Academia de Studii Economice din Bucureşti

Facultatea de Business şi Turism

Valorificarea potenţialului turistic

al judeţului Sibiu

Studenţi:Rusu Ioana Adriana

Sifaki Anna-Maria

Anul II, Seria B, Grupa 330

Bucureşti

2014

1

CUPRINS

Capitolul I – Localizarea și caracterizarea județului

Sibiu .............................................................2

A) Localizare

B) Căi de acces

C) Nivel de dezvoltare economică. Indicatori de dezvoltare economică

Capitolul II – Prezentarea potențialului turistic al județului

Sibiu ................................................6

A) Atracții naturale

B) Atracții antropice

C)  Tradiţii folclorice şi manifestări cultural-artistice

Capitolul III – Analiza echipamentelor turistice și a ofertei de servicii în județul

Sibiu...............9

Capitolul IV – Analiza circulației turistice și previziunea evoluției

viitoare ...............................16

Capitolul V – Prezența la târgul de turism din 13-16 noiembrie

2014 .........................................20

Capitolul VI – Conceperea și comercializarea unui produs de tip circuit în județul

Sibiu ...........21

Capitolul VII – Propuneri și soluții de valorificare a potențialului

turistic ..................................23

Bibliografie ......................................................................................................................................

.....24

2

Capitolul I – Localizarea şi caracterizarea judeţului Sibiu

A) Localizare

Sibiul reprezintă unul dintre cele mai importante judeţe din Transilvania care au un potenţial de dezvoltare economică remarcabil, iar faptul că acesta beneficiază şi de un Aeroport International reprezintă un aspect important pentru judeţ, aeroportul plasându-se în oraşul cu acelaşi nume. Alături de Luxemburg, Sibiul a fost desemnat Capitala Europeană a Culturii în anul 2007.

Suprafaţa totală a judeţului este de 5.432  km² iar populaţia de 375.992 locuitori.

B) Căi de acces

În ceea ce priveşte transporturile există mai multe tipuri şi anume:

1. Aerian:

Curse interne precum: Sibiu-

Târgu Mureş; Sibiu-

Bucureşti

Curse externe: Sibiu-Madrid;

Sibiu-München; Sibiu-

Stuttgart; Sibiu-Antalya;

Sibiu-Viena; Sibiu-Köln

2. Rutier E68  Arad-Deva-Sebe ș -Sibiu-Făgăra ș -Bra ș ov

DN14  Sibiu-Sighi ș oara

E81  Satu Mare-Zalău-Cluj-Sebe ș -Sibiu-Râmnicu Vâlcea-Pite ș ti

DN7  Bucure ș ti -Râmnicu Vâlcea-Sibiu-Deva-Arad

DN1  Bucure ș ti -Ploie ș ti -Bra ș ov -Sibiu-Alba Iulia-Cluj-Oradea

3. Feroviar

3

În privinţa acestui tip de transport există rute precum: Sibiu-Braşov, Sibiu-Cornaţel; Sibiu-Copşa Mică, Sibiu-Vintu de Jos; Sibiu-Râmnicu Vâlcea.

Judeţul Sibiu ne întampină cu o multitudine de atracţii turistice precum:

Lacul fără fund sau Lacul Vulturilor situat in Ocna-Sibiului Lacul Bâlea

Rezervația de la Valea Sârbă

Iezerele Cindrelului

Mărginimea Sibiului

Turnul scărilor, Sibiu

Turnul Tâmplarilor, Sibiu

Turnul Blănarilor, Sibiu

Stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului

Stațiunea climaterică Păltini ș

Stațiunea balneoclimaterică Băile Bazna

4

Biserica Franciscană, Sibiu

Biserica fortificată de la Biertan

Depozitele de calcar de la Cisnădioara și Turnu Roșu

C) Nivel de dezvoltare economică. Indicatori de dezvoltare economică

În ceea ce priveşte dezvoltarea economică, municipiul Sibiu se situează pe lista celor mai bogate judeţe din România, alaturi de: Timiş, Braşov, Constanta, Argeş, Bucureşti şi Ilfov.

Sibiul are un PIB/cap de locuitor de aproximativ 38.000lei. Acesta fiind unul dintre judeţele care s-au dezvoltat seminificativ în ultimii ani, iar totul se datorează investiţiilor însemnate facute de către străini. Unele dintre cele mai importante industrii ce datează din cele mai vechi timpuri în acest judeţ sunt: industria constructoare de maşini, industria confecţiilor, industria de rechizite şcolare, industria produselor alimentare. De curând au aparut şi fabrici noi precum: cele de componente electrice şi electronice, de rulmenţi, curele de transmisie şi air-bag-uri.

La sfârsitul lunii august 2014 în Sibiu erau înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Sibiu un numar de 8.528 şomeri, rata şomajului era reprezentată de valoarea 4.40%. Faţă de luna anterioară, numarul de şomeri înregistraţi a crescut cu 426 persoane şi rata şomajului a crescut cu 0.22%. În cursul lunii august 2014, un număr de 431 de  persoane au fost angajate ca urmare a  acordării serviciilor realizate de AJOFM Sibiu.

Taxa de valoare adaugata la pachetele all inclusive este de 9%.În luna mai 2014 in privinţa agenţilor economici privaţi, a primit acreditare o singura societate si anume SC SATELE COPIILOR ROMANIA , locaţia reprezantată de SOS Tabăra de Vacanţă, căreia i s-a atribuit un punctaj de 7 ceea ce o clasează în ultima categorie din cele trei şi anume categoria C.În privinţa agenţiilor de dezvoltare regională găsim agenţia ce poartă numele de ADR 7 Centru dar şi ADR REGIO-CENTRU ce reprezintă o parte din agenţia ADR.  

Principalul rol al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru este de a ajuta la dezvoltarea durabilă şi echitabilă a Regiunii Centru. Această dezvoltare poate avea loc prin înlăturarea dezechilibrelor şi dispariţiilor dintre zonele regiunii, ceea ce reprezintă un beneficiu pentru locuitorii ei.

5

Capitolul II – Prezentarea potenţialului turistic al judeţului Sibiu

A) Atracţii naturale

RELIEFUL

Suprafaţa judeţului Sibiu este acoperită în cea mai mare parte de munţi, aceştia ocupând circa 30% din teritoriul judeţului. Zona muntoasă include varfuri ce depaşesc altitudinea de 2.000 m în Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu de 2.535 m), Munţii Cindrelului şi Lotrului (cu vf. Cindrelul de 2.245 m şi vf. Ştefleşti 2.244 m).

Dincolo de munţi urmează zona de podiş, respectiv Podişul Hârtibaciului, Podişul Secaşelor si Podisul Târnavelor, care ocupă aproximativ jumatate din suprafaţa judeţului, având altitudini de pana la 700 m. Zona depresionară ocupă 20% din suprafaţa judeţului şi este reprezentată de depresiunea Făgăraşului şi Depresiunea Sibiului. Cele mai joase altitudini sunt caracteristice luncii Tarnavei Mari, respectiv 28 m.

Clima

Judeţul Sibiu este caracterizat de un regim climatic continental – moderat, cu influenţe oceanice, având diferenţe de temperatură între zonele muntoase şi verile racoroase.Temperaturile medii anuale variaza de la 0º C în munţi, la altitudini mari, la 9º C în depresiuni. În munţii ce depăşesc altitudini de 2.000 m, zăpezile sunt abundente şi se pastrează minim şase luni pe an.

REŢEAUA HIDROGRAFICĂ

Cursurile de apă sunt repartizate uniform pe întregul teritoriu al judeţului Sibiu, fiind reprezentate de râuri, lacuri naturale (glaciare şi sărate) şi lacuri artificiale (lacul de acumulare de la Sadu).

1. Lacul Bâlea este un lac glaciar (format în circ glaciar) situat la o altitudine de 2.040 m, în Munţii Făgăraş .Dimensiunile lacului sunt: 360 m în lungime, suprafaţa de 46.508 mp² şi

6

adâncimea de 11,35 m. La Lacul Bâlea se poate ajunge în timpul verii cu maşina, pe Transfăgărăşan, iar în restul timpului cu telecabina.

2. Lacul Avrig este un lac glaciar din Munţii Făgăraş. Se află la altitudinea de 2.011 m. Suprafata lacului este de 1,47 ha.

3. Cu o adâncime de 11 metri, Lacul Capra, aflat la o altitudine de 2.241 metri, îmbie turistul să îşi tragă sufletul chiar şi numai pentru o clipă pentru a-i admira albăstrimea.

Traseul de creastă trece pe malul său nordic, iar pe malul sudic, se află un platou foarte potrivit pentru campare, care pe lângă loc de popas, oferă şi o privelişte minunată asupra vârfurilor Buda, Raiosu şi Museteica.

4. Lacul Podragu Mare (Munţii Făgăraş) este situat la obârşia văii Podragului, într-un circ glaciar, la altitudinea de 2.112 m. Lungimea o are de 250 m, iar lăţimea maximă de 190 m. Forma lacului este oarecum ovală, suprafaţa fiind de 2,80 ha, având un volum de 19.0000 m³.

FLORA ŞI FAUNA. REZERVAŢII NATURALE

Ca urmare a reliefului predominant muntos şi zonelor deluroase, circa 34,6% din teritoriul judeţului este acoperit de păduri (foioase şi conifere). Pădurile adapostesc specii de păsari ca: mierla, vulturul pleşuv, acvila de munte, corbul şi cocoşul de munte, lupul, vulpea, mistreţul, ursul, caprioara, capra neagră, râsul.

Prezenţa unor plante şi asociaţii vegetale rare, a unor forme de relief ori a unor depozite geologice specifice a permis delimitarea în cadrul judeţului a unor parcuri şi rezervaţii naturale, dintre care amintim : Iezerele Cindrel - Gura Râului ; lacul şi golul alpin Bâlea ; Dealul Măgura ; calcarele fosilifere de la Cisnădioara şi Turnu Roşu ; vulcanii noroioşi de la Haşag ; Lacul fără Fund de la Ocna Sibiului ; rezervația de la Valea Sârbă ; Suvara Saşilor şi Parcul Naţional Cindrel.

B) Atracţii antropice

Judeţul Sibiu dispune de un variat şi bogat potenţial antropic, alcătuit din elemente cultural-istorice şi religioase, oraşe, sate şi structuri de primire :

Mănăstiri: Mănăstirea Sighişoara ; Mănăstirea Cornetu ; Mănăstirea Turnu Roşu ; Mănăstirea Orlat ; Catedrala Mitropolitană din Sibiu ; Mănăstirea Cârțișoara.

Case memoriale: Casa Memorială Constantin Noica; Casa memorială Octavian Goga; Casa memorială Hermann Oberth; Casa memorială Emil Cioran; Casa Memorială Stephen Ludwig Roth; Casa memorială Gh.Lazar.

Muzee :

Muzeul de istorie „Valea Hartibaciului din Agnita” ;

7

„Muzeul National Brukenthal” Sibiu ;

Muzeul de vânătoare „August Von Spiess”;

„Muzeul Locomotivelor cu Abur” ;

„Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA”.

Agârbiciu : Biserica evanghelică din sec. al XIV-lea;

Agnita : Cetatea ţărănească din sec. al XIII-lea ;

- Biserica fortificată, amplasată în centrul cetăţii;

Aţel : Biserica gotică din a doua jumătate a sec. al XIV-lea;

Axente Sever : Biserica evanghelică din sec. al XIV-lea;

Bazna : Cetatea sătească din sec. XV-XVI. ;

Biertan : Biserica evanghelică, datorită unicităţii şi valorii sale istorice şi artistice, se află din 1993 pe lista patrimoniului cultural mondial patronat de UNESCO ;

Boian : Biserica fortificată şi cetate din sec. al XV-lea ;

Cisnădioara : Bazilica romanică scurtă, construită pe la 1200 ;

Dârlos : Biserica evanghelică construită în sec. al XV-lea ;

Mediaş : Turnurile medievale: Turnul Pietrarilor şi Turnul Forkesch;

- Biserica Sfânta Margareta (dateaza din 1498);

Valea Viilor : Cetatea masivă, este atestată documentar din 1263; se află pe lista patrimoniului universal UNESCO ;

- Bazilica gotică (sec. al XIII-lea).

C) Tradiţii folclorice şi manifestări cultural-artistice

Târgul de Crăciun „Colors of Christmas”;

Festivalul internaţional „Magic Show Fest”;

Proiectul „Sibiu Lights and more”;

Concert de Crăciun „Johan Strauss Ensemble” ;

Mini olimpiada de iarnă „Sibiu Winter Chalenge” ;

8

Agnita, Sarbatoarea Lolelor, 3 februarie ;

Agnita, Festivalul Cânt şi joc pe Hârtibaci, noiembrie ;

Hoghilag, Festivalul Vinului, octombrie ;

Sibiu, Festivalul Internaţional de film TIFF ;

Sibiu, Festivalul Internaţional de teatru ;

Sibiu, FEERIC Fashion Days ;

Medias, Festivalul Medieval Cetăţi Transilvănene;

Sibiu, Târgul olarilor.

Capitolul III – Analiza echipamentelor turistice și a ofertei de servicii în

județul Sibiu

Munţii Făgăraş, Lotru şi Cindrel, etnografia Mărginimii Sibiului împreună cu datinile, tradiţia, portul romanesc, monumentele istorice şi de arhitectură în numar de peste 450 fac judeţul Sibiu să se încadreze în constelaţia statornicelor vetre de cultură şi civilizaţie romînească.În prezent, pe toată întinderea judeţului sunt răspândite 157 unităţi de cazare, hoteluri, moteluri, cabane , vile, pensiuni turistice şi agroturistice ce dispun de o capacitate de cazare de aproximativ 5200 locuri.

Sibiul este cunoscut pentru tradiţia hotelieră cea mai veche din Romania, primul hotel fiind fiind ridicat in 1555 pe locul în care de gaseste în present Hotelul Împaratului Romanilor, un obiectiv turistic cu o importanţă foarte mare pentru turişti şi nu numai.

În judeţul Sibiu găsim urmatoarele unităţi de cazare din punct de vedere topologic: hoteluri, hosteluri, hanuri şi moteluri, vile turistice, cabane turistice, nugalouri, campinguri, casute turistice, tabere de elevi şi preşcolari, pensiuni turistice şi pensiuni agroturistice.

Hotelurile se pot defini ca structuri de primire turistică ce asigura cazarea turiştilorîin clădiri sau corpuri de clădiri, acestea dispun de camere sau apartamente ce sunt dotate corespunzator în funcţie de preferinţele clienţilor şi sumele pe care aceştia sunt dispusi să le achite pentru confortul lor. Hotelurile prestează anumite servicii şi dispun de recepţie şi spaţii de servire a mesei în incinta acestora. Ele se pot clasifica în funcţie de numărul de stele: una, doua, trei, patru şi cinci stele.

Motelurile au aproape aceleaşi caracteristici ca şi hotelurile însa acestea se situează de regula în afara localităţilor, în apropierea arterelor rutiere importante. Ele sunt de: una, doua sau trei stele.

9

Tabăra de vacanţa poate fi definită ca ansamblul unor clădiri ce au o capacitate maximă de 10 paturi într-o cameră, amplasarea este într-un perimetru bine determinat ce asigură copiilor şi adolescenţilor servicii de cazare, alimentaţie dar şi o largă gamă de prestaţii suplimentare specifice.

Campingul este o structură de primire turistică sezonieră, ce asigură cazarea turiştilor în căsuţe de lemn, corturi sau rulote, amenajate în aşa fel încât parcarea mijloacelor de transport, mâncarea şi prestarea serviciilor să fie asigurată.

În judeţul Sibiu se află un număr de: 36 hoteluri, 2 hosteluri, 5 moteluri. 2 vile turistice, 6 cabane turistice, 1 boungalour, 1 camping, 8 tabere de elevi şi preşcolari, 26 pensiuni turistice şi 25 pensiuni agroturistice.

Preferinţele turiştilor în alegerea unor pachete turistice vizează în primul rând raportul calitate-preţ, pentru ca după aceea, siguranţa alături de calitatea serviciilor şi mediul înconjurător să reprezinte principalele criterii de fundamentare a opţiunilor individuale. Protejarea stării de sănătate a turiştilor este un aspect esenţial în hotelurile şi restaurantele din toată lumea.

Structurile de alimentaţie publică sunt o componentă de bază a ofertei turistice. În judeţul Sibiu sunt structurate 93 astfel de unităţi şi anume:

64 restaurante clasice (68,8%) 19 baruri de zi(20.4%) 1 pizzerie (1%) 1 cafe-bar(1%) 2 fast food-uri(2.1%) 4 restaurante familiale (pensiune) (cca 4,7%) 1 cramă(1%) 1 bufet-bar(1%)Toate acestea formează 13.473 de locuri cele mai multe se află la restaurantul Hilton(5 stele;

1000 locuri), restaurantul Grand Hotel ( 2 stele; 900 locuri) si restaurantul Chios (3 stele; 488 locuri) toate cele 3 găsindu-se în oraşul Sibiu.

Tabel 1: Analiza în dinamică a numărului de structuri de primire turistică în județul Sibiu

Anii

Indicatori absoluți (nr. unități de cazare)

Indicatori relativi ( % ) Indicatorii medii

De nivel Modificări absolute

Indicele dinamicii (%)

Ritm de creștere (%)

Calculați din valori absolute

Calculați din valori relative (%)

Valori (Yᵢ) Δ ᵢ ̷ ₁ Δ ᵢ ̷ ᵢ₋₁ I ᵢ ̷ ₁ I ᵢ ̷ ᵢ₋₁ R ᵢ ̷ ₁ R ᵢ ̷ ᵢ₋₁

_y

_Δ

_I

_R

2009 172 0 - 100 - 0 -

133.

8

-15

90 -102010 167 -5 -5 97 97 -3 -3

2011 109 -63 -58 63.3 65.2 -36.7 -34.82012 109 -63 0 63.3 100 -36.7 0

10

2013 112 -60 3 65.1 102.7 -34.9 2.7

Formule utilizate(+ calcule):

Modificari absolute: - cu bază fixă: Δ ᵢ ̷ ₁ = yᵢ - y₁

- cu bază în lanț: Δ ᵢ ̷ ᵢ₋₁ = y ᵢ - y ᵢ₋₁

Indicele dinamicii: - cu bază fixă: I ᵢ ̷ ₁ = * 100

- cu bază în lanț: I ᵢ ̷ ᵢ₋₁ = * 100

Ritmul de creștere: - cu bază fixă: R ᵢ ̷ ₁ = I ᵢ ̷ ₁ - 100

- cu bază în lanț: R ᵢ ̷ ᵢ₋₁ = I ᵢ ̷ ᵢ₋₁ - 100

Media : ӯ = = = 133,8 unități turistice de cazare; n=5 ani

Sporul mediu: Δ = = = -15 unități turistice de cazare

Indicele mediu: Ῑ = X 100 = X100 = 90 %

Ritmul mediu: Ṝ = Ῑ - 100 = 90 - 100 = -10%

Analizând datele statistice din tabelul 1 se observa o scădere a numărului de structuri cu primire turistică de la 172 de unități în anul 2009 la 109 unități în anul 2011, in anul 2012 fata de anul 2011 are loc o mentinere a numarului de structuri precedată de o srestere în anul 2013, la 112 unități de cazare.

Indicele mediu de dinamică pentru totalul structurilor cu primire turistică are valoarea Ῑ= 90%, fiind o valoare subunitara, reprezintă o scădere în medie a unităților de cazare din Sibiu de 0,9 ori.

Ritmul mediu de creștere este de -10%, reprezentand o scădere medie relativă cu 10% a numărului de structuri cu primire turistică din judetul Sibiu.

În privinţa ritmului de creștere, se observa urmatoarele aspecte:-Valoarea procentuală de -34.4 % reprezintă scăderea numărului de unități de cazare din

județul Sibiu, din anul 2013 față de anul de bază 2009.

11

-Valoarea procentuală de 12 % reprezintă cresterea numărului de unități de cazare din județul Sibiu, din anul 2013 față de anul anterior 2012.

Tipuri de structuri de primire turistică

Anii2009 2010 2011 2012 2013

Hoteluri 28 34 36 34 36Hosteluri 3 1 3 2 2Moteluri 7 7 5 5 5Vile turistice 6 5 3 2 2Cabane turistice 11 9 6 6 6Boungalouri - 1 1 1 1Camping 1 - - 1 1Tabere elevi si prescolari

7 7 7 8 8

Pensiuni turistice 32 29 27 25 26Pensiuni agroturistice 74 73 20 25 25Casute turistice 3 1 1 - -Total 172 167 109 109 112

Tabel 2: Analiza în structură a numărului de structuri de primire turistică în județul Sibiu pe perioada 2009-2013

Figura 1: Variația celor mai importante unități de cazare din județul Sibiu, în perioada 2009-2013

12

Din analiza datelor statistice ce reiese prin studierea celui de-al doilea tabel, se poate constata o creștere a numărului hotelurilor de la 28, în anul 2009, la 36, în anul 2013, ceea ce poate reprezinta o creștere cu 28.5% față de anul de bază. Hostelurile s-au aflat in declin ele fiind in numar de 3, în anul 2009, iar in 2013 se poate observa ca au ramas 2, ceea ce reprezintă o scădere cu 33.4% față de anul de bază. In privinta motelurilor , acestea erau in numar de 7 in anul de baza, ajungand in anul 2013 sa fie doar 5, o scadere de 28.6%. Evoluția numărului vilelor turistice s-a redus, de la 6 în anul 2009, la 2, în anul 2013, ceea ce reprezintă o scădere mai mare de 50% si anume 66.67% față de anul de bază. Numărul cabanelor turistice s-a diminuat, de asemenea, de la 11 cabane turistice în anul 2009, la 6 în anul 2013, acesta reprezentând o scădere cu 45.5% față de anul de 2009. Campingurile nu au suferit modificari in privinta numarului lor, în anul 2009, exista un camping si in anul 2013 s-a pastrat acelasi numar.Evolutia taberelor de elevi si prescolari a inregistrat o crestere in anul 2009 existand doar 7 tabere, iar in anul 2013 au fost inregistrate 8, aceasta reprezaentand o crestere de 14.2%. Numărul pensiunilor turistice s-a aflat intr-o scadere de 18.8%, de la 32 în anul 2009 la 26 în anul 2013. Numărul pensiunilor agroturistice a înregistrat o scădere de la 74, în anul 2009, la 25, mai mult de jumatate în anul 2013, acest lucru semnificând o scădere cu 66.3% față de anul de bază. In privinta casutelor turistice acestea au fost in numar de 3 in anul 2009, disparand complet in 2013.

Tabel 3: Capacitatea de cazare existentă pe tipuri de structuri de cazare din perioada 2009-2013 Sibiu (Unitate de măsură: locuri de cazare existente)

Tipuri de structuri de primire turistică

Anii2009 2010 2011 2012 2013

Hoteluri 2473 3348 3569 3522 3630

13

Hosteluri 147 100 168 84 84Moteluri 197 197 150 150 150Vile turistice 263 233 173 151 151Cabane turistice 396 358 236 266 266Boungalouri - 28 28 28 28Camping 120 - - 60 60Tabere elevi si prescolari 590 590 590 676 676Pensiuni turistice 580 581 548 518 532Pensiuni agroturistice 1135 1043 543 670 670Casute turistice 112 60 60 - -Total 6013 6538 6065 6125 6247

Indicele mediu, din punct de vedere dinamic are valoarea de 103.8%, o valoare

supraunitara ce seminifica o crestere in media a disponibilitatii locurilot de cazare din judetul

Sibiu de 1038 ori. Ritmul de crestere are valoarea procentuala de 3.8% si semnfica o crestere a

numarului de locuri de cazare din judetul Sibiu in cadrul anului 2013.

Din analiza datelor statistice al celui de-al treilea tabel, se poate constata o ascensiune in

privinta capacitatii de cazare a hotelurilor de la 2473 in anul de baza la 3630 in 2013, aceasta

reprezinta o crestere de 46.5% fata de 2009. Numărul de locuri de cazare în hosteluri a scazut de

la 147 in anul 2009 la 84 in 2013, scadere de 42.9%fata de anul de baza. S-a inregistrat un declin

al motelurilor de la 197 in 2009 la 150 in 2013, o miscorare de 23.9% fata de anul de baza.În

ceea ce privește vilele turistice , acestea au scazut de la 263 la 151 in anul 2013, reprezentand o

scadere de 42.6%. Numărul locurilor de cazare din cabanele turistice a inregistrat un declin de la

396, în anul 2009, la 266, în anul 2013, ceea ce reprezintă o reducere de 32.9% față de anul de

bază. Capacitatea de cazare a boungalourilor, a crescut fata de anul de baza, in 2009 nu exista

niciun boungalour iar in anul 2013 se ofereau 28 locuri de cazare. Numărul locurilor de cazare

din camping a înregistrat un declin, de la 120, în anul 2009, la 60 în anul 2013, acesta

reprezentând o scădere cu 50% față de anul de bază. Capacitatea de cazare din tabere a crescut

de la 590, în anul 2009, la 676, în anul 2013, acest fapt reprezentând o crestere cu 14,5% față de

anul de bază. În privinta pensiunilor turistice, locurile de cazare înregistrate în anul 2009 a fost în

număr de 580, iar în anul 2013, 532, ceea ce reprezintă o scadere cu 8.3% față de anul de bază.

Capacitatea de cazare a pensiunilor agroturistice s-a diminuat de la 1135, în anul 2009, la

670, în anul 2013, ceea ce reprezintă o miscorare cu 41% față de anul de bază. Casutele turistice

ofereau 112 locuri de cazare, insa in anul 2013 acestea fusesera desfiintate.

14

Capacitatea de cazare în funcțiune pe tipuri de structuri de cazare din perioada 2009-2013 (Unitate de măsură: locurile de cazare-zile).

Tabel 4: Gradul de ocupare a unităților de cazare în județul Sibiu (indicele de utilizare netă a capacității de funcțiune) pe perioada 2009-2013

AniiCapacitatea de cazare turistică Sosiri

(nr. persoane)

Înnoptări(număr)

Indicele de utilizare netă a capacității în

funcțiune (%)Existentă( locuri )

În funcțiune( locuri-zile )

2009 6013 887235 244708 381672 432010 6538 1273714 228195 401578 31,52011 6065 1227527 263684 461636 37,62012 6125 1275755 285136 490260 38,42013 6247 1263962 329986 540507 42,7

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica a fost calculat prin raportul dintre numarul de innoptari si capacitatea de cazare turistica in functie de perioada.

Coeficientul de utilizare neta a capacitatii de functiune este in scadere din anul 2009 pana in anul 2012, insa in anul 2013 se poate observa o crestere de 4.3% fata de anul 2011. Numarul unitatilor de cazare si a capacitatii de care acestea dispun a inregistrat o crestere datorita maririi

15

numarului de turisti urmata si de o crestere a numarului de innoptari. O posibila cauza in ceea ce priveste aceasta crestere poate fi implicarea municipalitatii de a promova judetul, de a inova turismul din punct de vedere al principalelor orase dar si de a incuraja turismul de bussiness si de weekend.

Statutul de Capitală Culturală Europeană din anul 2007 nu a fost un punct culminant, ci a reprezentat inceputul pentru dezvoltarea continua ce avea sa apara.. De atunci, Sibiul este constant, divers și dinamic. Prin asta demonstrează cat de bine își cunoaște potențialul și știe să și-l pună în valoare echilibrat, pe tot parcursul anului. A avea o strategie de turism bine gândită înseamnă a identifica, selecta și optimiza prin cele mai bune mijloace resursele de care dispune o locație. A stabili obiective clare, a înțelege publicul căruia i te adresezi și a te reinventa continuu pentru a-i satisface așteptările. Sibiul se claseaza pe locul patru la nivelul tarii in ceea ce priveste nivelul de trai al locuitorilor sai.

Capitolul IV – Analiza circulației turistice şi previziunea evoluției viitoare

Înnoptări, sosiri şi durata medie a sejurului pentru perioada 2009-2013

Anii Durata medie a sejurului Număr sosiri Număr

înnoptări2009 1.56 244708 3816722010 1.76 228195 4015782011 1.75 263684 4616362012 1.72 285136 4902602013 1.64 329986 540507

16

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1 2 3 4 5

Anii

Durata medie a sejurului

Număr sosiri

Număr înnoptări

Turiştii români şi străini în judeţul Sibiu, între anii 2009-2013

Anii Număr sosiri Turişti români Turişti străini2009 244708 172890 595042010 228195 202477 982122011 263684 272518 1154102012 285136 269861 1203422013 329986 294780 123121

17

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Număr sosiri

Turişti români

Turişti străini

Metoda  sporului mediu 

Anii Durata medie a sejurului ti =Y1+ *Ti

2009 1.56 0 1.56 02010 1.76 1 1.58 0.0322011 1.75 2 1.6 0.0222012 1.72 3 1.62 0.012013 1.64 4 1.64 0

=8.43 = 0.064

= = 0,02

σ= = 0,1131

v= * 100 = 6,7 %

= 1,69

Deoarece v > 5%, previziunea prin metoda sporului mediu nu ar fi corectă.

18

Metoda trendului liniar

AniiDurata medie a sejurului

Ti Yi*ti

2009 1.56 -2 4 -3.12 1.67 0.01212010 1.76 -1 1 -1.76 1.68 0.00642011 1.75 0 0 0 1.69 0.00362012 1.72 1 1 1.72 1.702 0.0003242013 1.64 2 4 3.28 1.714 0.0055

= 0.12 = 0.0095

=a+b*ti

a= =1.69

b= = 0.012

σ= = 0.044

v= * 100 = 2.6 %

Deoarece v < 5%, previziunea prin metoda trendului liniar este corectă.

Metoda indicelui mediu 

Anii Durata medie a sejurului ti =Y1*

2009 1.56 0 1.56 02010 1.76 1 1.58 0.03242011 1.75 2 1.601 0.0222012 1.72 3 1.62 0.012013 1.64 4 1.64 0

= 8.43 = 0.064

19

I= = = 1.013

σ= = 0.1135

v= *100 = 6.7 %

= 1.69

Previziunea prin metoda trendului liniar a duratei medii a sejurului în judetul Sibiu între anii 2014-2016

Anii ti

2014 3 1.73

2015 4 1.74

2016 5 1.75

0

500

1000

1500

2000

2500

1 2 3 4

Serie1

Serie2

20

Previzionând prin metoda trendului liniar seria de date, rezultă o mentinere constantă a

indicatorului de la an la an, în ultimul an de previziune durata medie a sejurului este de 2 zile,

menţinându-se la acelaşi procent ca şi în anul de bază.

Capitolul V – Prezența la târgul de turism din 13-16 noiembrie 2014

Consiliul Judeţean Sibiu şi Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu au promovat oferta turistică a judeţului Sibiu la Târgul de Turism al României, în perioada 13-16 noiembrie 2014, la Bucureşti. La standul Sibiului, vizitatorii au putut alege între o mulţime de materiale : cîrţi ce punctează cele mai importante monumente istorice, tradiţiile şi obiceiurile culinare ale judeţului, festivaluri şi evenimente culturale, precum şi parcuri şi rezervaţii naturale.

Ne-au fost oferite informaţtii despre târgurile de Crăciun din Sibiu şi Mediaş, hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac, Cetele de Juni din Mărginimea Sibiului, concertele de Anul Nou, Sărbătoarea Ignatului în Muzeul ASTRA, oferta de schi, distracţie şi spa în staţiunile Păltiniş, Bazna şi Ocna Sibiului.

De asemenea au fost prezenţi operatorii turistici şi culturali, proprietari de structuri de cazare, alimentaţie sau agrement şi reprezentanţi ai agenţiilor de turism.

Capitolul VI – Conceperea și comercializarea unui produs de tip circuit în

județul Sibiu

Analiză de preţ

Denumirea excursiei: Circuit turistic în județul Sibiu

Perioada: 26.06.2015 – 28.06.2015

Numărul de locuri: 25

Calculația prețului de vânzare

Ziua 1- Plecare din Bucureşti (Autogara Militari), ora 4.00 dimineaţa. Cazarea are loc în oraşul Sibiu, la hotel Rin ***.

21

Vizităm centrul vechi, luăm masa la unul din restaurantele cu bucătarie tradiţională, după care ne vom deplasa spre muzeul Astra (Muzeul Tehnicii Populare), cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Acesta a fost înfiinţat în anul 1940 şi se întinde pe 993 ha, cuprinde un lac de 16 ha şi 340 de case tradiţonale din diferite părţi ale României.

Ziua 2 – Plecare din Sibiu spre Mărginimea Sibiului unde are loc un picnic în aer liber, vizitarea lacului fără fund de la Ocna-Sibiului iar cazarea are loc în stațiunea balneoclimaterică Ocna Sibiului.

Ziua 3 – Plecare din Ocna Sibiului spre Biertan unde se vizitează biserica fortificată, după care ne deplasăm spre Agnita unde vizităm Muzeul Valea Hârtibaciului, monumentul eroilor, cetatea şi biserica evanghelică. Seara are loc plecarea spre Bucureşti din autogara Sibiu, la ora 18 :00.

Atracţiile circuitului:

• Centrul vechi al Sibiului (pieţele, străzile pietonale ale ceţăţii) ;

• Complexul muzeal Bruckenthal;

• Muzeul Astra (Muzeul Tehnicii Populare) - cel mai mare în aer liber din Europa ;

• Biserica fortificată din Biertan ;

• Muzeul Valea Hârtibaciului, Agnita.

Prin urmare, fiecare turist va plăti suma de 551 lei pentru a participa la circuitul turistic recomandat de agenția noastră.

Nr.

crt.

Articole de

calculaţie

Elemente de cheltuieli Elemente de calcul

Valoarea

Per turist

Totală

1

CHELTUIELI

DIRECTE

Masă (70 lei/pers./zi) 210 lei 5670

lei

2 Cazare

(60 lei/pers./zi)*2 zile

120 lei 3240

lei

3 Transport

(1 euro/km) * 760 km

136,8

lei

3420

lei

22

4 Cheltuieli culturale 40

lei

1000

lei

5 Cheltuieli organizator

6 Cheltuieli ghid

7 Cheltuieli şofer

8 Alte cheltuieli

9 TOTAL CHELTUIELI DIRECTE 506,8 13150

10 COMISION % x rd. 9 40,54 1052

11 TVA 9% x rd. 10 3,65 94,68

12 TOTAL COSTURI (rd.9+rd.10+rd.11) 550,99 14296,68

13 ROTUNJIRI (+, -)

14 TOTAL PREŢ VÂNZARE (rd.12+rd.13) 551 14297

Capitolul VII – Propuneri și soluții de valorificare a potențialului touristic

Pentru ca pe viitor turismul să înregistreze o creştere şi mai mare faţă de anul precedent, este necesar să se propună o serie de măsuri de revigorare şi amplificare a activităţilor de turism.

În judeţul Sibiu există posibilitatea de a face din activitatea de turism un sector economic important, cu efecte considerabile asupra veniturilor încasate şi a pieţei forţei de muncă.

23

Pentru dezvoltarea şi modernizarea ofertei şi a infrastructurii turistice reprezentată de resursele naturale şi antropice ale judeţului, întreţinerea şi conservarea siturilor istorice, a bisericilor fortificate şi cetăţilor, propunem următoarele măsuri:

Restaurarea şi conservarea siturilor istorice, a bisericilor fortificate şi a cetăţilor;

Crearea de oferte pentru trasee tematice, de exemplu: Traseul cetăţilor şi bisericilor fortificate, pe valea Târnavei Mari(Agârbiciu, Laslea cu prelungire spre Sighişoara);

Transformarea Dealului Guşteriţa în zonă de agrement pentru practicarea sporturilor de iarnă-vară, cu caracter de masă; amenajarea unei piste de schi alpin fond, săniuş, bob, piste pentru practicarea sporturilor moto-velo;

Extinderea ofertei pentru activităţile sportive şi de agrement în staţiunile balneare (în spaţii închise, biblioteci, cluburi) şi în aer liber : terenuri sportive, alei şi poteci pentru plimbare;

Permanentizarea evenimentelor culturale tradiţionale ex: Proiectul „Sibiu Lights and more”, şi realizarea de noi manifestări de importanţă locală, regională, naţională şi internaţională;

Deschiderea pentru public a unor monumente;

Includerea în circuitul turistic al lăcaşurilor de cult;

Elaborarea şi afişarea în fiecare cetate a unui scurt istoric în limbile română, germană, engleză şi franceză;

Punerea în valoare a obiectivelor turistice naturale şi antropice prin realizarea de noi căi de acces şi îmbunătăţirea celor existente.

Astfel de obiective vizează promovarea produsului turistic al judeţului Sibiu pe piaţa internă şi internaţională;  dezvoltarea şi modernizarea ofertei turistice reprezentată de resursele naturale şi antropice; asigurarea forţei de muncă calificată; creşterea calităţii serviciilor turistice şi stabilirea unor relaţii de colaborare cu sectoarele conexe. Odată elaborate aceste strategii se va trece mai apoi la atingerea acestora prin acţiuni şi măsuri care vizează fiecare obiectiv în parte ducând la o valorificare superioară a potenţialului turistic din acest judeţ.

24

Bibliografie:

1) http://statistici.insse.ro/shop/

2) http://www.scritub.com/geografie/Prezentare-generala-a-judetulu15625.php

3) http://obiective-judetul-sibiu.viaromania.eu/

4) http://www.sibiu-turism.ro/Ce-vizitam-Cultura-si-patrimoniu-Patrimoniu-religios-Biserici-fortificate.aspx

25

5) http://cesavezi.ro/obiective-turistice/2-institutii-de-cultura/1098-muzeul-locomotivelor-cu-abur

6) http://www.turisminromania.ro/muzee_si_sate_sibiu-rm220museum.html

7) http://www.turismland.ro/zona-turistica/transilvania/cetati-castele-transilvania/

26