Due curs 1118.05.2012

Organizarea si functionarea Curtii de Justitie

Instanta de la Luxemburg isi desfasoara activitatea atat in cadrul unor camere formate din 3-5 judecatori, cat si in cadrul asa numitei Mari Camere formata din 13 judecatori. Istoric: Marea Camera practic inlocuieste plenul Curtii de Justitie. Curtea se intruneste in Marea Camera la cererea unui stat membru sau a unei institutii care este parte in proces. Totodata aceeasi instanta se reuneste in sedinta plenara in cauzele precizate in tratate (ex: demiterea mediatorului, respectiv a membrilor Curtii de Conturi) sau daca se apreciaza ca o cauza pe care o solutioneaza prezinta un interes deosebit.Curtea delibereaza valabil numai in prezenta unui numar impar de judecatori, cand numarul judecatorilor este par, deliberarile nu pot fi valabile, motiv pentru care judecatorul cu vechimea cea mai mica se abtine sa participe la deliberari.Deliberarile Curtii si ale Camerelor au loc sub forma asa numitei Camere de Consiliu desfasurandu-se numai in prezenta judecatorilor care au participat in faza procedurii orale. Avocatul general care a pus concluziile in cauza respectiva si grefierul nu participa la deliberari. Presedintele nu are un vot dominant. Sistemul jurisdictional al Uniunii nu reproduce fidel institutia judecatorului national ori a judecatorului ad-hoc prezent ori unul ori altul in fata instantelor internationale. Deliberarile sunt strict secrete si principiul opiniei separate nu este acceptat deoarece deciziile Curtii de Justitie sunt colective si o angajeaza in ansamblul ei. Curtea de la Luxemburg are functionare permanenta, iar vacantele judiciare stabilite intrerup activitatea, dar nu suspenda termenele.

Rolul Curtii de Justitie

Rolul general al Curtii de Justitie este acela de a asigura respectarea ordinii juridice a UE, la care se adauga interpretarea si aplicarea tratatelor UE, sens in care indeplineste urmatoarele competente:

1. Realizeaza un control al legalitatii actelor juridice ale UE ( prin intermediul actiunii in anulare, prin intermediul invocarii exceptiei de ilegalitate si actiunii in carenta )2. Interpreteaza unitar tratatelesi actele juridice ale UE pe calea actiunii in interpretare3. Controleaza legalitatea actiunilor sau a omisiunilor statelor membre in raport cu dispozitiile tratatelor solutionand litigiile dintre acestea4. Participa la repararea pagubelor cauzate de organele Uniunii sau de agentii acestor organe prin intemediul actiunilor ce pot fi introduse5. Solutioneaza litigiile privind raporturile dintre functionarii uniunii si institutiile, organele, oficiile si agentiile in cadrul carora isi desfasoara activitatea (in mod similar tribunalului administrativ al ONU) 6. Curtea de Justitie poate avea si rolul de instanta arbitrala daca o clauza compromisorie exista in acest sens inscrisa intr-un contract incheiat de UE7. Actioneaza ca instanta de ultim grad la care poate fi introdusa o actiune8. Este o instanta internationala putand transa litigiile dintre statele membre daca acestea sunt in legatura cu obiectul tratatelor si daca intre statele aflate in litigiu a intervenit un compromis9. Dispune si de o competenta consultativa

Tribunalul

Este succesorul tribunalului de prima instanta. A luat fiinta in temeiul Actului Unic European din 1986-1987 prin decizia consiliului din 1998. Acesta a inceput sa isi desfasoare activitatea din 1 septembrie 1989

Componenta, organizarea si functionarea Tribunalului

In prezent Tribunalul este format din 27 de judecatori, alesi pentru un mandat de 6 ani cu posibilitatea reinnoirii. Judecatorii sunt desemnati dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta avand capacitatea ceruta pentru exercitarea functiilor jurisdictionale.Spre deosebire de Curte, Tribunalul nu are in componenta sa avocati generali, dar membrii acestuia, cu exceptia presedintelui pot indeplini rolul avocatilor generali in cauze precis determinate. Crtiteriile de alegere a cauzelor, cat si modalitatile de desemnare a avocatilor generali sunt stabilite prin regulamentul de procedura al Tribunalului.Tribunalul isi desfasoara activitatea in deplina independenta fata de Curtea de Justitie. Independenta ii este asigurata de presedinte care este ales tot pentru un mandat de 3 ani, dar si de o Grefa distincta, chiar daca cele 2 instante beneficiaza de servicii comune in ce priveste biblioteca, cercetarea, traducerea si interpretarea. Tribunalul isi poate desfasura activitatea in plen si in cadrul camerelor. In acest caz regula este functionarea Tribunalului in cadrul camerelor formate din 3-5 judecatori, exceptia reprezentand-o functionarea Tribunalului in plen.

Competenta:Acesta judeca in prima instanta toate actriunile directe, exceptie facand cele atribuite unui tribunal specializat sau actiunile rezervate prin statut Curtii de Justitie. Impotriva deciziilor tribunalului pot fi formulate recursuri in fata Curtii de Justitie in situatii precis determinate limitate la chestiunile de drept.In egala masura Tribunalul functioneaza si ca instanta de recurs impotriva deciziilor luate la nivelul Camerelor.Tribunalul mai are si competenta de a judeca trimiterile preliminare intr-o serie de domenii specifice stabilite prin Statut.Tribunalul poate judeca si actiunile formulate impotriva tribunalelor specializate. Deciziile pronuntate de Tribunal pot face obiectul unui recurs in fata Curtii de Justitie, dar numai in conditiiile sin in limitele prevazute de Statut.

Tribunale specializate

Ne vom referi la Tribunalul Functiei Publice.Tratatul de la Nisa a prevazut infiintarea unor Camere jurisdictionale specializate in anumite domenii. In acest temei, la 4 noiembrie 2004 Consiliul UE din acea vreme a adoptat Decizia 2004/752 care instituie Tribunalul Functiei Publice.Aceasta noua jurisdictie specializata are compententa de a statua cu privire la recursurile in materia contenciosului functiei publice.Tribunalul Functiei Publice exercita in prima instanta competentele in temeiul carora poate decide in acele litigii dintre Uniune si agentii acesteia la care se adauga litigiile dintre institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii si functionarii sau.Deciziile sale pot face obiectul actiunilor introduse in fata tribunalului, dar si in fata Curtii de Justitie in mod exceptional. Are in componenta sa 7 judecatori alesi pentru un mandat de 6 ani cu posibilitatea reinnoirii.3