Ed Fizica II

8/16/2019 Ed Fizica II

1/28

Referat la tema:,,Bazele igienice a educației zice șisportului’’

Elaboratde studenta gr.BA 11

!onduraru "orina

#ericatde : $eraru #alentina

!%ișin&u,'(1)


2/28

!uprins :

1.*giena si sarcinile ei de baza'.*giena personala

+.!alirea.Bazele igienice ale calirii.ipurilecalirii

-.Bazele igienice a incaperilor de trai si

sericiu,bazelor sportie./etodele igienice a restabilirii si cresteriioptiunii de munca

).!aracteristica mi0loacelor igienicesuplimentare


3/28

Igiena

(din greacă υγιεινή [τέχνη] (hygieiné [téchne] tiin a dătătoare de sănătate)ș țeste o ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază ac iunea factorilor dețmediu asupra sănătă ii popula iei, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a inerii subț ț țcontrol a riscurilor de mediu, a scăderii expunerii la factorii de risc a popula iei prințeforturi concertate ale societă ii i utilizarea eficientă a resurselor.ț ș

Sarcinile igienei ca obiect de studiu:

1.Igiena studiază factorii i condi iile mediului ambiant (naturali i sociali), careș ț șinfluen ează asupra sănătă ii omului, caracterizându-i calitativ i cantitativ.ț ț ș

2.Studiază legită ile factorilor mediului extern asupra organismului i sănătă ii omului,ț ș țdeterminând caracterul ac iunii i dependen a doză-timp-efect.ț ș ț

!ntotdeauna mul"i dintre noi (oamenii) nu atrag aten"ia asupra multor lucruri atît demici, elementare, dar cu un rol foarte important în via"a cotidiană, drept exemplu, amputea lua modul de a ne organiza timpul, de a ne alimenta, de a ne informa# $actorulesen"ial ce determina sănătatea omului constituie modul lui de viata. !n această no"iuneintra regimul corect de muncă, odi%na, alimentarea ra"ională, men"inerea la nivelcuvenit a activită"ii fizice, călirea, respectarea regulilor de igiena individuală, renun"areala deprinderile cotidiene dăunătoare, priceperea de a men"ine ec%ilibrul neuro-emo"ional

în situa"ii conflictuale. Sănătatea este starea deplinei bunăstări fizice, spirituale &isociale, dar nu numai lipsa bolilor.

$ormarea modului sănătos de via"ă nu se limitează doar la propaganda sau la anumiteforme de activitate medico-sociali. 'odul sănătos de viata este determinat de toateaspectele si manifestările societarii. entru consolidarea modului sănătos de viata estenecesara concentrarea eforturilor asupra depă&irii factorilor de risc a diferitor boli, lupteicu alcoolismul, fumatul, %ipodinamia, alimentarea nera"ionala, rela"iile conflictuale.

'odul sănătos de viata este temelia profilaxiei bolilor. rebuie sa subliniem ca elrealizeaza cel mai pre"ios mod de profilaxie * profilaxia ini"iala a bolilor ce preîntâmpinaaparitia lor, extinde diapazonul posibilitatilor de adaptare a omului. +opilul sanatospoate fi educat mai usor. ste un fapt general cunoscut. ui I se formeaza mai repedetoate priceperile si deprinderile necesare, el se adapteaza mai usor la sc%imbulconditiilor si petrece toate cerintelele care ii sunt inaintate. Sanatatea este cea mai


4/28

mportanta premisa a formarii corecte a caracterului, initiateivei, a vointei puternice,capacitatilor si aptitudinilor naturale.

Igiena este foarte importanata in viata fiecarei personae. Igiena are multe aspecte careincep cu igiena personala (deprinderi de viata sanatoasa, curatenia corpului si a

%ainelor, alimentatie sanatoasa, un regimm ec%ilibrat de odi%na si miscare), continua cuigiena gospodariei(pregatirea in conditii igienice a alimentelor, curatenia, iluminarea siaerisirea casei ), terminind cu igiena muncii (masuri care au ca scop eliminareariscurilor aparitiei bolilor profesionale si a accidentelor), sanatatea publica(suprave%erea alimentarii cu apa si alimente, prevenirea raspindirii bolilor infectioase,eliminarea gunoaielor menaere si a apelor reziduale, controlul poluarii aerului si a apei)si igiena mentala * recunoasterea factorilor psi%ologici si emotionali care contribuie la oviata sanatoasa.

Igiena personala inseamna sa ai grija de tine in fiecare zi; cu cat pastrezi un nivel

ridicat de igiena personala, cu atat vizitele la medic vor fi mai rare. In plus, vei fi

mereu apreciat de familie si de prieteni.Ea include:

a Regimul zilei

Regimul zilei reprezintă succesiunea raţională şi precisă, repetată

zi de zi, a diferitelor tipuri de activitate efectuate in decursul a 24de ore, inclusiv a alimentatiei si odihnei. Un regim corect contribuiela menţinerea şi întemeierea stării de sanatate, creează o dispoziţieechilibrată, asigură o desfăşurare optimă şi ecientă a activităţilor,

îi disciplinează pe copii şi le îmbunătăţeşte pofta demancare.Respectarea regimului are drept urmare formarea 2n scoar3acerebral& a unor cone4iuni condi3ionate 5i stereotipuri stabile, ce 2nlesnesctrecerea de la un fel de actiitate la altul.

!ompartimentele regimului de zi"!on3inutul 5i durata ecarui compartiment, c6t 5i rolul lor 2n dierse perioadese sc%imb&, 2mbin6nd forme 5i particularit&3i noi.• 7omnul8• 9di%na 2n aer liber, plimb&rile8• Actiitatea intelectual&8• Actiitatea de 0oc, 5i ocupa3iile conform aptitudinilor 5i preferin3elor

personale8


5/28

• Alimenta3ia8• *giena personal&8

b Igiena somnului

Activitatea scoartei creierului se compune din doua procese active – excitarea si franarea. In

timpul lucrului activ predomina excitarile , in timpul somnului predomina procesele de franare.

Dupa Pavlov, excitarea si franarea reprezinta de la sine doua parti diferite sau doua promovari a

unuia si aceluiasi proces , dar in acelasi timp intre ele se duce o „lupta” continua. Balanta dintre

aceste doua procese si oscilatiile sale alcatuiesc toate comportamentul omului, sanatos sau

bolnav.

Cu cat activitatea este mai incarcata , spre exemplu in perioada examenelor, cu atat apare

oboseala mai accentuata, adica incarcarea celulor creierului, si prin aceasta se creaza conditii pentru aparitia procesului de franare. Aceasta franare preintampina celulele creierului sa se

supraincarcarce si distruerea oranica. !ranarea poate sa ocupe sau o parte din celule creierului

sau intre creierul. Cand procesul de franare se raspandeste pe intreaa scoarta a creierului,

atunci ne cuprinde un somn adanc, adica repaosul complet al celulelor creierului. In timpul

somului se petrece asimilarea produselor alimentare, celulele isi restabilesc compozitia lor

normala si capacitatea de a lucra pentru activitatea utila a creierului.

"omnul omului matur trebuie sa dureze minim #$% ore pe zi. Cel mai util somn e acela care

incepe in prima &umatate a noptii , inainte de ora '( si se termina dimineata devreme.

) semnificatie foarte importanta pentru pastrarea sanatatii si a capacitatii de lucru o are

elaborarea reflexului ritmului corect de somn, adica de a ne culca si de a ne scula in fiecare zi la

aceeasi ora. In aceste conditii omul adoarme , doarme linistit si se trezeste tot timpul usor,

sanatos si capabil sa lucreze in conditii optime.

Aerul in camera trebuie sa fie curat* nu se permite fumatul in camera in care se doarme.

+rebuie sa deprindem obiceiul de a dormi , cand vremea o permite , cu fereastra descisa. -a

temperatura de sub / 0 fereastra poate fi incisa, dar dupa ce incaperea a fost bine aerisita.

)dina de noapte si somnul calm improspatator sunt posibile doar pe un asternut comod, destulde lun si lat. -en&eria de pat si de corp trebuie sa fie nu doar curata, dar si comoda. 1u se

recomanda sa ne invelim cu plapuma peste cap. Componentele asternutului trebuie sa fie

alcatuite din conducatori slabi ai caldurii, tocmai pentru a pastra cat mai mult si mai bine caldura

atat de necesara unui somn profund.


6/28

Asternutul trebuie sa fie pastrat curat. Componentele asternutului trebuie aerisite cat mai des, iar

len&eria de pat trebuie sa fie scimbata saptamanal. +rebuie retinut ca pe asternut nu trebuie ne

asezam sau sa ne culcam in imbracamintea exterioara sau in incaltaminte.

"eara nu trebuie sa supraincarcam stomacul cu mancare si mai ales sa bem bauturi excitante

2cafea3 etc.

c3 Alimentarea rationala

Dupa cum se stie, exista anumite norme de conduita in alcatuirea alimentatiei zilnice atat in ceea

ce priveste cantitatea si calitatea, cat si in ce priveste modul de preatire a alimentelor, in scopul

de a le mentine toata valoarea lor nutritiva. ) alimentatie insuficienta cantitativ duce la scaderea

reutatii corporale si a capacitatii de munca si la instalarea unor boli rave.) alimentatie

neecilibrata calitativ poate duce la subnutritie, iar un complex de tulburari nu atine numai o

eneratie, ci si pe descendentii acesteia. Abuzul alimentar sistematic poate determina instalarea

altor boli nu mai putin periculoase 2obezitate, diabet, uta3, toate boli rave mai ales princomplicatiile pe care le enereaza, daca alimentatia nu se restrane si nu se corecteaza in timp

util.

4lucidele nu este bine sa depaseasca 5$6 pe 7iloram de reutate corporala la adultul

care are o activitate ce pretinde o celtuiala mica de enerie. Practic, un adult de ,#/ m

inaltime si care cantareste #/ 7 este suficient sa aiba in meniul zilnic8 (// r de paine, //

r orez sau alte paste fainoase, 5// ml lapte, 6/ r zaar si '5 r marmelada sau miere.Cantitatea de lucide trebuie sporita in ratie, in functie de varsta, de starea fizioloica, cat si

de munca fizica depusa. 4rasimile se consuma in raport cu necesarul de enerie, felul activitatii. Daca o persoana

are activitati fizice intense, poate a&une la ',5 rasimi pe 7iloram de reutate corporala in

'( de ore, un adult cu reutatea ideala si cu o activitate fizica usoara este bine sa nu

depaseasca $,5 pe 7iloram de reutate corporala. 9ste necesar sa se socoteasca in ratie si

rasimile pe care le contin alimentele consumate aproape zilnic, cum ar fi laptele, branza,carnea, pestele, mezelurile sau ouale. Practic, adultul de #/ 7 la ,#/ m inaltime, avand o

activitate cu o celtuiala mica sau moderata de enerie, va primi zilnic intre #/ si /5

rasimi, de exemplu din 5// ml lapte, // r branza telemea sau // carne de vaca, / runt si doua linuri de uleiuri veetale. +rebuie retinut faptul ca untul, albenusul de ou,

viscerele albe 2creier, momite etc3 si smantana contin o anumita rasime 2colesterol3 care se

depune pe artere, le inroasa si le face sa$si piarda elasticitatea, situatii care pot duce laravele accidente cardiovasculare, in leatura cu ateroscleroza.

Proteinele. Cantitatea optima de proteine necesare pe '( de ore este de ,5$' pe

7iloram de reutate corporala, adica la reutatea ideala de #/ 7 la #/ cm inaltime, intr$o

activitate cu celtuiala mica sau moderata de enerie, ratia trebuie sa cuprinda //$'/ proteine pe zi. Aceasta cantitate este continuta, de exemplu, in 5// ml lapte, 5/

carne, (// paine si :// cartofi, adica un amestec in proportie de circa 5/; de proteine

animale si veetale. Calculul acesta riuros al cantitatii si calitatii de albumine de oriine


7/28

animala nu este necesar sa fie facut zilnic. Important este ca aportul lobal, saptamanal, de

exemplu, sa se ecilibreze cu nevoile de reparatie ale oranismului. 1evoia de albumine de

oriine animala este in eneral compensata printr$o ratie care inculde zilnic 5// lapte si 5/ carne sau 5/ branza, ' oua si '5/ iaurt sau lapte.

d3 Igiena corpului

Iiena corpului este in concordanta cu activitatea corecta a oranismului si duce la imbunatatireascimbului de substante, circulatiei sanvine, diestiei, respiratiei, dezvoltarii capacitatii fizice si

intelectuale a omului.

Iiena corpului necesita, mai intai de toate, pastrarea curateniei pielii.


8/28

e) Igiena imbracamintei

Imbracamintea si len&eria apara corpul nostru de factori externi 2fri, caldura, ploaie3 si de factori

mecanici.

Activitatea normala a oranismului e posibila doar la temperatura permamenta normala de :6,6 0.

Daca temperatura mediului incon&urator este foarte scazuta, sau, invers, foarte ridicata, atuncioranismul nu$si poate pastra temperatura normala. Incalcarea reimului de temperatura poate

duce la imbolnaviri sau poate duce la supraincalzirea periculoasa a oranismului. De aceea omul

isi amena&eaza locuinta, poarta aine, adica isi creeaza conditii, prin care sa elimine oscilatiile bruste ale temperaturii.

Pe noi ne incalzeste nu atat aina, cat stratul de aer ce se mentine intre corp si aina si intrediferite straturi ale ainelor, precum si in porii tesaturii. De aceea e foarte important, ca porii

ainei sa nu fie astupati nici cu umezeala, nici cu murdarie, nici cu praf. Pentru aceasta aina

trebuie reulat spalata si curatita.

Direct pe piele se imbraca len&eria. 9a absoarbe transpiratia eliminata din landele sudoripare .Pe len&erie se depun diferiti microbi, murdaria servindu $ le ca mediu de inmultire si acestia

incep sa elimine mirosuri neplacute. De aceea e necesar ca len&eria de corp sa fie scimbata cat

mai des.

-en&eria murdara nu trebuie pastrata pana la spalare in incaperea de locuit , ea trebuie pastrata

intr$un cos special , de obicei in baie. -en&eria curata trebuie pastrata aparte de alte aine.

?ainele si len&eria trebuie sa fie de o anumita masura si sa corespunda cu anotimpul . Pe aineleexterioare, ca paltonul sau pardesiul, se aseaza praful de afara, de aceea ele trebuiesc pastrate pe

ol in cuier. ?ainele trebuie curatite periodic cu o perie.

f3 Igiena incaltamintei

Incaltamintea apara picioarele nu doar de oscilatiile de temperatura, ci si de loviturile mecaniceexterne, etc. Incaltamintea trebuie sa asiure o libertate totala in miscare. De aceea trebuie ca ea

sa corespunda cu forma piciorului. "ub influenta purtarii permanente a incaltamintei incorect

concepute 2inuste, stramte3 , sufera de la inceput partile moi ale piciorului, apoi sceletul talpii.

Deetele deseori se apasa unele pe altele, iau o forma incorecta si sunt enerate si alte modificariale talpii.

In afara de aceasta, incaltamintea stramta duce la racirea picoarelor pe timp de iarna, si nu rareori poate duce ciar si la fenomenul de inetare. "tarea incaltamintei e deosebit de importanta in

timpul unor deplasari luni.

Pentru preintampinarea imbolnavirilor e necesar sa verificam daca picioarele sunt uscate. Daca

picoarele s$au umezit, atunci trebuie , dupa posibilitate, neaparat sa se scimbe sosetele.

Cea mai mare parte din murdaria de afara se aduce in locuinta prin incaltaminte. De aceea,intrand in casa, trebuie sa curatam foarte bine incaltamintea de noroiul si praful stranse pe

aceastea.


9/28

Incaltamintea sportiva trebuie sa corespunda cerintelor de competitie, precum si deosebirilor

tenice a tipului de sport 8 sa fie usoara, comoda si sa apere talpa de lovitori traumatice.

Persoanele care participa la cros , alerari, adica la acele tipuri de competitii ce se oranizeaza in

afara stadionului, trebuie sa puna sub talpa piciorului un burete de cauciuc si sa se foloseascanumai de incaltaminte purtata.

Celor ce practica tipurile de sport de iarna li se recomanda sa poarte incaltaminte cu o &umatate

de masura mai mare pentru ca , in cazul in care se inreistreaza temperaturi foarte scazute ,

sa imbrace a doua perece de sosete de lana , iar in incaltamintea cu talpa de cauciuc sa puna un

brant cald.

Incaltamintea umeda trebuie curatita si uscata intr$o incapere calda si bine ventilata. >scareaincaltamintei pe calorifer sau aproape de surse de caldura nu se recomanda, pentru ca se

deterioreaza si se deformeaza. Dupa uscarea incaltamintei e de dorit sa o prote&am cu crema de

pantofi.

) importanta deosebita are curatenia in partea interoara a incaltamintei si a sosetelor, ce trebuiesa fie scimbate doua ori pe zi.

3 Deprinderile daunatoare

EFECTELE FUMATULUIFiecare inhalare conţine 4000 de substanţe chimice, dintre care 43 sunt cancerigene,dar cel mai ericulos drog din ţigar! este nicotina" #icotina este o substanţ!stimulati$! to%ic! &i cre&te acti$itatea sistemului ner$os central, a inimii &i a altororgane" 'e asemenea, determin! &i cre&terea tensiunii arteriale" Fumul de ţigar!conţine mono%id de carbon care este incolor, inodor &i to%ic care $a trece din l!m(ni

)n s(nge" Mono%idul de carbon se leag! de hemoglobina din eritrocitele sang$ine )miedic(nd aceste celule s! transorte o%igen la di*erite celule"Fumatul asi$ este rere+entat de *umul de ţigar! inhalat de non*um!tor" Acesta $aduce, de asemenea, la inhalarea multor substanţe d!un!toare &i oate cau+a iritaţiaochilor, dureri de ca &i tuse" ncearc! s! e$iţi *um!torii entru roria ta s!n!tate"

EFECTELE ALC--LULUIAlcoolul a*ectea+! organe $itale./ stomacul. du! ce ai b!ut, 01 din alcool trece direct )n *lu%ul sang$in, restulalcoolului a2unge )n intestinul mic de unde $a *i absorbit )n s(nge/ creierul. alcoolul a*ectea+! acti$itatea creierului &i )ncetine&te acţiunile sistemuluiner$os" rocesul g(ndirii &i concentrarea sunt a*ectate/ *icatul. )n *icat alcoolul se descomune )n a!, bio%id de carbon &i energie" Ficatuloate descomune doar 5 ml alcool6or!" 'ac! bei mai mult de at(t, restul alcoolului$a continua s! circule )n s(nge" Alcoolul a*ectea+!, de asemenea, caacitatea*icatului de a descomune gr!simi" Aceast! stare se nume&te ciro+! a *icatului &i estecau+at! de abu+ul de alcool" Ciro+a blochea+! *lu%ul sang$in al celulelor *icatului,determin(nd reducerea o%igenului &i chiar &i moartea"


10/28

MA7I8UA#AAcest drog este obţinut din *run+ele unei lante" Frun+ele &i *lorile de mari2uana suntm(ncate sau b!ute entru a roduce e*ecte halucinigene" Mari2uana $a di+ol$agr!simea &i, de aceea se $a deo+ita )n ţesuturile grase" Acesta este un lucru *oarted!un!tor )ntruc(t concentraţia cea mai mare de celule grase din corul uman se a*l!

)n creier, l!m(ni, *icat &i organele reroduc!toare" n toate aceste organe mari2uanaacţionea+! ca o to%in! distrug(nd celule $itale" Ingredientul acti$ din mari2uana carero$oac! ma2oritatea e*ectelor acestora este 'elta/9/tetrahidrocanabinol" Mari2uanaeste un drog halucinogen dar acţionea+! &i ca deresi$ sau ca stimulent" E*ectele salesunt./ tulburarea erceţiilor $i+uale, tactile &i auditi$e,/ timul are s! treac! mai )ncet sau aare o erceţie distorsionat! a timului,/ ai imresia c! ideile tale sunt mai multe &i mai interesante/ sc!derea temeraturii corului/ cre&terea ritmului cardiac &i a tensiunii arteriale/ stimularea aetitului

/ ierderea $oinţei &i moti$aţiei/ sc!derea energiei &i aariţia aranoiei/ cri+e de anic!entru adolescenţi aar &i alte e*ecte negati$e./ sc!derea caacit!ţii &colare/ sc!derea concentr!rii/ ierderea interesului entru hobb:/uri/ aranoia &i sentimente de team!/ deendenţ! de mari2uana/ incaacitatea de a acţiona *!r! mari2uana

C-CAI#ACocaina este o udr! alb! obţinut! din tu*ele de cacao" Cocaina este un stimulent*oarte uternic &i acţionea+! *oarte raid" ro$oac! accelerarea ritmului cardiac,cre&terea *lu%ului sang$in &i resirator, insomnia &i lisa o*tei de m(ncare" Acestee*ecte ot dura de la 0 minute la c(te$a ore" Cocaina oate a*ecta imulsurileelectrice ale inimii &i oate ro$oca moartea chir cu o singur! do+!" E%ist! o *orm! decocain! ce se oate *uma, care creea+!, de asemenea, deendenţ!" E*ectele aarcam du! 0 secunde" E*ectele durea+! mai uţin de 2um!tate de or!, dardeendenţa este *oarte mare" -amenii ar *ace orice entru cocain!, de la rostituţiela crim!, *urt, risiirea tuturor economiilor &i $inderea tuturor roriet!ţilor" 'ac! nuconsum! cocain!, aar e*ecte *oarte uternice de abstinenţ!" Cocaina oate

ro$oca deresie )ndelungat!, aranoia, de*icienţ! resiratorie, in*arct, accidentcerebral &i moartea" Forma care se *umea+! oate duce la cancer ulmonar"7enunţarea la cocain! este un roces lent, de durat!, necesit(nd un anga2ament *erm&i un *oarte bun rogram de recuerare" E%ist! o soluţie siml! &i *oarte $eche de ae$ita toate acestea" #u )ncee;


11/28

ner$os central, )ncetinind acti$itatea sistemului resirator &i *rec$enţa ulsului"-bi&nuirea cu acest drog este *oarte raid!" 'in moment ce o ersoan! de$inedeendent!, chiar &i du! o do+!, renunţarea este grea, a!r(nd simtome recum.transiraţie, con$ulsii, greaţ!, tremur!turi &i anic! uternic!" ersoaneledeendente a*irm! c! sunt neutincio&i )n *aţa *orţei acestui drog &i c! nu ot renunţa

dec(t cu a2utor seciali+at )n cadrul unui rogram organi+at"'eendenţa este o roblem! ma2or!" Ea deinde de deci+iile luate de oameni )nleg!tur! cu tutunul, alcoolul &i drogurile" Ma2oritatea adolescenţilor a2ung s!*oloseasc! una sau mai multe dintre aceste substanţe )ntr/o erioad! a $ieţii lor"Folosirea substanţelor chimice )naintea a2ungerii unei maturit!ţi *i+ice comlete ducela tulbur!ri de cre&tere &i de+$oltare" #icotina, alcoolul &i drogurile $or a*ecta &imaturitatea mental! &i emoţional!" 'eendenţa *i+iologic! resuune *atul c!organismul s/a obi&nuit cu drogurile &i are ne$oie de ele entru a *uncţiona"-bi&nuinţa aare atunci c(nd corul adolescentului se adatea+! la e*ectele drogului"entru a obţine aceast! adatare, sunt necesare do+e din ce )n ce mai mari"Abstinenţa este caracteri+at! de o serie de simtome care aar c(nd adolescentul

)ncearc! s! renunţa la drog" Folosirea drogurilor este un comortament )n$!ţat *oarteericulos &i la care se renunţ! *oarte greu" 'rogurile ot &i chiar $or distruge cei maibuni ani ai $ieţii tale"

!&lirea reprezint& o metod& prin care, cu a0utorul factorilor naturali aer,ap&, soare, se realizeaz& creșterea rezistenței generale a organismului faț&de 2mboln&iri și faț& de ariațiile bruște ale factorilor mediului e4tern. 7ensul c&lirii const& 2n antrenarea aparatului de termoreglare, 2n dezoltareafor3elor de protec3ie a organismului, 2ndreptate spre factorii mediuluiambiant, care au ac3iuni nocie. !alirea organismului se realizeaza prinfolosirea sistematica si zilnica, in orice anotimp al anului a unur proceduri de

e4punere, dupa metode stiintice, la in;uentele unor factori naturali: aer,apa si soare.

a) +alirea cu autorul aerului este forma cea mai simpla si mai la indemana/ ea ceredoar o buna organizare a vietii, ca sa stam cat mai mult timp in aer liber si curat,bogat in oxigen. 0$oamea pentru aer bun1 este provocata si de incarcaturaelectrica negativa pe care atmosfera o poseda mai mult decat aceea dincamerele inc%ise.ransmisi de plamani sangelui, acesti aeroioni participa la omultime de fenomene vitale. 2erul de dimineata, in special cel dintre orele 3 si 4,ne invioreaza nu numai pentru ca este mai bogat in oxigen, ci mai ales pentru caeste mai bogat incarcat cu electricitate. Se crede ca melancolia vremii ploioase si

cetoase se datoreste nu atat monotoniei ploii, cat faptului ca pe o astfel de vremenumarul de ioni negativi scade brusc.5aia de aer rece este o procedura de calirepe care o utilizam dezbracati, pentru un timp limitat, fie in camera cu ferestradesc%isa, fie in aer liber, pentru antrenarea gradate fata de frig si fata de variatiiletermice ale mediului inconurator. rimele bai de aer trebuie incepute la otemperatura de 67-668, timp de 97-94 minute, 9-6 ori pe zi. reptat se trece latemperaturi oase, mergand pana la 4-:8. 5aia de aer rece trebuie oprita cand


12/28

apare fiorulsau tremurul, anuntat de 0pielea de gaina1.5aia de aer cald (la 63-;78), ca miloc de calire, trtebuie urmata de un dus scurt. +ura de aer consta dinsederea in aer liber si curat, cu %aine in sezlong sau pe un pat, persoana fiindacoperita cu patura sau sac de dormit (iarna). Se practica gradat de la o < % la ;%.+ura de aer rece serveste ca miloc de tratament pentru cei debili,

%ipertiroidieni, bolnavi de inima sau de plamani, pentru ca stimuleaza pofta demancare, linistete sistemul nervos, imbunatateste somnul si reface stareagenerala.

b) 2pa simpla rece, utilizata ca factor de calire, actioneaza in doua feluri= castimulent al mecanismului de termoreglare si ca agent mecanic. 2pa favorizeazasc%imbarea rapida a temperaturii pielii si prin aceasta a corpului. rocedurile celemai simple si utile sunt frictionarea cu prosopul umed, dusul siscaldatul.$rictionarea cu prospul umed sau cu un burete se face zilnic cu apamai calduta (63-648), apoi, la fiecare trei zile termperatura apei scade cu cate 98,

pana coboara pana la 96-948. +alirea este bine sa se inceapa vara, dimineata,dupa exercitiile de gimnastica de inviorare, cu apa de la robinet, pentru a ficontinuata toamna si iarna, tot cu apa de robinet care se raceste treptat de lasine.$rictionarea se executa in felul urmator= dupa dezbracare, se ia un prosopaspru care se scufunda si se stoarce in apa rece. Se frictioneaza mai intai fata sigatul, umerii si mainile, apoi pieptul si abdomenul, spatele si picioarele. rosopulincalzindu-se, se scufunda din timp in timp in apa rece si se stoarce,continuandu-se frictiunea cu miscari rapide si energetice timp de 6-; minute.>nmiloc de calire simplu, eficace si igienic este si baia de picioare cu apa rece, intr-un lig%ean, in fiecare seara inainte de culcare/ la terminarea baii se frictioneazaenergic picioarele cu un prosop uscat.

c) +alirea cu autorul soarelui utilizeaza expunerea in aer liber si radiatiile solare.?adiatiile solare, asa cum aung ele pe pamant, sunt alcatuite din treicomponente= razele infrarosii sau calorice (4@ A), razele vizibile (3@A) si razeleulotraviolete (9A). xpunerea la soare presupune de obicei actiunea combinataa acestor trei categorii de radiatii, fiecare avand un rol binefacator asupraorganismului, cand sunt folosite rational.5aia de soare se face cel mai bine varaintre orele B-97 si cu o durata progresiva, pentru a evita arsurile, insolatia si socultermic. +ea mai buna plaa se face * desigur * pe malul marii sau la apelor. +ucat corpul este mai putin imbracat, cu atat efectul baii de soare este mai puternic

si mai util.Se incepe cu o expunere de ;-4 minute pe fiecare parte a corpului/treptat durata de expunere va creste cate putin, aungandu-se la 9-6 ore pe zi.entru bronzare unii folosesc lotiuni, uleiuri sau pomezi aplicate pe piele, care vastaneni transpiratia si respiratia ei. +u varsta,

timpul de expunere va fi mai riguros dozat, datorita in special pericoluluiaccidentelor vasculare cerebrale.'entionam pericolul expunerii prelungite la


13/28

soare pentru bolnavii de inima, de %ipertensiune arteriala, de boli de plamani, deboli de rinic%i si de %ipertiroidism.

ocuin"a reprezintă unitatea de mediu în care omul î&i petrece cea mai mare partedin via"ă, cât &i unul dintre factorii de mediu care influen"ează cu prioritate sănătatea &i

confortul. ?ela"ia dintre condi"iile de locuit &i sănătate este afirmată de numeroaselestudii &i cercetări întreprinse de mai multă vreme.!n apari"ia &i favorizarea diferitelor

îmbolnăviri sau stări de disconfort sunt responsabili diferi"i factori ai ambian"ei de locuit. 2stfel, există îmbolnăviri sau stări de disconfort în rela"ie cu ambian"a termică, cuvicierea &i poluarea aerului, cu caren"ele de iluminat natural &i artificial, cu prezen"azgomotului, cu diferite condi"ii de insalubritate.Ce asemenea, există rela"ii între diferitecaren"e sanitare ale locuin"ei &i frecven"a infec"iilor respiratorii, digestive &i cutanate,precum &i parazitoze, ra%itism, reumatism, tulburări de vedere, boli neuropsi%ice,accidente de locuin"ă.entru toate aceste afectări posibile ale stării de sănătate apopula"iei, se impune cu necesitate stabilirea criteriilor sanitare ale locuin"ei. le sunt în

conformitate cu indica"iile Drganiza"iei 'ondiale a Sănătă"ii &i se referă la=

- prevenirea bolilor transmisibile ce se poate realiza prin aprovizionarea cu apă potabilă,existen"a de instala"ii sanitare adecvate, absen"a focarelor de insalubritate în interiorulsau în apropierea locuin"ei/ prezen"a dotărilor capabile să conserve alimentele,

împiedicarea pătrunderii insectelor &i rozătoarelor, realizarea unui spa"iu suficient pentrua mic&ora riscul de contaminare prin contact/- evitarea accientelor !i into"ica#iilor ce are la bază folosirea unor materiale deconstruc"ie rezistente &i care să evite incendiile, eliminarea riscului de intoxica"ie &iasfixie prin gaze, a electrocutării &i combustiei (arderii) prin aparate electrice, asigurareaprotec"iei împotriva căderilor, alunecărilor &i a altor cauze de traumatism/

- satis$acerea nevoilor $%namentale $i&iologice - men"inerea unei ambian"e termicecare să evite atât pierderea excesivă de căldură, cât &i supraîncălzirea, a unui iluminatnatural &i artificial suficient, a însoririi directe a încăperilor principale (aici î&i are loculvorba din bătrâni= unde intră soarele nu intră doctorul), protec"ie împotriva zgomotului&i vibra"iilor, realizarea unui spa"iu pentru a nu stâneni mi&carea &i a permite oculcopiilor/- asig%rarea cerin#elor socio'psihologice - posibilitatea de izolare a fiecărei persoane,satisfacerea unei vie"i familiale normale &i ale nevoilor sociale ale individului &i familiei,existen"a unor ec%ipamente &i dotări care să u&ureze activitatea gospodărească, a unuiaspect plăcut al locuin"ei &i împreurimilor, asigurarea de miloace de transportcorespunzătoare, existen"a spa"iilor libere pentru odi%nă, recreere, oacă.

D problemă de o deosebită importan"ă este amplasarea corectă a locuin"elor înlocalită"i. xistă a&a-numitele zone de locuit care trebuie să ocupe partea din teritoriu cucele mai bune condi"ii naturale. eritoriul respectiv trebuie să asigure condi"ii optimepentru sănătatea popula"iei, să aibă posibilită"i de alimentare cu apă potabilă, de

îndepărtare &i neutralizarea apelor meteorice (rezultate în urma ploilor, topirii zăpezii), aapelor uzate &i a reziduurilor solide, protec"ie împotriva zgomotului &i a poluării mediului

înconurător, de dezvoltare a zonelor verzi, să fie ferit de surpări &i alunecări de teren,


14/28

avalan&e, inunda"ii, emana"ii sau infiltra"ii de substan"e toxice, inflamabile sauexplozive.Solul destinat construc"iilor trebuie să fie poros &i cu capacitate deautopurificare, de infiltrare a apei &i de dezvoltare a vegeta"iei. Eivelul apei subteranetrebuie să fie la minimum 7,4-9 m de baza funda"iei, pentru a nu se infiltra apa înconstruc"ie.!n stabilirea amplasamentului unei locuin"e trebuie "inut cont &i de existen"a

unor disponibilită"i de teren pe care să se amenaeze= spa"ii pentru oacă, pentruparcarea &i gararea autove%iculelor popula"iei din zona respectivă (la distan"ă deminimum 97 metri de ferestrele camerelor), spa"ii verzi comune, spa"ii pentru recipien"ide colectare a reziduurilor menaere (pot fi cuplate cu spa"ii pentru bătutul covoarelor),aflate tot la distan"ă de minimum 97 m de clădire &i maximum :7 m de intrarea înclădiri.2lte cerin"e vor fi în legătură cu unită"ile de servire a popula"iei (alimentare,comer", asisten"ă medicală) &i miloacele de transport. Ce asemenea, trebuie createzone de protec"ie sanitară între întreprinderile industriale ce poluează atmosfera sauproduc zgomot &i zonele de locuit.+erin"ele sanitare ale unei locuin"e presupun uniluminat corect, o ventila"ie &i încălzire eficiente.

(l%minat%l loc%in#ei reprezintă un factor de mediu de prim ordin pentru func"ia vederii &i,prin intermediul oc%iului, pentru întregul organism.Iluminatul poate fi natural sauartificial. +el natural se realizează prin lumină solară directă, difuzată sau reflectată.xistă anumi"i factori de care depinde realizarea iluminării naturale. i sunt=

- clima de lumină a teritoriului ce depinde de pozi"ia soarelui pe cer, gradul de acoperirea cerului, transparen"a atmosferei, gradul latitudinii/- orientarea locuin"ei prin pozi"ionarea fa"adelor &i ferestrelor/ în "ara noastră, orientărileoptime sunt cele sudice, sud-estice &i sud-vestice.- obstacolele din fa"a ferestrelor au rol important în reducerea iluminatului/ s-a stabilit căpentru a evita umbrirea, distan"a între clădiri trebuie să fie mai mare sau cel pu"in egală

cu înăl"imea clădirii celei mai înalte/- tipul, forma, dimensiunile &i amplasarea ferestrelor, calitatea geamurilor &i modul lor de între"inere, pot influen"a nivelul de iluminare naturală a încăperilor/- miloacele de ecranare a ferestrelor, adâncimea camerei, culoarea pere"ilor &imobilierului, gradul de încărcare cu mobilă, sunt tot atâ"ia factori ce interferă cuiluminatul natural.

Iluminatul artificial - necesitatea sa rezultă din faptul că unele activită"i deosebite impunun iluminat local pe suprafa"a de lucru. Iluminatul general reprezintă modalitatea de arealiza, în întreaga încăpere, un nivel ce permite efectuarea activită"ii fără să solicitedeosebit aparatul vizual.

!n cazul iluminatului general, trebuie evitată strălucirea corpului de iluminare(amplasarea sa în apropierea tavanului), iar în cazul iluminatului local, trebuie ca oc%iisă fie men"inu"i în interiorul ung%iului de protec"ie al lămpii.

)entila#ia loc%in#ei


15/28

+erin"ele sanitare ale ventila"iei sunt=

- reducerea sau păstrarea microclimatului la nevoile confortului termic/- înlăturarea alterărilor de compozi"ie a aerului produse prin viciere sau poluare/- realizarea sa eficientă în orice anotimp/

- evitarea producerii de nocivită"i sau disconfort.Indicatorul vicierii aerului este bioxidul de carbon rezultat din respira"ie. Se apreciazăastfel că aerul din încăpere este viciat atunci când concentra"ia bioxidului de carbondepă&e&te 7,l A.Ceoarece ventila"ia locuin"ei se face aproape exclusiv în condi"iinaturale, trebuie să se "ină seama de faptul că încăperile nu reprezintă spa"ii ermetic

înc%ise. Intre aerul din interior &i cel exterior se realizează un sc%imb permanent (maimare sau mai mic), având ca rezultat înlocuirea unei păr"i din aerul încăperii. 2cestsc%imb natural depinde atât de unii factori fizici ai aerului (temperatură, presiune,direc"ie &i viteză a curen"ilor de aer), cât &i de caracteristicile constructive (naturamaterialelor, amenaări).

Fentila"ia naturală eficientă se realizează prin aerisirea *nc+perilor în timpul desc%ideriiperiodice a ferestrelor sau u&ilor.D aerisire permanentă, fără alterarea microclimatului &ifără a necesita părăsirea încăperii, se poate realiza cu autorul oberli%turilor.!n afaraventila"iei naturale, uneori se impune folosirea sistemelor de ventila"ie artificiale.

,nc+l&irea loc%in#ei

!n zona noastră climatică, măsurile de izolare termică a locuin"ei nu sunt suficientepentru a men"ine confortul termic în anotimpul rece. +âteva luni pe an, încălzirealocuin"ei este o necesitate. $ără acest lucru, solicitările termice ale organismului ar fi

foarte mari, ar depă&i capacitatea lui de termoreglare &i ar produce îmbolnăviri datoratefrigului. +erin"ele sanitare ale încălzirii=

- ambian"a termică să corespundă la 9:-69 grade de temperatură efectivă corectată/- temperatura aerului să nu prezinte varia"ii mai mari decât cele care sunt stimuladecva"i pentru sistemul de termoreglare (varia"ii de 9-6 grade + pe orizontală &i de ;grade + pe verticală între podea &i la 9,4 m deasupra ei)/- temperatura pere"ilor interiori nu trebuie să aibă varia"ii mai mari de ; grade + fa"ă detemperatura aerului/- umiditatea relativă să nu scadă sub ;4 A/- să nu prezinte risc de accidente &i nocivită"i (incendiu, zgomot, poluarea aerului).

Incălzirea poate fi locală &i centrală=

-. (nc+l&irea local+ - diferite tipuri de sobe. 2vantaele constau în faptul că realizează otemperatură ambiantă ce corespunde nevoilor individuale &i o bună ventila"ie a

încăperilor prin tiraul realizat.


16/28

Cezavantaele constau în încălzirea neuniformă, cu diferen"e mari de temperatură,murdărirea încăperilor, poluarea aerului, pericolul de incendiu, consum de energieumană.

/. (nc+l&irea central+ - instala"ii de conducte cu insuflare de aer cald, calorifere cu apă

caldă sau cu vapori de apă, panouri radiante.2vantaele sunt reprezentate de nivelulridicat &i uniform al temperaturii corpurilor de încălzire, nu poluează aerul, numurdăre&te încăperea, are bun randament de utilizare a combustibilului, evită pericolulde incendiu &i consumul de energie umană.Cupă ce am văzut care sunt cerin"eleigienice ale unei locuin"e, este necesar să precizăm câteva lucruri legate de o altăno"iune &i anume microclimat%l loc%in#ei . 2cesta este definit de factorii de mediu ce semanifestă într-un spa"iu relativ restrâns= încăperi de locuit, încăperi publice, locuri demuncă, institu"ii pentru copii, spitale, săli de spectacole, centrul populat cu zonele luifunc"ionale, spa"iile verzi, sta"iunile balneo-climatice.!n termenul de microclimat suntcuprin&i 3 factori fizici ce intervin în termoreglare (temperatură, umiditate, viteza demi&care a aerului &i radia"iile calorice). Car, în aceea&i măsură acest termen poate

cuprinde - în sens mai larg - &i $actori $i&ici ce influen"ează organismul, dar nu intervin întermoreglare= presiune atmosferică, radia"ii luminoase &i ultraviolete, ionizarea aeruluietc., precum &i $actori chimici &i biologici , ce contribuie la confortul igienic &i la stareagenerală bună a organismului sau din contra, pot favoriza unele tulburări sau

îmbolnăviri.+ând condi"iile termice sunt favorabile, organismul se găse&te într-o starede confort (de bine)= temperatura corpului este relativ constantă, diferitele func"iunidecurg normal, subiectiv persoana are o senza"ie plăcută.ste necesar ca în locuin"e, lalocul de muncă, în încăperi publice, să se realizeze acest microclimat de confort ce vareprezenta garan"ia unei activită"i fizice &i intelectuale mai bune, un randament mairidicat.D problemă de importan"ă maoră în asigurarea bunei igiene a locuin"ei oreprezintă vicierea aerului din încăperi &i influen"a sa asupra organismului. !n încăperile

locuite aerul se viciază, sc%imbându-&i treptat proprietă"ile.xistă metode de apreciere agradului de viciere a aerului în încăperile locuite. 2stfel, miros%l eviden"iază foarte bineacest lucru, dar este valabil pentru un timp scurt după intrarea în încăpere &i dacă sevine din locuri cu aer curat.>n indicator c%imic deosebit este bio"i%l e carbon a căruiconcentra"ie cre&te paralel cu vicierea. Ce asemenea, se folose&te ca indicator,densitatea germenilor din aerul încăperilor (număr total de germeni &i număr destreptococi %emolitici pe 9 metru cub de aer).rebuie avut în vedere că normele pentruaprecierea vicierii aerului din locuin"e, pe baza densită"ii germenilor să fie mai coborâtepentru încăperile de copii, saloane de spital, săli de opera"ii din sec"iic%irurgicale.roblema aerului viciat este importantă nu numai pentru senza"iadezagreabilă, dată de mirosul, uneori insuportabil, ci mai ales pentru influen"ele nociveasupra organismelor. ulburările ce apar la persoanele ce trăiesc, stau îndelungat saulucrează în aer viciat, în condi"iile unor încăperi suprapopulate, cu ventila"ie proastă,sunt=

- tulburări imediate sau acute (stare de rău, astenie, cefalee, ame"eală, grea"ă,vărsături, sete, uscăciune a mucoaselor, inapeten"ă, scădere a aten"iei &i a capacită"iide muncă, palpita"ii, somnolen"ă sau agita"ii, cre&tere a temperaturii, delir, sincopă,c%iar moarte/


17/28

- tulburări tardive sau cronice (scăderea metabolismului energetic, obosealăpersistentă, stare de intoxica"ie, la care sunt sensibili în primul rând cei cu afec"iuni%epatice &i coronariene - cardiace), scădere a rezisten"ei la infec"ii, cre&tere a frecven"eituberculozei, a bolilor neuropsi%ice, a deficien"elor de dezvoltare.

numerarea tuturor acestor tulburări ce pot apărea prin nerespectarea normelorigienice de via"ă, se constituie în tot atâtea argumente &i într-o pledoarie pentrualegerea unui mod de via"ă în care să primeze respectarea principiilor igienice de trai &iadoptarea unui comportament adecvat pentru a&a-numitul mod de via"ă sanogen -generator de sănătate.

*giena locului de munc& are mai multe aspecte, cum ar : igiena locului demunc& efecti, igiena spa3iului destina seririi mesei, reguli generale deigien& 2n spa3iile comune sau intens circulate 5i 2n ceea ce prie5tepersoanele bolnae 5i reguli priitoare la substan3ele periculoase.

*giena locului de munc& trebuie s& aib& 2n edere mai multe tipuri desubstan3e care o amenin3& cum ar : substan3ele c%imice, materialele inertenisip, sticl&, materialele reciocul demunc& trebuie s& aib& acces u5or la ap& de b&ut 5i 2n spa3iile intens circulates&li de 5edin3e, arii de recep3ie, toalete se recomand& s& e4iste geluripentru cur&3area m6inilor 5i 5ere3ele antibacteriene.9 aten3ie special& trebuie acordat& substan3elor periculoase, adic& acelorsubstan3e lic%ide, gaze sau solide care presupun un risc pentru s&n&tateasau securitatea lucr&torilor. ?n aceast& categorie se includ agen3i c%imici 5ibiologici 5i de asemenea substan3e fabricate ca un produs deriat al muncii,precum 5i materiile prime.

Igiena echipamentului:Echipamentul creează un microclimat favorabil,ajutând organismul în procesul de termoreglare. îmbrăcămintea (maieu,tricou, trening.etc. are rolul de a limita pierderea de căldură pe timpfriguros, de a mic!ora absorb"ia razelor pe timp călduros, iar pe timpul

efortului de a ceda surplusul de căldură, dacă este cazul, în acest scopechipamentul ("esătura, materialul trebuie să fie permeabil pentru aer, săprezinte conductibilitate termică, să aibă porozitate mare, să fie higroscopică(să absoarbă repede transpira"ia !i să o evapore. #n vederea îndepliniriicondi"iilor men"ionate, îmbrăcămintea trebuie să satisfacă următoarelecerin"e: să corespundă climei, vârstei, se$ului, sportului respectiv% săpermită pătrunderea aerului% să aibă o culoare adecvată (culorile închise


18/28

absorb razele calorice !i luminoase, culorile deschise le reflectă% săabsoarbă cât mai pu"in substan"ele rău mirositoare sau to$ice% să fietrainică, solidă, economică% să încălzească uniform corpul% croiala să laselibere mi!cările. &ulorile echipamentului sunt importante sub aspectestetic.#ncăl"ămintea (pantofi de tenis, bocanci, ghete, clăpari etc. să

influen"eze favorabil func"iile piciorului, să fie uscată, moale, comodă, săcorespundă sportului practicat !i să nu stânjenească mi!cările. Echipamentulsă asigure protec"ie împotriva unor agen"i fizici !i mecanici (apărători,glezniere, genunchere, suspensoare, că!ti etc..

Igiena bazelor sportive !i instala"iilor.'rin bază sportivă se în"elege oriceconstruc"ie sau amenajjare specială, permanentă sau temporară, împreunăcu ane$ei social)sanitare necesare !i prevăzută cu utilajul corespunzătorpracticării e$erci"iilor fizice !i a sportului. Ele se împart în două grupe mari:baze sportive deschise, unde activitatea este limitată de obicei de anotimp(terenuri de sport, pârtii de schi, stadioane, etc% baze sportive închise (săli,

piscine, etc, care permit activitatea sportivă în decursul întregului an. înfunc"ie de amploarea activită"ii pot fi: baze sportive simple destinate unuisingur sport !i baze sportive comple$e destinate practicării mai multorramuri de sport (stadioanele, parcurile sportive. în cadrul bazelor sportive,amenajările se împart în:

a amenajări de bază, unde se practică e$erci"iile fizice !i sportul (sala,terenul%

b amenajări au$iliare sanitare (garderobe, vestiare, du!uri, *.&.)uri,

cabinete medicale%c amenajări au$iliare administrative, care asigură condi"iile materiale(magazii, ateliere%

d amenajări pentru spectatori (tribune, ane$e social) sanitare. +uprafa"aminimă de amenajări sportive dintr)o localitate, necesară pe cap de locuitor,este de ,- m.

Igiena materialelor sportive.'roasta calitate a aparatelor, materialelor(saltele, trambuline, mingi, corzi, bare, por"i, panouri etc, precum !i

prezen"a lor neglijentă la locul de antrenament, provoacă traumatisme. +eimpune a!adar ca inventarul !i materialele să fie depozitate în locuri specialamenajate !i între"inute corespunzător.

+ă nu fie rupte, ruginite, zim"ate, crăpate !i să corespundă regulilor stabilite,standardelor, ca !i necesită"ilor pentru care au fost confec"ionate (discuri,suli"e, bile pentru greută"i !i ciocan, mingi, bare !i discuri pentru haltere,


19/28

schiuri, rachete, palete, crose pentru hochei, etc. 'ersonalul administrativ,profesorul, antrenorul, arbitrul, să controleze ori de câte ori este nevoie !i sănu se permită accesul la materialele sportive necorespunzătoare.

/etodele igienice a restabilirii si cresterii optiunii de munca:

0idroprocedurile ) tehnica medicala de recuperare si intretinere. Bailetermale sunt eficiente prin efectul temperaturii apei asupra structuriiosoase si asupra organelor interne.

2tat %idroterapia cat si baile termale sunt metode traditionale de tratament folosite inca din cele mai vec%i timpuri de civilizatiile romane, grecesti, c%ineze si

aponeze.rocedurile %idroterapiei includ sedinte de sauna, dusuri la temperaturicorespunzatoare afectiunilor pacientilor, bai sau impac%etari. Gidroterapia esteeficienta prin raspunsul organismului la temperatura apei si la presiunea ei.Impulsurile apei stimuleaza secretia %ormonala, revigoreaza circulatia sangelui inorganism si diminueaza durerile structurii osoase.+a principii generale ale

%idroterapiei, procedurile cu apa rece incetinesc activitatea organelor interne, iar apa calda le stimuleaza si le revigoreaza.

+ontractarea mus%ilor, stresul, oboseala si starile de anxietate dispar dupa doarcateva sedinte de %idroterapie, in care sunt alternate dusuri cu apa fierbinte sirece, fara ca organismul sa sufere socuri.recerea este treptata, pentru caintregul organism sa simta eficienta bailor folosite de terapie. Sunt activati astfelreceptorii de la nivelul pielii, iar tensiunea musculara se eliberata in cel mai scurttimp.Gidroterapia se foloseste pentru tonifierea organismului, stimulareadigestiei, circulatiei si a sistemului imunitar, prin eliminarea toxinelor sidurerilor.'ai mult, apa actioneaza eficient si asupra afectiunilor plamanilor,

stomacului si inimii.xista persoane care sunt sensibile la temperaturi extremesau la variatii puternice. In cazul lor, sedintele de %idroterapie nu sunt indicate,iar supraveg%erea medicala este strict necesara.In cazul diabeticilor, mediciirecomanda evitarea bailor fierbinti si impac%etarile, mai ales la membreleinferioare. Gipotensivii sau femeile insarcinate vor evita de asemenea bailefierbinti, care pot fi daunatoare sistemului circulator.erapia cu bai fierbinti estecontraindicata batranilor si copiilor. 2ctiunea rapida a apei ii poate extenua, iarorganismul se va simti slabit si lipsit de forta si vitalitate.?eumaticii saupersoanele care sufera de iritatii in zonele genitale vor evita baile reci si sauna.

In secolul vitezei, foarte multe persoane prefera un dus rapid in defavoarea uneibai calde de minimum umatate de ora, intr-o cada plina cu apa si spuma. otusi,economisirea timpului nu este mai avantaoasa decat cumulul de beneficii pecare o baie relaxanta le poate aduce.In afara de faptul ca o baie calda reprezintaantidotul perfect impotriva stresului si tensiunii, auta la detoxifiere, stimulareacirculatiei sanguine si intarirea sistemului imunitar.D baie calda, de care sa tebucuri cel putin o data pe saptamana, va avea efectul terapeutic al unui masa


20/28

executat de un profesionist. ?elaxarea musculara intensa atenueaza crampele simigrenele si contribuie la o mai buna elasticitate a tesuturilor.

'asaul de relaxare

+uprinde mai multe forme de masa, se folosesc mi&cări &i te%nici u&oare, blânde &irelaxante. 2ută la eliminarea stresului din organism, la relaxarea generală aorganismului, îmbunătă"e&te circula"ia sanguină, dar &i elimină tensiunile articulare,stimulează limfa, detensionează mu&c%ii contracta"i, ec%ilibrează sistemul nervos,calmându-l &i stimulându-l. ste recomandat &i femeilor însărcinate.

'asaul terapeutic

Sau masa de remediere este considerat o formă de tratament paramedicală în urmaunei afec"iuni &i nu numai. 2cesta se realizează pe zona tensionată, în scopul de a

ameliora simptomele apărute. 'asaul terapeutic face parte din procedurile derecuperare medicală &i este un bun tratament pentru afec"iunile motorii.Ce asemenea, el stimulează circula"ia sângelui, are efect antialgic, îmbunătă"e&temobilitatea articulară &i metabolismul local. Hi, nu în ultimul rând, masaul terapeuticaduce beneficii considerabile în afec"iuni precum %ernia de disc, discopatia &ispondiloză cervicală, artroza, tendinita &i multe altele. Se fac mai multe &edin"econsecutive până la vindecarea completă.

'asaul sportiv

ste o parte esen"ială a oricărui antrenament fizic pentru sporturile de performan"ă.

e%nicile sau tipurile de masa folosite au scopul de a cre&te performan"ele sportivului,dar &i de a auta în recuperarea de după accidentări sau leziuni. xistă 3 tipuri de masasportiv= ante-eveniment, post-eveniment, de refacere &i de reabilitare.

'asaul aromatic

+ombină eficient uleiurile esen"iale folosite în aromoterapie, cu te%nici de masaspeciale în scopul promovării sănătă"ii emo"ionale &i fizice ale pacientului. Se merge peideea de a restabili armonia minte-corp, ec%ilibează sănătatea emo"ională &i fizică aunei persoane, care este atât de importantă.

Reflexoterapia

ste o parte a reflexologiei &i un tip de masa special. Se folose&te prin te%nici deapăsare &i stimulare a punctelor reflexogene de la nivelul tălpilor &i a palmelor. rinacestea se stimulează anumite zone din organism &i se repun în func"iune organe &izone afectate de boli. ?eflexoterapia este contraindicată femeilor însărcinate.


21/28

Drenajul limfatic

Crenaul limfatic constă într-un preso-masa, în care se ac"ionează asupra ganglionilorlimfatici. fectele masaului de drenare se vor sim"i imediat prin dinamizarea circula"ieilimfei, întărirea sistemului imunitar, eliminarea toxinelor din corp, intensificareacurentului limfatic &i eliminarea apei din organism.

Masajul capilar

'asaul capilar este indicat pentru a reduce durerile de cap &i cefaleea, fiind în acela&itimp decontracturant. 2re că efect relaxarea, stimulează &i ec%ilibrează circula"iasanguină la nivelul capului, reface buna dispozi"ie, stimulează capacitatea deconcentrare &i de gândire, dar în acela&i timp întăre&te rădăcina părului &i reducecăderea acestuia.

Masajul facial

ste o terapie ce include nu doar fa"ă, ci &i gâtul &i decolteul. 2re efect calmant, redaelasticitatea &i suple"ea tenului, reduce ridurile &i aută la ridicarea pome"ilor. 'asaulfacial, eliberează stresul acumulat în corp, încetine&te procesul de îmbătrânire &i autăla oxigenarea celulelor, eliminând astfel toxinele.

Masajul anticelulitic

'asaul anticelulitic este acel tip de masa aplicat local pe zonele afectate de celulită, înscopul de reducere a acesteia. Se face de obicei pe &olduri, picioare, fese &i abdomen.entru un efect mai bun, se recomandă folosirea unor uleiuri sau creme speciale.

Indicaiile masajului:

• afec"iuni ale aparatului locomotor, reumatismale, neurologice, posttraumatice,psi%ogene -afec"iuni articulare, miozite, miofasciite, nevrite &i polinevrite, retrac"iimusculo-tendinoase, contracturi musculare, %ipotrofii &i atrofii musculare de diferitecauze,

• afec"iuni ale aparatului cardiovascular - staze venoase &i limfatice, cu edemecirculatorii periferice,

• afec"iuni ginecologice - inflama"ii cronice, ptoze uterine, aderen"e,

• afec"iuni psi%ogene - forme de nevroză astenica, spasmofilii, distoniineurovegetative,

• pediatrie - anemii, ra%itism, sindroame %ipoanabolice,


22/28

• geriatrie - tratament de între"inere &i stimulare a musculaturii sceletice &i ametabolismului diminuat

• optimizarea formei sportive,

• sedentarism,

• îmbunătă"e&te consisten"a, elasticitatea &i mobilitatea pielii,• cre&te suple"ea &i ameliorează circula"ia sângelui la nivelul "esutului subcutanat

&i conunctiv,

• stimulează resorb"ia produ&ilor din urul leziunilor cu refacerea mai rapidă a"esuturilor respective cu grăbirea cicatrizarilor,

• îmbunătă"e&te circula"ia sângelui, cu cre&terea cantită"ii de oxigen de la nivelul"esuturilor &i cu eliminarea mai rapidă a toxinelor provenite din activitatea mu&c%ilor,

• activarea limfei.!ontraindicaiile masajului:

• afec"iuni maligne sau cu poten"ial de malignizare prin masa,

• afec"iuni cutanate (boli de piele)

• stare febrile,

• afec"iuni inflamatorii osoase &i osteoarticulare,

• tuberculoză cu diferite localizări,

• tromboflebite &i tromboze,

• afec"iuni cardiovasculare acute,

• afec"iuni pulmonare acute,• afec"iuni acute ale tubului digestive,

• manifestări %emoragice,

• boli psi%ice maore

Razele ultraiolete @#, o component& important& a radia3iei solare,au proprietatea de a distruge numeroase microorganisme. =rintroe4punere sucient de 2ndelungat& pot distruse c%iar 5i cele mai

rezistente bacterii de e4. bacilul tuberculozei sau sporii formele derezisten3& ale microbilor. =entru a asigura o atmosfer& igienic& 2nlocuin3a ds. l&sa3i ca soarele s& p&trund& prin ferestrele desc%ise 5irazele ultraiolete or reduce 2n mod radical gradul de impuricare alaerului 5i suprafe3elor solide.


23/28

#fectul antirahiticE4punerea decitar& la razele soarelui poate duce la apari3ia ra%itismului.Boala apare mai ales la copii 5i se manifest& prin deformarea oaselor lungiantebra3e, gambe, coaste, 2nt6rzierea cre5terii, un tonus decitar almusculaturii, paloarea tegumentelor. Ra%itismul se datoreaz& unei caren3e

de itamina ". Razele ultraiolete, sub ac3iunea c&rora este stimulat&produc3ia acestei itamine la nielul pielii, au un rol capital 2n tratarea 5ipreenirea ra%itismului.

$lte efecte benece ale razelor solare intensic& circula3ia sanguin& mai ales la nielul pielii mi5c&rile respiratorii dein mai rare 5i mai ample8 stimuleaz& pancreasul, glandele saliare, paratiroide, suprarenale, %ipoza,

timusul 5i gonadele.

%ronzarea"up& cum 5tim cu to3ii, e4punerea la soare e urmat& de pigmentarea pielii.Razele ultraiolete accelereaz& producerea melaninei, pigment care esteprodus de organism 5i 2n condi3ii normale, dar 2n cantitate mai redus&.=igmentul melanic, 2mpreun& cu 2ngro5area stratului cornos al pielii 5icre5terea p&rului, au rolul de a prote0a organismul de supra2nc&lzire. ?ns&,aten3ie: popularitatea de care se bucur& CbronzulD nu este 0usticat&, cidimpotri& este contrazis& de medicin&. 9ric6t de multe ar propriet&3ile

benece ale razelor solare 5i oric6t leam aprecia, trebuie s& ne ferim dee4ager&ri.

#fecte nedorite Arsura solar&. E4punerea peste m&sur& la soare poate aea ca urmarearsuri e4trem de nepl&cute, multe nop3i nedormite, oboseal&, disconfort. *nsola3ia. Radia3iile solare de intensitate mare pot s& produc& insola3iein;ama3ia 2neli5urilor creierului, cu manifest&ri 5i consecin3e nu rareorifoarte grae. @rticaria solar& 5i fotosensibilitatea. E4ist& persoane cu o sensibilitateanormal& la lumin&, persoane la care este prezent& a5anumitafotosensibilitate. ?n cazul urticariei solare, e4punerea la soare declan5eaz& om6nc&rime a tegumentelor. !ancerul de piele. 7tudiile medicale arat& c& apro4. (F din cancerelepielii 2nregistrate la rasa alb& apar pe acele p&r3i ale corpului care sunte4puse de regul& la soare. 7tatisicile din 7tatele @nite au eiden3iat c& 2ntrun singur deceniu, din 1G p6n& 2n 1H, num&rul cazurilor de melanommalign din aceast& 3ar& sa dublat din cauza e4punerii abuzie la soare.


24/28

&oţiunile ecran antisolar$actorul de protec3ie solar& 2nscris pe lo3iunile ecran 2mpotria arsurilorsolare arat& c6t de mult se poate prelungi e4punerea la soare f&r& s& apar&arsuri 2n condi3iile aplic&rii lo3iunii. "e e4emplu, dac& de obicei 2ncepe3i s&suferi3i arsuri dup& '( minute de e4punere la soare, aplicarea unei lo3iuni

ecran cu factor ' & prote0eaz& cca. -( minute. !el mai indicat este s&folosi3i o lo3iune ecran cu factor de protec3ie de cel pu3in 1. >a mare estepreferabil& folosirea lo3iunilor ecran rezistente la ap&."e5i lo3iunile ecran prote0eaz& pielea 2mpotria cancerului cutanatbazocelular, scuamos 5i c%iar 5i a melanomului malign, ele nu elimin&necesitatea pruden3ei 5i a protec3iei prin 2mbr&c&minte.

'chelarii de soareE4punerea pe termen lung la ultraiolete cre5te 5i riscul de cataract&. *at& dece, 2n zilele de ar& puternic 2nsorite, oc%elarii de soare nu trebuie

considera3i un lu4, ci o necesitate. !6tea repere pentru a alege oc%elarii desoare potrii3i: Alege3i oc%elarii cu lentile din material care confer& protec3ie ma4im& fa3&de radia3iile ultraiolete. $orma oc%elarilor nu trebuie s& permit& p&trunderea radia3iilor @# dinsprelateral sau pe deasupra. =entru actiit&3i 2n aer liber de e4. pe nisipul pla0ei sau la munte, pez&pad& sunt de preferat lentilele mai 2nc%ise la culoare. ?n sc%imb, pentruconducere auto oc%elarii trebuie s& aib& lentile mai desc%ise la culoare,pentru a permite izibilitate mai bun&.

!ulorile cele mai recomandate sunt cele de nuan3& gri sau erzuie, caredistorsioneaz& cel mai pu3in aspectul natural al peisa0ului.

I"#II $"%I&I'I In general in incaperile inc%ise aerul este incarcat pozitiv din punct devedere ionic. 2ctivitatile curente, ec%ipamentele electronice precum monitoare decalculatoare, televizoare, radio-uri, electrocasnice in general, s.a.m.d, genereazaionizarea pozitiva a aerului. ana si simpla frecare a talpilor de un covor sau o moc%etaelibereaza in aer o cantitate insemnata de ioni pozitivi. Ionii sunt de fapt molecule sauatomi aflati in stare electrica diferita de starea naturala, care , prin saltul la un numarmai mare de electroni pe ultimul strat electronic, primesc sarcina pozitiva. Catorita

prezentei ionilor pozitivi in exces intr-o incapere, practic, toate suprafetele devinincarcate pozitiv. raful din aer si alte elemente poluante, capata si ele sarcina pozitiva.+oncentratia mare a ionilor pozitivi scade puterea de concentrare, genereaza dureri decap, indispozitie, somnolenta, tulburari nervoase diverse, putand duce c%iar lairitabilitate, stres, agresivitate. +oncentratiile marite de ioni pozitivi sunt contraindicatepentru persoanele nevrotice, cardiace, %ipotensive, cu afectiuni pulmonare sau renale.Cupa cum vedeti, aceasta prabusire a ionilor1 sau dezec%ilibru ionic dintre ioniipozitivi si cei negativi, poate cauza numeroase probleme celor care petrec o perioada


25/28

indelungata de timp in incaperi inc%ise si slab aerisite. ?emediul consta in crearea unuinivel ionic adecvat mediului respectiv, cu scopul restabilirii starii naturale a atmosferei.Intr-o incapere inc%isa, in conditiile in care o aerisire corespunzatoare nu poate fi luatain calcul datorita poluarii din marile orase, singura posibilitate reala ramane ungenerator de ioni negativi.

I"#II #()*&I'I Ionizarea aerului nu este o descoperire recenta, ionii atmosfericiexistand in atmosfera inca de la formarea amantului, in vreme ce Eatura mentine orezerva constanta a acestora prin intermediul actiunii vantului, fulgerelor, ploii,vegetatiei, radiatiilor cosmice si solare, etc. Eatura stie1 cum sa mentina un raportbenefic intre concentratia de ioni negativi si cea a ionilor pozitivi. In conditii atmosfericenormale precum cele intalnite in aerul de tara1 , concentratia ionilor negativi poate variade la aproximativ 9777 pana la 3777 de ioni pe cm;. 2sta numim noi aer curat, nu-iasaJroblemele apar in interiorul cladirilor, unde sc%imbul de aer este nesatisfacator si ioniinegativi din aer pot atinge concentratii scazute de cca. B7 ioniKcm;.

'ai mult, in astfel de medii ionii isi pierd polaritatea mult mai usor, aungandu-se la oproportie intre ionii pozitivi si cei negativi de 3=9. i au fost supranumiti si +itamineleaerului, deoarece stimuleaza si armonizeaza maoritatea proceselor vitale, dar si pecele din sfera psi%icului si a emotionalului. In prezenta acestor ioni, sistemul imunitareste extrem de activ, asimilatia se regleaza de la sine, circulatia sanguina se intensifica,in timp ce procesele de regenerare sunt stimulate.Ionizarea negativa intre anumite limite, aduce o relaxare generala, si o diminuare apresiunii arteriale si al ritmului de respiratie, a sc%imbului de vitamine, determinacresterea ec%ilibrului %emodinamic (diminuarea vitezei de oxidare a eritrocitelor,cresterea numarului de eritrocite din %emoglobina, diminuarea leucocitelor),imbunatatirea starii de sanatate, imbunatatirea atentiei si a capacitatii de munca,

normalizarea functiei neurale centrale si vegetative.

Efecte terapeutice: e$punerea pielii la aerul ionizat negativ constituie untratament e$trem de eficient contra eczemelor infec"ioase, contra psoriazisu)lui, pentru vindecarea rapidă a arsurilor !i a diferitelor plăgi. Inspirat zilnic,vreme de 1) ore, în cure de minimum o săptămână, aerul ionizat negativeste folosit cu succes contra migrenelor, hipotiroidiei, tulburărilor decircula"ie periferică, pentru recuperarea după accidente !i traumatisme,pentru tratarea depresiei, asteniei.

&oncluzii:

Igiena este o ramură a medicinei preventive, specialitate care studiază ac iunea factorilor de mediuțasupra sănătă ii popula iei, în vederea prevenirii îmbolnăvirilor, a inerii sub control a riscurilor de mediu, aț ț țscăderii expunerii la factorii de risc a popula iei prin eforturi concertate ale societă ii i utilizarea eficientăț ț șa resurselor. $actorul esen"ial ce determina sănătatea omului constituie modul lui de viata. . !n aceastăno"iune intra regimul corect de muncă, odi%na, alimentarea ra"ională, men"inerea la nivel cuvenit a


26/28

activită"ii fizice, călirea, respectarea regulilor de igiena individuală, renun"area la deprinderile cotidienedăunătoare, priceperea de a men"ine ec%ilibrul neuro-emo"ional în situa"ii conflictuale. Regimul zileireprezintă succesiunea raţională şi precisă, repetată zi de zi, a diferitelor tipuri deactivitate efectuate in decursul a 24 de ore, inclusiv a alimentatiei si odihnei. Unregim corect contribuie la menţinerea şi întemeierea stării de sanatate, creează odispoziţie echilibrată, asigură o desfăşurare optimă şi ecientă a activităţilor, îi

disciplinează pe copii şi le îmbunătăţeşte pofta de mancare. 7omnul omului maturtrebuie sa dureze minim GH ore pe zi. !el mai util somn e acela care incepe in prima

0umatate a noptii , inainte de ora '- si se termina dimineata dereme. 9 alimentatieinsucienta cantitati duce la scaderea greutatii corporale si a capacitatii de munca si lainstalarea unor boli grae.9 alimentatie neecilibrata calitativ poate duce la subnutritie, iar un complex detulburari nu atine numai o eneratie, ci si pe descendentii acesteia. Abuzul alimentar sistematic poate determina

instalarea altor boli nu mai putin periculoase 2obezitate, diabet, uta3, toate boli rave mai ales prin complicatiile pe

care le enereaza, daca alimentatia nu se restrane si nu se corecteaza in timp util. Iiena corpului este in

concordanta cu activitatea corecta a oranismului si duce la imbunatatirea scimbului de substante, circulatiei

sanvine, diestiei, respiratiei, dezvoltarii capacitatii fizice si intelectuale a omului.Iiena corpului necesita, mai

intai de toate, pastrarea curateniei pielii.


27/28

. http:33444.curaj.net39p7;-11. http:33444.megaparinti.ro3articol3in)ce)consta)regimul)zilei) la)

copii7. https:33444.tonica.ro3alimentatia)rationala3-. http:33o5.ru3d59

cmdlogE$ternalpenlin5


28/28

Ed Fizica II

Documents

Transcript of Ed Fizica II