Duminica Dupa Nasterea Domnului

7/21/2019 Duminica Dupa Nasterea Domnului

http://slidepdf.com/reader/full/duminica-dupa-nasterea-domnului 1/10

Duminica dupa Nasterea Domnului -

Sfantul Nicolae Velimirovici

Crestinortodox.ro

"După plecarea magilor, iată îngerul Domnului se arată în vis lui Iosif, zicând: Scoală-te, iaPruncul şi pe mama ui şi fugi în !gipt şi stai acolo până ce-i voi spune, fiindcă Irod are să

caute Pruncul ca să- ucidă# $i sculându-se, a luat, noaptea, Pruncul şi pe mama ui şi a plecat în !gipt# $i au stat acolo până la moartea lui Irod, ca să se împlinească cuvântul spus deDomnul, prin proorocul: %Din !gipt am c&emat pe 'iul (eu)#

Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiând, a ucis pe toi pruncii care erau în *etleem şi în toate &otarele lui, de doi ani şi mai în +os, după timpul pecare îl aflase de la magi# tunci s-a împlinit ceea ce se spusese prin Ieremia proorocul: %lasîn .ama s-a auzit, plângere şi tânguire multă/ .a&ela îşi plânge copiii şi nu voieşte să fiemângâiată, pentru că nu sunt)#

După moartea lui Irod, iată că îngerul Domnului s-a arătat în vis lui Iosif, în !gipt, şi i-a zis:

%Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama ui şi mergi în pământul lui Israel, căci au murit cei cecăutau să ia sufletul Pruncului)#

Iosif, sculându-se, a luat Pruncul şi pe mama ui şi a venit în pământul lui Israel# $i auzind cădomneşte r&elau în Iudeea, în locul lui Irod, tatăl său, s-a temut să meargă acolo şi, luând

poruncă, în vis, s-a dus în pările alileii# $i venind a locuit în oraşul numit 0azaret, ca să seîmplinească ceea ce s-a spus prin prooroci, că 0azarinean se va c&ema"# (atei 1:23-13

%Iată, Domnul vine pe nor uşor şi a+unge în !gipt# Idolii !giptului tremură înaintea faei ui şiinima egiptenilor se topeşte în ei#) 4Isaia 25:26# (arele prooroc Isaia descrie în acest c&ipîntâmplarea care se află în !vang&elia de astăzi# ceasta este fuga dinaintea sa7iei lui Irod,fuga Domnului dinaintea slugii Sale, a întregii înelepciuni dinaintea păcatului, a celui

puternic dinaintea celui sla7#

Pe cine ar tre7ui să vedem noi ca fiind acest %nor uşor) pe care vine Domnul în !gipt8 Pe(aica Domnului# !a era uşoară prin lipsa păcatului, prin lipsa 7lestemului, pentru frumuseeaîntregii înelepciuni şi a 7ogatei 7inecuvântări a lui Dumnezeu# 9n trup, dar parcă nu era întrup/ ca un nor, dar un nor uşor# Dumnezeu a mers înaintea iudeilor ca un stâlp de nor 4Ieşirea23:116, ducându-$i poporul afară din !gipt/ şi iată, acum Dumnezeu merge pe un nor uşor către !gipt, fugind de sa7ia aceluiaşi popor#

De ce fuge Dătătorul de viaă dinaintea oamenilor muritori8 0u s-ar putea rândui lucrul acestaîntr-un c&ip mai gra7nic şi mai simplu8 0-ar putea Dumnezeu, Domnul vieii şi al morii, să

http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/1476/147553_fuga-in-egipt.jpg



poruncească unui înger să ia sufletul 9mpăratului Irod, în loc să-i poruncească lui Iosif să fugăde Irod tocmai în !gipt8 totputernicul Dumnezeu ar fi putut face aceasta, dar ce ar fi folosit8Poate ar fi fost mai lesnicios de îneles pentru mintea noastră omenească înceată, dar ar fiîncălcat cea mai îneleaptă rânduială a mântuirii noastre#

um ar fi putut vădi !vang&elia stricăciunea firii omului din pricina păcatelor şi să aratelămurit tre7uina mântuirii omului prin lucrarea nemi+locită a lui Dumnezeu, dacă, în aceanoapte, Dumnezeu ar fi pus capăt lucrărilor celor rele ale lui Irod prin moarte8 Prăpastia

păcatului în care căzuseră oamenii, înstrăinându-se de adevăratul Dumnezeu, cum ar fi pututsă lămurească pe or7ii cei du&ovniceşti, dacă nu s-ar fi întâmplat ca 9nsuşi Dumnezeu să fugădinaintea oamenilor8

9ndată ce dreptmăritorii din depărtări, craii de la răsărit, plecaseră din *etleem, iată îngerulDomnului se arătă în vis lui Iosif, zicând: %Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama ui şi fugi în!gipt şi stai acolo până ce-i voi spune, fiindcă Irod are să caute Pruncul ca să- ucidă)#

9ngerii Domnului veg&ează neîncetat, păzind pe sfântul Prunc, ca să nu se întâmple ui unastfel de rău# !i, care I-au slu+it ui de la zidirea lumii în 9mpărăia veşnică, 9i slu+esc ui şiacum, în împărăia cea vremelnică# !i se minunează într-una cum, Domnul cel fără de moartea 7inevoit să Se îm7race în trup muritor, li7er în faa miilor de prime+dii/ cum 9mpăratul S-afăcut ro7 ; c&ip de ro7 luând 4'ilipeni 1:<6#

Iată, îngerii vin iarăşi printre oameni şi viază printre ei, dar ei sunt nevăzui şi în sensulnostru, fără de trup# $i atunci când ei se arată întrupai în faa oamenilor, arătarea lor este descurtă şi trupul lor ceresc nu este la fel ca trupul nostru pământesc, care poate fi rănit sau ucis#u toate acestea, =ristos S-a născut într-un trup adevărat, pământesc, care poate fi rănit şiucis# şadar !l fuge dinaintea sa7iei, de aceea putem vedea că !l era într-adevăr om şi nu oviziune, după cum socoteau unii eretici# $i de aici, arătarea repetată a îngerilor şi de aici,ocrotirea cu mare purtare de gri+ă a ui, ca Prunc neputincios#

%Irod are să caute Pruncul ca să- ucidă)#

9ngerul vor7eşte despre viitor# ceasta înseamnă că Irod nu s-a apucat încă de nici o lucrareîmpotriva Pruncului celui viu# Dar Irod poartă în inima sa frică nesc&im7ată faă de Prunc, şiare de gând să- ucidă# >otuşi, nimeni din lume nu-i cunoaşte încă gândul ascuns, dar gândurile oamenilor sunt o carte desc&isă pentru Dumnezeu, pe care !l o citeşte cu lesniciune#

0umai Dumnezeu ştie ce are Irod în minte împotriva lui Iisus# !l singur poate să arate

ascunzişul minii 7olnave a lui Irod# Dumnezeu i l-a făcut cunoscut lui Iosif prin îngerul ui şiIosif, cu ascultare, a luat Pruncul şi pe mama ui şi a fugit în !gipt, ca să se împlinească celespuse de către proorocul:

%Din !gipt am c&emat pe 'iul meu)# 4cf# ?sea 22:26#

Desigur, aceasta nu s-a întâmplat din pricină că proorocul ?sea a spus că aşa va fi/ el a spusaceasta fiindcă a văzut mai înainte aceasta, fiind insuflat# De aceea, !vang&elistul spuneacum: a să se împlinească ca şi cum ar zice că s-a împlinit# şa cum nimic din Sfânta!vang&elie nu este la întâmplare, !vang&elistul foloseşte dinadins un c&ip sau altul de a grăi#!ste @oia lui Dumnezeu ca să dăm crezare Proorocilor Săi 7ineplăcui şi râvnitori din @ec&iul

>estament#



!ste @oia lui Dumnezeu ca să aflăm noi că !l împlineşte rugăciunea plăcuilor ui, aşa cum eiîmplinesc poruncile lui Dumnezeu şi @oia ui# tunci când oamenii 9l ascultă pe Dumnezeu şiDumnezeu îi ascultă pe oameni# 0ici un om muritor nu- poate întrece pe Dumnezeu înslu+irea supusă a oamenilor, când oamenii slu+esc lui Dumnezeu întru ascultare#

eea ce au spus proorocii despre =ristos de mult, aceasta a spus c&iar Dumnezeu# !i au luatceea ce era de la Dumnezeu şi au dat lumii# !i nu au spus nimic de la ei şi nu şi le-au socotitca ale lor, pentru că le primiseră de la Dumnezeu#

De aceea Dumnezeu a dat aceasta slu+itorilor Săi credincioşi şi de aceea !l acum îi preamăreşte pe ei, insuflându-l pe !vang&elist ca să scrie ceea ce Proorocul a spus ca să seîmplinească# 9n felul acesta scriu postolii şi !vang&eliştii 0oul >estament# Dumnezeu Se

7ucură aducând 7ucurie slu+itorilor Săi ascultători: Dumnezeu Se slăveşte slăvind pe slu+itoriiSăi râvnitori şi smerii#

%Ia Pruncul şi pe mama ui şi fugi în !gipt) îi porunceşte lui Iosif îngerul lui Dumnezeu# De

ce tocmai în !gipt8 De ce spune că anume în !gipt8 De ce nu în vreo ară care era mai laîndemână, cum ar fi Siria8 Damascul nu se afla în împărăia lui Irod# Sau către (oa78 Sau învreo provincie din prea+mă, unde nu putea să a+ungă Irod8 !giptul se află la mare depărtare#stăzi, pentru a a+unge de la Ierusalim până la &otarul cu !giptul, se merge cu trenul o zi devară întreagă şi se mai merge o +umătate de zi pe deasupra până la airo unde, după Predanie,s-a aşezat sfânta 'amilie#

âte zile întregi le-or fi tre7uit pentru a traversa pustiul nisipos de la aza până la istm, undese află astăzi canalul8 ineva ar putea călători până în Siria şi înapoi, de câteva ori, în timp cealtcineva cu greu ar putea să a+ungă pe +os până la airo# De ce Dumnezeu nu i-a datînştiinare Proorocului ca să afle adăpost pentru (ântuitor cât mai aproape cu putină deIudeea8 De ce a tre7uit să împlinească întocmai spusele Proorocului Său8 De ce a îngăduitPruncului Iisus şi mamei Sale, pe care tocmai 9l adusese pe lume, să pornească într-o călătorieatât de lungă8

tât de repede gândim cu mintea noastră şi punem între7ări fără rostA Punând asemeneaîntre7ări, uităm că rânduiala mântuirii oamenilor a fost făcută c&iar de către Sfânta >reime şinici o greşeală nu se poate afla în această rânduială# 9mplinind cele spuse de Proorocul,Dumnezeu nu împlineşte cuvântul Proorocului, ci pe al Său# >rimiându- pe Iisus în !gipt,Dumnezeu a avut în vedere mai multe scopuri, aşa cum se întâmplă cu tot ceea ce face !l#

0oi, oamenii, atunci când facem ceva, rareori avem în vedere mai mult de un singur scop, iar Dumnezeu rareori are în vedere un singur scop, atunci când săvărşeşte o lucrare# Putem spunedesc&is că !l, în înelepciunea Sa atotcuprinzătoare, are multe scopuri în fiecare dintrelucrările Sale# >rimiându- pe Iisus în !gipt, scopul lui Dumnezeu a fost, înainte de oricealtceva, să apere viaa 'iului Său de uciderea care urma să înceapă în *etleem#

Pe lângă aceasta, Dumnezeu a avut în vedere multe alte lucruri# ând fiii lui Iacov, dinzavistie, au vrut să-l ucidă pe fratele lor Iosif, atunci Iosif nu a aflat adăpost în !gipt8 cum,când Irod, tot din zavistie, vrea să- ucidă pe Iisus, !l află adăpost tot în !gipt# 9n felul acesta,Dumnezeu a căutat să repete aceeaşi lecie pentru iudeii cei cu inima învârtoşată#

(ândrindu-se cu nepri&ănirea şi cu credina lor într-un singur Dumnezeu el viu, iudeii segră7esc, din zavistie, să-l ucidă pe cel mai curat dintre cei curai şi !l fuge de ei şi află, ca şi



Iosif înaintea ui, un adăpost lipsit de prime+dii pentru vieuirea Sa în !gipt, un loc atât deurât şi defăimat de către iudei# Doamne, !giptul cel urât şi 7at+ocorit primeşte su7 acoperiş pe(esia, pe care Ierusalimul cel mândru şi %prea înelept) se gră7eşte să- ucidă cu sa7ia#Dumnezeu a dat iudeilor această lecie prima dată, cu mai 7ine de o mie de ani în urmă, printânărul şi îneleptul Iosif, şi acum !l o repetă ca să arate neîndreptarea poporului iudeu# 9n

!giptul cel stricăcios, unde oamenii se înc&inau crocodililor, întreaga înelepciune şi curăiaşi-au aflat ascunziş de prigoana 7ăr7ailor din Ierusalim, care se mândreau cu credina lor înDumnezeul el Preaînalt# Situaia a fost aceeaşi atât în zilele strămoşului nostru Iacov, cât şiacum, în zilele lui Irod# Dumnezeu caută să arate aceasta iudeilor, trimiând Pruncul să afleadăpost în !gipt# $i astfel !l 9l trimite în !gipt şi nu în Damasc sau în altă parte#

4Biga7enus spune: %!l a fost trimis în !gipt căci *a7ilonul şi !giptul, mai mult decât oricarealte pări din lume, erau mistuite de stricăciune# De aceea !l trimite craii de la răsărit şi merge!l 9nsuşi în !gipt, dorind să întoarcă pe calea adevărului pe fiecare# 9n felul acesta, !l îi învaăşi pe ei, şi pe noi, că cel credincios tre7uie, c&iar dintru început, să se aştepte la suferină#)6

Se mai poate face o altă asemănare plină de învăăminte, între 7inefăcătorul Iosif şi DomnulIisus# şa cum Iosif, care a fost mai înainte prigonit pentru curăia sa, se face, cu a+utorul luiDumnezeu, ocrotitorul !giptului şi al vrăşmaşilor săi, pentru care s-a făcut ca un frate, tot aşaşi prigonitul Iisus va fi ocrotitorul şi Dătătorul Pâinii vieii, atât în !gipt, cât şi în Israel şi

peste tot în lume# cum Ierusalimul 9l ucide cu pietre, dar, la vremea Sa, !l va răsplătiIerusalimul cu pâine#

(ai este încă o învăătură# 'araon poruncise odinioară să fie ucişi toi pruncii iudei de parte 7ăr7ătească# Dar pe cel pe care Dumnezeu îl alesese să fie cârmuitorul poporului iudeu şieli7eratorul lor, (oise după nume, 'araon nu numai că nu a putut să-l ucidă, ci, fără ştirea lui,l-a luat la curtea sa, unde l-a &rănit şi l-a învăat# cum Irod porunceşte uciderea tuturor

pruncilor din *etleem, pentru a- ucide pe Pruncul Iisus# Dar Dumnezeu -a făcut pe Iisusârmuitorul poporului Său, şi 9mpăratul lor, a ărui 9mpărăie nu va avea sfârşit#

0u numai că mâna lui Irod nu a fost în stare să- atingă pe el pe care voia să- ucidă, dar Irod împreună cu iudeii fără de Dumnezeu din Ierusalim, se făcuseră de+a ărână când DomnulIisus el înviat era slăvit în cer şi pe pământ ca 9mpărat al împărailorC $i aceasta poate fi olecie pentru noi că, atunci când ne punem su7 paza lui Dumnezeu, mâna omului nu ne poateatinge#

$i mai este încă o lecie# ?dinioară, Dumnezeu l-a trimis pe Israel să caute &rană în !gipt# Dar

poporul lui Israel s-a făcut nemulumitor şi neascultător, şi a început să părăsească curăiacredinei lor şi să primească păgânismul egiptean, căzând pradă întunecimii !giptului şidesfrânării egiptene# Dumnezeu $i-a scos poporul Său din !gipt, dându-le un cârmuitor în

persoana lui (oise şi făcând minuni fără de număr în priveliştea poporului Său#

Dumnezeu le-a dat mâncare şi 7ăutură în pustie şi vreme de E de zile poporul a cârtitîmpotriva lui, cu nerecunoştină şi neascultare# Dumnezeu a dus poporul Său în Pământul'ăgăduinei, scoând afară pe toi vră+maşii lor şi punând rânduială, pregătindu-l şiîm7ogăindu-l# Dar fiii lui Israel au cârtit într-una împotriva lui Dumnezeu, cu nerecunoştinăşi neascultare# Domnul Iisus, dimpotrivă, a fugit prin deşert către !gipt, fără nici o tânguire, avieuit în sărăcie în acest pământ străin, şi S-a întors prin pustie în Israel fără nici o tânguire,

fără vreun gând de împotrivire faă de >atăl ceresc#!l, împreună cu Preasfânta ui (amă şi cudreptul Iosif, au strâns într-o vreme scurtă întreaga istorie a suferinelor iudeilor cu inimile



pline de recunoştină, dragoste şi ascultare faă de Prea-9naltul, ca o mustrare pentru poporullui Israel, cel îndărătnic şi neascultător, şi ca un eFemplu pentru noi toi#

a urma urmei, eFistă o pricină însemnată din punct de vedere general, omenesc, pentru careDomnul Iisus a mers în !gipt şi nu în vreo altă ară# !l nu $i-a început menirea pământească

doar la vârsta de treizeci de ani, când $i-a desc&is sfânta Sa gură şi a început să propovăduiască# !l şi-a început menirea Sa la zămislire# a zămislirea Sa de către Du&ulSfânt, !l avea de+a un următor# cest următor era (aica Domnului cea sfântă# rezuse Iosif în =ristos înainte de naşterea ui8 0aşterea ui nu a desc&is cerul păstorilor şi nu a pus încraii de la răsărit adevăr, rugăciune şi nemurire din destul8 0u s-a despărit Irod şi nu a statîmpotriva ui împreună cu cârmuitorii învârtoşai şi cu cărturarii Ierusalimului, pe când !l Seafla încă în iesle8

&iar de la zămislire, !l s-a făcut piatra din capul ung&iului pentru palatul mântuirii şi o piatrăde încercare pentru alii# &iar de la zămislire, oamenii din +urul său au început să se împartăîn oi şi capre# (ai presus de toate, (aria şi Iosif au avut despre !l păreri diferite pentru scurtă

vreme# 9n timp ce (aria ştia că !l era rodul Du&ului Sfânt, Iosif a crezut că !l era rodul păcatului# ceste păreri potrivnice au fost pentru puină vreme# Dar împărirea care s-a făcutla naşterea Sa între, pe de o parte, păstorii şi craii de la răsărit, şi Irod şi înelepiiIerusalimului, pe de altă parte, nu a a+uns niciodată la un sfârşit#

!l a venit să semene şi în acelaşi timp să risipească# $i !l a început aceasă lucrare de lazămislirea Sa în trup omenesc, până la moartea şi 9nvierea Sa slăvită, şi de la 9nvierea Sa pânăastăzi, şi din această zi până la Gudecata de poi# !l nu a venit în lumea aceasta pentru a figânditor# !l a intrat în drama vieii omului, la fel ca şi în întunecimea !giptului, pentru a filumină şi cârmuitor, cugetător şi lucrător, +ertfă şi 7iruitor# u adevărat, !l $i-a începutlucrarea în lume în clipa în care vestitorul Său, marele r&ang&el avriil, a co7orât la 0azaretşi I-a anunat venirea#

$i astfel tre7uie să se vadă, în fuga Sa în !gipt, nu numai o fugă pentru a Se mântui pe Sine,ci una îndreptată mai mult către mântuirea tuturor oamenilor ; către o mare lucrare în planulmântuirii generale# are este această lucrare8 !ste cunoaşterea, cunoaşterea nemi+locită aneamului &amitic# !l S-a născut în neamul semiilor/ totuşi, menirea Sa nu a fost numai pentruun singur neam, ci pentru toi oamenii# !l tre7uia să cunoască toate cele trei neamuri

principale de oameni/ şi aşa a făcut# Semiii se aflau în Iudeea# =amiii se aflau în !gipt# Hndea cunoscut !l cel de-al treilea neam ; iafetiii8 .omanii ; iafetiii după neam ; nu stăpâneauîn !gipt8 $i toată sia (ică şi frica din vremea lui leFandru cel (are şi după aceea, nu

erau pline de greci8 9n afară de aceasta, tot @ec&iul >estament nu era scris într-o lim7ă iafetită ; în lim7a greacă8 $i Pilat, care -a osândit la moarte, şi căpetenia gărzii de pe olgota, care-au recunoscut pe 'iul lui Dumnezeu ; nu erau şi ei iafetii8 =amiii au fost 7lestemai decătre strămoşul nostru 0oe pentru păcatul lui =am, că nu l-a respectat pe tatăl său 4'acerea5:11-1<6, dar semiii şi iafetiii au fost 7inecuvântai#

Dar, când !l a venit în lume, Domnul nu a făcut nici o deose7ire între cei 7lestemai şi cei 7inecuvântai, fiindcă toi oamenii de pe pământ se află su7 7lestem şi toi au fost prinşi încursa păcatului şi a morii# 9n afară de această cunoaştere nemi+locită cu &amiii de laînceputul copilăriei Sale, =ristos a mai avut legătură cu ei mai târziu, ca învăător şitămăduitor, în provinciile >irului şi Sidonului 4(arcu <:1/ cf# (arcu 3:6#



Dacă cineva s-ar fi între7at cum ar fi fost de folos Pruncul Iisus urmaşilor lui =am din !gipt, pe vremea când !l nici nu era în stare să vor7ească, nici să facă minuni, s-ar putea iviîntre7area: a fost măcar o singură clipă la începutul vieii lui Iisus în care !l nu vor7ea ; nuîntotdeauna este nevoie să se vor7ească cu lim7a ; dar făcea minuni8 Soarele nu are lim7ă,dar el spune o mulime de lucruri în fiecare zi celor care sunt în stare să audă/ şi nu are mâini

ca să facă minuni, dar face minuni în fiecare zi pentru cei care sunt în stare să vadă# 0oimuritorii nu putem măsura sau preui întreaga înrâurire, pe care a avut-o Pruncul Iisus asupra!giptului, dar fără nici o îndoială că înrâurirea Sa era de nemăsurat#

0-a primit tămăduire femeia cu scurgere de sânge doar prin atingerea veşmintelor Sale8tunci, cum s-ar fi putut să nu ai7ă o înrâurire nemăsurată asupra oamenilor din !gipt,adevăratele minuni pe care le săvârşea !l8 (ai presus de toate, vedem lămurit influenavenirii Sale pe pământul lui =am, în istoria mai târzie a creştinismului# 9n !gipt a înfloritmona&ismul cel mai minunat din *iserica reştină, ale cărui temelii au fost puse de Sfântulntonie# 9n !gipt s-a vărsat sângele multor mucenici nepri&ănii#

0u este destul să pomenim numai sfintele fecioare @arvara şi !caterina8 !giptul ne-a datteologi şi gânditori creştini renumii# reştinii !giptului au avut o luptă cumplită cu rie, celmai rău eretic creştin, ruşinându-l şi 7iruindu-l, şi, prin aceasta, au îm7ogăit *iserica cu o

7iruină nemăsurată# rezul su7 c&ipul egiptean, a fost adoptat de către Sinodul !cumenic dela 0iceea şi Sfântul tanasie de leFandria a strălucit ca un soare în pământul care era uneoriîntunecat, al lui 'araon#

Desigur, noi nu credem că toate aceste pricini pentru ascunderea Domnului de Irod în !gipt aufost istovitoare# Dimpotrivă, noi recunoaştem că nu am numărat încă toate pricinile care seaflă în puterea oamenilor muritori, ca să nu mai vor7im despre toate acelea care sunt tăinuiteca minuni, în comoara adâncă a @oii lui Dumnezeu#

Dar să ne întoarcem la facerea-de-rău a lui Irod şi să vedem de ce este în stare, când patima poftei pentru putere îl sc&im7ă într-o fiară săl7atică#

Iar când Irod a văzut că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte şi, trimiând, a ucis pe toi pruncii care erau în *etleem şi în toate &otarele lui, de doi ani şi mai în +os, după timpul pecare îl aflase de la magi#

De fapt, magii de la răsărit nu l-au înşelat pe Irod# !i nu-i făgăduiseră nimic# !vang&eliaspune: Iar ei ascultând pe rege au plecat# 4(atei 1:56# Dar tiranul Irod era o7işnuit ca oricine îi

asculta voia lui să i-o împlinească negreşit, astfel că, el a socotit că magii l-au înşelat că nu s-au întors la Ierusalim ca să-i dea veşti despre Pruncul cel sfânt#$i astfel, el s-a mâniat foarte# (ânia era aerul pe care el îl respira în fiecare zi, aşa cum seîntâmplă, fără vreo deose7ire, cu oamenii care sunt ro7ii patimilor lor# Putem cerceta acestlucru în noi înşine: cu cât ne lăsăm în voia vreunei patimi, cu atât ne simim că suntem copiiai mâniei# $i mânia este mama uciderii, căci mânia duce în cele din urmă la ucidere#

ain şi-a ucis fratele, 7el, din mânie 4'acerea :6/ Saul s-a mâniat straşnic pe fiul săuIonatan şi a repezit sulia în el ca să-l ucidă 4I .egi 1E:3E-336# 9mpăratul 0a7ucodonosor s-aumplut de mânie faă de $adrac, (eşac şi 7ednego şi a poruncit să-i arunce în cuptorul celcu foc arzător 4Daniel 3:25-1E6# el mai înalt ar&iereu iudeu împreună cu cărturarii s-au

mâniat şi au scrâşnit din dini asupra r&idiaconului $tefan cu dinii lor şi au aruncat în el cu pietre 4'apte <:J-J6#



Irod, ro7ul tuturor patimilor urâtoare de Dumnezeu de pe pământ, era plin de urgie şi, înmânia sa, şi-a trimis toi călăii să ucidă toi pruncii din *etleem şi din toate împre+urimile,care erau de doi ani şi mai +os# eea ce a făcut 'araon pruncilor din !gipt, a făcut şi Irodacum copiilor din *etleem# 0i se întâmplă adesea să săvârşim păcatul pe care îl urâm la alii#

0u se spune că săvârşitorii au ucis pruncii, ci că Irod a făcut-o# !vang&elistul vrea în felulacesta să arunce întreaga vinovăie pentru această faptă sângeroasă asupra celui ce a poruncit-o ; asupra lui Irod ; şi nu asupra celor care au dus-o la îndeplinire# 9n faa lui Dumnezeu, Irodera responsa7il pentru aceasta, nu călăii# ? asemenea punere la cale satanică nu se poate să fiapărut călăilor ; să ucidă atât de muli copii nevinovai, pentru a ucide pe Hnul care le stăteaîn cale# Irod era singurul vinovat#

!vang&elistul caută prin aceasta să ne învee să ne păzim să facem rău cu a+utorul altora# Dacăîndemnăm pe cineva să ucidă, noi am ucis şi nu el/ dacă îndemnăm pe cineva să mintă, noi amminit şi nu el/ dacă îndemnăm pe cineva să fure, noi am furat şi nu el/ dacă îndemnăm pecineva să săvârşească adulter, noi am făcut aceasta şi nu el/ dacă îndemnăm pe cineva să

săvârşească orice fel de păcat, noi suntem păcătoşii, nu acela#

Dacă !vang&elistul ar fi trecut în istorie păcatul unui om pe care noi l-am îndemnat să-lsăvârşească, el ar fi pus numele nostru, nu pe al aceluia, aşa cum, în cazul acesta, el vor7eştenumai de Irod ca ucigător şi nu de călăii pe care nici nu-i numeşte# Irod a trimis şi a ucis# !lnu spune pe cine a trimis Irod, ci numai că a trimis# 0u este important pe cine a trimis, pentrucă, la +udecata lui Dumnezeu, numai Irod va fi c&emat să răspundă pentru această ucidere#

ă muli au fost pruncii care au fost ucişi în această faptă de sânge a lui Irod, se vede dinaceea că !vang&elistul întăreşte în c&ip deose7it faptul că au fost toi pruncii şi din toateîmpre+urimile# !l putea să fi spus: %şi a ucis pruncii din *etleem şi din ărmurile de acolo),dar el întăreşte cu ose7ire: toi pruncii şi toate ărmurile# 'iindcă *etleem era oraş şi înregiunea dimpre+ur erau multe sate, este limpede că au fost ucişi muli prunci#

stfel, copiii au fost primii mucenici pentru =ristos# (oartea lor înainte de vreme,mucenicească, este urmarea adâncimilor păcatului omenesc şi se îndreptăesc prin primireacununilor de slavă şi viaă veşnică în 9mpărăia lui =ristos# !i, pe care =ristos i-a iu7it cel maimult, au fost cei dintâi care au suferit pentru !l# ei pe care !l i-a luat în 7rae şi i-a

7inecuvântat 4(arcu 2E:2K6, au fost cei dintâi, care au fost părtaşi la mucenicia 0oului>estament# 9n @ec&iul >estament, proorocii au murit pentru Dumnezeu/ în 0oul >estament,copiii şi toi cei care erau curai ca şi copiii, au murit pentru Dumnezeu# ăci una dintre

învăăturile 0oului >estament este %de nu vă vei întoarce şi nu vei fi precum pruncii, nu veiintra în 9mpărăia erurilor) 4(atei 2:36#

$i toi cei care se pocăiesc şi a+ung precum pruncii, îşi vor găsi Irozii lor, vărsători de sânge,într-o măsură mai mare sau mai mică, care, din zavistie, îi vor 7ate, îi vor prigoni şi c&iar îivor ucide# 0ici un mucenic al lui =ristos nu va fi fără cununa sa în 9mpărăia lui =ristos, nicimăcar un singur Irod nu va scăpa fără să fie aspru pedepsit, tot aşa cum împăratul Irod nu a

putut scăpa, nici pe pământ şi nici în cer#

9ntr-adevăr, fiecare păcătos, oricât de puternic s-ar înarma, se înşeală negrăit de mult, dacăcrede că el este mai puternic decât un prunc nepri&ănit# 0imic nu este mai puternic în lume

decât întreaga înelepciune şi curăia, deoarece îngerii lui Dumnezeu stau în spatele curăiei şia întregii înelepciuni cu să7ii de foc# 0oi toi ne înşelăm deseori când, or7ii de păcat, credem



că noi, cu puterea, tăria şi armele noastre, suntem mai puternici decât un copilaş neputinciosde doi anişori# >re7uie să auzim doar mărturisirea unui ucigător de prunc ca să neînspăimântăm#

>re7uie doar să auzim cum pruncii ucişi îşi urmăresc ucigaşii zi şi noapte, în vise şi în viziuni,

nedându-le pace deloc, până când îi aduc la pocăină ; ori ucigaşii se spânzură# el ce ucideom nevinovat, se ucide pe sine însuşi# el ce moare în întreagă înelepciune este mântuit şieste 7iruitor# 9mpăraii nu sunt puternici, dar copiii sunt# 9mpăraii nu sunt 7iruitori, dar copiiisunt# cestea sunt veşti mari pentru lumea vec&e# ceasta este cea mai însemnată învăătură aumii 0oi a lui =ristos# Primul eFemplu al 7lestemului tiranului şi al 7inecuvântării copiilor mucenici din 0oua Bidire, este dat de Irod şi de copiii ucişi ai *etleemului# Bi după zi, dinvremea când 0oul >estament a fost citit pentru prima oară, Irod este 7lestemat şi victimelenevinovate sunt 7inecuvântate#

$i ce a do7ândit Irod prin fapta sa cea rea8 0imic din ceea ce a dorit şi totul din ceea ce ameritat# Prin @oia lui Dumnezeu, pedeapsa îl a+unge uneori pe răufăcător îndată după ce

săvârşeşte uciderea şi alteori mai târziu, dar întotdeauna vine pe neaşteptate# ăci Dumnezeurăz7ună sângele vărsat# !l 9şi aduce aminte/ !l nu uită strigătul celui nevinovat 4cf# Psalm5:216# ând tatăl cel rău al Sfintei @arvara şi-a dus fiica la locul de ucidere, tăierea capului eicu mâna lui, pentru că ea venise la credina în Domnul =ristos, un trăsnet a căzut peste casalui c&iar în acea zi şi l-a ucis# ând împăratul Irod a ucis pruncii nepri&ănii din *etleem, nu afost nici un trăsnet care să cadă îndată peste el, dar ceea ce i s-a întâmplat lui, a fost cu multmai îngrozitor decât un trăsnet# 'oarte degra7ă, el a căzut la pat şi a fost cuprins de o 7oalăcumplită şi îndelungată: fe7ră, friguri, gută, răni desc&ise şi sângerări# Dar cea maiîngrozitoare a fost 7oala mădularelor ascunse# După cum povesteşte despre el 'lavius Iosif,mădularele lui cele ascunse putrezeau din pricina stricăciunii şi erau pline cu viermi#

Hcigătorul de prunci a fost pedepsit cu cea mai cumplită suferină a acelor pări ale corpuluiomenesc, cu care a fost împodo7it de Dumnezeu pentru facerea copiilor# Du&oarea care serăspândea de la Irod, îndepărta pe toată lumea de la curte# $i aşa de singur, cu dureretrupească şi în cele din urmă ne7un, Irod şi-a lepădat sufletul său cel negru ca să-şi ducă maideparte c&inurile, din care moartea îi slo7ozise trupul#

$i astfel începe 0oua Bidire, nu numai cu 7ucuria îngerilor şi a păstorilor din *etleem, ci şi cuscrâşnetul pruncilor, plânsul mamelor şi facerea de rău a unui tiran plin de urgie# %las seaude în .ama, 7ocet şi plângere amară# .a&ila îşi pânge copiii şi nu vrea să se mângâie decopiii săi, pentru că nu mai sunt)# 4cf# Ieremia 32:2J6#

ceşti copii sunt urmaşii .a&ilei, stră7una seminiei lui @eniamin, care s-a aşezat în Iudeeadimpreună cu seminia lui Iuda# @ec&ea istorie omenească a început cu sânge şi cu fapte rele:cu acestea şi fără nici o 7ucurie# 'rate şi-a ucis fratele: ain l-a ucis pe 7el# ?menirea acăzut din ce în ce mai +os, din păcat în păcat, dintr-un rău în alt rău, până când a căzut în celemai adânci străfunduri ale păcatului#

De ce a îngăduit Dumnezeu să se continue savârşirea facerii de rău în 0oua Bidire8 De ce nua oprit !l uciderea copiilor de către Irod8 Pentru a arăta căderea îngrozitoare a omenirii şi

pentru a dezvălui adâncurile prăpastiei din care (esia tre7uia să ridice lumea# re calea largăşi alunecoasă a stricăciunii mai puină durere şi mai puine lacrimi decât calea îngustă şi

spinoasă a mântuirii8 9n cele din urmă, Dumnezeu nu va mai îngădui nici un fel de suferinăsă cadă asupra păcătoşilor, fără ca Domnul Iisus, cel fără de păcat, să-l ia asupra ui# Pruncii



au fost ucişi de către Irod care se afla su7 păcat şi su7 7lestemul lui dam# (ielul luiDumnezeu, Domnul Iisus, va fi ucis, deşi !l este fără de păcat şi li7er de 7lestem, izvorul

7unătăii şi al fericirii#

După moartea lui Irod, a venit la Iosif un înger al Domnului şi i-a poruncit să se întoarcă acasă

dimpreună cu Pruncul şi cu sfânta 'ecioară, %căci), a spus el, %au murit cei ce căutau să iasufletul Pruncului)# 9ngerul vor7eşte aici la plural, ceea ce înseamnă că nu numai Irod murise,ci şi alii care căutaseră să- ucidă pe Pruncul =ristos# ine erau aceşti alii8 *ineîneles căerau unii înelepi şi cărturari ai Ierusalimului, care au fost tul7urai şi înfricoşai la vesteanaşterii unui nou împărat 4(atei 1:1-36#

stfel au început alte călătorii grele pentru Domnul Iisus peste pustiul de nisip şi cel aloamenilor# Prima dintre aceste călătorii a fost din !gipt în Iudeea# Dar fiul lui Irod, t&elau,domnea în Iudeea, un vlăstar rău al unei rădăcini putrede# şadar, înainte ca sfânta 'amilie săa+ungă la Ierusalim, îngerul lui Dumnezeu i-a trimis în îndepărtata alilee# poi, a douacălătorie grea, a fost din Iudeea în alileea, în etatea 0azaret, împlinind astfel încă o dată

cuvintele: %@ulpile au vizuini şi păsările cerului cui7uri/ 'iul ?mului însă nu are unde să-şi plece capul#) 4(atei :1E6#

$i venind a locuit în oraşul numit 0azaret, ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin prooroci,că 0azarinean se va c&ema#

9n cările proorocilor care s-au păstrat, nu găsim nicăieri că Domnul Iisus Se va numi 0azarinean# !ste posi7il ca această proorocire să fi fost în vreo carte care să se fi pierdut înmutările dese ale israeliilor, sau în ruinele +efuite ale Ierusalimului, sau poate era o predanienescrisă, dusă din neam în neam# (ai sunt locuri în 0oul >estament în care postolii vor7escdespre citate prooroceşti ca şi cum acestea ar fi foarte cunoscute, dar care nu se găsesc în@ec&iul >estament 4de eFemplu, Iuda 2:5, 26# 'iecare popor are mai multă proorocie nescrisădecât scrisă/ aşa că de ce n-ar tre7ui să fie la fel şi cu iudeii8 şadar, 9l vedem pe Domnulnostru Iisus din nou în 0azaret#

Plecase din 0azaret când era în pântecele maicii Sale şi acum se întoarce acolo în 7raelemaicii sale# âte lucruri nedesluşite şi povăuitoare s-au întâmplat între plecarea şi întoarcereauiA Plecarea Sa din 0azaret s-a făcut în ascultare faă de o poruncă dată de om/ fuga în !gipta fost pricinuită de urgia omului/ întoarcerea în Iudeea a urmat morii celor care au căutatviaa ui/ noi oameni răi au dus la fuga din Iudeea şi în cele din urmă la întoarcerea în

0azaret#

?amenii sunt lucrători pretutindeni, dar pretutindeni Prea 9naltul Dumnezeu împlineşte @oiaSa şi planul Său de mântuire# 0u a trecut multă vreme de la plecarea până la întoarcerea în

0azaret, dar s-a împlinit o menire mare, Dumnezeiască# 9nainte de a începe propovăduirea,=ristos, în scurta Sa vreme, a arătat oamenilor nenumărate minuni, dându-le leciiînfricoşătoare şi le-a dezvăluit firea atotcuprinzătoare a puterii Sale Dumnezeieşti#

!l a răspuns c&emării ezarului şi a mers la *etleem pentru înscriere, dând prin aceastaezarului ceea ce este al ezarului, dând astfel şi eFemplu de supunere faă de legea şi de

puterile vremii# !l S-a născut într-o peşteră, dând prin aceasta un eFemplu de smerenienesfârşită şi o lecie lămurită, că preuirea unui om nu depinde de locul unde se naşte, ci de

du&ul care se află în el# Prin naşterea ui, !l a desc&is larg porile cerului şi a făcut îngerii săcânte deasupra pământului plin de păcate şi să vor7ească cu păstorii#



Păstorii au fost primii care I-au adus slavă şi a arătat prin aceasta că, în 9mpărăia Sa, oameniinu vor fi aleşi după naşterea lor aleasă, după 7ogăia, învăătura sau puterea lor din lume, ci

pentru sufletele lor cu întreagă înelepciune, pentru inimile lor curate şi cugetele lor cu fricăde Dumnezeu# !l a adus la Sine pe cei mai învăai oameni din răsărit ; craii - şi i-a slo7ozitde înc&inarea la stele, învăându-i să aducă slavă Dumnezeului elui viu şi atotputernic în

Sfânta >reime# !l a dat la iveală, în Irod şi în cărturarii Ierusalimului, întreaga prăpastie a firiistricăcioase a omului, tul7urată de păcat şi înro7ită de patimi#

Prin mucenicia copiilor din *etleem, !l a lămurit calea suferinei pe care urmează să meargăfoarte muli următori de-ai Săi, şi a mai arătat în scurta Sa vreme, că întreaga înelepciune estemai tare decât răz7oiul şi că Irod, de fapt, nu a ucis pruncii, ci pe sine însuşi# !l a fost prigonitde Ierusalim, pentru că !l urma să sufere şi să fie slăvit în Ierusalim# ?amenii aleşi ai!giptului l-au adăpostit de prigonire şi, prin aceasta, a repetat o lecie mare şi limpede pentruIsrael# !l a trăit printre &amii în !gipt, ca să-i mişte cu arătrea Sa tămăduitoare, îndemnându-i

pe calea mântuirii, aşa cum făcuse cu celelalte două neamuri de oameni, semiii şi iafetiii, casă-$i arate dragostea Sa atotcuprinzătoare pentru întreaga lume# !l a împlinit această mare

menire întreagă, su7 tăcere, su7 acoperământul maicii Sale# ând menirea Sa s-a împlinit, !lS-a întors în 0azaret, ca să Se pregătească pentru una nouă# !l nu a petrecut nici măcar osingură clipă pe pământ, fără să o împodo7ească cu fapte minunate pentru mântuireaoamenilor# Plugul Său, o dată ce a fost pus în mişcare în câmpul lumii, nu s-a oprit nici oclipă, nici 7razda Sa nu a fost de adâncimi felurite# >oate acestea pentru mântuirea oamenilor#$i astfel, *iserica 9i aduce slavă şi laudă ca singurului Iu7itor de oameni, dimpreună cu >atălşi cu Du&ul Sfânt ; >reimea cea deofiină şi nedespărită, acum şi pururea şi-n vecii vecilor#min#

Sfantul Nicolae Velimirovici,

%Predici), !ditura Sop&ia

http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-nicolae-velimirovici-73101.html

http://www.crestinortodox.ro/sfinti/sfantul-nicolae-velimirovici-73101.html

Duminica Dupa Nasterea Domnului

Documents

Transcript of Duminica Dupa Nasterea Domnului