Facultatea: Management Turistic si Comercial

Anul:3 fr.

Proiect : Economia Turismului

 

Localizarea si Caracterizarea Judetului

Scurt istoric:

Judetul Suceava a marcat istoria romanilor cu monumente memorabile,incepand cu 1359,anul fondarii primului stat centralizat,Moldova,in timpul domniei lui Bogdan (1359-1365).

Cei mai importanti voievozi,alaturi de Bogdan 1,au fost:Petru Musat(1375-1391),Alexandru cel Bun(1400-1432) si Stefan cel Mare(1457-1504).

Odata cu domnia lui Petru Musat,statul Moldova s-a consolidat,capitala a fost mutata la Suceava (1388),care a devenit cel mai important centru politic,cultural,economic si militar al tarii.

Epoca de maxima inflorire avea sa fie in timpul domniei lui Stefan cel Mare.Sub domnia sa,Suceava devenise un adevarat centru de comanda si coordonare a sistemului sau de

aparare.CetateaSucevei nu a fost nicioada cucerita prin forta armelor.

Incepand cu anul 1774,cu urmare a razboiului ruso-turc,partea de nord a Moldovei a trecut sub dominare austro-ungara.Timp de un secol si jumatate,pana in 1918,zona Sucevei a fost sub stapanire bansburgica,primind numele de Bucovina(in germana,Buchenland (tara de fagi).

La 28 noiembrie 1918,Bucovina se uneste cu Romania,facand parte din Romania Mare pana in 1940,cand in urma pactului Ribbentrop-Molotov,partea de nord a Bucovinei a fost anexata de Uniunea Sovietica,iar in prezent face parte din Ucraina.Tratatele de pace postbelice nu au restaurat dreptul istoric al Bucovinei.

Asezare Geografica:

Judetul Suceava:

Judetul Suceava este situat in partea de nord-est al Romaniei si ocupand 3,6% din teritoriul tarii,este al doilea de marime din tara.Judetul se invecineaza la nord cu Ucraina(frontiera de

stat),la sud cu judetele Mures,Harghita si Neamt,la vest cu judetele Maramures si Bistrita Nasaud,iar la est cu judetele Botosani si Iasi.

Judetul este organizat administrativ-teritorial in 5 municipii(Suceava-resedinta de judet,Falticeni,Radauti,campulung-Moldovenesc si Vatra Dornei),11 orase (Gura Humorului,Siret,Solca,Brosteni,Cajvana,Dolhasca,Frasini,Liteni,Milisauti,Salcea si Vivovul de Sus) si 97 de comune cu 379 de sate.

Cai de access:

Caile de acces in Judetul Suceava sunt variate:

-aeriene:Aeroportul international ,,Stefan cel Mare’’ situat la 14 km de orasul Suceava,cu posibilitati pentru traficul international si asigurare la cerere,a servicilor de vama-granita;Aeroportul Floreni situat la 10 km de orasul Vatra-Dornei;4 helioporturi in localitatiile Putna,Voronet,Vatra Moldovitei si Sucevita.

Rutiere: Drumul european E 85 Bucuresti-Suceava-Cernauti si drumul European E58 Halmeu-Suceava-Sculeni.

Feroviare:Magistrala Bucuresti-Suceava-Viscani-Kiev-Varsovia-Moscova si calea ferata Cluj-Suceava-Iasi.

Nivelul de dezvoltare economica

Judetul Suceava dispune de importante bogatii ale solului si subsolului,cum sunt:intinse suprafete de paduri,minereuri polimetalice,zacaminte de mangan,sulfuri complexe,baritina,precum si izvoare de ape minerale care au influentat nemijlocit dezvoltarea economica a acestei zone.

Principalele ramuri industriale:industria alimentara,exploatarea si prelucrarea lemnului,industria celulozei si hartiei,industria constructiilor de masini,industria usoara,industria extractova si prelucratoare a minereurilor neferoase,industria chimica.

In judetul Suceava,populatia este predominant din mediul rural,orasele mari concentrand numai 35% din totalul acesteia,asadar principalele ramuri ale economiei exploatate sunt agricultura,piscicultara,sivilcultura si exploatarile forestiere,turismul ocupand doar locul 4 in interesele populatiei.

Prezentarea potentialului turistic al Judetului

Potentialul turistic natural:

1) Relief:

In ansamblu,teritoriul judetului cuprinde doua importante unitati de relief-regiunea muntoasa si regiunea de podis. Regiunea muntoasa este alcatuita din masive,grupe de masive si complexe de culmi,separate intre ele prin culoare adanci astfel:Masivele Suhard si Calimani:Muntii Pietrosu Bistritei,Grintiesu Brostenilor,Stanisoarei;,Masile Giumalau-Rarau;Obcinile Feredeului si Mestecanis.Intre acestea,culoarul depresionar Dorna-Campulng Moldovenesc-Gura Humorului .Regiunea de podis este mai coborata cu 200 m fata de cele mai joase culmi muntoase.Cele mai importante subunitati de relief din aceasta regiune sunt:Dealurile piemontane Marginea-Ciungi,Depresiunea Radauti,Podisul Suceava-Falticeni,Podisul Dragomirna,Depresiunea Liteni,Campia premontana Baia,Culoarul Vaii Siretului.

Clima:

Clima este una temperat continental cu o temperature medie anuala de 8 C.Venind dinspre vest,masele de aer isi pierd treptat din umezeala in timpul traversarii Carpatiilor Orientali,incat in partea estetica a judetului ajung mai uscate,clima suferind un process de continentalizare.Aerul de origine Nordica adduce ninsori

iarna si ploi reci primavera si toamna.Din est-judetul primeste influente climatic-continentale cu seceta vara,cu cer senin,ger si viscole iarna.Temperaturile minime coboara uneori pana la -38,5 C,iar temperature cfeea mai ridicata a fost de 39,8c(lulie 2000)

2)Reteaua hidrografica:

Toate apele care dreneaza teritoriul judetului sunt tributare raului Siret.Principalii afluenti sunt raurile Suceava,Moldova,Bistrita si Dorna.Cel mai intins bazin hidrografic este cel al raului Moldova,care dreneaa impreuna cu afluentii sai 35% din suprafata judetului.Urmeaza ca marime Bistrita (30%),Suceava (30%) si Siretul (10%). Cele mai importante acumulari antropice sunt cele 6 lacuri din lungul Somuzului Mare,intre care si vestitul lac ,,Nada Florilor’’. In depresiunea Dornelor exista 40 de izvoare minerale,renumite fiind déjà cele din Vatra Dornei ,Saru Dornei,Poiana Negri etc.

3) Flora si fauna: Suprafata fondului forestier reprezinta 53% din cea a judetului,ocupand din acest punct de vedere primul loc pe tara.Padurile de foioase sunt formate din arbori de

fag,stejar,carpen,frasin,tei,mesteacan si o mare diversitate de arborisuri.In amestec se gasesc plopul,paltinul,sorbul,malinul,scorusul si mar rar,tisa.Exista si cativa arbori ocrotiti:Stejarul din Cajvana(500 ani),stejarul din Botosana (350 ani),Ulmii din Campulung Moldovenesc (500 ani). Fauna este diversa,putand fi intalnite diverse specii cu valoare cinegetica ridicata precum:ursul si cerbul carpatin,capriorul,rasul,lupul,vulpea,jderul,hermina,dihorul,cocosul de munte,cocosul de mesteacan,fazan,corbul,diverse specii de acvile,vulturi,bufnite. Raurile de munte adapostesc specii rarii de pesti-Lostrita,pastravul curcubeu,lipanul,mreana,cleanul,scobarul.

Rezervatii Naturale:

Pe teritorul judetului Suceava se afla un numar de 22 rezervatii natural cu suprafata de 4457,20 ha,din care 6 rezervatii natural botanice,8 rezervatii naturale forestiere,5 rezervatii natural geologice si 3 rezervatii natural mixte. Dintre acestea putem aminti:Rezervatia Fanetele secular de la Frumoasa,Rezervatia Fanetele Montane de pe plaiul Todirescu,Rezervatia Fagetul Dragomirna,Rezervatia Codrul Secular

Giumalau,Rezervatia geologica Piatra Pinului si Piatra Soimului,Rezervatia Cheia Dracului,Rezervatia 12 Apostoli,Rezervatia Pietrele Doamnei Rarau,Rezervatia Cheile Zugrenilor.

Potentialul turistic antropic :

Judetul Suceava este un potential antropic deosebit de complex:manastiri,biserici,ruine de cetati,case memorial.Aici se afla principalele necropole domnesti,iar bisericile cu picture exterioara deosebita sunt recunoscute international pentru valoarea lor inestimabila.Una din trasaturile de baza ale acestei zone este faptul ca,pe o suprafata restransa,intalnim un numar mare de atractii turistice,se gasesc facilitate pentru practicarea spoturilor de iarna,pentru pescuit si vanatoare,pentru odihna si recreere.Cele mai representative resurse antropice din spatiul turistic si agroturistic al judetului Suceava sunt: -Biserici si troite din lemn:Biserica ,,Sfantul Dumitru’’ (Adancata-1794),Biserica ,,Sfintii Voievozi’’ (Bogdanesti-1778),Biserica ,,Sfantul Nicolae’’ (Forasti-1703),Biserica ,,Sfanta Cruce’’ (1487),etc.

-Manastiri: Manastirea Arbore,Manastirea Putna,Manastirea Voronet,Manastirea

Humor,Manastirea Sucevita,Manastirea Moldovita,Manastirea Bogdana,Manastirea Dragomirna,Manastirea Slatina,Manastirea Zamca,Manastirea Sihastria,etc. -Case Memoriale: Casa Memoriala..Ciprian Porumbescu’’,Casa Memoriala ..Eusebiu Camilar’’(Udesti-secolul x|x),Casa Memoriala ,,Mihail Sadoveanu (Falticeni),Casa Memoriala ,,Nicolae Labis’’ (Malini),Casa Memoriala ,,Ion Creanga’’ etc. -Muzee: Muzeul ,,Arta Lemnului (Campulung Moldovenesc),Muzeul etnografic ,,Tehnici populare bucovinene’’(Radauti),Muzeul Orasenesc Faltjceni,Muzeul ,,Ciprian Porumbescu’’,Muzeul de Stiintele Narurii, Muzeul ,,Ion Irimescu’’ (Falticeni). -Colectii etnografice: colectia Toader Hrib (Arbore),colectia Caminului Cultural (Boroaia),colectia scolii generale (Moldovita),colectia saline(Cacica),etc. -instalatii tehnice: piua sumane (comuna Bila),steaza (comuna Dorna Arinii),moara cu apa (sat Ortoaia)<moara si fierastru de apa(comuna Iaslovot),steaza,moara si fierastraul de apa (comuna Sasu Dornei). -Sate specializate: Cojocarit(comunele VAMA,Fundul Moldovei,Dorna Arinii),Dogarit(satul Plesca,comuna Manastirea Humorului),olarit (satul Marginea),Stucatura( satul Ciocanesti),incondeiere de oua (comunele Breaza,Brodina,Izvoarele Sucevei,Moldovita,Ulma,Vatra Moldovitei),tesaturi si

port popular (Satul Manastirea Humorului),vararit (comuna Brosteni).

Principalele trasee turistice din zona:

Dintre traseele turistice in judetul Suceava si in regiunile invecinate enumeram:1)Suceava-Dragomirna-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-Campulung Moldovenesc-Voronet-Manastirea Humorului-Stupca-Suceava(262 km)2-Suceava-Dragomirna-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Zugreni-B-Pasul Tarnita-Voronet-Manastirea Humorului-Stupca-Suceava(380 km)3-Vatra Dornei-Pasul Mestecanis-Campulung Moldovenesc-Slatioara-Manastirea Humorului-Cornu Luncii-Malini-Slatina-Baia-Falticeni-Suceava-Dragomirna-Gura Humorului-Voronet-Ostra-Brosteni-Zugreni-Vatra Dornei4-Falticeni-Rasca-Baia-Malini-Slatina-Voronet-Manastirea Humorului-Stupca-Suceava-Falticeni(200 km) 5-Gura Humorului-Manastirea Humorului-Cacica-Arbore-Radauti-Putna-Marginea-Sucevita-Vatra Moldovitei-Vama-Voronet-Gura Humorului Analiza Bazei Tehnico-Materiale si a Ofertei de Servicii Turistice:

Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari,regiuni sau zone geografice implia asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea,sejurul si petrecerea agreabila a timpului liber de catre turisti.In esenta , imbinarea acestor elemente ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie sau vacanta.

Unitati de cazare:

Structurile de primire turistica,cu functiuni de cazare,reprezinta component principal a bazei tehnico-materiale a turismului,cazarea turistica facand parte din serviciile turistice de baza.In judetul Suceava evolutia a fost una pozitiva,adica nivelul turismului a crescut de la an la an astfel ajungandu-se la un numar tot mai mare de unitati de cazare in judet si la o lupta din ce in ce mai stransa intre agentii economici care activeaza in turism. Pentru a demonstra faptul ca turismul in judetul Suceava este intr-o usoare crestere de la an la an,vom analiza statistic evolutia turismului in acest judet in anii 2003,2005,2008.

Numar de unitati de cazare:

  Anii: 2003 2004 2005 2007 2008 Total-din care: 122 143 179 236 233  Hoteluri : 23 23 24 28 29 Hoteluri pentru tineret: - 1 3 3 3

Hosteluri: - 2 2 2 2 Moteluri: 3 2 3 - - Hanuri turistice: - - - - - Vile turistice: 16 17 22 21 21 Cabane turistice: 3 3 3 4 4 Campinguri: 2 3 5 6 4 Tabere de copii: 1 1 1 - - Pensiuni turistice: 24 30 44 49 50 Urbane

Pensiuni turustice: 11 22 70 120 117

Rurale : 38 38 - - -

Pensiuni agroturistice: 1 2 1 1 1

Pensiuni turistice : 1 2 1 1 1

Bungalouri : - - 1 2 2

Sursa: Directia Judeteana de Statistica Suceava

Reprezentarea grafica a unitatii de care turistica

din jutetul Suceava in perioada 2003-2008

Unitatile de cazare din judetul Suceava a crescut vizibil.Daca in anul 2003,in judetul Suceava existau doar 122 unitati de cazare:23 hoteluri,2 campinguri,16 vile turistice,3 cabane turistice si doar 24 pensiuni turistice urbane,ajungem in anul 2008 in acest judet sa existe 233 de unitati de cazare ceea ce reprezinta 111 unitati mai mult decat in anul 2003 acestea fiind:29 de hoteluri,4 campinguri,21 vile turistice,1 popas

turistic,2 bungalou-ri,21 de vile turistice si 50 de pensiuni turistice urbane

Unitati de alimentare publica:

Baza materiala pentru alimentatie publica cuprinde totalitatea localurilor in care au loc o serie de activitati complexe,de la prepararea mancarurilor,a produselor de cofetarie si patisserie,pana la servirea acestora,impreuna cu alte produse,gen bauturi alcoolice,si nealcoolice,clientilor/turistilor,intr-un mediu relaxant,placut,astfel incat sa fie satisfacute cerintele acestora.

In judetul Suceava unitatile de alimentative publica,sunt intalnite in special in cadrul complexurilor hoteliere,care ofera astfel functiuni multiple turistilor.O alta categorie de unitati de alimentative publica,dezvoltata in special in ultimii ani o reprezinta,restaurantele cu specific romanesc,unde intalnim produse traditionale ale zonei Bucovinei,foarte attractive pentru turisit.Acestea apar fie in cadrul pensiunilor agroturistice,deci in zona turismului rural,fie in zona traficului turistic cel mai ridicat,respective a statiunilora oraselor din judet sau in zona manastirilot-cea mai cunoscuta si mai apreciata,care se indentifica practice in judetul Suceava.

Cele mai cunoscute restaurant,din cadrul complexurilor hoteliere,sunt: Restaurantul Arcasul,Restaurantul

Central,Restaurantul Gloria,Restaurantul Bucovina-restaurante de prima categorie din Suceava,apoi restaurantele Zimbru,Bradul,Calimani,etc.

O alta categorie este formata din restaurantele cu specific traditional: Popasul Caprioarei,Casa Bucovineana-din Suceava;Restaurantul Hanul Obcina Voronetului,Popasul Bucur-Gura Humorului;Restaurant Taverna-Campulung Moldovenesc.Dintre pizzeriile cele mai importante putem mentiona: Zara,B+B Srl Suceava,Curtea Domneasca,Mamma Mia,Padrino,Smart Pizza

Instalatii de agrement:

Baza materiala pentru agrement , componenta a bazei tehnico-materiala a turismului,include o gama larga de mijloace si dotari destinate sa asigure diferite modalitati pentru petrecerea timpului liber de catre turisti.

O clasificare generala a bazei material pentru agrement in cadrul Judetului Suceava ar cuprinde:

-baza destinata distractiilor.Exista in judetul Suceava diferite elemente ale bazei destinate distractiilor,in special in zona oraselor si statiunilor turistice,cuprizant cluburi,Sali de jocuri electronice , sali de bowling si billiard ,parcuri de distractii cu program sezonier,etc.

-baza de agrement sportive,cuprinde terenuri de sport,centre de calorie(exista in judet o multitudine de posibilitati de

practicare a echitatiei,atat in cadrul celor doua renumite herghelii,Radauti si Lucina cat si in cadrul unor centre mai mici,in zona Montana,pe trasee foarte appreciate de catre turisti),inot,in cadrul bazinelor special amenajate sau in cadrul strandutilor,patina-in Suceava exista un patinoar artificial,schi-practicat pe partii special amenajate

Instalatii de tratament:

Baza materiala pentru tratament a judetului Suceava cuprintre spatii destinate intretinerii sanatatii,in general integrate in cadrul complexurilor hoteliere din Vatra Dornei,statiune balneo-climaterica renumita.Judetul Suceava dispune de un potential natural ridicat pentru tratamentul balnear al diferitelor boli,dat fiind fondul de resurse disponibile.

Apele minerale carbogazoase,hipotone,atermale,bicarbonate sodice si calcile din Vatra Dornei cat si cele din Bazinul Dornelor,mofetele natural de sonda cu mare puritate si concentratie de Co2,namolul de turba din Tinovul Mare,Poiana Stampei,apele minerale sulforoase din zona Iacobeni,bioclimatul tonic,constituie material prima pentru zeci de pcrocedeuri care se efectueaza in bazele de tratament.

La nivelul Judetului Suceava ,se remarca in mod deosebit statiunea balneoclimaterica de interes national Vatra

Dornei,inclusa in circuitul international si recomandata in tratamentul unor efectiuni ale aparatului cardio-vascular,afectiuni ale aparatului locomotor,boli ale aparatului respirator,boli ginecologice,boli ale sistemului nervos etc.Exista izvoare special pentru cura interna cu apa minerala.

Analiza Circulatiei Turistice:

Numarul de turisti cazati in unitatile de cazare turistica:

Numarul turistilor sositi in unitatile de cazare

Anii Total sosiri Din care romani Din care straini

2003 162473 129104 33369

2005 192120 148847 43273

2008 229100 172025 57045

Sursa: Directia judeteana de statistica Suceava

Indicii de dinamica si ritmul de evolutie pentru numarul de turisti:

1% R%

Anii 1%T/1 1%T/T-1 r%t/1 r%t/t-1

Ro S Ro S Ro S Ro S

2003 100 100 - - - - - -

2005 115,29 129,68 103,82 98,22 15,29 29,68 3,82 -1,96

2008 133,26 170,95 100,24 104,36 33,26 70,95 0,24 4,36

Indicele de dinamica cu baza fixa 1%t/1

%

1448847

|Ro 2005 / 2003 = ______ x 100 = 115,29%

129104

-Numarul turistilor romani sositi in judetul Suceava a crescut in anul 2005 fata de anul 2003 la 115,29% adica de 1,15 ori

% 17055

____________ x 100 =133,26%

|ro 2008/2003 = 129104

-Numarul turistilor romani sositi in judetul Suceava a crescut in 2008 fata de anul 2003 la 133,26%,adica de aproximativ 1,33 ori

43273

% __________ X 100 =129,68%

|S 2005/2003= 33369

Numarul turistilor straini sositi in judetul Suceava in anul 2005 a crescut fata de anul 2003, la 129,69% adica de aproximativ 1,29%

57045

% = _________ x 100 = 170,95%

|S 2008/2003 33369

Numarul turistilor straini sositi in judetul Suceava a crescut in 2008 fata de anul 2003 la 170,95% adica de aproximativ 1,71 ori

Indicele de dinamica cu baza in lant_

148847

% = _________x 100 = 103,82%

|Ro 2005/2004 143358

-Numarul turistilor romani a crescut in anul 2005 fata de anul 2004 la 103,82%,adica de aproximativ 1,04,ori

% 172055

= _________ x 100 = 100,24%

|Ro 2008/2007

171640

-Numarul turistilor romani sositi in judetul Suceava a crescut in anul 2008 fata de anul 2007 la 100,24%

43273

% =__________x100=98,22%

|S 2005/2004 44054

-Numarul turistilor romani sositi in Judetul Suceava a scazut in anul 2005 fata de anul 2004 la 98,22%

57045

% = _________x100=104,36%

|S 2008/2007 54660

-Numarul turistilor straini a crescut in anul 2008 fata de anul 2007 la 104,36%,adica de aproximativ 1,04 ori

Ritmul cu baza fixa:

%

RRo 2005/2003 =115,29-100=15,29%

-Numarul turistilor romani a crescut in anul 2005 fata de anul 2003 cu 15,29%

%

|RS 2005/2003=129,68-100=29,68%

-Numarul turistilor straini a crescut in anul 2005 fata de anul 2003 cu 29,68%

Ritmul cu baza in lant

%

Rro 2008/2007 = 100,24-100=0,24%

-Numarul turistilor romani sositi in judetul Suceava a crescut in anul 2008 fata de anul 2007 cu 0,24

%

RS 2008/2007=104,36-100=4,36%

-Numarul turistilor straini sositi in judetul Suceava a crescut in anul 2008 fata de anul 2007 cu 4,36%

Bibliografie:

1.Intco,R.,Dobrovolvski.,Judetul Suceava: ghid turistic,Suceava 2000

2.Mincu,R,.Economia Turismului,Bucuresti,2004

3.www.insse.ro

4 wikimedia.ro