CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI 1.1 SCURT ISTORIC 1.2 Obiect de activitate 1.3 Resursele firmei 1.3.1 Resursele financiare 1.3.2 Resursele umane 1.3.3 Resursele materiale 1.4 Caracterizarea economico-financiara a activitatii firmei CAPITOLUL II AMPLASAREA OPTIMA A FIRMEI 2.1 Factorii care influenteaza si determina amplasarea firmei 2.2 Premizele care stau la baza posibilitatilor de amplasare a firmei 2.3 Directii principale de actiune in vederea perfectionarii procesului de amplasare teritoriala a firmei !!! pentru aceste puncte trebuie adaptata teoria din curs . 2.4 Calcule economice de amplasare

CAPITOLUL III STRATEGII ECONOMICE ALE FIRMEI ( pe etape ) PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A LOR 3.1 Importanta strategiilor economice pentru activitatea firmei 3.2 Elaborarea strategiei economice a firmei( pe etape) 3.3 ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL FIRMEI 3.4 Elaborarea planului de afaceri al firmei ( pe CAPITOLE )

CAPITOLUL IV EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII FIRMEI 4.1 Indicatori de exprimare a eficientei economice, prezentarea calculului si analiza acestora 4.2 Posibilitati de crestere a eficientei economice

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A FIRMEI 1.1 SCURT ISTORIC Soceitatea a fost infiintata in anul 2002, avand profilul actual de productie, iar din 2004 a fost preluata de actuala conducere. S-a schimbat atat actionariatul cat si managementul companiei. Din acest moment activitatea societatii cunoaste o crestere puternica. Sediul social al societii S.C. DIAVIST PRODUCT SRL este in Com. Filipestii de Padure, Str. Garii, Nr. 661, jud. Prahova si tot aici isi desfasoara activitatea productiva STRUCTURA SOCIETATII Numele firmei SC. DIAVIST PRODUCT SRL Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului : J 29 / 376 / 2000 Cod Fiscal: R 12937765 Forma juridica de constituire: SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA. Natura capitalului (stat, particular, strain, mixt) Particular 1.2 Obiect de activitate Activitatea firmei presupune: Aprovizionarea cu materie prima Prelucrarea Comercializarea produselor folosind diverse canale de distributie Activitatea curenta consta in productia si prelucrarea carnii in produse si semipreparate specifice grupate astfel: Parizere (porc, pui, curcan) Salamuri si carnati Carne tocata preparata si pasta de mici (congelata) Specialitati afumaturi Produse vegetale ( ocazional ) Actuala echipa de conducere a preluat destinele societatii odata cu schimbarea structurii actionariatului in anul 2004. Acest lucru a adus un suflu puternic in cadrul societatii prin cresterea productiei fizice si a cifrei de afaceri.

1.3 Resursele firmei 1.3.1 Resursele financiare STRUCTURA CAPITALULUI SOCIAL Infiintarea societatii Data infiintarii: Iunie 2000 Valoarea capitalului socialactual: 7.000.000.000 lei Structura actuala de Actionariat: Denumire actionar Ovidiu Cord- Administrator, (persoana fizica) S.C.PETRO-CONSTRUCT S.A Ploiesti

Participare capital (%) 50% 50%

la

1.3.2 Resursele umane Prezentarea Organigramei SC.Diavist Product SRL este organizata in urmatoarele compartimente: Departamentul de Productie Departamentul Financiar-Contabil Departamentul Vanzari-Marketing Departamentul Desfacere Transporturi Departamentul Mecanic - Intretinere Departamentul Resurse Umane Salarizare Departamentul Administrativ - Paza Conducerea societatii 1. Ovidiu CORD Functia:Administrator, asociat 2. Cristian TUDOSE Functia:Director General Responsabilitati:Conducerea si coordonarea activitatii firmei 3. Ioana STROE Departamentul: Financiar-Contabil Functia: Director Economic 4. Liviu MATEI Departamentul: Vanzari -Marketing Functia:Director de Vanzari 5. Mioara SANDULESCU Departamentul: Productie Functia:Director de Productie

6. Costin OLTEANU Departamentul: Mecanic - Intretinere Functia:Mecanic Sef 7. Nicoleta PAUN Departamentul:Asigurare a Calitatii Functia: Manager Asigurarea Calitatii 8. Violeta IORDACHE Departamentul: Salarizare Resurse Umane Functia: Sef Serviciu Personal executiv Societatea are un numar total de salariati de 95 ,din care: Cu contract de munca: Din care cu vechime in societate mai mare de 2 ani: peste 50% Din care cu functie de conducere si functie de executie: 6 Personal de executie: 79 Personal indirect productiv: 16 1.3.3 Resursele materiale Drepturi de proprietate sau de folosinta: Terenuri: SC. Diavist Product SRL detine in chirie terenul aferent cladirilor administrative si halelor de productie actuale, in conformitate cu Contractul de Inchiriere Nr. 10 din. 31 Aug. 2000, incheiat cu proprietarul Asociatia Agricola FAUR S.A din Filipestii de Padure, pana la data de 31 Aug. 2020.In vederea constructiei noii investitii, SC. Diavist Product SRL are in proprietate terenul aferent acesteia, in suprafata de ~16.000 mp, situat in Com. Magureni, Jud. Prahova Cladiri, echipamente si utilaje, mijloace de transport Societatea detine in proprietate cladirile si incintele in care isi desfasoara activitatea.Toate mijloacele de productie sunt proprietatea firmei. De asemenea firma detine in proprietate sau in derulare contracte de leasing, mijloace de transport necesare aprovizionarii, desfacerii si manipularii materiilor prime si a produselor finite. Mijloace fixe-Categorii Valoare Inventar Valoare ramasa Structura FA (ROL) (ROL) (%) Constructii-Cladire sediu 6.035.879.683 4.170.199.145 17,32 % Terenuri 448.780.000 448.780.000 1,29 % Echipamente tehnologice 15.667.422.944 11.862.638.786 44,95 % Aparate,instalatii de 257.677.708 180.428.916 0,74 % masura si controlMobilier,aparatura birotica 306.212.245 166.576.210 0,87 %

si alte active corporale Mijloace de transport Imobilizari necorporale TOTAL

12.979.232.427 59.393.090 34.854.598.097

9.589.130.507 35.449.004 26.453.202.568

34,66 % 0,17 % 100%

1.4 Caracterizarea economico-financiara a activitatii firmei Se observ faptul c firma a nregistrat profit n ultimii trei ani de activitate i, mai mult dect att, valoarea profitului a crescut de la an la an, ajungnd n 2007 la valoarea de 150 miliarde lei. Acest lucru denot o buna situaie economicofinanciar a ntreprinderii n ansamblul ei. Faptul c activitatea societatii aduce profit denot faptul c aceasta este o activitate rentabil i n acelai timp eficient, n condiiile n care cheltuielile sunt meninute la un nivel mai sczut dect veniturile. De asemenea, existena profitului permite firmei s fac investiii n cercetare-dezvoltare, modernizare, marketing, prospectare a pieei, deschiderea a noi baze in tara etc., astfel nct pe viitor s poat s-i mreasc cota de pia sau, de ce nu, s-i diversifice domeniile de activitate, ptrunznd pe noi piee De asemenea, se observ nregistrarea unor rate de rentabilitate constante i relativ ridicate (n jurul valorii de 8-9%), ceea ce denot, aa cum s-a artat i n paragraful anterior, obinerea unor valori relativ mari ale profitului, n condiiile unor influene contextuale favorabile. Astfel, principalii purttori de interese pot fi satisfcui crend astfel o imagine bun societatii att n interiorul, ct i n afara ei. Acionarii sunt multumii c i pot primi dividendele, salariaii sunt multumii c i pot primi salariile, iar clienii sunt mulumii c pot achiziiona produse de calitate. Att eficiena, ct i marja profitului, aflate la parametrii satisfctori, mai sunt determinate i de doi ali factori i anume respectarea corelaiilor conform crora indicele productivitii muncii este mai mare dect indicele salariului mediu, iar indicele cifrei de afaceri este mai mare dect indicele numrului de salariai. Acest lucru denot o politic salarial bine fundamentat, n care nivelul salariilor este stabilit pe baza unor metode matematice care coreleaz nivelul salariilor cu nivelul ierarhic pe care se afl angajatul, cu sarcinile i responsabilitile ce-i revin, precum i cu rezultatele muncii sale. n urma analizei diagnostic s-a observat i o cretere a cifrei de afaceri reale. Acest lucru are influen asupra mririi cotei de pia a firmei i denot o bun reacie a managementului ei n condiiile concurenei impuse de economia de pia. De asemenea, denot o folosire judicioas a capacitilor de producie ale societatii, capacitate de producie care poate fi mrit n viitor n condiiile mririi cererii sau a diversificrii activitilor. n ceea ce privete indicatorii financiari, se poate observa o evoluie pozitiv a fondului de rulment i a nevoii de fond de rulment, precum i o rat de finanare a capitalului circulant pozitiv, cu valori ce le depesc pe cele care sunt considerate normale (valori n jurul procentului de 50%). Aceste date statistice au efecte n practic n sensul c se creeaz condiii de mbuntire de fond a firmei n

urmtorii ani, avnd n vedere c, n acelai timp vor crete si solvabilitatea i lichiditatea societatii. Mai mult dect att, indicatorul ce msoar lichiditatea patrimonial se afl n limite normale, sugernd astfel o relativ stabilitate financiar, SC Diavist Product SRL putndu-i permite ca, n viitor, s-i poat dezvolta activitatea prin intermediul obinerii de credite n condiii avantajoase. Acest lucru se va putea realiza deoarece o situaie financiar stabil determin o putere de negociere a societatii mare n relaia cu bncile creditoare. Din graficul de alaturat se observa o crestere a productiei fizice vandute de la 2590 tone in 2003 la 3593 tone in 2004. Cresterea procentuala a fost de 38,7%. Astfel, Diavist a ajuns la o cota de piata interna ( dpdv al cantitatilor vandute) de 4.8% in anul 2004, fata de 3.18% in anul 2003, conform graficului de mai jos.volum vanzari m ezeluri DIAVIST, (to) 4,000 3,500 3,000 2,500 2,000 1 ,500 1 ,000 500 0 3,593 2,590

2003

2004

DIAVISTm arket share (volum e) 6.00% 5.00% 4.00% 3.00% 2.00% 1 .00% 0.00% 2003 2004 3.1 8% 4.80%

In ceea ce priveste valoarea vanzarilor, valoarea acestora a inregistrat in 2004 cifra de 112 miliarde lei, cu 51% mai mult decat in anul 2003 cand sa-u inregistrat venituri totale de 74 miliarde lei

valoare vanzari m ezeluri DIAVIST , (m ROL) ld. 1 20 1 00 80 60 40 20 0 2003 2004 74 12 1

CAPITOLUL II AMPLASAREA OPTIMA A FIRMEI 2.1 Factorii care influenteaza si determina amplasarea firmei Factorii care influeneaz i determin amplasarea SC DIAVIST PRODUCT SRL sunt: - valorificarea resurselor materiale locale n vederea satisfacerii n condiii de eficien a cererii pieei cu bunuri de capital, bunuri produse, bunuri individuale sau prestarii servicii; - raionalitatea, care determin o folosire judicioas a resurselor naturale i a forei de munc; - distanele ntre diferitele uniti teritoriale; 2.2 Premizele care stau la baza posibilitatilor de amplasare a firmei Premizele care stau la baza posibilitatilor de amplasare a firmei sunt: - Factorii economici determin n mod obiectiv amplasarea n acele zone, centre, localiti n care se obin cele mai mari efecte economice sau se realizeaz cel mai mic consum de resurse totale, respectiv, asigur cel mai nalt nivel al eficienei economice reflectat de rentabilitate, productivitate, costuri la 1000 lei cifr de afaceri etc. - Factori naturali pot influena mai intens sau mai puin intens asupra amplasamentului industriilor. n acest caz, factorii naturali influeneaz ntr-o proporie destul de redus amplasarea societii.

- Progresul tehnico-tiinific este un factor care permite amplasarea mai liber a industriilor n teritoriu, mai ales prin prisma perfecionrilor aduse infrastructurii i suprastructurii transporturilor i a tehnologiilor de fabricaie. - Populaia constituie un factor de amplasare care trebuie abordat prin prisma a dou ipostaze: populaia n calitate de for de munc disponibil;, datorit forei mari de munc disponibile i datorit pieei de desfacere extrem de largi. - Factorii social-politici cum sunt: politica general de dezvoltare economico-social a rii; urbanizarea; infrastructura; ocrotirea sanitar a populaiei contra polurii mediului; aprarea naional etc, pot influena amplasarea industriilor, dar trebuie reinut faptul c este necesar ca aceste aspecte s nu contravin criteriului general al eficienei economice, de care se va ine seama obligatoriu, indiferent de factorul preponderent, la un moment dat sau n perspectiv.

2.3 Directii principale de actiune in vederea perfectionarii procesului de amplasare teritoriala a firmei - mbinarea dezvoltrii complexe cu specializarea judeelor i localitilor urmrete dezvoltarea preponderent a 2-3 industrii care valorific resursele i tradiia, n paralel cu dezvoltarea altor industrii care satisfac n condiii de eficien cererea pieii locale sau uneori chiar ale altor piee interne sau externe. De exemplu, n judeul Braov s-.au dezvoltat cu precdere industria mijloacelor de transport (autovehicule, material rulant, motociclete, biciclete, caroserii etc) care deine circa 18% din total industrie, industria cosmetic, 23% din total industrie i industria celulozei, hrtiei i cartonului 12% din total industrie. n judeul Prahova s-au dezvoltat cu precdere industria extractiv de produse petroliere, energetice, aproximativ 30% din total industrie, industria celulozei, hrtiei i cartonului, cu 9% din total industrie i industria sticlei, 8% din total industrie sticl. Paralel cu aceste industrii n judeele respective s-au dezvoltat i funcioneaz i alte industrii, dar care au o pondere mai mic n activitatea de ansamblu a acestora. - concentrarea teritorial a industriilor n platforme industriale asigur importante economii de investiii colaterale (infrastructur transporturi, reele de telecomunicaii, canalizri etc.) precum i condiii de punere rapid n funciune a societatilor. Platforma industrial este o parte a unui ora care este amenajat cu elemente de infrastructur att pentru ntreprinderile existente ct i pentru cele ce urmeaz a fi implementate. Ele dispun de terenuri amenajate pentru extinderi viitoare, fapt pentru care duratele de execuie i punere n funciune sunt reduse substanial. Astfel, fabrici de bere amplasate n asemenea platforme au fost puse n funciune n 6 luni; fabrici de televizoare i aparate video n 4-5 luni etc. Platforma industrial ofer unele avantaje economice: cooperare n producie; folosirea raional a terenului; folosirea eficient a infrastructurii i suprastructurii transporturilor; capacitate sporit de protejare a mediului (.staii de

epurare a apelor reziduale, electrofiltre, etc.) n funcie de specificul industriilor ce sunt concentrate n platforma industrial, acestea pot fi amenajate n exteriorul oraului, la marginea acestuia sau n interiorul lui. Amplasarea platformelor industriale n exteriorul oraului se face atunci cnd: - industriile se caracterizeaz prin procese tehnologice complexe care solicit suprafee mari de teren (rafinarii, siderurgie, chimie, materiale de construcii etc); ntreprinderile concentrate n platform necesit suprafee de teren special amenajate pentru depozitarea temporar sau definitiv a produselor secundare rezultate din procesele de producie/ (halde de zgur, rezervoare de deversri ape industriale, etc.) - necesit o infrastructur de transport complex i de mari dimensiuni perftru transportul materiilor prime i produselor finite; vehiculeaz cantiti mari de materiale; necesit condiii geografice i atmosferice deosebite: cderi de ap; o anumit direcie predominant a vnturilor, etc.; cnd normele de protecie a mediului impun necesitatea unei zone de protecie de cel puini Km de centrul oraului. La marginea oraului pot fi amplasate platformele industriale atunci cnd: se vehiculeaz cantiti mai mari de resurse materiale; capacitatea de producie a ntreprinderilor este stabilizat la un anumit nivel, nu se prevd extinderi viitoare; zona de protecie nu solicit spaii prea mari (industriile textil, alimentar, construcii de maini i echipamente, etc). Platformele industriale pot fi amenajate n interiorul oraului atunci cnd: ntreprinderile nu degaj noxe; cantitile de resurse materiale vehiculate sunt mici; vehicularea resurselor materiale se face n general cu mijloace auto; procesul de producie poate fi organizat pe vertical (confecii din textile, blnuri i piele; mecanic fin, electronic etc.). n oraele mari exist mai multe platforme industriale. Trecerea la mai multe platforme industriale este determinat de aciunea mai multor factori care limiteaz extinderea platformei sub aspectul eficienei economice. Printre aceti factori amintim: terenuri improprii care solicit lucrri costisitoare de desecri, consolidri, ndiguiri etc; epuizarea resurselor disponibile; creterea gradului de poluare peste limita admis; insuficiena infrastructurilor existente ca i necesitatea trecerii la noi infrastructuri etc. Amplasarea teritorial a industriilor constituie finalmente o problem de minimizare a cheltuielilor de transport, a investiiilor, a costurilor de exploatare, etc. aspecte ce pot fi rezolvate cu ajutorul programrii liniare, a unor algoritmi de cercetare operaional, teoria grafurilor, metoda ELECTRE, relaiile lui Stewart etc.

2.4 Calcule economice de amplasare a) Distana medie de transport

d =

q di =1 n i

n

i

qii =1

unde

q = cantiti de materie prim, produse finite ce se transport d = distana pe care se transport i = indice de identificare a furnizorului de materii prime sau a consumatorului de produse finite.d = [(1000 * 150) + (1200 *200) + (1400 *100)]/3600 = 147,222 km

b) Coeficientul de greutate. (Kg) Este raportul dintre greutatea materiei prime ( Gm ) i a produsului finit: ( G f )

Kg =

Gi =1 n i =1

n

mi

G

= 0.658fi

c) Coeficientul a dou costuri totale de transport. Este un raport ntre costul total al transportului materiei prime i costul total al transportului produsului finit: Kc =

C C

m f

=

G G

m f

d m trm d f tr f

= 4852/5250 = 0,92

Cm, Cf - reprezint costul transportului materiei prime i al produsului finit Gm, Gf - greutatea materiei prime (n t) i a produsului finit (la acesta, n locul greutii pot fi alte uniti de msur), dm, df - distana de transport pentru materia prim i produsul finit, trm, trf - tariful unitar pe t de materie prim sau produs finit.

CAPITOLUL III STRATEGII ECONOMICE ALE FIRMEI PLANUL CA INSTRUMENT DE CONCRETIZARE SI REALIZARE A LOR 3.1 Importanta strategiilor economice pentru activitatea firmei Strategiile i politicile dau o imagine de ansamblu asupra a ceea ce este firma n momentul analizei, ceea ce trebuie s fac societatea n scopul de a-i atinge obiectivele i ce resurse sunt necesare. 3.2 Elaborarea strategiei economice a firmei( pe etape) 3.2.1. Formularea misiunii firmei Voi porni formularea strategiei SC DIAVIST PRODUCT SRL de la diagnosticarea elaborat n capitolul anterior, n care am prezentat pe larg situaia economico-financiar existent n firm, precum i situaia manageriala a companiei. La sfritul diagnosticrii am prezentat punctele forte i punctele slabe ale organizaiei care, de asemenea, vor constitui o baz de pornire pentru elaborarea strategiei firmei n sensul c aceasta va ncerca s ntreasc i mai mult punctele forte i va ncerca s elimine ct mai multe puncte slabe. n acelai timp, strategia pe care o voi elabora va ncerca s armonizeze ct mai bine relaiile ntre principalii factori ai organizaiei, stakeholders-ii interni (manageri superiori, Consiliul de Administraie, acionarii, salariaii, sindicatul) i stakeholders-ii externi (clienii, creditorii, bncile, administraia public, concurena i opinia public). n contextul n care SC DIAVIST PRODUCT SRL are o cot de pia de 5,8% pe piaa de mezeluri din Prahova, acest procent asigurndu-i locul 9, misiunea organizaiei va fi aceea de a ncerca s-i mreasc aceast cot ncercnd s urce pe locul 5. Acest lucru presupune atingerea unei cote de pia de cel puin 20%. a) Scopul principal Scopul principal al SC DIAVIST PRODUCT SRL este s-i desfac gama larga de produse , care s permit onorarea clienilor tradiionali i/sau ocazionali. Este important de menionat faptul c societatea urmrete s-i realizeze acest scop pe toate categoriile de produse comercializate. b) Ce realizeaz firma? Domeniul principal n care acioneaz SC DIAVIST PRODUCT SRL este acela de producere i comercializare a produselor si preparatelor din carne.Activitile societatii SC DIAVIST PRODUCT SRL vor fi n aa fel concepute i derulate nct s permit armonizarea categoriilor de interese economice ale pricpalilor clienti. Concomitent, va urmri o valorificare eficace a resurselor materiale, financiare, umane i informaionale de care dispune pentru realizarea obiectivelor. c) Unde acioneaz firma?

Activitile se deruleaz n Filipestii de Padure Prahova . 3.2.2. Stabilirea obiectivelor strategice Situaiile informaionale, au permis formularea, pentru urmtorii trei ani, a urmtoarelor obiective strategice: a) Cresterea cu minim 40% a profitului brut, acest obiectiv avnd n vedere c n ultimii doi ani acest indicator a crescut n medie cu 37,24%. Acest lucru se va realiza pe baza susinerii trendului de cretere a cifrei de afaceri deja existent n anii precedeni. b) Scderea ritmului de cretere a cheltuielilor de la o medie de 34,74% pe an la numai 30% pe an printr-o mai bun alocare a resurselor. c) Proiectarea pn la 1 ianuarie 2008 a unui sistem de management inalt performant, axat pe managementul prin obiective i pe managementul prin bugete, implementarea efectiv a sistemului de management de mediu i atingerea parametrilor proiectai pn la sfrsitul anului. d) Asigurarea n continuare a respectrii corelaiilor fundamentale dintre activitaile societatii, evideniate de unele corelaii dintre obiective i implicit, indicatori economici: ICA>IFS>INS IW>IS, unde ICA - indicele cifrei de afaceri IFS - indicele fondului de salarii INS - indicele numrului de salariai IW - indicele productivitii muncii IS - indicele salariului mediu e) Atragerea unui numr de clieni mai mare cu 15% dect n prezent. f) n concordan cu celelalte obiective propuse, trebuie create inc 100 de locuri de munc n urmtorii trei ani, cu scopul de a mri cifra de afaceri, numrul clienilor societii i asigurarea creterii cotei de pia a firmei. g) Un alt obiectiv strategic l constituie mrirea rentabilitii financiare a societatii de la o medie de 14,5%, ct este n prezent, la o medie de 18%, pe urmtorii trei ani. Acest lucru asigur o mai bun balan ntre valoarea profitului net i valoarea capitalurilor proprii ale firmei. h) Continuarea tendinei de scdere a gradului de ndatorare, lucru care se poate realiza i prin ndeplinirea celorlalte obiective strategice, dar i prin elaborarea unei politici financiare judicioase, subiect al unui alt studiu, cel financiar. Aceast tendin de scdere a gradului de ndatorare trebuie s urmeze acelai trend, tendina de scdere meninndu-se undeva n jurul valorii de 30%, spre deosebire de media de 39% din ultimii trei ani. 3.2.3. Conturarea principalelor optiuni strategice

Realizarea obiectivelor strategice necesit conceperea i operaionalizarea unor opiuni specifice, ntre care cele mai importante sunt: a) Remodelarea managerial pe baza operaionalizrii managementului evoulat prin obiective i prin bugete; Cele mai importante dintre acestea sunt: - remodelarea managementului societii i a principalelor sale componente metodologic, decizional, informaional, organizatoric - pe baza unui scenariu metodologic riguros; - promovarea i utilizarea unui instrumentar managerial evoluat, care s graviteze n jurul managementului prin obiective i a managementului prin bugete; - introducerea managementului prin excepii ca un nou sistem de management care s fie n corelaie cu managementul prin bugete i managementul prin obiective; - mbuntirea parametrilor constructivi i funcionali ai subsistemelor decizional i informaional, din perspectiva indeplinirii funciilor n managementul societatii i al optimizrii ciclului informaie-decizie-aciune; - elaborarea unor strategii i politici realiste n domeniul managementului, care s ia n considerare tendinele pe plan mondial n acest domeniu; - derularea unor programe adecvate de formare i perfecionare managerial pentru cei implicai nemijlocit n funcionarea sistemului de management reproiectat; - informatizarea societatii (a proceselor de execuie n special, deoarece cele de management sunt deja parial informatizate) prin derularea majoritii activitilor cu ajutorul calculatorului electronic; - structurarea autoritii pe niveluri ierarhice, prin delimitarea corespunztoare a tipurilor de decizii ce urmeaz a fi adoptate de managerii amplasai n diverse ipostaze ierarhice; - delimitarea, dimensionarea i funcionarea de centre de gestiune, la nivelul crora se vor concepe i elabora bugete, desprinse din bugetul general al societatii b) Informatizarea societii Informatizarea societatii presupune o ealonare a aciunilor specifice, dup cum urmeaz: - diagnosticarea detaliat a funcionrii actualului sistem informaional i a fiecrei componente a acestuia (fluxuri, circuite i proceduri informaionale etc.); - reproiectarea sistemului informaional, n contextul mai larg al reproiectrii managementului societii; - elaborarea concepiei de ansamblu a sistemului informatic global; - elaborarea concepiei de detaliu a sistemului informatic, prin punctarea domeniiilor de aplicare, a situaiilor informaionale specifice, a fluxurilor i circuitelor informaionale pe care acestea le parcurg, a procedurilor de tratare a informaiilor; - stabilirea necesarului de calculatoare i a modalitilor de folosire a acestora; - constituirea bncilor interne de date; - elaborarea programelor i constituirea unor biblioteci de programe; - testarea sistemului informatic;

- efectuarea de corecii la nivelul unor aplicaii informatice; - formarea unei culturi informatice adecvate personalului societatii; - generalizarea sistemului informatic la nivel de societate; - racordarea la reeaua internaional; De menionat c n cadrul implementrii noului sistem informatic trebuie asociat o firm specializat i trebuie integrate numai programe cu marc nregistrat.

3.2.4. Dimensionarea resurselor alocate n categoria resurselor atrase i alocate pentru derularea procesului strategic se vor include: - resusele financiare; - resursele umane; - resursele informaionale; Resursele financiare Necesarul de fonduri pentru derularea aciunii de informatizare se apreciaz a fi n jurul valorii de 2 miliarde de lei, pentru achiziionarea echipamentelor i programelor informatice, racordarea la reeaua internaional i implicarea in procesul de informatizare a unei companii specializate. Sursele de finanare vor fi asigurate de: - prelevarea din profitul net al unei cote de 50%. Se anticipeaz ca aceast cot s reprezinte aproximativ 800 de milioane de lei pe parcursul urmtorilor trei ani; - restul necesarului bnesc va fi asigurat prin contractarea unor credite cu dobnd redus. Resursele umane Pot fi asigurate att cantitativ, prin mrirea treptat a numrului de angajai cu aproximativ 100 in urmtorii trei ani, precum i structural, prin mbuntirea nivelului de pregtire profesional i managerial a personalului i prin operarea unor modificri ale structurii socio-profesionale (creterea ponderii persoanelor cu studii superioare de la 35% la 39%, iar n cadrul acestora n special a economitilor i a juritilor). De asemenea, se impune o evaluare continu a potenialului personalului prin testarea periodic a cunotinelor, calitilor i aptitudinilor n vederea asigurrii unei corespondene depline ntre post i titularul de post. Resursele informaionale Aceste resurse vor fi asigurate att prin sistemul de formare i perfecionare continu a salariailor, ct i prin conlucrarea cu firme de consultan economic i managerial romneti i strine. 3.2.5. Precizarea termenelor i stabilirea avantajului competitiv

n ansamblul su, strategia acoper o perioad de trei ani, din momentul aplicrii. Prin implementarea strategiei se urmrete obtinerea unui avantaj competitiv n mediul concurenial, acesta concretizndu-se n special prin mbuntirea raportului costuri-avantaje n ceea ce privete clienii. Acest lucru are n vedere: - diminuarea, n limita ponderii impuse de obiectivele strategice i de interesele stake-hodersilor, a preurilor n comparaie cu preurile actuale, lund n calcul i rata inflaiei, precum i creterea economic preconizat pentru urmtorii ani. Se urmrete acest lucru n special pentru produsele auxiliare unde societatea este deficitar n raport cu concurena; - mrirea, n aceleai condiii ca la punctul anterior, a preurilor pentru produsele de baz. Acest lucru se prevede a se face n special acolo unde societatea i-a cstigat o important cot de pia i unde procentul clienilor fideli este mai mare, cu scopul de a atinge anumite obiective strategice stablite anterior. Astfel, obinerea avantajului competitiv nu se contrazice cu aplicarea strategiei. Avantajul competitiv fa de concuren va fi obinut cu ajutorul noului sistem informatic ce va fi introdus, acesta urmnd s genereze produse de o inalt calitate la costuri mai reduse. 3.2.6. Implementarea strategiei Recomand managementului de nivel superior al societatii luarea n considerare a urmtoarelor aspecte legate de implementarea strategiei globale i a strategiilor pariale: 3.2.6.1. Pregtirea implementrii Aceasta presupune: - pregtirea climatului de munc n vederea reducerii rezistenei la schimbrile preconizate prin proiectia strategic. Aceasta const n sensibilizarea i dezvoltarea de cunotine ale personalului societatii ntr-o abordare tristadial: 1. Pregtirea managerial a managerilor de nivel superior; 2. Pregtirea conductorilor de compartimente operaionale i funcionale; 3. Pregtirea managerial i economic a celorlalte categorii de specialiti. 3.2.6.2. Implementarea propriu-zis i evaluarea strategiei Studiul de reproiectare propriu-zis a sistemului de management insist pe particularitile fiecrei componente manageriale: se recomand o remodelare de ansamblu care s faciliteze realizarea obiectivelor strategice. Aplicarea integral a schimbrilor strategice preconizate n strategia global a firmei se realizeaz treptat, n funcie de termenele prevzute, de resursele existente i de impactul factorilor de mediu asupra societatii. Pe parcursul implementrii se recomand evaluarea rezultatelor obinute i compararea acestora cu obiectivele previzionate.

3.3 ELABORAREA PLANULUI ECONOMIC AL FIRMEI - Productia efectuata -Capacitatea de productie si gradul de utiliazare -Cercetarea stintifica,dezvoltarea tehnologica -Imbunatatirea calitatilor productive si a productiei -Investiti,reparatii capitale -Asigurarea,pregatirea si perfectionarea fortei de munca -Productivitatea muncii -Forta de munca,salarizarea -Aprovizionarea tehnico materiala si desfacerea productiei -Comertul -Costul de productie si eficienta utilizarii activelor fixe -Planul financiar Produse realizate SC DIAVIST PRODUCT SRL este companie productoare de produse din carne, drept urmare avem de-a face cu bunuri materiale de satisfacere a unei nevoi de baza, produse incluse in categoria bunurilor de larg consum si destinate practic tuturor consumatorilor de carne si produse din carne. In prezent fabrica de preparate din carne are o capacitate statistica de 14 tone/zi (3.645 tone/an) preparate din carne, care este structurata astfel : Cantitate (tone) Parizere Salamuri/carnati Carne preparata si pasta mici Specialitati/afumaturi Total (KG) Procentual, structura productiei este urmatoarea: Total 04-05 2.414 539 501 188 3.645

Structura Productiei

Parizere; 66,25%

Salamuri/carnati; 14,81%

Specialitati/afuma turi; 5,18%

Carne preparata si pasta mici; 13,76%

In ceea ce priveste calitatea produselor comercializate, DIAVIST a propus pietelor de desfacere doua game de produse: a) gama DIAVIST produse adresate claselor cu venituri modeste si medii la o calitate satisfacatoare b) gama SUPREM ( marca inregistrata la OSIM si proprietatea SC DIAVIST PRODUCT SRL) produse adresate claselor sociale cu venituri medii si ridicate la o calitate execelenta. Licente de fabricatie Pentru fabricarea acestor produse, DIAVIST PRODUCT SRL detine urmatoarele Licente de fabricatie: Licenta de Fabricatie Seria A Nr. 29993 / 23.09.2004 Fabricarea semipreparatelor si a preparatelor din carne; Licenta de Fabricatie Seria A Nr. 30026 / 08.12.2004 Fabricarea altor produse alimentare (produse vegetale din soia). Activitatea de cercetare-dezvoltare Introducerea produselor noi implica o anumita doza de risc pentru companie, reprezentnd un proces dificil si costisitor. Astfel, in procesul de dezvoltare a produselor se parcurg mai multe etape: o analiza preliminara, care prezint oportunitatea de dezvoltare a produsului, compatibilitatea

ideii cu obiectivele ntreprinderii si resursele de care se dispune, crearea si testarea conceptului de produs. La verificarea produsului se urmreste: utilitatea produsului in consum, prezentarea produsului, performantele comparativ cu produse similare, frecventa in consum, segmentul inta, disponibilitatea de plata a consumatorilor pentru acel produs, previziuni referitoare la cantitatea. Ulterior testrii conceptului exista testarea realizata in magazinele clientilor apropriati, unde in cea mai mare parte avem de-a face cu consumatori fideli ai gamelor firmei, urmrindu-se ndeaproape reaciile lor, putnd aciona aproape instantaneu. Caracteristicile procesului tehnologic Principalele etape importante ale procesului de productie sunt: Receptie materii prime, auxiliare si materiale Depozitarea materiilor prime, auxiliare si materialelor Transarea-dezosarea si alesul carnii Industrializarea Tratament termic Condiii de ambalare, etichetare, depozitare, termen de valabilitate - Inainte de ambalare si etichetare, produsele sunt racite in spatiu cu temperaturi de 0-40 C. - Produsul finit este etichetat i livrat vrac. - Etichetarea se realizeaz cu etichete autocolante / bucat sau pachet. - Pe etichet se ataeaz un lot necesar pentru controlul trasabilitii. - Produsul etichetat se aeaz n navete de plastic cptuite cu saci de uz alimentar. - Dup ambalare, produsul se livreaz cu ajutorul mijloacelor de transport dotate cu instalatie frigorifica, conform specificaiilor tehnice.. Depozitarea se realizeaz, de asemenea, conform specificaiilor fiecrui produs, sigurana lor nefiind afectat. Regimurile de temperatura si umiditate la depozitare sunt urmatoarele: preparate traditionale (caltabosi, tobe etc ), prospaturi (cremwusti, parizer etc), specialitati: t=2-50 C si =75-80% salamuri si carnati afumati: t=10-120 C si =75-80% afumaturi: t=12-160 C si =75-80% Acestea sunt cteva amnunte tehnice in ceea ce privete ambalarea, etichetarea si depozitarea, prin intermediul ambalajului si etichetelor (in curs de schimbare) dorindu-se asigurarea urmatoarelor aspecte: - protecia fizica - pstrarea

comunicarea si promovarea produselor, a mrcii si a imaginii noastre publice - utilitatea - identificarea uoara a coninutului (unde este cazul) - protecie din punct de vedere sanitar - facilitatea transportului prin greutate, manevrare, securitate - facilitatea vnzrii prin adaptare la modul de vnzare (merchandising) si adaptate la nevoile consumatorilor (feliate, vidate) si practice (pentru recunoaterea uoara a mrcii). Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime si materiale auxiliare. In functie de categoriile de aprovizionare:1. Furnizori de carne si materii prime de origine animala (carne, slanina,

-

CPL carne porc lucru, CVL carne vita lucru, organe, sorici, elemente de transare oase garf, cozi, pulpe) 2. Furnizori de aditivi si condimente (proteine vegetale si animale, amidon, mixuri naturale de condimente, coloranti alimentari, arome ) 3. Furnizori de materiale de umplere, ambalare, etichetare (membrane de umplere sintetice si naturale, etichete, pungi si cutii carton) 4. Furnizori de uilitati (apa, gaze, curent electric, salubritate, canalizare) 5. Furnizori de servicii (reparatii si intretinere utilaje, instalatii, laboratoare acreditate) Aprovizionarea pentru materiile prime si materialele neceseare activitatii de productie se face tinand cont de rulajul specific, stocurile tampon, termenul de livrare. Criteriile de analiza a ofertelor sunt: - calitatea materiilor prime si a materialelor (este obligatoriu ca reperele de aprovizionat sa fie insotite de certificate de calitate, conformitate, valabilitate si garantie, buletine de analiza si origine, certificate sanitar veterinare, instructiuni de utilizare etc.) - prt - termenul de livrare - modalitati si termene de plata - serviciile complementare asigurate de furnizori (consultanta, bonusuri, asistenta) Pentru carne si materiile prime de origine animala, aprovizionarea se face in exclusivitate in stare congelata (98%) si refrigerata (2 %). Deoarece nu exista capacitate de transare carcase, nu se aprovizioneaza cu carne si materii prime de origine animala in stare proaspata. (Acesta este un punct slab in comparatie cu principalii competitori, prelucrarea carnii proastete conferind o crestere a calitatii produselor si un cost de productie mai scazut)

Relatiile comerciale cu Furnizorii au la baza contracte ferme pe perioade determinate, care au stipulate termene si conditii de livrare si transport, preturi, modalitati si termene de plata. In alegerea furnizorilor, criteriile de selecie sunt: - calitatea materiei prime sau a materialelor auxiliare - preul - termenele de plata si regularitatea livrrilor - facilitatile la plata.

Aprovizionarea Aprovizionarea cu materii prime si materiale se face din piata interna (~97%), (producatori directi sau firme importatoare), si din export CE (~3%), (producatori directi si exportatori). Termenele de livrare pentru materii difer de la furnizor la furnizor. La sfritul fiecrei luni, pe baza unui necesar din producie, se transmit comenzi clare de livrare fiecrui furnizor n parte n vederea aprovizionrii lunii urmtoare lum n calcul furnizorii cu rulaje n fiecare lun. Stocuri de materii prime In organizarea activitii de aprovizionare trebuie sa se ia in calcul necesarul de resursele de acoperire a acestuia. Att pentru materia prima, cat si pentru materialele auxiliare, exista un anumit stoc de sigurana calculat funcie de mai muli factori cum ar fi: o consumul pe perioade pe baza previziunii vnzrilor ce genereaz consumurile specifice de materie prima si materiale auxiliare o mrimea capitalului disponibil pentru a fi investit in stocuri o costuri: de stocare (depozitare, deprecierile sau deteriorrile produselor stocate), dar si financiare (natura dobnzilor); de penurie (are in vedere o eventuala ruptura de stoc, implicnd cheltuieli suplimentare) o condiii de cumprare durata aprovizionrii o coeficientul de servire cu cat acesta este mai mare cu att livrrile sunt mai rapide, etc. Toi aceti factori permit efectuarea unor comenzi la intervale regulate de timp si intr-o mrime relativ constanta, fluctuaiile fiind generate de sezonalitatea produselor noastre. In ceea ce privete stocurile de sigurana, datorita termenelor de livrare si coeficientului de servire, exista o diferena destul de semnificativa, astfel ca pentru mrfurile achiziionate de pe piaa interna este creat un stoc de sigurana care

asigura in orice condiii producia pentru doua saptamani de zile, in timp ce pentru cele din import stocul este creat pentru a asigura producia pentru o luna de zile. Riscuri i dificulti 1. MATERIA PRIM IMPORTAT: Termene de livrare indelungate (chiar si 2 luni), evoluia pieei valutare, introducerea taxelor vamale de protecie (ex Polonia), reducerea subveniilor acordate exportatorilor de rile de origine. 2. MATERIA PRIM DIN AR: Insuficienta cantitativa a produciei de carne din tara, dar si calitatea necorespunztoare a acesteia (mai mult de 20-30% coninut de grsime fata de cel nregistrat in Occident).

Politica de pre Nivelurile medii ale preturilor pentru produsele procesate i comercializate de catre SC DIAVIST PRODUCT SRL pentru perioada analizata ( 2004-2005) sunt prezentate in tabelul urmator: Pret mediu (Euro) 0,8 Parizere 0 1,5 Salamuri/carnati 4 0,8 Carne preparata si pasta mici 8 2,3 Specialitati/afumaturi 9 Preturile produselor claselor de sunt calculate innd cont de costurile de producie (ce se diminueaz prin existenta unor tehnologii avansate de producie) si de rentabilitate, reflectnd in mod real raportul PRET-CALITATE. In acelai timp, preturile sunt aliniate la tendinele pieei, astfel incit o majorare nejustificata a lor nu conduce la obinerea unor profituri mai mari, ci la scoaterea produselor de pe piaa, prin autoeliminare. Pentru a-si susine politica de pre, DIAVIST PRODUCT SRL aduce argumentul standardelor de calitate impuse de marile lanuri de magazine (METRO, SELGROS, CARREFOUR, etc.), competitivitatea si flexibilitatea ceruta tot de aceti marketeri, politica pe care o practica cu succes si in propriul lan de magazine, Clase produse

Se practica oferte promotionale temporare, n strinsa cooperare cu distribuitorii nationali. Principalele riscuri i limitari n privinta stabilirii preturilor rezulta din sezonalitatea vanzarilor i influentele fluctuatiilor cursurilor valutare i a inflatiei, deoarece pot fi inregistrate pierderi n cazul clientilor cu termene lungi de plata. Profilul consumatorului: consumator de preparate din carne prelucrate apreciaza calitatea, acceptand sa plateasca un pret corect n raport cu aceasta caracteristica a produselor are la randul lui anumite standarde / criterii de calitate in special femei, cu varsta intre 30-50 ani

Politica de desfacere. Canale de distribuie Pietele de Desfacere. Evoluia i tendinele pieelor

Princiaplele tipuri de clienti ai societatii sunt prezentate in cele ce urmeaza: 1. DISTRIBUITORI 2. EN GROSS-STATIC 3. KEY ACCOUNTS BILLA (retea nationala) Contract de productie pentru marca proprie CLEVER + comercializare produse Diavist MINIMAX- Contract de productie pentru marca proprie MINIMAX + comercializare produse Diavist SELGROS CASH & CARRY, (retea nationala) - comercializare produse Diavist PIC Pitesti comercializare produse Diavist KAUFLAND-comercializare produse Diavist 4. CLIENTI DE DETAIL Clienti de detail din jud PH ( ~ 90 de clienti) si Bz (~ 30 de clienti) -magazine comercializatoare cu amanuntul. 5. CLIENTI PRESTARI SERVICII

ESPINA ROMANIA SRL (contract de prestari servicii de fabricatie pentru 4 tipuri de mezeluri, a inceput in Martie 2005, cu perspective de dezvoltare pana la o valoare medie de ~ 150.000.000 lei/luna) METRRO CASH & CARRY Mag. Ploiesti - contract de prestari servicii (fierbere afumare) pentru produsele fabricate in cadrul sectiei proprii a magazinului; AGROREB SRL- contract de prestari servicii de fabricatie (fierbere afumare) pentru produsele proprii; Acestia confera societatii DIAVIST o acoperire la nivel national. Ca pondere in total vanzari, clientii mentionati mai sus au adus societatii urmatoarele incasari, in perioada analizata ( aprilie 2004- februarie 2005): Tip clienti Clienti Distributie Directa Key Accounts Clienti En gross (static), din care: Clienti Distribuitori (activ), din care: Clienti Prestari Servicii: Total mii lei 5.176.950 21.283.017 30.981.170 56.279.199 1.322.998 115.043.335

Procentual, situatia arata ca in graficul de mai josStructura principalilor clienti in 2004-2005Clienti Prestari Servicii: 1% Clienti Distributie Directa 5%

Key Accounts 19% Clienti Distribuitori (activ), din care: 48% Clienti En gross (static), din care: 27%

Se observa ca cel mai important segment este format de Clientii distribuitori ( activi) cu 48% din totalul vanzarilor, urmati de Clientii en gros ( statici) cu 27% si key accounts cu numai 19%. Indicator volumul vanzarilor mezeluri (To)- national volumul vanzarilor mezeluri (To)- DIAVIST % valoarea vanzarilor mezeluri (mild.ROL)- national volumul vanzarilor mezeluri (mild. ROL)- DIAVIST % Piaa Local si nationala Societatea DIAVIST este prezenta pe piata romaneasca la nivel national. Ca pondere soceitatea detine urmatoarel cote: procent din productia fizica romaneasca 4,88 % procent din veniturile la nivel national 1,48 % 2003 81,366 2,590 3.18% 7,353 74 1.01% 2004 73,589 3,593 4.88% 7,557 112 1.48%

Dimensiuni valorice ale pietei de desfacere n cele ce urmeaza vor fi prezentate evolutiile vanzarilor atat din punct de vedere cantitativ cat i din punct de vedere valoric, pe cele 4 tipuri de produse generice. Cantitatea totala vanduta in martie 2003 februarie 2004 a fost de : Cantitate (Kg) Parizere Salamuri/carnati Carne preparata si pasta mici Specialitati/afumaturi Total 04-05 2.414.7 38 539.7 31 501.6 96 188.7 87

Total (KG)

3.644.951 ,66

Din punct de vedere cantitativ cele mai vandute produse au fost din grupa parizere , urmate de grupa salamuri / carnati. Grupa cu cea mai mica pondere este reprezentata de produsle tip specialitati/ afumaturi cu numai 58,7 tone vandute in 2003. Valoarea produselor enumerate mai sus, in perioada analizata, a fost: Valoare (mii lei) Total 04-05 Parizere 60.356.877 Salamuri/carnati 26.446.021 Carne preparata si pasta mici 13.738.405 Specialitati/afumaturi 14.502.033 Total (mii Lei) 115.043.335 Primele doua clase de produse, dupa ponderea incasarilor sunt aceleasi ca in cazul productiei fizice. Co o prima concluzie, grupa de produse parizere reprezinta segmentul de produse cel mai bine comercializat de firma, atat cantitativ cat si valoric, dar produsele cu cea mai mare valoare adaugata se gasesc in grupa specialitati afumate.

Descrierea Canalelor de Distributie Transportul produselor la Clienti se face exclusiv cu mijloacele proprii ale S.C. Diavist Product SRL. Sistemul de distribuie, ca element distinctiv al strategiei de marketing, este constituit dinr-un complex de ageni, distribuitori cu ridicata sau amnuntul prin care produsele firmei sunt aduse pe piaa specific. Distribuia realizeaz micarea fizic a produselor de la locul fabricrii la consumator, prin diverse canale. Structura distribuiei este:

direct: produsele ajung la vanzatorul final direct de la producator indirect: prin firmele de distribuie (distribuitori activi si engrosisti statici)

Obiective i strategii privind distributia: Obiectivele firmei n ceea ce privete sistemul de distribuie sunt: - eficientizarea rutelor existente prin gruparea clienilor pe regiuni geografice; - activarea tuturor clienilor poteniali din arealul de distribuie; - creterea valoric a clienilor prin introducerea ntregii game de produse, prin politica de preuri (rulaj/produs); Toate aceste metode de desfacere de bazeaz pe respectarea condiiilor stricte de igien alimentar, precum i pe continua perfecionare profesional a angajailor din cadrul sistemului (cursuri de instruire, antrenamente pe teren, evaluri periodice). Termenele de Plata i Termenele de Livrare a Produselor Termenul de livrare al produselor catre Clienti este intre max. 48 ore si min. 6 ore. Termenul de incasare mediu este de 21 zile Termenele de plat variaz n funcie de tipul clientului, mrime i alte elemente specifice, dar n general se ncadreaz ntre 725 zile. n cazul consumatorilor industriali, acetia se trateaz individual lundu-se n calcul elemente ca rulajul, cantitatea cumparata, sa Termenele de livrare practicate de societatea noastr sunt stabilite de comun acord cu clienii societii noastre, avnd nevoie n principiu de un minim de 6 - 48 de ore de la primirea comenzii pn la onorarea acestora. Acest termen minim variaza pentru perioada de toamna- iarna cnd vnzrile sunt maxime. Strategia de Promovare a Produselor Strategia de promovare a produselor se concretizeaza n urmatoarele actiuni: - sampling - reprezint o aciune de promovare a vnzrilor ce const n oferirea posibilitii cumprtorilor de a gusta noile produse ale firmei n magazinele proprii de desfacere, ct i n cadrul magazinelor care fac parte din sistemul de distribuie, n funcie de volumul vnzrilor i nivelul impactului asupra cumprtorilor. - acordarea de faciliti i obiecte promoionale const n acordarea de termene de plat diferite, n funcie de volumul i periodicitatea

aprovizionrii cu produsele firmei, punerea la dispoziie a unor lzi frigorifice inscripionate pentru pstrare a produselor firmei, distribuirea de obiecte promoionale precum pixuri, tricouri, agende inscripionate cu sigla firmei cu ocazia srbtorilor. - reclame n mass-media local (audio, video i presa scris). Acesteia ii este acordata mai putina importanta, nefiind justificata la nivel national, fiind puternic concentrai pe o distribuie regional. Riscuri i Dificultati n Privinta Desfacerii Produselor Principalele dificultati n privinta desfacerii produselor sunt legate de sezonalitatea vanzarilor i de limitele impuse de capacitatea de productie a fabricii: Sezonalitatea vanzarilor influenteaza n primul rand sub aspect economic, n perioadele cu vanzari mai reduse; Limitele, impuse de capacitatea de productie, afecteaza capacitatea societatii de a raspunde cu promtitudine, n perioada de vanzari maxime, solicitarilor clientilor, astfel existand intarzieri n livrarea comenzilor. Aceasta situatie poate duce la pierderea unor oportunitati de vanzari, atat pentru S.C. DIAVIST PRODUCT SRL, cat i pentru clientii companiei. Profilul Consumatorului Privind prin prisma naturii produselor la care se face referirea, orice persoana este un potenial consumator. Insa, in cea mai mare parte, cumprtorul este reprezentat de femei, cu vrsta intre 30-50 ani, un puternic factor de influenta fiind reprezentat de copii. Tranziia la economia de piaa a avut un puternic impact asupra stilurilor de viata, efectele fiind diferite, pentru unii romani ritmul schimbrii fiind un comar, pentru alii reprezentnd o provocare. Segmentele definite de stilul de viata sunt: 1. Stilul de viata orientat ctre trecut, din aceasta categorie fcnd parte in general, persoane mai degrab vrstnice, cu venituri mici, segment cruia ii oferim produse din gama parizerelor spre exemplu, dar care nu reprezint un segment de clieni inta din punctul nostru de vedere. 2. Stilul de viata orientat spre prezent, unde regsim atemporalii, familiti tradiionaliti si familitii sofisticai. Despre aceste persoane putem spune ca si-au schimbat stilul de viata adaptndu-se la condiiile actuale, parte importanta dintre acetia gsindu-si echilibrul interior prin credina in Dumnezeu, dar totui manifesta un optimism moderat. Evoluia cererii pe acest segment este puternic influenata de perioadele de post.

3. Stilul de viata orientat spre viitor, din aceasta categorie fcnd parte aspiranii, imitatorii si ambiioii, de asemenea reprezentnd majoritatea consumatorilor notri. Din acesta categorie fac parte persoane pana in 45 ani, ncreztoare si adaptabile, banii , cariera si succesul fiind principalii factori motivatori ai aciunilor lor. Au un standard ridicat de viata in general, primnd calitatea, dar fiind puternic influenate de publicitate. O distribuie pe vrste ne arata ca segmentul cel mai important este cel care cuprinde persoane intre 30 si 39 de ani, care considera produsele din carne ca fiind sntoasa si care neleg cel mai bine ca pentru echilibrul consumului alimentar carnea de porc, in special, este un element important, in general existnd o opinie denaturata asupra gradului de sntate datorat produselor din carne. Ca asteptari ale consumatorilor, recomandarea unanima este ca aceste produse sa nu contina aditivi, sa fie cat mai naturale i de-a lungul timpului sa se pastreze reteta de fabricatie initiala. De asemenea, producatorii straini sunt sfatuiti sa-i adapteze preparatele din carne la preferintele i obiceiurile culinare ale romanilor. Tipurile de mezeluri consumate cel mai frecvent sunt: sunca, crenvurstii, cabanosul, kaizerul/costita, salamul de Sibiu i nu n ultimul rand parizerul. Motivatiile privind consumul mezelurilor au vizat prospetimea lor, faptul ca pot fi achizitionate de la magazine aflate n imediata vecinatate a locuintei i nevoia de varietate. Cercetarea a evidentiat factorii primari care determina comportamentul de consum la acest segment de piata. Astfel, pe primul loc a fost mentionata calitatea, un concept intangibil care, n viziunea publicului tinta, este echivalent cu preparate care sa nu fie prea sarate sau fade i sa aiba un gust placut de carne. Analiza variabilelor de segmentare a pieei: Sexul este clar c preferina pentru un produs conservat nu depinde de sex; Statutul Social i Puterea de cumprare dac acestea sunt ridicate persoanele respective se vor orienta ctre produse din categoria specialitatilor, care respecta conceputul de produse naturale / ecologice. n cazul n care puterea cumparatorilor este mai scazuta, acestia se vor orienta catre produse ce contin mai muta pasta de carne (produse de genul salamurilor). Nivelul de Educaie este o variabil important, dar nu decisiv n opiunea de a consuma sau nu preparate din carne (salamuri, sunca, etc); Vrsta preferinta pentru un produs din categoria preparatelor din carne nu depinde de varsta.

Situaia actual i tendine n domeniul tehnologiilor. Impactul asupra mediului In prezent se fac eforturi sustinute pentru modernizarea si retehnologizarea capacitatilor de productie de catre producatorii care vor sa se mentina pe piata, in conditiile apropierii aderarii la Uniunea Europeana. Conditiile de acceptare vizeaza, in primul rand, calitatea produselor, siguranta procesului tehnologic din punct de vedere alimentar, de la stadiul de materie prima pana la cel de produs finit. De asemenea, protectia mediului are un rol hotarator in desfasurarea corecta a productiei, punandu-se mare accent in acest sens pe statiile de epurare si preepurare. Datorita acestor cerinte de aliniere la standardele europene, principalii producatori de pe piata romaneasca si concurenti ai firmei au demarat investitii cu finantare Sapard pentru investiti noi sau modernizarea si retehnologizarea fabricilor existente. Avantaje competitive Firma DIAVIST PRODUCT, desi are concurenti puternici, s-a impus la nivel national in primul rand prin calitate, reusind o fidelizare a consumatorilor. Astfel, prin instrumentele folosite (activiti de degustare, publicitate la locul vnzrii, etc.), este influentata puternic categoria persoanelor mai tinere si mai inovative, in timp ce pentru categoria persoanelor mai in varsta si mai conservatoare, trebuie scoasa in evidenta calitatea produselor si rolul important deinut in echilibrul consumului alimentar, fidelitatea reprezentnd poate cea mai importanta caracteristica a consumatorilor. Fiecare caracteristica este satisfcuta de DIAVIST PRODUCT prin mijloace specifice: disponibilitate adic o buna distribuie susinuta de logistica din dotare, programul prelungit de comenzi direct de la clieni sau de la agenii proprii, merchandiserii din hipermarketuri, colaborarea cu distribuitori cheie pentru provincie; accesibilitatea ca pre fiind susinuta att de o promoie naionala formata din trei produse cheie, promoiile din hipermarketuri sau de la ali clieni, lanuri de magazine, cat si in magazinele proprii de desfacere, promoii bilunare, etc.; acceptabilitatea din punctul de vedere al calitii, sortimentului si ambalajului. Aprecierile in ceea ce privete numrul procesatorilor de carne arata ca pe piaa vor rmne numai cateva firme mari care vor acoperi 80% din piaa. Aceste estimri se fac pe baza impunerii de ctre Uniunea Europeana a normelor in domeniu. Pe de alta parte, un alt criteriu de selecie care va determina scderea

numrului de companii existente, l reprezint supermarketurile care necesita investiii semnificative din partea fiecrui productor care dorete sa-si menin produsele pe rafturile acestora, iar productorii mici neavnd putere financiara vor fi eliminai de pe piaa.

3.4 Elaborarea planului de afaceri al firmei ( pe CAPITOLE ) STRUCTURA SOCIETATII Numele firmei SC. DIAVIST PRODUCT SRL Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului : J 29 / 376 / 2000 Cod Fiscal: R 12937765 Forma juridica de constituire: SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA. Tipul activitatii: 1. PRODUCTIA SI PRELUCRAREA CARNII (INCLUSIV CARNE PASARE), COD CAEN: 1513 (activitatea de baza) 2. FABRICAREA ALTOR PRODUSE ALIMENTARE, COD CAEN: 1589 3. COMERT CU AMANUNTUL, PRODUSE ALIMENTARE, COD CAEN:5211; 4. TRANSPORT RUTIER DE MARFURI, COD CAEN: 6024 Natura capitalului (stat, particular, strain, mixt) Particular STRUCTURA CAPITALULUI SOCIAL Infiintarea societatii Data infiintarii: Iunie 2000 Valoarea capitalului socialactual: 7.000.000.000 lei Structura actuala de Actionariat: Denumire actionar Ovidiu Cord- Administrator, (persoana fizica) S.C.PETRO-CONSTRUCT S.A Ploiesti

Participare capital (%) 50% 50%

la

PIATA Rezultate DIAVIST Vanzari produse Diavist pe categorii in 2004: - Parizere (porc, pui, curcan) = 2262,53 to (62,95%) - Salamuri si carnati = 519,58 to (14,46 %) - Carne tocata preparata si pasta de mici (congelata) = 511,27 to, (14,23%) - Specialitati afumaturi = 185,09 kg (5,15 %) - Produse vegetale = 115,48 to (3,21 %) TOTAL: 3593,95 toStructura vanzarilor pe principalele categorii de produse in 20043.21% 5.15% 14.23%- Parizere (porc, pui, curcan) - Salamuri si carnati - Carne toccata preparata si pasta de mici (congelata) - Specialitati afumaturi

14.46%

62.95%

- Prod. Vegetale

2003

2004

volumul vanzarilor mezeluri (To)- national 81,366 73,589 volumul vanzarilor mezeluri (To)- DIAVIST 2,590 3,593 % 3.18% 4.88% volumul vanzarilor PARIZER (To)- national 16,273 13,878 volumul vanzarilor PARIZER (To)DIAVIST 1,956 2,259 % 12.02% 16.28% valoarea vanzarilor mezeluri (mild.ROL)national 7,353 7,557

volumul vanzarilor mezeluri (mild. ROL)DIAVIST % COMPETITIA

74 1.01%

112 1.48%

SC ANA SI CORNEL SRL-MIZIL PRAHOVA - puncte tari:specialitati afumaturi de calitate datorita prelucrarii carnii proaspete rezultate din transare - puncte slabe: capacitate de productie mica, ~ 4 to/zi, fara distributie la nivel national; SC ROWA COM SRL-URZICENI IALOMITA - puncte tari: gama diversa de specialitati, preturi competitive - puncte slabe: nu are capacitate de transport si distributie la nivel national

SC LE FRUIT MARIN SRL-SATU MARE - puncte tari: preturi competitive la salamuri si specialitati, distributie performanta la nivel national - puncte slabe: preturi mari la parizere si carne tocata SC UNICARM SRL-SATU MARE - puncte tari: calitate si preturi competitive la salamuri si specialitati, - puncte slabe: preturi mari la parizere, retea slaba de distributie la nivel national SC ELIT SRL-CUGIR ALBA IULIA - puncte tari: preturi foarte competitive la parizere, - puncte slabe: fara perspective de functionare dupa 2007 SC ELECTRODIV HARSOVA SRL - puncte tari: preturi foarte competitive la parizere, - puncte slabe: nu produce specialitati, gama foarte redusa de produse. FURNIZORII In functie de categoriile de aprovizionare:

Furnizori de carne si materii prime de origine animala (carne, slanina, CPL carne porc lucru, CVL carne vita lucru, organe, sorici, elemente de transare oase garf, cozi, pulpe) Furnizori de aditivi si condimente (proteine vegetale si animale, amidon, mixuri naturale de condimente, coloranti alimentari, arome ) Furnizori de materiale de umplere, ambalare, etichetare (membrane de umplere sintetice si naturale, etichete, pungi si cutii carton) Furnizori de uilitati (apa, gaze, curent electric, salubritate, canalizare) Furnizori de servicii (reparatii si intretinere utilaje, instalatii, laboratoare acreditate) Aprovizionarea pentru materiile prime si materialele neceseare activitatii de productie se face tinand cont de rulajul specific, stocurile tampon, termenul de livrare. Criteriile de analiza a ofertelor sunt: calitatea materiilor prime si a materialelor (este obligatoriu ca reperele de aprovizionat sa fie insotite de certificate de calitate, conformitate, valabilitate si garantie, buletine de analiza si origine, certificate sanitar veterinare, instructiuni de utilizare etc.) prt termenul de livrare modalitati si termene de plata serviciile complementare asigurate de furnizori (consultanta, bonusuri, asistenta)

-

Aprovizionarea cu materii prime si materiale se face din piata interna (~97%), (producatori directi sau firme importatoare), si din export CE (~3%), (producatori directi si exportatori). Pentru carne si materiile prime de origine animala, aprovizionarea se face in exclusivitate in stare congelata (98%) si refrigerata (2 %). Deoarece nu exista capacitate de transare carcase, nu se aprovizioneaza cu carne si materii prime de origine animala in stare proaspata. (Acesta este un punct slab in comparatie cu principalii competitori, prelucrarea carnii proastete conferind o crestere a calitatii produselor si un cost de productie mai scazut) Relatiile comerciale cu Furnizorii au la baza contracte ferme pe perioade determinate, care au stipulate termene si conditii de livrare si transport, preturi, modalitati si termene de plata. Actual termenul mediu de plata pentru principalele materii prime si materiale este de 35 zile de la livrare, prin OP, BO sau CEC.

PRINCIPALII CLIENTI Canale Distributie CLASIFICARE: DISTRIBUITORI Romanian Trade Distribution (RTD)-Iasi E.N.B.-Constanta Mercato ImpexSRL Slobozia Remia SRL - Craiova Gradimex-Resita 1001 Articole Baia Mare Reho SRL - Timisoara EN GROSS-STATIC Carfim-Antefrig Bucuresti Victor Bebien-Antefrig Ploiesti Sava Exim Deva Vitocris SRL Bucuresti Givas SRL - Suceava CONTURI SPECIALE BILLA (retea nationala) Contract de productie pentru marca proprie CLEVER + comercializare produse Diavist MINIMAX- Contract de productie pentru marca proprie MINIMAX + comercializare produse Diavist SELGROS CASH & CARRY, (retea nationala) - comercializare produse Diavist PIC Pitesti comercializare produse Diavist CLIENTI DE DETAIL Clienti de detail din jud PH ( ~ 90 de clienti) si Bz (~ 30 de clienti) -magazine comercializatoare cu amanuntul. CLIENTI PRESTARI SERVICII ESPINA ROMANIA SRL (contract de prestari servicii de fabricatie pentru 4 tipuri de mezeluri, a inceput in Martie 2005, cu perspective de dezvoltare pana la o valoare medie de ~ 150.000.000 lei/luna) METRRO CASH & CARRY Mag. Ploiesti - contract de prestari servicii (fierbere afumare) pentru produsele fabricate in cadrul sectiei proprii a magazinului; AGROREB SRL- contract de prestari servicii de fabricatie (fierbere afumare) pentru produsele proprii;

- Transportul produselor la Clienti se face exclusiv cu mijloacele proprii ale S.C. Diavist Product SRL. - Termenul de livrare al produselor catre Clienti este intre max. 48 ore si min. 6 ore. - Termenul de incasare mediu este de 27 zile

2007 Ce facem in vanzari ? 2007 Vom creste

15%3800 3600 3400 3200 3000 2800 2600 3050 2006 2007 3650

Ponderea in vanzare pentru 2007 plan40,00% 19,00%

17,00% 24,00%

parizere c.p./p.m

salamuri/c-ti spec./afum.

Structura clientilor Diavist

2006 - Cum reusim ?Cresterea organica sustinuta Excelenta in operare Deschiderea de noi zone de dezvoltare regionale si Extinderea DD in zonele limitrofe( Bucuresti,Buzau) Cresterea distributiei numerice si ponderate Lansari de noi branduri si Extinderea brandurilor existente Promotii agresive adaptate fiecarui tip de canal Activitate intensa in DTR si DD Campanii noi de media, puternice pe toate canalele TV Cresterea organica sustinuta Pozitionarea marcilor SUPREM pozitionarea in segmentul midle catre premium DIAVIST repozitionare in mijlocul segmentului de masa

Crestera distributiei Prezenta puternica in canalele specifice Cresterea intensiva si extensiva Identificarea si dezvoltarea unor noi canale Cresterea intensitatii de vanzare Vizibilitate: Materiale de reclama & Merchandising Promotii catre detailisti si consumatori Intarirea cunoasterii marcilor Reclama TV & alte alternative Sponsorizari Promotii Inovatie Website Si ?? Excelenta in operare Modernizarea fabricilor si reducerea costurilor de productie Diversificarea si eficientizarea serviciilor logistice Pregatirea profesionala si dezvoltarea personalului Eficientizarea investitiei in marcile noastre Acoperirea completa a canalelor de distributie Intarirea relatiilor cu partenerii de afaceri

2006 Ce facem in vanzari ?Comunicare, instruire si perfectionare Vizibilitate crescuta - merchandising, postere si etichete de pret pe POA alocate Vanzari mai mari pe POA prin , promotii, sampling Achizitia de clienti noi in zonele alocate fiecarui SR,SUP,KAM Dezvoltarea zonelor de DD si de DTR

2006 Cu ce resurse ?Resurse umane: Deschiderea de noi zone de DD recrutarea si angajarea de SR Zona Buzau 1 SR pana la 31.01.2008 Zona Bucuresti necesar 3 SR ( minim 1 SR pana la 31.01.2008) Deschiderea zonelor de dezvoltare regionala Delimitarea acestora -5 zone de dezv: SE,SV,NE,NV,Centru pana la 31.01.2008 Recrutarea ,angajarea si instruirea SR pana la 31.06.2008

Recrutarea de personal pentru merchandising Merchandiseri pentru KA pana la 31.03.2008 Merchandiser pentru DD pana la 31.01.2008 Resurse logistice Deschiderea de noi zone de DD Zona Buzau Zona Bucuresti in functie de rezultatele obtinute,achizitionarea de autofrigorifice ptr. DD Resurse financiare In concordanta cu bugetele alocate DEZVOLTAREA KA Actualmente suntem prezenti in urmatoarele KA Selgros (11 mag) CA 909.538 ron Billa Romania (17 mag) CA 871.507 ron Cora (2 mag ) CA 48.186 ron Pic (1 mag) CA 78.863 ron Minimax Discount (deschis pe 14.03.2005 3 mag ) CA 144.768 ron Kaufland (deschis pe 13.10.2005 -3mag) CA 40.439 ron Profi Food ( deschis pe 28.11.2005 24 mag ) CA 5.274 ron Interex ( deschis pe 14.12.2005 1 magpentru moment) Prognoze pentru 2006 Selgros va deschide maxim 6 mag -minim 4 mag Minimax Discount va deschide maxim 30 mag - minim 20 mag Billa Romania va deschide maxim 14 mag minim 10 mag Cora va deschide cel putin 2 mag Kaufland va deschide maxim 20 mag minim 15 mag Interex intrarea si in restul de 4 mag existente + va deschide maxim 8 mag Negocieri cu potentiali KA Spar estimeaza deschiderea a 300 de mag in urmatorii 5 ani Auchan- va deschide in 2006 un supermarket ,si vor urma si altele Plus Discount negocieri stagnate pana in primavara lui 2006 Carefour negocieri aminate Metro discutii amanate DEZVOLTAREA DTR Stabilirea rutelor pentru clientii DTR si optimizarea lor Cunosterea clientilor DTR ,evaluarea lor si dezvoltarea lor Reanoirea si renegocierea contractelor cu clientii DTR Fidelizarea clientilor DTR pentru produsele din gama Suprem si Diavist Cresterea portofoliului de produse din gama Suprem si Diavist Cresterea numarului de clienti DTR Implementarea politicii de vanzari a companiei Cresterea pretului mediu pe unitatea de produs, clientii DTR cu minimum 20%

Cresterea CA cu minimum 15% DEZVOLTAREA DD Dezvoltarea intensiva pentru zonele de POA alocate fiecarui SR Dezvoltarea extensiva pentru zonele cu potential nevalorificat Promovarea produselor prin POSM si actiuni de samping si promotii Sustinerea pe canalele de media care acopera zonele de DD

CAPITOLUL IV EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII FIRMEI 4.1. Indicatori de exprimare a eficientei economice, prezentarea calculului si analiza acestora 4.1.1. Analiza potenialului intern Dac analizm potenialul intern al organizaiei din punctul de vedere al resurselor umane, trebuie s avem n vedere respectarea corelaiilor fundamentale care se pot stabili n acest domeniu. Astfel, dac analizm pe luni aceste corelaii, observm c ele s-au realizat n proporie de 92%. n aproape toate lunile indicele cifrei de afaceri a fost mai mare decat indicele fondului de salarii, care la rndul su a fost mai mare decat indicele numrului de salariai. Aceast relaie pozitiv a contribuit substanial la profitul obinut de organizaie n ultimii trei ani. Pe de alt parte, indicele productivitii muncii a fost mai mare dect indicele fondului de salarii n proporie de 87%, ceea ce reflect o activitate eficient n ansamblu. 4.1.2. Analiza cheltuielilor Se observ o cretere constant att a cheltuielilor materiale, ct i a cheltuielilor financiare, ns n contextul creterii venitului ntr-o proporie mai mare, acest lucru nu este ngrijortor. Creterea cheltuielilor n acelai timp cu mrirea marjei profitului ne arat c organizaia este ntr-o faz ascendent a ciclului su de via. Se poate observa i o cretere a ratei de eficien a cheltuielilor, ns acest lucru influeneaz negativ activitatea societatii, pentru c cifra de afaceri nu crete n acelai ritm cu ritmul de cretere a cheltuielilor. 4.1.3.Analiza rentabilitii n cadrul acestei analize se poate observa c att marja brut, ct i marja net a profitului au crescut astfel: marja brut a profitului a crescut de la 7.5% in 2003, la 9,84% in 2004 i 7.9% n anul 2005. Acest indicator ne arat c profitul a crescut

constant i organizaia se afl pe o linie ascendent, susinut i de indicatorul de marj net a profitului care a oscilat aproximativ pe aceeai linie. Centralizatorul cheltuielilor -mii leiTabelul nr. 2.7. Cheltuieli din exploatare Cheltuieli financiare Cheltuieli totale 2002 444.573.211 18.279.016 462.852.227 2003 532.876.547 19.467.452 552.343.999 2004 729.470.517 14.020.384 743.490.903 2005 848.879.683 17.408.349 866.288.032

Rata de profitabilitate a activelor a fost analizat mai sus, n timp ce rentabilitatea capitalului propriu a rmas aproximativ constant. oscilnd n jurul valorii de 17%. Astfel, n cadrul societatii exist o evident stare de calm din punct de vedere al rentabilitii financiare, organizaia fiind n faza n care poate s-i propun i s ating obiective mai indrznee. n ceea ce privete gradul de ndatorare, dac acesta era ngrijortor n anul 2003 (57%), acesta a sczut considerabil n anul 2004 cnd a ajuns la 38%. n primele trei luni ale anului 2004 a ajuns la 35%. 4.1.4. Analiza patrimonial n cadrul analizei patrimoniale, fondul de rulment i nevoia de fond de rulment se regsesc ca doi indicatori foarte importani, alturi de indicatorii ce arat solvabilitatea, lichiditatea i capacitatea de plat a societatii. Fondul de rulment a oscilat ntre 1.032.399 mii lei n anul 2003 i 1.329.331 mii lei n anul 2004, n timp ce nevoia de fond de rulment a luat valori ntre 439.545 mii lei i 465.832 mii lei. Aceste creteri ale valorilor arat o tendin ascendent a firmei n contextul n care att rentabilitatea capitalurilor proprii, ct i rentabilitatea activelor cretere. 4.2 Posibilitati de crestere a eficientei economice Diagnosticarea societii SC DIAVIST PRODUCT SRL impune formularea unor recomandri n vederea mbuntirii potenialului economico-managerial. Astfel, aceste recomandri sunt: 4.2.1. Remodelarea de ansamblu Remodelarea de ansamblu a managementului societatii, pe baza unei metodologii adecvate care s in cont de:

- situaia actual a managementului societii; - starea economico-financiar; - proiecia strategic pe urmtorii 3-5 ani; - structura sistemului de management; - logica legturilor dintre componentele sistemului de management (metodologic, decizional, informaional i organizatoric). 4.2.2. Elaborarea strategiei globale Elaborarea strategiei se face prin luarea n considerare a informaiilor oferite de: - studiul de diagnosticare; - analiza SWOT; - caracteristicile i tehnicile pieei; - tendinele la nivel de ramur; - caracteristicile dimensionale i funcionale ale firmei. 4.2.3. Informatizarea managementului n contextul promovrii managementului prin obiective n sistem evoluat, o asemenea recomandare trebuie s fie operaionalizat prin intervenia decizional a managerilor. Se va trece astfel de la informatica centralizat la informatica distribuit i asigurarea premiselor pentru adoptarea de decizii "in timp real". 4.2.4. Alte ci de modernizare economico-manageriala a) Promovarea i utilizarea unui instrumentar managerial evoluat, circumscris managementului prin obiective. Se va urmri promovarea managementului pe baza unei variante evoluate a managementului prin obiective, cuplat cu managementul prin bugete. De asemenea, se va introduce un nou sistem de management, managementul prin excepii. b) Reproiectarea decizional axat pe: - remodelarea deciziilor adoptate de managerii de nivel superior, mediu i inferior; - mbuntirea calitii deciziilor adoptate; - remodelarea proceselor decizionale strategico-tactice. c) Reproiectarea sistemului informaional, n sensul: - atenurii i eliminrii cauzelor care provoac disfuncionaliti majore n sistemul informaional; - mbuntiri tipologice ale componentelor informaionale; - respectrii cerinelor de raionalizare a sistemului informaional.

d) Retehnologizarea firmei, prin modernizarea echipamentelor de producie existente, asimilarea altor echipamente noi i mbuntirea performanelor tehnologice. e) Creterea gradului de utilizare a capacitilor de producie prin mbuntirea structurii sortimentale a produciei i printr-un management operaional al produciei de nalt performan. f) Reorganizarea unor fluxuri tehnologice, prin scurtarea unor distane de transport, mbuntirea ergonomic a muncii prestate la nivelul seciilor i atelierelor de producie. g) Consolidarea economic i financiar a societii, prin accentul pus pe aspectele calitative ale derulrii proceselor de munc, pe criterii de performan. Acest lucru trebuie fcut prin reconsiderarea unor indicatori de eficien (productivitatea muncii, ratele rentabilitii, lichiditate etc.) i la armonizarea a dou tendine majore - obinerea de valoare pentru clieni i obinerea de valoare pentru acionari.

BIBLIOGRAFIE Buzoianu, Daniela Economie de ramura Universitatea Petrol-Gaze din Ploiesti, 2006; Brezeanu, Petre - Gestiune financiar i politicile financiare ale ntreprinderii Bucuresti, Romnia de mine, 1998; Istocescu, Amedeo, Burdu, Eugen (pref.) - Strategia i managementul strategic al firmei, Bucureti, Editura A.S.E., 2004; Nicolescu, Ovidiu (coord.), Brbulescu, Constantin, Bogdan, Ioan, Catoiu, Iacob Strategii manageriale de firm, Bucureti, Editura Economic, 1996.