C. TEME

1. Studii de caz 1.1. Calculul concentraţiei teoretice de substanţe poluante la sol 1.1. 1. Justificarea proiectului În vederea amplasării, sau extinderii unui cartier de locuinţe într-o zonă aflată în apropierea unor agenţi poluanţi este necesar şi un calcul prealabil al concentraţiei de substanţe poluante emise în armosferă şi regăsite la sol. Se consideră cazul de amplasare a unor locuinţe prezentat în figura 1.

Fig.1. Planul de amplasament al cartierului de locuinţe. Cei trei agenţi economici care emit poluanţi sunt: - o centrală termică (I), care arde combustibil cu conţinut de sulf. Centrala evacuează gazele arse ce conţin şi dioxid de sulf, printr-un coş înalt; - o rafinărie de petrol (II) din care rezultă gaze ce conţin hidrogen sulfurat. Evacuarea gazelor se realizează prin două coşuri identice; - o întreprindere chimică (III), care elimină clor prin luminatoare, la nivelul acoperişului, la înălţimea H faţă de sol. Topografia locală este relativ uniformă, neprezentând denivelări importante. Râul nu influenţează microclimatul din zonă. Nu se cunosc variaţiile zilnice ale vitezei vântului, gradientului vertical de temperatură, turbulenţa şi regimul precipitaţiilor. Datele meteorologice de care se dispune (valori medii pentru un interval de doi ani) indică o frecvenţă a vînturilor dinspre zona industrială spre oraş, cu viteza medie anuală vo = 2,5 m/ s. 1.1.2. Tema de proiect Să se stabilească zona de la care poate fi amplasat cartierul de locuinţe, prin calcularea concentraţiei teoretice, la sol de substanţe poluante. Etapele de rezolvare a proiectului sunt:

- calculul înălţimii H de evacuare a poluanţilor din cele trei întreprinderi industriale; - calculul concentraţiei maxime de poluanţi ajunşi la sol, într-un punct "0" amplasat în partea nord - vestică a zonei propuse pentru construcţia de locuinţe. 1.1.3. Date de proiectare Datele pentru proiectare sunt prezentate în tabelele 1-6. Rezultatele obţinute pentru concentraţiile de poluanţi ajunse în punctul "0" se compară cu concentraţiile maxim admise (CMA) . Zona se consideră aptă pentru construcţia de locuinţe dacă toate trei concentraţiile de poluanţi sunt mai mici decât concentraţiile maxim admise pentru 24 ore. ` Tabelul 1. Caracteristicile poluanţilor. Sursa de poluare SO2 H2S Cl2 CMA (mg/ m3 ) - momentan - în 24 ore

0,75 0,10

0,03 0,01

0,30 0,10

Poluant emis (kg/24h) - caz 0 - caz 1 - caz 2 - caz 3 - caz 4 - caz 5

8600 8000 9000 9500 7500 8800

850 700 820 900 650 750

40 60 35 50 55 45

Tabelul 2. Date constructive pentru coşuri şi luminatoare. Coşuri evacuare din sursele I/II Luminatoare evacuare din sursa III Caz h , m D , m u , m/s L , m H , m ϕ sinϕ 0 100/80 5/3 15/10 500 20 10 0,174 1 100/80 4/2,5 14/15 800 25 15 0,259 2 120/100 6/3 20/13 650 10 20 0,342 3 120/120 6/3,3 17/12 700 15 12 0,208 4 80/60 4/2,5 14/11 600 20 25 0,423 5 90/90 5/2,5 16/13 750 25 20 0,342 Tabelul 3. Distanţele de la sursele de poluare la punctul "0". Distanţa xo , m SO2 H2S Cl2 - cazul 0 4000 3700 5300 - cazul 1 3600 3500 5000 - cazul 2 5000 4500 2500 - cazul 3 6000 5500 3100 - cazul 4 3200 2500 3700 - cazul 5 5500 5000 4000

Tabelul 4. Valorile factorului ϕ pentru diferite înălţimi de evacuare h, în condiţii atmosferice diferite.

h, m ϕ n = 0 n = 0,2

h, m ϕ n = 0 n = 0,2

20 1,15 1,19 120 1,54 1,79 40 1,30 1,39 140 1,57 1,85 60 1,40 1, 57 160 1,60 1,89 80 1,46 1,63 180 1,63 1,92 100 1,50 1,71 200 1,65 1,95

Tabelul 5. Valorile concentraţiei specifice k . 103 pentru surse punctiforme. H, m xo, m

50 60 70 80 90 100 110 120

300 0,39 400 0,5 0,2 500 18,5 3,1 0,41 600 43,0 13,0 3,2 1,2 700 66,5 27,5 9,5 2,9 0,75 800 83,0 40,0 18,0 7,3 2,4 0,73 900 92,0 52,0 28,5 12,5 5,7 2,3 1000 94,0 61,1 35,0 20,0 10,2 4,7 2,05 0,8 1100 91,0 63,5 42,0 26,0 14,0 7,8 3,8 1,7

1200 89,0 65,2 42,3 29,4 19,0 10,7 6,3 3,2 1300 84,0 65,2 47,5 33,5 22,4 15,0 8,8 5,0 1400 78,5 62,0 48,0 34,0 26,0 17,4 10,7 6,9 1500 73,5 59,5 47,0 36,0 26,5 18,8 13,3 8,5

1600 68,0 56,6 46,0 37,0 20,0 20,8 14,8 10,4 1700 64,5 53,4 45,0 36,5 28,7 21,9 16,3 11,9 1800 57,5 50,0 42,5 35,5 29,0 22,7 17,6 13,0 1900 54,0 47,5 41,5 35,0 29,0 23,2 18,6 14,4 2000 50,0 45,0 39,0 33,5 28,4 23,5 19,3 15,2 2200 43,0 39,4 35,0 31,0 27,0 23,0 19,4 16,0 2400 37,0 34,5 31,5 28,5 25,0 22,0 19,0 16,3 2600 33,0 31,0 28,5 25,5 23,5 21,0 18,5 16,2 2800 29,0 27,5 25,5 24,0 22,0 19,8 17,7 15,7 3000 25,0 24,0 22,5 21,0 19,5 18,8 16,2 14,9 3200 23,0 21,5 20,5 19,5 18,2 16,9 15,6 14,3 3400 20,0 19,5 18,5 17,7 16,6 15,6 14,6 13,4 3600 18,1 17,5 17,0 16,0 15,3 14,4 13,5 12,5 3800 16,7 16,0 15,5 14,7 14,2 13,4 12,6 11,9 4000 15,1 14,7 14,1 13,7 13,1 12,5 11,9 11,2 5000 9,7 9,5 9,4 9,2 8,9 8,6 8,4 8,0 6000 6,9 6,8 6,8 6,6 6,5 6,3 6,2 6,1

7000 5,1 5,0 5,0 5,0 4,9 4,8 4,7 4,6 8000 3,95 3,9 3,9 3,9 3,8 3,78 3,72 3,68 9000 3,2 3,15 3,1 3,1 3,05 3,04 3,0 3,0 10000 2,55 2,5 2,5 2,5 2,45 2,45 2,42 2,4

continuare tabel 3.5. H,m x0, m

130 140 150 160 170 180 190 200

1100 0,78 1200 1,6 0,73 1300 2,7 1,5 0,75 1400 4,4 2,4 1,3 0,65 1500 5,7 3,4 2,05 1,13 0,63 1600 7,2 4,5 3,0 1,8 1,1 0,61 1700 8,8 5,9 4,0 2,4 1,6 0,98 0,6 1800 9,5 7,1 4,8 3,3 2,2 1,42 0,87 0,58 1900 10,8 7,9 5,9 3,9 3,0 1,97 1,3 0,86 2000 11,7 8,8 7,1 4,8 3,5 2,4 1,75 1,16 2200 13,0 8,9 7,9 6,5 4,8 3,6 2,65 1,96 2400 13,6 11,3 9,15 7,4 5,9 4,4 3,6 2,7 2600 14,0 11,7 10,05 8,3 6,9 5,7 4,6 3,46 2800 13,9 12,2 10,3 8,9 7,6 6,3 5,25 4,15 3000 13,3 11,8 10,4 9,0 7,8 6,6 5,65 4,65

3200 12,9 11,7 10,3 9,3 8,1 7,1 6,2 5,3 3400 12,3 11,2 10,1 9,1 8,2 7,2 6,3 5,5 3600 11,7 10,7 9,75 8,9 8,1 7,3 6,45 5,75 3800 11,1 10,4 9,5 8,7 7,9 7,2 6,5 5,85 4000 10,5 9,8 9,1 8,5 7,8 7,15 6,45 5,9 5000 7,8 7,4 7,1 6,7 6,4 6,0 5,7 5,4 6000 6,9 5,7 5,6 5,4 5,1 5,0 4,75 4,55 7000 4,5 4,4 4,2 4,1 4,0 4,0 3,85 3,75 8000 3,64 3,6 3,5 3,4 3,4 3,3 3,2 3,12 9000 2,95 2,9 2,9 2,8 2,8 2,7 2,68 2,63 10000 2,38 2,36 2,34 2,32 2,3 2,25 2,22 2,18

Tabelul 6. Valorile concentraţiei specifice k .102 pentru surse liniare. H, m xo , m

10 15 20 25

50 420 2,8 60 1150 35 70 2050 161 4,9 80 2930 415 26 90 3430 785 90 5,7 100 4100 1190 210 21 110 4540 1600 386 57,5

120 4700 1990 575 118 130 4850 2300 820 217 140 4860 2550 1050 337 150 4780 2770 1260 460 160 4770 2940 1480 685 170 4700 3050 1650 765 180 4640 3100 1840 914 190 4500 3170 1980 1060 200 4400 3230 2080 1180 210 4280 3260 2180 1315 220 4170 3250 2220 1420 230 4050 3200 2300 1515 240 3950 3180 2350 1575 250 3850 3140 2380 1650 260 3750 3120 2410 1715 270 3640 3080 2430 1775 280 3540 3100 2440 1815

290 3440 2950 2430 1850 300 3360 2940 2420 1890 310 3280 2890 2410 1910 320 3200 2820 2380 1920 330 3140 2780 2360 1930 340 3030 2730 2350 1940 350 2970 2680 2300 1950 360 2880 2640 2990 1940 370 2830 2570 2280 1925 380 2780 2530 2250 1920 390 2700 2500 2230 1920 400 2670 2460 2210 1915 410 2590 2420 2170 1890 420 2550 2370 2160 1880 430 2500 2330 2100 1880 440 2440 2280 2080 1870 450 2380 2220 2060 1840 460 2330 2180 2030 1820 470 2290 2170 2000 1810 480 2250 2140 1990 1800 490 2200 2090 1950 1780 500 2170 2070 1930 1770 550 1990 1900 1800 1680 600 1840 1780 1700 1600 650 1700 1650 1580 1500 700 1585 1540 1490 1420 800 1400 1360 1430 1290 900 1245 1220 1200 1170 1000 1115 1100 1080 1070

1200 942 925 915 905 1400 807 790 780 780 1600 706 700 690 687 1800 630 630 624 618 2000 564 565 560 555 2200 512 512 512 505 2400 470 470 470 465 2600 434 434 434 434 2800 403 403 403 403 3000 376 376 376 376 3200 352 352 352 352

3400 332 332 332 332 3600 312 312 312 312 3800 297 297 297 297 4000 283 283 283 283 4500 250 250 250 250 5000 226 226 226 226 5500 205 205 205 205 6000 189 189 189 189

Se exemplifică proiectul de amplasament pe cazul notat cu "0" . 1.1.4. Calculul înălţimii la care sunt evacuaţi efectiv poluanţii în atmosferă Pentru calcul se utilizează formulele lui Andreev, considerând sursele de evacuare a poluanţilor (coşurile) ca punctiforme şi continue. Înălţimea până la care sunt evacuaţi poluanţii gazoşi în atmosferă prin coş este: H = h + ∆ h (1) în care: H - înălţimea de evacuare a poluanţilor, m; h - înălţimea geometrică a coşului, m; ∆ h - ascensiunea jetului de gaze deasupra coşului, m. Ascensiunea se calculează cu formula: ∆h = 1,9 . D . u / v (2) unde: D - diametrul gurii de evacuare a coşului, m; u - viteza efluentului la gura coşului, m; v - viteza vântului la gura coşului, m/ s . Viteza vântului se calculează astfel: v = vo . ϕ (3) unde: vo - viteza medie anuală a vântului, m/s; ϕ - factor de corecţie, care ţine cont de rugozitatea suprafeţei adiacente, şi de indicele de turbulenţă n. ϕ variază cu înălţimea h a coşului şi cu indicele n de turbulenţă. Se consideră n = 0 pentru condiţii atmosferice stabile; n = 0,2 pentru stabilitate relativă (turbulenţă mică); n = 0,33 pentru instabilitate atmosferică (turbulenţă mare). Valoarea maximă este n = 0,5. In cazul "0", pentru sursa I, din tabelul 3. se află h = 100 m, D = 5 m, u = 15 m/s, iar din tabelul 4. se determină ϕ = 1,5 considerând indicele de turbulenţă n = 0. Se calculează următoerele: vo = 2,5 . 1,5 = 3,75 m/s ∆h = 1,9 . 5 . 1,5/ 3,75 = 38 m H = 100 + 38 = 138 m Similar se calculează H şi pentru sursa II, cu menţiunea că evacuarea se realizează prin două coşuri identice, deci D = 2 . diametrul unui coş. Se află H = 110 m. Pentru sursa III, H este în tabelul 3, deci H = 20 m.

1.1.5. Determinarea concentraţiei maxime teoretice de poluanţi, la sol Se calculează concentraţiile de poluanţi ajunse la sol în punctul "0". Se utilizează formulele de calcul simplificate, recomandate de Sutton. Pentru o sursă punctiformă, continuă de poluant, cum este cazul coşurilor, concentraţia maximă în punctul "0" aflat la distanţa x de sursă este dată de relaţia: Co = k . Q/ vo (4) în care: Co - concentraţia la sol, în punctul "0", mg/ m3 ; Q - puterea sursei, g/s. Se calculează din debitul de poluant în kg emis în 24 de ore. k - concentraţia specifică, respectiv concentraţia noxei de la o sursă cu puterea Q = 1 g/s, pentru o viteză a vântului vo = 1 m/s. Valoarea lui k este aleasă din tabelul 5, în funcţie de distanţa xo (aleasă din tabelul 4) şi de înălţimea H de evacuare. Pentru o sursă liniară finită, concentraţia la sol în punctul "0" este: Co = k . QL / vo (5) în care : QL - puterea sursei liniare, în g/ s.m , calculată astfel: QL = Q / (L . sin α) (6) unde: L - lungimea frontului de evacuare, m ; α - unghiul pe care direcţia sursei - punct "0" îl face cu linia sursei. Valoarea lui k este aleasă din tabelul 6 în funcţie de distanţa xo şi de înălţimea de evacuare H. Astfel, pentru sursa I, care emite SO2 se cunosc xo = 4000 m şi H = 138 m. Din tabelul 5 se determină k (prin interpolare) = 9,94 .10-3 . Se calculează puterea sursei şi apoi concentraţia de poluant ajunsă la sol, în punctul "0" : Q = 8600 . 1000 / (24. 3600) = 99,54 g/ s Co SO 2 = 9,94 .10-3 . 99,54 / 2,5 = 0,396 mg/ m3

În tabelul 5 se găsesc şi valori subliniate pentru k corespunzătoare unor anumite înălţimi ale coşurilor şi unor distanţe maxime xmax. Cunoscând H se află kmax şi se calculează concentraţiile maxime la sol, provenite de la sursa de poluare. Astfel, pentru H ≈ 140 m se găseşte în tabelul 5 valoarea kmax = 12,2.10-3 şi xmax = 2800 m. Cu valoarea lui kmax se calculează apoi Cmax : Cmax SO 2 = 12,2 . 10-3 . 99,54 / 2,5 = 0,486 mg/ m3 În mod asemănător se calculează Co şi Cmax pentru sursa II, care emite H2S. Rezultă Co

SO 2 = 0,052 mg/ m3 şi Cmax SO 2 = 0,077 mg/ m3 . Pentru sursa III, care emite clor prin luminatoare, se utilizează relaţiile de calcul corespunzătoare surselor liniare finite. Astfel, în cazul studiat, direcţia sursei spre punctul "0" face un unghi de 10o cu linia sursei . Aplicând relaţia (6) se calculează mai întâi puterea sursei liniare QL: QL = 0,46 / (500 . 0,174) = 0,0053 g/ s.m Din tabelul 6, pentru distanţa xo = 5300 m şi H = 20 m se calculează prin interpolare k = 2,134. Se calculează apoi Co Cl 2 şi Cmax Cl 2 : Co Cl 2 = 0,0045 mg/ m3 Cmax Cl 2 = 0,0518 mg/ m3

Rezultatele se prezintă centralizat în tabelul 7. Tabelul 7. Concentraţiile de poluanţi calculate la sol pentru zona propusă construcţiei de locuinţe. Poluant CMA, mg/ m3 Co , mg/ m3 Cmax , mg/ m3 SO2 H2 S Cl2 Observaţii

Se compară aceste concentraţii cu concentraţiile maxim admise de standard pentru a stabili dacă zona studiată este sau nu recomandată pentru construcţia de locuinţe. Recomandarea se notează la "Observaţii", în tabelul 7. 1.2. Epurarea apelor industriale uzate 1.2.1. Justificarea proiectului Din multe instalaţii industriale rezultă ape uzate, care trebui purificate înainte de a fi reintroduse în circuitul natural. Problema epurării acestor ape uzate, sau reziduale, nu este simplă, deoarece aceste ape conţin diverşi poluanţi, solizi, lichizi, sau gazoşi, dizolvaţi sau nu, în concentraţii diferite, poluanţi care pot interacţiona între ei, sau pot produce efecte sinergetice. Instalaţiile de epurare se amplasează ţa sfârşitul procesului tehnologic, funcţionează de cele mai multe ori în mod continuu, iar costurile epurării se adună la costurile de producţie, mărind astfel costul produsului. De aceea, alegerea corectă a unui proces tehnologic cât mai simplu, care îndepărtează poluanţii sub limitele concentraţiilor admise de standarde, cu consumuri reduse de reactivi şi energie, cu recuperarea (acolo unde este posibil) unor substanţe valoroase, trebuie să fie preocuparea primordială a celor care se preocupă de epurarea apelor uzate industriale. In cazul în care concentraţiile de poluanţi din apele uzate sunt reduse, acestea se pot deversa în reţeaua de canalizare urbană, urmând ca epurarea lor să se realizeze la staţia centrală de epurare a oraşului. Se consideră o întreprinde industrială care epurează în instalaţia proprie de epurare o cantitate de apă uzată ce conţine substanţe organice. Acestea sunt reţinute prin adsorbţie pe cărbune activ. Cărbunele este apoi uscat prin suflare de aer cald şi tratat cu un solvent pentru eluarea substanţelor organice. Soluţia de solvent şi substanţe organice extrase din cărbunele activ este distilată, pentru separarea substanţelor organice de solventul, care se recirculă. Fluxul tehnologic este prezentat în figura 2.

pierderi cărbune 1 %

Adsorbţie pe carbune activ

Uscare cărbune

Eluare substanţe organice

Distilare

pierderi solvent 2%

substanţe organice 97 %

pierderi substanţe organice 3 %

abur

solvent+ substanţe organice cărbune

solvent cărbune regenerat

aer cald apă epurată

apă uzată

Fig.2.Fluxul tehnologic de epurare al apelor uzate dintr-o întreprindere .

1.2. 2. Tema de proiect Să se studieze eficienţa procesului de epurare a apelor reziduale dintr-o întreprindere în cazul recuperării şi valorificării substanţelor organice conţinute în ape. Se vor calcula costurile unitare ale apelor epurate în cazul nerecuperării substanţelor organice şi în cazul recuperării şi valorificării lor. 1.2.3. Date de proiectare Se vor lua în calcul datele prezentate în tabelul 8.

Tabelul 8. Datele de proiectare pentru stabilirea costurilor epurării unor ape reziduale. Cazul 0 1 2 3 4 5 6

D 0,45 0,70 0,75 0,55 0,60 0,65 0,50 Vv 0,15 0,16 0,17 0,18 0,22 0,23 0,20 Ci 1,7 1,8 1,6 1,4 1,3 1,2 1,5 Cf 0,10 0,09 0,07 0,06 0,05 0,04 0,08 Da 7500 7700 8000 8200 8700 9000 8500 S 150 140 130 110 100 90 120 A 0,27 0,33 0,28 0,32 0,29 0,31 0,30 dc 370 280 350 300 310 320 330 Ca 0,15 0,16 0,17 0,18 0,21 0,22 0,20

Notaţiile utilizate în tabelul 3.8 sunt: D - debit apă uzată, m3/ oră; V - viteza volumetrică, m3 apă/ (m3 cărbune . oră) ; Ci - concentraţia iniţială de poluant în apă, kg/ m3 apă ; Cf - concentraţia finală (la ieşirea din coloana cu cărbune) a poluantului în apă, kg/ m3 apă; Da - debitul de aer cald pentru uscarea cărbunelui, m3 / oră; S - cantitatea de solvent necesar pentru eluare, kg/ciclu; A - energia termică a aburului, Gcal/ciclu; dc - densitatea cărbunelui activ, kg/ m3; Ca - capacitatea de adsorbţie a cărbunelui, kg poluant/ kg cărbune. Alte date necesare rezolvării proiectului sunt: Tf - timpul de funcţionare a instalaţiei = 330 zile / an; Tu timpul de uscare = de două ori câte o oră/ ciclu; Ee a - energia electrică pentru suflare aer = 0,002 kWh/ m3 aer; Ee - energia electrică necesară funcţionării instalaţiei = 2 kWh; CAS 7 %; Am - amortizare = 200 000 000 lei/an; salarii S = 20000 lei/ oră; profit 5 %; TVA = 19 %. In calcul se iau în consideraţie următoarele preţuri şi tarife: apă uzată Pa = 1000 lei/ m3 ; energia electrică PE = 1200 lei/ kWh ; cărbune activ PC = 100000 lei / kg; abur PAB = 700000 lei / Gcal ; solvent PS = 50000 lei/ kg ; substanţe organice PSO= 120000lei/ kg; Pierderile din timpul procesului se înregistrează la: - cărbune activ, 1 % la fiecare ciclu de fabricaţie. Pierderea se completează la sfârşitul fiecărui ciclu, iar la sfârşitul anului se înlocuieşte întreaga cantitate; - solvent, 2 % la fiecare ciclu. Se înlocuiesc pierderile la sfârşitul fiecărui ciclu, fără a se elimina solventul la finele anului; - substanţa organică 3 % din ceea ce coloana a reţinut în timpul unui ciclu de fabricaţie.

1.2.4. Costul unitar al apei epurate Se prezintă pe cazul "0" calculaţia costurilor unui metru cub de apă epurată, în varianta fără recuperare şi cu recuperarea substanţelor organice. 1. Volumul de cărbune activ necesar epurării apei uzate: VCA = D/ V = 0,45/ 0,15 = 3 m3 2. Masa cărbunelul activ: MC = VCA . dc = 3.370 = 1110 kg 3. Substanţa organică reţinută la un ciclu de fabricaţie: SO = MC . Ca . 0,97 = 1110 . 0,15= 166,5 kg 4. Volumul de apă epurată la un ciclu de fabricaţie: Din 1 m3 apă .............se reţin (Ci - Cf ) kg poluanţi Va e ..........................................SO kg poluanţi Deci: Va e = SO / (Ci - Cf) = 166,5 / (1,7 - 0,1) = 104,1 m3 apă/ ciclu 5. Durata unui ciclu de epurare: TC = Va e / D = 104,1 / 0,45 = 231,3 h/ ciclu 6. Numărul de ciclii de epurare dintr-un an: N = Tf / TC = 330 . 24 / 231,3 ≈ 35 ciclii In continuare, calculele se raportează la un ciclu de fabricaţie. 7. Cantitatea de cărbune ce trebuie completată în urma pierderilor: MCC = 0,01 . MC (N - 1)/N = 0,01 . 1110 . 34/35 = 10,78 kg 8. Cantitatea de solvent ce trebuie completată: MSC = 0,02 . S = 0,02 . 150 = 3 kg 9. Cantitatea de energie termică: Et = A = 0,27 Gcal 10. Cantitatea de energie electrică necesară pentru suflarea de aer cald: Ee a = 0,002 . 2 . Da . (N - 1)/N = 0,002 . 2 . 7500 . 34/35 = 29,14 kWh 11. Energia electrică necesară altor utilaje: Ee u = 2.Tf . 24/N= 2.330 . 24/35 = 452,57 kWh 12. Total consum energie electrică E E = E e a + E e u =29,14 + 452,57 = 481,71 kWh 13. Cantitatea de substanţă organică recuperată: SOR = SO .0,97 = 166,5.0.97= 161,5 kg 14. Cantitatea de apă epurată: Ae = D . 24 Tf/N = 0,45 . 24 . 330/35 = 101,83 m3 15. Costul cărbunelui activ: CC

= (MC /N + MCC) . PC = (31,71+ 10,78). 100000= 4249000 lei 16. Costul solventului: CS = MSC . PS = 3.50000 = 150000 lei 17. Cost energie termică (abur): CA = Et . Pt = 0,27 .700000 = 189 000 lei 18. Costul energiei electrice: CE = EE . PE = 481,71 . 1200 = 577320 lei 19. Cost apă uzată: Ca u = Ae . Pau = 101,83 . 1000 = 101830lei 20. Costuri de producţie : CP

= CC + CS + CA + CE + C au = 5267150 lei 21. Cost substanţă organică recuperată: CS O =161,6. 120000 = 19380600 lei

22. Salarii: S = 20000. 330.24/35= 4525714 lei 23. CAS: CAS = S . 0,07 = 4525714. 0,05 = 3 16800lei 24. Costurile întreprinderii: C Î = CP + S + CAS + Am /N= 15823949 lei 25. Profit: Pr = 0,05 . CÎ = 791197 lei 26. Total (1) : Tot 1= CÎ + Pr = 16615146 lei 27. TVA: TVA = 0,19 . Tot = 3156878 lei 28. Total (2) : Tot 2 = 19772024 lei 29. Cost unitar apă epurată fără recuperarea substanţelor organice: C1 = 19772024/ 104,1 = 189 933 lei/ m3 30. Cost unitar apă epurată cu recuperarea şi valorificarea substanţelor organice: C2 = (19772024-19380600)/ 104,1 = 3763 lei/ m3

Concluzii Recuperarea şi valorificarea substanţelor din apele uzate duce la scăderea apreciabilă a costului unitar al apei epurate, deci costul produsului întreprinderii va fi majorat cu o valoare mai mică. 2. Teme de cercetare ştiinţifică (referate) 1. Mediul înconjurător şi dezvoltarea durabilă. 2. Calitatea mediului: indicatori pentru aprecierea calităţii, controlul calităţii, standarde de calitate, monitoring de mediu. 3. Auditul de mediu. 4. Aplicarea managementului de mediu. 5. Poluanţi cu efecte imediate sau pe termen lung. 6. Aspecte ale poluării atmosferei/aerului/solului: surse de poluare, poluarea pe zone geografice, caracterul transfrontier al poluării, accidente majore etc. 7. Ecotehnologii pentru prevenirea/reducerea sau combaterea poluării. 8. Economisirea resurselor naturale, reciclarea deşeurilor. 9. Urbanizarea şi efectele asupra mediului. 10. Conflictele armate şi impactul asupra mediului. 11.Importanţa unor reuniuni internaţionale pe probleme de protecţia mediului.