BIBL IAALIMENTAºIE I

COPILULUI

Ghid completîncå de la na¿tere

EILEEN BEHAN

Nicio carte nu poate înlocui un diagnostic de specialitate sau sfatul unui medic specialist.Ai grijå så ceri sfatul medicului înainte de a lua orice decizie care ¡i-ar putea afecta sånåta-tea sau pe cea a copiilor tåi, mai ales atunci când este v orba de o boalå sau alt simptomcare ar putea necesita tratament de specialitate.La momentul editårii, toate adr esele de internet men¡ionate în aceastå car te sunt reale ¿ivalide. Editura nu este r esponsabilå de con¡inutul r espectivelor pagini de internet ¿i demodificårile care survin.

TITLU ORIGINAL: The Baby Food Bible – a Complete Guide to Feeding YourChild, from Infancy onAUTOR: Eileen Behan

Copyright © 2008 by Eileen Behan

Traducere ¿i adaptare: Martha FodorRedactor de carte: Ioana Irimiea

Gabriela TåtåråuCorector: Daniel Voicea

Art director: Daniela NaeTehnoredactor: Florin Curåvale

Bogdan Coscaru

Editurå specializatå în ghiduri turistice ¿i tematice, realizate într-o¡inutå graficå deosebitå. Toate produsele beneficiazå de consiliere de specialitate.

© Toate drepturile pentru limba românå apar¡in în exclusivitate Editurii House ofGuides. Este interziså reproducerea integralå sau par¡ialå a lucrårii sub oriceformå, fårå permi siunea scriså a Editurii House of Guides.

©2009 House of GuidesTel.: (0040)21-317 91 31, Fax: 021-224 31 86E-mail: office@houseofguides.rowww.houseofguides.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Na¡ionale a RomânieiBehan EileenBiblia alimenta¡iei copilului – Bucure¿ti:

House of Guides, 2009

ISBN 978-606-513-115-6

Pårin¡ilor meiJohn ¿i Elizabeth Behan,

Vå mul¡umesc pentru tot

Mul¡umiri

Sunt profund recunoscåtoare familiei mele – S heila, Kevin ¿i Agi; so¡uluimeu, David; ¿i fiicelor mele Sarah ¿i Emily – care au fost întotdeauna sin-cere ¿i dispuse så îmi împår tå¿eascå ideile, teoriile ¿i så încer ce diferitemâncåruri. A¿ vr ea så mul¡umesc numer oasei familii M cCue pentr u cå m-au întrebat întotdeauna: „La ce mai lucr ezi acum?“ ¿i pentr u cå m-auîncurajat tot timpul så le råspund.

Nu ar fi fost posibil så scriu aceastå car te fårå ajutor ul speciali¿tilor ¿inutri¡ioni¿tilor care au efectuat ¿i publicat studii despr e nutri¡ia copiilor.Munca lor este r ecunoscutå la sfâr¿itul acestei cår¡i ¿i tr ebuie så spun cå,fårå datele ¿i statisticile oferite de ei, aceastå car te ar fi con¡inut doarcomentarii ¿i opinii. A¿ vr ea så-i mul¡umesc în special lui Kathleen C.Bloomer pentru cå a citit manuscrisul cår¡ii, din scoar¡å-n scoar¡å, ¿i a ve -ri ficat acurate¡ea informa¡iilor medicale. M ul¡umiri speciale ¿i lui J aneHackett pentr u cå a v erificat con¡inutul informa¡iilor r eferitoare lanutri¡ie ¿i pentru cå a contribuit cu idei. De asemenea, mul¡umiri specia-le ¿i lui J udith Paige, Marilyn DeSimone ¿i M adeleine Walsh pentru totsprijinul ¿i contribu¡ia lor la r edactarea cår¡ii.

Aceastå carte este în mar e parte inspiratå atât din via¡a persoanelor cucare am lucrat la Cor e S ervices ¿i ale cår or într ebåri despr e alimente,nutri¡ie ¿i dietå m-au fåcut så våd necesitatea unei astfel de cår¡i, dar ¿i apersonalului ¿i a celor de la apr ovizionare, care mi-au dat ¿ansa de a leschimba via¡a pacien¡ilor.

DESPRE AUTOR

Eileen B ehan este membr u al Asocia¡iei D ietetice Americane (ADA) ¿idietetician autorizat. Are peste 25 de ani de experien¡å în car e a colaboratcu speciali¿ti ¿i a tratat un numår mar e de persoane. E ileen s-a pr egåtitpentru specializarea de dietetician în S pitalul Brigham and Women’s dinBoston ¿i a urmat programul de management al controlului greutå¡ii cor-porale la copii, adolescen¡i ¿i adul¡i al ADA. A lucrat pentru Administra¡iaVeternanilor din Boston, H arvard School of P ublic Health ¿i CabinetulMedical de F amilie Seacoast din E xester, New Hampshire. Eileen a maipublicat ¿apte cår¡i, inclusiv bestseller ul Eat Well, Lose Weight, WhileBreastfeeding. Celelalte sunt: Microwave Cooking for Your Baby andChild, The Pregnancy Diet, Meals That Heal for Babies, Toddlers andChildren, Cooking Well for the Unwell, Fit Kids ¿i TherapeuticNutrition. A scris div erse ar ticole pentr u „The Washington P ost“,„Newsweek“, revista „Parents ¿i P arentig“ ¿i „Tufts University NutritionNewsletter“. Este lector pe teme de nutri¡ie ¿i a contribuit la r ealizareamultor materiale publicate pentr u WebMD. Eileen a apårut la numeroa-se canale de televiziune, în diverse programe, al cåror subiect principal dediscu¡ie era nutri¡ia, printr e car e amintim CNN, CNBC ¿i emisiuneaToday. Ea locuie¿te în New Hampshire împreunå cu so¡ul ¿i cei doi copii.

Cuprins

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .6

UNU Aceasta nu este bucåtåria mamei tale . . . . . . . . . . . . . . . . .9DOI Anul u¿or . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13TREI Alimenta¡ia copilului de 1-3 ani . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .41PATRU Alimentele superioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57CINCI Bucåtåria scaunului înalt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .106ªASE Masa familiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .129ªAPTE Cum cumperi, ce gåte¿ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .180OPT Cum cre¿ti un copil cu

obiceiuri alimentare sånåtoase . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .187NOUÅ Cum devii un pårinte eficient . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .197ZECE Alimenta¡ia pre¿colarului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .202UNSPREZECE Probleme contradictorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . .209

Referin¡e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .232

Introducere

C opilul depinde de tine în totalitate. Vei face tot ce î¡i stå în putin¡åså fii sigurå cå îi este bine ¿i e în siguran¡å, så îi anticipezi nev oile,¿i vei încerca så î¡i dai seama ce este în ner egulå atunci când plân-

ge. Te vei gândi mult înainte de a lua orice decizie cu privir e la bunåstarealui ¿i vei pune întrebåri atunci când ai nev oie de informa¡ii. La fel v ei pro-ceda ¿i în cazul alimenta¡iei. Copilul tåu v a trece foarte repede de la alåpta-rea la sân sau alåptarea cu diferite formule de lapte, la mâncare pentru bebe-lu¿i, iar apoi la mâncar e normalå. Vei fi extrem de precautå cu privire la cemånâncå ¿i la felul în care îi prepari mâncarea, dar – spre deosebire de gene-ra¡iile anterioare care s-au confruntat cu lipsa alimentelor ¿i malnutri¡ie – tutråie¿ti într-o societate în care alimentele se gåsesc din abunden¡å. Odatå cuaceasta, apar ¿i grijile cu care pårin¡ii din alte genera¡ii nu s-au confr untat.

În ziua de azi, apar mii de alimente noi în fiecar e lunå. În fiecar e an, co -piii våd la televizor mii de reclame în care li se spune ce så månânce. Prin ur -mare, leguma fav oritå a unui copil de 2 ani devine car toful pråjit, iar colaeste båutura preferatå la micul dejun. În lumea întreagå, bolile de ini må suntcauza a peste 30% din decese, iar hipertensiunea arterialå afectea zå mai binede 25% dintre adul¡i ¿i procentul este în cre¿tere în rândul copiilor.

Cazurile de obezitate în rândul copiilor s-au triplat în ultimii 30 de ani. În acela¿i timp, diabetul de tip 2 s-a råspândit sim¡itor .

Milioane de dolari s-au cheltuit pe pr oiecte ale sistemului de sånåtatepublicå cu scopul educårii elevilor în încer carea de a inv ersa tendin¡a de

INTRODUCERE 7

cre¿tere a numårului bolilor cauzate de pr obleme de nutri¡ie. Înså, niciu-nul din aceste programe nu ¿i-a dovedit eficacitatea. Dacå nu gåsim un altmod de abordare, este aproape sigur cå tot mai mul¡i copii v or fi afecta¡ide aceste boli ¿i pentr u prima datå în istoria omenirii este posibil ca ei såmoarå înaintea genera¡iei anterioare.

Obezitatea copilului este rareori consideratå o problemå de cåtre pårin¡i.A¿a se face cå tocmai pårin¡ii sunt cei car e creazå condi¡ii prielnice apa ri -¡iei obezitå¡ii la copiii lor . Ρi po¡i proteja copilul de obezitate ¿i de bolilede nutri¡ie generate de aceasta dacå abordezi o alimenta¡ie ¿i o hrånire careînlocuie¿te mediul alimentar actual cu unul car e încurajeazå sånåtatea.

Douå principii simple î¡i vor asigura succesul: masa la ore fixe ¿i o dietåalcåtuitå din alimente sånåtoase. Scopul tåu este så creezi un mediu în carecopilul så î¿i dezv olte obiceiuri alimentar e sånåtoase ¿i po¡i r ealiza acestlucru dacå îi dai mesele la or e fix e, pr epari mâncår uri car e includ omul¡ime de alimente, dacå alegi cu grijå gustårile ¿i dacå familia månâncåîmpreunå, cât se poate de des.

Acum, fetele mele au 18 ¿i respectiv, 20 de ani, ¿i sunt mândrå cå au uncomportament alimentar sånåtos – nu doar tåi¡ei ¿i mer e, a¿a cum vroiauîn copilårie. A tunci când erau mici, eram îngrijoratå deoar ece vroiau såmånânce doar dulciuri, pu¡ine legume, ¿i chiar ¿i a¿a, pr eferau fructele înlocul legumelor. Una dintre ele era mâncåcioaså, cealaltå era o mofturoaså.Ca pårinte, am fåcut tot ce am putut. C u inten¡ia de a cr e¿te ni¿te copiisånåto¿i, am învå¡at despr e alimente, am pr eparat mâncåruri bune ¿i amavut grijå ca toatå familia så ia masa împreunå. Cred cå mâncarea ¿i mese-le în familie sunt o cale de a cr ea obiceiuri car e î¡i dau senza¡ia de sigu-ran¡å. Mesele pot fi expresia grijii ¿i a dragostei.

În ultimii 20 de ani am pr ofesat ca specialist în nutri¡ie ¿i am v orbit cumii de pårin¡i despr e alimente ¿i familie. P ot spune cu cer titudine cåmodul cum pårin¡ii î¿i hrånesc copiii în primele 24 de luni de via¡å se aflåla baza sånåtå¡ii copiilor în viitor.

Pentru unii dintr e voi gåtitul ¿i pr epararea mâncår urilor poate fi cev astresant – poate pentru cå ai impresia nu te pricepi sau î¡i faci griji în pri-vin¡a alimentelor pe care le-ai ales. Problemele de alimenta¡ie sunt grave ¿ireale. Dar dacå vr ei så constr uie¿ti un compor tament alimentar sånåtos,nu î¡i fie fricå så folose¿ti mâncår urile drept aliat.

UNU

Aceasta nu este bucåtåria mamei tale

Î n pr ezent, pe pia¡å existå un numår uria¿ de alimente. P e vr emeabunicii existau circa 900 de tipuri. A cum, la hipermarket se pot gåsi¿i 45.000 de alimente. A pari¡ia noilor produse a avut un efect pozi-

tiv, gåse¿ti acum o v arietate mai mar e de fr ucte ¿i legume, mai multecereale integrale ¿i alimente organice. Înså apari¡ia alimentelor inferioar e,cum le numesc eu, ridicå un semnal de alarmå. În ultimii zece ani s-a înre-gistrat o cre¿tere de 25% a alimentelor tip snacks, iar veniturile din vânza-rea lor ating sume uria¿e.

Sec¡iunea cu mâncare pentru bebelu¿i con¡ine mini-batoane de cer eale,mâncåruri gata preparate ¿i guståri. S iropul de por umb cu con¡inut ridi-cat de fructozå, un ingredient care se gåse¿te aproape în toate snacks-urile,a fost creat în anul 1960; conform unui articol din „Jurnalul American deNutri¡ie“, folosirea acestui produs a crescut cu peste 1.000% pe persoanå– ¿i, må tem eu, a modificat dorin¡a persoanelor tiner e de a consuma ali-mente dulci. De exemplu, industria alimentarå americanå pr oduce zilnicechivalentul a 3.000 de calorii pentr u fiecare locuitor, ceea ce înseamnå ocantitate aproape dublå fa¡å de necesar ul mediu al fiecår ui adult ¿i multpeste nevoile unui copil.

De asemenea, felul în car e mâncåm s-a schimbat. N umårul meselorluate în familie a scåzut, gustårile au luat locul mâncårurilor gåtite ¿i cup-torul cu micr ounde este acum pr ezent apr oape în fiecar e caså. A cesteschimbåri au dus la cre¿terea cazurilor de obezitate infantilå ¿i la o posibilåreducere a duratei de via¡å.

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 9

Tu ¿i copilul tåu vå confr unta¡i cu riscul alegerii unor alimente neadec-vate, sunte¡i sub influen¡a r eclamelor ¿i a unei multitudini de alimente,dar pute¡i fi influen¡a¡i ¿i de pr opria naturå umanå. De exemplu, în anul1994 concernul Kraft a cheltuit 26 milioane de dolari numai pentru a facereclamå unui tip de mâncar e cu carne pentr u copii – o mâncar e cu ade-vårat inferioarå, prin con¡inutul ridicat de sodiu ¿i lipsa de vitamine ¿ifibre. Coca-Cola cheltuie¿te în fiecare an 11 miliarde de dolari pe publici-tate la produsele sale. Aceste produse (dar ¿i altele asemånåtoar e) vor faceparte din viitorul copilului tåu. Combina¡ia dintre reclama omniprezentå,råspândirea largå ¿i pre¡ul scåzut face ca alimentele ce con¡in sare, zahår ¿igråsimi så fie ceva aproape imposibil de rezistat pentru un copil (¿i pårin¡ideopotrivå).

Mai mult, pe lângå factorii sociali, fiin¡ele umane sunt pur ¿i simpluatrase de aceste produse. Stråmo¿ii no¿tri au învå¡at cu mult timp în urmåcå alimentele bogate în gråsimi aveau mai multe calorii ¿i îi ¡ineau în via¡å,alimentele cu gust dulce le dådeau energie, iar sar ea – o substan¡å nutri-tivå esen¡ialå sånåtå¡ii, dar greu de gåsit în naturå – trebuia consumatå decâte ori era disponibilå. În concluzie, toate fiin¡ele umane – inclusiv tu ¿icopilul tåu – sunt pr edispuse fiziologic så râvneascå la alimentele car e auaceste arome ¿i gusturi.

Lumea alimentelor în car e î¡i cr e¿ti copilul este diferitå din cauza aces-tor produse, dar ¿i din cauzå cå familiile månâncå tot mai rar împr eunå.ªi, de multe ori, consumåm mâncar e luatå de la fast-food sau pr odusesemipreparate. Pizza, burgerii ¿i mâncarea chinezeascå sunt cele mai popu-lare mâncåruri ce se iau la pachet, ¿i ele vor face parte în curând ¿i din ali-menta¡ia copilului tåu.

Ai putea cr ede cå aceastå lume pe car e tocmai am descris-o nu influ-en¡eazå via¡a copilului tåu; cå bebelu¿ii tråiesc sub un clopot care îi prote-jeazå de grijile cu car e se confr untå adul¡ii. A tunci când spui „mâncar epentru bebelu¿i“, par cå deja î¡i ¿i imaginezi castr ona¿e cu piur e de mor-covi portocaliu. Aceste imagini sunt adevårate în unele cazuri, dar nu întoate. Existå o diferen¡å între ceea ce ar trebui så consume bebelu¿ii ¿i ceeace månâncå ei de fapt. Jumåtate din copiii pânå la opt luni månâncå desertzilnic; desertul înlocuie¿te doza recomandatå de fructe ¿i legume ¿i de careei au nev oie. O tr eime dintre copiii cu vârsta de 7-24 luni, din mediul

10 EI LEEN BEHAN

urban, nu consumå aproape deloc legume ¿i, pe la vârsta de 15 luni, car-tofii pråji¡i sunt leguma lor pr eferatå.

Un studiu despre alimenta¡ia bebelu¿ilor ¿i a copiilor cu vârsta între 1 ¿i3 ani, publicat în 2004, sponsorizat de compania de alimente G erber, aactualizat modul în care ar trebui så procedåm în cazul alimenta¡iei bebe-lu¿ilor ¿i copiilor cu vârste într e 1 ¿i 3 ani, ¿i car e sunt alimentele ¿i sub-stan¡ele nutritive necesare acestora. Sondajul a întrebat atât pårin¡ii, dar ¿ieducatorii, ce obiceiuri au când vine v orba de hrånirea copiilor cu vârstede la 4 la 24 de luni. Astfel, ob¡inem o imagine r ealå despre felul în car efamiliile î¿i hrånesc copiii ¿i acest lucr u este util deoarece ne aratå rapidi-tatea cu car e pårin¡ii sunt nev oi¡i så ia decizii cu privir e la alimenta¡iacopiilor lor. De asemenea, studiul a cuprins ¿i într ebåri cu privire la tipu-rile de alimente, practici de hrånir e, cre¿tere ¿i dezvoltare, dar ¿i întrebåricu privire la por¡ia de substan¡e nutritiv e. Rezultatele au fost diferite.

Studiul aratå cå cei mai mul¡i bebelu¿i au început så primeascå mâncaresolidå la vâsta de circa 4-6 luni. La aceastå vârstå fragedå, bebelu¿ii de-abiaînva¡å så månânce ¿i så se obi¿nuiascå cu mâncar ea, deci nu se pune pr o-blema unei alimenta¡ii echilibrate, deoarece alåptarea la sân sau cu formu-le de lapte este calea cea mai sigurå spr e o alimenta¡ie sånåtoaså.Majoritatea bebelu¿ilor au primit cel pu¡in un fel de produs fåinos (de obi-cei cereale pentru bebelu¿i) la vârsta de 6 luni, iar 40% månâncå ¿i micicantitå¡i de fr ucte ¿i legume. M ai pu¡in de 1% au primit deser turi sau obåuturå îndulcitå. Înainte de ajunge la vârsta de 11 luni, majoritatea bebe-lu¿ilor (98%) månâncå cereale ¿i pâine, ¿i peste 70% au fr ucte, legume ¿icarne în alimenta¡ie. M ul¡i copii nu sunt hråni¡i pr opriu-zis cu carne,pårin¡ii optând pentr u mâncårurile „din bor can“. Pu¡ini copii månâncåpor¡ia zilnicå de legume ¿i, odatå ce încep så stea la maså cu familia, car-toful devine leguma fav oritå. La 11% dintr e bebelu¿ii cu vârsta pânå în11 luni li s-au dat båuturi acidulate sau cu arome de fructe, iar la bebelu¿iicu vârsta pânå la 24 de luni pr ocentul cre¿te la 44%, iar 60% au consu-mat un desert de tip patiserie ¿i 20% au consumat bomboane.

Copiii care månâncå dulciuri la o vârstå fragedå au tendin¡a så consumemulte dulciuri tot r estul vie¡ii. Båuturile cu îndulcitori sunt consumate în ex ces cu u¿urin¡å, în detrimentul altor alimente sånåtoase, astfel cåAcademia Americanå de P ediatrie r ecomandå acum consumul a cir ca

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 11

180 ml de suc proaspåt de fructe pe zi ¿i nicio båuturå cu ar ome de fruc-te sau acidulatå. Sucul de mere ¿i båuturile cu aromå de mere sunt båutu-rile preferate ale bebelu¿ilor, iar pentr u mul¡i copii acestea, împr eunå cubåuturile acidulate, ajung så înlocuiascå laptele, chiar înaintea vârstei de2 ani. La aceastå vârstå, unii bebelu¿i beau foar te pu¡in lapte sau chiardeloc, fapt care duce la scåder ea aportului de calciu, asta dacå nu se con-sumå alternativ alte alimente bogate în calciu.

Studiul aratå cå por¡ia zilnicå r ecomandatå de fr ucte ¿i legume nu esterespectatå de la vârste fragede, chiar de la 9 sau 11 luni. Pe måsurå ce bebe-lu¿ii încep så stea la masa familiei, 25% dintre cei cu vârsta de 19-24 lunimånâncå chipsuri sau alt fel de guståri sårate cel pu¡in într-o zi. A cestlucru este important deoarece alimentele consumate în primii ani de via¡åpot avea un impact aspra pr eferin¡elor de mai târ ziu ale copilului. Esteimportant pentr u tine så analiz ezi pr opriul compor tament alimentar .Copilul tåu va vrea så månânce ceea ce månânci tu, iar dacå mama ¿i tatamånâncå cartofi pråji¡i ¿i consumå båuturi acidulate, atunci ¿i copiii v or.

Cre¿terea numårului de cazuri de obezitate infantilå ar tr ebui så nu sur-prindå pe nimeni, deoarece este doar efectul comportamentului alimentaral adul¡ilor. Cei din categorii sociale mai sårace sunt cei mai afecta¡i. Ratade obezitate în cazul clasei mijlocii americane este de 29%, dar rata ame-ricanilor cu venituri mici este de 35%, iar pr ocentul copiilor cu tendin¡ede obezitate din aceste familii este la fel de mare. Un adult este suprapon-deral dacå I ndexul de M aså Corporalå (IMC) este într e 25 ¿i 30. D acåIMC este peste 30, persoana în cauzå este considerå obezå. U n copil esteconsiderat obez dacå IMC este mai mar e decât numår ul r ezultat prinînmul¡irea vârstei copilului cu 95%.

Diversitatea alimentelor din car e po¡i alege, combinatå cu fenomenulcopilului „mofturos“ duc la o surså de str es realå pentru pårin¡i. Pânå la50% din copii pânå în 2 ani sunt considera¡i „mofturo¿i“ de cåtre pårin¡iilor. Un copil mofturos poate cre¿te în orice familie, dar asta nu înseamnåcå pårin¡ii sunt vinova¡i. Acest lucru este atât de comun, încât este consi-derat ceva normal. Dar, acesta nu înseamnå cå nu se poate face nimic pen-tru prevenirea apari¡iei acestui fenomen.

Cei mai mul¡i pårin¡i încear cå så îi dea copilului un aliment nou de 2-3 ori, apoi decid cå micu¡ului nu îi place acea mâncar e; dar nu este de

12 EI LEEN BEHAN

ajuns – copiilor le trebuie pânå la opt încercåri înainte de a accepta o mân-care nouå. Nu renun¡a – cu cât încer ci alimente mai diversificate, cu atâtmai mult i-ai putea influen¡a gusturile pe care le acceptå. Cite¿te mai multdespre copii mofturo¿i la pag. 51.

Dacå micu¡ii nu consumå cantitå¡i suficiente din alimentele recomanda-te, se poate ajunge la o nutri¡ie deficitarå ce duce la cre¿terea presiunii arte-riale, apari¡ia diabetului, a bolilor de inimå ¿i obezitå¡ii – toate fiind bolicare apar încå din tinere¡e.

Nu încerc så te înspåimânt, dar vreau så te fac så în¡elegi cå alegerea ali-mentelor este impor tantå. Trebuie så ai grijå de copilul tåu deoar ece elcre¿te într-o lume a alimentelor pe car e mul¡i nutri¡ioni¿ti o considerå„toxicå“.

CUM SÅ ÎNCEPI CORECTCopiii nu trebuie învå¡a¡i cât så månânce, dar tr ebuie så îi aju¡i aråtân -du-le cum så recunoascå senza¡iile de foame ¿i sa¡ietate, dar ¿i så îi hråne¿tiatunci când le este foame ¿i så îi la¿i så se opreascå atunci când cred cå suntsåtui.

Niciodatå nu for¡a sau mitui copilul ca så månânce. D ar trebuie så aigrijå så alegi alimente adecvate, deoarece copiii nu pot face ei singuri aces-te alegeri. B ebelu¿ii nu au nev oie niciodatå de r egimuri alimentar e cucon¡inut scåzut de gråsimi sau cu numår redus de calorii. În primul an devia¡å, r estric¡iile cu privir e la consumul de alimente cu gråsimi pu¡ine,valabile în cazul adul¡ilor , nu tr ebuie aplicate bebelu¿ilor . D ar asta nuînseamnå cå bebelu¿ii au nev oie de alimente cu un con¡inut ridicat degråsimi. De îndatå ce îi dai bebelu¿ului mâncare solidå, vei fi nevoitå så ieidecizii care îi vor influen¡a sånåtatea pe viitor. Alegerea alimentelor nu esteceva lipsit de impor tan¡å. Între 75 ¿i 95% dintr e bolile cr onice se dato-reazå unei alimenta¡ii neadecv ate. O alimenta¡ie sånåtoaså ¿i ex erci¡iilefizice pot preveni apari¡ia bolilor cronice, iar alimenta¡ia din primii ani devia¡å poate fi un factor impor tant în prevenirea acestor boli.

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 207

Gustare ½ covrig1 lingurå gem

Cinå ½ piept de pui, la gråtar½ canå de mazåre boabe, gåtitå½ canå de conopidå½ canå de orez, gåtit120 ml suc de mere2 acadele cu aromå de fructe

Gustare 1 brio¿å cu afine din comer¡1 lingurå de gem

Calorii: 1.945Proteine: 59,4 gGråsimi: 39 gFibre: 21,8 g

Meniu cu con¡inut excesiv de gråsimiMic dejun 1 brio¿å cu afine din comer¡ unså cu unt

120 ml de lapte cu gråsime 2%1 portocalå

Gustare 1 baton de cereale cu unt ¿i glazurå de ciocolatåPrânz ½ sandvi¿ cu salatå de ou

½ canå de budincå de ciocolatå½ bananå

Gustare 60 g de chipsuri simple de car tofi Cinå 6 nuggets din piept de pui

1 por¡ie medie de car tofi pråji¡i120 ml de lapte cu gråsime 2%1 înghe¡atå pe bå¡ cu glazurå de ciocolatå

Gustare 2 felii de ¿uncå6 biscui¡i såra¡i

Calorii: 2.526Proteine: 66 gGråsimi: 131 gFibre: 19 g

208 EI LEEN BEHAN

Pentru ca pr e¿colarul tåu så aibå un r egim alimentar echilibrat, ai grijåca por¡iile så fie mici, så includå legume la fiecar e maså, iar deser turile såfie aproape toate pe bazå de fructe. Acum trebuie så începi så ai mare grijå¿i la gustårile ¿i alimentele noi. Pe måsurå ce copilul începe så aibå contactcu lumea exterioarå pr eferin¡ele lui alimentar e v or v aria ¿i v or fi influ-en¡ate de tot ceea ce vede în jur. Nu-i interzice alimentele noi, dar încearcåså îl faci så le aleagå pe cele adecvate. Atunci când copiii mei aveau aceaståvârstå îi låsam så aleagå un aliment nou de câte ori mergeam la magazin,pe care apoi îl mâncau la maså ca deser t.

MESELE PRINCIPALE ªI OCAZIILE SPECIALEEste per fect normal så vå distra¡i din când în când cu alimente ¿i mân-cåruri noi, dar ai grijå så faci difer en¡a între mesele obi¿nuite ¿i ocaziilespeciale. Alimentele ser vite la ocaziile speciale pot ¿i ele så facå par te dinalimenta¡ia copilului, dar nu pot înlocui de multe ori mâncår urile princi-pale. Ai grijå, fiindcå alegerile alimentar e gre¿ite pot duce la cre¿teri exce-sive în greutate ¿i la apari¡ia unor probleme de sånåtate.

UNSPREZECE

Probleme contradictorii

A tunci când copiii mei erau mici credeam cå îi pot proteja împotri-va bolilor dacå le ofer o dietå adecv atå ¿i un mediu sånåtos.Categoric, m-am în¿elat. Copiii s-au îmbolnåvit ¿i de fapt acest

lucru era necesar. Bolile copilåriei ajutå corpul copilului så-¿i dezvolte sis-temul imunitar ¿i så lupte împotriv a bolilor.

Consultå întotdeauna un medic de specialitate atunci când copilul tåueste bolnav, deoarece o simplå boalå a copilåriei poate masca simptomeleunei boli mult mai grav e. Dar råcelile, tusea ¿i dur erile din perioada dedenti¡ie sunt toate caracteristice copilåriei ¿i trebuie doar så faci copilul såse simtå cât mai bine pentr u a putea trece peste aceste perioade.

Sfaturile urmåtoar e te v or ajuta så alegi alimente car e pr evin apari¡iaulterioarå a diferitelor boli. Existå situa¡ii în care unele tipuri de alimente

Consultan¡ii de specialitate

În prezent po¡i alege între pediatru, medicul de familie, asistentå ¿i doc-tor rezident pentru a cere sfaturi cu privire la problemele de sånåtate cucare s-ar putea confrunta copilul tåu. Eu colaborez cu to¡i ace¿ti consul-tan¡i de specialitate ¿i copiii mei au primit o îngrijire excelentå. Cheiareu¿itei este så gåse¿ti un specialist care te face så te sim¡i confor tabil ¿iîn care po¡i avea încredere.

210 EI LEEN BEHAN

nu sunt potrivite copiilor cu vârsta sub 1 an deoar ece nu sunt cunosc ali-mentul respectiv sau, pur ¿i simplu, nu-l pot mesteca la fel de bine ca uncopil mai mar e. Serve¿te întotdeauna mâncår uri cu consisten¡a adecv atåvârstei ¿i stadiului de dezvoltare al copilului tåu.

MODUL ÎN CARE ÎMI HRÅNESC COPILULVA PREVENI APARIºIA BOLILOR MAI TÂRZIU?

Da, a¿a v a fi. Nu låsa aceste pr obleme så-¡i cr eeze o star e de ner vozitate.Vei vedea cå gåse¿ti toate råspunsurile la problemele de sånåtate ce te îngri-joreazå chiar în r egimurile alimentare descrise în capitolele anterioar e. Labaza recomandårilor despre prevenirea apari¡iei bolilor stau ani de expe-rien¡å ¿i cercetåri. O alimenta¡ie adecvatå, exerci¡iile fizice regulate ¿i lipsafumatului sunt cheia prevenirii apari¡iei bolilor. ªtim cå o via¡å activå, pre-venirea obezitå¡ii ¿i o dietå sånåtoaså pot preveni diabetul, bolile de inimå,hipertensiunea arterialå, infarcturile ¿i cancer ul. Alimenta¡ia sånåtoaså ¿icomportamentul alimentar adecvat trebuie dezvoltate cât mai devreme învia¡å.

• Få un program de maså regulat, dar flexibil.• Oferå un fruct sau o legumå la toate mesele ¿i gustårile în majoritatea

zilelor.• Dupå vârsta de 2 ani, înlocuie¿te gråsimile de origine animalå pr ecum

untul, brânza ¿i pr odusele lactate cu con¡inut ridicat de gråsimi, cumargarinå, ulei de måsline, ulei de rapi¡å ¿i produse lactate cu con¡inutredus de gråsimi.

• Încearcå så prepari cu cereale integrale jumåtate din produsele pe bazåde cereale pe car e le ser ve¿ti, precum pâinea, cer ealele sau pastele fåi-noase.

• Serve¿te pe¿te (adul¡ii ar tr ebui så consume pe¿te de 2 ori pe såp -tåmânå), carne de pui (fårå piele), fasole boabe ¿i alune mai des decâtcarne de vitå sau alte tipuri de carne r o¿ie.

• Dupå vârsta de 2 ani ser ve¿te pr oduse lactate cu con¡inut r edus degråsimi.

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 211

• Promoveazå activitå¡ile ¿i mi¿carea de câte ori este posibil.• Consumå diferite fructe ¿i legume de culoare închiså.• Serve¿te masa în familie.

Nu-i a¿a cå sfaturile astea ¡i se par cunoscute?

BEBELUªUL MEU ARE NEVOIE DE FIBRE?În primul an de via¡å necesarul de fibre al bebelu¿ilor nu este clar definit,întrucât cea mai mare parte a hranei lor este sub formå lichidå. Pe måsuråce introduci cereale ¿i fr ucte în alimenta¡ia lor , cre¿te ¿i adaosul de fibr e.Fibrele sunt foar te benefice pentr u sånåtate, de aceea v or r eprezenta oparte importantå a alimenta¡iei. Cele mai bune surse de fibr e sunt fructe-le, legumele ¿i cerealele integrale.

Nici pentru al doilea an de via¡å necesarul de fibre nu este prea clar, spe-ciali¿tii având r ecomandåri variate. Unii r ecomandå o cantitate de fibr eechivalentå cu vârsta copilului plus 5 g: 7 g de fibre pentru un copil cu vâr-sta de 2 ani, 10 g pentr u unul cu vârsta de 5 ani ¿i 22 g pentr u unul cuvârsta de 17 ani. Înså, ghidul r eferitor la necesar ul de vitamine alInstitutului American de M edicinå recomandå un apor t de 19 g pentr ucopiii cu vârste între 1-3 ani ¿i 25 g pentru cei cu vârsta între 4-6 ani. Po¡ivedea cå r ecomandårile sunt diferite. P entru formar ea unei imagini deansamblu este bine så ¿tii cå adul¡ii au nev oie de o cantitate de fibre între25 g ¿i 38 g, dar sondajele aratå cå de obicei aportul de fibre al unui adulteste de aproximativ 11 g, o cantitate mult mai micå decât necesar ul reco-mandat pentru a avea o sånåtate excelentå.

Po¡i satisface necesarul de fibre al bebelu¿ului tåu dacå ser ve¿ti fructe ¿ilegume la fiecare maså ¿i gustare, ¿i incluzi produse din cereale integrale lacel pu¡in 1 maså sau 2 pe zi. Cea mai bunå cale de ob¡iner e a fibrelor esteprin mâncare, deoarece nu trebuie så î¡i faci griji cå i-ai dat prea multå sauprea pu¡inå. Dacå medicul recomandå o cantitate mai mare de fibre pen-tru tratarea constipa¡iei, urmeazå-i indica¡iile. Cite¿te mai multe despr econstipa¡ie la pag. 223.

212 EI LEEN BEHAN

BEBELUªUL MEU ARE NEVOIE DE GRÅSIMI?Gråsimile sunt la fel de impor tante pentru bebelu¿ul tåu precum aerul pecare îl respirå. Fårå gråsimi nu va beneficia de acizii gra¿i esen¡iali ¿i gråsi-mile solubile care îl ¡in în via¡å ¿i îi dau puter e. Ajutå-¡i copilul så ob¡inågråsimile de car e are nevoie prin hrånir ea cu formule de lapte sau laptematern în primele luni de via¡å. P e måsurå ce bebelu¿ul cr e¿te, serve¿te-ialimente car e constituie o surså naturalå de gråsimi, pr ecum uleiul derapi¡å sau de måsline, untul, margarina, ouåle fier te, carnea ro¿ie, de pas-åre sau pe¿te, gåtitå, alunele, iaurtul sau laptele integral. Mâncårurile pråji-te nu sunt recomandate deoarece procesul de pråjire duce doar la cre¿tereanumårului de calorii ¿i nu la cr e¿terea v alorii nutri¡ionale. P rin urmar eacestea dau sentimentul de sa¡ietate dar nu satisfac necesarului nutri¡ional.Cite¿te mai multe despre uleiurile pentru gåtit la pag. 102.

Acidul arahidonic (ARA) este un acid gras polinesaturat asemånåtorDHA. ªi acesta se gåse¿te în mod natural în laptele matern ¿i este adåugatla unele formule de lapte pentru a le da un con¡inut asemånåtor cu lapte-le matern. De asemenea, poate proveni din alimentele ce con¡in acid lino-leic.

CE ESTE DHA ªI CARE ESTE CANTITATEANECESARÅ BEBELUªULUI MEU?

Acidul gras esen¡ial cunoscut sub numele de DHA (A cidDocosahexaenoic) a fost pr ezentat într-un capitol anterior (v ezi pag. 27 ¿i 102) ¿i v ei mai auzi despr e el deoarece tot mai multe pr oduse, inclusivalimentele pentru bebelu¿i, iaur tul ¿i båuturile din fr ucte, îl con¡in. Esteun acid gras polinesaturat ob¡inut în special din pe¿te ¿i fr ucte de mar e.DHA este adåugat la formulele de lapte în speran¡a ob¡inerii unui produscare seamånå cât mai mult cu laptele matern. Femeile care alåpteazå la sân¿i consumå mai mult pe¿te vor avea lapte matern cu un con¡inut mai ridi-cat de DHA. N u existå r ecomandåri exacte cu privir e la necesar ul deDHA, a¿a cum existå în cazul vitaminelor ¿i mineralelor . 100 ml de for-mulå de lapte îmbogå¡itå cu DHA va con¡ine 8-17 mg , iar 700 ml – can-titatea pe car e o consumå cei mai mul¡i copii de 1 an – ar e între 38 ¿i 81 mg de DHA. Alimentele pentr u sugari au adesea un adaos de 18 mg

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 213

de DHA pe por¡ie, dar pe¿tele este întotdeauna o surså superioarå deDHA. O por¡ie de 30 g de eglefin gåtit poate con¡ine 30 mg de DHA, iar30 g de somon au 200 mg de DHA. O par te din gråsimile ce se gåsesc înuleiul de rapi¡å, în semin¡ele de in, în boabele de soia ¿i în alunele depådure poate fi transformatå în DHA, dar se considerå cå acest pr oces nueste prea eficient. Pe¿tele con¡ine ¿i EPA (acid eicosapentaenoic), un alt tipde acid gras polinesaturat care contribuie la sånåtatea inimii. A¿a cum ammen¡ionat ¿i anterior, gåsirea ¿i includerea surselor de DHA în regimul ali-mentar al familiei nu ar e decât rezultate pozitive asupra tuturor membri-lor.

OBEZITATEA. AR TREBUI SÅ ÎMI FAC GRIJICÂND COPILUL ESTE ÎNCÅ FOARTE MIC?

Nu î¡i face griji încå de pe acum, dar ai grijå så fii un model pentr u copi-lul tåu ¿i så pui bazele unui comportament alimentar adecvat. Pentru pre-venirea obezitå¡ii, evitå capcanele obi¿nuite care duc la cre¿terea în greuta-te: omiterea meselor, un program de maså neregulat, guståri nediversifica-te, consumul mar e de båuturi cu un mar e con¡inut caloric ¿i consumulexcesiv de guståri dupå cinå, în fa¡a televiz orului sau a calculator ului. Eurecomand ca masa de searå så fie ultima mâncar e din zi, iar dacå tr ebuieså månânci dupå ora cinei consumå fructe. În plus, fii atentå ¿i la urmåtoa-rele situa¡ii care ar putea crea probleme:

• Ia masa la restaurant cât mai rar. O maså la restaurant are de obicei peste1.000 de calorii (¿i asta este numai por¡ia de la prânz). A cest numår decalorii reprezintå jumåtate din necesarul zilnic al majoritå¡ii adul¡ilor.• Månâncå mai pu¡inå pizza. O felie de pizza are aproximativ 400 de calo-rii.• Få o plimbare în fiecare zi.• Månâncå la fel ca bebelu¿ul tåu – 3 mese pe zi care con¡in ¿i un fruct sauo legumå (ori amândouå) ¿i serve¿te pâine din cereale integrale, orez, pastesau cereale la majoritatea meselor.• Pentru gustårile obi¿nuite alege fr ucte, legume sau pr oduse lactate cucon¡inut redus de gråsimi.

214 EI LEEN BEHAN

• Consumå chipsuri, car tofi pråji¡i, cafea, batoane de cer eale sau båuturiacidulate ca parte a unei mese principale ¿i nu ca o gustare. Aceste alimen-te au un con¡inut extrem de ridicat de calorii ¿i vei putea controla mai binemårimea por¡iilor dacå sunt ser vite ca par te a unei mese principale ¿i nuca o gustare.

FAMILIA MEA ARE UN ISTORIC DE INTOLERANºÅLA GLUTEN – CE TREBUIE SÅ FAC PENTRU

A-MI PROTEJA BEBELUªUL?Intoleran¡a la gluten este o boalå car e se manifestå prin faptul cå sistemulimunitar considerå cå aceastå pr oteinå con¡inutå în unele alimente estedåunåtoare. Glutenul se gåse¿te în grâu, or z ¿i secarå. A tunci când acestecereale sunt consumate sistemul imunitar reac¡ioneazå prin provocarea deinflama¡ii, afec¡iuni ale sistemului digestiv ¿i prin tot felul de alte simpto-me de la diaree pânå la dureri ale articula¡iilor, irita¡ii ale pielii, dur eri decap ¿i chiar încetinirea procesului de cre¿tere.

Boala se poate mo¿teni. D acå familia ta ar e un istoric de astfel de boli,consultå medicul care se ocupå de bebelu¿ul tåu. Cel mai bun moment deintroducere a grâului, orzului sau secarei este la vârsta de 6 luni atunci cândcorpul se obi¿nuie¿te cu substan¡e noi. I ntroducerea pr ea rapidå sau cuîntârziere a glutenului poate duce la cre¿terea riscului intoleran¡ei la gluten.Teste simple pot identifica aceastå boalå. În pr ezent ¿tim cå aceastå boalåeste mai råspânditå decât se cr edea în tr ecut ¿i afecteazå unul din 100 deadul¡i. Tratamentul este un r egim alimentar fårå gluten; alege cer eale fårågluten, dar îmbogå¡ite cu vitaminele B ¿i fier – cite¿te cu aten ¡ie eticheteleproduselor. Pentru mai multe informa¡ii acceseazå urmå toa rele adrese deinternet www.gluten.net, www.celiac.org sau www.csaceliac.org.

AR TREBUI SÅ EXCLUD FRUCTELE ªI LEGUMELEPENTRU A PREVENI APARIºIA DIABETULUI?

În lume sunt tot mai multe cazuri de diabet ¿i prediabet, atât la adul¡i, cât¿i la copii. Trebuie så ¿tii, înså, cå sugarii ¿i copiii cu vârsta într e 1-3 aninu riscå så se îmbolnåveascå de diabetul de tip 2 (tipul de diabet cauzat de

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 215

o alimenta¡ie deficitarå) deoar ece aceastå boalå ar e nev oie de mul¡i anipentru a se manifesta. Riscul apari¡iei diabetului de tip 2 cr e¿te odatå cuvârsta, cre¿terea excesivå în greutate ¿i lipsa de mi¿care.

Corpul produce o substan¡å numitå insulinå ce ajutå la tr ecerea zahåru-lui (glucozei) din sânge în celule, unde se transformå în energie. D iabetulde tip 2 apar e atunci când corpul este r ezistent la insulinå, iar glucoza seacumuleazå în sânge. În unele cazuri corpul continuå så pr oducå insulinåîntr-o încercare de a r educe nivelul de zahår din sânge, iar aceastå boalåpoartå denumirea de hiperinsulinemie. La persoanele car e suferå de hipe-rinsulinemie, obezitate, hiper tensiune arterialå sau au colester olul ridicatexistå un risc crescut de apari¡ie a bolilor de inimå.

Dacå familia ta ar e un istoric de diabet sau dacå ai suferit de diabetgesta¡ional, acum e timpul så începi så faci mi¿car e ¿i så ai o alimenta¡iesånåtoaså.

Copiii cu vârsta între 1-3 ani ¿i mai mari ar trebui så fie activi în fiecarezi, iar pårin¡ii ar tr ebui så facå plimbåri, de câte 30 min, 5 zile pesåptåmânå. Dacå în momentul de fa¡å nu e¿ti o persoanå activå, începe cuexerci¡ii u¿oare pe care le vei diversifica treptat. În ceea ce priv e¿te deser-turile ¿i dulciurile, ser ve¿te-le în por¡ii mici ca par te a meselor principale¿i evitå gustårile cu con¡inut ridicat de zahår .

Diabetul de tip 1 apar e de obicei în copilårie pentr u cå pancr easul nuproduce destulå insulinå. Diabetul de tip 2 poate fi transmis pe cale gene-ticå ¿i poate fi declan¿at de factori înconjuråtori. Un astfel de factor poatefi proteina din laptele de v acå. Unii speciali¿ti sus¡in ideea cå ingerar eaacestei proteine înainte ca intestinele så fie complet dezvoltate poate cauzao r eac¡ie imunitarå car e declan¿eazå diabetul de acest tip . Deocamdatå, nu s-a demonstrat legåtura dir ectå dintre laptele de v acå ¿i diabet, a¿a cånu-¡i pot face nicio r ecomandare. Cel mai bine ar fi så alåptezi la sân câtmai mult timp, iar dupå în¡år care, cere sfatul medicului cu privir e la for-mulele de lapte. La vârsta de 1 an cei mai mul¡i copii pot fi tr ecu¡i, fåråprobleme, pe lapte de v acå, dar po¡i intr oduce în alimenta¡ie ¿i alte pr o-duse lactate precum iaurtul. Cite¿te despre înlocuitorii de surse de calciuîn cele ce urmeazå ¿i la pag. 83.

216 EI LEEN BEHAN

DE CE CANTITATE DE PRODUSE LACTATEARE NEVOIE BEBELUªUL MEU?

De fapt, copiii nu au nev oie de pr oduse lactate, dar au nev oie de calciu.Sugarii ¿i copii mici î¿i iau tot necesar ul de calciu din laptele matern saudin formula de lapte. Pentru copiii mai mari, pr odusele lactate constituieo surså importantå de calciu ¿i u¿or de pr ocurat, a¿a cå acestea sunt prin-tre primele alimente pe care le cumpår.

În primul an de via¡å necesar ul de calciu r ecomandat este de 210-270mg pe zi. Un copil cu vârsta între 1-3 ani are nevoie de 500 mg de calciu,unul cu vârsta între 4-8 ani de 800 mg, iar adolescen¡ii au nevoie de apro-ximativ 1.300 mg. Lista urmåtoare î¡i va aråta con¡inutul de calciu al pro-duselor lactate ¿i al celor pe bazå de înlocuitori de lapte.

Produsele lactate cu con¡inut redus de gråsimi con¡in aceea¿i cantitate deproteine ¿i calciu ca ¿i pr odusele lactate integrale. D upå vârsta de 2 animajoritatea copiilor pot fi hråni¡i cu lapte cu gråsime 2%, dar niciodatånu îi da sugarului produse lactate cu con¡inut redus de gråsimi.

Aliment Con¡inut de calciu în Mg

Lapte integral, 1 canåLapte de caprå, 1 canåLapte de soia îmbogå¡it cu calciu,

1canåIaurt, 240 mlBrânzå, 30 gFasole boabe, gåtite, ½ canåBroccoli gåtit, ½ canåTofu, ½ canåMigdale, 30 g

291326

30035020480

12213073

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 217

PE PERIOADA SARCINII AM SUFERITDE HIPERTENSIUNE ARTERIALÅ ªI FAMILIA MEAARE UN ISTORIC DE ASTFEL DE BOALÅ – CUM

ÎMI PROTEJEZ BEBELUªUL?Hipertensiunea arterialå nu prezintå niciun simptom ¿i de aceea to¡i adul¡iisunt supu¿i unor teste pentr u måsurarea presiunii arteriale ¿i to¡i copiii cuvârsta peste 3 ani sunt supu¿i unor teste de r utinå atunci când merg la doc-tor. A¿a cum te a¿tep¡i, cr e¿terea ex cesivå în gr eutate accentueazå risculhipertensiunii arteriale. O greutate corporalå normalå, exerci¡iile fizice, con-sumul moderat de sar e ¿i un r egim alimentar adecvat constituie atât pr eve-nirea cât ¿i tratamentul acestei boli. Nu toate persoanele care suferå de hiper-tensiune arterialå sunt afectate de aportul de sodiu, dar întrucât majoritateasunt ¿i pentr u cå mic¿orar ea cantitå¡ii de sodiu consumatå nu pr ezintåniciun risc este bine så respec¡i recomandårile referitoare la nivelul de sodiu.

TOATÅ LUMEA VORBEªTE DESPRE REDUCEREANIVELULUI COLESTEROLULUI – AR TREBUI SÅ

EXCLUD OUÅLE DIN ALIMENTAºIA BEBELUªULUI?Copilul poate consuma ouå deoarece acestea sunt o surså excelentå de pro-teine. Eliminå doar slånina ¿i cârna¡ii. Adul¡ii cu un nivel ridicat de coles-terol, inclusiv LDL (a¿a numitul colester ol råu) pr ezintå risc cr escut deboli arteriale ¿i atacuri de inimå. ⅓ dintre adul¡ii care au suferit un atac deinimå au avut niv elul colesterolului peste 250. Copiii cu un niv el ridicatal colesterolului sunt predispu¿i la a deveni adul¡i cu nivel ridicat al coles-terolului ¿i astfel cresc ¿i riscurile de boli de inimå la o vârstå fragedå.

Fructele ¿i legumele nu con¡in colesterol. În plus, ele sunt o importantåsurså de fibre, care contribuie la scåderea nivelului colesterolului. De ase-menea, produsele ob¡inute din cereale integrale pot duce la scåderea nive-lului colester olului. Consumå cantitå¡i limitate de alimente car e con¡ingråsimi saturate. Gråsimile saturate provoacå cre¿terea nivelului colestero-lului ¿i se gåsesc în majoritatea pr oduselor de provenien¡å animalå. Existå¿i alimente de provenien¡å vegetalå bogate în gråsimi poli ¿i mononesatu-rate precum måslinele, margarina, uleiul de rapi¡å, uleiul de måsline ¿i alu-nele, care cresc nivelul colesterolului.

B IBL IA AL IMENTAºIE I COPI LULU I 231

Ai grijå så informezi medicul dacå bebelu¿ul tåu v omitå ¿i este mai micde 6 luni, dacå star ea de vomå persistå sau dacå este foar te puternicå, saudacå bebelu¿ul a înghi¡it ceva care ar putea cauza o intoxica¡ie.

INTOXICAºIILE CU NITRAºIIntoxica¡iile cu nitra¡i pot duce la o afec¡iune gravå numitå methemo-

globinemie.Multe familii consumå apå din izv oare, fårå a o testa ¿i prin urmar e nu

se ¿tie dacå se încadreazå în standardele de sånåtate. S-a demonstrat cå apadin multe astfel de izv oare depå¿e¿te limitele admise de nitra¡i. D e aceea,orice familie care consumå apå dintr-un izvor propriu trebuie så o testeze.

Ocazional alimentele sunt contaminate cu nitra¡i, de¿i nu pr ezintå unrisc la fel de mare precum contaminarea apei cu aceste substan¡e. N itra¡iise gåsesc în mod natural în unele plante pr ecum fasolea verde, morcovii,dovleceii, spanacul ¿i sfecla. Alimentele speciale pentr u bebelu¿i, prepara-te din legume, sunt monitorizate atent în privin¡a nivelului de nitra¡i ¿i sepot consuma în siguran¡å. Prepararea în caså a unor asemenea produse tre-buie evitatå dacå bebelu¿ul tåu ar e vârsta sub 3 luni (de¿i, a¿a cum ammen¡ionat, din punct de vedere nutri¡ional introducerea alimentelor soli-de înainte de vârsta de 4 luni nu este necesarå).

Dupå vârsta de 3 luni riscul de into xicare cu nitra¡i scade pe måsurå ceaparatul digestiv al bebelu¿ului se dezv oltå. La copiii mai mari ¿i persoa-nele adulte, intoxicarea cu nitra¡i nu constituie o problemå, deoarece aces-te substan¡e sunt absorbite ¿i eliminate din organism.

REFERINºE

Recomandårile alimentare sunt adaptate dupå referin¡ele generale apåruteîn urmåtoarele publica¡ii pediatrice:

American A cademy of P ediatrics Committee of N utrition, PediatricNutrition Handbook, edi¡ia a 5-a, E lk Grove Village, III, A cademiaAmericanå de Pediatrie, 2004.

American D ietetic Association, Manual of Clinical Dietetics , edi¡ia a 6-a, Chicago, American Dietetic Association, 2004.

Mahan, L. K. ¿i S.Escott-S tump, Krause’s Food, Nutrition, and DietTherapy, edi¡ia a 11-a, New York, Elsevier, 2004.

Aceste cår¡i oferå informa¡ii detaliate ¿i sunt r ecomandate tuturor persoa-nelor care doresc så afle mai multe despre alimenta¡ie, obezitate ¿i educa¡iacopiilor.

Critser, Greg, Fat Land: How Americans Became the Fattest People inthe World. Boston, Houghton Mifflin, 2003.

Nestle, Marion, What to Eat. New York, North Point Press, 2006.Pollan, M ichael, Dilema Omnivorului , B ucure¿ti, H ouse of G uides,

2008.Pollan, M ichael, În apårarea mâncårii , B ucure¿ti, H ouse of G uides,

2008.Satter, Ellyn, Your Child’s Weight: Helping Without Harming, Birth

though Adolescence. Madison, WI, Kelcy Press, 2005.Shell, E llen R uppel, The Hungry Gene: The Science of Fat and the

Future of Thin. New York, Atlantic Monthly Press, 2002.Stanway, Penny ¿i Lewis, Sara, Alimenta¡ia copilului, Bucure¿ti, House

of Guides, 2008.