GEORGE MONEL VATASAN

CI

Drumurpn n )un9

Editu ra Tra nsi lvania Expres

Bragov, 2016

tau ;i acum ;i mi gindesc, dupi o iumi-tate de viali, cum am ajuns eu, ne mem-bru de partid ;i cu origine sociali nu preasinitoasi (lucru de neingeles pentru tineriide acum), si fiu trimis in 1959, cu sofia, si

lucrez in striinitate.in Octombrie 1966 am fost transferat de la Bra;ov la

serviciul tehnic din Direclia de Lucriri Capitale a Minis-terului Economiei Forestiere. Asta probabil datoriti fap-tului ci eram unul dintre pulinii ingineri silvici care sivorbeasci fluent Germana, Franceza ;i Engleza. Limbilestriine deveniseri valoroase in urma deschiderii, cit de

cit, a Rominiei comuniste citre vest. Deschidera Romi-niei a insemnat o cre;tere a importului de utilaje (;i ceva

bunuri de consum, mai ales biuturi) cit ;i inigiativa

,,exportului de tehnologie'l adici proiectarea ;i construc-gia de fabrici, sau, in cazul nostru, organizarea de exploa-tiri forestier in liri din lumea a treia.

Am lucrat peste un an la un proiect de exploatiriforestiere pentru Iran, inclusiv o deplasare ,,pe teren" de

peste o luni. Desi in Orientul Miilociu, Iranul sub ;ahulReza Pahlavi, era pentru noi ...vestul modern, cu puzde-rie de masini, magazine incircate. Iar zona proiectului

11

GEORGE MONEL VATASAN

nostru, pe coasta Mirii Caspice cu climi mediteraneani,caviar ;i vinuri minunate mi se pirea raiul pe pimint. Nu

a fost si fie.in primivara lui 1969 s-a semnat contractul si au

inceput lucririle Ia combinatul de industria lemnului de

Ia Avisavella in Sri Lanka, pe atunci inci numiti Ceylon.

Pe cine se trimiti si inceapi organizarea exploatirilorforestiere? N-au gisit nici un vorbitor de limbi englezi(nici nu era vre-unul in specialitatea asta). A;a ci dinsenin, m-am trezit ci nu mai plec in Iran, ci in Ceylon!

Am fost intrebat, poate doar de forma, ,,pe cine as vreasi iau ca ajutor". Colegul pe care l-am propus eu nu a fos

,,acceptat", a;a ci m-am trezit cu un ,,aiutor" mai in virstica mine, inginerul Dabiu, ;i cu o pozigie mult mai mare,

;ef de atelier la Institutul de Proiectiri ;i Studii Foresti-ere. Automat mi-a devenit;ef. Nu mi-a convenit, dar nicinu mi-a pisat. A; fi plecat;i cu diavolul ca;ef!

Ultimele zile au trecut ca in vis 5i virtej. impachetare,trimitere de echipament greu (teodolite, nivele, stadii) ca

bagai ne-acompaniat, vizite Ia prieteni, seri lungi cu alliprieteni. Am alergat ;i dupi viza Ceylonezi, care trebuiasi vini de la ambasada lor de Ia Moscova. Nu a venit, daram fost instruit si plec firi,,,fiindci au fost informali cei

de la Colombo ;i totul e in reguli". Nu am aflat niciodaticine fusese'informat' in Ceylon

in fine, a venit ziua ce mare, plecarea in Ceylon. Amplecat imbricat in costum, de;i ;tiam ci acolo e cald ;ise poate umbla in cima;i. in haina costumului aveam

insi toate documentele importante, diploma de inginer,

12

DRUMURI PRIN ]UNGLA

extrasul de na;tere, de cisitorie, precum ;i microfilmecu actele Ninei. $tiam ci-mi vor trebui daci nu mi maiintorc ;i ci va fi greu si le recuperez mai tirziu.

La aeroport la Bineasa am fost condus de o droaie de

prieteni ;i colegi. Mie imi lalaia fundul de documenteledin buzunarul de la piept al hainei. Descoperirea lor de

citre organe ar fi fost pur;i simplu catastrofali, nu ar fiinciput indoiali asupra intenliilor mele. Nici micar sogia

mea, Nina nu;tia ci le-am luat.Am trecut prin vami insi firi nici o problemi,

aveam pataport'de serviciul mi-au urat vame;ii ,,drumbun";i am a;teptat, tot cu inima ca puricele si plecim. infine ne-au chemat la avion, un BAC'l-11 nou nou!. Ne-amimbarcat, ne-am ficut comozi in scaune ;i, in fine am

decolat. Abia in aer m-am lini;tit. Am avut loc la hub-lou ;i m-am uitat aproape tot timpul la pimintul peste

care zburam. $tiam ci n-o si mai vid qara multi vreme,poate niciodati....? Au trecut pe sub noi Oltul, Dunirea,am mers de-a lungul coastei Dalmafiene, unde ne petre-cusem recent doui concedii. Surprinzitor ce multe locuriam recunoscut de la 8000 de metri altitudine.

Privind prin hubloul avionului, de acolo de sus de la

8.000 de metri ,,Cortina de Fier" devenise o linie iluzo-rie pe care acum o treceam dupi ani de umilinqe,lipsuri,cozi, ploconeli pe la u;ile ;tabilor pentru orice aprobare.

Acum, survolam coasta Dalmati, apoi am traver-sat spaqiul aerian al mirii Adriatice trecind pe deasu-

pra Venefiei, indreptindu-ne spre Roma,visul copilirieimele, care acum se desprindea din file de istorie ;i mi

13

GEORGE MONEL VATA$AN

attepta aevea risfirat pe cele ;apte coline, printre care

striluceau molcom apele Tibrului. Dupi aterizarea pe

aeroportul Fiumicino, m-am avintat pe strizile mareluioras antic.

Foto. 1 Roma vdzutd din vdrful catedralei Sfdntului Petru

Am zibovit mai mult la Catedrala San Piedro,unde amreu;it si fac cAteva poze, urcidu-mi in virful Domului.Coliseumul m-a primit cu linuta lui antici si incirciturade urale iluzorii. Frint de oboseali am dat ocol Columnei

14

DRUMURI PRIN ]UNGLA

Traiane ;i dupi o hoinireali pe malul tibrului, castelulSan Angelo mi-a tiiat respiralia prin gralia formelor per-fecte. Cel mai mult m-a frapat atmosfera ,,Vestici" a ora-gului cu puzderie de masini ce-;i croiau drum pe marilebulevarde sau pe strizile inguste. Pietonii, maioritateaitalieni, oameni zimbitori, lini;ti1i, politico;i, firi si se

buluceasci, sau ,,si cate prilei de gilceavi". Aveam 100

de dolari adunagi cent cu cent de la rudele de prin stri-initate, sau de la prietenii venigi in viziti prin lari ;i misimleam bogat. Dupi o masi frugali, ci nu ;tiam cit o

si mi coste, m-am intors la Fiumicino. Mi simfeam intl-adevir liber dupi prima zi in Vest. Numai cine nu ;i-atriit tineregea sub comunism nu poate inlelege liberareace-o simli cind e;ti liber, printre oameni...liberil in aero-port, am ,,checked-uit" ;i am trecut prin vami firi difi-cultigi, de;i nu aveam viza Ceylonezi. Am miriit in limbaenglezi ci mi a;teapti viza la Colombo. Italienii, m-aulisat si trec. $i a;a m-am urcat in avionul Vickers VC-10,

cu patru reactoare la coadi, care venea de Ia Londra.Avion marcat ,,Air Ceylon", dar se pare ci operat de

BOAC. ,,British Overseas Air Corporation"; eram fascinatde numele ista, cu rezonanli romantici, amintind cumvade imperiul de curind dispirut ;i, curios, pentru minelegat de Rudyard Kipling, care probabil ci nici nu zburasevre-o dati.

Am zburat o noapte intreagi de la Roma la Colombo,cu o escala, cred ci la Karachi. Tare obositor, mai ales

dupi agitaqia plecirii;i alergitura prin Roma.

La Katunayake, aeroportul nou de la Colombo, m-auprimit reprezentantul ambasadei romine si Sam Perera

15

GEORGE MONEL VATASAN

;eful exploatirilor forestiere de la ,,Ceylon PlywoodsCorporation". M-au dus la un hotel puchinos din centrulora;ului intr-o cameri mici, ne aerisiti, unde instalaqiade aer condigionat... nu funcfiona. Ca prin vis mi-aducaminte de drumul de Ia aeroport la Colombo, destul de

lung;i cu numeroase ,,micelirii", colibe in care atirnauciozvArte de carne, iumitigi de viti pitici, toate pline de

mu;te. O primire execrabili.Dupi masi au trimis ma;ina si mi duci Ia biroul cor-

porafiei, si cunosc personalul;i si fiu introdus in,,taineleIucririlor". Dupi atAta drum, eram cam obosit;i cu greuam obtinut si mi cazeze la un hotel de clasa I-a, maiesto-sul Galle Face Hotel, exemplu perfect de arhitecturi colo-niali. Totul construit la scari enormi, cameri cu tavanulla 4 sau 5 metri, ventilator lent;i plasi de gingari deasu-pra patului. Ca pe vremea lui Kipling! Cald, dar plicut siIuxul satisficitor, cum se cuvenea unui ,expert'ce eram.

Mai odihnit, a doua zi am inceput activitatea practicide inginer silvic in Ceylon. Treabi grea, fiindci am fosttrimis in mare grabi, firi un plan de acliune si mai ales

pe pozigia ,a doua', firi si am nici o idee ce va vrea ;efulmeu Dumitru Dabiu, asa ci m-am limitat Ia culegerea de

date referitoare la proiectul,,nostru" de exploatiri fores-tiere;i si fac pregitirile necesare.

Cam intr-o siptimini m-am orientat destul de bineasupra a ceea ce era necesar de ficut. Exploatirile fores-tiere aveau ca scop, cel pulin in faza asta incipienti, apro-vizionarea cu bu;teni,,de derulai" pentru fabrica de pla-caj de la Gintota. Asta era o unitate complet separati de

16

DRUMURI PRIN JUNGLA

viitorul,,Combinat de Prelucrarea Lemnului de laAvissa-vella", obiectivul principal al contractului nostru. Tot pla-cajul produs la Gintota era folosit pentru lizile de ambalatceaiul care constituia cel mai important produs de exportal Ceylonului. Clar deci ci furnizarea de lemn pentru pla-caj avea mare importangi in economia girii. Am vizitatfabrica de la Gintota, care nu era mai prejos de cit fabri-cile pe care le vizusem in !ari. Avea insi unele relicve dinalte vremuri, ca de exemplu macaraua cu aburi de miscatbu;tenii. Nu mai vizusem a;a ceva nicodati. Curati pieside muzeu.

intr-una din zile, am depistat biroul cartografic alCeylonului (Ceylon Survey) ;i am cumpirat toate hi4ilefolositoare pe care le-am gisit. Scara hi4ilor, ,,Mi1e tothe inch",'l Ia 60 si ceva de mii (1:63360) mi s-a pirut curi-oasi ;i cam mici, dar hirgile, cu curbe de nivel, apireaumult, mult mai bune decit cele cu care eram ob$nuigi dingari. $i nu erau secrete. Mi-am scos carnet de conducereCeylonez, operafie surprinzitor de simpli, care a necesi-tat doar o fotografie ;i prezentarea carnetului internafi-onal. Ce bine ci am fost previzitor ;i imi scosesem carnetinternalional de conducere inainte de plecarea din qari.Carnetul Ceylonez era un obiect demn de colecgionat: intrei limbi, Sinhalezi, Tamila ;i Englezi, extrem de detai-lat;i cu foarte multe spalii pentru notarea amenzilor ;ipedepselor, probabil in toate trei limbile. Mi-a prins tarebine carnetul Ceylonez. Nu numai ci am condus mult inCeylon, dar fiind eliberat intr-un ,,Dominion Britanic"cum era Ceylonul pe atunci, a fost valabil mai tirziu ;i inNoua Zeelandi.

17