PovEstEl oolctt

... Era un deal si, pe deal, o poiani intinsi, verde,

cu iarbi grmi; dar locul era lipsit de umbri. Cdnd

bardul a coborit din ceruri s-a a$ezat aici si a atins

corzile lirei sale frumos cdntitoarc, umbra s-a intins

asupra locului. $i-au aperut stejarul chaonian, cran-

gul lui Heliades, stejarul cu frunzigul lui des, teiul

moale, fagul, laurul, alunul unduios, frasinul'potrivit pentru tijele sulilelor, bradul argintiu, ste-

jarul aplecat sub greutatea ghindelor, plecunrl pla-

tan, a$arul multicolor, salciile pletoase, lotusul,

iubitul bahilor, meri$orul ve$nic verde, tamariscul

zvelt, mirtul cu doui nuante, cilinul cu fructele luide culoare albastru-inchis, $i tu, de asemene4

iedeg agalabare, ai sosit laolalti cu lujerii tai

cafaretori gi cu ulmul, impodobit cu viti; i-au urmat

frasinul de munte, pinii de pidure, rrice$ul inclrcatde fructe roscate, palmierul mlidios - semn al

izb Dzn, pinul-umbreli firi ramuri pe trunchi gi cu

Robert Flnley

o palirie de frunzis des in vdrf, care o incAnti pe

maica zeilor incl de c6nd Attis, drag Cibelei, a

renuntat la forma lui omeneasci $i s-a transformatin trunchi teapAn de copac. in mijlocul acestei

aglomeriri s-a a$ezat chiparosul cu formh de con...

ASa suna cAntecul doicii. $i, cdntAndu-I, ea visala locul despre care vorbea cAntecul 9i la umbra luirAcoroasa gi verde. Cu toate acestea, nu i se dideaascultare. Micuful nu numai cb nu visa alituri de

ea, dar toati atenfia lui copilareasce se concentra

asupra pleoapelor ei grele de somn, repet6nd, iar gi

iar, cu inocen@, in gdnd, incantalia ,,dormi,dormi.,, dormi". $i, intr-adevli, fie din cauza c0n-

tecului ei neobosit 9i flri cuvinte, fie din cauza

inflexiunilor melodioase ale vorbelor sale, ea aadormit gi s-a bucurat ln vis de umbra rlcoroash gi

verde pe care cantecul o adusese acolo, incimixuta stramta din Genova, lntr-o dupA-amiazA

fierbinte de vara.

Iati prima ietire din povestea noastri, Chiaracum, se scurg in viteza (in vitezd, vl imaginali, pe

aga o toropealtr) ultimele clipe ale slujbei ei de

doica 9i de paznic. CAnd se va frezi, totul va fischimbat. Deja se prefigureazi umbra pagilor care,

intr-o secundi, vor lovi sctrrile, punctul final,elipsele neatenliei ei, deja umbra primului pantof se

IO

Indiile accidentale

migci inspre primul pas - degi ea inci doarme,

multumia. Iati prima iegire. Acum, prima plecare.

Copilul pe care trebuia sl-l vegheze igi incepe

cele dintii explorari testAnd orizontul somnului ei $i

libertatea lui asfel cigtigati. i" ti-p ce doica

viseazi, el se pune in mi$care. Cu pumnii strdngi,

impin;i inainte, el se lupti gi se necijegte cu obsta-

colul pus inaintea lui de peme, cutii, pituri, de pro-

priul eu de copil imprevizibil, de longitudinea qi de

latitudinea propriului leagan, de balansarea dispe-

rati a acesttria - pentru ci, mingiiat de lumina

duph-amiezii care intra pe fereastri $i se joaca pe

cartea din mAinile femeii, captiv in acea lumintr, se

afli obiectul interesului sau. Ferecatura $raluci-

toane, poate a unui crucifx, scanbiaza pe peretele

interior al acelei caina'rutre de dincolo de strada, lncare o femeie doarme agezati pe scaun, cu o carte

de poezie in miini, zambind, riticiti, gi in care un

copil reugegte sa-$i puna genunchiul durduliu peste

peretele fragil al 1arcului lui - cu ochii sfralucitori

privind fix inspre rlsirit.inainte de a se intimpla ceva, inainte ca ine-

vitabilul sA se petreace, ftebuie si sesizam la acest

copil nu numai sentimenflrl unei destinatii, ci $i

sentimentul unui destin, precum gi faptul cl cele

doui sentimente sunt rasucite inn-un singur fr. Eleste pe punctul de a face ceva maret, acesta este

Robert Finley

adevbrul. Gindegte+e la energia grozavtr a copiilor

si la felul in care mititelul acesta poate sa-gi im-pingi doica (care are cu adevdrat nevoie de aceastA

slujba) h neatenlie gi la somn. Are un aer de

$tiu-ce-fac, o detagare, cum sti a$a cu un brat, cu unpicior 9i cu capul sus, peste marginea leaginului.El, care nu a fost niciodao nicaieri, pare si fie dejaametit de ceea ce pare a fi cel mai putemic dintrenarcotice, de ideea de a pleca de aici, pentru a

ajunge la un alt aici, aflat mai departe gi tot aqa,

pdni la capitul calitoriei. Maici-sa l-a numit dupimatahala de pagdn devenit sfhnt, podarul, cel care

l-a purtat pe Hristos, om simplu prins intr-o istoriecomplicati a unui loc complex, purt?itorul, domnulincoace-9i-incolo, umerii largi ai Cuv6ntului,Crist6bal: Xro renrNs, Sfant $i tatil lui, nu maipufin captiv in posibil, i-a dat celalalt nume gi

cealalta parte de noroc - Col6n, arc peste intinderisau (dil spaniolA) porumbelul discordiei carepoart4 in cioc o ramuri uscati, un midular, unpunct in sine pe deasupra pustietadi mirilor,Columb (us), cel care aduce ve$ti.

Dar noi am fost la fel de neatenli precum

sarmana doici, ai carei ochi abia inchisi, cupleoapele coborAte, ca doub semilune gemene lnmarea linisdta a somnului, s-au deschis chiar acummari 9i negri, cople$iti de groazli potri citi in ei

Indiile accidentale

uimirea exprimati de litera,O!" Se ftezesc pe de-a-n-

tregul la izbucnirea guralivei... dar, unde este

Cristofor $i unde a fost el? Noi l-am lbsat clitindn-

du-se pe marginea instabiltr a lumii lui de copil,

indreptat, asta nu se poate nega spre rasarit. De

atunci, cel aflat in grija noastra (responsabilitatea

ne aparfine $i noui, cel putin in parte), apreciind

gre$it distantele, a pasit in afml, in aerul nemi$cat

si adormit al dupi-amiezii 9i s-a rasucit cu gratrie

(daca dem cu incetinitorul, chiar cu arta, iar daciincetinim dd tot, cu hotardre, chiar cu eroism), s-a

dat de patru ori peste cap, inainte de a ateriza brusc

pe podeaua tare a odiii. Traseul il putem reconsti-

tui cu ugurin1a, dupi vilitucul particulelor de praf

aurite, ftica resucindu-se in aerul aurit. $i, iata cum

Cristofor a simtit duritatea $i rotunjimea acestei

lumi pe pielea capului lui de copil.

Hai str ne distanlam putin de scenf, ca s*-i anali-

zim cu mai multi griji geografia. Iati o ugh indrep-

tata inspre apus. Allturi stb o doica al carei chip a

devenit masctr a uimirii si a dispererii. LAng4 ea, un

leagtrn mare $i sumbru continua si se legene

amenintator, 9i, in acelagi timp, ca o mirturie treci-

toare a unei catastrofe recente, ca un vag ecou al

acestei prime $i istorice cuceriri, spimlele de praf

care sclipesc in soare incep si-gi incetineasci

rotirea si riman agatrate in aerul uluit. in rest, totul

t3

Robert Flnley

este fttcremenit. Odaia insi.gi este goalA, h afari de

cruciJixul aurit, menit, da, si apere pruncul de rele,care atdmd pe peretele opus ferestrei, Si, care, laaceasti orA, ii capteazl intreaga lumina; de elatAmi, prins cu un lan1, un Sfant Cristofor. pe

podea, intre leagin 9i crucifix, zace copilul. Cu

ochii larg deschigi si flra lacrimi, el rimine linruitlocului de... de ce anume?... de o plicere secreti?

Ceea ce cauti este fucA departe, gi el fixeazi obiec-

rul dorinlei lui cu o privire aga de pierduti, incdt tu,

cititorule, tr-ai putea face griji cu privire la stanea

lui; si fi suferit un traumatism? probabil o ascen-

siune iminenta 9i rapidl de-a lungul traiectorieiluminoase a privirii lui hdreptate in sus, spre crea-

torul lui? Eu mi aflu aici ca si vA spun cA nu are

nimic, Columb este imun la distanie.

E totul bine?

Mama: ,,Oh, sarmana rnea luni, scumpa mealuni". Se ingrijeqte de capul lui plin de vdnatai.

Tatil: Intransigent.

Numai doica futelege ca lumea s-a schimbatpentru totdeauna. (S-au pronuntat cuvinte aspre;

perspectivele ei sunt sumbre. Dati afari, ea sti infala ugii Incertitudinilor. Simte ci u$a se vadeschide spre strada Durerii, aga ci ezit6,. Zadanncinsi Si iat-o, dusa este.)

Indiile accidentale

$i lumea? Noile nume incep sf, se agite in

cochiliile lor. in Virginia, un porumbel cade din cer,

ceea ce ii uluie$te pe tofi cei care-l vad. in Yucatan,

un stiulete de porumb care nu a fost depinugat ia

foc, din senin. in Hispaniola, o femeie naste nenu-

mirafi copii-garpe, gi, pe insulele dinspre mia-

zanoapte, 9i dinspre miazlzi, 9i dinspre risdrit, si

dinspre apus fati de locul acel4 fiecarc isi amin-

tegte originea dugmanilor. Iar in Europa al paauze-

celea sfiamog al semintei de cinepl - din care vor

cregte primeie fibre, iar ele, risucite si impletite,

vor deveni odgonul corabiei Sfentu Maria ese

doborAt cu o coasa ascufiti.

CINE STIE LA CE SA NE MAI A$TEPTAM?

Bartolomeu: Ai fost Eeodata in China?

Alonso: Nu stiu.

La care Cristofor ar spune cu siguranli: Nu gtii?

Ai vreun motiv sA crezi ci ai fi putut sA fii acolo, la

un moment dat?

Alonso: (TAcere)

Bartolomeu: Ai fost vreodati, de pilda, aproape

de hotarele Chinei sau ptrrinlii tii au fost acolo dupb

ce te-ai nascut?

Alonso: (Ti!ere)

Robert Finley

Cristofor: Europenii obignuitri $tiu dacl au fost

sau nu in China!

$i aga se face ci, mulli ani mai tArziu, inapartamentul lor din oragul Lisabona, Columb gi

fratele lui, Bartolomeu, au impa4it supa diluati a

bunatatii inchizitoriale $i, cu fiecare lingurtr,

intrebarile, nesfirgitele intrebdri. Musafirul lor nu

se simte bine. Este marinar, Alonso Sanchez, 9i,

in acest moment, este pe cit de lipsit de

substanlialitate, pe amt de strlveziu, aproape

transparent din cauza privafiunilor. Oare aceasta

si fie explicatria pentru rAspunsurile sale lipsite de

consistenti, care se aud foarte bine, peste secole?

Palidul musafir la cini fusese adus acasa pe targi,de la docurile unde lgi facuse aparitia dis-de-di-

mineate, sfrijit si in zdrenle. El afirma ctr, deo-

camdata, este singurul supravieluitor al unei

celatorii lipsite de noroc, spre Anglia, ci fusese

impins de vinturi spre apus, la strptamdni distanp

de cursul normal. Columb a pus si fie agezat pe

pat, langA foc, unde Alonso a dormit toattr ziua,

respirAnd foarte slab gi neregulat, cu secretele

ascunse sub limbl. Gazdele lui au sffabAtut odaia-

n lung gi-n lat, cu pas nelinigtit. in sfdrsit, curiozi-

tatea atamA mai greu decdt caritatea $i supa este

t6

Indiile accidentele

adusa ldngl pat $i, odate cu ea' litania intre-

blrilor: ,,Ai fost vreodati in China?"

Pilotul se gandegte la aparitia din ceala a unui

promontoriu povamit. Este albdstrui din pricina

padurii de molizi dulce mirositoare. Este o binecu-

vdntare. Cu Eei sAptamani inainte, simtise prima

adiere caldi in rafalele ce umflau pdnzele dinspre

sud-est, iar noaptea, uscatul capatase contur' $i

apoi, cumplinrl haos al diminefii pe o mare intru

totul schimbata, care igi iegise parca din minti' Vln-

tul a durat o'saptamdni, apoi a inceput sa sufle din-

spre risArit. Paau zile mai tirziu, au paEuns in

ochiul uraganului 9i o siptimdni s-au luptat sA iasa

din el, nava lor zbdtAndu-se in talazurile dezlin-

fuite, ca un om care se ineaca. Apoi, chiar cind

incepea si se inseteze, vinnrl a incetat ca $i cum

nici nu ar fi existat, si iati-I, ca o naluci, inmiresmat,

strapungand ceatra $i ivindu-se dincolo de ea'

agtemandu-se in calea talazurilor. Au plutit la dis-

tanF toata noaptea, cu aceasti viziune bAntuindu-le

visele somnului lor epuizat, pentru ca' in zori, sf,

dispara fara urma.

Alonso Sanchez moare in timpul nopgii. Dupa

at6ta infomewe (supravietruise bdndu-gi propria

urina, sugind zemurile din mlruntaiele pisdrilor)'

chiar 9i supa sublire era o mdncare mult prea consis-

tente. Dimineatra, Columb il gtrsegte cu ochii

Roberi Finley

deschigi, dar opaci, ficsi, fAra a mai sclipi inspre

acele vaste departari. ii inchide, cu bl6nde1e, cu

degenrl mare $i cel aretator, qi vede acel promonto-

riu. Dar nu numai atit. Traseazi linia albl a

talazurilor cu un creion gros, inconjurdnd gi dind un

nume spaliului de dincolo de ea. Prelunge$te aceasg

linie, goviielnic, cu un creion mai fin. La sud, osalbl de insule, la nord, un {Arm lung, la nivelulmirii. Cathay. Este nespus de frumos 9i de pur loculacesta abstract care delimiteaz tr numai formele

esenfiale, lisSnd resnrl la o parte. infebArile erau

inutile. Columb $tia la ce sa se a;tepte.

VESTUL ESTE PRETUTINDENI

Columb gtie la ce sa se agtepte, pentru ci trebuie

se-i soseasci o scrisoare. Ea vine cu vaporul gi

cllitoria dureazi mult. Este neribdator. Abia daciii vorbeste tinerei lui sotii, At timp ce arndndoi igimindncA cina constind in stufat de iepure, in casup

Ior inghesuita din plrtuinrl Porto Santo. Dar iati ciscrisoarea se apropie de 1arm. intr-o clipi o va avea

in mAinile lui. Columb gtie ca scrisoarea confnecele mai bune urari din partea lui Paolo del Pozzo

Toscanelli, prccum gi o harti. Pe harta va sta scris:

,,orice vei face vei avea succes". Columb gtie ci va

izbuti. in scrisoare va sta scfis: ,'duptr at6tea leghe'

potri ajunge in acele locuri foarte bogate in tot felul

de mirodenii, 9i de giuvaieruri, $i de pietre pre-

doase". Columb gtie cdte leghe: si sctisoatea con-

tinua: ,,sa nu te mire dacl ii spun <vesb locului in

care ctesc mirodeniile' pentru ca' in mod obilnuit'

se spune ca ele cresc in est, desi' cine o ia inspre

vest-intotdeauna va gtrsi $nuturile mai sus pomenite

in vest, iar cine se indreapti sprc est' pe uscat' va

sasi acelea$i tinunri in est"' Columb nu este uirnit'

ii-r" ". prihd" curaj. A stiut dintotdeauna ca Esfil

nu este un loc, ci un nume pentru bog4ii' si ca

Vestul este Fetutindeni' Iati scrisoarea' adusa de

biianrl cel orb de la docuri, gdfiind' cu calul in

spume. Dofia Felipa Perestrello y Moniz i-o aduce'

gt at U o parte castronul si farfuriile cu stufat 9i

o intinde p! masa si torul este exact aga cum isi

inchipuise el ca va fi, chiar $i Cetatea Raiului' cu

podurile ei de marmwa, $i acoperisurile aurite ale

Japoniei.

DORINTADIN GAND

Dar cat de intins este oceanul? De unde sa-l

apuci? Poli sa-l strabad intr-o micl ambarcatiune?

CAt de mare este Pamintul? L-ai vlzut in miniaturl

Indiile accidentale

t9l6