Edouard Laboulaye - Basme Part.3
of 58
Transcript of Edouard Laboulaye - Basme Part.3
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
1/58
z
a]
r-.{
{
D
o
ffie%
p
.t
r
z
F
tn rominegte de VIORICA
HUBER
Ilustralii: T I A
P
E L
I
Z
F.
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
2/58
PASA
PASTOR
Povest
e
tu
rteasc d,
Iosl,
odatl
in
Bagdad
u
n
paql
foarte iubit
de
sultan,
dar foar-
te
temut
de
supuqii
sei. Ali
(aqa
il
chema
pe
paqir)
era
un a devirrat musulman,
un
turc
de r.i.ta
vcche. De
cum niijea
ziua,
cit
si
deosebeqti un fir de
a [
albi de
unul
negru,
iqi
intindea
un covor pe
jos
Fi,
cu fata
c[tre
X{ecca,
se
sp[]a
cu
credin{,a
qi
se mga.
Cind
termina
rugiciunea.
doi robi
negri
imbraca ,i
in roqu ii
aduceau luleaua
;i
cafcaua. Ali se aqeza
turcegbe
pe
un
divan
qi
sta aqa
cit
(,i-i
ziulica
de
lunqi. Bind in tihni
cafeaua
tur-
ceasci,
neagrii,
amara
qi
lierbinte,
fumind
agale
tutun
de
Smirna dintr-o
narghilea
lungi,
dormind,
neftcinJ nimic
Ai
gindind
qi
mai
pulin, in
felul
ista
guverna
el.
In
fiece
lunti,
e
drept, o
porunce
venitd din
Stambul
ii
cerea
si
Lrimiti
pentru
vistieria
imparateascar
un
milion
de
piaEtri,
impozitul
pagalicului;
in
ziua
aceea,
bunul Ali, ieqindu-qi
din
tabietul
lui
obignuit, chema
in
fa{a
lui
pe negustorii
cei mai
bogali
din
Bagdad
qi
le cerea
cu
lrumosul
doua milioane
dc
piaqtri. Bie,tii
oameni ridlcau
miinile
la.
cer,
iqi loveau
pieptul,
i;i.smulgeau
barba,
se_jurau
plingind
c5.-.n-au nrci
o
paral
cereau mila paqii,
indurarea sultanului.
Dup[
care,
Ali, I[ra a inceta
sa soarba
din cafea, punea se-i batl
la talpi pini
cc i
se aduceau
banii aceil
(-.are
nu
se
giseau
qi
care,
in
cele
din
urmi,
se
aflau totdeauna pe
undeva. Dupf,
ce numdra
suma, oredinciosul
adminis-
trator trimitca
jumitate
sultanului
si arunca
cealaltf,
jumltate
in llzile
sale;
pe
urmi rar incepea sa
furneze.
Citcodata,
cu toati rlbdarea
lui, se
plingea
in
ziua aceea
de
grijile
mirririi
lui
qi
de oboselile guvernirii;dar
a
doua
zi nu se mai
gindea
la asi,a qi
luna urmitoare ridica
dajdia cu
aceeaqi
liniqte
qi
aceeaqi
nepisare. Era
un
paq5.
denin de urrnat
1
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
3/58
Dup[ lulea,
calea
gi bani, cel
mai
mult iubea
Ali
pe fiica lui, lncin-
tarea-Ochilor.
Avea
drepl,ate
s-o iubeasca,
fiindca
in fiica lui,
ca
intr-o
oglind[ vie, Ali se vedea
pe
sine, cu
loate
virtu ile
lui. Pe
cit
de
frumoasl,
pe atit
de
leneqi,
lnc intarea-Ochilor
nu
putea
face un
pas
iird s[
aibi
pe linga ea trei
femei
gata
oricind
s-o slujeascS: o
roaba albi se ingrijea
de
pieptlntitura qi
imbricdmintea
sa, o roab5.
galbenl
ii
inea
oglinda sau
elantaiul,
o
roab[
neagrl o
inveselea cu strimblturi]e
ei
qi-i primea
min-
giierile
sau
loviturile.
In
fiecare
dimineall,
fata
paqii
ieqea
si
se
plimbe
intr-un
rldvan
mare
tras
de
boi
;
stitea trei ore la ba
ie
;i
iqi
petrecea resl'ul
timpului
mergind
pe
la
prietcnc, mincind dulcea f, de
trandafiri,
bind
limonadl
de rodii, uitindu-se
la dansatoare, rizind
de
prietenele
sale.
Dupi o
zi
aqa de plinl,
se
intorcea
la
palat,
iEi
siruta
tatdl
qi
dormea
ff,ri
visuri. S[
citeasca, sf,
gindcascl, s[ brodeze,
s[ se
ocupe
de
muzica,
astea erau
oboseli
pe
care
lncintalca-Ochilor
avea
grija s[ le
lase
pe
seama roabelor ei.
Cind
eqti
tirrirra, lrumoasi,
bogati,
fatd de
paqd, te-ai
niscut s[
te
bucuri din
plin qi
ce c mai desfitltor
qi
mai de
laudl deciL
si
nu
faci
nimic?
Aga
judecl
turcii;
dar
cili
creqtini
nu sint
turci
in
privinla
asta
Nu
e
pe
lumea asta
fericire
netulburtitd,
altfel
pamintul
te-ar
face
sd
uili
cerul. Ali o incercl
pe pielea
]ui. lntr-o
zi
de
dajdie,
pa$a
cel
ne-
obosit
la
datorie,
mai
pu{,in treaz ca de obicei,
puse si
batl
la talpi, din
nebigare
de seaml, rn
raial
grec,
de
sub
sprijinul
Angliei. Ce] b[tut
.tip[:
era dreptul lui; dar consulu]
englez, care dormise
prost,
lipa
mai
tare
decit cel b[tut
qi
Anglia,
care nu doarme niciodati,.tipa
mai tare
decit
consulul.
Jurnalele
urlard,
in
parlament
se
vociferd,
la Constanti-
nopol
se ameninJ,d.
Atita
zgomot
pentru
un
lucru
aqa
de
mic
obosi
pe
sultan
qi,
cum
nu
putea
si
scape
de
credincioasa
lui
aliata,
de
care
ii
era
teaml,
vru
cel
pulin si scape de
paql,
pricina
nevinovatir a inl,regului
scandal.
Primul
gind
al
tnillimii sale
fu
str porunceasca
sl
lie sugrurnat
fostul
sdu
prieten;
dar se
gindi
ci
uciderea unui
musulman prea i-ar
ingimfa
9i
i-ar
bucura
pe acegti ciini
de
cregtini,
care
la
trir
mereu. De aceea,
in ne-
sfirqita
lui bunltate,
stapinul
dreptcredincioqilor
sc nullumi
sa
porun-
ceasci
sd fie
aruncat
paqa
pe
vreun
{,irm
pr.rstiu
9i
sa fie
lisat
acolo
sd
moar[
de
foame.
Din
lericire
pentru
Ali,
urmagul
qi
judecltorul
sau
cra
un
laga
bitrin,
clruia
virsta
ii domolea
zelul si
care
qtia
din
pa ,ite
ci
I'oinla
sultanilor
nu
e
neschimbitoare decit
in carte. El iqi
spuse
cd,
inlr-o
buni zi,
inlllimii
sale
ar
putea s[-i
parl riu de
un
vcchi
prielen
qi
ci atunci
i-ar
mullumi
pentru
un
gest de
indurare
care
nu-l
costi
nirnic.
Chemi
in taina
l
Supus.
(n.t.
)
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
4/58
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
5/58
pe
Ali
qi pe
fata
lui, le dddu haine
de robi
gi
ciliva piagtri
qi
le spusecl,
daci a doua zi
se
vor
mai
afla
in
paqalic sau
daci
li
s-o
auzi vreodatd
de
nume,
o
s[
puni
sa-i sugrume ori
si ]e taie
capul,
cum
or
alege. Ali
ii
mul.tumi de
atita bunf,tate; dupl
un ceas,
plecase
cu o caravana
care
mergea in Siria.
Chiar
in seara aceea
se facu
tuturor cunoscut
pe
uli(,ele
Bagdadului cdderea
qi
izgonirea
paqei.
A
fost o bucurie
generald.
Din
toate
pir(,ile
se
pream[rea
dreptatea
qi
grija
sultanului, care avea
totdeauna
ochiul
deschis
asupra
durerilor
copiilor
sii.
Si
de aceea, in luna
urnetoare,
cind
noul
pafar,
care avea
mina
cam
grear
ceru
dou5.
rnilioane
qi
jumatate
de
piaqtri,
bunul
popor
din
Bagdad
pliti
firir sa
se
mai
l,ocmeasci,
prea fericit ci
a
scipat
in
sfirqit
din
ghearele
tilhamlui care, atil,a amar de
ani, ii
jefuise
fara fricl dc
pedeapsi.
Bine
e s[- i scapi
capul,
dar
asta nu-i dcstul;
trebuie
sd
qi
triieqti;
lucru
greu
pentru
un
om
inrrd.tat
si se
bizuie
pe rnunca;i
banul
altuia.
Ajungind
la f)anrasc, Ali
se
pomcni
f:irf,
para
chioara. Necunoscut,
flri
prieteni,
flra rude, murea de
foame
qi,
durere
qi
mai.maie
pentru
un
tatd,
iqi
vedea
liica
ingilbenindu-se
qi topindu-se
llngi
el.
(le
sa
te
faci in halul
irsta?
Sa
intinda mina? Nu
se cuvenea unui birbat, care,
pini
mai ieri,
avea
un
popor
la
picioare. Sa
munceasca?
Ali
trlise totdeauna
boiereste,
nu
qtia
sii
faci
nimic. Toati
qt'iin,ta
lui,
cind
avea ner.oie dc bani, era
sf,
bati oamenii
la
tnlpi;
dar,
pentru ca sir
te indeletnice;ti
in
pace
cu acest
mcqtcqug
rcspcctabil,
trebuie
sa
fii
paqi qi
si
ai un
lirman
de la sultan.
Dar s:i faci rncseria
asttr
cu
putere dc la tine,
pe
raspundcrea ta, inseamni
sir dorcqti s[ fii spinzurat
c:r un ]ro ,
de
drumul
mare. Paqalelor
nu
le prea
place
intrccerea Ali
;tia
cl
ce
ql,ia:
cea mai frumusiciL faptl din
viaJ,a
lui ertr ca
trimisese
la
spinzuritoare,
din
cind in cind,
cite
un
biet borfap,
care
ficuse
nrostia
sir
o ia
De
urmele cclor mari.
lntr-o ii, cind nu
prinzise,
iar
lncintarea-Ochilor,
topiti
de
ne-
rnincarc.
nu
putuse si se scoalc
de
pe
rogojina
pe
care sta culcati, Ali,
dind
tircoale
pe
ulilele
Damascului
ca un
lup
infometat,
zlri
niste
oameni
care-qi
asezau
pe
cap urcioare cu
ulei
qi
le
duceau la
prar.alia
dinapropiere.
La u;:i
prar,iliei
era
un
brliat
care
platea
liccirui
hamal
cite
o
para
de
fiecc drurn. Vedcrea acestui
mic
ban
de
araml il
facu
siL
tresarl pe
fostul
paql.
Se
a;eza in rind
;i,
dupi
ce
urca
pe
o
scari
ingusta,
i
se
df,du si ducd
o
oala uriaqir de
pamint,
pe
ct,rc o
cumpinca
cu mdre
grcutate
pe
cap,
rnlcar
c[
o
inea
cu amindoua
lniini]e.
Cu
gitul
indesa[, cu
umerii
lidica ,i, cu
fruntea
incordati, Ali cobora
pas
cu
pas,
cind, la treapftr
a treia,
simli c[
povara
lui
se
apleca inainte.
Sc trase
inapoi,
piciorul
ii
alunecl
si el se rostogoli
pina
jos
pe scara
cu
cioburilc oalei
sparte
drrpa
el
qi
sc:ildat
in
valuri
de
untdelemn. I'e cind,
ruginat,
de-abia
se ridica,
sim ,i ca-1 apuca de
guler
btiiatul
de
prirvilie.
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
6/58
-
Nepriceputule
-
ii spuse
acesta
din urmi
-
phtegte-mi
iute
50 de
piaqtri
ca
sa- i indrep i
prostia
,si
ieqi de aici Cind nu
qtii
o meserie,
si nu te baEi
-
50
de
piagtri
-
zise
Ali zimbind amar.
De
unde
vrei
si-i
iau?
N-am
o
para
chioar[.
-
Daci nu-i
pliteqtr
din
buzunarul
l,iu,
o
s[-i
plateqti
cu
pielea
ta
-
urma
bliatul
de
prlvalie
firi si clinteasci.
$i,
la un
semn
al omului
acestuia,
Ali,
prins
de
patru
bra e
zdravene,
se
pomeni
trintit la
pdmint
cu
picioarele petrecute
intre
doutr fringhii
gi
aqa, in starea in
care
prca
adesea
pusese;iel pe
allii,
primi
la
talpi
50
de lovituri
de ba , aqa de zdravene,
de
parca
un
paqd
le-ar fi
poruncil.
, .Se
ridica
singerinJ
gi
gchioptitind
de
amindoui
picioarele,
iqi
legl
lilpile
r.x r-ileva
zdronle
El
se
tiri bprc
crsa
sxspinirrd.
-
Dumnezeu
e
rnare
--
murrnuri
el. E drcpt sii indur
ce
am ficut
pe
al.tii si
indurc.
Dar negustorii
din
Bagdad pe
carc-i
batusem
la
tilpi
aveau
mai
mult noroc ca mine;
ei avcau prieteni care si platcasca
pentiu
ei,
iar eu mor
de
loamo
qi
m[
aleg mrmai
cu
lovituri
de
ba ,.
Se
ingela. Unei lemei de treabir, care
din
intimplare
sau
din
curio-
zitate
vizuse palania lui, i
se facu
mill
de
el. Ii
dirdu
untdelemn
sa-$i
lege
rlnile, un saculet
de
faina qi
ciliva
pumni
de
seminlc
sir-qi duci
zilcie
pini
s-o
vindeca
qi,
chiar in seara
aceea,
pcntru prima
oarl
de
la
mazi-
rpa
lui. Ali
putu
dormi
fura
grijr
zilci
tle
miinn.
Nimic
nu
ascute mai birre
mintea
ca boala
qi
singurltatea.
ln odihna
lui firl
voie,
Ali avu un
gind
luminos.
...\m
fost
urr
plost
-
gindi
el
-
e
ma apuc de
meseria
de
hamal: tirria
unui
pa;a nu
e
in cap;
boilor
trebuie
se le
lAsem cinstea asta. Oamenii
de teapa
mea
se
cunosc
prin
indeminare
qi
mini
ugoara;
eran
un
vinitor farl
pereche
Si
pe deasupra
qtiu
ctrm
tre-
buie
sir linguqegti ori sa min ,i
;
ma
pricep,
doar erarn
pasA
;
trebuie
sir-mi
aleg
o
meserie in care si
pot
minuna
lumea cu aceste
daruri stralucitc
si
si-mi ci;tig repede
o
stare
cumsecade."
Cu
sindurile
astea.
Ali
se
facu
barbier.
In
primele
zile, totul rnerse
bine;patronul noului
barbier il
punea
si
scoatii
rpa, sa spele prin pravilie,
sa scuture rogojinile,
s[ aseze
unel-
tele, si
serveascir
caleaua
qi
luleaua
clientilor.
Ali
indeplinca
de
minune
aceste funclii
delicate.
Dac[.
din inLimplare, i
se
i1c1'p,11n1n qi
lui capul
vreunui
tiran
rie
la munte,
daca
nimerea
o
dati
mai
pe
allturi
cu
briciul.
nu
se
bega de seamf,.
Oamenii
aceqtia
de treaba au
piilea
ttrre
gi
gtiu
rloar
c[
sint
facu ,i ca sf, fie
jupui{,i;
cer-a mai
mull,,
ceva
mai
pu{,in,
asta nu
schimbti
cu
nimic
gi
nu zdruncini
crr
nirnic marginirea
lor.
lntr-o
clirninca,i, in lipsa
jrrpinului,
nrtla
irr pilr'alie
ul
rr)are perso-
naj:
cloar
r.lizinr-lu
1,
bjetul Ali iqi picrdu
curripatul. Era
mascariciul
phqii,
un
coco$at
niic
si
groaznic
de urit, cu capul ca o tartaculi,
cu labe
l
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
7/58
lungi,
plroase,
cu
privirea
nelini;tita
qi
din i
de maimu ,ii.
ln
timp
ce i
se turnau
pe la f,
valuri
de
cllbuc
parfumat,
mitscariciirl,
r'asturnnt pc
scaun,
pelrecea
ciupind
pc
biLrbicrul ccl nolr,
rizinrlu-i
irr nrs si
s,-utind
limlia la
el.
De doui ori
il
facu sd-i cadi din minti
ligheanul
cu slpun,
ceea ce, de doui ori atit
il invcscli,
cn-i alunciL patm parale.
Cu toate
astea, grijuliul;\li
iqi vedea
inainte
de
trcaba. Nuniai
ochi,
str
irrgrijeascir un cap
aqa
dc
preJios,
i;i
nrigca
briciul
cu
rcgrlaritrt,'si,,u
o
ninunatii.
indeminare,
cind.
deodatii,
cocoqatul
liicrL
o
strlmbituri
aqa
de
uritl
qi
scoase
un
lipit
aqa
de tare,
c[ blrbierul,
speriat,
trasc
brusc mina,
luinr.l
in
virful
briciului
o
jumitate
d
intr-o
urcche,
dar nu dintr-a
lui.
X'Iirsclricilor
le place sa ridf,, insir pe socoteala
altora. Ntr-s
pe
lume
oameni care
si-aibl
pielea
mai sublire
decit aceia care
tiLurcsr.
1'jclpil
aproapelui lor.
Intr-o
clipir, cocoqatul
se repezi cu
purnnii
la
Ali
sir-l
siringl
de
git, in
t,imp
ce
tot
el ii
striga
ucigaq. Din
fericire
pentlu.\lj,
tii,,tuia
era aga de adinci,
incit rinitul
n-avea
incotro;
trebuia
si
se
Eindeilscir la
urechea
lui, de unde
,i,snea
un va1 de singe. Ali prinse
mom'ntul poirivit
qi o
lui
la
fuga
pe
strizile
Damascului
cu
u,surinla
unui
om
care
qtie
binc
ci,
daci
e prins,
e
spinzurat.
Dupa o
mic
dc
ocoluri, sc
ascunse
intr-o
pitni [
plrlsiti
gi
mr indrirzni
sf, se intoarca
acasi,
decil,
in plin
intunorrc
si
in
liniqtea
noplii.
Sir
mai
stea in l)amasc dupd
o
asemenea
pafanic,
insenna
moarte
sigure; lui Ali nu-i fu
greu
sir-i arate {iicci
lui ci
trebuic sa
plece,
ba
incti
pe
datl.
13agajul nu-i
prca
incurca; inainte
dc rclarsatul
zorilor,
ajunseri
la munte. Tinip de trei zile merscrf,
firl sd se
opreascir,
{,inindu-qi
via a
doar
cu citeva
smochine
qterpelite
din
pomii
de pe
drum si ni ica
api
afJala
cu
mdre
grculate
pe
fundul
llbioj riurilor.
In orjr.e
r:iu este
gi-rrn
bine
qi
se
poate
-qpune
cu
drept
culint
cir
nici-
odatl,
in timpul
rnlririi
lor,
paga
gi
fiica
lui
nu
mincaserir
si nu
biuseri
cu
mai multi
poftl.
La
ultimul
lor
popas,
fugarii luri
primi i
de un
leran
de treab[,
care
linea
sa-qi
implineasci datoria
lui de
gazdir.
Dupa
cina,
il
descusu
pe
Ali
qi
v[zindu-l
fdri mijloace de trai, il intrr.bir
daci
vrea si]
intre
pistor
h
el.
Si duci
la m nte
yreo
Coulzeci de capre si
vreo cincizeci
de oi, nu
e
o
meserie
grea;doi ciini
buni duceau
greul
lucruluilnu puteai
s[ fji
batut
daci
erai
neindeminatic; aveai lapte
qi
brinzl cit
poftcai
qi,
chiar
dacir ste-
pinul nu
dldea
nici o
para,
cel
pulin
daclca voie
ca lncintarca,
Ochilor
si
ia
atita
lini
cit
avea
nevoic
pentru
hainele
tatilui
ei
qi
ale
ei.
Ali,
care
n-avea
de ales
decit
intre
a
muri
de
loamc
sau
a
fi
spinzurat.
sc
hotiri
fari mul1,[ greutatc sa duci
aceasti viala
patriarhalir.
C]riar de
a
doua zi
se
infunda
in rnunte cu
fiica sa, cu ciinii
qi
cu turma.
Odatl
la
plqune, Ali cirzu din
nou
in lener-ia
lui.
Cu]cat pe spate
qi
lumind din
lulea,
i;i petrecea timpul uitindu-se
la pislrelele
care
se
roteau
in inaltul cerului.
Biala
Incintarea-Ochilor
era
mai pulin
ribdltoare:
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
8/58
se
gindea
ia lSagdad;
lurca
n-o fdcea
dc
loc sa uite dulcea trindivie dc
odinioari.
-
Tate
-
zicca ea
adesca
-
la cc e buni via.ta
daci e
do:rr o veEnici
lipsir? N-ar
fi
fost
mai
bine s-o slirqim dintr-o data,
decit
sf, murim cu
incetiqorul ?
--
Dutnnczeu c
mare,
liica
mea
-
rispunden
inl,eleptul
piistor
--
ce
s-a facut
e
bine facut.
Am
liniste.
La virsta mea. Ssta-i cel
dintii
dintre
bunrrri;
de
aceea,
vczi,
sini
impicat
cu
soarta.
Ah
Nunrai
daca
a;
fi
invii{al, o
mcserie
I
Tu ai tinere{,ea
Ei
nadejdea, tu
po.t,i
a$tepta
siL
se intoarci
nolocul. Destule
pricini
sl le
mingii
Mir
supun
sorfii,
bunul meu tatti
-
zicca
Inciritarea-Ochilor,
susp
ir.rind.
Se
impdca
insi cu
alil,
rnai
pulirr,
cu
ci[
nirddjduia
nai
rnull,.
De
mai
bine
de un an
Ali ducea aceasti
via f, fericiti
in
singur[tate
cincl,
inl,r-o
dimineala,
fiul pagei
din
l)amasc pleci la
muntc
la r.i-nitoare.
ll'm[rind o
pasare
reniti,
se
rf,tici;
singur
qi
departe de inso ,itorii
lui,
incerci
sd-qi
afle drumul,
coborind
pe
lingl
un
piriu,
cind,
ocolind
o
stinci,
zari in fata lui o fatl
care,
stind
pe iarbl
qi
cu
picioarele
in apa,
iqi impletea
pdrul
lung.
Cind
vdzu faptura asta
frumoasi,
Iusuf scoase
un
stlig6t.
lncintarea-Ochilor
ridicd
capul.
Speriati
c[ vede un strlin,
{ugi
lincr
lal l
ei
qi
picri
din ochii prinIului
miral.
-
Ce
e asta?
gindi
Iusuf.
Floarea munlilor e
mai
fragedl
ca
trantia-
firul
gridinilor noastre;aceaste
fatA a
pustietalilor
e mai
frumoasi
decit
sultanele noastre.
Iata
femeia
pe
care am visat-o.
Alcrg[
pe
urmele
necunoscutei
cit
putu
de
repede,
dcqi
pietrele
ii
alunecau sub
picioare.
Aflti
in sfirgit
pe Incintarea-Ochilor
mulgind
oile,
in
vreme
ce
Ali
iqi
chema
ciinii
care
litrau
furioqi
la
apropierca
unui
strhin.
Iusuf se
plinse
c[ s-a
rlilcit
Ei
ci
moare
de
sete.
lncintarea-
Ochi]or ii
aduse
indati lapte
intr-o oal[ mare de
pimint.
El
b[u
incet,
flrir sii spunir
nirnic,
uitindu-se
cind
la
tata,
cind la
fata;
apoi
se
hotdri in
celc din
urml
s[
intrebe
pe
unde
e
drumu].
Ali,
urmat de cei doi
ciini, ciliuzi
pe
vinitor
pinir la poalele mun[elui qi se
intoarse tremurind 1,ot.
Necunoscutul
ii
daduse un
ban de
aur: atunci
era
vreo cipetenie
din
oastea
sultanului,
un
paFd poate?
Pentru Ali, care
judeca
dupti
amintirile
lui,
un
paqa
era
un
om care
nu putea
face
decit
rlu
Ei de
prietenia caruia trebuie
s[
te
temi
tot
atiI
cit
Qr
de
ura
lur.
Ajungind la Damasc,
Iusuf
dldu
fuga
qi
se
aruncl
de
gitul
mamei
sale; ii spuse de o
sut[
de ori cd cra
frumoasi
ca la
qaisprezece
ani, strilu-
citoare ca luna
plini,
ci era singura lui
prieteni,
c[
numai
pe ea
o
iubea
pe
lunrc
$i,
spunind aqa,
ii sirutl miinile
dc mii
de
ori.
NIdma
inccpu sl
zimLreasr'6.
1
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
9/58
9gpilut
meu
-
zise
ea
-
tu ai sa-mi incrcdin ,ezi
o taini; spune
repede.
Nu
qtiu
daci
sint
aqa de
lrumoasi
cum spui;
dar
de
un
lucrl
sint
siguri:
cir
niciodatti
n-o
sti
ai o
frietcnir
mai
bunt, ca
mine.
lusui
nu se lasri
rugat;
ardea
de
dorin{a si povesteascl
ce vizuse
cind
fusesr:
la nunte; zugrnvi
in culori
minunate
pe
frumoasa
necunoscuti,
sprrse
rrispicat
ci
nu putea
trii lara
ea
qi
c[ r'oia
si
se
insoare cu
ea
a
doua
zr.
-
I)ulinl
ribdare,
liule,
ii
repetl mana.
Aqtcapti
sri
af]dm
intii
cine
esto rninunea
asta de fr.umusele; dupd acecit,
o sa-l
hotarim
pe
tatal
tru si se
invoiasci la
aceasta
inso{ire
fericitti.
Cind
p:rqa
aflri
de dragostea
fiului siiu,
la inceput,tip[ qi
mai apoi
se
supirir
riru de
tot.
Nu erau in
Damasc
fe l,e
bogatc
;i
frunroase,
ca sa fie nevoie
si caute
in pusl,iuri
o
pastorila?
Niciodalii
n-o
sa inglduie
el c[satoria asta
nepol,rivit[,
niciodat[
,.Niciodatn"
e
un cuvint
pe
carc un
om
preveziitor
nu
trebuie
si-l
spunir
in
casa sa, cind
are
impotriva
lu
i
gi
pc
so ie qi
pp fiu
.
Nu
se scursese
o
siptanrini
si
paqa,
miqcat
de
lacrimile
mamei,
de
paloarea gi
tacerea fiului,
aj nse sd se dea bitut.
Dar, ca
un om
tare
gi
care
se
prctuieqte
la
adevirata
lui valoare,
spuse
rispicat
c[ flcea
o
prostie
qi cti
o
qtia.
-
Fie
zise el
-
n-are decit
si
se insoare
fiul meu
cu
o
p[storitr[
qi
nehunir
asta pe
capul
lui si cadi:
eu
md spil pe
miini.
Dar
ca sa
nu
lipscasci
nimic
acestei
inso.tiri caraghioase,
chemati pe misclriciul
meu.
Nunrai
lui i se
potriveqic
sa
ccara
;i
si
aduci aici pe plcitoasa
asta
de
pIzitoare
de capre,
care
a ficui,
\.rdji
asupra
casei
me]e.
Dup[ un ceas, cocoqatul,
chlare
pe
un megar,
se
ducea la
munte,
bles-
temind
toanele
pa$ei
qi
dragostele
lui
Iusuf.
Cuminte
era
sai trimi i
in
solie la un
pdstor,
prin
pra{
si
prin
soarc,
un
om
gingaq, niscut ca si trdiasci in boga,tia unui palat
si care
incinta pe
prin.ti
gi pe
miri,t,i,
prin
ascuJ,imea
min-tii
sale?
Dar,
vai I Norocul
e
orb,
pune
pc proqti in frunte
qi
coboard
pinl la
rncseria
de mlsclrici
pe
un
geniu
care
nu
vrea
s[
moaril de
foame
Trei
zile
de
oboseali nu-l imblinziseri
pe
cocofat,
cind zlri pe
Ali,
culcat
la umbra
unui
roqcov,
mai
ocupat de luleaua
sa
decit
de
oile
sale.
Cocogatul
dadu
pinteni
migarului
,si
inainti
spre plstor,
mire
ca
un vizir.
-
Pdci.tosule
-
ii zise el-ai vr[jit
pe
fiul paqii;
ili face
cinstea
s[
se insotrre cu fata ta. Curi,te
cit mai iute
mdrgiritarul
ista al
munlilor,
trebuie s-o
duc
la Damasc. Cit
despre
tine,
paqa
ili
trimite
punga
asta
qi- ,i
porunceqte sa te cari cit
mai curind
de pe
aici.
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
10/58
Ali lase
sd
cadd punga pe
care i-o
aruncase
qi,
flra s[
intoarci
capul,
in lrcb
pc.ocu;al
ce
voia.
-
Dobitocule
-
urma acesta
--nu
m-ai auzil,? Fiul
pasei
ia
in
cisl-
torie ne fiica ta.
-
Ce face fiul pa,sei? zise
Ali.
-Ce
face strigl mf,scdriciul
bufnind de
ris.
Oaie
timpitl
ce eqti,
i.ti inchipui ca
un
barbat
atit de sus-prrs e
un
om de
rind ca
tine? Nu
qtii
ce paqa
imparte
cu
sultanul
dijma
provinciei
;i
ca,
din
40
de
oi
pe
care
le
pizegti aqa de prost tu.
patru
sint ale lui de
drept
qi
treizeci
si
qase
poate
s[ ]e ia cind
vrea?
-
Nu vorbesc
de
paFA
-
cuvinta
pazi
pe
mdria sa. Te intreb
ce
face
fiul
-
Nu,
dobitocule
-
Fierar?
-
Cu atit mai pu.in.
-
Dulgher?
-
Nu.
-
Sinrigiu ?
-
Nu,
nu
E un
boier mare.
Auzi, timpitule ce eqti
Numai golanii
muncesc.
Fiul pa;ii este
r-rn
om
a.les,
ceea ce vrea si spuni
c[ are
miinile
albe
gi
nu
face
nimic.
-
Atunci
nu-i
dau
fata
-
zise
rar
si
mindru
plstorul.
O
cdsnicie
cere
cheltuiall,
n-am se-mi dau
copila dupI
un
birbat
care
nu
c in stare
s[-si
lind
nevasta.
Dar
poate
c[ fiut paqei
are \-reo meserie mai pulin
aspri.
Nu
e
lesdtor?
Nu
-
spuse
mdsclriciul,
dind
din
umcri.
-
Cro
itor?
_
Nu.
-
Olar?
Nu.
Face coquri?
-
Nu.
---
Atunci e
blrbier?
-
-
Nu
-
zise
cocoqatul rosu
de
minie.
Sfirqeqte
cu gluma
asta
pros-
teasci,
sau
te
snopesc
in
baitii. Cheama
fata; slnt gribit.
-
Fata
mea
nu va
pleca
-
rlspunse
pistorul.
Igi fiuierl ciinii,
care
veniri
qi
se
aqezar[ lingi
el, miriind
gi
aratin-
du-qi col ii, ceea ce nu prea
peru sl
incinte
pe
trimisul pa$ei.
Coco;atul
iqi
intoarse
mlgarul
qi,
amenintind
cu
pumnul
pe
Ali,
care-$i oprea ciinii cu perii
zbirlili:
liniqtit Ali. Dumnezeu
sii-l
aiba
in
lui. Este negulator
de
arme
?
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
11/58
..
-
PAcf,tosul-c
ii strigi
el
-
o si
mai
auzi
tu curincl
tle
mine;
vci
sLr
ce inseamnA
sa
ai
alta
vlerp
dpcit
prsa. strrpinul
tau
gi
al
meu
X{dsciiriciul
se
intoarse
la
Damasc.cu
iu'motatei., lui
dc ureche
mai
pleoqtiti
.dcsit
de
obicei.
Noror-rrl
lui
ca pa,sa
lua luclurile
usor.
pcntru
nevasta
;i
liul lui
era
o micir irrfringere,
p"nt..,
el era
u biruinla.
De doul
ori izbindi.
'.pnd
r.p-i
miculea
pli;ut
n;indria.
-
Zaiu
-
zrse
el
omul
f,sta
e
qi
mai
nebun ca
fiu_meu,
dar,
fii
liniqtit,
Iusuf,
pa;a
iqi
line
cuvintul.
Am
sl
trimit l.
muntc
n
atru'
cirlirrel,i.
care,o
sf,-mi
aduciL
fata; cit
desprc
tate,
nu- i
bate capul,
anieu
ac
de cojol
cul lui.
$i,
spunind
acestea,
fiiu
vescl
un
semn
parte
ceva ce-l
supira.
cu
mina,
parca
ar
li
dat la
o
..
Ll
ur semn-al
namei,
Iusuf
se
sculi qi
ruga pe
tatll
sdu sd-i
lase lui
elija dc
a
duco
la
b"un.sfr'rgit pol-estea
asti.
Fi;a'indoial[,
mijlocul gasit
r-aled
r.usrrr.
Dar
In
c
inttrrea-Ochi
lor
trvea poate
sldbiciune
si_l iubelsce
j)e
bitrinul
plstor
qi
ar
plinge; qi
paga
mr
va
vrea s[
intunece
primele
zile
lericite
alc
unei
casatorii. Iusuf
nidtijduia
c[,
luind-o
cu
ni ica
blinde],e,
ar
invingc
usor
o impotrivire
care
nu
i
se
parea
serioasi.
.
.
Fogle
bine-spuse
paqa.
Vrei sa
fii
mai
deftept
ca
tat
t[u:
tqa-i
obiceiul copiilor.
Dr'-te
a+"unci
;i
i[
ce
vrei;
dar i1i
pun
in
vedere c[,
incepind
de
azi
inainte,
nu
ma mai
amestec
in
treburile
tale. DacI
acesi
pistor
bltrin
gi
nebun
nu
se
invoieste,
ai
sf,
rtimii
cu ruqinea.
A; da
o
mie
de piaqtri si
te vld
intorcindu-te
cu botul pe
labe,
ca
si
pe
cocogat.
Iusuf
zimbi,
era sigur
ca va izbindi.
Cum
n-o
sI-l
indrlgeascl
lncin-
tarea-Ochilor?
El
se
topea
dupi
dinsa.
$i,
cle
altfet,
la
douizeci de
ani,
se indoie$te cineva
de
el
insuqi sau
de noroc?
lndoiala
e fdcuti
pentru
cei
pe
care
i-a
inqelat via ,a, nu pentru
cei
pe
care
ii imbati
cu
primele
ei
naluc iri.
Ali primi
pe
Iusuf
cu
toata
cuviinla
ce-o
datora fiului
paqei.
ii
mul-
(umi in
cuvinte alese
de cinstea ce-i
ficea.
Dar
asupra hotiririi lui
rimase
neinduplecat.
N-are meserie,
nu
ia
fata;
daci
vrea
aqa,
bine;dacit
nu,
n-are ce-i facc. Tinlrul
iqi
flcca socotea]a
ci. Inc intarea-Ochilor
ii
va veni
in sprijin, dar
lncintarea
-Ochilor
rimase
nevazuta.
Pricina
adcvlrat[
ca
s[
nu
iasa
din
ascultarea
ce-i datora
tati]ui
ei
era
cf,
preavizdtorul
Ali mr-i suflase
o vorbii de cf,sattorie.
De
cind
cu
venirea
mf,scdriciului,
pl
o
tinca
cu griji
inr.hisir
in
''aqe.
Fiul paqei
cobori
de la
muntc
cu capul
plecat.
Cc
si fac[?
S[ se in-
toarcl
la Damasc, sir fic luat in
ris
dc tatil siu,
niciodati Iusuf nu
se
putea
implca
cu
gindul
isi,a.
Sir
piardi pe
Incintarea-Ochilor?
I'Ia
i
binemoartea.
Sa-i
schimbe hotlrirea
lncirpi intrtulu
i
astuia de
pf,stor, Iusuf
nu
putea
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
12/58
nndejdui,
Aproape
c[-i
plrea
rlu ci-qi taiase craca
de sub
picioarc
de
prca
multi
bunf,tate.
Cufundat
in a.reste
ginduri
triste, birgi de
seania ci, lasat in
voia
lui,
calul
il rdtacise.
Iusuf se aila la margint'a unei
puduli
dc mi.slini.
In
depirr-
tare era un
sat; furnui
albistrui
st'
ridica
dctisupra acopeliqurilor;
se
auzea
latratul ciinilor,
cintecul muncitorilor,
zgotlotul ciocanului
pc
nicovala.
Lui
Iusuf
ii
vcni un
gind. Cine'l
inrpiedica
si1
inr'clc
o
rreseric?
Sa
lie
adica aqa
de
greu?
incintarea-Ochilor
nu
pre{uia cil toatc sacrificiilc?
Tinarul
legd calul de un maslin, lepada armele,
vesta brodati
qi
turbanul.
La
prima
casA
se
plinse
ci a
fost
jefuit
de beduini,
curnpiri ohaintide
rind
qi,
imbricat afa)
merse
din uqi in
uqa
cerind
sa-l prinreascl
ucentc.
Iusuf avea o
inial,i$are
aqa
de
plticut[, incit to ,i il
primirl
foarte bine,
dar
invoielile
pe
carc
i
le
puneau
il speriari.Irierarului
ii
trebuiau doi ani
ca sa-l inrrete
meqtequgul,
olarului,
un
ar, zidaruiui,
sase
luni;un
veac
I
Fiul
paqii
nu
putea
sa
sc
impace cu o slugarirc aga de lunga, cind o loce
lipltoare
il
chenia:
-
Hei, liule ii
striga
-
dacd
e;ti
grnbit
Ei
nu
I
inteqti mai sus,
r'ino
cu rnine; intr-o s[ptlmina
te
lac si- i
ciqtigi
via ,a.
Iusuf
iniil.tl capul. La
ci,tiva
paqi
in fala
]ui, p i,
banca, sta
un
orrl
gras,
cu picioarelc incrucisate sub
el,
cu
pintecele
roturr-1,
cu
chipul
vesel;
era
un
impletitor
de coquri.
Era inconjurat
de
fire
de
paie qi
crengule
Ce rachit5,
r'opsite
in
toate
culorile;
facea cu indeminare irnplctituri, pc
carc
lc
cose:L
apoi, f.i.cind
coquri,
coquleje, covoarc
pilnrii
in
tot
felul
de
culori
;i
dcsene. Ura o
priveligte
care- ,i
incinta
ochii.
-
Dumneata
esti rnesterul
care-mi trebuie
-
zise
lusuf, dind tnina
cu impletitorul. Si dacir
poli
sa
mri inve,ti me;tequgul in
doui
zile,
am si,I,i
risplStesc cu ddrnicie ostcneala. Poftirn
arvuna.
Spunind
acestea,
arunce doi bani
de
aur
luclirtor'ului
aiurit.
Un
ucenic care
seamalni
iiurul cu amindoua nriinile
nu se
intilneft'
pe
toate
drumurile;
implctitorul
nu se
mai indoi ca are
de-a face cu nn
prin , care se ascundea; cle aceca
;i
ficr minuli.
Si curn
elevului nu-i
lipseau nici
de,stcptac
iu nea
,
nici
buniir.oinla, pina
seara
il inv:i1ase
toate
tainele
meqtequgului.
-
Fiule
-
zise
el
-
ti-ai
terminat
inli,tartura:
ai
s:i
judeci
tu singur
dacd meqterul
teu
a meritaL
banii.
L,ite,
apune
soarclc;la
cea-sul
asta toli
lasl
]ucrul
gi
trec
prin fala
ugii mele.
Ia
rogojina
asta
pe
eare
ai impletit-o
cu
miinile talc si scoate-ci in vinz:Lre.
Daca nu miL
ingcl,
poli
sa
eapetri
pe
ca
patru
parale. Pentru inceput,
e
un
ciqtig
frumos-
ll
8
E Laboulaye
Basne
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
13/58
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
14/58
de seara
zilei
a
doua,
sosiserl.
Iusuf
vru sa-qi
arate
]oqodnica
manei
lui.
Ce
bucurie fu
pe
sultanA,
nu mai
e ner-oic
s-o
spunem.-Dup[
primele
dez-
mierdiri, nu-qi putut
stapini plircerea
si
nu
arate solului
ei ci e,,
era nrai
deqteapla
0a
cl
$i
se bucure
sa-i dezvaluie
taina
naqterii Incintarii-
Ochilor.
-
Pe Allah
strigir
paqa,
rningiindu-gi
barba
lungi, pellru
inculcatrrra
sr
a-gi a.scundc
tulburarea
if,i
inchipui
dumncata,
ci
uli
orn
de
stat
c.i
nrine
poate
fi
luat
prin
surprindere?
X{-aq
la inso{,irea
asta daci n-aq
fi
qtiut
taina
care te
mir[? .,\fl[ cr1
.r
ieqi
din
doamni,
li
invoit
un paqi
ltle
tot.
Si
pe
datl intrl
in
iatacul
luj Ali. \ici nrr so girrdcc
s;r
s"
unei
lamilii
mazilite.
lui sa
scrie sullanului
sl
hotlrascd
soarta
puna
inpotrirra
in[l{,imii
sale,
de dragul
.
Tinerej,ei
ii
plac
istoriile
adcvlrate,
dar
paqa
cra un
om
serios,
care
{
inea
sA
lri
irsnr
I
i
si
lroa r;
pJSa
.
_
Tuturor sultanilor
1e
plac
por-eqtile,
daoir e
s[
credem
,,0
r.nie
qi
una
dc
nop{,i". Ocrotitorul
.lui
Ali-nu
pierduse
obiceiul
strlmoqcsc: trimise
anume
o
corabie
in
Siria
ca-sa-i
aduca
la Constantinopole
pi
vechiul
gu-
vernator
din Bagdad.
Ali,
imbra,
at
in zdrpn,te si
"u
biti de pestor
in
mina,
Iu adrrs. in
serai
;i,
in
fa ,a
curlii
intregi,
avu cinstea sl-qi
inveseleasci
sl:rpinrrl
o
dupd-.inriaza
inlrpagd.
.
Dupi ce
Ali iqi
termina
povestea,
;ultanul
il
inrbrlcl
cu
caftan
de
,'in"tp.
Dinlr-un
prii,
lnaltimpr
sa fa,-use
un
p;stor':
acunr
r.oia
su
rri-
measca lumca
prrn
lr-o noul
minune
a atotputerniciei
lui
qi,
dintr_un
pirstor,
facea
l:r
loc
un
paqir.
La aceastil
stralucitd
mlrturie
a
hatimlui slu, toat[
curtea
batu
clin
palme.
Ali
se
aruncf,
la picioarele
sultanului
qi
ceru
si
fie
scutit
de
aceasta
onoarc, care nu-l
mai incinla.
Nu
voia
-
zicea
el
-
si
mai incerce
sti
nemultumeascl
incii
o
dalir
pe
Sbepinul
Lumii
qi
ruga
si-l
lase
s[
imbi-
trineascti,
neqtiut
de nirneni,
binecuvintind
mina
binefacitoare
care-l
s'
oln,r
tl
irr prirprslio
ln,lo p.
lrnpt
r"izuse.
Indr.trzneala
lui,lli
irrspiiimintl
pe cei
de fa [, sultanul,
insfr,
zimbi.
. .-'Ulah.e
nrurp
-
str.iga_
el
- i ".
d[ in fiecare
zi
un
nou prilej
dc
ujmjre.
D"
,louazeci
de
ani
de
cind
domr.iesc, iatir
prima
dati
cincl
iinul
din
supuqii nni
imi
ccre se
nu
lic
nirnic.
Fiirrdca
lucrul
iis1,a
c
aqa
clc rar,
Ali,
ili
_iricicplinesc
nrgim
ntca;
tot
ce
cer
e
si
primeqti
u1 dar
tle
o
m
j
de
pune
i.
Nirileni
nu
h'ebuie
sI
plece
de
la
minc-cu mi-na
Eoali.
Cind se intoarse
la llam ,sr,
Ali
r.unrpdr.a,r
g|adiniifr.umoasf,,
numai
cu
poltocaii
gi
lirmii,
cai;i,
pruni
;i
vie.
Sir
sape,
Ji
plir-easca,
sii
alloiasca,
sa
trile)
si stropt-.asci
asta era
plitcerea
lui; in liecare
searir
sc culca
cn
trupulobo-sit
gi
r:Lr
sufletul
linigtii;
in fi,'r-i,rp rlJmin,-r1J
sc
scula
cu
trupul
inviorat
si
crr
miritea
limpede.
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
15/58
lncintarea-Ochilor
avu
trei
{ii, toli
trei mai
frumoqi
ca
mama
lor.
Bdtrinul
Ali
se insircini
sE-i
creasci-
Pe
toli. ii inval,i
grldinlritul,
pe
fiecare
il
puse
sa inve e
un alt
mcslcqug.
Ca
sa'sadeasca in
inimile
lor
ade-
varul
pe'care
nu-l
ini,elesese
decit
in
surghiun,
Ali pusese
si se scrie
pe
ziduriie
casei
$i
gradiilii
sale cele
mai
frumoase
versete din
Coran
qi
d-ede-
subt
pusese
aces-te invdllturi
inl,e]epte,
pe
care
Profetul
insuqi.nule-ar
fi
Gg;duit:
,,Munca
e
singura
comoard
de
care nu
esti
lipsit
niciodatd'.
Foloiste-ti
^iinile
cu
sd
mincEti.
Ci'nd'
ai
sd
Stii
cu
ce
greutate
se
cistigti
o
para.
ai
i,i
respecti
bunul
;i
munca
altuia.
Munca
d'd
sdn(it&te,
i'nlelepciune
si
bucurie.
Minci
Si
plictiseala
nu
au stdt
niciodatd' sub
acela;i
acoperis"
-
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
16/58
MICUL
OM
CENUSIU
Poresle
island,ezd
de
ani) la
Skalholt,
in
Islanda,
traia un
laran
bf,trin,
tot' aqa
de
sirac cu
duhul,
cit
qi
cu banii.
intr-o zi, cind
ltiranul
nostru
se duse la
biserica,
auzi
o predicir
lrurnoasi
despre
milostcnie:
,,Dali,
fra{,i creqtini, da i
-
zicea
preotul
-
domnul vi va intoarce insutit."
Aceste cuvinte,
repetate mereui
intrar[ in cap
J,iranului
qi-i
iniierbintara
puj,inul creier
pe
care-] avea.
Cum se intoarse acasi,
se apuce
sa-qi
taie
copacii
din
grf,dini,
si
sape
ptrrnintul, si
care
pietre
gi
lemne,
de
parcA
era
sd
zideascl
un
palat.
-Ce
tot
laci
acolo,
bietul
meu
blrbat?
il
intrebl
nevasta-sa.
-
S[
nu-rni
mai spui
,,bietul
meu bf,rbat"
zise
5.ranul,
cu
glasul
solemn;
noi
sintem boga-ti,
nevasti
dragd,
sau,
ce1
pu.tin, o s[ fim.
l)cste
doua
siptarmini,
dirruiesc
vaca.
-
Toatl averea
noastrd zise femeia. O
si murim de foame
T:rci
din
gurl,
femeie negtiutoare
-
zise
.tlranul.
Se cunoaq[e
cl
n-ai
priceput
nimic din
predica parintelui. Daci dlm
vaca noastrir,
o
sI
primin in schimb o
suta
ca resplate.
Domnul
perinte
a
spus-o,
e
doar
cur.iniul
evtingheliei.
Cincizeci
de vite
le
pun in staulul
pc
care-1 zidesc
acum;i
cu
banii
dc pe celelaite
cincizeci
o
si
cumper
fin
destul ca
sd
hrlnirn
cireada
gi
vara,
qi
iarna. O
sf,
fim mai boga ,i ca regele.
Si, fari
si-i pese de rugimin ,ile
gi
de
ocirile
nevesti-si,
zlpacitul
asta
de
lrunte
se puse sa-qi zideasci
staulul,
spre marea mirare a
vecinilor.
Treaba
asta
odatl
isprlvitl,
omu]
nostru
petrecu
o
funie
de
gitul
vacii
;i
o duse
drept la
preot.
il
gasi
vorbind
cu doi
strlini,
dar nici nu
se
^l
I
4
n vremurile
de demult
(acum
trei
sau
p.rtru
sute
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
17/58
uite
Ia ei, asa era
de
grirbit
sir-;i dea
danil
si si
primeascl
in schimb
prelul.
Cine
se
minuni de acest nou fel
cle
nrilostcnie?
Pleotul, se in,telege.
El
linu
o cuvintare lunga acestei
oi
netoate, ca sa
o
faca sa
in(eleagi cir
dumnezeu n-a vorbit nicioclati dccit dc
rasplatii
sufletcasci. Degeaba
toat
,rstpneala
I
Tirranul
o
tinea intr'-una:
,,A;:L
ai
spus,
piirinte,
a;a
ai
spus
ln
sfir;it,
plictisrt sir
tot
llmureasci
pe
un a,qcmenea nirtariu.
preotul
se
minie
stra;nic
qi
trinti
poarta
in
nasrrl
taranului,
care lrnrase
in
u1i.t[,
sastisit cu totul,
spunind
intr-una:
,,A;a
ai
zis, parrinte,
afa
ai
zis
"
Fu nevoit sa ia druniul
inddriL,
spre casa.
Dar nu
era
tocmai
usor.
Era
primivtrra,
gheaJ,a
se topea, vintul
spulbera
zirpada in virtejuri. La
fiece
pas,
omul
aluneca, \:aca muEea
,si
nu mai
vroia
si mearga inainte-
Dupa
vreun ceas,
{,aranul
se
ritiLci
qi
incepu sa se
tcame s[ nu-qi
piardl
qi
via[a.
Se
opri tncurcat
de tot, blestcmindu-Fi soarta
qi
nemaigtiind
ce sii
lacj
si
cu
r il" p"
.n1p
o
lr;l :raa dp funi".
In
tirnp
ce
chibzuia
intristat,
un oln
cu
un
sac
mare
apropie de
el
qi
il
intrebl ce cauta
afarl
cu vaca
gi
inca
pe
in
spate
se
un
Lrmp
aga
de urit.
Dupti
ce ii istorisi necazul
lui, striinul ii zise:
-
Om
bun,
dacl ar
fi s[- i dau
un
sfat,
i-aq
zice
si
{aci
un
schimb
cu mine.
Eu
stau aproape;
da-mi mie vaca dumitale, c[ tot nu mai
ajungi s-o duci acasa.
,si
ia sacul
f,sta.
Nu
e
prea greu
i
tot
ce e ini-
untru
e
bun:
numar carne
qr
oase,
Dupf, ce ficur[
tirgul,
striinu] luti cu el
vaca,
iar
5.ranul
puse
in
spinare sacul, care
ii piru
grozav
de greu. Cind
ajunse acasf,,
cunr
ii ela
fricl
de ocdrile nevesti-si,
ii
povesti
pe
larg
toate
primcjdiile
prin
care
trecuse
qi
ce
iste,t,
a
fost
el,
cl a schimbat o vacai
gata se moari
cu
un
sac
plin
cu comori.
Ascultind
aste
istorie frumoasd, femeia incepu
s['qi
nrate
col ,ii. Blrbatul o
rugai
sa-qi
-t,in[
pentru
ea
superarea
qi
mai brne si
Duna De va[ra
oala
cea
mai
mare.
j
O
sa r-ezi
ce-.ti aduc
-
repeta el
-
stai un
pic
Ei
o sf,-rni
mul-
umegti.
Si,
zicind aEa,
deschise
sacul;;i
iata
ca din fundul
sacului
ieqi
un
om, imbrricat
tot in cenuqiu,
ca
un
goarece.
-
Buna ziua,
oamcni
buni
-
zise
el
mindru
ca
un
print.
Hei
I
nti-
df,
jduiesc
c[,
in loc
sa m[
fierbej,i,
o sir-mi dali demincarc.
Plinrbarca
asta
mici
nii-a flcut o
poftl
straqnici.
'l'iranul
cazu ca
trisnit
pe sc[unasul siu.
-
Poltim
-
spuse
femeia
-eram
sigurf,.
Iatir alti nebunie l):r
la
ce te
po i
aqtepta
din
partea unui birbat, decit
la
vreo
plostic]
Domnul
a
pierdut
vaca, dupi
urrna
cireia
trdiam,
qi
acum,
cind nu
nrai
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
18/58
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
19/58
aven
nimic.
domnul
ne ailucc incir
o
qure
in
plus
de
hrinit. Cum de n-ai
rimr"
.rub
z'rpaJi
si
1u.
i
sacul
lrir.
5i
,
umorrl:.,
Biata femeie
ar
ruai
fi vorbit rnulb
;i
binc. daci
rnicul
om cenrisiu
nu i-ar
li
arirtat
in trei
rinduri
ca
doar
cu vorbe
umflate nu umnli
cratita
qi
ca Jucrul
cel mai
cuminte
c sa
meargi
la
vintitoare.
sir
caute
vreun
vinat.
Si
pleci
indata,
cu toatc ci
era
inbuneric,
r.in[
Ei
zdpadl
qi
se in-
toarse
dupl
un timp cu
un berbec
rnare.
-
Iacd
-
zise el
-
ia
taia{,i-mi anim&lul
irsta
gi
s[
nu
ne
lisim
si murim
de foame.
Batrinul
qi
nevastl-sa privlri
cani
piezig
la
omulc
;i
la
prada
lui.
Chilipirul
ista
picat
din
cer mirosea a ho,tie caie
de-o
po;ta.-
Dar
cind
foamea
ili
dir ghes, spui
r5.mas
bun
mustritrilor
I Cu drept
ori
ba, berbecul
lu mincat
cu
mare
nofti.
Din
acea zi
domni
belqugul in casa
taranului.
Se iveau
oi
dupd
oi
qi
,[ranul
nostru, mai increz:itor
ca
niciodata.
se
intreba daci nu ieqise
mai
in
ciqtig
cind,
in locul celor
o
suti
de r-aci la
care
se
agteptase,
cerul
ii
trimisese un
achizitor
aqa
de
mester
ca
micul
om
cenu$1u.
Dar, pe
de
alta
parte,
pe
mf,suri ce
oile
se
inmulleau in
casa bitrinu-
lui, se
imputinarr
r-azind cu
ochii
in
turma
regale, care
pi;tea prin
apro-
pierc.
Baciul cel
batrin,
loarte
ncliniqtit. inqtiin ,n pe rege c[,
de
la
un
t,irnp,
cu toatc ca ildoise
paza,
cele
mai frurnoase
animale
din turrna
pier
unul dupir altul. Firi indoiala cil vreun
hot, dibaci
venise
sd
se
igeze prin veiinAtate.
Nu trebui mult timp cir su
se
aflc
car in casa
,tdra-
nului
se afla un nou
venit,
picat nu se
qtie
de
unde,
si
pe
care nimeni
nu--t
cuno;tea.
Regele
porunci
indat[
sa-i
lie
adus
strlinul.
X{icul
om
cenuqiu
pleci
ff,rd sa zicl nici
,,pis",
dar
llranul
$i
nevasti-sa
inccpurf, sd
simti
oarecari mustriri la gindul
c[
sint spinzuraJ,i
cu aceeaqi
funie
qi
gazdele
de
ho,t,i, cit
qi
pungaqii.
Cind
se ivi
micul
om cenugiu la
curte, regele il intreha
daci
nu cumva
auzise
ca
se
furtiser.f,
cinci oi mari din turma regalf,.
*
Da, maiestate
-
rlspunse micul om
-
eu le-am ]uat.
$i
cu
ce drept? intrebir regele.
-
X{aiestatc
-
respunse
orluleJ,uil
-
le'am luat fiindca un bltrin
gi
nevasta
lui
rabdau de foamc,
in timp
ce
miria
ta
inot,i
in
avere
qi
nu
po{i minca
nici
milcar diinrl
venitrrrrlor. Xl[i
s'a
pirrut
tlrept
ca
qi
oanenii
ace;tia de
treabi-r
mai
bine
si trliasci din
priso,sul
mlrici ta]e,
decit sl
moara de foamc, in tirnp ce
miria ta
nu
mai
qtii
ce
sa faci cu bog[ ia.
Regele
riimase
uimit
de-atita
indrazncalri,
apoi,
privind la
omul
cel
mic
intr-un
fel care nu
Drevcsteir
nimic brrn. ii zise:
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
20/58
-
Dup[
cite
vid,
darul
tiu dr: ciipetenie
e
furtu].
Omul cel
mlrunt
se
inclina
cu o
inodestie
plinl
de
mindrie.
--
I,'oarte
bine
-
zise
regele
-,
tri rner.ita sl
fii spinzurat,
dar
eu
te iert,
in schimb,
pina
miine
pe
r-r(.mla
astl,
si fuii plstorilor
mei
taurul
m-eu
cel negru,
pe
care-l
pizesc
cu rnare
grija.
--
Maiestate
-
respunse
micul
om cenupiu
,
cc-mi
cereli, e
ceva
.cu
neputintl.
Cum vreli
sl
inqcl
o asemenea
pazit?
.
Dr,.i
n.ai
sii
izbutplt
j.
ai
si lii
spinzui,,t.
Si,
fa.cind
un
semn
cu
mina,
termina
iu holul nostru,
clruia
ficcare
ii
goplcrr:
..Sp inzurat
Spinzurat.
Spinzurrtl'
.
Micul
om
cenugiu
se
jntoarse
ltr
colibl, unde lu primit
cu
dragoste
de
moqneag
qi
de
nevasta
lui.
Dar el nu le
spusc nimic
altccva,
dec.it,
cl
avea-nnvoie
de
o fringhie
gi
ca
va
pleca
a doutr zi,
in
revirrstrtul
zori-
tor.
ii,f
a.Au1a
fostul
capAstru
al
vacii;
apoi e1 se
tlrrse si
se
culcc
;i
oorml
lllllstrl.
,
Cum,mlli
de ziu[,
micul
om ccnusiu
plectr
cu funia.
Se duse
in
pi-
durc
p_e
drumul
pe
care
trebuia
sir treaca
paznicii
rogolui
;i,
alegindri-gi
un
stejar
mare)
care
se
vedea
bine din
drum, se
agattaadc git
tle iea nrrii
groasi
craci.
Avusese
insl grijl
si
]lotri\-elsci
nodul sa
Du se
stringa.
Nu.trecu
.rnult
qi
cei
doi pastoii
sosir'[,
ducind
tauml
cel negru.
Aha
zise
unul
din ei,
uite
pe
derbcdeul
iisla
cf,
gi-a
lurit pl-ata.
Barcm
de
data
asta
a meritat qtreingul.
Bun lirnas,
caraghiosule,
nu
mai
^a
jungi
tu sir
iei
taurul regelui
I
Tndat{
ce
plstorii
se
depiitara,
micul
om
ccnuqirr sc
diclu
ios
din
copac,
iipuca.
pc scurtlturl
gi
se agi ,ti iar
de
un
slcjar
gros,
pe
linga
care
trccea
drumul.
Cine.
credeli
cI
se
mjnuntr
vf,zind
pe
spinzurul?
Pastorii
regelui.
Cc-i
asta? zise
unul.
Am orbul
gAiriiloi?
Uilt cI spinzuratu'l
din
va
le e
acum
aici.
-
Prostule
zise
celdlali.
Cum vrei sf,
fie spinzurat
cineva in
doua
locuri
tleodatf,?
E
alt hot.
asta-i
tot
--
Eu
ili spun
c[ e
tot
lla
-
zise iar
prirnul
lraznic
ii recunosc
imbr ri
m
in
lea
qi
strimbitura.
Si eu
-
zise
al
doilea,
c[ruia ii plicea
sir
judece
cu
capul
lui
_
nil
prind
ca e
altul.
_
Daci
se
prinseri,
cei
doi
pistori
legala
taunrl
rt,gclui
de
un
copac
;i
'deteli
fu.ga
la primul
slejar.
Dar, pe
cind
iilt,r'gau
ei, micul
o-
ce.rruqi,
slri
jos
riin
la{,ul
siu
qi
dusc
frurnuqel
taurul la
ttiran.
},Iare
bucurie
in
ai'sij
;
puseri:
animalul
in
sllrrl,
pinrr
l-or
r
irrrle.
Cind
se
intoarseri
cei
doi
piitoli
seara,
la caslul,
mergeau
cu nasul
in
jos
gi
aveau
o mutr5.
aqa
de plouatl,
ca
regele
vlzu
pe
dit[ ci i
se
ju_
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
21/58
('asr-
un
rcnglli. Trinise oencni
sir atltci
pc
micul
om
cenugiu
,
carc se'
inlili;i
,
rr
irrrrl,.'r
irrs.
1i
irrirna
.onini'.
Tu
mi-ai furat
tnurul?
zise
regele.
Naiestate
r'trspunse rricul
ont
n-am fircul-o
decit cti
si vi
imllinesc Dorunca.
Iloaite binc
--
zise
regele.
'fine
zcce fianci
pentru
rilscumpararea
tirulului rneu.
I)ar, dacri
peste doui
zilc nrr
vei fi iurat ccarqafuriledin
palul
meu
in
timp
ce
cu dorm
acolo.
lltn
sir
te
spinzure.
-
l aiestate
zise
ornule{rr1-
nn-mi cercli
aqa
cova. l{iriit
la
este
prea
_bine
pizit ca un bicl, om
ca
mine
sal
sc poatl rnacar
tipropia
de
casLc l.
Dtrca
n-o si
izbrrLegti
-
zise t'egele
-
o
sd am
plnccrea
sir
te
ri'l sp
inzrrt
rl.
t.lind
se
f
cu
s,.aril,
nri(rl om
ccnuqiur carc sc intorsesc in cocioabir,.
hra
o
sfoarir lungti
qi
un oo;.
Ceptuli
cosu
l
cu
nruqchi
qi
pusc
in
el
o
pisici
qi
cu toli
puii ei;
apoiJ
pe
intunericul
cel mai rnare, se furiqi in
castel
si
se
urca pe acoperiq,
firii
"sii-l
r'adir
cincva.
Nu-i
lu
greu
omtrlui
nostru
r.libaci siL intre in
pod. sii taie
fl'unru$cl
podr:aua
cu fer:lstriul
qi,
prin
aceasti deschiziLturd,
si
coboare
in
c:imera
regelui.
Odatir
ajuns aci,
deslicu cu
grijii
culcuqul
regal
qi
viripisica
qi
puii ei.
Apoi
netezi
plapuma
cn
grija
qi,
ctildrindu-se
pe fringhie,
se
asezi pe
pologul patului.
Din
acest
post
inalt de observatie,
aqtepta sit vadi ce-o se se
intimple.
OiologiLrl
palatului suna unsprezecc
noaptea,
cind regele
qi
regina
intrar[ in odlile
]or. Dupii
cc
sc
dezbrecarl,
ingenunchearf,
qi-qi
fdcurd
rirg[ciunetr,
apoi
legcle stinse
lampa,
regina se
urci
in pat.
Deodatti,
scoAse
un
ipt1t
;i
sitri
in
mijlocul camerer.
EEti nebunir?
zisc
regele.
Tc apuci
sti
dai alarrna
in
caslel?
Dragul
meu
-'zise
legina
-
nrr te
urctr
in patI
am sirnlit
ceva
fierbinte si
niciorul
mi
s-a
atins
tlc ceva cu hland.
--
Zi mai bine
c[ c dracul
in
patul
mcu
--
zise
iar
rcgele,
rizind
cu mill.
Toatc
fcmeile
au inima
dr: icpurr:
qi
cap de
gisca.
Zicind
a;a, cii
un adel.arat
viteaz,
se viri
cu curaj sub
plapumd,
dar
siri indati,
urlind ca
un
apucat
qi
tlagintl dupl
cl
pisica
cu g]rcarele
infipte in
pulpa lui.
La
strigltelc
regelui,
slrajil
srr
halebarda,
pentru
tr
intreba
dacir
c
Tacelc
zise
rcgele,
ruqinat
arate
fi'icos.
Scipalir
din
arnliir',
aplirtse dilt norr
lanrpa qi
vilzu
pisica
in
mijlocul
patului, cal'o
so
l ozase
iar la loc
qi'qi
lingetr
drirgdsios
puii.
-
Asta
c prca de
tot
stlrge
el.
Firrii
nici
un
respect
pcntru
coroana
]roastre,
animalul
irsta
neruginat
i9i ingaduie
siL
aleagi
culcusul
nostru
trlrlopic
dc ufar
qi
lovi dc
trci
ori
cu,
ncr.oie
dc
vrcun ajutor.
de slibicirrnea lui
qi
neloind
sri
se.
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
22/58
regal
pentm
.nurdiriile
qi
pisoii
ei
Stai
tu,
a{urisito,
am
si
I,i-o
coc
atir 0urn
merlt,l
I
--
0
si
te
rnu$te
-
zise
regina.
Poate ci e
turbata.
,
..
Nu avea^
nici
o.
tpam;
,
draga
mea
zise
bunul
donn.
$i,
adunind
c,'ilurtlp
cPrrsOILrlur
drn
lral^.
n
ir'y.liau puir.x
161.
rpoi
inlrqura pr,lrolul
jlSTro
rrl
f
laplnlir
it-tr
i.adrsalL,lpt.
lJr
drn
lrr;.lo
O rrring,,
Urieqa
si
u
drUlrr.ir
pe
lereastlil.
lierrtru
cir ncum
sintem
rf,zburrti i,
str
dolrr.iim il pace.
.
Dorrli,
o)
rcgel
$i
fie-ti
sornnnl
legiinai
cle'vise
lericitel
lin'.p,,'
,lu
In.u,lihnpit
i.
urr orrr
-o r.;rl;rri
1.r,
r.ul,pris.
I,rg.r
o
fr-$r
dil
rlrumtLl
si
alunerp
|ina
irr
curte.
C utir
pe
dibrrite
ceva
il
rrrr.
u in
spir,rr.'
"i
ia.l;:-l
,
u
lr,.r"
r,psin
zi,l
oi
o
i:,
la r:gu
lritl
Dlrra
p:.:1
r'r'nd"nr
ql.r.,jile-
pr.irr
t;,1;r
lL,r
J
tr,,,.Ul
O:lrrfjp si
"ip
,
ln.pIUL
un t
,Optl
nnu_ni{rUl.
Cind se.trezi
a
doua zi,
regekr-isi
aCunir
gindurilc
si inccpu
sit
jrrrlcce
perrtni
intiia
data.
Binuj
ca
a fosl
r.ictirna
vreunei inqeirltorii'5i
ca
flptaqul
_neleaiuirii
putea
loar"tc
bine
sa
fie
nricu]
orn cenrigiu.
Triirise
inCata
si-1
cau
fc.
llicu
I onr ci-nufiu ,\osj
r
purlinrl
pe
umeri ceargafurile
proaspit
cllcatr
:
pusc
un.gFnunrhr
la
lrinrin[.in
fa]a
regilei
qi
ii zise
cu respect:
.
,\iaiestatorr
roastrir
ftie
c
tot
cc
lni ficut
n-a
lost
decii, peritru
a rrr
rqcultare.r'cgelur.
Sll,r
ce
yeti
avea bundtatea
stj rni
jcrtati.
Fie
-
zise
regina
*
dar
sa.
nu te
mai
lird pe
aici.
A; rnuli
de
Ir
I
Ca.
-
Dar
eu
nu-l iert
--
zise
regele,
foarte
atins
ci regina
i;i
ingti_
duie
si
fie miloasi,
fir6
sa
cearl iioie solului
qi
stipinulu"i
"i.
Ar.,il?e,
ho{ afurisit,
da,-a
pina
miire
searl
n-ai
furat
chiar pJ
reginn
din
casteiui
Pt,
mllnc
soart
vol
lt
cpinzuritt.
.
...
Mipstatc
-
strirn
m;iul
crn
-
spinzura{i-nri
nhiar
acrrnr,
irni
.rulalr
lr.d''
orp
dc spatnr;.
Lunr
r.rplisa
duc la
bun
sIir;il
o
tspm,.npjr
ripra\u.',\lrI
uior ar lr
si
lprrri
luna
cu
dirrtii.
Asll-i
lreaba
lr.
nu
a
mpa
--
urmir rpgalp.
I'in;
aLll.i.
rt,i
l,rrrrp
sa
-(r
rldrce
sninzuritoarea.
-,
.llicrLl
om-.r,enu;iu
pleca
deznaclijcluit;
isi
ascunclea
capul
in palrne
St
plingpa,le
r
se r1pcr1
inima;
regelc, pentru
prinra
data,"ridea.'
^
l-e
rnscratp,
un
ctlugiir
cucernic,
cu
mitiniile
in
minl
;i
cu
traista
11
:tnt",
veni,
dupii
obicci,
s[
ceari
mi]ostenie
la castcl.
Cind regina
ii
dud
u r,omlni.
ralugurul
zis.
_-
Do.rmni,
dumnezeu
vede
buniitatca
\.oastrar.
Chiar
acum
va
aduc
il:fl1tr,.
Dupa
r-lnr_qtifi,.rn.iine
r.a
Ii spinzurat
in
castel
u"
n""o"t.4
destul
de
ylno\at,
fari
irrdoiall.
lz
Acum
-
spuse
el
rltginei
- si
[rcccm
in
camera
\.oastl,:i
st.
l)ar'.
in
fr
irrghic
lrcriizui.,
z:jli1(lir.
iin
luziL
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
23/58
-
Vai
-
zise regina
-
cu il iert
din toatl inima
qi
aE fi
vrut si-i
scap vrata.
-
Asta nu se poatc
-
zisc
c
ugirul.
Insir
omul acesta, care e
un
fel de vrljitor,
poate
se vd facir
un mare
dar
inainte
de amuri.
Stiu ci el
cunoaqte trei taine
minunate;una singuri
din
ele
gi
face cit
un regat.
Din
aceste
trei taine, el poate
lasa mostenire
una
aceleia
cdreia i-a
{ost
mila
de
el.
--
Care
sint
tainele?
intrebi
regina.
-
Prin
puterea
celei
dintii rlspunse
cilugarul
-
o
femeie
lace
pe
birbatul
ei sl faci tot ce rrrea ea.
-
Ah
-
zise
rcgina,
strimbind din nas
-
itsta nu-i
un
lucru
nemai-
ponrenit.
De la Eva, fie-i
sfintl
amintirea,
taina asta
se stie din mama
in fiicir.
Care c a doua taina?
A
doua tainii
df,
cumin.tcnie
gi
bunf,t11g.
--
Iroarte
bine
zise
regina, pe
un ton neatpnt.
$i
a treia?
-
A
treia
-
zise
cirJug[rul
-
ii dn femcii
care o
$tie
o frumusete
firrl
seaman
pi
darul
sA
placi
pinl
in
cea
din
urmti
zi
a
vielii
oi.
Pirinte.
taina asta
o
vreau.
-
Nimic nrai
uqor
-
zise
cilugirul. Numai
ci
trebuie
ca, inainte
de
a
rnuri qi
cil mai
e
incl liber
cu
totul,
vrljitorul sd vi atingi
amin-
douir
miinile
si sir va sulle dc trei
ori
in
pir.
--
Sir
vinir zise rrginii. Pirintc,
du-te
de-l cauti.
Aga ceva nu
se poate
-
spuse cilugarul.
Regelc a dat celo mai
aspre
porunci
.a
acest
.rt.ri
se
nu potrti intra
in caste]. Daci pune
piciorul
in
(urtea
castelului,
e pierdut. Nu-i lLrali cclc
citcva
ore carc i-au mai
rimas.
-
$i
p"
mine,
pirrinte, m-a
impiedicat
regele
sa ies
pinl
miine
searf,.
-{,sta
incurca lucmrjle zise cilugirul.
Vrld
cl
trebuie sa va
lrisati plguba;a
dc comoara asta
rninunatl.
Cu toate
acestea, ar
fi fost
placut si nu
imbltrinit,i,
si rdmine{,i
totdcauna
tlniira
qi
frumoasl si,
mai
ales,
iubil,i.
Vai,
plrinte,
bine
spui,
hotirirea regelui
c cca mai mare nedrep-
tate. Dar daci
aq
vrea
sd plec, girrzile
s-ar impotrivi. Nu vamirali
uite-a;a
se
poarti
regele
cu mine
pentru
toanele
lui.
Sint
cea
mai
neno-
rocila
femeie
,
lli
se
sfisie
inima zisc cirlugarul.
Ce tiranie
Cle
barbarie Biata
femeie I Ei bine, nu, doamntr,
nu trebuic
.si
plecal,i
capnl
in fala
unor
astlcl de
dorin{,e. Datoria
dumnear.oastri
este
de
a
face
dupa
voia
dun:neavoastrE.
-
Dar
prin
rp
mijlocl
zise
rcgina.
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
24/58
.
-pe
aflir
unul, daci
ine ,i
la
drepturile
maiestilii
voastre.
intrati
in sacul
itsta.
Eu o sit
ve scot
din
castel cu
prel,ul
vietii
mele.
$i
peste
cincizcci de ani,
cind ve ,i
li
tot
atit
de
lrumoasa
qi
de-rumcntr
ca
.rzi,
o
si ve parl
bine
cn
ali trecut
peste
voin[a tiranului
dumneavoastri.
-
Fie
-
zise
regina
-
darl nrr cumva
mi se intinde
vreo
cursir?
.
,
Doamni
-
zise
preacuviosul.
ridicind
bralc1e la cer
qi
lovindu-qi
pieptui
-.tot
asa de
adevirat precum
ci
eu
sint cilugdr,
n-aveli
de ie
yii
teme dinspre
partea asta.
De
altfel,
atita
timp
cif
o li
nenorocitul
asla ling
dumnearoasirb.
rnr
sr rumin
ii
eu.
-
Si
o
si
m[ aduci
inapoi
la caste]?
.
V-o
iu
r.
-
Si
cu
taini
cu tot?
addugi
regina.
-
Cu
taini
cu tot
-
zise iar
cdluElrul.
Dac[ maiestatea
voastrl isi
.
face
ceva
ginduri,
s-o
llslm
balti
;i
sti
pi-ara
gi
retel6
61
cel
care
a
glsit-J,
'daca
nu
cumva o
vrea
mai
degrabl
s-o
lase
altei
femei
mai iircrez[-
toare.
...
D".pt.
orice
rdspuns,
regina
iqi
lui
inima
in dinli
qi
intri
in
sac;
c
ugarul innoda
sfoara,
lua povara pe
umlr
qi
stribitu.
curtea
cu
paqi
mdsural,i.
In
drum
intilni
pe
rege,
clre-qi licea inspecfia.
-
Ai slrins
din
belgug, pe
eile
v d
I
zisp
domnul.
-
Sire
-
respunse
cilugirul
-
mila
maiestltii
voastre
c
ltese-
caiA;
md tem
ci am cam
intrecut
mdsura.
Poate c[
aq
face
mai bine
silas
:rici
sactrl
acesta cu
ce e in
el.
-
Ba
nu,
nu
-
zise
regele.
Ia tot, pirinte,
qi
bine
ca lra
scapi
de el.
Nu-mi inchipui
cd tot
ce
ai
acolo
face
cine
qtie
cit.
O si
cain
nostestr.
_
Doresc maiesti,tii
voastre si
cineze
tot cu atita
poft[
-
rf,spunse
calugerul perinteqte
qi
se
dep[rt[,
mormiind
cuvinte
neinleler.,
"..un
.orentusl"
,
f[r6 indoia]i.
Clopotul
sunf,
pentru
cinl;regele
intrii in
sala
de osp[ ,, frecindu-qr
miinile.
Era
mullumit
de
el qi
nidljduia
si
se r[zbune:
avea
cle
doue
ori,
deci,
prilej
si
aibl pofti
de
mincare,
_
-
Regina n-a
coboritir
intrebd el
cu
glas
ironic.
Nrr
ma prea
mir.
Intirzierea
e virtutea
femeilor.
.
Era
gata
se
se
aqeze
la
masi, cind
trei
solda.ti, incruciqind
halebtrr-
dele,
impinseri
in sall
pe
micul
om cenusiu.
-
Sire
-
spuse
unul
din paznici
-
nemernicul
Asta
a avut
in-
dr[znea]a
sd
intre
in
curtea palatului,
cu toate
ci maiestatea
voastri
l-a
oprit. L-am
fi spinzurat
pe
loc,
ca si nu
tulburdm
cina
maiestdtii
voastre,
I
Citanic.
lin
limba
latjni
in
tcxt).
ln.t.)
l
-
7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.3
25/58
dar
pretinde
ca aduce o veste de
la reginl
qi
ci. el cunoaqte un secret
de
stat.
-
Regina
-
slrigl regelc,
raminind
cu
gura
cirscatir
-
unde
e
oare?
Nemernicule,
ce-ai
flcut cu eal
-
An furat-o
-
spuse cu
raceala
nicul
om.
-
Si
cum
ai
facut?
spuse
regele.
Sire, criiugarul
care
drrcea
11n
sac
asil de
mare
in
spinare
si
curuia
Llaiestatea
voastli a binevoit
sa-i spunal:
,,Ia
tot;i
binl
cil ma
sc;rl'i
de ele
'...
-
Er:ri chiar tu zise
regele. Dar atunci,
ticirlosule,
eu
nu
mai
arn
nici
o
siguran,ta. intr-o buna
zi, ai si
ma
iei
qi
pe mine, si regatul
nrcu
pe
deasupra.
--
Sire,
vin sir va
cer
ceva ntar
mult.
-
Xllir sperii
-
zise regele. Dar
cine eqt,i tu?
Un
vrijitor sau
dracul
in
persoand
?
-
Nu, sire,
sint
pur qi simplu
printul
de Holar. Aveli o fiici,
vencam se
vi
cer
mina
ei,
cind
timpul
urit
m-a
silit
sa
mi
adipostesc
cu
marele
mcu
scutier, la
preotul din Skalholt.
Aci, intimplarea
mi-a
scos in cale un
laran
nercd
qi
m-a
facut sa
joc
rolul
pe
care-l
qtili.
De
altfcl,
tot
ce
am
