asupra rectului;Terapeutic Introducere de medicamente; Alimentarea sau hidratarea pacientului;

Clasificarea clismelor dupa efectuare: Clisme evacuatoare care pot fi: simple, inalte, prin sifonaj, uleioase, purgative; Clisme terapeutice medicamentoase cu efect local, anestezice; Clisme alimentare hidratante; Clisme baritate cu scop explorator;

Materiale: De protective: paravan, musama, aleza, invelitoare, manusi; Sterile: canula rectala, comprese, para de cauciuc pentru copii; Nesterile: stativ pentru irigator, irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2 m lungime si 10 mm diametru, tavita renala, basinet, apa calda la 35-37 C (500-1000 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti,150 ml pentru copil, 50-60 ml pentru sugari); Sare (1 lingurita la un litru de apa); Ulei (4 linguri la un litru de apa) sau glicerina (40g la500ml)- sapun (1 lingurita rasa la 1L medicamente solutii medicamentoase in cantitatea sau concentratia ceruta de medic, substanta lubrifianta(vaselina);

Pregatirea pacientului: Se anunta si i se explica tehnica; Se respecta pudoarea; Se izoleaza patul cu paravanul si se protejeaza cu musamaua sialeza; Se aseaza pacientul in functie de starea generala in pozitie: decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate; decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flectat; genupectorala; Se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pacientul cu invelitoarea

Tehnica:Clismele evacuatorii:1. Simple: Se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul; Se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase; Se umple irigatorul; Se evacueaza aerul si prima coloana de apa; Se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon; Se fixeaza irigatorul pe stativ; Asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza; Indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga; Introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pesuprafata subiacenta,cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare; Dupa ce varful canulei a trecut prin sfincter se ridica extremitatea externa si se indreaptavarful in axa ampulei rectale; Se introduce canula 10-12 cm; Sedeschide robinetul saupensa sise regleaza vitezade scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patuluipacientului; Pacientulesterugatsarespire adanc,sa-sirelaxezemusculaturaabdominala,saretina solutia 10-15 minute; Se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere; Se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala; Pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a usurapatrunderea apei la o adancime mai mare ; se capteaza scaunul la pat sau la toaleta;

2. Inalte: Se procedeaza la fel ca la clisma evacuatoare simpla; Se introduce o canula flexibila la 30-40 cm in colon; Se ridica irigatorul la 1,5 m pentru a realiza o presiune mai marea apei; Temperatura apei va fi mai scazuta (15-16C)

3. Prin sifonaj

4. Uleioase: Se folosesc uleiurivegetale (floarea soarelui, masline),incalzite la 38C inbaie deapa; Introducerea in rect se face cu ajutorul unui irigator la care rezervorul este inlocuit cu opalnie sau cu ajutorul unei seringi; Se introduce la presiune joasa- aproximativ 200 ml de ulei se introduc in 15-20 min; Se mentineinrect6-12ore(este binesaseexecuteseara,iarpacientulvaeliminadimineata un scaun moale nedureros); Seindica in constipatii cronice, fecalom;

5. Purgative: Evacueaza colonul prin actiunea purgativa (nu mecanica); Se utilizeaza solutie concentrate de sulfat de magneziu (250 ml apa cu 2 linguri de MgSO4), care prin mechanism osmotic produce o transsudatie de lichid prin peretii intestinali in lumen, formand un scaun lichid abundant; se mai poate folosi bila de bou (un varf de cutit de bila pulbere la 250 ml apa) care are actiune stimulanta asupra peristaltismului intestinal;

Clismele terapeutice medicamentoase:1. Clisma terapeutica: Se foloseste cand se doreste o actiune locala asupra mucoasei, cand calea orala nu este practicabila sau cand se doreste ocolirea caii portale; Se pot administra medicamente ca: digitala, clorura de calciu, tinctura de opiu, chinina care se absorb prin mucoasa rectala sau cele cu efect local ( solutii izotonice) in microclisme picatura cu picatura ( la o ora, 1 h dupa clizma evacuatoare) cu un ritm de 60 picaturi/ min;2. Microclisme: Substanta medicamentoasa se dizolva in 10 15 ml apa, ser fiziologic sau solutie izotona de glucoza si se introduce cu ajutorul unei seringi adaptate la canula rectala;3. Clisma picatura cu picatura: Se pot introduce in organism 1-2 l solutie medicamentoasa in 24h; Pentru mentinerea constanta a temperaturii solutiei se vor folosi rezervoare termostat sau se inveleste irigatorul intr-un material moale vata, perna electrica; Se foloseste in scop anestezic (cand narcoza prin inhalatie este contraindicata), eterul putand fi administrat sub forma unei clisme picatura cu picatura; Pentru efectul local se utilizeaza clismele cu bicarbonate de Na, infuzie de musetel, cortizon, vitamina A, decoct de usturoi;