Edouard Laboulaye - Basme Part.1

7/24/2019 Edouard Laboulaye - Basme Part.1

1/44

q

4

I

i

FI

D

B rruS B fr

i

s*

."ffi*3

"*-frl

q$

trffiffi

I

RqJ$ 3

ffiqF

B?en qwE}r,

..1

ET

FI

z

F

ln

omlneFt,e

de

VIORICA

HUBER

Ilustf alii:

T

I A

P E L

T

Z

FI


2/44

P

Po

ERLINO

e

es

I e n

a

p

a

I

i

t

q

n

d,

I,

SIGNORA PALO}IBA

femei,

al

doilea

ca

gi-a. pe[recut

o

zi

intreagl fira si

faci

nimic,

al

treilea

l.a.a To"s

pc

marp.

r.ind

pulca

s-o

.ic

pc

un

drum

mri sanalos simaisigur.

Cele

doua,dintir

plrcri

dc

rdu

ale lui

Caton

le

las

cui o

vrea

s:r

si

le

ia

isu-

pri-qi;

e bine

sa

fii.previzltor;i.si

nu-te pui

riu

cu

cea

rnai gingaqi

jum[tate

a

neamului

omenesc

-

iar

de

lene,

nu oricine poate

virbi

de

rdu;

dar

cea

de-a treia

zical:t

ar trebui sl

fie scrisi

cu

litere

de

aur

pe

puntea

l,uturor

cordbiilor., ca

o

instiintare pcntru

nepreyazr.Lturi.

Farir

a

mi

gindi

1a

ea,

m-am imbarcat,

adcseoii; invllarn

toi

atit de pulin

din

pllania

altora

ca

;i

dintr-a

noastrd.'Dar,

cum

ie;cam

din

pori,

pc

date

imr revenoa

.mcmorra;

si

de

cite

ori,

pe

mare

ori

aiurea,

n_am

-simlit,

dar

p_rea

tirziu,

ci

eu

nu

crarn

un

Catonl...

^

,Intr-o

zi,.mai

ale-s,

(rni-aduc

amintc

si acum)

am dat cu

totul

dreptate

inlelepciunii

batrinului

roman.

Plecasem

din

Salerno in plin

soare,

dar

abia ieqise.m

in

larg

ca-

o furtuna

trccatolre

ne

surprinse^si

ne impinse

citle

Amtlfi.cu-o

iu ealn_pc

care

nu

o

dorisem de loi.

intr-o

clipa,

vazui

echipajrrl

piJind.

.ge51irulind.

strigind.

injrrrind. plinginrl.

rugindu-so...

apoi

nu mai vdzui

nimic.

Batut, de

r.int

si

ploaie,-mrriat

pind'ia

os,

sti-

team

intins in lundul

birrcii, cn

othii

inchi,si

si

cu

inima'pierite,

uitind

cu totul

ci ff,ceam

o cirlltorie

de

plicere,

cii-rd'o zgil iire

brusci md flcu

-

aton1, acest

adeviLrtrt in(elept,

a

spus nu qtiu

unde cd

toatd via ,a s-a

clit

de

trei lucruri:

intii ci;i-a

iricredinlit

taina

unei

piil".'""Ct:.t"il

it."""o1ornrn,

v,^t

t

pentru

talcntul

siu oral,oric

si

penrru

austeritatea princi,


3/44

s[-mi vin

in fire

Ei

md

simlii

apucat de

o mini

zdravina. Deasupra.

mea,

tinindu-ma

de umeri,

era-stapinul

bircii,

cu aerul

vesel,

cu

privirea

lnfllcdratl.

-

Curaj,

excelenll

-

imi strigl

el,

ridicindu-mi

de

jos

-

barca

a

ajuns

la

'arm;

sintem

la Amalfi.

Sus

O

masa buna.

are si vi

punl

pe

pi"ioare:

Iurtuna

a lrecul,

dcscara

mergem

la Sorrento

'

Iesii

din

barca mai

leoarci de

apl

declt

UIse dupa

naufragiul

slu

qi,

ca;i

ei,

gata

sd.

slrut plmintul

cari

nu

se

c]atina.

In

fa{a

mea.erau,cei

patiu maiinari,

cu lopita

pc

umdr,

gata

sa

m[

insoleasci

in

alai

pin[ la

'hanul

,,Lunei",

ca"e

ie zliea

pe initli4gc.

Zidurile lui

viruite

sclipeau

in bitaia soarelui,

ca

zipada

pe

mun{i.

Imi

urmai

alaiul,

dar

nu

mindru

ca un

inr.ingitor;

urcal

trisi

gi

incet

o

scari care nu

se

mai

termina,

privind

valuiile

ce se

sfirrimau

de

llrm,

furioase

parcl

fiindc[

ne lisaserS'

ie

sclpdm.

Intrai

in fine

in

oslerlel;

se

flcuse

amiazl; totul

dormea,

pin[

si buc'itarja

era

pustie;

in intimpinarea

mea

nu

se ivi decit

o

familie

de

pui

pirpirii

care, atun,"i

cind

ir[

apropiai,

incepuri sl

'ipe

ca giqtele

Cafitoliut,ri.

Trecui

prin

ceata

lor

speriatl,

refugiindu-mi

pe

o

terasS

in'arcade,

scdldatl

in

""oare;

aci pusei

hina

pe-

un

scaun

pe care-incdlecai

qi

rezemindu-mi

bra ,ele

1i

capul

de

speteaza

lui,.incepui,

nu

s[ m[

gin-

desc,

ci

s[ mi

usuci

in timpie

casa,

si

orasul,

qi

marea'

;i

cerul chiar

continuau

s5. danseze

in

jurul

meu.

N{d

pierdusem

in riisiri,

cind

hangila

veni

spre

mine,

tirindl-qi

papucii.

'mareala

ca o

reEinr..

Cine

a

vizitat Amalfi

nu va

uita

niciodat[

'pe

mrlihaloasr

5i

mai.ituoa'a

Palomba.

'

-

Ce doreqte

excelenla

voastri?

imi spuse

ea

cu.glasul

mai..acru

ca de

obicei;

qi

dindu-gi

singuri

5i

rdspunstrl:

Si

prinzili'

e

cu

neputinli:

pescarii

n-au

ie;it in

larg

pe timpirl

astanenorocit.

n-avem

pegl'e'

-

-

Signora-ii

rlspunsei

fera

s5

ridlc capul-da-ml

ce-l

vrea:

o supal

-""""o"n ,

n-are

a facie;

am

rnai

multi

nevoie

de soare

dr:cit

de

mincare'

Xtllreala

Pa]omba

rnd

privi

cu

o

mirare

plina dc miln:

-

Ieriali-mi,

excelenia

imi

zise dxpii

cartea

cca

roliez care

vi

iese din

buzunat,

vi luascm

dlept

englez.

De

cind

cartea

asta ble'qte-

mail,

care

spune

tot,

a

recomandat

perstcle

de la Arra]fi

nici

un rnllorrl

nu vrea

si

irai

prinzeasci

altfel

decit

cum ii

p.rrunceste

hilloaga

asta

Dar, fiindca

sinteli

om

clr

judecatir,

o

sa facem

tol cc-on

f

tltea

ca sa

lii

Iinr oe

pla".

\vetidoar

prrlirrc rabdlre.

''.''S;;;

l;.,

inimoasa

fcmeie,

prinzind

djn

treac[t doi

pui

calo

pitriau

pe

Iiirgi

mine,

le

retczi

plitul f[ii

si-nr

i li lf,sat-

timp- sir

nti impotltvesL'

iu

".. t

omor,

la co"e

e"ittr

pirl,a;;

apoi,

olpzindrr-se

lingir.n.rine

.incepu

s[

iumnleascl

ce]e dou[

vir"time,

cu

singclP

rFCc

:rl

1r1]et lnrlrl

marl

Osterie

-

ospltiri'",

Ghidul.

(n.1.)

,

ir,

i-m

'

I

n

li Lr

irrl

in;

:rr

r'\l

rr'l

)


4/44

-

Signore

-

zise ea dupl o clipl

-

catedrala este

deschisi,

toli

strdinii

se

duc

s-o admire

inainte

de

masl.

DrepL ori,"e r'esp un s. suspinai.

-

ExcelenJ,i

-

adiuga

mereala Palonrbtr,

pe care

desigur o

sbinje-

neam in

pregltirilc

sale

culinare

-

n-a i

vizitat dlumul cel nou ce duce

la

Salerno E

o

priveli;te

minunatii sprc m:rre si

spre insule.

,,Vai

-

gindii

ar fi trcbuit s[

iau

drumrrl

lsta

azi

dimineali

chiar,

;i

in tr[suri.", qi

nu

rf,spunsei.

-

Excelen{,i

-

zise

cu

glasul

rrai

ridicat

hangila,

hotaritl

si

scape

de mine

-

azi e bilci. Priveliqte frumoasi,

costume lrunoase

Si niqte

negustorese

a;a

de

bune

de

guri

Si

ce

portocale Capel,i 12

de

w

curlinl

OstenealS.

zadarnicl:

nu

m-af

fi scu]at

nici pentru regir.ra

Neapolelui

in

persoan[

Hei

-

strigi

gazda, pierzindu-qi

ribdarea

-

sinteli

mai adormit

decil

Perlino cind inghi.tea

licoarea

de aur.

-

Care

Pellino?

Ce Perlino? murmurai, deschizind

cu

Ereu

un

ochi.

-

Care

Perlino?

spusc

din

nou Palomba.

Oare

sint

doi

in

poveste?

Si

cind nu gise;ti

nici

un copil

de

patru

ani

siL nu-i

cunoascd

istoriile,

tocmai

un om asa

de

inval,a[

ca

cxcelen ,a

voastrl se poate

se

nu le

stie?

.-

Povesteste-mi istroria lui

Perlino,

buna

mca

Palomba;

sint numai

urecnt.

Buna

femeie

irrcepu. cu seriozitatea

unei

rnatroane

romane. Povestea

era frumoasd

I

cronologia cam lf,sa

de dorit

poate,

dar in

aceastl

povestire

miqcdtoare,

inleleapta

Palomba

dovedca

o

cunoastere atit

de desivirsiti

a

lucrurilor

si a oamenilor, ca incet-incet imi ridicai capul

Ei,

atintindu-mi

privirea spre

ea,

care nu md mai

privea,

ascultai

cu

luare-aminte

cele

ce

urmeaza:

II.

\'IOLETA

Daci e s[ ddm crezare

bf,trinilor, Paestum

n-ar

Ii

fost

totdeauna

cc

este

azi.

Acum

nu

mai

sint,

spun

pescalii,

decit trei ruine

vechi,

unde

nu glsegti

decit

friguri, bivoli,si

englezi; altadata

a lost

un

oraf mare

I

Ilonedi

vcchc

iialiann.

{n.t.)

l


5/44

cu norod mult. D foarte

de

mult de

atunci,

cum

s-ar

zice pe

vremea

patriar-

hilor,

cind

tot

,inutul

era in mina paginilor

greci,

de le zic

unii

salazini.

In vremea aceea, era la

Paestum

un

negutltor,

bun

ca piinea

caldd,

placut

ca mierea,

bogat

ca

mara.

Ii zicea

Ceccol era vf,duv si n-avea

decit o fata

la care

j,inea

ca

la ochii din cap.

Violeta

-

a,sa

o chema

pe

copila

asta

scumpi

-

era

albi

ca

laptele

si rumend ca

fraga.

Avea

pf,rul

lung si negru,

ochii

mai

albaptri

ca seninul

cerului,

obrajii catife-

lali

ca

o

aripa de

lluture

qi

o

aluni.te

chiar

in

col,tul

gurii.

Mai

puneli

gi

o

iste{,ime

dc dricuqor,

ginglsia

unei

Magdalene,

trup

de

Vener[

qi

degete de zini

qi

o

sa inJ,elegeli

cd

-

tineri

;i

bntrini

-

nu

puteau

s[ nu

o iubeasca

de cum

o

zareau.

Cind Violeta

implini

15 ani, Cecco

gindi s-o

marite. Nlare

grijI

pe

capul

lui PortocalLrl

-

cugeta el

-

iii deschide lloarea fird si

stie

cine

are s-o culeagi.;un

tatl

aduce

pe lume

o

fatd

Eioingrije;te

ani

de

zile

ca

pe

lumina

ochilor,

pcntru

caJ intr-o

bund

zi,

un

necunoscut sl-i

fure

comoara,

ftirl sl-i spuni barem

,,mullumesc".

Unde

si

gdseqti

un

sotr

pe

potriva Violetei

mele?

N-are

a

face,

e dcstul

de

bogatl

ca

sl-gi

aleaga pe

cel

ce

i-o

plicea;

frumoasl

;i

gingagd

cum

e ea)

ar imblinzi

qi

un tigru,

dacl

qi-ar

pune

mintea.

Agadar, bunul Cecco incerca

adescori cu

dib[cie

sf,

vorbeascii despre

cdsdtoria

fiicei lui;

insi parcir

vorbea

in

pustiu

Cum

atingea coarda

asta,

Violeta

lisa

nasul in

jos

qi

se

plingea

cf, o doare

capul;

bietul

tat5, mai

zipdcit

ca

un cllugir care-qi

pierde

sirul in mijlocul predicii,

schimba

indatd

vorba;i scotea

din

buzunar

vreun dar

pe

care-1

,inea

oricind la

indemini:

cite

un inel, matanii

(de pre ,),

vreun

degetar de aur;Violeta

il

sdruta si

zimbctul sc

ivea

iur, ca

soarele dupl

ploaie.

Intr-o

zi,

cind

Cecco,

m:ri siret

ca

altldatt,

incepuse

de unde

isprl-

vea de

obicei

gi

cum

Violeta

lvea in

rninir

un

colier

asa de

lrumos, incit

cu

grcu

mai

putea

sir

sc

intristcze,

hih'inrrl dete

un

nou

atac.

-

O, dragostca

si

bucuria

inrmii rnclc

-

ii

zicea

el, mingiind-o

-

toiagul

batlinelelor

mcle, cununt

pilului meu alb, n-:im

se

ajurlg

nicjodati

ceasul cind si-mi spun.i

si mie

c

ineva .,l,aiii-marc" ? Nu simli cii imbitri-

nesc?

Barba

imi incirunle;te;i-mi spuno

in

liecare zi ci

e

tinpul siL'ti

alegi

un sprijin.

De

ce

si

nu faci

si trr ca toate iemcilc? Le

r,czi

rnrrrirrd

din asta?

Ce

e un

so ,?

O

pasirre

in

colivie,

care cinti oricum lrei tu. Daf.i

biata

maicd-ta

ar mtri

triri.

l,i-ar

spune

ci

rriciodatir

n-a

plins i'a

sa

i

se

lmpiineascS. voia; tof deauna a

{ost,

regini

qi

imprirtiteasir

in

c:rsir. \rr

indrizncam

nici sir

suflu

in

fa[,a ei, tot ca

;i

in lala ta.

;i

nu

nrii

pot

mi]l-

dri

nici

acum

cu libertatea

.ruea.

-

Tat[

-

zise Viokrta

]uindu-l de birbie

--

tu estj stiLpirrrrl.

tu

porunccqti.

Hotari;te tu care va fi niircle

meu,

aleqe tu singLu'.

,\nr

sa

m[ merit cind vei

vrea

gi

cu cine vei

lrea

tu.

Nu-],i cer

decit

un

sinqrrr lu,:r'u.


6/44

-

Orice-ar

fi,

prirnesc

strigl

Cecco,

incintat

de cumin{enia

asta

cu care

nu

prea

era inYAtat.

-

Ei bine, tati,

tot ce

doresc

e

ca

sotul

pe

care mi-l

vei

da

sI nu

senlene a clr]c.

-

Poftim,

ce idee

de

fetill micl strigl negustorul,

strilucind

de

bucurie.

13ine-a spus cine-a

spus

cii

fnrmusctca

si

nebunia rnerg de

multe

ori

rnina

in mini. Dacl

n-ai sernana

aidoma la minte

cu

rrrnici-ta,

ai

spune

asemenea

prostii?

Crezi

tu

ciLun

om

cu

scaunlacap,

ca

mine, ar

fi

atit

de

gagtula

sa-1i

ia

un

ginerc

cu

chip

de

ciine?

Fii linigt,iti, am

sir-li

aleg,

adici

rnai

degraba,

ai si-j,i

alcgi

pe

ccl

ntai frumos si

mai

placut

dintre

barbali. De-ar

fi si vrei

un

prin ,

sint

destul de bogat ca se

i-l

cumpar.

Peste citeva zile,

era masd

nrare la

Cecco;

poftise

toat6

floarca tine-

rplului

dp

lr

20 do leghe

in

jur.

ll,'sr a fo't

minunut5:

so minr.a mult,

se biu

f

i rlai

mull,;

fiecare

se

simlea la

largul

sau

si ce-avea in

inimi,

avea si

pe

buze.

Dupa

ce

dulciurile

iura

aduse,

Cecco se

trase

inl,r-un

coll,

;i,

luind

pe

Violeta

pe genunchi,

ii

spuse

incetisor:

-

Scumpa mea copil[,

ia

uiti-mi-tc

la

tinlru]

asta frumos,

cu ochi

albaql,ri,

care

are

cirare

la miiloc.

Crezi c[

o

lcmeie

ar

fi

nenorocita

Iinga

un

hprutjm

,a

asla?

Nici

nrr lo gindi.

lala

ziso

Violntu

rizind

-

par.a c

un

ogsr.

E drept

-

striga

bunul

Cc,.66

-

curat cap de

ogir

I

Undc mi-e"rau

ochii de n-am

vizut asl,a?

Dt,r

irst

capitan frunios.

cu

plrul

tuns

scurt,

cu gulerul

strins

bine,

ochios

;i

cu

pieptul

bombat

-

arsta barbat,

cc zici?

-

Tat[,seamlnircu

un

buldogl

mi-ar

Ii tot teama

sl nu

m[ muq1,e.

^..

-

--

De fapLr scanini

cu

un buldog

-

rispunse

Cecco suspinind.

Sa-l

lisam atunci.

Poa|,e

i-ar

plicea

mai degrabi cineva

mai

serios

;i

mai

copt.

Dac[ femei]e

ar;ti

ie

aleagi, n-ai lua

niciodata

un

bnrbdt

care si

n-aibii

1r0

de ani.

Pinf,

la virsta asta

lu

gisesti

decit ingimfali,

cf,rora

le

place

doar sd

li se

caute

in coarne;numai

dupd

40

de ani

un

blrbat

este

intr-adevdr

copt

ca

sa iubcasca

;i

sa

se supuni.

Cc

zici

de

consilierul

acela

de tribunal,

care vorbeste

a;a

de frumos

;i

se

ascultl

vorbind?

Cam

incepe

sd

incarunteasce,

da" cc-are

a

face? Farcd

cu

p[r

clrunt

esti

mai inlelcpt

dccit cu

per

negru

-

TatiL,

nu

te

lii

dc

vorba.

Vezi

doar bine

ci

domnul ista,

cu ochii

lui

ro;ii.;i

cu

cirlion ,ii

albi

;i

creJ,i

pe

la

urechi,

are

mutra

de

calelus.

*

Cu

toli

oaspetii

fu

la

lel,

unul

nu scdpi

de

limba

asculitl

a

Viojetei.

lja unul,

carp

susprna

trcmurind,

semina

cu

un cii

e turcesc;

ba

altul,

cu per

lung

;i

negru

;i

ochii

mingiioqi,

avea chip

dc ciine spaniol;

nimeni

nu

fu

cru,tat.

Adevitrat

cd

se

zice c:i

nu

e

nici

unul dintre

dumneavoastrd-

barba ,ii,

sd n-aibi

aerul

de

ciine,

dacl ii

pui

mina

sub

nas

gi-i

acoperi

gura,si

birbia;

asta

trebuie

s-o

ltiti

si

dumncavoastrl,

domnii Islia,

l3


7/44


8/44

care

sinteii

toli

inr.a ,a ,i, ca zice-se

ci verrili

s[ rlscolili

pietrele

Italiei

noastre

ca

sa cere i

dc la

morl;ii no;tri inlelepciune

-

care,

dupI

pf,rerea

mea, nu

prea

pare

sa

f

ie o

marll

obiqruita

in

,ara

dumneavoastrl.

,,Violeta

e

prea

istea ,i

-

gindi

Cecco

-

cu vorba

bunl

nu

o s-o scot

niciodatl

la capil

cu ea.

'

$i

dc accea,

se

minie foc; o

fiiou nerecun

o scf,to

iire,

cap

sec, fati

de

om prosb

qi

tcrmina

amcuinIind-o

cI

are

s-o

inchid:l

la

rnanlstire

cite

zi]e

o

avea.

Violela plinse; el

i

se

arunci

la picioarr:,

ii

oe111

ig11,xrs;i-i

flgn-

dui

ci

n-o

sd-i

mai

zicir niciodatd

nimic.

A doua

zi se

sculi.

frire si fi


9/44

inchis

ochii,

iqi slrutl

fata, ii mullumi

ci

n'are

ochii

ro;ii

si

aqtept[

ca

vintul

prielnic, care invirteDte

moriqtile,

si

bata

qi

lnspre casa

lui.

Dc

data

aceasta

nu

gre,sea.

Cu

femeile se intimpll mai mult

intr-o

ord decit

cu

bdrbalii in

zece ani

I

pentm ele nu e sctis

niciodati:

,,Pe

aici nu se

trece."

III.

NA$TEREA

ir

LOGODNA

LUI PERLINO

lntr-o zi.

cind

in

imprejurimi

era

bilci,

Cecco

i;i

intrebl

fata

ce

i-ar

putea

aduce

s5.-i

facd

pllcere.

-

Tat[

-

zise ea

-

dacir m[

iubeqti, cumpirl-mi

o

jumetat

cezta,"o

de

zahdr

de

Paiermo

qi tot

pe

atita

migdale dulci

;

mai

pune

5

-6

sticle

de

apa de

flori,

pu,t,in mosc

Ei

ambri, vreo 40 de

perle,

dou6_

safire,

un

pumn de granate;i

rubine,

mai adu-mi

doudzeci

de

gheme de beteali

de

aur,

zece co ,i

de

catifea

verde,

o

bucatd

de mitase

rosie ca

cirea;a

si

mai

ales nu uita un

troc de

zidar

qi-o mistrie de

argint.

Cine

se minuni

de aceastl

toanl?

Negustorul;

dar

prea

fnsese so{,

bun

ca

si

nu

qtie

ci

mai

repede

termini

cu

femeile

dacl

le

asculli,

decit

dacl disculi;seara

se intoarse

acasl

cu

un

catir inclrcat

zdravf,n. Ce nu

ar fi

fircut

pentru

un

zimbet

al copilei

lui? Indatii ce

primi

toate

aceste

claruri,

Vioieta

se

urcd

in odaia

ei

gi

incepu s[ faca un

aluat din

zahir

qi

migdale,

stropindu-l

cu api

dc

trandafiri;i

de

iasonie.

Apoi,

ca un

ola"

s"uu

ca un iculptor,

fremintl

aceaste

past5. cu mistria

de

argint-qi

modelir

cel

mai

lrumos

tinerel

ce s-a vezut

vreodata.

Ii

facu

parul

din

beteali, ochii

din

safire,

dinlii

din

pule, limba

si

buzele

din rubine.

Dupi

aceea,

il imbriici

in

catiiea

si

mltase

qi

ii

puse

numele

Perlino,

fiindca

era

alb

qi

trandafiriu

ca

sideful

perlelor.

Cind

iqi

termina opera

de

artl,

pe

care o

aqezase

Pe

o mas[,

Violeta

bltu

din

pilme

gi

incepu

si

danseze

in

jurul

lui Perlino;-ii

cinta

ce]e

mai

dr[gistoase

cintece,

ii

spunea

cuvintele cele

mai dulci,

ii trinitea

sirutarils[

incl]zeasci

o

marmura;

in zadar,

plpufa nu mi;ca.

Violeta

plinsea

de

ciuda,

cind iqi

aduse

aminte, tocmai atunci,

c[ are

de naSa

b ziira. Care

nasi,

mai alcs

cind

e

zin[, nu

indepline;te

prina mgiminte

pe

care

i-o faci?

$i

a;a,

iatrl

pe fetiJ,a noastrS. ci se

rug[',si se

rugA,

pina ce


10/44

na;a

ei o

auzi

de la

200

de

leghe

Ei

se

induri

de ea.

Su{ld

doar

o

dati

-

zinelor

nici

nu le

treluie

'

mai

mult

ca

se

lace

minuni.

Deodatd,

Perlino

deschide

un

ochi, pe

urmi pe

amindoi;

intoarce

ettpul

la dreapta,

la

stinga;

pe

nrmd,

strlnuti

ca

un om

in

carne

$r

oa.se.

Apoi,

in

timp

ce

Violeta

ridea

qi plingea

de

bucurie,

iati_mi-l pe

Perlino

ci

incepe

si umble

pe

masa,

jerios,

-cu

pagi

mici,

'ca

o

viduva

bogatl cind

se intoarce

de

la

biserici,

r".,

""

un

jridecltor

cind

urci

la

tribunal.

Mai

bucuroasd

decit

daci

ar

fi ciqtigat

regatul

.rantei

la

Joterie,

Violeta

il lu1 pe

Perlino

in

brale,

il

slruil

pe

imindoi

obrajii,

il

ageze

b_ini;or pe panint,

apoi,

prinzindu-;i

rochia

car

amindoub.

rniinile,

tncepu

sa danseze

in

jurul

lui,

r-intind:

Danseazri,

d,anseaztT.

ctL

miru:,

Perlirzo,

tu,

nttflctnl

meu

Dansetzd,,

d,ans.cazti

r:r

t

mitn,

Dc

arei

sd.

f

ii

solul

men;

Danseazd,

tlattseazii

cu.

mine,

y"i

li

"a

yu

7rge,

iar

eu,

Regind,-oi

{i

paitru

tine

itt

Iloarea

,,irstoi.azi,

noi

.

iulu,

ttt

gtisrnt.

O,

bucurio

mpl

,

sa np

rusa

brim

.

Sa

stirim

si

s_alergdm,

So

donsin si

sd

;intum,

Viala

toatii.-asa

ua

fi.

De-ai

sii'faci

mereu

,, ioiii,

cloar

eu.

Fericit

vei

fi,

biirbiilelut

meu

$i

zeii-n

td,rii

te

oor

pizmui.

Danseazd,

d,anseazd

cu

mine,

Perlino,

tu, sufletul

meu

Danseazri,

d,anseazii,

ctt

mine,

De

prei

sii

fii

soyul

meu

;

Danseazd,,

d,anseazti

cu

mine,

V,ifi

ca

un

rege.

ior

ru,

Regind-oi

fi

pehtrn

tine '

._

Cecco tocmai

iqi

rnai

fdcea

o

clat:r

socoteala

la

mirfuri,

cici

i

si:

pirea

greu

sd

nu

.ci;tige

decit

un

milion

de

ducali

pe

an, cind

auzi

dc la

tejghea

zgomotul

de

deasupra

capului

slu.

2

-

. Ldboullye

-

BasEe

l?


11/44

-

Per Baccol

L exclam6

el

-

colo

sus

se

intirnpli

ceva

ciudat;

parch

s-ar

certa cineva.

,

"Urcg..f

i. impingind

.usa.

\'uzu

cel

mai

frumos

spectacol

din lump.

ln

la ,a-l

.ct.lUr.

-ro$ro

dc

plai.cre,

era

Amor

in

persoani;

Amor

in

hrjne

de catiha

si

de rn tase.

l-inintl

miinile

lui

;n

mfinile

mi,"utei

sale

iubite.

Per-llno

lopela

cu amindoua picioarele

deodatd,

dansa,

dansa,

cle parcl

ar

{i

vrut

si

nu

se

mai

oprcasca

niciodat[.

.

Curn

vlzu

pe

autorul

zilelor

ej,

Violeta

ii

flcu

o

pleclciune

smeritir

qi prezentindu-i

pe

iubitul

er.

ir zise:

Tata

;i

st[pine

al

mcu,

mereu

mi-ai

spus

ca

ai dori

si

mA

vezi

mirritald.

Ca si

te

ascu lt

;i

sn-

j,i

liu

pe

plac,

mi-am

ales

un

birbat

tlupl

ln

lma ntea.

.

.

-"

Bin; ai farut

-

copila

mea

-

rdspunse

Cecco,

care ghici

taina;

toate

femeile

ar

trcbui

sr

ia pildl

de Ia

iinc.

$tiu

eLr

destule

cale

si-ar

liia-un

degr'1

dp.la rninj. si

nu pe

'.pl

rnic.

numai

su.si

fabrino

un

sof

d.upd

cust.

un

ba|balel

dulcc. numai

din

zahar

si

flori

de

portocal.

Df

,le

Ft

-tor

secretul

tau)

ai

usca

multe

lacrimi.

De

doui

mii

de

ani

se

tot

pling

i

peste

doul

mii de

ani tot o

sd

se mai pllngi

ci

nu

sint ingelese'.;i

ci

sint sacrificate.

.,

PupS

a_r-eea.

iqi

siruti.

ginerole.

ii logodi

pe

loc

5i

ceru

rDgaz

doua

zlle

sa

pregdteas.i

nuntr. .\bia ii

rilminea

fi4p

,"a

se

pofteasca

-prietenii

to.ti

pe

de

rlnd

Li

si

preg[ieasc[

o

masl

care

si

lie la

inlllimea

celui

mai

bogat

negustor

din Paestum.

1V. RAPIR]].\

LUI PERLINO

Ca

sd vadi

o

nunt5.

aqa de nemaipomenitf,,

veni

lume

de

loarte

departe:

din

Salerno

gi

tlin

Cava,'din

Analfi

qi

din

Sorrento, t

u-'"hiu"

din

ischia

;i

Puzzoli.

tsoga.ti qi

slr-aci, tineri

qi

batrini,

prieteni

si invidioqi,

to ,i

voiau si cunoascf, pe

Perlino.

Djn

pacate,

nu

s-n

pomenit

I'reodati

nuntE

fdri sd-Ei vire;i

dracul

codi,ta.

Naqa

Violetei

nu

previzuse

ceea

ce

urma

sd se-ntin:rple.

1Pe

Ilahus

-

ln

limb& italiu:r

ln

text.

{n.t.)


12/44

-

.

Printre

oaspeli, era a;teptati

si

o

persoanl

foarte

insemnatd,

o mar-

chrza

de

prln partea

locului,

care

se

numea

doamna

Galbenilor

Sunitori.

Era..balrind

i

rea ca Talpa-ladului,

avea

piclca

galbeni

gi

zbircita,

ochii

inlunda i.

in

cap,

obraji.i

snofilcil,i.

nas'll

.oroiit,

berbia

asculiU

j

dar

era

aqa de bogati,

aqa de

bogati.

cl

toli

i se incbinau

cind

o veieau

trecind

qi

se intreceau care

mai

de care s5.

aibiL cinstea

si-i slrute

mina.

Cecco

o

saluti

pini

la

pimint

qi

o

pofti

la dreapta

lui,

fericit

qi

mindru

si-qi

prezinte

fiica;i

ginerele

unei

femei

care,

de;i

avea

mai

mult

de

o

suti

de

milioane,

binevoia

si

se

agcze la masa

lui.

. .1'ot

timpui

ospl'f,ului,

doamna

Galbenilor.

Sunitori

nu-qi

lui

ochii

de la

Perlino

;

llcomia

ii

ardea

inima.

Ntlarchiza

trtiia

intr-un

palat

ca-n

pove;ti:

pietreJe

erau de aur

qi

lespeziie pardosclii,

de argint.

in acest

palat

era o sala

mare, unde

se

aflau

adunat-e

toate

ciudl,t,eniili

plnintului:

o

penduli

care suna

oricind

ceasul

pe

care-l

doreai.

o

licoare

care

vindeca

qi

durerea

de

picioare,

si

durerea

de cap,

o

biuturi f"nnecatd

care

schimba

necazul in

bucurie,

o sigeati

a

lui Amor,

umbra

lui

Scipio,

inima

unei

cochete,

credinla unui

doctor,

o sireni

impaiatl,

trei

coirne

de

iicornl,

conqtiin.ta

unui curtean, polite ea

unui imbogd it,

hipogriful?

lui

Orlando,

tot lucruri care

nu s-au

pomenit

niciodatl

qi

nici

n-o

si

se

pomeneascl

vreodatS.

in

altl

parte;

dar

acestei

comori

ii

lipsea

un mirgaritar:

un

heruvim

ca

Perlino.

Nici nu ajunseserir

Ia

dulciuri

fi

cucoana

se

gi

hotlrise

s[ punl

mina

pe

el.

Era

ea

foarte

zgircitl,

dar

qi

clnd

dorea un ]ucru,

il

voia

pe

loc

qi

cu

orice

pre .

Cumplra

tot

ceea

ce

se vinde,

qi

chiar

ce

nu e

de vinzare;

restul

fura, cici

era sigurd

ci

la

Neapole legile

nu-s

ff,cute

decit

pentru

cei

neinsemnali

I

de

doctorul

nepriceput,

de

catirul

incipllinat

si

de

]emeia

afurisitd,

,,libera

nos, Domine "3,

zice proverbul.

Cum

se

scularl

de

]a

masa, cucoana

se

apropie

de

Perlino

care, niLscut

abia

de trei

zile.

nu-si

deschisese

incl

ochii ]a riutatea

omeneasca;

ii

povesti

despre

toate

frumuse.tile

;i

bog[ iile pe

care

lc

avea in

paiatul

Ga]beiilor

Su_

nitori.

.

\'irro

cu rline,

dragul.

rrricul

meu

prieten

-

ii

zicea

ea:

am s[_ i

dau ce

loc. vci

vrea

in palatul

nieu;

alege-{i:

ili place

sdlii paj

inbrlcat

in haine

de

mirtase

nuiate

in

aur,

;ambelan

puitind

o

cheie-

batute in

diamante, portar

cu

o

halebardi

de

argint

;i

cu o

eEarli

latI

de

aur,

care

o

s[- i

strilrrceasca

pe

piept

tlai

tare

ca

soarele?

Spure

o vorb .

,si

toate

sint

ale

tale I

1

AniInal labulos.

iu

rap dc

cal.

avind iD trunlc

un corn.

/n.1.1

'

\nir.

l-L

rlo.

,

iur,;ldl"

"d

-

jLmit,t

L. tr.r nd'I,r

..

I

"

D

amr' pirrslFl Iin

l:nb1

ldlinu

in

t..\.

|L.

1


13/44

Bietul

naiv

era

uluit

de

tot

;

dar

oricit

de

pulin respirase

aerul

patriei

'

era

tleja

napolitan,

adicl

tocmai

contrariu]

unui

prost.

-

DoamnS.

-

rlspunse

el

cu

naivitate

-

zice-se

ce munca e facuti

oentru

boi

;

nimic

nu-l

mai

sindtos

ca

odihna.

As

vrea

o slujbl in care

i[

nu

fie nimic

de

ficut

qi

mult

de ciqtigat,

cum fac

canonicii de

la

Sf.

Gennaio.

*

Cum

adicd

-

zise doamna Galbenilor

Sunitori

-

la

virsta

ta

vrei s[

qi

fii senator?

-

Chiar

aqa,

doamna

-

intrerupse

Perlino

-

si

chiar

de

douiL

ori

dacl s-ar

putea, ca

s[

am

leafd

dubll.

-

S[

rdminl

numai

asta

-

urmi

marchiza

I

deocamdati'

hai s[' i

arirt

trlsura

mea,

cu vizitiu

englcz

qi cu;ase

cai

fumurii'

$il

trase

cltre

ieqire.

-- $i

Violeta?

ingind

Perlino

'

-

Viol.t"

vine

gi

ea

dupl

noi

-

rispunse

cucoana,

trlgind dupd

ea

pe

nechibzuitul

care

se supunea.

Odatl

in

curte,

ii

aratl

caii,

care

sfoiiiau, bltincl

din

copite

;i

iFi

scuturau

frumoasele

quvi.te

de

mltase

roqie preslrate

cu

clopolei

de

aur;

apoi

il

urch

in

trisur5.,

si incercc

cit

de'moi sint

pernele

qi s[ se

priveascl

in. oglinzi. Deodatl,

inchide

u;a

trlsurii si

--

mind,

bliete

iatd-i

porni,ti

spre

castelul

Ga]benilor Su-

nltorr.

intre

timp,

Violeta

primea,

cu o

gra{'ie. deslvir;itd,

felicitdrile

musa-

Iirilor;

dar

ln

curind,

miratd

c[

nu-qi

mai vede

logodnicul,

care nu se

dezlinea

de

ea

ca

o

umbrl,

alergi

prin

toate

sllile;nimeni;

se

urce

pe

aconerisul

casei

sa

vadA

dacf,

nu

cumva

Perlino

o

fi

ie;it

sii

respire

aer

curat:

nimeni.

in depdrtare

se

zd.rea

un

nor

de

praf

;i

o

calea,sch,

gonind

sore

munti

in

qalopul

celor

qase

cai.

Nu mai inclpea

indoiald,

Perlino

iir.r"

rap

ji.

m

icesi

gind, Violeta

sim 'i

un

gol

in

iniml'

indatl, f[r[

si

se

rnai

gindeascl

la

ea,li

era

cu capul

go1, cu

cununa de

mireasS', cu

rochia

de dinteil,

cu

pantofi

de

mitase,

iegi din

casa tatdlui

ei

;i

o

lua

la fLrgi

dupi

tr[surtr,

sirigind

din

toate

puteri]e

pe Perlino

;i

intinzind

bra{ele

dupl

el.

Vorbe

zadarnice,

pe

care

le

lua

vintul

Nerecunoscitorul era

nrturai

rrrechi

la

cuvintele

mieroase

ale

noii

sale

stapine;

se

juca,

luindu-i ineiele

ne

care

le

uurta

pe

degete

qi igi

qi inchipuia

cl

a

doua

zi

o sa

se trezellsca

lrint si domn.

Vai

t aitii,

mai bltrini

ca el

qi

tot

nu sint mai in{'elepli

I

ilin,L.loi

ti

ci

bunatatea

qi

frumusetea

sint

mai de

pre

in

cas5. ca aYulia?

Atunci

cincl

e

prea

tirziu

qi

nu

mai

ai dinli sd

rupi c[tu;ele

ce

'i

le-ai

pus singur

de

m iin

i.


14/44

V.

ZIUA

$I

NOAPTEA

Biata Violeta

alergd toatl

ziua;

ganJ,uri,

piraie, tufiquri, mlricini,

spini

-

nimic

n-o

oprea;

cine

e

cliinuit

de dragoste,

nu

mai simte

obo'

seala.

Cind

se

flcu

searl,

sc

afla intr-o

pi.dure

intunecoasl,

zdrobitl

di

osieneall,

murind

de

foame, cu

miinile

qi

picioarele

nunai

singe.

0

cuprinse

spaima

;

privea

in

jurul

ei

flra sai:

indr[zneascl

s[

se miqte;

ii

plrea

cd,

din intunericul noplii,

se

ivesc mii de

ochi

care o urmarcax,

imeninlitori. Tremurind, sa lisi

jos

la

rlddcina unui

copac, chemi-nd

cu voce slabl

pe

Perlino,

si-i spunl

cel din

urmi rimas bun.

Cum iqi

{inea

rdsufla.rea

(clci

ii

era aga de fricd

incit nu indrdznea

nici

s[

respire), auzi copacii din

jur

vorbind intre

ei. Asta

e

darul

nevi'

novlliei,

s[

inleleagd

toate fdpturile

lui

dumnezeu.

-

Vecine

-

spunea

un

roqcorr

unui

mlslin,

cate

nu

mai

avea decit

scoaria

-

uite

ce nesocotiti e fata

asta

care

se

culcd

de-a dreptul

pe

plmint.

Peste vreun

ceas

o sl

iasi

lupii din vizuinl;

chiar

daci

or cruFa-o

ei,

roua

sirlcoarea diminelii o si-i

dea

o rS.ceall, s[

nu se

mai scoale.

De

ce nu

s-o

urba ea

intre ramurile

mele

Ar

putea

dormi

in

linigte

qi

iag

dlrui bucuros

citeva

teci sd mai

prindS.

puteri.

-

Ai

dreptate

-

rlspundea

mdslinul. Copila

asta

ar face s,i

mai

bine

dacd, inainte de a se

culca,

qi-ar

viri

mina

sub scoarla

mea.

Aici sint

ascunse hainele

qi

,,zampdgna"l

unui

cimpoier. Pentru

cine

infrunti

rlcoarca

noplii,

o

piele

de caprd

nu-i

de

lepddat;

iar

o

rochie

de

danteli

qi

pantoli

de

satin sint un veqmint

prea u;urel

pentru

o fatd care

a

plecat

in lume

Cine medeli

c[

prinse

iniml? Violeta.

Dupi

ce

dibui,

pe

pipdite,

surtucul

de dimie,

cojocul

de

piele

de

caprl,

,,zampdgna'i

qi.

cbciqla

molati

de cimpoier,

se urcl cu

curaj in roscov, mincl

fructe dulci ca

zah5.rul,

blu roua

serii

qi,

dup5. ce se

inveii

frumos,

se

cuibdri

intre

doud

ramuri

rit

putu

mai bine. Copacul

o cuprinse cu ramuri parinteq-ti,

poruml

.r sdlbatici, ieqind din cuiburi, o invelirl cu

frunze,

vintul

o

legdnl

ca

pe-un

copil si

ea

adormi,

cu

gindul Ia

iubitul

ei.

Cind

se

degteptd a doua zi, ii

fu

frici.

Vremea era

senini';i

frumoasi;

dar, in

ticerea

pidurii,

slrmana

copili sim{,ea

qi

mai nult

singurltatea.

Un fel

de

cimpoi.

(n.t.)

t


15/44

Totul trdia, totul se drdgostea

in

jurul

ei; cine si

se

gindeasci

la

sdrmana

pdrlsit[ $i

aqa, Violeta

incepu si

cinte,

ca

sd-gi cheme in ajutor

tot ce

lrccea

pe

linga

ea

Idra s-o

prir

easnS:

O, vint

ce sttfli dinspre zori,

Al meu iabit

ntt l-ai

af Lat

Pierdtr,t

printre

d,eschise

flori,

De liniqti noa.ptea

imbcitat?

De dorul meu

a ldcrimat?

Sd.

md,

i.ntorc s'o

fi

rugat?

Dd-

mi iar

niidejclea., mingiierea,

Zi-mi d.e

itr'birea lui, durerea

Drag

fluture,

albind d'ragd,

Fngarul

meu

und.e

e

oare?

El e ca rumeioara

fragd,,

Ca

iasomia,

clulce

floare'

Ca liimiila-i

cle

curat,

Crini

albi

eI are obrdjeii,

Un

snflu

gingaE,

Parfumat,

$i

ochi d'e'azur

ca sti'nieneii.

n[i-l

catd,,

buna-mi

rind,unica.,

C dtali-mi-

l, aoi,

Ptisiirnici,

Prin

cimbru

;i Prin

levrinlicr),

Pe mal

d'e

ape, in

cotlrii-

adi'nci

'

Eu

fdrd,

el

mereu

jelesc,

Md zbat de'al

temerilor

roi;

De

nu vreli

sd. n'd. mistuiesc,

Ad'uceli'

rni'

I inaPoi

Vintul

trecu

murmurind,

albina

porni

s[-qi stringi mierca,

rindu-

nica

se

lua dupl

rnuscnlile

pinl-n

inaltul

cerului,

plslrile,

ipind ;i

cin-

tind,

se

alungau

prin frunziE,

nimlnui

nu-i

phsa

de

Violeta.

Se dete

jos

din copac

suspinind

Ei

porni drept

inainte.

increzindu-se doar in inirr.ra

ei

pentru a-l

gisi

Pe

Perlino'


16/44

VI.

CELE

TREI

INTILNIRI

.

-E.g

pe

acolo

un quvoi

de apir cale

vt-'nc:t

de la rlnntc

;

albia

ii

secase

pe

Jxmata-te;

asta

Irr

drrrmul pc.

care

apuc6\-ioleta.

Lealrdrii

tocnrtri i;iinilliu

dln ape capetele

inc11s31.

de flori;

liica

lui

Cecco

se

alunda

in

aceastd

lier'-

deaJ,l,

urmiriti

de

flut,urii

care

zburaLr

in jurul

ei

ca ir.r

jrrnrl

rrnui

crin

clatinat,de vint.

E;t

rncr{el

rnai

iute

ca

un sulg}riunit

care

st intoarcr:

acasb,; dar'.caldur.r

prA

ll;scloarc;

5py.c

prinz

fu

nproila

:ij :,.

nprpas.h.

.

n

proplrndu'se

dc

o

billoJri

sa-9i

ra,

ornirsra

pi,-iUarel"

i I r

I

i

r.

r

Lr

i

n

t a

I

r,

.

zlri

o albinir

gata-gata

si

sc inece.

Violeta intinsj p

iciorus

ul, gingania

se

urr.6

pc

cl.

Odal,a pe

us.al. rlhinr

r3.mrs.

un

linrp

nemisclli.'sa-si

traga

S]|Irptul parca.

apOt

jit

Sn

lurU

arrprl*

udn: in

UrnrC iqi

tronx

pnsle

{Ol

corpul

picioru,sele,

mai

fine

ca

firul

d"

mdtHiie,

de

sp usca

fi

se netezi;i,

luindu-si

.

zborul,

veni

si

biziie

in

irrrul

celei

ce-i

scapase viala.

-

Violeta

- ii

spuse

ea

-

mi-ai

facrri

un bine,'n-am

si

fiu

nere-

cunoscitoare.

$tiu

unde

te

ducr, ia-mi

cu tine.

Cind

voi

ti

obosita,

am

sd

mE aspz.pp.'apul

tau.

Dara

o sa ai rrcodala

ncvoic

d0 mine.

spune

doar

atit:,,Nabucodonosor,

mai

bine suflet

u;or

decit

aur lucitor.,,

poatc

it,i

voi

putea

li

de

folos.

"

,,Nitiodate

-

gindi

Violeta

-

n-arl

sii fiu in

stare

si

zic:

Nabu-

codonosor..."

-

Ce

vrei?

intreba

albina.

.

-

Nimic,

nimic

-

urmi fiica

lui

Cecco

;

n-o

sA

am

nevoie

de

tine

decit

cind

r.oi

fi

lingl

Per]ino.

Porni

din

nou

It

drum,

cu inima

mai

u;oara;

dupd

un

sfert

de ord,

auzi,

un

lipAl

y 9r',yn

qoricel

alb_

pe

care-l

r6njse

un irici.

abir

scbpaso

de

duqmanut

Iul

plln

de

singe

si aproape

mor|.

Violetei ii

fu

mili

de

sirmanul

animal.

Cit era

ea

de

gre6jt[,-

se

opri si-i spele

rdnile qi

sa-i

dca

o

roqcovi

din cele

ce-si

pusdse

cleoparte

'pentru

piinr.

-_Violeta

-

ii

spuse

Eoarecelo

-mi-a

i

facut

un

bino, n-am

si- i {iu

nele-

cunoscdtor.

Stiu

unde

ie

duci. Pnne-mi.

in

buzunarul

cu rogcovcle'c

are

i_

a

u

mai riimas.

Dac[

o

s[

ai vreodati

nevoie

de

mine.

spune

doar

atit: ...l.ridche,

varlacch_e.

lraino

aur.ite,

inimi

injosite", poate'i1,i

voi

pultia

li

de folos.

.

\

rolpta

luneci soricelul

in

hrrzunur,

s0

porli

r.urilJi irr

roin

.i

rrr.,.u

nlai,doparl*_po.rll,ia

suvojului.

Crtr"

rn,urg.

sc

irpropir';i

or

,lo

inu.1r.

cind.

dcodale.

d in

v irlul

Inui

slpjar

inir lt

.

ruzu

]a pic

ioarol"

.

i

rr

\.\-crilu.

urmeritl

de

o cucuvea

groaznicl.

Fiica

]ui

Cecclo

nu era

fricoase,

iJbi

curl\-eaua

cu, cimpoiul.

;i

.o

puse

pe

fuga

;

pe

urmi lua

de

jos

veveri{a.

mar

mutt

anretrta

decit

lovjti

in

cidere;

tot

ingrijind_o,

o

adusc in

simtiie.


17/44

-

\riolela

-

ii

zise

veverila

-

mi-ai flcut un bine,

n-am

sa' i

liLr

n(:rccunoscAtoare

;

Etiu

unde te duci.

la-ma

pe

umar

qi

'bulege-mi 'ni;te

alune,

siL

nu-mi

las din.tii sa

se lungeascS,

de foame.

Dac[ o

si

ai

vreodatr:,

nevoie de mine, spune

doar atit:

,,Patati,

patata,

uiti-te

bine;iveivedea."

Violeta fu cam mirati

de

aceste trei

intilniri: nrl nrea se bizuia

ea

pc'o

astfel de

recunoqtin f,;cp

puteau face

pentru

ea li;le

prieteni aqa

de

slabi?

N-arc a

face,

gindi

ea,

binelc

tot

bine

rlmine.

Fie

ce-o fi; mi-am

f

ircrrt-

pornand

cu

ni,ste

nenorocili.

In

clipa aceasta,

luna

ieqi dintr-un

nor

si strllucirea

ei

albd

lumind

vrchiul

castel

al Galbenilor Sunltori.

VII.

CASTI]LL.L

GALBENILOR

SUNATORI

infir[isarea castelului

rru

te

liniqtea

de

]oc. Pe culmea unui munte,

care nu era

decit o

grimadl

de

stinci

prlvilite,

se

zlreat crencluri de aur,

turnulej,e de argint,

acoperiquri

de

safire

Ei

rubine

-

dar

incbnjurate

de

;unluri

mari,

pline cu

o

apd vcrzuie

qi

apirate de

pun,ti migcltoare,

de

grrlajuri

cu

virluri

asculite,

de parapete, de

gratii

zdravene

,si

de

gluri

deschise

in

ziduri,

pe

unde

ie;eau

gurile

tunurilor: toate uneltele de

rdzboi

si de

mdcel. Palatul

cel frumos

nu era decit o

inchisoare.

Violeta

se

cetdr[

i,u

g""o

pe poteci

intortocheate

;i

ajunse

cu

greu' printr-o trecetoare

ingultl, in

fala unor

z[brele de

lier, inchise

cu

o

broascl.uria;i. Strigl

-

nici un

rispuns;

trase

un clopot:

indati

ap5.ru

un

soi de temnicer,

negru

qi

urit

ca o

jivind

din iad.

''

-.Pleacl

de-aici,

cerqetorule

-

ipI

el

-

sau te fac una cu

plmintul.

Aici

nu se cuibiregte

siriicia.

La

castelul Galbenilor

Sunltori

nu se d5.

de

po*onu

decit cui

n-are nevoie

de

nimic'

'Biata

Violeta

se

depirti

sclldata

in

lacrimi.

-

Curaj

-

ii

zise

\.everi a, splrgind

o alundl cinti din

cinpoi.

-

N-lm

cintat

niciodatS. cu

aqa

ceva

-

rlspunse fiica lui

Cccco.

-

Cu

atit mai

mult

-

zise veverila;

citi

vrerne

n-a ilcercat onul

un

lucru, nu,stie

de

ce in stare. Sufla

5i

d[-i

inainte

Violeta

incepu

si

sufle

din

toate

puterile.

mi;cind

din

degete

cintind din

cimpoi.

$i-odatl

se

umfll

cimpoiul

gi

cinta

o

taranteli.

SI

SA


18/44

joace

qi

morliil

La

zgomotul

acesta, veverita siri

jos,

soarecele

nu

se

llsi

nici el;

Ei

unde nu

incepurl sI danseze

qi

si

lopaie,

parca

erau

napolitani

sadea, in vreme ce

albina

se

invirtea

in

jurul

lor, biziind.

Era

ceya,

se

pllteEti

locul

un

carlin

Fi

se

nu- ,i

pare

riu.

La

sunetele

aces[ei muzici

plf,oute,

iata ca indati

se

deschiserl

ob]oa-

nclt'

negre

ale castelului. Iloumna

Gtrlbenilor Sunltori avea

pe

IinEl

ea clomniqoare

de

onoare, care

erau bucuroase s[

vadi din cind

in cind

dacd

tot

aEa

mai

zboarl

muste]e.

Oricit

de

pu ,in

curioasi

ai

fi,

rareori

poli

auzi o tarantel[ cintatl

de

un

pi.stor

a;a de drigu], ca

Violeta.

*

Drdgulule

-

zicea

una

-

vino incoace

-

Ciobinaqule

-

striga

alta

-

vino

la mine

$i

care

mai

de care

se intrecea

si-i trimiti zimbete,

dar

poarta

rdmi-

nea

zavoritf,.

-

Domniqoarelor

-

zise

Violeta, sco,tindu-qi pdliria

-

fili

bune

pe

cit

sinteli de lrumoase.

M-a prins

noaptea

la

munte; n-am nici mincaie,

nici

adlpost.

Pentru

un col.t, in grajd

qi

o bucati

de

piine,

miculii

mei

dansatori

o

s[

r'[

desfete

toatl

seartr.

La

castelul

Galbenilor

Sunf,tori

por.unca

era

severi.

Atit

se

tenreati

de holi,

incit, de

cum

se

lisa

seara, nu mai

deschideau nim[nui.

Domni-

goalele

;tiau

prea

bine

ast_a,

dar in aceaste casi cinstitl

se

afld

oricind

q^i

o {unie

de spinzurat. Ii

aruncarl un

capit de fringhie pe {ereastrl.

Intr-o clipi

Violeta fu

trasi

sus,

intr-o

camerl

mare,

cu

toate menajeria

ei. Aci, tlebui

sf, sufle

ceasuri

intregi

in

cimpoi,

gi si danseze

fi

sd

cinte, f[rir

sA

poate

deschide gura

sI

intrebe

unde

era

Per]ino.

N-are a face; ea era

fericiti si se

stie sub acelaqi

acoperif cu el;

i

se

pdrea

cA

in clipa aceasta, inima

iubitului

ei trebuie s[

batd ca

qi

a

ei.

Era

neqtiutoare;

credea

c[

e

destu]

s[

iubeqti, ca

si

fii

iubit.

Numai

dumnezeu

stie ce frumoase

visuri

avu

ea

in noaptea

asta

VIII.

NABUCODONOSOR

A

doua

zi,

dis-de-d imineall,

Violeta, care

dormise

iri pod,

se

urci

pe

acoperi; gi privi

in

jurul

ei;

dar degeaba alergl

ea in

toate

pirlile,

nu

vizu decit

turnuri zabrelite

;i

gridini pustii.

Cobori

plingind

cu

ioc,

oricit se

striduiau cei

trei

prieteni

ai ei s-o

mingiie.


19/44

. .-[n

curtea pardosite

toata

cu argint gasi

pe

domni;oarele

de

onoare

sl

ind in

cerr.

;i

torcind

r.a

iere

de

aur

f

i

dc matasc.

-

Pleacl

de aici

-

ii

strigarl ele;

daci

ar vedea

stlpina zdrenlele

tale,.ne-ar

goni.

Ie;i

de

aici. Cimpoier picltos,

;i

s[

nu

le mai

intorci

vreodati,

decit,

dac-ai

li prin

sau bancher.

--Sa

piec

zise

Violeta;

nu

inci,

Irumoase

dqmnisoare:

da i-mi r.oie

si va.slujesc:

am

s[ fiu aga de

blind. aqa tle ascultator,

ce n-o

sa

vI

pard

riin

niciodatl

ce

m-a i

inut

pe

lingi

dumneavoastrir.

-

Drept

orice

rdspuns,

prima

domniqoari

se

scula;

era

o fatl

inaltl,

slab.a,

1ssxtrl, galbena;i

ascu ita;cu

un

gest

ardtd micului

pistor

poarta

qi

chemi

pe

temnicer

care se

apropie,

incruntind

sprincenele

si

amenin-

ind

cu halebarda.

-

Sint

pierduta

-

striga biata fati

-

n"o

si-l mai

ved niciodatd

ne

Perlino

-

-

\'ioleta

-

zise

serioas[

veverila

-

aurul

se

incearca

in

foc si

prietenii

la nevoie.

-

Ai

dreptate

-

exclami

fiica

lui

Cecco.

Nabucod,onosor,

mai

bine

sulle usor

d,ecil

art

lucilort.

-

Indati zburl

albina

qi

iatl

cd in curte

intrl, nu

qtiu

pe

unde.

o

caieagcl

frumoasi

de cristai,

cu

oiftea

de rubin

;i

ro],ile

de smarald.

Echi-

pajul

era tras

de

patru

ciini negri, mari

cit

pumnul,

cu

urechi

pin[

Ia

p[mint.

Patru.cirlbuqi,

cllirind ca

jocheii,

conduceau

cu ugurin,ta

ace;ti

cai drigiila;i.

In

fundul

caleqtii,

tollniti

alene pe pernelede

satin

albastru,

era o tinere

beca ,i, purtind pe

cap o

pillriu.ta

roz

qi

imbricati

intr-o

rochie

de

laila

a$a

de

largd.

incjL sc revarsa pestc

r"cle

doua roli.

intr-o

ghcari

cucoana

tinca

un

eianlai,

incealalta

o

iticlule

si

o

bal,ista,

brodatA

cu

monograma

ei

qi

impodobit[

cu

danteh

lat[.

Lingi

ea,

pe

jumitate

ingropat

in valurile

de tafta, era

un

huhurez,

cu

aerul

plictisit.

cu

ochii

stin$i,

cu capul

gola;

;i

a;a

de

bitrin, incit

ciocul

ii

sta

crucis.

ca

niste

foarfeci

deschise.

Erau ni;te

tineri

insura ,ei,

care-si

fdceau

vizitele

de

politele,

un menaj la

modl,

pe gustul

doaninei

Galbenilor

Sundtor.i.

.La

irirea

acestei capodopere,

un

strigit

dc bucurie

si

de

admira.tii:

trezi

toate

ecourile

palatului.

tlimit,

temnicerul

sclpd suli.ta

din miini,

in timp

ce domnisoarele

alergau dupi tresura care gonea

in galopul

celor

patru

cilelu;i,

parcd

ar fi

dus

pe

implratul

iurcilor

ori

pe

dracul

in

persoanti.

Zgonrotul

acesta

ciudat

neliniqti

pe

doamna

Galbenilor

Sunltori.

carc

treia tot cu

teama sA nu

fie

jefuit[;veni

in fugii,

lurioasd

qi

liolti-

riti

si dea

pe

ull alari

pe

toate

domnisoarele de

onoarc. Lc

plitea

dorr

ca

si lie

-respectatl

qi

nu vroia sar

zvirle

banii degeaba.

Dar

cind

ziri

echipajul, cind

huhurezul

o salutii

cLrun

scnll

din cioc

si beca,ta

igi lluturl de trei ori batista

cu o

mo]al,icir

;i

ninunatii

gral

it-,

minia cucoanci

se topi

ca fumul.


20/44

-

Vreau

si am

asta

strig[ ea. Cu

cit

se

vinde?

Vocea

marchizei

inspaimlntl

pe Violeta,

dar dragostea

ei

pentnt

Perlino ii

da

curaj

;rlspunse

doar cd,

oricit

arJi

de slracl,- 'ine

rnai mu]t

la

nlicerea

de

a

o

avef

decit

la

tot

aurul

din

lume; ii e

dragi

trisur'ica

ei

ii

n-ar vinde-o

nici

pentm tot

castelui

Galbenilor

Sunltori'

'

--

tr{indrie

prosteasci de

golan murmuri.

cucoar}a.

Adevlrat

ci

nLrmai bogalii

;iiu

si

respecte

iu sfinlenie

aurul

;i

sint

gata la orice,

oentru

un

galben.

Trebuie

si

am

tr[sura

asta

zise

ea

pe

un ton

amenln-

iuto,

I

",

.-611,'c

pre[,

o

r-oi arPa

I

-

Doanrtra

-

rclLrA

\-ioleta foarte

miEcatir

-

e adevarat

cI

de

vin-

dut,

nu

vreau

s-o

vind, dar

aq fi fericit[

s-o

daruiesc

mariei-voastrc,

dactt

nli

r.rea

sd'mi

laceli un

hatir.

'

,,O

sa

coste scump'

gindi marchiza.

-

Snune

zise ea Violetei

-

ce ceri?

-

Dbamna

zise fiica

lui Cecco

-

se

spune

ca dumneavoastra

aveli un

muzeu

unde

sint adunate

toate

ciudlleniile

din

lume;aritali-

rni-i.

si

daca

o

fi

ceva

mai

minunat

ca

aceaste

calea;ca,

a

dumneavoastrl

e comoara

m4.

Drept

rlspuns,

doamna Galbeni]or

Sunltori

ridicl din umeri

5i

duse

pe

Violela

intr-o

sall

mare

)

curn nu s-a

mai

pomcnit- vreodate

;

ii a-rati

ioate

bogaliile:

o stea

clzull din

cer,

un

colier

llcut dintr-o

razd de

lunl

impletiti

si

rasuciti

in trei; crini

negri,

trandafiri

verzi, o

dragoste ves-

nidl,

foc

care nu

arde

;i

o

mul ime

de

alte

raritili;

dar

nu-i ardtf,

singurul

lucru care

ii

era

la

inimn

Violetei:

Perlino

nu era

acolo

l'larchiza

ctlut5.

si

surprindd

in ochii

micului

plstor

admiralie

;i

mirare:

fu surprinsi

sa nu

afle decit

nepf,sare.

-

Ei

bine

spuse

ea

-

toate

minunile

astea

nici

nu

beamlne

pe

departe

cu cei

patru

cu[ulache

ai

tdi'

Trdsurica

e a meal

'

Nu.

doamna

-

zise Violeta.

Toate

astea

n-au viall,

pe

cind

echinaiul

meu

e

v

ju.

1\rr

puteti

asemlna

ni;te bolovani

qi

ni;te

pietre

"u

liuhurezul

1i

cu

bc,r{a.

fiin{c

alil tlp

rdptaralr'. de

nuturrle. fle

parca

le-ai

fi in|ilnit

pe

stradi.

Asta

nrr

inscamn,

nimic

pe lingn viald.

-

Nunai

aita

e? zise

marchiza;

ili voi arita

un omule.t

flcut

din

zahlr si

aluat

de

migdale,

care

cintir ca

o

privighetoare

.si

discutS.

ca nn

academician.

-

Perlino

stliga

\rioletu.

-

,\h

zise

doamna

Galbenilor

unoarp

al

Ile.urit.

Pri\

i

pe

,'impoior

socoteala

-

adiugi

ea

-

mai bine

SnnSlori

domn i;oarele

rnele

de

c-un

lior

de {rici. Fircindu

mi bine

pleaci de

aici, nu-mi

nai

trebuic

iuciriile

tale

de

coP

ii.

"

Dotrmna

ipuse

Yiolcta trerlurind

vargir

-

dali

nri voie

si vor-

besc

cu

minunea

asta

de

Perlino

qi

Iuali

caleaEca.


21/44

-

Nu

-

zise

marchiza;

pleaci

;i

ia- i

dobitoacele cu tine.

-

Lisali-ml doar

sd-l vld

pc Perlino

-

Nu. nu

rlsnunse

cucoana.

-

Numai

s[ m[

culc o

noapte la uEa

lui

-

relul

Violeta,

plingind

cu

loc.

Uiialiv5.

ce

giuvaer respinge 'i

-

adiuglea,

punind

un

genunchi

la

pamint,si

intinzind

tresura doamnei

Galbt'nilor

Sunltori.

Cind

o vizu

marchiza

stdtu

la

indoiala, apoi surise;

intr-o

clipa

allase

nijlocul

sI

tragl

pe sloard

pe

Violeta

si

sa

aibir

pe degeaba

ce

dorea.

-

S-a

flcut

-

zise ea,

punind

mina

pe

calearsce

;

ai

s[

te cu]ci

desearii:

la

u,s1

lvi Perlino

;i

chiar

ai

sl-l

vezil

dar

te

opresc si-i vorbeqti.,

Cind

veni seara, doamna

Galbenilor

Sunltori cheml

pe

Per]ino si

cineze

cu ea.

Dupl oe-l

ff,cu

sI

mlnince;i sd bea

din bel,sug

-

ceea ce

era

trcab[

uloard

cu

un

bliat de

via{,i

-

turnl

un

vin alb,

minunat,

de

Capri,

intr-o cupl

de

porfir qi,

sco ind

din

buzunar o

cutie

de

cristal,

lul

un

praf

roscat

pe

care-l

aruncd.

in

vin.

-

Ia

bea asta,

copilul

meu

-

zise

ea

lui

Perlino

-

gi spune-mi

ce Eust

are.

Perlino,

care

flcea tot

ce

i

se spunea, inghili

biutura dintr-o sorbitur['

-

Ptiu strigi el

-

blutura

asta

este

dezgustltoare;

are

miros

de

noroi

qi

de singe;

e

otravl

-

Prostulule zise

marchiza

-

asta e

licoare

de aur;

cine

a

biut

o

dat[ din

ea;

vrea

s5. bea

mereu.

Ia

;i

paharul al doilea,

o s[- i

parl

mai bun ca nrimul.

Cucoana avea

dreptate;

abia

golise b[iatul cupa

qi-l cuprinse o

sete

arzatoare.

-

tr{ai di-mi

zicea

el

mai

da-mi

Nu mai

vru

sd

plece

de

la

masl.

Ca

si-l

hotlrascd

sd

se

culce, trebui

ca marchiza s[-i

umple o

sticlula

cu aceastd

]icoare

minunatl

pe

care

el

o

puse

cu

grijl in

buzunar,

ca

pe

un

leac

pentru

orl

u

grUa in buzunar, ca

pe

un

leac

pent'ru

orlc

rau.

Bitul

Perlino Tot otravi

era ce

inghi ise el,

;i

incd

cea mai

grozavi

din toate Cine soarbe

aur,

ii ingheali

inima

tot timpul

cit biutura

groaznicl

este

in

stomac.

Nu

mai recunoaSte

.nimic.,

nu

mai

.

iubeEte

pe

iimeni, nici

tatl,

nici

maml,

nici so.tie,

nici

copii, nici

prieteni,

lici

patrie; nu se mai

gindeste decit

la sine;

vrea

sd tot

bea

;i

s[ tot bea

iot

aurul

qi

tot singele

de

pe

plmint,

flra si-,si astimpere

o

sete

pe

care

nimic

n-o

poate

stinge.

Dar

ce'

Iecea in

alest

timp

\-ioleta

? Vrcmea

ii

parca nesfir;iti,

cum

ii

nare

siracului o

zi cind

n-ire

piine.

Ile aceea,

indatd

ce noaptea

isi

puie

vllul

cel negru

ca si deschiria

balul

stelelor,

Violeta

alergi.lrr

.u,"a

iui

Perlino,

siguri

ca, vazind-o,

Perlino se

va

arunca

in bralcle

ei

Llum

ii mai bdtea lnina cind

il auzi

urcind

scirile

Cc

mihnire

cind nere-

cunoscltorul

trecu

prin fa]a ei,

firi s-o

priveasc[ mdcar


22/44

Dupi

ce

uqa fu incuiatl

de

doul ori

qi

cheia scoas[,

Vio]eta

se aruncl

pe

o

rogojinl

care-i

fusese

datd

de mild; aci izbucni

in lacrimi, acope-

rindu-qi

gura

cu

miinile

ca sd-qi inlbuqe

hohotele

de

plins.

Nu indriz-

nea se

se

jeluiascl,

de teami s[

nu

fie

gonitl;

dar

cind sosi ora

]a

care

doar stelele mai au

ochii

deschiqi,

ea zgirie usurel uEa

qi

cinti

inceiis,or:

Pcrlina

,

md.

auzi?

Vin sri-[i

aduc scdpare,

Vino

cu

mine

Deschide- mi,

te- atep

t

;

oiala-mi

f

armec n-are

Fur

u

dc

tine.

Deschide-rni

NespLrs

te d,oresc,

$i

arcl,

;i

mi-e.

frig

;i

jelesc

Ziuu cit

line

Doar

de itrbire;

Noaptea

cind

vine,

Vai,

d,e

rnihnire.

Vai

in zadar cintl, nimic nu

miqca

in

odaie.

Perlino

sforiia ca un

orn

insurat

de zece ani

,si

nu visa decit

la licoarea lui

de

aur.

Ceasurile

se scurgeau

incet,

flri

nici

o nddejde.

Dar

cit de lungi

Ei

de dureroasi

ln noaptea,

dimineala

fu

;i

mai

tristi.

Doamna Galbenilor Sunitori sosi

crrrn

miji do

ziua.

-

Iatl-te mulJ,umit, frumosule

cimpoier

-

ii

zise

ca

cu un zimbet

;irct

-

caleaqca

e

plititl

cu

prelul

pe care l-ai cerut.

-

Asemenea mul.tumire

sl ai

Ei

tu in liecare zi din via i

murmuri

sf,rmana

Violeta;

am

petrecut

o

noapte

aqa

de

rea

c[

n-am

s-o

uit

curind.

IX. TR1CCH

E

YARLACCHL

Fiica

lui

Cecco se indeparta

tristl; nu

mai avea nici

o nidejde, trc-

buia

sd se intoarcd

la

tatdl

ei

i

si

uite

pe cel care n-o mai

iubea.

Strti-

bdlu curtea,

'urmate

de domnigoarele de onoare,

care-qi

biteau

joc

de

prostia

ei.

Cind

ajunse lingd

grilaj,

se

intoarse din

nou, de

parcd

ar li

2


23/44

a$teptat

o ultim[

privire;

vdzindu-se

singure,

curajul

o

plrlsi,

izbucni

in lacrimi

si-si

ascunse

capul in miini.

-

Ieqi o dati, calic

plcltos

ii

strigir temnicerul, apucind-o

pe

Violeta

de

guler qi

zgilliind-o cit

putea.

-

Sd

iesl zise Violeta

-

niciodatl

Tricchi

parlacchZ

striE[

ea

-

fi,t

ine

aurilc,

inimi in.josit,'l

Si-odata

se

repezi

Eoarecele

la nasul

temnicerului

qi-l

mu;ci

pinl

la

singe;

pe

urml,

chiar

in

ftrltr

gratiilor,

se

ir-i

o

colivie

mare

cit

un

pavilion

chinezesc.

Barele

erau de

argint. stlichinulele de

diamant;

in

loc

de

se-

min 'e.

erau

mirglritare; in loc

de

pesmc ,i,

ducali insirali

pe panglici

in

toate culorile. In mijlocul acestei colir-ji

rnarete. pe

un b[ cu sc[ri ,e.

c:ile

se

risucea la

cea

mai mici

adierc

devint,

sf,rearr

qi

ciripeau

mii

de

plsari

de

[oate mirirnile

;i

din

toate

colluri]e

lumii:

colibri,

papagali,

mierle.

cinepari,

sticle i

qi

celclalte;

toata lumea

asta inaripata ciripea

aceeali melodie, fiectrre

pe

erairrl

ei.

Pe

cind

toati

lumea

se stringea

in

jurui

coliviei fermecate, doamna

Galbenilor

venise

in

fug[.

Cum

ne

putem

lesne

inchipui,

lu

cea

dintii

care

rivni la

aceasti

minuni[ie.

-

Baielele

-

zise

ea

cimpoierului

-

imi vinzi,si colivia

asta

tot

cu

prelul

cu

care

mi-ai vindut

trisura?

-

Bucuros,

doamnl

-

raspunse Violeta,

care

atita aqtepta.

-

S"a

ficut

zise

cucoana

-numai

calicii iqi

ingiduie asemenea

nebunii.

Seara,

totul se

petrecu ca;i

in

ajun;Perlino, amel,it de licoarea

de

aur,

intrl in

odaie

lari si-;i ridice ochii

micar.

Vio]eta

se ldsd

pe

rogo-

jini,

mai

nenorociti

ca

oricind.

Cintl,

ca;i

in

prima

zi;plinse,

s5.

induio;eze;i pietrele;

zadarnici

osteneala Perlino dormea caunrege detronat;

suspinele

iubitei lui

ii

leginau

somnul, curn

l-ar

fi

leglnat, zgomotul marii

qi

al vintului.

Cltre

miezul noplii, cei trci

prieteni

ai

Violetei, intrista,ti de mihnirea ei,

.tinurd

sfat:

Nu e firesc

sd

doarmi

aqa

bdiatul f,sta

-

spuse

cume[rtl

veveritl.

-

Trebuie

sa intram

gi

sa-l

de;teptim

-

zise

;oarecele.

-

Cum s[ intrlm?

intrebl albina,

care ceutase

in

zadar

vreo

cr5.p5.-

turii de-a

lungul zidului.

-

Asta-i

treaba

mea

-

hoblri

qoarecele.

$i

iute-iute,

roase

un

col-

,ti;or

din u$l,

tocmai

atit

ca

albina

si se strecoare in

odaia

lrri

lrerlino.

Dormca

pe

spate

lini;tit, sforlind

regulat, ca un

cauonic

care-;i

face siesta. Liniqtea

asta

o

intiriti

pe

albini

;i

ea-l inlepI

pe Perlino

pc

buzd;Perlino suspini;i-;i

trase o

pahni pestc

obraz. drr

ntr se derltepti.

-

Baiabul

a

fost

adormit

-

zise albina, intorcindrr--qe lirrgii \rroJeta,

ca s-o

mingiie.

Aici e vrijitorie. Ce

c

de

flcut?


24/44

-.Sta.ti -

grli

soarecele,

care

nu.si

lisase

dinlii

s[

prinda

rugini

-

m

s[ intru

gi

eu

;i-am

s[-l trezesc,

de-ar fi si-i rod inima.

-

Nu, nu

-

spuse

Violeta

nu

vreau

sti-i faceli

vreun rlu

lui

Perlino

al meu

Dar soarecele

si

intrase

in

odaie.

Sir

sarl

pe pat qi

si

se

strecoare

sub

plgpumn,

fu

o

juclrie

pentru

verisorul

fobolanu]ui.

l{erse

drept la

pieptul

lui

Perlino;dar

inainte

de

a-l

gluri,

trase

cu

urechea: inima

nu-bltea;

nu

mai

inoipea indoiald:

Perlino

era

vrijit.

Pe cind qoarecele

aducea aceaste

veste, tocmai mijea

de ziua; cucoana

cea rlutlcioasl

sosi

tot

zimbind.

Violeta, furioasi ci

fusese

pacllitl

si

mu;cindu-qi

miinile de ciudi,

ii flcu

totugi

o

pleclciune

frumoasl marchi-

zei

. zicindu-qi

incetiqor:

,,Pe

miine

'

.

X,

PATATI, PATA'IA

.

De_ data

asta,

Violeta

cobori

cu mai mult

curaj.

lncepea

sd tragl

iar

nldejde.

Ca

;i

in ajun,

gisi pe

domni;oarele

de onoare

in curt"e,

torcind

mereu

la

caiere.

-

Hai,

frumosule

cimpoier

-

ii

strigarir

ele rizind

-

mai

aratir-ne

vreo

scamatorie

de-a ta

.'...

0.si va,fac

pe

plac,

dornnile

frumoase

rlspunse

y

ioleLa.

patati,

patata,

uitd,-te

bine;i vei

ved,ea

Intr-o

-clipd,

ctrmltra

veverila

arunca

jos

o alunl:

indatl

se

ivi

ur,teatru.

deataprrsi..

.Co-rtina

se

ridic[;

scena

rcprezenta

o

judecitorie,

audrenta lur

Pisrcovici.

ln

fund,_pe

un trtin

imbracat

in cati{ea

rosie

si

presirat.9t

Slea1e

deaurstd

judecdtorul,

un motan

mare

cu infe{igaie

respectabila,

deqi.mai

are o

urmi

de

brinzl

pc

mustlj,ile-i

lungi.

plin

de

reculegere.

cu

mir'nile

incRrci;ate

in

minecile-i lungi,-cu

ochii-inchi;i,

ai

zice

_ci

doarme,

dac:r

vreodata

dreptatca

al

dormi

in impiri ia

pisiliior.

.

l{ai,la

o

parte-,

este

o b.inc.r

-de

1emn,

rle

xare

sint legali'trei;oareci,

rirora..

din prorcdorc-._

lis-iru pilit

dinlii

,i

li

s-au

ti]iat

irr,"hilc.

Sini

D:{rurll.

ceea

cc

la. l\FNpolo

insorrnnl r.inorali.r,e

S_au uititl

prea

dc

aproap{.

la

un

sori,"i

de

sl;nina

vor-[a.

In

lala

vinoralilor,

estp

un


25/44

baldachin de

postav

ngru,

pe

frontonul clruia

e scrisl cu litere

de

aur

aceastd

sentin ,i a

marelui

poet qi

vrijitor

Virgiliu:

,,Striee$te

soarecii,

rlar

crupri

pisicile "

'Sub

baldachin,

stl in

picioare

perceptorul:

e o nevastuicd; are

frun-

tea

teqitd,

ochii

roEii, limba ascu.titl;

line

o mina pe

inima

qi

roste;te

o

cuvintare

frumoasi,

ca

se ceare

legii

sd

sugrurne

pe

soareci.

Cuvintele-i

curg

ca apa din izvor;

cu

glas

atit de

duios,

atit de

pdtrunzator,

buna

doarnni.

roagi;i cere moart,ea acestor nesuferite

mici

dihanii,

a

ciror

indtiritnicie

cu

adevbrat

te indigneazi.

Parca

i;i calca

loate

indatoririle,

atita vreme

cit nu-;i

diruiesc

spre tAiere singure

capetele lor criminale,

ca

sa

liniqteasc[

emolia

qi

sd

potoleasci plinsul

acestei

prea

bune nevls-

tuici,

eare

are atitea

lacrimi

in

glas.

Cind

perceptorul i;i termini discursul

^funebru,

Edouard Laboulaye - Basme Part.1

Documents

Transcript of Edouard Laboulaye - Basme Part.1