Ecologia și ideologiile verzilor

Cei care au capacitatea de a raționa (alege, delibera)...vezi recunoașterea raționalității

Cei care pot suferi Au ale ființe suflet? Pot ele suferii? Mediul Generațiile viitoare

Cine poate avea drepturi

Sexismul Rasismul Religia Șovinismul Antisemitismul Xenofobia Clasismul Sărăcia Homofobia Speciismul (șovinismul omenesc)

Obstacole

Anii 60 conștientizarea impactului negativ pe care activitatea umană îl are asupra mediului

înconjurător, naturii, animalelor, indivizilor umani sau societății. Revoluția tehnică și industrială: capacitatea de a exploata și de a deteriora mediul înconjurător Industrializare, suprapopulare și conflict: folosirea pesticidelor în agricultură, armamentului nuclear în timpul Razboiului Rece și apariția superputerilor nucleare aflate în

conflict (anii 1960 și 1970) ploile acide și accidentele industriale din industria petrolieră, chimică sau nucleară (anii 80), distrugerea stratului de ozon și defrișarea masivă a pădurilor (anii ’90), iar mai recent, schimbările climatice, încalzirea globală, proliferarea energie nucleare, declinul biodiversității folosirea organismelor modificate genetic. Nici o limitare din partea ideologiilor politice sau religioase existente, care justificau și

promovau dominarea, exploatarea și transformarea naturii de către om, glorificarea producției și a consumului.

Cauzele aparitiei miscarilor ecologiste

Numire: ecologism, ideologie verde, environmentalism (ambientalism)

diferențe și divergențe interne preocuparea centrală: regândirea modalității în

care omul se raportează la natură, la mediul înconjurător și la animale.

Ecologismul: un corpus de discursuri, mișcări politice și sociale care urmaresc să protejeze sau să restaureze calitatea mediului natural și a vieții umane prin schimbarea sau limitarea acțiunilor ce au efecte negative, distructive sau nesustenabile.

Semnificații

Rachel Carson, specialista în biologie marină Primăvara mută (Silent Spring, 1962, efectele pesticidelor în agricultută): Primul manifest al ecologismului. Interzicerea lucrării, denigrarea autoarei, dar: înființarea Agenției Statelor Unite de Protecție a Mediului (1970), a interzis folosirea DDT-ului ca pesticid (1972).

Paul Ehrilch, Bomba demografică (The Population Bomb, 1968) explozia demografică este o amenințare pentru sistemele de menținere a vieții ale planetei.

Dennis Meadows (coord) Limitele Creșterii (The Limits of Growth), 1972, (Rapoartele Clubului de la Roma)

James, Lovelock: Gaia: O nouă perspectivă asupra vieții pe Pământ (Gaia: A new look at life on Earth), 1979, avansează Ipoteza Gaia, conform căreia Pământul poate fi înteles ca o entitate complexă, ca un singur organism caracterizat de mecanisme interdependente de asigurare a echilibrului și perpetuare a viului

Lucrări clasice

etica centrată pe om (natura nu are valoare in sine, mediul e important doar în masura în care este util oamenilor),

etica centrată pe animale (deep ecology) etica centrată pe viață, etica totalității (pentru care și lucruri precum

forme de relief, roci sau fosile sunt semnificative din punct de vedere moral)

holism ecologic (semnificative moral biosfera ca întreg și ecosistemele care o compun, însă nu acordă o considerație prea mare animalelor, plantelor luate individual).

Antropocentrism și biocentrism

Pozițiile antropocentrice, care nu propun o regândire a organizării economice, sociale și politice existente, ci doar o mai bună gestionare a naturii, a resurselor naturale sau a impactului asupra mediului

nu presupun în mod obligatoriu invocarea sau articularea unui discurs ecologist ci doar a unor strategii de mediu (environmentaliste) ce pot fi justificate prin diferite alte poziții ideologice tradiționale, fie de stânga fie de dreapta.

Mediul înconjurător, natura, animalele nu au o valoare în sine, ci pot avea doar o valoare instrumentală pentru atingerea intereselor oamenilor.

Obligațiile morale pe care le avem față de acestea derivă doar din obligațiile morale pe care le avem fața de oameni și bunastarea lor.

Oamenii au datoria să protejeze mediul pentru binele lor propriu.

Antropocentrismul

Critică a antropocentrismului și a şovinismului uman. Natura și formele de viață non-umane au valoare în sine

(valoare intrinsecă) si nu le putem considera doar mijloace de care sa ne folosim pentru atingerea scopurilor noastre.

Oamenii au o datorie morală să protejeze natura, sau alte specii de animale, fără a deține o poziție privilegiată de pe care să domine sau să exploateze natura, animalele și mediul, ei sunt doar o parte integrantă dintr-o comunitate ecologică mai largă care merită considerație morală.

Suntem parte a comunității biotice

Biocentrismul

Ecologia socială Problemele de mediu cu care ne confruntăm își

au rădăcinile în felul în care ne organizăm societatea, în special sistemele sociale și politice ierarhizate ce permit diferite forme de dominare.

M. Bookchin: dominarea naturii de catre om derivă din structurile ierarhice și din dominarea omului de către om.

Alternativă: o variantă de socialism libertarian: comunalism.

Abordări biocentrice

Ecologismul de profunzime Filosoful norvegian Arne Naess (deep ecology) se delimitează critic

de ecologismul superficial care este preocupat doar de poluare, de epuizarea resurselor, sau de bunastarea țărilor dezvoltate

afirmă un egalitarism biosferic pentru care toate formele de viață au valoare intrinsecă, independent de utilitatea lor pentru oameni.

interdependență a tuturor formelor de viață, o critică a orcarei forme de ierarhizare a ființelor vii și a dreptului

acestora la viață. Oamenii nu sunt radicali diferiți de alte viețuitoare, noi aparținem

unei comunități biotice, o comuninate mai extinsă și care ne precede ca specie sau ca indivizi.

Oamenii, animalele si plantele sunt doar aspecte ale unei singure realități.

Ecofeminismul legatură istorică între speciism sexism în societățile patriarhale. naturalizarea femeilor, feminizarea naturii și a relațiilor de putere Dihotomiile bărbat-femeie/masculin-feminin se suprapun peste

dihotomia om-natură, Dominarea naturii de către om este în strânsă legatură cu

oprimarea femeilor. dominarea femeilor și a naturi a permis și naturalizarea altor

ierarhii sociale și inferiorizarea altor grupuri umane considerate ca fiind mai apropiate de natură: populații indigene sau rase de culoare (considerate mai apropiate de animale), culturi considerate necivilizare și primitive (în contrast cu societățile civilizate), sau categorii sociale precum sclavii sau cei care efectuează munci agricole sau manuale.

Antropocentrismul este androcentrism Alternative: îmbină ideea stimei de sine pentru faptul de a fi

femei (de la feminismul radical) cu lipsa de reținere ce decurge din faptul de a ne considera doar o făptură în rând cu alte făpturi (de la ecologism) și asumarea faptului că nu sunten doar membri ai comunității umane, ci și ai comunității biotice (Miroiu (1996) 2002).

Conceptele de feminizare și naturalizare devin esențiale în înțelegerea mecanismelor de construcție a ierarhiilor sociale, a inegalităților și a dominării in interiorul societăților occidentale sau în relațiile dintre acestea și cele non-occidentale (Ploomwood 1992).

Suprapopulația este explicată ca rezultatul al organizărilor sociale de tip tradiționalist-patriarhal care nu permite femeilor să își controleze propriile facultăți reproductive (Cuomo, 1994)

Nedreptatea și cruzimea cu care tratăm animalele pe care le considerăm doar obiecte, mijloace, sau proprietate.

Anual, sute de milioane de animale sunt crescute industrial, exploatate, sacrificate, torturate in laboratoare, circuri, cu ocazia unor ritualuri religioase ori a unor tradiții culturale

Consumul ridicat de carne în țările dezvoltate: o treime din totatul terenurilor arabile din lume sunt folosite pentru a crește industrial animale pentru consumul de carne, fermele de bovine/ovine fiind una dintre cele mai importante surse de gaze cu efect de seră (metan) în condițiile în care padurile sunt defrișate pentru a face loc mai multor mono-culturi de plante furajere, o agravare a crizei mondiale de apă potabilă și hrană pentru populația țărilor sudului sub-dezvoltat. Necesarul crescând de material furajer duce la degradarea solului, folosirea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice, pierderea diversității unor ecositeme pentru a face loc mono-culturilor.

Drepturile animalelor

Jeremy Bentham (1780): criteriul moral pe care trebuie să il avem în vedere nu este înzestrarea cu rațiune ci capacitatea de a suferi.

Au drepturi minimale pentru simplul fapt că au o viața proprie (Tom Regan)

statutul de proprietate al animalelor trebuie respins complet, și că animalele au un singur drept (Francione, 1996): stilul vegan

Speciismul: P. Singer (1975) Animal Liberation a devenit manifest pentru Animal Liberation Front (ALF) sau People for Ethical Treatment of Animals (PETA).

Începutul anilor 70:formarea unor grupuri de acțiune directă și presiune precum Greenpeace sau Earth First! acțiuni de rezistență precum mișcarea Chipko, India.

Greenpeace 1971: să obstrucționeze activități sau să atragă atenția asupra practicilor ce distrug ce periclitează specii de animale sau ecosisteme întregi, să apere: biodiversitate, viața marină, pădurile.

Chipko (influențată de satyagraha, filosofia rezistenței non-violente a lui Mahatma Ghandi). Momentul cheie:1974 în Uttarakhand, India, un grup de femei din satul Reni s-au legat de copaci pentru a stopa tărierea pădurilor, cu consecințe majore atat pentru mișcările ecologiste din întreaga lume, dar și pentru emergența societății civile în India. (Vandana 1991)

Mișcări ecologiste

Radicală datorită actiunilor directe și strategiilor confruntaționale organizație ecologistă internațională cu filiale în peste 40 de tări și cu

sediul central în Amsterdam. Scopul ei este de a proteja capacitatea Pământului de a susține viața în

toata diversitatea ei prin acțiuni directe, lobby și cercetare în probleme ecologice globale: schimbările climatice, amenințare nucleară, defrișare, pescuit excesiv, organisme modificate genetic, biodiversitate.

Primele misiuni ale Greenpeace: îndreptate împotriva testelor nucleare efectuate de Statele Unite pe insula Amchitka (Alaska) și a testelor nucleare atmosferice (Franța). Pentru a protesta împotriva testelor nucleare efectuate de Franța în 1985, Greenpeace trimite vasul Rainbow Warrier la locația testelor. Forțele navale franceze lansează în secret un atac împotriva vasului, atac ce duce la scufundarea lui și la moartea fotografului Fernando Pereira. Denunțat de catre poliția din Noua Zeelandă, atacul asupra vasului Greenpeace. Franța este silită să renunțe la testele nucleare.

Greenpeace

People for the Ethical Treatment of Animals (PETA) animalele nu sunt ale noastre să le mâncăm, să

ne îmbrăcăm cu ele, să experimentăm pe ele, sau să le folosim pentru amuzamentul nostru

acțiune ale PETA contra: zootehnie (ferme industriale, abatoare, ferme de blană), testele pe animale (experimente NASA, teste medicale, cosmetice, vivisecție), utilizarea animaleor pentru divertisment (circuri, grădini zoologice, lupte canine sau tauromahia).

promovează vegetarianismul și veganismul

P.E.T.A.

ALF: să producă pagube economice celor care fac profituri de pe urma exploatării si suferinței animalelor,

sa elibereze animalele din locurile în care sunt abuzate și să fie plasate in adăposturi, să demaște atrocitățile comise împotriva animalelor în spatele ușilor închise, salvează animale din laboratoare și ferme, le asigură adăposturi și îngrijire medicală, distrug

proprietățile folosite în exploatarea animalelor. distrugerea proprietății nu este considerată de catre militanti ca act de violență ci este o

necesitate care poate să impiedice contiuarea abuzurilor. Luarea nu este considerată furt ci eliberare, deoarece animalele nu sunt proprietatea nimănui ELF incendierea dezvoltarilor imobiliare, a magazinelor auto sau introducerea în copaci a unor

bare de metal (tree spiking) care avreau rolul de a distruge echipamentele de tăiere a copacilor și scăderea valorii comerciale a lemnului. Această practică a fost folosită in Statele Unite și Noua Zeelandă, însă a fost abandonată datorită riscului pe care îl presupunea pentru muncitorii forestieri

2004 FBI declanșează Operation Backfire . Peste 20 de activiști ecologisti au fost arestati și condamnați în Statele Unite prin această operațiune, iar mișcarile ecologiste radicale au fost considerate la acel moment drept cel mai important risc de terorism intern.

Activiștii ecologisti: o încercare a guvernului și a corporațiilor de a discredita si delegitima mișcările ecologiste și pe cele pentru drepturile animalelor. Guvernul American menține o panică verde – aluzie la panica roșie dintre 1947 și 1957

Grupări eco-teroristeAnimal Liberation Front, Earth Liberation Front  

Summituri ale Pământului (Earth Summits) Inițiat de națiunile dezvoltate ale Organizației Națiunilor Unite,

Decalajul în creștere dintre țările industrializate și cele în curs de dezvoltare: exploatarea resurselor de către țările dezvoltate: probleme de mediu, polarizare, sărăcirea săracilor.

Protocolul de la Montreal (1987): diminuarea stratul de ozon ca rezultat al activităților economice o amenințare globală pentru care puterea militară era irelevantă, cea economică nu era decisivă, iar suveranitatea natională a statelor devenea problematică în masura în care o decizie locală putea avea efecte asupra întregii planete

anii 90: schimbarile climatice, defrișarea pădurilor tropicale, poluarea oceanelor și a surselor de apă dulce, deșeurile toxice și declinul alarmant al biodiversității;

Acțiuni politice

Summitul Pământului: Rio de Janeiro în 1992: Schimbări climatice

exploatarea combustibilului fosil, eficiența energetică, emisiile de gaze cu efect de seră, conservarea pădurilor tropicale, surse de energie regenerabilă și nepoluantă, încălzirea oceanelor, schimbările climatice, reducerea biodiversității, deșertificarea, reducerea rezervelor de apă dulce, migrația provocată de schimbările climatice, exploatarea industrială a animalelor.

Protocolul de la Kyoto adoptat în 1997 semnat de 191 de state (minus SUA): soluții pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. SUA și China nu reduc emisiile de carbon.

Încălzirea globală și consecințe

Actul Unic European (1987): capitol nou dedicat mediului, EU câștigă în mod explicit competențe de a acționa în domeniul protecției mediului.

politicile comunitare de mediu: conservare, protejarea și îmbunătățirea calității mediului; protejarea sănătății oamenilor; asigurarea unei utilizări prudente și raționale a resurelor naturale.

principiile politicilor de mediu: principiul prevenirii, principiul poluatorul plătește, refacerea zonelor popuate la sursă atunci când este posibil, promovarea problemelor de mediu ca teme transversale incorporate în definirea și implementarea altor politici comunitare.

În 2007, CE a decis obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră: 20% reducere față de nivelul anului 1990 până în 2020. O cincime din consumul energetic al Europei: generat din surse nepoluante, regenerabile.

UE în avangarda politicilor de mediu

Doctrina politică a verzilor are patru dimensiuni esențiale: ecologie, dreptate socială, non-violență, democrație participativă

Primul partid ecologist, United Tasmania Group, Noua Zeelandă,

Partidul Ecologiei (Ecology Party), Marea Britanie în 1973. Primele partide ecologiste care au câștigat locuri în corpurile

legislative Elvetia (în 1979) și Belgia (în 1981). Partidul ecologist cu cel mai mare succes: în Germania: a

adoptat pentru prima data numele de verde (Die Grunen) și floarea soarelui ca simbol electoral

2004 la Roma, a luat naștere Partidul Verde European (PVE), primul partid politic constitut la nivel european din 32 de partide naționale. Din 2009, 46 de locuri în PE

Partide verzi

1990, Partidul Ecologist Român și Mișcarea Ecologistă au intrat în Parlament.

Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului cu Marcian Bleahu de la Mișcarea Ecologistă Română ca ministru.

Declin după 1992 2006 se înființează la București Partidul Verde (PV),

singura formațiune politică din Romania care este recunoscută de Partidul Verde European

luări de poziție împotriva energiei nucleare, a exploatării zăcămantului aurifer de la Roșia Montană de către compania canadiană Gabriel Resources și a distrugerii spațiilor verzi din București

România

Este mult mai bine conturată și îmbracă o formă foarte pragmatică în societatea civilă:

susțin proiecte concrete și acțiuni punctuale, locale sau zonale, menite să rezolve probleme ecologice acute.

Salvați Roșia Montană de un dezastru ecologic, de patrimoniu și uman cauzat de exploatarea cu cianuri propusă de Roșia Montană Gold Corporation;

Salvați Sighișoara orașul medieval și pădurile de stejari din jurul ei de proiectul Dracula Park;

Salvați Parcul Carol de la distrugerea lui prin construirea Catedralei Mântuirii Neamului;

Salvați Vama Veche, Salvați Delta Dunării și Dunărea Inferioară de la dezastrul ecologic cauzat de construirea unor sisteme de navigație sau drenare, diguri și hidrocentrale;

Salvați Parcurile Naționale din Romania; Salvați ursul carpatin. Comentarii: Ocrotiți vânatul! El este o podoabă a naturii!

ONG-uri