Eapitolul I

- Sunt insircinati, Alex.

a Tot 6e fne de acea noapte e at4t de clar pentru mine! incimai e, dupi tot acest timp, dupe tofi anii care au trecut, dupe

tot ce s-a intimplat, crirninalii ingrozitori, crimele uneori

rezolvate, a.lteori nu.

Eram in dormitorul intunecat cu bra;ele inlinluite ugor in

.1ui ta[ei soliei mele, Maria, cu birbia pe umirrl ei. Aveam

treizeci gi unu de ani pe atunci gi nu fusesem niciodati mai

fericit in viala mea.

Nimic nu se putea compara micar cu ce implnigeam noi,

eu, Maria, Damon giJannie.

Era in toamna lui 1993, cu un milion de ani in urmi, dupicum mi se pare acum.

Mai era gi trecut de doui dimineala, iar micuta noastri

Jannie tupa ceva de groazi. Biata fetip fusese treazi cea mai

mare parte din noapte, cea mai mare parte din ultimele nop;i,

mare pane din titrira ei viap. Maria o legdna ugor peJannie

in bra;e, murmurind cintecul E$i a$t dz frurnoasd, iar eu o

cuprinsesem pe Maria in brap, leginind-o la rindul meu.

Eu mi trezisem prirnul, dar nu putus€m si o adorm din

nou peJannie, orice qmecherii ag fi incercat. Maria venise gi

luase copilul cam dupi vreo o16. Amdndoi trebuia si mergem

la serviciu dimineala derr€me. Eu lucram la un caz de crimi,

JAMES PAT:TERSON

- Egti inrircinati? am zis eu cu gura pe umirul Mariei.- Prost moment, nu, Alex? Mai poli si-;i inchipui tuse din

asta pe viitor? Suzete? Alte scutece murdare? Nop6i ca asta?- Nu-mi place mie prea mutt partea asta. Si stau teaz

pini tArziu, sau devreme, cum s_o zice. Dar iubesc viala noas-tri, Maria! $i sum incanbt ce o si mai avem un copil.

Firi, si mi desprind de Maria, am pornit muzica de lacaruselul muzical care atdrna deasupra pituplui lui Janelle.Am dansat feni si ne miSci.m din loc pe melodta Cinoa carc sdnd aeglua.

Apoi ea imi intoarse un zAmbet frumos de_al ei, in panetimid, in partejuciug, cel de care mi indrigostisem poate chiarin prima seari c6nd o vizusem. Ne intAlniserim la camera degardi a spitalului St. Anthony, in timpul unei urgenle. Maria iladusese pe unul dintr-o bandi, victimd a unei impugcituri, unclient de-al ei. Era o asistenti sociali foarte dedicati gi luase oatitudine protectoare - mai ales ci eu eram un temut detectivde la Omucideri, poliia metropolitani, iar ea nu prea aveaincredere in poligie. De alfel, nici eu.

Am str€ns-o mai tare in bra;e pe Maria.- Sunt fericit. $tii asta. Mi bucur ci egti insi.rcinati., Hai

si sirbAtorim. Aduc niSre qampanie.

- I9i place sd fii rdtic, hm?

- Da, imi place. Nu ,tiu exact de c€. pur gi simplu imi place.- i;i plac bebelugii care urld in toiul nop$?- Va eece gi asta. Nu-i ay,lanelte? DonniSubq at lin aubesc.Maria iti intoarse capul de la copilul care plingea $ mi

siruti. dulce pe buze. Gura ei era moale, intotdeauna ispititoare,intotdeauna sexy Adoram siruturile ei _ oric6nd, oriunde.

ln cele din urmi se desprinse din bralele mele.

DETECTIVUL ALEX CROSS 13

- intoarce-te inapoi in pat, Alex. N-are nici un rost si stimamindoi treji. Dormi gi pentru mine.

tn acel moment, am observat 9i altceva in dormitor gi am

inceput si rid, nu m-am putut abfine.

- Ce-i ala de amuzant? zdmbi Maria.

I-am ar;tat cu degetul ti a vizut ti ea. 'frci merc - fieczre cu

urma unei singure mupituri de copil. Merele erau sprijinite

de picioarele a treijucirii de pluq, dinozauri Barney de diferite

culori. Piesa fantezisti a micului Damon ni se dezvilui. Biiele-lul nctru petrecuse ce\a timp in camera surioarei sale,Jannie.t

Carrd urn ajuns in prag Maria mi-a zimbit din nou cu

zimbetul eijuciuq. $i mi-a fdcut cu ochiul. Mi-a pptit apoi - 9i

nu voi uita niciodati ce mi-a spus:

- Te iubesc, Alex. Nimeni nu te va iubi weodati cum te

iubesb eu.

Eapilolul2

Ia pizeci gi patm de kilomctri nord dc Washington, inBaltimorc, doi ucigagi de profesie plini de sinc, doi birbaf cu

pirul lung, undeva intre douizeci $ cinci $ trcizeci de ani,

ignorari scmnul ACCESUL PERMIS DOAR MEMBRILOR

9i inuarn degajali in St. Francis Social Club de pe South High

Stlcet, nu departc de pon. Amindoi erau inarma;i pini-ndinli gi zimbeau.ca doi comcdianli dc .rtand-np.

Erau dounzeci 9i ppte de capi gi rcldai ai mafei la dub inacca seard- jrcau cnrf ti b€au Sqpro $ espresso, in timp ce

urmirtau la tdoizor cclripa Bullcts pierzAnd in favoarca celor

de la Knicls Dinr-odati, in sali se Eri o 6cer€ tensionati.

Nimeni nu intra pur $ simplu in clubul Sf Francir de

Assisi, mai ales neinvitat $ inarmat.

Uhul dint€ intrugii din prag pe nume Mchael Sulliwan,

salutn cah grupul. Asta era al naibii de amuzant, se gindea

Sullivan. Tof mafio$ ngtia duri stind la taclale. lnsolitorul

siu sau ronqpaq Jimmy ,,Pilirie" Galati, arunca priviri celor

din incipere pc sub borurile unei pilirii jerpelite, aidoma

celci purtate de Squiggy in Lqcrnc & ,ltr?Qr. Clubul avea oinEligare desol de tipicn - !rcaunc cu spate &ept de lemn,

me3e pentrujucat cir4i, un bar rudimentar, macaronari p€ste

tot, mai ceva ca-n -JVc;nI

DETEqITWL AI'E)( CRoss tr

- Ce? Nu avem comitet de intlmpinarc? Fanfarn? inreb'n

srfi; ; triia pcntn'r confruntare de orice fel' verbali

;;;. D $ Jimmy Pilirie infruntaseri mereu lumea

ilJt"u, a"* *"tet ca"d "t'"a" "ittcisprezece

ani 9i fugi-

si de la casele lor din BrooklYr'---_i* *n ,*tt1i voi? intrebi un individ' sirind ca an

a. f^ on Oint " -tsele de joc pbrede unde jucau ci4i'*;;;; "t

t"t* oft'""i9i ppt"'nnrnesru 1s13ala; .e.#u ""- o

'uti de kilograme' {icute evident la sali

* ]'il "'"i*'"t

din Sligo' Ai auzit vreodati de el? IIcu

JtJ-y Peil Suntem din New York City' Ai auzit vreodati

. & Ncw Yort CitY?

Capitolul5

Musculosul ,,soldat" din mafie nu reacgioni, dar un bir-bat mai in vArsti, intr-un costum negru gi cimagi albiincheiati pini la guler, ridici o m6ni precum Papa gi vorbirar pi cu hotirire intr-o englezi in care se simlea puternic

accentul striin:

- Cirui fapt datorim aceasti onoare? intrebi el. Bineinpler .ci am auzit de Micelar. Cum de vi allali in Baltimore? Cu ce

vi putem fi de folos?

- Suntem doar in trecere, ii rispunse Michael Sullirran '

bitrinului. Domnul Maggione ne-a trimis cu o reabi in DC.

Dumneavoasri, domnilor, a1i auzit de domnul Maggione?

Mai multe capete din incipere se inclinari in semn de

incuviinlare, Esenla cowena;iei de pini acum sugera ci era

vorta cu sigurangi de afaceri serioase. Dominic Maggione

controla Familia din New Yor*, care conducea marea majo-

ritate a Coastei de Eet, cel pulin pini la Adanta, oricum.

Toati lumea din incipere gtia cine e Dominic Maggione gi

ci Micelanrl era cel mai n€crutitor ucigal al siu. Se presu-

punea ci folosegte cu;ite de micelirie, bisturie gi ciocanc pe

victimele sale. Un rcponer de la Naosdg scrisese desprr una

dintre crimele sale: ,,O fiin1i omeneasci nu ar fi putut face a;a

ceva". Micelarul era temut in cercurile mafiote, dar gi de

poli;ie. Ap ci pentru cei din incipere fu o rurprizi ci uciga;ul

DETECTNIUL ALEX CROSS 17

cra atit de tAnir 9i ci arita ca un actor de cinema' cu pirul

siu lung ;i blond 9i ochii de un albasmr izbitor'*-;; unde e resPectul? Aud de rnulte ori cuvAntul ista'

au. rru nia ni"i,t'-i de el in clubul vostru' continuiJimmy

ieH.i. ""r., ""

9i Micelarul, era renumit ca amput€aza maini

$ picioare.* t,,Joot" care se ridicase in picioare didu brur si.i

"ta* *, -*. tutelarllui zvAcni cu o mlcare prea rapidi

;;; "ir,"t"" u"d"t clar' ii rctezi omului virful nasului'

^""l"OOt tro*. ,,Soldatul" duse miinile in cele doui locuri

utt* OuO" t".O"t "tUt

de rcpede ci-1i piendu echilibrul qi cizu

orimadi oe Podeaua de scinduri'"'-tt .;,ul se mipa repede $ era wident la fel de bun pe

"a, p-J,". *o n", cu un culit in mi'ni' Era ca vechii arasini

i"'ti"*., ut "t* * inv{ase si minuiasci cu$tul d€ la unul

I"*-""# -t "g din South Brooklyn' Amputarea 9i ruptul

l-o""i, i * pe*to upart' k considera scmnele sale distinc-

tive, simboluri ale cruzimii salc'

limmv Pelnrie avea o armi la vedere' un pistol rmiauto-

-"i'0" ."tO"U 45' P nrie mai era cunoscut 1i ca 'Jimmy

ioaa,o-r" $ pe'"a spatele Micelanrlui intotdeauna'' ''

i.r- "i**t

sulliv-an se plimba cu pqi rari prin incn-

p"rt. na",urna "t-t

piciorul citeva mese de joc' inchise telwi''"o-l

gi *o"r. din prizi aparatul de espresso' Toati lumea

i*tti * totuli cinoa avea si moari Dar de ce? De ce-$

dl"nng,ise Domi"ic Maggione nebunul asupra lor?

- Vid ce unii ding€ voi se Eteapti la un mic spectacol' zise

"r. VJ^t i,t o"t'ii vottri li simt nitatu'' Ei bine' ce naiba' nu

vreau s6 dezamigesc Pe nimeni'

Oir,t 'oaute, iuUi*" se lisi inu'un gtnunchi 9i-l injunghie

* "*tJ-" "ur. "4"t" p" podea' ft injunghie pe bnrbat in

l8 JAMES PATTERSON

saj, apoln fagi ti piept penn cend hpul nu mai licu nici omigcare. Era greu si numeri lwiturile, dar p-b.bil fr;;; ;duzini, poate mai multe .

Apoi urmi cel mai straniu lucru dintrc toate. Sulli n seridici E licu o pleciciune peste cadavrul .or,"tri. Cj larritotrd ar,fi. fost doar un sp€ctacol pentru el, un ml pe care trc_oura sa-l Joace.

ln sliryit, Micclarul se lntoarse cu spatele la cei din inci_ry* i T ]rd*p" nepisitor spre ugi. Fnrn si s€ teami derumenr tr de nimic. Lc zise peste umir:

." ;y;: fT.,Ote de cunqtin;i, domnitor! Data viitoare,

: TF dov-adi de pu;in respect. pentru domnul Mnggion",

daci nu pentru mine gi domnulJimmy pilirie.Jilmf Pilerie ranji Ia cei prezenli gi duse mlna la pilirie.

. - Da, e cliu aSa de bun, Ecu el. Dar yti;i ".*? ;;;;" .

bun cu o drujbi in mnni.

Eapitolul4

Micelarul gi Jimmy PeHrie se spaneri de ris rorbind

{espr€ i'lzita lor la St. Francis of Assisi Social Club mare parte

a drumului pe autosttada I-95 citre Washington, unde aveau de

rezoNat o treabi dificili, inn-o zi sau doui. Domnul Maggione

le ordonase si se oprearci in Baltimore gi si faci impresie.

Donul binuia ci unii dinte capii locali il algeau pe sfoari.

Mnclhrul crezu ci $ indeplinise misiunea.

Asta {icea parte din renumele siu crescind: nu numai cise pricepea si ucidi, dar era la fel de sigur ca un atac de cord

in viitorul unui grisan care se indoapi cu bacon gi oui prijite,Tircmai intrau in DC, pe traseul pitoresc ce ducea pe lingi

Monumentul Washington ti alte clidiri importante ce voiau sA

imprcsioneze.

- lara mea, pe tine - cintaJimmy Pilirie lalsXnd straqnic.

Sulliran dse zgomotos;

- Mare figuri egti gi tu,James biiete| Unde naiba ai invi-

1at asta? klo wa fu tiru lz cd l?

- Ia poala parohiali St. Patrick din Brooklyn, New Yor.k

unde am invilat ABC-ul * scrisu', cititu' gi aritmetica - gi

unde l-am intAlnit pe un nemernic nebun pe nume Michael

Sean Sullivan.

Dou6zeci de minute mai tirziu, i9i parcaseri Pontiacu.l

Grand Am qi se alituraseri paradei tirzii de tineri care se

20 JAMES PATTERSON

plimbau firi pl pc M Street in Georgeown. O lioti dc studenli

derbedei bituli de soartn qi doi ucigaqi pnfesionlti geniali, se

gandi Sulivar. Deci cine ajunsese mai bine in viap? Cine se

descuca $ cine nu?

- Te-ai gnndit vreodat' ci ar fi tr€buit se te duci la facul-

tate? intrebi Pilirie.

- Nu mi-q fi permis reducerea de salariu. Ia opgpe ani,

Eceam deja pptezeci gi cinci de miarc pe an. $i, pe lingn asta,

imi place la nebunie slujba mea!

Se opriri la Charlie Malone\ o bodcgn populari printre

studenfii din Washington, dqi Sullivan nuli putea da seama

de ce. Nici lUicelanrl, nici Jimmy Pilirie nu ajunseseri mai

departe de liceu, dar, in bar, Sullivan incropi upr o conversagie

cu doui studente, nu mai in virsti de douiz.eci de ani, pmbabil"

inci adolescente. Sullivan citea mult 9i-$ amintea mare parte

din ce citea, ap ci putea si discute cam cu oricinc. Repertoriul .

siu din accasti seari includea impugcarea recenti a unor

soldai americani in Somali4 vr€o doui filme noi in vogi,

chiar gi cewa poczie mmantici - Blake gi Keats, ceea ce piru sile faci plicere domniloarelor studente.

lnsn, pe lingn farmecul pe care-l avea, Michaet Sulliv-an

era pi aritos gi congtient de asta - slab, dar frumos tonfiat, unu

optzeci gi cinci, pir blond destul de lung un zAmbet care ar fiputut u.lui pe oricine ar fi ales acesta ca linti.

A;a ci nu a fost nici o surprizi ci Marianne Riley, de doui-zeci de ani, din Burtittsvile, Maryland, incepu si-i faci ochi

dulci intr-un mod nu tocmai subtil gi siJ atingi ap cum fac

cateodati fetele indriznefe.

Sullivan se apleci mai apmape de fati, care miros€a a floride cimp.

DETEC"MAJL N.EX CROSS 2I

- Marianne, Marianne"' Parti era 9i un cantec' O melo'

die in stii calTprl O 16r? Matfuva. Mariaruu?

- Era inainte si mi nasc eu' zrse fata' apoi fi ticu cu ochirrl'

e*" lii," t"ti verzi superbi' buze roqii 9i pline ;i o.fundip

l*.r'.l"raiou tt o*' suuiu"* attitt p" to" ceva in hgnture

""** - t-O*"t era o mici peweni juciuli 9i pe el nuJ

deranja asta. $i lui ii plicea si se joace'"'li"*"" 'St

domnul Kcats' domnul Blake' domnul Byron

"" .tr*, iJ"t" * te nalti tu? o tachini cl' zimbindu-i larg

cu zAmbtnrl siu fermecitor'": lj1"e mina tui Marianne 9i o siruti ulor' o trase de

r*ETut**i a" ra bar 9i o invini st rins in salul DtdT Hop

o. "m"lodi"

c.lot dt la Stones care cAnta la tonomat'* 't:;;*-t

intrebe ea' Unde d€'r ci mergcm' domnule?

-it o*. ito*", Iicu Michael Sullivan' Domnipari'

- *"t*" i"O*"t repeti Marianne inrebetoare' Ce

inseamni asta?"'" ]O * "-t' *"-$ face griji' Ai incredere in minc'

Ea-rise, il sirutn pe obraz 9i continui si ridi'

ln- * O** * si rezist ochilor tii criminali?