dup[ Marea Unire - Informatia Zilei · Anul XVI Nr. 786 Duminic[ 10 iunie 2018 Se distribuie...

$: dup[ Marea Unire - Informatia Zilei · Anul XVI Nr. 786 Duminic[ 10 iunie 2018 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei Un album cu piese noi ale lui Prince va fi lansat pe 21 septembrie,$
IAnul XVI Nr. 786 Duminic[ 10 iunie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Un album cu piese noi ale lui Princeva fi lansat pe 21 septembrie, a anunţatWarner Bros. Records, casa de discuri acântăreţului american, care a murit înaprilie 2016, transmite Reuters.

Informaţia a fost făcută publică joi,în ziua în care Prince ar fi împlinit 60 deani.

Pe 21 aprilie 2016, Prince a muritdin cauza unei supradoze accidentale defentanil. Cântăreţul a lăsat în urma samulte piese nelansate, iar Warner Bros.Records a anunţat că noul album va in-clude nouă cântece pe care acesta le-aînregistrat în 1983, în studioul său dinMinnesota.

Albumul, intitulat "Piano and a Mi-crophone 1983", îl prezintă pe Prince,mai celebru pentru talentul său de chi-tarist, cântând solo la pian - un formatpe care l-a abordat în ultimul său turneuînainte să moară. Piesele de pe noul al-bum variază de la o versiune a hitului"Purple Rain" la niciodată lansata "ColdCoffee and Cocaine".

Prince a vândut peste 100 de milioa-ne de albume în toată lumea şi a câştigatopt premii Grammy, un Glob de Aur şiun Oscar.

“Biloxi Blues”,aventuri `n armat[

pe drumul spre maturitate

Un muzeu dedicat băuturiinaţionale, vodca, va fi deschis, în iunie,la Varşovia şi va prezenta lunga istorie,de peste 500 de ani, a producţiei acesteibăuturi pentru care Polonia estecelebră, potrivit AFP. Muzeul va funcţiona în clădirile dincărămidă roşie ale unei foste maridistilerii, Koneser, datând din secolulal XIX-lea, dar închisă în urmă cu 30de ani, informează Mediafax. În cele cinci spaţii amenajate învechile ateliere, ale căror podele suntacoperite cu lemnul provenind dinvechi butoaie de vodcă, vizitatorul esteinvitat la o călătorie interactivă în timp,prin epoca alchimiştilor şi vracilor, prinhanuri şi conace, epoca industrializării,comunism şi timpuri moderne. În preţul biletului pentru vizitare -aproximativ 10 euro - intră şi degustarede vodcă. Muzeul este interzis persoanelorsub 18 ani, cu excepţia celor însoţiţi deadulţi. Pagina 4

|ine scorul cu informa\ia Zilei!

1928Se face primul

bilan\ dup[Marea Unire

1927Dest[inuiri politice

PaginiLE 5-6-7-8

S`n`tate Frumuse]e&Ulei esen\ial de Busuioc (Ocimumbasilicum) de la Hypericum

Pagina 9

gre;eli pe care le facem c]ndvrem s[ sl[bim peste noapte

Pagina 11

Serialul „grey’s anatomy”a ajuns la al 15-lea sezon

Pagina 12

La Var;ovia se deschide un muzeu dedicat b[uturii

na\ionale, vodca

SATU MARE #CENTENAR

Un memorandist

PaginiLE 2, 3

Se lanseaz[ un album cu piese ne;tiute

ale lui Prince

2 Informa\ia de Duminic[/10 iunie 2018

În luna octombrie, când dl mi-nistru Petrovici a fost în orașulnostru, a promis solemn tot spri-jinul școalelor. D-sa este unul din-tre puținii oameni politici care în-tr-adevăr s-a ținut de cuvânt. Cre-dem, aceeași constatare o vom fa-ce și pentru Satu Mare. Dacă laînceputul anului școlar printr-unprovizorat norocos s-a reușit săse plaseze toate școalele și să func-ționeze anul acesta, pentru anulce vine situația e imposibilă.

Urmează deci ca autoritățile școla-re, împreună cu cele administrative săafle modalitatea unei noi orânduiri.Cum localurile de școli sunt puține,urmează să se încerce amenajarea uneicase particulare. Soluția care în partear corespunde realității, ar fi termina-rea clădirii Școalei comerciale. Evalua-rea lucrărilor, până acum făcute, a fostterminată. S-a constatat că pe lângăcele 7 și jumătate milioane cheltuite,ar mai trebui încă 9 milioane pentru adesăvârși lucrările.

Planul a și fost prezentat d-lui mi-nistru de instrucție. Rămâne acum ceamai grea chestiune< fondurile. Va găsidl. Petrovici cele nouă milioane?

Noi credem că da! D-sa a afirmatcă ,,vom face la începutul anului școlarce vine o mare serbare pentru inagu-rarea noii clădiri școlare". Și știm că dl

Petrovici se va ține de cuvânt. În felul acesta școala de fete ar putea

avea un local propriu, cea normală deasemenea. S-ar pune cap și nenumă-ratelor diferende între români, tocmaide pe urma acestor neajunsuri, dife-rende care aduc pagube bunelor rapor-turi ce ar trebui să existe la frontieră.(Satu Mare, Anul IX, Nr. 3, 16 ian.1927, pag. 1)

Compartimentul de clasa a douaticsit de lumea cea mai select[ ce poateavea Sighetul ;i S[tmarul.

Trenul pleac[ din gara Oradea cuo ̀ nt]rziere de o jum[tate de or[ ;i con-ductorul d[ explica\iile necesare c[av]nd ordinul de punctualitate al ge-neralului Ionescu, trenul a plecat re-gulat f[r[ ̀ nt]rziere, c[ci o jum[tate deor[ nu socote;te ̀ n via\a omulului nicim[car at]t c]t picurul `n mare.

Trenul alearg[ cu o vitez[ potrivit[legifer[rii parlamentului actual.

Pe cele dou[ p[r\i ale terasamen-tului vedem c]mpii ̀ ntinse, verzi, asu-pra c[rora se a;eaz[ ca un v[l de m[tasede prim[var[.

Dincolo de halta Episcopiei, trenulse opre;te brusc ;i se odihne;temulti;or, la tot cazul am tot timpul ne-cesar s[ ascult din fereastra vagonuluidiscu\ia unui cal cu un m[gar, carep[;teau lini;ti\i pe marginea ;an\uluil]ng[ drumul de fier.

Calul< Bun lucru ai tu, nu alergi,nu tragi povar[ ca mine.

M[garul< Tu te pl]ngi, calul cel degal[, care tragi tr[suri luxoase, duci `nspinare dame parfumate?

Calul< Ce te nec[je;ti tu, c]nd petine te pomenesc gazetele deodat[ cudeputa\ii, lucrurile mari se numescdup[ tine m[g[rii, oameni care conducora;ele pompoase sunt titula\i m[gari,tu ai purtat pe Cristos `n spinare ;i-lvei purta din nou c]nd va veni.

M[garul< Mul\i m[gari a;teapt[acea zi.

La S[cuieni un func\ionaristorise;te p[\ania lui de la Sf]ntulPa;te.

To\i `l ascult[m, trenul `nainteaz[`n aceea;i m[sur[, ca un func\ionar `ngradele ierarhice, prev[zute de statulfunc\ion[resc. Func\ionarul istorise;te<..... ;i i-am spus ;efului s[ ne dea gra-tifica\ie de Pa;te. :eful ne-a primitamabil ;i ne-a spus, c[ ne d[, cum s[nu ne dea gratifica\ie, dac[-i spunemdeosebirea ce exist[ `ntre aeroplan,glon\ul de aram[ ;i gratifica\ie.

Noi am stat cu capul plecat, nesf[rmam mintea, dar nu ne-a reu;it, ci;eful a trebuit s[ ne dea explica\iileconvenite<

Prietenilor - ne-a spus ;eful - aero-planul se vede ;i se aude, glon\ul dearam[ numai se aude, dar nu se vede,gratifica\ia nici nu se vede, nici nu seaude. Atunci arhivarul i-a r[spuns< Nu-i nimic domnule ;ef, ci spune\i-mi ;idumneavoastr[ deosebirea ce exist[`ntre noi ;i o moa;e.

Glumele se \inuser[ `n lan\, c]ndajunser[m la Satu Mare. Aici uns[tm[rean ne-a spus c[ a auzit, c[ undeputat din ora; va interveni la Minis-ter pentru majorarea tipului de aur lasalarizarea corpului didactic. ~ntreg va-gonul a izbucnit `ntr-un hohot de r]s;i a zis, c[ aceasta e cea mai nostim[anecdot[ a sezonului.

Drd. Felician Zach, grefierul Cur\ii de Apel Oradea

(Nr. 17 - 24 aprilie 1927, pag. 2 )

Cititorii au luat cunoștință din ziarecă în întreg Ardealul partidul liberal aînceput o întinsă organizare a forțelor.Presa de partid face numeroase apeluripentru a se înscrie noi membri, oferindbineînțeles și surâsul unor situații vii-toare pline de tentații. De restul Ardea-lului nu ne ocupăm. Satu Mare cu plășilenoi atașate lui, formează în ultimul timppreocuparea dlui Săveanu, fost ministruliberal, și unul dintre viitori conducătoriai forțelor politice liberale de la noi.

Zilele trecute dl. Săveanu însoțit deNunucă Protopopescu, a fost pentru adoua oară în Satu Mare spre a lua contactcu organizația. Dar după informațiile cedeținem de la cei mai intimi amici ai d-lui Săveanu și T. Dragoș - subliniem căsunt regățeni - în sânul organizației suntlupte pentru preponderență.

Dl. Teofil Dragoș susținut cu îndâr-jire de câteva elemente combatante, vo-ește să-și impună voința. Punctul de ve-dere al dlui Dragoș T., pe cât se pare a

găsit în totul aprobarea centrului. Se zicecă însuși dl Vintilă Brătianu ar aprobagestul dlui Săveanu. Mai mult fostul mi-nistru de finanțe are intenția să creezechiar cu sacrificii în acest județ o citadelăliberală.

În tren la plecarea, dl. Săveanu a de-clarat unui colaborator al nostru că dupăultima consfătuire situația a fost limpe-zită. Tot d-sa a desmințit categoric faptulcă ar fi vorbă de o eventuală proclamarea dlui general Moșoiu ca șef al organi-zației liberale din județ.

- Avem pentru dl Moșoiu, Bihorul,unde este mult de lucru și unde a lucratintens vreo cinci ani încoace. - Cu toateacestea putem afirma cu preciziune căsunt numeroși membrii organizației ju-dețene cari cer șefia dlui Mușoiu.

Fără a face afirmațiuni hazardate săspunem, că și de data aceasta dibaciulde la Baia Mare< va manevra cu succes. (Nr. 3, 16 ian. 1927, pag. 1)

De la Asocia\ia Rom]ncelors[tm[rene.

Duminic[ 3 aprilie, ̀ n sala cea marea prim[riei a avut loc adunarea gene-ral[ a Asocia\iei Rom]ncelor s[tm[re-ne, sub pre;iden\ia doamnei Lucre\iaBarbul. Au participat foarte multedoamne rom]nce precum ;i un res-pectabil num[r de intelectuali ̀ n fruntecu dl. dr. I.C Barbul prefectul jude\ului.

Doamna Barbul a luat cuv]nt ̀ nt]isalut]ndu-i pe participan\i ;i ar[t]ndm[re\ul scop ce `l urm[re;te aceast[asocia\ie.

Mul\ume;te doamnelor< Alex, dr.Pop, Popan, Dumitrescu, Mure;eanetc. care depun munc[ ;i st[ruin\[ pen-tru progresul asocia\iei. De asemeneatuturor celor ce ajut[ `n aceast[ oper[binef[c[toare.

Remarc[ faptul c[ `n ceea ceprive;te str]ngerea fondurilor, pentruzidirea catedralei greco-catolice dauconcursul necondi\ionat doamnele or-

todoxe. Aceasta ̀ nsemneaz[ c[ ̀ nainteaconfesionalismului se pune sentimen-tul rom]nesc, care ne leag[ pe to\i lao-lalt[.

Dup[ aceea se arat[ `mbucur[toa-rea situa\ie material[ a Asocia\iei. S-au str]ns p]n[ acum 978.883 lei. Dl.prof. Gavril Barbul cite;te raportulanual, iar dr. Mircea Cioran, procuristla Casa Noastr[, dare de seam[ asupraprovenien\ei fondurilor. Doamna Pre-sident[ propune adun[rii s[ se instituieo nou[ loterie, care a ;i fost aprobat[de minister. Se aprob[, urm]nd ca ul-terior s[ se `nceap[ lucr[rile preg[ti-toare.

Mai fac propuneri< dl. I.C. Barbul`n ceea ce prive;te costul biletelor deloterie, dl. dr :ere;, dl. V. Dumitrescu;i dl. Inginer :ulu\iu.

Ne mai fiind nimic la ordinea zilei,;edin\a se ridic[ dup[ ce doamnaPre;edint[ mul\ume;te participan\ilor.(Nr. 15, 10 aprilie 1927, p. 1)

S-a stins retras undeva, `n lini;teaunui c[min rom]nesc, Iuliu Coroianu.Pentru trec[torul gr[bit s[-;i adauge cli-pele lungului ;irag de fr[m]nt[ri coti-diene, moartea unui om se pierde ano-nim...

"Cu \[r]na lui Cezar ori astupi vranaunui butoi, ori o dai celor patru v]nturi,tot una-i" - zice Hamlet.

Sunt oameni `ns[ a c[rormanifesta\iuni ̀ n via\[, leag[ laolalt[ ge-nera\ii. Eroii nu sunt numai acei c]nta\ide Virgiliu, scrie undeva Carlyle< nu suntnumai sacrifica\ii pe c]mpul de lupt[!Eroii adev[ra\i s[-i c[ut[m `n imperiulideilor.

:i din ace;tia a f[cut parte Iuliu Co-roianu, `nchis `n neagra pleoap[ ap[m]ntului, mai ieri...

Credin\a `n isb]nda, care trebuia s[vin[, l-a \inut ani ̀ ntregi pe un drum plincu obstacole. L-a purtat prin temni\elest[p]nitorilor, i-a o\elit puterile> l-a f[cutun erou.

C]nd poporul rom]n se sb[tea ̀ n ro-bie, iuliu Coroianu, al[turi de al\i nume-ro;i lupt[tori, a pornit s[ cear[ ~mp[ra-tului dreptate pentru cei mai loialicet[\eni ai monarhiei. Dac[ acesta a as-cultat sau nu glasul Memorandului, nune import[... Ne intereseaz[ atmosferade `nsufle\ire creiat[ `n Ardeal. Gestului

memorandi;tilor se datore;te re`ncol\ireacredin\ei c[, numai prin for\ele lor pro-prii Rom]nii vor `nvinge. :i au `nvins!

Iat[ pentru ce numele lui Iuliu Co-roianu este str]ns legat de o epoc[. Iat[pentru ce genera\iile prezente trebuie s[se descopere cu evlavie, la morm]ntulproasp[t `nchis, `n care `;i va petreceve;nicia cel decedat.

A. Davidescu(Satu Mare, Anul IX, Nr. 15, Duminic[,10 aprilie 1927, p. 1)

E mare lucru s[ ascul\i opera dinLondra sau Berlin st]nd lini;tit la tineacas[.

~n Satu Mare sunt multe radio darpe c]t se pare maestrul aparatelor estedl. Dariu Pop. Numai la d]nsul seadun[ `n fiecare sear[ numero;i ama-tori, spre a gusta din senza\ile ultimeidescoperiri, a geniului omenesc. Radio,cu vreo 6 receptoare sub iscusin\amaestrului, nu este un deplasat concertde sb]rn]ituri, ci o armonic[ ;i corect[melodie. Cele mai fine claviaturi aleconcertelor din Viena, sunt redate cumult[ exactitate. Sunt adunate prin`ncordata anten[ undele cele mai re-bele, spre a delecta urechea cea maipreten\ioas[. O or[ de radio la domnulDariu Pop merit[ mai mult[ aten\iedec]t cea mai l[udat[ muzic[ de la noi.(Satu Mare, Nr. 16, 17 aprilie 1927, p. 2)

Nu ;tim nici p]n[ acum c]ndscriem aceste r]nduri despre ce estevorba. Putem preciza numai at]t pen-tru cititori. Zilele trecute s-au auzit maimulte ̀ mpu;c[turi la frontiera Ungariei`n dreptul satului Cetatea Veche.

Mai mul\i gr[niceri Unguri au tre-cut frontiera `n Rom]nia. Gr[niceriiRom]ni i-au somat s[ stea pe loc. Ei auluat-o la fug[. Rom]nii au tras ;i unsoldat ungur, a c[zut.

S-a deschis o anchet[. F[r[ nici un`nconjur Ungurii au recunoscut c[ eisunt vinova\i, fiindc[ `mpu;c]nd og]sc[ s[lbatic[, pas[rea a c[zut pe te-ritoriul rom]n ;i c]\iva solda\i au fugits-o aduc[. Soldatul ungur r[mas culcatpe teritoriul rom]n, nu a fost atins degloan\e, ci el s-a culcat de fric[. A;azice versiunea maghiar[. Cu toate aces-tea noi suntem informa\i c[ bietulgr[nicer maghiar a fost `nmorm]ntatieri cu pompa cuvenit[... De ce oareascund Ungurii faptul c[ incidentul dela Ovari `i cost[ un mort.(Nr. 13, 27 martie 1927, pag. 2 )

O ;edin\[ de “radio”

O g]sc[ ungureasc[pe teritoriul rom]n

SATU MARE #CENTENAR 1927

Ion Petrovici, Ministrul Instruc\iuniiPublice `ntre anii 1926-1927

Un exemplu de st[ruin\[

Un memorandist

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Dl general Andrei Butunoiu, care doiani a locuit în Satu Mare, lucrând cu mul-tă însuflețire și în domeniul cultural, afost zilele trecute decorat de M.S Regele.~n prezent dl. general Butunoiu se află îngarnizoana Brașov, unde din aceleași mo-tive se bucură de multe simpatii. (Nr. 3, 16 ian. 1927, pag. 1)

generalul Butunoiudecorat de M.S. Regele Cuvântul domnului

ministru PetroviciDest[inuiri politice

note fugare. ~n tren ....

1928 este anul `n care se impunea un bilan\ al celor 10 ani de la Unire. Eugen Sele;,directorul Liceului Mihai Eminescu `nc[ din primele zile ale anului, `ntr-un articol defond, depl]nge faptul c[ `n cei 9 ani de administra\ie rom]neasc[ nu s-au f[cut foartemari progrese `n ceea ce prive;te folosirea limbii rom]ne chiar de c[tre rom]ni. Doar`n ;colile rom]ne;ti se vorbea rom]ne;te, `n vreme ce rom]nii continuau s[ vorbeasc[ungure;te. “N-avem nimic cu cei ce nu sunt rom]ni, `n special cu aceia pe care `i ;timunguri dup[ na;tere, dup[ p[rin\i. Dar, dac[ nu ne plac minoritarii evrei, slovaci, ruteni,germani etc. care demonstreaz[ `n \ara noastr[ cu \inuta lor ungureasc[, acu boicotula tot ce este rom]nesc, nu ne plac ̀ n special rom]nii care calc[ pe urmele lor, nu ne placcei ce uit[ c[ sunt rom]ni ;i dau exemple rele altor nerom]ni s[ se `nchine ;i ast[ziidolului unguresc” (~ntr-un ceas cu noroc!, 8 ianuarie 1928, pag. 1).

Anul 1927, din perspectiva noului an, a fost unul prost. O analiz[ la s]nge face ziarulSatu Mare< “Anul care pleac[ nu poate fi regretat de nimeni c[ci a fost anul mizeriilor,al nenorocirilor, al delapid[rilor, al s[r[ciei care a p[truns `n toate p[turile noastresociale ;i a sec[tuit puterile produc[torilor. At]tea ruine, at]tea falimente, at]tea furturi,at]tea fraude, at]ta destr[b[lare moral[ `n toate ca ;i anul acesta nu s-a mai pomenit.

(“Anul financiar 1927” din 1 ianuarie 1928, pagina 3)Se prefigurau semnele crizei ce avea s[ loveasc[ lumea `n 1929. Dac[ `n anii preceden\i presa insista pe informa\ii, pe ;tiri prezentate c]t se poate

de obiectiv, presa anului 1928 abund[ ̀ n articole de atitudine, radicale, v[dit na\ionaliste. ~n aprilie 1928 deputa\i “de ai no;tri” au ini\iativ[ legislativ[ ̀ n parlament de ridicarea

la rangul de municipiu a localit[\ii Satu Mare. Ini\iativa au avut-o liberalii. Ce seascundea `n spatele ei? ~n localit[\i cu rangul de comune primarul era ales direct, prinvotul consilierilor. Cum Augustin Feren\iu, membru PN|, se bucura de popularitate;i a fost ales primar 9 ani la r]nd, liberalii apeleaz[ la o strategie legal[ de altfel. Diferen\aconsta ̀ n alegerea primarului de c[tre ministrul de interne. Se trimiteau trei propuneri;i ministrul alegea. Astfel se termin[ cariera celui mai longeviv primar din Rom]nia,cum se spune `ntr-un articol din ziarul Satu Mare. Pe m[sur[ ce vom publica articoledin aceast[ perioad[ vom constata c[ lumea a intrat `ntr-o criz[ moral[, urmat[ decriza economic[, iar acestea vor constitui premizele pentru urm[torii ani, duc]nd `nfinal la izbucnirea celui de-al doilea r[zboi mondial.

~n lupta sc]rboas[ ce o poart[`mpotriva intereselor locale, uniiprofitori< ai situa\iei lor nemeri-tate ;i nepoftite de nimeni se pro-duce un front nou.

E vorba despre municipaliza-rea ora;ului Satu Mare. Sunteminforma\i c[ ni;te “deputa\i de aino;tri” vreau s[ aduc[ o lege dinini\iativa parlamentar[, prin careora;ul Satu Mare s[ fie decretatde municipiu, ceea ce ar ̀ nsemnac[ ora;ul nostru s[ fie scos din ju-risdic\ia jude\ului ;i `n toate ac-tele lui s[ aib[ coresponden\[ di-rect[ cu ministerul de interne.

Deocamdat[, voind a demons-tra `n mod academic, inoportu-nitatea ;i inutilitatea unei aseme-nea legi, pe care nu a dorit-o ;i nua cerut-o niciun cet[\ean al aces-tui ora;, ne vom m[rgini s[ de-monstr[m dou[ chestiuni funda-mentale ce se desprind din aceast[tentativ[< politica z[natic[ a uno-ra ;i urm[ririle acestei politiciz[natice.

*

Este poate `nt]iul ;i unicul caz `nRom]nia Mare, ca un primar al unuiora; s[ stea `n fruntea lui timp de nou[ani, ne`ntrerupt.

Poate fra\ii no;tri de dincolo de Car-pa\i nici nu ar crede unei asemeneaaser\iuni, c[ o comun[ urban[ a ales ;ia reales una ;i aceea;i persoan[ ̀ n frun-tea sa din vremurile bol;evizate de r[zboi;i p]n[ azi, ̀ n bol;evismul politic pe care`l `ndur[m acum.

Miasmele a;a numite politice, de lanoi care pe vremuri, c]nd s-au transpor-tat printre noi, nu trimise de c[tre \ar[,ci furi;ate dincoace cu scopuri de ex-ploat[ri, nu pot concepe o astfel de starede lucruri, ele nu cunosc ce ̀ nsemneaz[cimentarea ;i consolidarea, ;i tocmai peacest motiv miasmele au ̀ nceput s[ pro-voace efectul lor malaric prin luptele lorsc]rboase, cunoscute de prin ciupercilecabotine ce au ap[rut cu duiumul `nora;ul nostru chiar pentru acest scop.Virulen\a este `n func\ie de organism.Ori, locuitorii ora;ului nostru au dat`ntotdeauna dovada deplinei maturit[\i

`n asemenea ocaziuni. Miasmele deci, n-au putut s[ pro-

duc[ nici o boal[ ;i astfel s-a c[utat s[ sesparg[ frontul ̀ nchegat cu arme piezi;e.

V[z]nd ;i fiind siguri c[ dup[ o efe-mer[ stare de interimat, `n caz de disol-varea Consiliului comunal, un alt con-siliu nou ales va alege inevitabil iar pedl. Augustin Feren\iu, marmotele noas-tre au cobor]t `n `ntunecosul labirint allegii pentru unificarea administrativ[ ;iau aflat o nou[ arm[ contra st[rilor ac-tuale, a c[rei eficacitate o ̀ ncearc[ acumprin ini\iativ[ parlamentar[.

~ntr-adev[r legea administrativ[ laarticolul 31 prevede c[ `n comunele ur-bane primarii se aleg de c[tre Consilii. Dar ̀ n municipii consiliile aleg trei can-dida\i de primar dintre care unul va ficonfirmat de c[tre ministrul de interneca primar. Pentru aceasta deci, s-a recursde c[tre "binevoitorii" reprezentan\i aijude\ului ca ora;ul Satu Mare s[ fie avan-sat la gradul de municipiu.

Cu aceasta credem c[ am demascat`ntunecoasa oper[ ce se preg[te;te con-tra intereselor acestui ora; de c[tre cei

nechema\i. A confunda lupta

politic[ personal[ cu aceeace se d[ pentru binele ob;teieste o fapt[, dac[ nu naiv[,da sigur s[lbaltic[.

~n alt[ ordine de idei.Din punctul de vedere eco-nomic ;i f inanciar alrom]nescului jude\ SatuMare, poate s[-i aduc[ cevabun ;i folositor municipa-lizarea ora;ului Satu Mare?

A;tept[m s[ se pro-nun\e cei `n drept.

P]n[ una alta afl[mc[ municipalizarea ora;uluiSatu Mare ar aduce pagubeimense jude\ului, iarora;ului nu i-ar folosi.

Nu i-ar folosi, pentruc[ dac[ i-ar folosi, atunci desigur, c[ cet[\enii, prinConsiliu ;i-ar fi exprimataceast[ dorin\[ unanimchiar la aplicarea unific[riilegii administrative, ceea ce`ns[ nu s-a produs nicio-dat[.

Din punct de vederena\ional nici nu `ncape `ndiscu\ie asupra urm[rilorcatastrofale ce ar putea pro-

duce un asemenea eveniment.S[ nu ascundem ceea ce nu se poate

ascunde. Ast[zi majoritatea cet[\eniloracestui ora;, o formeaz[ minoritarii. Mu-nicipalizarea av]nd ;i acest t[i;, la carecredem c[ nu s-au g]ndit abilii ini\iatori`n aceast[ ipotez[ ar putea foarte u;ors[ d[ruiasc[ \[rii un ora; minoritar, p]n[c]nd `n situa\ia actual[ ori;icumhot[r]rile Consiliului comunal sunt su-puse cenzurii, ba chiar Consiliuluijude\ean ;i prefectului.

Un minister, respectiv o direc\iunede minister niciodat[ nu va putea niciveghea ;i nici controla actele unui con-siliu minoritar, cum ar putea s[ o fac[aceasta pe loc Consiliul jude\ului, dele-ga\ia lui permanent[ ;i prefectul.

Municipalizarea ora;ului Satu Mare,deocamdat[ poate fi considerat[ ca unmiraj ;i nicidecum o chestiune de ac-tualitate ;i ar fi bine dac[ chiar cei r[i ar`nchide aceast[ chestiune din interesulpe care nu-l mai repet[m.

(Satu Mare, Anul X, nr. 15, 8 aprilie1928, pagina 1)

Zilele acestea s-au descoperit la c[ileferate din localitate mari furturi de ma-teriale. Dl. Stroescu, ;eful serviciului deurm[riri de la prefectura poli\iei a reu;its[-l aresteze pe individul Armin Sttilerprins asupra faptului. Procedeul era foarteu;or. Acest individ negustor de fier vechi,se strecura pe diferite linii de garaj, undese aflau vagoane ;i demonta diverse piese.Odat[ opera\ia f[cut[ a;tepta momentulprielnic c]nd aceste piese erau transpor-tate acas[.

Arestat, Stiller i-a denun\at pe maimul\i complici de ai s[i, c[rora le-a v]ndutmaterialele. Ei se numesc< Nemeth G.,

Eszeny Sandor, Toth Emil, Orosz Gyula,Popper Lajos ;i Treibitsch Herman.

F[c]ndu-se o descindere la locuin\aacestora s-au aflat dou[ materiale de va-goane, ca< ;ine, manometre, compozi\ie500 kgr, bronz 250 kgr, ;i altele.

Cu acte dresate ei vor fi ̀ nainta\i par-chetului, Poli\ia continu[ cercet[rile, de-oarece se crede, furtul continu[ de vreoc]\iva ani, iar m[rfurile furate au o valoarede mai multe milioane. Deasemenea, secrede c[ trebuie s[ fie complici ̀ n aceast[afacere mai mul\i slujba;i de la c[ile ferate.(Nr. 16, 15 aprilie 1928, pag. 3)

Rubric[ realizat[ de A. Zaharia

Duminic[ 11 martie a avut loc la cerculcivilo-militar ;ez[toarea organizat[ deReuniunea Celor Trei Cri;uri din Oradea.A participat foarte mult[ lume. La orele6.00 domnul judec[tor Naghi a deschis;ez[toarea prin c]teva cuvinte prin care aar[tat ̀ n rezumat activitatea Reuniunii Ce-lor Trei Cri;uri, care are ̀ n frunte pe unuldin cei mai ale;i, fii ai \[rii, pe domnul co-lonel Bacaloglu.

Domnul colonel Bacaloglu ;i-a \inutapoi interesanta-i conferin\[, vorbind des-pre< C]teva aspecte ale teatrului Rom]nesc.Domnia sa ̀ n mod cu totul original a des-cris primele manifesta\iuni ale teatrului ̀ napus. Treptat a ajuns la sfielnicele ̀ ncepu-turi ale teatrului rom]nesc, caracteriz]ndadmirabil manifesta\iunile de acest gen.De la alaiurile domne;ti de pe vremea luiVasile Lupu, la Irozi, Steaua sau joculp[pu;ilor, unele de origine rom]neasc[ al-tele `mprumutate, conferen\iarul a ajunsla crea\iile mai interesante c]nd un HeliadeR[dulescu se pusese ̀ n serviciul teatrului.A descris domnul Bacaloglu cu mult co-lorit via\a lui Milo, primul nostru actor detalent ;i suferin\ele actorilor de pe vremealui. Apropiindu-se cu analiza de sf]r;itulsecolului al 18-lea d-sa se opre;te asupralui V. Alecsandri, cel mai mare autor dra-matic al nostru.

Domnul colonel Bacaloglu ̀ ;i propune

ca `ntr-o conferin\[ viitoare s[ continueaspectele din via\a teatrului rom]nesc p]n[`n vremurile noastre.

Conferen\iarul a \inut aten\ia publi-cului ̀ ncordat o or[, at]t prin noutatea su-biectului c]t ;i prin tonul vorbirii sale`nc[lzit de sim\irea-i delocat[ de care ̀ ntot-deauna a dat dovad[. Publicul i-a acoperitultimele cuvinte cu aplauze furtunoase.

A urmat debutul doamnei dr.Mure;anu cu c]teva arii na\ionale. Cuaceea;i bun[voin\[ pre\ioasa noastr[c]nt[rea\[ a dat concurs ;i Celor TreiCri;uri. Prin vocea-i catifelat[ prin sim\u-i ad]nc muzical ;i mai ales prin felul cum;tie s[ aleag[ buc[\ile ;i-a c];tigat bine-meritate simpatii.

Înfiin\area filialeiSeara un grup de intelectuali s-au adu-

nat la Dacia unde au pus bazele filialeiReuniunei celor trei Cri;uri pentru SatuMare. Au fost ale;i< pre;edinte dl dr. I. Steer,vicepre;edinte prof. O;an, casier I. Naghi,membrii dl col. pa\a, ing. Sulu\u, avocatBretan, prof. Gh. Drago;, Teofil Demeter;i institutor C. Papa.

P]n[ ̀ n prezent Reuniunea a ̀ nfiin\atbiblioteci populare la Negre;ti, Terebe;ti,Pi;cari, Ru;eni, Ardud, S[tm[rel, Doba ;iBoghi;.

(Nr. 12, 18 martie 1928, pag. 3)

192810 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

SATU MARE #CENTENAR

~n anul 1928 se face primul bilan\ dup[ Marea Unire

Siluiri ;i viol[ri

Marile furturi de la C[ileFerate din Satu Mare

Cele Trei Cri;uri `n Satu Mare


TEATRU

Marele actor Victor Reben-giuc, căruia îi este dedicată ceade-a IX-a ediţie a festivalului Se-rile Filmului Românesc de la Iaşi,a declarat, miercuri, că i se parecă nu şi-a îndeplinit toate anga-jamentele pe care şi le-a luat per-sonal şi că încă este dator.

Aflat la Iaşi pentru a lua parte laediţia din acest an a Serilor FilmuluiRomânesc, Victor Rebengiuc a măr-turisit în cadrul unei conferinţe de pre-să că este onorat că organizatorii i-audedicat această ediţie a festivalului.

„Am primit cu plăcere această in-vitaţie. Vă mulţumesc că îmi dedicaţimie acest festival. Mă simt foarte prostatunci când trebuie să vorbesc despremine sau sunt într-un fel lăudat. Euam o impresie nu foarte bună despremine. Mi se pare că nu mi-am îndepli-nit toate angajamentele pe care mi le-am luat faţă de mine şi că încă sunt da-tor, că trebuie să mai muncesc foartemult ca să mă declar satisfăcut de mineşi de mine şi de munca mea şi să spuncă merit cu prisosinţă dedicarea unuifestival de film”, a declarat Victor Re-bengiuc.

În cadrul celei de-a IX-a ediţii aSFR, va fi o trecere în revistă a unorfilme în care marele actor a jucat de-a

lungul anilor. De altfel, deschidereafestivalului are pe afiş pelicula ‘Moro-meţii’, în regia lui Stere Gulea.

„Mie îmi sunt dragi toate pentrucă m-au ajutat într-un fel. Fiecare a în-semnat ceva pentru mine. A însemnato posibilitate să trag nişte concluzii,nişte învăţăminte în ce mă priveşte.Sper să mai am ocazia. Nu sunt foartemulţumit de mine”, a declarat VictorRebengiuc.

„Este o nouă ediţie, cu numărul 9,

o cifră magică, să spunem aşa. Sunt ze-ce evenimente speciale. Dincolo deaceste evenimente speciale anul acestale propunem un lucru inedit. Deschi-derea oficială are loc în Piaţa Unirii, lakilometrul zero al oraşului nostru, cufilmul ‘Moromeţii'”, a declarat AndreiGiurgia, directorul festivalului SFR.

Ambasadorul festivalului Serile Fil-mului Românesc, Irina Margareta Nis-tor, a declarat în cadrul aceleiaşi con-ferinţe de presă că se bucură că acest

festival este unul atemporal, aducândîmpreună filme din diferite perioadeale filmografiei româneşti.

„Ne-am dorit enorm ca invitatulde anul acesta să fie Victor Rebengiuc,pentru că este un om care joacă foartemult şi nu joacă doar filme, ci şi piesede teatru, ceea ce presupune prezenţaîn foarte multe locuri. Mă bucur că amreuşit să îl aduc la Iaşi. Mă bucur căeste o ocazie să avem filme din toatetimpurile, este poate cel mai atemporal

festival care este în ţară, că putem în-cepe cu Independenţa României, săajungem la Pădurea Spânzuraţilor şidupă aceea să ajungem la Serafimi, săîl avem alături de noi pe Stere Gulea”,a declarat Irina Margareta Nistor, am-basador al SFR.

„Mă bucur că sunt la Iaşi. Este omare plăcere, o mare onoare să fiu aicipentru film. Chiar dacă Victor spunecă mai are de învăţat şi nu e mulţumit,mă bucur că este încă în plină forţăchiar la 85 de ani. (…) Pentru minefaptul de a fi putut să fac acest film cuVictor a fost şansa vieţii mele. Sigur,eu mai am acum o şansă sau un hopde trecut. În loc să stau liniştit, am în-ceput să fac continuarea”, a spus StereGulea, în cadrul conferinţei de presă.

Programul festivalului include o re-trospectivă a filmelor în care a jucat,de-a lungul timpului, Victor Reben-giuc. Retrospectiva cuprinde filmele„Moromeţii”, „Pădurea Spânzuraţilor”(1965), „De ce trag clopotele, Mitică?”(1981), „Faleze de nisip” (1983) şi „Me-dalia de onoare” (2009).

Ediţia din acest an a festivalului vaaduce în faţa publicului din Iaşi patrupremiere din 2018 – „Licu – o povesteromânească”, „Charleston”, „Braşov –doi ani prea devreme” şi „Marea Unire– România, la 100 de ani” – un docu-mentar Agerpres.

Nou venit `n lumea regiei deteatru dup[ contribu\ii interesan-te `n calitate de coregraf, BordasAttila a creat un spectacol de bun[calitate `n stagiunea Trupei Ha-rag Gyorgy, pe un text care, din-colo de momentele sale ;ocante,spune povestea maturiz[riifor\ate pe care experien\a militar[o aduce `n via\a oric[rui b[rbat.

“Biloxi Blues” este a doua pies[ din“Trilogia Eugene” creat[ de Neil Si-mon, o serie de lucr[ri cu marcat ca-racter autobiografic, av]ndu-l ca eroupe Eugene Morris Jerome, t]n[r evreuaspirant la succesul ca scriitor. Dup[evocarea adolescen\ei ̀ n “Amintiri dinBrighton Beach”, aceast[ pies[ ne duce`n universul cazon, ̀ n plin r[zboi mon-dial, la o baz[ de antrenament din Bi-loxi, Mississippi, `n sudul SUA, undemai mul\i b[ie\i din nord ajung pentrutrei luni de instruc\ie `n vederea tri-miterii pe front.

Doin[ de c[t[nie`n stil american

Stilul muzical blues, la originile sa-le, s-ar putea asimila doinei, ambele ti-puri de c]ntec fiind melancolice ;i ade-sea caustice. A;a este tonul pove;tii pecare ne-o spune `n “Biloxi Blues” na-ratorul Eugene< o doin[ modern[ dec[t[nie, pentru pomenirea colegiloral[turi de care (anti)eroul parcurge ri-tualul ini\ierii `n b[rb[\ia r[zboinic[,dar ;i `n cea erotic[, cu primele expe-rien\e al[turi de o profesionist[ ;i cuprimii fiori ai dragostei sincere.

Eugene ni-i prezint[ pe colegii depluton< unii mai din topor (Selridge,Wykowski), un introvertit care viseaz[s[ fie muzician (Carmey) ;i un ;oarecede bibliotec[ cu principii filosofice (Ep-stein), c[rora li se al[tur[, mutat disci-plinar, zv[p[iatul Hennessey, cuapuc]turi homosexuale. Peste toat[ lio-ta prezideaz[ sarcasticul ;i aparent abu-zivul sergent Toomey, care-i supunepe b[ie\i la un antrenament dur ;i `ipune ̀ n situa\ii delicate ;i (din nou apa-

rent) nedrepte - “ca s[ v[ fac ascult[tori;i supu;i”, spune el ̀ ntr-un moment desinceritate. R[nit c]ndva `n lupt[, ser-gentul ;i-a propus s[ fac[ din oameniilui solda\i de n[dejde, iar Epstein, celmai rebel ;i c]rcota; dintre ei, ̀ i c];tig[,surprinz[tor pentru ceilal\i, respectul.~n cea mai emo\ionant[ scen[, gradatul`n prag de pensionare se las[ pedepsitde cel ce i-a fost p]n[ atunci calul deb[taie preferat, iar tinerii recru\i ̀ i vorduce dorul pe c]mpul de lupt[ ;i mai

apoi `i vor p[stra o amintire pl[cut[,indiferent c]t ar fi cr]cnit la metodelelui neortodoxe.

Poezia violent[ a vie\ii

Regia lui Bordas Attila imprim[ unritm larg spectacolului, l]s]nd fiecaremoment s[-;i consume `n tihn[ im-pactul, ;i deseneaz[ simbolic sinuci-derea lui Toomey ca o m]ntuire ̀ n fa\aidolului s[u, armata. Violen\a nu este

niciodat[ `mpins[ dincolo de ni;te li-mite, s[ zicem, rituale, accentul fiindpus pe rostire ;i caracterizarea gestual[a eroilor. Este un spectacol poate preafrumos pentru subiectul s[u< nu areasprimea mont[rii lui Ovidiu Cai\a dela Oradea din 2011, iar unele momenteau o poezie aparte. E un blues nostalgic,nu sup[rat. Anacronismele care aducpovestea spre zilele noastre ̀ i subliniaz[caracterul universal.

Dac[ Richard Balint, ̀ n spectacolulor[dean, crea un tip de Mo; Teac[ plinde sarcasm mu;c[tor, Gaal Gyula `lface pe Toomey uman ;i chiar simpatic,cu efecte comice create din varia\iilede intensitate ale fraz[rii. Iat[ un ser-gent sigur pe sine ;i pe metoda lui, careimpune p]n[ la urm[ respect. ~n rolullui Epstein, Bodea Tibor men\ine o li-nie de intelectual sc]rbit care accept[,de musai bucuros, provoc[rile armatei,dominat de propriile scrupule p]n[ lafinal. Peter Attila Zsolt ofer[ un joc to-nic, f[c]nd din prejudec[\ile lui Wy-kowski o parodie a obtuzit[\ilor de pes-te tot. Frumen Gergo red[ fragilitatealui Selridge, din spatele frondei defa\ad[, mai ales `n episodul vizitei labordel, `n timp ce Varga Sandor com-pune placiditatea nehot[r]t[ a lui Car-mey. O figur[ interesant[ este Hennes-sey jucat de Poszet Nandor, imaginede rebel. ~n rolul naratorului, OrbanZsolt realizeaz[ un joc foarte natural,o perpetu[ mirare adolescentin[ ;i esteemo\ionant ̀ n f]st]celile lui ̀ n fa\a fe-meilor, fie c[ e vorba de rutinata Ro-wena (Moldovan Blanka) sau ingenuaDaisy (Budizsa Evelyn). Decorul luiGolicza Elod, stilizat, evoc[ austeritateamilitar[, iar de costume s-a ocupat,competent[, Szabo Anna.

La 85 de ani, Victor Rebengiuc `nc[ nu e mul\umit de sine `nsu;i

Sergentul Toomey (Gaal Gyula) impun]ndu-;i voin\a `n fa\a noilor recru\i `n baza de antrenament din Biloxi

Rebengiuc< Mă simt foarte prost atunci când trebuie să vorbesc despre mine sau sunt într-un fel lăudat

Regia lui Bordas Attila imprim[ un ritm larg spectacolului, l]s]nd fiecare moment s[-;i consume`n tihn[ impactul, ;i deseneaz[ simbolic sinuciderea lui Toomey ca o m]ntuire ̀ n fa\a idolului s[u,armata. Violen\a nu este niciodat[ ̀ mpins[ dincolo de ni;te limite, s[ zicem, rituale, accentul fiindpus pe rostire ;i caracterizarea gestual[.

“Biloxi Blues”, aventuri `n armat[pe drumul spre maturitate


FIFA 2018

Cupa Mondială de fotbal este,cu siguran\[, cea mai important[,cea mai urm[rit[, cea mai popular[competi\ie sportiv[ de pe glob. Iar`n acest sens nu trebuie s[ aducemprea multe argumente. Sunt sufi-ciente doar c]teva cifre oferite destatisticieni.

Astfel, conform unor calcule, se zicec[ ̀ n, intervalul ̀ n care se disput[ un cam-pionat mondial de fotbal, mai mult dejum[tate din popula\ia masculin[ a glo-bului, este conectat[ la aceast[ competi\ie.Cum `n lume sunt azi aproximativ 7,6miliarde de oameni, aproape jum[tate,3,8 miliarde sunt de sex masculin. Iar dac[`mp[r\im aceast[ cifr[ la patru, rezult[c[ aproape 2 miliarde de oameni vorurm[ri Cupa Mondial[ care va avea loc`n Rusia `n intervalul 14 iunie - 15 iulie2018. E o cifr[ de luat ̀ n seam[. Dar acestfapt nu ne mir[. De mai bine de o sut[ deani fotbalul este cel mai popular sport dinlume. :i, probabil, va mai sta pe aceast[pozi\ie ;i `n urm[toarea sut[ de ani.

Rusia, edi\ia cu num[rul 21

Alegerea gazdei a început în ianuarie2009. Iniţial, `n curs[ s-au `nscris nouă

ţări. Dar pe parcurs, Mexic, Indonezia,Australia, Japonia şi Statele Unite au re-nun\at din varii motive să găzduiască tur-neul din 2018. Într-un final, au mai rămasdoar patru candida\i< Rusia, Anglia, Olan-da/ Belgia, Spania/Portugalia.

Pe 2 decembrie 2009, Comitetul Exe-cutiv al FIFA hotărât c[ Rusia va fi \araorganizatoare. Rusia a câştigat găzduireaîn runda a doua de votare dep[;ind cutrei voturi candidatura comun[ a Spaniei;i Portugalia.

208 echipe au luptat pentru 31 de locuri

Pentru c[ tot suntem la cifre, s[ spu-nem c[ la startul preliminariilor s-au`nscris 208 echipe na\ionale, cu 13 maimulte dec]t statele suverane membre aleONU. Cele 208 echipe, ̀ mp[r\ite pe zonegeografice, au luptat pe perioada a doi anipentru ocuparea celor 31 de locuri (a 32-a fiind Rusia) de la turneul final al CupeiMondiale. Au ob\inut calificareaurm[toarele echipe< Germania, Fran\a,Anglia, Spania, Elve\ia, Portugalia, Da-nemarca, Islanda, Croa\ia, Serbia, Suedia,Belgia, Polonia, Rusia (Europa), Argen-tina, Uruguay, Brazilia, Peru, Ecuador(America de Sud), Costa Rica, Panama,Mexic, (America Central[), Nigeria, Se-

negal, Egipt, Tunisia, Maroc (Africa),Australia, Iran, Corea de Sud, Arabia Sau-dit[, Japonia, (Asia/Australia).

Ronaldo, golgeterul Cupei Mondiale

Cel mai bun marcator la Cupa Mon-diala este brazilianul Ronaldo, care are 15reu;ite, ̀ n trei edi\ii. În continuare< GerdMuller (Germania) - 14 goluri, 3.Just Fon-taine (Fran\a) - 13 goluri (toate ̀ n 1958!),4.Pele (Brazilia) - 12 goluri, 5-6.Klismann;i Sandor Kocsis (Ungaria)(Germania) -11 goluri.

Alte recorduri

• Matthaus, Carbajal, Buffon au bifat 5turnee finale ale Cupei Mondiale.• Brazilianul Pele este singurul jucătordin lume care a c];tigat trei Cupe Mon-diale, 1958, 1962 ;i 1970.• Mario Zagallo (Brazilia) ;i Franz Bec-kenbauer (Germania), singurii care aureu;it s[ c];tige trofeul ca juc[tori ;i caantrenori.• Cele mai multe meciuri la Cupa Mon-diala le-a jucat Brazilia< 101.• Austria - Elve\ia, scor 7-5, a fost meciulcu cele mai multe goluri marcate (1954).

FIFA a mărit fondurile față de edițiatrecută. Astfel, campioana va încasa 38de milioane de dolari strict din meritesportive, față de 35 la competiția din 2014.Finalista va pleca acasă cu 28 de milioane,locul 3 24 de milioanem iar ocupanta po-ziției a patra, 22 de milioane. Sfert-fina-listele vor lua câte 16 milioane, iar califi-carea în optimi va fi recompensată cu 12

milioane. Pentru celelalte echipe FIFA ga-rantează 8 milioane de dolari.

La capitolul premii oferite defedera\iile na\ionale, Nigeria este pe pri-mul loc. Nigeria a anunțat primele pentruCupa Mondială, iar cifrele sunt uriașe.Astfel, ̀ n caz de victorie final[, echipa vafi recompensată cu 24 de milioane de do-lari. Aproape un milione de juc[tor. Dar

;ansele Nigeriei de a c];tiga trofeul suntundeva `n jur de 1% a;a c[...

~n schimb federa\ia din Spania a ajunsla un acord scris cu juc[torii. C];tigareatitlului i-ar aduce fiec[rui component alna\ionalei ibere suma de 400.000 de euro.Iar Germania va premia juc[tori doar dinfaza sferturilor, c];tigarea Cupei put]ndfi recompensat[ cu 300.000 de euro.

Echipa na\ional[ de fotbal aRom]niei a participat la 7 edi\ii ale CupeiMondiale. Rom]nia a fost prezent[ laprimele 3 edi\ii din perioada interbelic[,1930 (Uruguay), 1934 (Fran\a) ;i 1938(Italia). A urmat apoi o pauz[ de 32 deani, p]n[ ̀ n 1970 c]nd tricolorii s-au ca-lificat la edi\ia din 1970 (Mexic).Rom]nia a `nvins la aceast[ edi\ie Ce-hoslovacia, scor 2-1 ;i a pierdut, 0-1 cuAnglia ;i 2-3 cu Brazilia, echipa care aveas[ c];tige campionatul.

A urmat apoi o nou[ pauz[, de 20de ani, p]n[ `n 1990 (Italia). La aceast[edi\ie tricolorii au izbutit pentru primadat[ s[ ias[ din grupe dup[ 2-0 cu URSS,1-1 cu Argentina ;i 0-2 cu Camerun. ~noptimi `ns[, dup[ un 0-0, dup[ 120 deminute, Irlanda ne-a eliminat la loviturilede departajare.

De departe, edi\ia cea mai reu;it[ atricolorilor a fost cea din SUA(1994).Tricolorii au `nvins `n grupe Columbia,3-1, SUA cu 1-0, au pierdut cu Elve\ia,1-4 iar ̀ n optimi au eliminat Argentina,scor 3-2. Din p[cate ̀ n sferturi, cu toatec[ Rom]nia a condus mult[ vreme petabel[, tricolorii au fost elimina\i de Sue-dia. La finalul pelungirilor scorul a fost2-2. Dar la lovituri de departajare sue-dezii au fost mai siguri. O satisfac\ie amavut totu;i la aceast[ edi\ie, Hagi fiindinclus `n echipa ideal[ a turneului.

Edi\ia din 1998 (Fran\a) este ultimala care a participat Rom]nia. Ultimulmeci al României la CM a fost jocul cuCroa\ia, pierdut după o lovitură de la 11metri transformat[ de Davor Suker. Larespectivul turneul final, România a în-vins Columbia și a doborât Anglia, înfaza grupelor. A terminat prima în gru-pă, cu 7 puncte, înaintea Angliei (6p),Columbiei (3p) și Tunisiei (1p), dar s-apoticnit în optimi.

Rom]nia a participatla 7 edi\ii, iar acum se uită din nou la tv

Marile vedete ale turneului final suntconsidera\i Lionel Messi ;i Cristiano Ro-naldo. Dar pe aceast[ list[ mai ̀ ncap ;i alte

nume, brazilianul Neymar, francezulGriezmann, egipteanul Salah, Edison Ca-vani, Diego Costa etc.

Messi e creditat de casele de pariuri cuprima şansă de a fi cel mai bun marcator;i cel mai bun juc[tor al turneului final dinRusia. Iar dac[ Argentina va c];tiga titlulmondial, se va ̀ mplini marele vis al argen-tinianului în vârstă de 30 de ani.

Cristiano Ronaldo este şi el printre fa-voriţii la câştigarea trofeului de golgheter.El va fi, cu siguran\[, printre vedetele tur-neului. Dar Portugalia are ;anse mai micide a accede `n fazele superioare astfel c[Ronaldo se va impune mai greu ̀ n fa\a spe-ciali;tilor.

Brazilianul Neymar vine la Cupa Mon-dială cu g]ndul de a deveni campion cuechipa lui ;i de a c];tiga titlul de cel maibun juc[tor. Dar el are handicapul că n-amai jucat niciun meci oficial din februarie.

Bani mul\i pu;i la b[taie de FIFA

La cele 21 de edi\ii s-au calificat în total76 de \[ri. Singura \ar[ calificat[ la toateedițiile este Brazilia. Mai mult, Braziliade\ine recordul ;i la num[rul de titluric];tigate, 5.

Dar iata lista complet[ a finalelor< 1930< Uruguay - Argentina 4-21934< Italia - Cehoslovacia 2-11938< Italia - Ungaria 4-21950< Uruguay - Brazilia 2-11954< Germania de Vest - Ungaria 3-21958< Brazilia - Suedia 5-21962< Brazilia - Cehoslovacia 3-11966< Anglia - Germania de Vest 4-21970< Brazilia - Italia 4-11974< Germania de Vest - Olanda 2-11978< Argentina - Olanda 3-11982< Italia - Germania de Vest 3-11986< Argentina - Germania de Vest 3-21990< Germania de Vest - Argentina 1-01994< Brazilia - Italia 3-2, dup[ lovituri dedepartajare1998< Fran\a - Brazilia 3-02002< Brazilia - Germania 2-02006< Italia - Fran\a 6-4, d.l.d.2010<Spania - Olanda 1-02014<Germania - Argentina 1-02018< ?

Brazilia bate toate recordurile

~ncepe festivalul fotbalului!La Cupa Mondial[ din Rusia, 14 iunie - 15 iulie, 32 de echipe se vor bate pentru coroana de aur

Vedetele turneuluiJum[tate din popula\ia masculin[ a globului este

conectat[ la aceast[ competi\ie

Mingea oficială a turneului este fa-bricată de Adidas și se numește Telstar18.

Este o reinterpretare a primei mingiadidas pentru Cupa Mondială FIFA,Telstar, lansată în 1970 în cadrul cam-pionatului din Mexic.

Este prima minge decorată cu pen-tagoane negre, care a schimbat design-ul din fotbal pen-tru totdeauna,modelul fi-ind conce-put pentrua se evi-denția peecranelealb-negruale televi-zioarelor.

Telstar 18, mingeaturneului final

6 Informa\ia de Duminic[/10 iunie 2018 10 iunie 2018/Informa\ia de Duminic[ 7

GG RRUU PPAA AA

Rusia Arabia Saudită

EgiptUruguay

14 iunie18<00 Rusia - Arabia Saudită

15 iunie15<00 Egipt - Uruguay

19 iunie21<00 Rusia - Egipt

20 iunie18<00 Uruguay - Arabia Saudită

25 iunie17<00 Uruguay - Rusia17<00 Arabia Saudită - Egipt

CLASAMENT

1. ...........................................................

2. ...........................................................

3. ...........................................................

4. ..........................................................

GRUPA B

PortugaliaSpaniaMaroc

Iran

15 iunie 18<00 Maroc - Iran21<00 Portugalia - Spania

20 iunie15<00 Portugalia - Maroc21<00 Iran - Spania

25 iunie20<00 Spania - Maroc20<00 Iran - Portugalia

CLASAMENT

1. ...........................................................

2. ...........................................................

3. ...........................................................

4. ...........................................................

GRUPA C

FranțaAustralia

PeruDanemarca

16 iunie13<00 Franţa - Australia17<00 Peru - Danemarca

21 iunie15<00 Franţa - Peru18<00 Danemarca - Australia

26 iunie17<00 Danemarca - Franţa17<00 Australia - Peru

CLASAMENT

1. ............................................................

2. ............................................................

3. ............................................................

4. ....................................................

GRUPA D

ArgentinaIslandaCroațiaNigeria

16 iunie16<00 Argentina - Islanda22<00 Croaţia - Nigeria

21 iunie21<00 Argentina - Croaţia

22 iunie18<00 Nigeria - Islanda

26 iunie21<00 Islanda - Croaţia21<00 Nigeria - Argentina

CLASAMENT

1. ...........................................................

2. ...........................................................

3. ...........................................................

4. .....................................................

17 iunie15<00 Costa Rica - Serbia21<00 Brazilia - Elveţia

22 iunie15<00 Brazilia - Costa Rica21<00 Serbia - Elveţia

27 iunie21<00 Serbia - Brazilia21<00 Elveţia - Costa Rica

CLASAMENT

1. ...........................................................

2. ...........................................................

3. ...........................................................

4. .....................................................

17 iunie18<00 Germania - Mexic

18 iunie15<00 Suedia - Coreea de Sud

23 iunie18<00 Germania - Suedia21<00 Coreea de Sud - Mexic

27 iunie17<00 Mexic - Suedia17<00 Coreea de Sud - Germania

CLASAMENT

1. ...........................................................

2. ...........................................................

3. ...........................................................

4. .....................................................

18 iunie18<00 Belgia - Panama21<00 Tunisia - Anglia

23 iunie15<00 Belgia - Tunisia

24 iunie15<00 Anglia - Panama

28 iunie21<00 Anglia - Belgia21<00 Panama - Tunisia

CLASAMENT

1. ...........................................................

2. ...........................................................

3. ...........................................................

4. ......................................................

19 iunie15<00 Polonia - Senegal18<00 Columbia - Japonia

24 iunie18<00 Japonia - Senegal21<00 Polonia - Columbia

28 iunie17<00 Senegal - Columbia17<00 Japonia - Polonia

CLASAMENT

1. ...........................................................

2. ...........................................................

3. ...........................................................

4. .....................................................

GRUPA E

BraziliaElveția

Costa RicaSerbia

GRUPA F

GermaniaMexicSuedia

Coreea de Sud

GRUPA G

BelgiaPanamaTunisiaAnglia

Grupa H

PoloniaSenegal

ColumbiaJaponia

Cupa Mondială la fotbal, 14 iunie - 15 iulie, RusiaȚine scorul cu Informația Zilei

30 iunie21<00 1A - 2B (2)

................................................................1 iulie

17<00 1B - 2A (3)

.................................................................

30 iunie17<00 1C - 2D (1)

................................................................1 iulie

21<00 1D - 2C (4)

.................................................................

2 iulie17<00 1E - 2F (5)

.................................................................3 iulie

17<00 1F - 2E (7)

................................................................

2 iulie21<00 1G - 2H (6)

................................................................3 iulie

21<00 1H - 2G (8)

................................................................

6 iulie17<00 optimi 1 - optimi 2 (I)

................................................................

7 iulie21<00 optimi 3 - optimi 4 (IV)

.................................................................

6 iulie21<00 optimi 6 - optimi 5 (II)

................................................................

7 iulie17<00 optimi 8 - optimi 7 (III)

................................................................

10 iulie21<00 sfert II - sfert I

...................................................................................................11 iulie

21<00 sfert IV - sfert III

...................................................................................................

FINALA15 iulie

18<00 (Moscova, Lujniki)

..............................................................................................................................

Finala mică14 iulie

17<00 (Sankt Petersburg)

................................................................................................................................

Optimi Optimi

Optimi Optimi

Sferturi Sferturi

Semifinale


FIFA 2018

Stadion< Lujniki (Moscova)Capacitate< 80.000 locuri Meciuri< Rusia - Arabia Saudită, Germania - Mexic, Portugalia - Maroc, Danemarca - Franța, optimi (1), semifinală (1), finala

Stadion< Sankt PetersburgCapacitate< 67.000 locuriMeciuri< Maroc - Iran, Rusia - Egipt, Brazilia -Costa Rica, Nigeria - Argentina, optimi (1), semifinală (1), finala mică

Stadion< Fișt (Soci)Capacitate< 48.000 locuriMeciuri< Portugalia - Spania, Belgia - Panama,Germania - Suedia, Australia - Peru, optimi (1),sferturi (1)

Stadion< Central (Ekaterinburg)Capacitate< 45.000 locuriMeciuri< Egipt - Uruguay, Franța - Peru, Japonia- Senegal, Mexic - Suedia

Stadion< Mordovia (Saransk)Capacitate< 45.000 locuriMeciuri< Peru - Danemarca, Columbia - Japonia,Iran - Portugalia, Panama - Tunisia

Stadion< VolgogradCapacitate< 45.000 locuriMeciuri< Tunisia - Anglia, Nigeria - Islanda, ArabiaSaudită - Egipt, Japonia - Polonia

Stadion< Spartak (Moscova)Capacitate< 45.000 locuriMeciuri< Argentina - Islanda, Polonia - Senegal,Belgia - Tunisia, Serbia - Brazilia, optimi (1)

Stadion< KaliningradCapacitate< 35.000 locuriMeciuri< Croația - Nigeria, Serbia - Elveția, Spania- Maroc, Anglia - Belgia

Stadion< Kazan Arena (Kazan)Capacitate< 45.000 locuriMeciuri< Franța - Australia, Iran - Spania, Polonia- Columbia, Coreea de Sud - Germania, optimi(1), sferturi (1)

Stadion< Nijni NovgorodCapacitate< 45.000 locuriMeciuri< Suedia - Coreea de Sud, Argentina -Croația, Anglia - Panama, Elveția - Costa Rica,optimi (1), sferturi (1)

Stadion< Rostov Capacitate< 45.000 locuriMeciuri< Brazilia - Elveția, Uruguay - Arabia Saudită, Coreea de Sud - Mexic, Islanda - Croația,optimi (1)

Stadion< SamaraCapacitate< 45.000 locuriMeciuri< Costa Rica - Serbia, Danemarca - Australia, Uruguay - Rusia, Senegal - Columbia,optimi (1), sferturi (1)

Cupa Mondială din Rusia areîn meniu 64 de meciuri care se vorconsuma pe 12 stadioane din 11orașe. Capitala țării este și cea un-de avem două arene. Este vorba deLujniki, stadionul cel mai mare dela acest turneu final, cu peste80.000 de locuri, dar și arena echi-pei Spartak Moscova, care are ocapacitate de aproximativ 45.000de locuri.

Cel mai mic stadion este cel din Ka-linigrad, cu aproximativ 35.000 de locuri.

Lujniki deschide și închideC.M. 2018

Lujniki este stadionul cel mai impor-tant din toată Rusia. Arena inaugurată înanul 1956 va deschide și închide Cupa

Mondială 2018. În ultimii 17 ani, stadio-nul a trecut prin două procese ample derenovare, ultimul special pentru acest tur-neu. Este arena unde joacă de obicei na-ționala Rusiei și care a găzduit finalaChampions League din anul 2008.

Al doilea cel mai mare stadion estecel din Sankt Petersburg. Are o capacitatede aproximativ 67.000 de locuri și este unstadion relativ nou, care-i aparține echipeiZenit din localitate. Este amplasat pe in-sula Krestovski, ale cărui costuri de con-strucție au ajuns la 1 miliard de dolari.Aici s-au mai disputat meciuri de la CupaConfedera\iilor de anul trecut.

Capacitatea unor arene va fi redusădupă acest turneu, Volgograd la 35.000de locuri, iar Mordovia (Saransk) la 25.000de locuri. Interesantă este și arena dinEkaterinburg care risca să fie scoasă depe listă pentru că nu îndeplinea standar-dele de construcție după renovare. Sta-dionul a fost inaugurat sub o altă formă,

acum are tribune improvizate, locuri de-parte de gazon.

Din 12 arene, nouă s-au construit special pentru acestturneu

Făcând un scurt istoric, Comitetul deorganizare rus a propus inițial 16 stadioa-ne în 13 orașe. Dar multe dintre ele depă-șeau cu mult cererile minime ale FIFA.Trei din cele 16 urmau să fie renovate, iarrestul de 13 - reconstruite. Numărul sta-dioanelor a fost redus apoi, în anul 2011,la 14, construirea propusului stadion dinPodolsk, Moscova, a fost anulată de mariiRusiei.

Lista finală a stadioanelor a fost anun-țată pe 29 septembrie 2012< 12 stadioanedin 11 orașe. Interesant că din cele 12 are-ne, nouă au fost construite special pentruacest turneu. S-au depus eforturi consi-

derabile.

Cât costă biletele?

Oficialii ruși spuneau la începutul lu-nii mai că s-au vândut 90% dintre biletelepentru Cupa Mondială, astfel că sunt șan-se ca toate meciurile să aibă tribunele pli-ne.

Fanii ruși au cumpărat 46% dintre ti-chete, iar cei străini restul de 54 de pro-cente. Dintre cei străini, suporterii dinStatele Unite, China, Columbia, Mexic șiArgentina au cumpărat cele mai multe bi-lete. SUA și China nu sunt calificate laacest turneu. Iată și prețurile pentru me-ciurile din Rusia<

Meciul de deschidere• cel mai ieftin< 220 de dolari (890 de lei)• cel mai scump< 550 de dolari (2.230 delei)

Faza grupelor• cel mai ieftin< 105 dolari (425 de lei)

• cel mai scump< 210 dolari (850 de lei)Optimi de finală

• cel mai ieftin< 115 dolari (460 de lei)• cel mai scump< 245 dolari (990 de lei)

Sferturi de finală• cel mai ieftin< 175 dolari (700 de lei)• cel mai scump< 365 dolari (1.480 de lei)

Semifinale• cel mai ieftin< 285 dolari (1.150 de lei)• cel mai scump< 750 dolari (3.040 lei)

Finala mică• cel mai ieftin< 175 dolari (700 de lei)• cel mai scump< 365 dolari (1.480 de lei)

Finala• cel mai ieftin< 455 dolari (1.850 de lei)• cel mai scump< 1.100 dolari (4.450 delei)

Până la începutul lunii mai s-au achi-ziționat deja 2,374 milioane de tichete.Ultima etapă a vânzărilor de bilete a în-ceput pe 18 aprilie și va continua până în-aintea finalei turneului, pe 15 iulie.

Ionuț B.

Rusia a preg[tit 12 arene moderne


S~N~TATETot mai multe persoane aflate în câmpul muncii ajung să se confrunte cu ceea ce specialiștii

numesc sindromul de suprasolicitare. Este o afecțiune care prin natura simptomelor pe care leprezintă ar putea să corespundă unor boli neurologice sau chiar oncologice.

Este un antibiotic natural cuspectru larg de acțiune. Este unneurotonic și un stimulent gene-ral. Acționează ca un foarte bunantiinflamator și anestezic local.Reduce hemoragiile prin caracte-rul antihemoragic.

Combate durerile și spasmele mus-culare. Este un antiparazitar prin pro-prietățile vermifuge și vermicide. Ule-iul esențial de cuișoare se recomandăîn< afecțiuni respiratorii (gripă, viroze,bronșite), afecțiuni urinare (cistită, ure-tere și uretrită), infecții bucale (gingi-vită, dureri de dinți și eliminarea mi-rosului urât din gură - halenă), infla-mații ale tubului digestiv, combătândbalonarea și flatulența, dureri osteo ar-

ticulare și musculare, reumatism, zonazoster, infecții virale genitale și bucalecu herpes, parazitoze intestinale,infec\ii ale pielii, micoze, acnee, `n as-tenie fizică și intelectuală.

Mod de folosire< Extern< 3-5 pică-turi ulei esențial de cuișoare în amesteccu 30 ml apă, pentru aromaterapie șiodorizarea ambientului. Are un efectliniștitor și plăcut. Pentru masaj se fo-losesc 3-5 picături dizolvate în ulei ve-getal. Pentru inhalații în boli respira-torii sau pentru gargară se folosesc 2-3 picături dizolvate în apă fierbinte. Caingredient se folosește în creme de față,loțiuni de corp.

Intern< se utilizează numai sub su-pravegherea atentă a fi-

toterapeutului sau far-macistului.

Atenționări< Nu sefolosește de femeileînsărcinate și carealăptează. Nu se folo-sește de către copiii sub2 ani.

Este un antibiotic natural cuspectru larg de acțiune. Este unneurotonic și un stimulent gene-ral. Acționează ca un foarte bunantiinflamator și anestezic local.Reduce hemoragiile prin caracte-rul antihemoragic.

Combate durerile și spasmele mus-culare. Este un antiparazitar prin pro-prietățile vermifuge și vermicide. Uleiulesențial de cuișoare se recomandă în<afecțiuni respiratorii (gripă, viroze,bronșite), afecțiuni urinare (cistită, ure-tere și uretrită), infecții bucale (gingi-vită, dureri de dinți și eliminarea mi-rosului urât din gură - halenă), infla-mații ale tubului digestiv, combătândbalonarea și flatulența, dureri osteo ar-ticulare și musculare, reumatism, zonazoster, infecții virale genitale și bucalecu herpes, parazitoze intestinale,infec\ii ale pielii, micoze, acnee, `n as-tenie fizică și intelectuală.

Mod de folosire< Extern< 3-5 pică-

turi ulei esențial de cuișoare în amesteccu 30 ml apă, pentru aromaterapie șiodorizarea ambientului. Are un efectliniștitor și plăcut. Pentru masaj se fo-losesc 3-5 picături dizolvate în ulei ve-getal. Pentru inhalații în boli respira-torii sau pentru gargară se folosesc 2-3 picături dizolvate în apă fierbinte. Caingredient se folosește în creme de față,loțiuni de corp.

Intern< se utilizează numai sub su-pravegherea atentă a fitoterapeutuluisau farmacistului.

Atenționări< Nu se folosește de fe-meile însărcinate și care alăptează. Nuse folosește de către copiii sub 2 ani.

Ulei esen\ial de Cui;oare (Syzygium aromaticum)

Tot mai multe persoane aflate încâmpul muncii ajung să se confrunte cuceea ce specialiștii numesc sindromul desuprasolicitare. Este o afecțiune care prinnatura simptomelor pe care le prezintăar putea să corespundă unor boli neuro-logice sau chiar oncologice, tocmai dinacest motiv se recomandă a fi diagnos-ticată cât mai timpuriu de către psiholog.Specialiștii sunt de părere că un psiho-diagnostic corect urmat de o atitudineterapeutică adecvată face să înceteze cal-varul pacientului. Factorii responsabilide apariţia sindromului de suprasolici-tare sunt< mediul şi climatul de muncă>satisfacţia muncii> discordanţa dintre ni-velul de pregătire şi încadrare> volumulprea mare de muncă> timpul prelungitalocat muncii> tipul de muncă> lucrul înture> structura de personalitate şi po-tenţialul fiecăruia> cerinţele prea maridin partea angajatorului> schimbarea sti-lului de viaţă sau schimbarea locului demuncă> teama pierderii locului de mun-că> eşecurile profesionale şi cele perso-nale. La toate acestea se adaugă proble-mele de acasă (gospodăria, copiii etc.) şiritmul alert al vieţii cu toate evenimen-tele negative şi refuzurile din partea ce-lorlalţi, care aduc sentimentul de izolareşi scad stima de sine.

Simptomele afecțiunii

Manifestările sindromului de supra-solicitare se apropie mult de cele ale tul-burării afective depresive. Se caracteri-zează prin irascibilitate, hiperestezie şifatigabilitate. Cei din preajmă devin greude suportat, apare starea de nervozitate,irascibilitate. Persoanele în cauză se simtmai tot timpul obosite, epuizate, într-ostare de neliniște, indispoziție, chiar an-xioase. Astfel, se ajunge la diferite con-flicte în familie, când cei în cauză se simtneînțeleși, când se crede că toți cei dincasă țipă, se ceartă și nu țin cont de starealui.

Din datele prezentate de psihologiaflăm că frecvent la bărbaţi apar mani-festări precordiale sau abdominale, iarla femei cele respiratorii (senzaţia de in-suficienţă respiratorie, de sufocare, sen-zaţia de ”nod în gât”). Controlul emoţii-lor slăbeşte, ceea ce înseamnă că se plân-ge sau se râde mai ușor.

Ceea ce sesizează specialiștii este cămajoritatea persoanelor afectate nu seprezintă la medic în această fază, consi-derând că este o simplă oboseală. Se alar-mează mai târziu, când apar simptomeîn sfera proceselor cognitive< devin ne-atenți, nu se mai pot concentra,încurcălucrurile și le fac în grabă. Atenţia spon-tană creşte, scăzând atenţia voluntară.Scade capacitatea de a a învăţa şi apartulburări de memorie (nu se mai reținușor date, în activitățile casnice și nu nu-mai persoana uită ce trebuie să facă, pen-tru ce anume s-a dus într-un anumeloc).Gândirea este mai lent ceea ce ducela amânarea unor activități ce impunconcentrare. Capacitatea de muncă estescăzută, iar această scădere este perce-pută exagerat de către subiect. Un altsimptom este cefaleea. Apare de obiceiîncă de la trezire şi este descrisă diferit,dar de obicei ca o senzaţie de ”cap tulbu-re”, un fel de ”mahmureală”, de ”apăsaresau presiune”. De multe ori este însoţităde ameţeală, care sperie şi care dă nesi-guranţă în mers. Unii pacienţi ajung pâ-nă acolo încât să fie îngroziţi de parcur-gerea unui drum, de traversarea uneistrăzi şi chiar de a ieşi din casă. Şi toateacestea de teama de a nu cădea ”cine ştiecum, cine ştie unde”.La toate aceste sim-ptome se adaugă insomniile< se adoarmegreu, din ce în ce mai greu iar trezireaeste foarte matinală, cu senzaţia de obo-seală.

:tefania Cri;an

Sindromul de supra-solicitare impune

diagnostic timpuriula psiholog

Stările omului sunt precum cren-gile copacului, auxiliarele sale. Acesteacresc într-o formă sau alta în funcțiede direcția dată de ceilalți, ca la copacde vânt, pământ și mediu. Emoțiile carenu sunt generate din voință proprie,sunt împrumutate, aduse, adăugate vie-ții noastre, din exterior. Acestea suntlimitate și generate de alții sau de me-diu.

În opinia psihologului AlexandruPleșea emoțiile cu cel mai mare impactsunt cele care aduc stări puternice îninterior, ca transpirația, palpitația, blo-carea respirației, accelerarea bătăilorinimii, stimularea sistemului nervos,leșinul, dureri de cap, tulburarea siste-mului digestiv etc. Aceste emoțiischimbă în noi ce nu vrem să fie schim-bat.

“Emoțiile altora nu sunt emoțiilenoastre, cum o cană poate sta fără apă.Neajunsurile și nemulțumirile altoranu ne pot influența, cum nici un pă-rinte trist nu poate modifica energiaunui copil. Însă, prin repetiție, tradiție,mediu social, emoțiile altora au începutsă devină, prin neatenția noastră, partedin interiorul nostru. Astfel, ne găsimrar în posibilitatea de a genera emoțiidin propria noastră voință. Emoțiileculese de la alții astupă emoțiile noastreinterioare, iar dacă ne uităm la copiiîntre 5 și 9 ani vedem că la 5 spun cesimt sau vor, iar la 9 spun ce-au învățat.Astfel de emoții împrumutate sunt în-scrise într-un fel de catalog interior,unde media anuală dă cu minus. Inca-pacitatea de a genera emoții pozitiveîntr-un grup de oameni stresați se di-minuează”, explică psihologul Alexan-dru Pleşea, cunoscut opiniei publicedrept Antrenorul Minţii.

Specialistul recomandă 5 exercițiicare pot aduce generarea de stări șiemoții individuale, neîmprumutate du-pă cum urmează<1. Când ai un conflict, adu-ți amintedacă vrei să mori supărat.2. Uită-te ce fac oamenii care sunt maifericiți decât tine, nu copia, însă adap-tează.3. Dac[ ai gânduri negre, munceștefizic și ajută pe cineva, necondiționat.4. Instabilitatea emoțională o rezolviprin a da, fără să ceri.5. Când orice negativ apare, uită-te latine și rămâi cu mintea și voința la stă-pânirea reacțiilor tale, ajutând situațianegativă.

Alexandru Pleşea, cunoscut opinieipublice drept Antrenorul Minţii, estesociolog, psihoterapeut, hipnoterapeutşi trainer în programare neuro-lingvis-tică. A studiat natura minţii umane întrei sisteme educaţionale diferite – Sta-tele Unite ale Americii, Marea Britanieşi România şi de peste 10 ani organi-zează cursuri şi traininguri în Româ-nia, cu scopul de a-i face pe oameni săafle ce posibilități au când își folosescresursele intelectuale și să arate abili-tățile pe care mintea noastră încă le arelatente.

Irina M.

Oamenii împrumut[ăemo\iile altoraUlei esen\ial de Busuioc

(Ocimum basilicum) de la Hypericum

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro


RE}ETEDatorită iuţelii sale, hreanul este folosit și ca medicament. Este un foarte bun afrodisiac,

conţinând câteva substanţe care echilibrează hormonii. Hreanul are calităţi diuretice, digestive,antibiotice, antiseptice, vermifuge, expectorante, tonice, hipotensive, stomahice.

Sirop de soc

Tort cu ciocolat[ din foi de napolitane

Mod de preparare<

Florile de soc se scutură bine de in-secte şi alte impurităţi, se spală în apărece, şi se lasă să se scurgă. Zahărul cuapa se pun la fiert într-o oală mai mare.Se lasă pe foc până când zahărul se to-peşte (nu trebuie să fiarbă), apoi se lasăsă se răcească. Se stoarce zeama de la4 lămâi în siropul de apă şi zahăr, iardouă lămâi bine spălate se feliază. Flo-rile de soc și lămâile feliate se adaugă

în sirop, și tot aici se adaugă și fie ghim-birul, fie cuișoarele. Oala se acoperăcu un capac, iar după ce s-a răcit bine,se dă la frigider pentru a se maceratimp de 4-5 zile. Cel mai repede în ceade a 5-a zi siropul se strecoară, se puneîn sticle sterilizate și se închid ermetic.Ținut în loc răcoros, fără umezeală, si-ropul astfel obținut se poate păstra lunide zile, fără adaos de conservanți. Laservire siropul de soc se poate dilua cuapă plată sau apă minerală carboga-zoasă, cu cuburi de gheaţă, ornat cufeunze de mentă sau lămâie.

Ingrediente<

Circa 40 - 45 de bucăți deflori de soc, 6 lămâi de mărimemedie, netratate chimic (pe câtposibil), 2 litri de apă plată, 2 kgde zahăr, eventual, dacă vă place3-4 rondele de ghimbir sau 2-3cuișoare, dar nu ambele în

aceeași compoziție.

Mod de preparare<

Se pregăteşte mai întâi crema deunt, pentru care untul moale se freacăcu zahărul, până când cristalele de za-hăr se topesc complet. Ciocolata se sfă-râmă și se topește pe aburi, apoi îm-preună cu nucile se adaugă la crema

de unt, se amestecă bine şi se dă la rece.Fiecare foaie de napolitană se aşază de-asupra unei oale cu apă fiartă pentru ale înmuia şi apoi, dacă doriți un tortrotund, se decupează cu foarfeca debucătărie după formă rotundă a oalei.Dacă lăsați tortul pătrat, baia de aburie bine să faceți pe o tavă. Se aşază foilecu crema între ele, se acoperă cu restulcremei de ciocolată şi se garniseşte cunuca mărunţită sau cu migdale. Se or-nează după preferință și se lasă la recede pe o zi pe altă.

Ingrediente<

8 foi de napolitane, 400 g deunt, 150 g de zahăr, 100 g de cio-colată fină (pentru topit), 100 gde nuci mărunţite plus încă 100g de nuci mărunţite sau solzi de

migdale pentru ornat

Ciorb[ de cartofi

Mod de preparare<

Ceapa se mărunțește și se căleșteîn ulei. Se adaugă zarzavaturile tăiatefelii și se călesc și acestea, apoi se pre-sară cu boia. Se stinge cu apă și se lasă

să fiarbă puțin, apoi se condimentează,se adaugă areiul tăiat în 4 sau pasta deardei, pe rând legumele și cartofii, ți-nând cont textura acestora, respectivde timpul necesar pentru fierbere.Când toate ingredientele sunt fierte sepoate adăuga eventual și 1-2 linguri depastă de tomate, dar nu în mod obli-gatoriu. Dacă vă place, această ciorbăse poate găti cu borș de casă, cantitateafolosită se stabilește după gust. Se poateorna cu pătrunjel verde și se serveștecu ardei iute.

Ingrediente<

500 g cartofi, circa 500 g zar-zavaturi (2-3 mocovi 2 pătrunjei,o gulie, țelină), o ceapă, un ardei,sau o linguriță plină de pastă deardei (dulce sau iute, după gust),puțin ulei, sare, piper, bioa de ar-dei, delicat (de casă), leuștean, du-pă gust, cât mai multe feluri de le-gume, din fiecare câte puțin (ma-zăre, păstăi, dovleac, zucchini,conopidă, broccoli și ce aveți încămară), frunze de pătrunjel și ar-dei iute proaspăt sau murat la ser-

vire.

Fructe de mare cu spaghete

Mod de preparare<

Punem la fiert apă în două vase cuapă< una pentru spaghete, iar în cea-lalta, când apa clocotește, fructele demare se opăresc timp de circa 2-3 mi-

nute. Într-o tigaie, usturoiul pisat secălește foarte puțin în ulei de măsline,se adaugă chili și fructele de mare și secălesc toate împreună încă 2-3 minute.Se mai adaugă roșiile bucățite și pă-trunjeii și se prăjesc până când com-ponentele se înmoaie puțin și lasă unsos. Se condimentează și se amestecătotul cu spaghetele fierte și strecurate.Se servește cu felii de lămâie.

Ingrediente<

500 g fructe de mare (congelate),500 g de spaghete sau tăiței, 5-6linguri de ulei (preferabil ulei demăsline), 4 căței de usturoi, o lin-guriță de chili mărunțit, 6-8 bu-căți de roșii ornamentale sau ro-șii mici, o legătură de frunze pă-trunjei mărunțite, o lămâie, sareși piper, eventual un vârf de cuțit

de nucșoară răzuită.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Hreanul este o rudă foarte apropia-tă a verzei și a conopidei, dar și a mușta-rului. Chiar și frunzele sale sunt co-mestibile. Administrarea zilnică dehrean crește rezistenţa organismuluiuman la boala canceroasă.

Din florile de hrean se pot preparaceaiuri împotriva răcelii.

Rădăcina este foarte bogată în vi-tamina C și B, dar și în minerale - fier,potasiu, calciu, magneziu.

Datorită iuţelii sale, hreanul estefolosit și ca medicament. Este un foartebun afrodisiac, conţinând câteva sub-stanţe care echilibrează hormonii.Hreanul are calităţi diuretice, digestive,antibiotice, antiseptice, vermifuge, ex-pectorante, tonice, hipotensive, stoma-hice.

Hreanul este un condiment valoros,contribuind la revigorarea organismu-lui. Datorită compoziţiei chimice,acţiunea sa de tonifiere este de lungădurată. De aceea, terapia cu hrean esteindicată în combaterea oboselii croni-ce.

Cercetările recente au scos la ivealăcă iuţeala conţinută de rădăcina dehrean are și proprietăţi citostatice foar-te puternice. Un studiu recent făcut laUniversitatea Illinois, Statele Unite, ara-tă că administrarea zilnică de hreancrește rezistenţa organismului uman laboala canceroasă, atât în ce priveșteprevenirea îmbolnăvirii, cât și la trata-mentul bolii deja instalate.

Recomandat împotriva răcelii și gripei

Hreanul este recomandat împotrivarăcelii și gripei. Nasul se desfundă înscurt timp, elimină secreţiile, curăţândastfel căile respiratorii. Această terapie,cu efecte imediate, ajut[ și la curăţareaglandei oculare. Hreanul este un in-amic natural al conjunctivitei. Hreanul,având calitatea de a descongestionaaparatul respirator, este recomandat șiîn tratamentul astmului.

Specialiștii recomandă hreanul întratamentul bronșitei cronice și înafecţiuni ale căilor respiratorii. Pentrua scăpa de necazurile create de sinuzită,se folosesc cataplasme cu hrean pe zonafrunţii.

Anumite substanţe pe care leconţine hreanul au efecte benefice asu-pra circulaţiei sângelui în zonele peri-ferice. Consumul de hrean normali-zează tensiunea arterială și previne ris-cul formării de cheagurilor de sânge.Substanţele sulfurate din hrean reducriscul apariţiei unui infarct sau accidentvascular cerebral.

În compoziţia hreanului se găsescvitamine din complexul B.

Hreanul are multe calităţi terapeu-tice, fiind utilizat și la stimularea pofteide mâncare, tratarea gastritei și echili-brarea tranzitului intestinal. Digestialentă și gastrita hipoacidă se trateazăîn mod eficient cu câte două-trei lin-guri de hrean ras, care se consumă întimpul meselor principale. Este unuldin alimentele recomandate în curelede slăbire.

Hreanul este contraindicat în cazde< gastrită, ulcer gastric, enterită acută,nefrită acută, macrolitiază urinară, he-moragii interne, hemoroizi, hipercor-ticism. Se recomandă, evitarea admi-nistrării de hrean, în timpul fluxuluimenstrual. Hreanul nu se administrea-ză copiilor mai mici de 4 ani. Este con-traindicat și în perioada alăptării, de-oarece unele principii ajung în lapte.Pacienţii care au suferit de infarct estebine să nu consume hrean.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

administrarea zilnic[ de hrean cre;terezisten\a organismului

la cancer


DIET~Procesul de slăbire nu presupune numai dietă. Kilogramele în plus şi celulita datorate stilului

de viaţă sedentar nu vor ceda uşor, numai prin “dietă”. Ai nevoie de mişcare! E adevărat, trăim însecolul viteze, dar dacă nu ai timp să mergi la o sală de sport nu scăpa micile ocazii de a facemi;care< nu lua liftul, urcă pe scări. mergi pe jos măcar 15 minute pe zi, dimineaţa, după o uşoarăînviorare, fă 20 de abdomene.

Vrei să scapi cât mai repede dekilogramele acumulate, să arăţicât mai bine la plajă, de aceea teîmprieteneşti rapid cu înfometa-rea. Specialiştii cred că acest lu-cru îţi poate destabiliza organis-mul. Şi aceasta nu este singuragreşeală pe care o faci în drumultău spre o siluetă de vis.Speciali;tii identifică 5 greşeli pecare le facem atunci când alegemsă ţinem o dietă.

Vara a sosit, vrei să ai o “siluetă devis”, aşa că vei începe o cură de slăbire,de aceea vreau să te ajut, ca să nu facicele mai întâlnite greşeli atunci cândîncepi această provocare. Cu toţii nedorim un abdomen plat, braţe tonifiate,ori, în cazul doamnelor, picioare fărăcelulită sau grăsime. Ceea ce oferă însăcurele de slăbire nu reprezintă, pe ter-men lung, un rezultat benefic, spunspeciali;tii.

Vrei rezultate peste noapte. Primagreşeală pe care o facem atunci cândîncepem o nouă dietă este faptul că negrăbim să culegem roadele într-un timpscurt. Nu încerca să scapi de kilogra-mele depuse pe parcursul anului într-o singură lună. Nu vei reuşi decât săslăbeşti nesănătos, să încetineşti meta-bolismul, iar atunci când vei reveni lastilul de viaţă cu care erai obişnuit veiacumula rapid kilogramele pierdute.Încearcă să slăbeşti treptat, ia lucrurilepas cu pas, cu răbdare şi multă voinţă.Mai bine ajungi la target mai târziu, de-cât acum, în câteva săptămâni, pentruca apoi totul să se întoarcă împotrivata.

Te înfometezi. O altă greşeală desîntâlnită în curele de slăbire este faptulcă devenim foarte restrictivi cu orga-nismul nostru, începem să îl privămîncă de la început de cât mai multe ali-mente, fapt care duce într-un timp des-tul de scurt la o corvoadă. Cât timp“dieta” se bazează doar pe renunţarevom fi mereu tentaţi să cedăm. Trebuiesă abordăm problema cu calm şi răb-dare, să progresăm de la o săptămânăla alta, să încercăm să eliminăm unulcâte unul din “alimentele interzise”.

Nu faci mişcare. Procesul de slăbirenu presupune numai dietă. Kilogrameleîn plus şi celulita datorate stilului deviaţă sedentar nu vor ceda uşor, numai

prin “dietă”. Ai nevoie de mişcare! Eadevărat, trăim în secolul vitezei, iartimpul este mereu insuficient pentrutoate activităţile pe care le avem în plan,astfel că, dacă nu ai timp să mergi la osală de sport, unde să faci mişcare în-tr-un mediu organizat şi să beneficiezide atenţia unor oameni pregătiţi să teajute, nu scăpa micile ocazii de a facemiscare: nu lua liftul, urcă pe scări;mergi pe jos măcar 15 minute pe zi;dimineaţa, după o uşoară înviorare, fă20 de abdomene. Sunt doar câteva mi-nute din viaţa ta şi, totuşi, atât de be-nefice pentru organism, pentru sănă-tate. Aşadar, evită să ţii dietă şi să fii se-dentar în acelaşi timp.

Numeri caloriile. O altă greşeală pecare o întâlnim în curele de slăbire este“număratul caloriilor”. Ne propunemsă atingem un număr de X calorii pezi, însă, atenţie, faptul că atingem acesttarget nu ne ajută mereu la slăbit. Deexemplu, 800 de calorii din proteine

pot ajuta la pierderea kilogramelor înplus, în acelaşi timp, 500 de caloriiobţinute din zaharuri agraveaza situaţiaşi abordarea. Este foarte important deunde extragem aceste “calorii”. Aşa căevită număratul caloriilor şi încearcăsă ai un echilibru în alimentaţie, să mă-nânci alimente bogate în nutrienţi decalitate, nu doar alimente sărace în ca-lorii.

Nu te recompensezi. Nu în ultimulrând, trebuie să ai în vedere faptul căeşti ca într-o competiţie, iar din cândîn când meriţi o “recompensă”, un bo-nus pentru a putea continua în acelaşimod organizat şi bine pus la punct.Drept urmare, din când în când (ex< lafiecare 10 zile/2 săptămâni) meriţi orecompensă, fie că este vorba de o “plă-cere vinovată” (o prăjitură cu fructe)sau, de ce nu, o sesiune de shopping,un masaj de relaxare. Aceste “bonusuri”vin ca un check point în drumul spre“silueta de vis”.

gre;eli pe care le facem c]nd vrem s[ sl[bim

peste noapte Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Dacă nu ești o iubitoare a spor-tului, atunci știi că ai face orice casă eviţi sala de fitness, transpiraţiasau febra musculară. Dar știi și căsportul nu este doar recomandat,ci necesar unei vieţi sănătoare și cămai devreme sau mai târziu îi veisimţi lipsa pe pielea ta.

Trebuie să știi că până și exerciţiilefizice scurte sunt de preferat lipsei totalede mișcare. Începe cu o activitate pe careîţi place să o faci. Ca regulă generală,când faci exerciţii fizice, trebuie să simţiefortul, dar nu într-o asemenea măsurăîncât să nu mai ai suflu deloc. Deci dacăvezi că gâfâi dup[ câteva minute, oprește-te. Înseamnă că faci un efort prea mare.

Iată, așadar, un plan de exerciţii fizice

pentru începători, recomandat de spe-ciali;ti.

Mersul pe josPentru a practica acest “sport” nu-ţi

trebuie vreo pricepere, nici un echipa-ment special. Poţi s[-l faci oricând și estegratis! Dacă faci plimbări regulate și peo durată suficientă, acestea pot fi beneficeca și activităţile mai viguroase.

ÎnotulPentru majoritatea oamenilor, mai

ales pentru cei supraponderali, înotul es-te chiar mai bun decât mersul pe jos. În-cepe prin a merge la bazinul de înot dedouă ori pe săptămână pentru a înota le-jer timp de 15 minute. Începe cu o lun-gime de bazin apoi crește treptat numărul

și viteza înotului. Propune-ţi să ajungi la30 de minute pe zi, sau 45 de minute dedouă sau de trei ori pe săptămână.

CiclismulCiclismul, săritul pe trambulină, jog-

gingul sau exerciţiile la sala de fitnessScopul este același. Începe cu exerciţii

ușoare, timp de 10-15 minute pe zi șiavansează încet până la aproximativ 30de minute zilnic. Mărește progresiv șiefortul, evitând să te suprasoliciţi.

Pe lângă faptul că te va face să te simţica un copil, săritul pe trambulină pro-voacă reacţia fiecărei celule a organis-mului. Au de câștigat echilibrul, reflexeleși circulaţia sangvină, colonul este sti-mulat, corpul tonifiat, mușchii se întă-resc, iar tălpile beneficiază de un masaj.

Exerci\ii fizice pentru `ncep[tori


Actriţa americană Ellen Pom-peo, cunoscută pentru rolul din se-rialul „Grey’s Anatomy”, a fost je-fuită în Italia şi nevoită să cearăsprijinul autorităţilor din Florenţa.Ea a publicat un mesaj pe contul deInstagram< „Geanta mi-a fost fura-tă chiar de sub nas”. Deşi nu a oferitdetalii, a speculat< „Dau vina pe vi-nul rose!”. Geanta actriţei a fost gă-sită pe o stradă, abandonată de hoţ.Pompeo a spus că era deja pe ur-mele ei pentru că îşi urmărea tele-fonul.

„Mulţumesc oricui a furat-o că aabandonat-o intactă. Îmi urmăream te-lefonul şi pe tine... dacă te prindeam, nus-ar fi terminat bine pentru tine... Suntdr[guţă, dar să nu uităm moştenireamea... Napoletană...”, a mai scris actriţavineri. În plus, ea a precizat că hoţul afost filmat de camerele de supraveghereşi a mulţumit poliţiştilor italieni pentruajutor.

Ellen Kathleen Pompeo născută la10 noiembrie 1969 este o actriță ameri-cană. A jucat rolul lui Meredith Grey îndrama medicală Anatomia lui Grey. Estefiica lui Joseph și a lui Kathleen Pompeo,s-a născut în Everett, Massachusetts. Ma-ma actriței a murit în urma unei supra-doze de analgezice când aceasta aveadoar patru ani, iar tatăl său s-a recăsătoritla scurt timp după. Ellen are cinci frațiși surori mai mari. În copilarie, era po-reclită Creionul sau Stracciatella.

În adolescenţă, Ellen a fost chelneriţăla diferite localuri din New York, urmândca mai apoi să apară în mai multe recla-me. Acesta a reprezentat de fapt începu-tul carierei sale. În anul 2003 Ellen îl cu-noaşte pe Chris Ivery, cel cu care se vacăsători 4 ani mai tarziu, pe 9 noiembrie2007.

A devenit mamă la 47 de ani

Deși filmările i-au ocupat întotdeau-na mult timp și, recent, a debutat și caregizoare pentru un episod din Anato-mia lui Grey, Ellen își face întotdeaunatimp pentru soțul și copiii ei< Stella, Sien-na și adorabilul Eli Christopher care avenit pe lume prin intermediul unei ma-me purtătoare. Ellen a devenit pentru ul-tima dată mamă la vârsta de 47 de ani. „Am trei copii, patru căței, patru găini,un pește și… un soț”, spunea actriţa peatunci. Chiar dacă este o mamă dedicată,Ellen Pompeo recunoaște că n-ar fi făcutfață situației de una singură< “Am cea maitare dădacă, pe care o cheamă Jackie, carese află chiar acum în backstage. Ea măajută, n-aș ajunge nicăieri dacă nu m-arajuta ea, pentru că am zile în care mun-cesc până la ore târzii”. Cu siguranță însă,actrița se bazează foarte mult și pe soțulei, Chris Ivery, pentru că altfel nu le-arface față celor mici și… menajeriei pecare o are acasă.

Rolul din Anatomia lui Grey

Actriţa este celebră în special pentrurolul din „Anatomia lui Grey” care con-tinuă cu al 15-lea sezon, menținându-seîn rândul celor mai de succes seriale aleABC, cu 7,7 milioane de telespectatoripe episod, cifră înregistrată de sezonulcurent, al 14-lea. Acesta este şi cel mailongeviv serial al reţelei de televiziuneABC difuzat în primetime.

Preşedintele ABC Entertainment,Channing Dungey, a declarat< „«Anato-mia lui Grey» ocupă un loc special îninima mea şi milioane de telespectatorisimt acelaşi lucru. Mulţumită fanilor lo-iali, care au fost în această călătorie de laînceput, şi noilor generaţii de telespec-tatori care continuă să descopere bucuriaşi drama din Grey Sloan Memorial, se-rialul este mai puternic ca niciodată”.

Anatomia lui Grey (original Grey'sAnatomy) este o serie americană de dra-

mă medicală creată de Shonda Rhimes,având premiera pe data de 27 martie2005 pe canalul ABC. Serialul este axatpe viața ficțională a stagiarilor, îndru-mătorilor și rezidenților care evolueazăca și medici, în timp ce încearcă să îșimențină viețile personale și relațiile înechilibru. Titlul este derivat din manualulde anatomie umană Gray’s Anatomy,scris de Henry Gray şi a fost conceput săaibă o distribuție mixtă, eliminând cri-teriile rasiale. Cu toate că acțiunea seria-lului are loc în Seattle, filmările au avut

loc în Los Angeles, California. Protagonista seriei este dr. Meredith

Grey (Ellen Pompeo), fiind acceptată înprogramul rezidențial în cadrul spitaluluificțional Seattle Grace

Fiind considerat a avea un anumitimpact cultural, seriile au primit nume-roase premii, fiind câștigător în 2007 alunui Golden Globe Award for Best Te-levision Series - Drama, precum și nu-meroase nominalizări la premiile Emmy,inclusiv pentru Outstanding Drama Se-ries. Serialul a lansat câteva episoade spe-

ciale, precum și distribuind toate sezoa-nele sub formă de DVD. În 2012, Grey'sAnatomy a fost numit cel de-al 5-leashow cu cele mai mari încasări, în ter-meni de publicitate per jumătate de oră.Shonda Rhimes, creatoarea seriei, a doritsă producă un serial care să fie plăcut șiinteresant, concepând astfel un serialdespre "femei inteligente aflate în com-petiție". Atunci când a fost întrebată cea determinat-o să conceapă o drama cusubiect medical, Rhimes a răspuns<

„Eram obsedată de canalele cu su-

biect chirurgical. Surorile mele mă sunauși vorbeam despre operațiile văzute peDiscovery Channel. E ceva fascinant des-pre lumea medicală - vezi lucruri pe carenu ți le-ai imaginat vreodată, precumfaptul că doctorii își discută viața privatăsau ce au făcut pe parcursul zilei, în timpce operează un pacient. Așa că, atuncicând ABC m-au rugat să scriu un alt epi-sod pilot, sala de operații mi s-a părut afi cadrul natural.”

Vera Pop

Ellen Pompeo, cunoscut[ din „grey’sanatomy”, a fost jefuit[ în italia

dup[ Marea Unire - Informatia Zilei · Anul XVI Nr. 786 Duminic[ 10 iunie 2018 Se distribuie...

Documents

Transcript of dup[ Marea Unire - Informatia Zilei · Anul XVI Nr. 786 Duminic[ 10 iunie 2018 Se distribuie...