Dreptul Asigurarilor - Curs 1 (2)

8/2/2019 Dreptul Asigurarilor - Curs 1 (2)

1/10

1. APARIIA I EVOLUIA ASIGURRILOR

1.1. Relaia Asigurare RiscRiscul este definit n dicionarul explicativ al limbii romne ca fiind

posibilitatea de a ajunge ntr-o primejdie, de a avea de nfruntat un necaz sau de a

suporta o pagub.

Dorina omului de a proteja familia i patrimoniul s-a materializat, ca urmare aorganizrii tiinifice a solidaritii umane, n asigurare, care presupune, n principiu,acordarea unei indemnizaii financiare victimelor unor evenimente, precumcatastrofele naturale sau accidentele.

Din punct de vedere juridic riscul este evenimentul viitor i incert (dar posibil),de a crui realizare este legat producerea unor efecte juridice. El are importan

pentru asigurtor, deoarece din analizarea i evaluarea lui rezult nivelul primei icorespunztor al indemnizaiei de asigurare.

n funcie de felul incertitudinii poate fi ntlnit:- risc previzibil - provocat de factori cunoscui la momentul ncheierii contractului(de ex.: activitatea n mediu toxic, boala etc.);- risc imprevizibil - datorat unor factori ce nu pot fi cunoscui i nici bnuii, precumcutremur, secet, inundaii, furtun etc.;

n funcie de natura sa riscul poate fi social,cnd are drept cauz evenimente

sociale (precum boal, omaj) ide natur politic sau economic care are la originisituaia politico-economic existent i posibile evenimente majore precum: rzboi,lovitur de stat, falimentul etc.

Relaia asigurare-risc este una de cauzalitate imediat: prezena unui risc acreat nevoia de asigurare. Modul n care acest mijloc de protecie a evoluat este strnslegat de evoluia civilizaiei umane, de fenomene demografice, economice i demodul n care catastrofele naturale au fost percepute de-a lungul timpului.

1.2. Apariia i evoluia

n forme primare, asigurrile au fost prezente odat cu primele grupuri socialeorganizate, care ntr-o form sau alta, ncercau s-i ajute membrii n caz de nevoie.

Dovezi de existen a asigurrii exist din antichitate:- n Egiptul antic (n jurul anului 4500 .H.) existau societi de ntr-ajutorare acioplitorilor de piatr;- n Babilon, transportul era organizat n caravane, iar costurile dispariiilor erausuportate n comun de comerciani;- membrii unui colegiu funerar din Lanuvium (n prezent Lanuvio, Italia) ncheiau un

adevrat contract de asigurare, pltind n timpul vieii cotizaii pentru ca


2/10

Apariia i evoluia asigurrilor2

nmormntarea s fie organizat de colegiul al cror membrii erau.mprumutul maritim (foenus nauticum), utilizat de greci i romani, presupunea

obinerea de ctre comerciant a unui mprumut n bani necesari organizriitransportului. n cazul n care nava pierea, mprumutul nu trebuia restituit, iar dac

ajungea la destinaie, pe lng mprumut se pltea i o dobnd ridicat pentrusuportarea riscului. n Evul Mediu, mprumutul maritim a continuat s fie folosit

pn n 1234, cnd Papa Grigore al IX-lea l-a interzis prin Nova Compilatiodecretalium datorit dobnzilor excesive.

Asigurrile continu s-i fac loc ca asociaii mutuale ale lucrtorilor,artitilor, astfel c membrii corporaiilor existente n unele ri europene (Danemarca,Anglia) erau despgubii n caz de accident de munc, incendiu sau chiar incapacitatede munc.

Ca urmare a interzicerii mprumutului maritim, s-a cutat gsirea unui altmijloc care s permit bancherilor obinerea unei anumite sigurane. Apar premiselecontractului de asigurare: bancherii ncasau o sum de bani i se angajau s acopereun eventual prejudiciu cauzat navei sau ncrcturii.

n secolul al XVIII-lea (1653) n Frana, italianul Lorenzo de Tonti a creat primele tontine, practic grupri de persoane care ncheiau asigurri de via.Membrii tontinelor contribuiau la un fond comun, pe o perioad determinat, cu ocotizaie anual i primeau la rndul lor anual o sum de bani. La expirarea

perioadei, suma obinut prin capitalizarea cotizaiilor se mprea membrilorsupravieuitori.

Cu titlu de exmplu pot fi menionate urmtoarele dovezi istorice:- cel mai vechi contract de asigurare n form scris este datat 1347, fiind ncheiat laGenova-prima codificare a asigurrii n regulile emise de Uffizio de Marcanzia n 1383;-prima societate de asigurri maritime n 1424;- cel mai vechi contract scris n materia asigurrilor de via a fost ncheiat la Londra

n 1583- dup marele incendiu (1666) apar la Londra primele asigurri contra incendiilor.

Odat cu secolul al XIX-lea, putem vorbi de asigurrile moderne: n Franaapar societi de asigurare care au prosperat rapid, n Anglia apare prima societate deasigurri pentru accidente pe calea ferat, se diversific domeniile de asigurare.

n concluzie, apariia i evoluia asigurrilor s-a datorat:a. evoluiei economico-sociale;b. urbanizrii i organizrii breslelor;c. dezvoltrii matematicii i n special a teoriei probabilitilor.


3/10

Apariia i evoluia asigurrilor 3

1.3. Asigurrile n RomniaCa i n restul Europei, n secolul al XIV-lea, apar asociaiile mutuale, pe

structura breslelor, n cadrul crora fiecare membru pltea taxa de nscriere i

cotizaii, iar sumele colectate erau utilizate pentru nmormntri, ajutorarea vduvelori copiilor.

Pot fi amintite umrtoarele menionri istorice :- n 1744 o Cas de incendii organizat la Braov ai crei membri plteau o sum de

bani, urmnd a fi despgubii n caz de incendiu;- n 1823, n Sibiu s-a ncercat fr succes nfiinarea unei instituii de asigurarepentru incendiu.

Prima instituie care a avut ca obiect de activitate asigurarea a fost ntemeiat

de Asociaia Meseriailor din Braov care n 1844 nfiina Institutul General de Pensiidin Braov. n partea de sud a rii - vechiul Regat - n 1871 lua fiin prima societatede asigurri: "Dacia". (Au urmat: "Romnia", "Naional", "General","Agricol".a..)

n perioada interbelic, activitatea n domeniul asigurrilor a luat amploare, odat cu intrarea capitalului strin. (Printre multele societi de asigurare, existau iinstituii precum Casa Armatei - secia asigurri - care asigurau caii din proprietateastatului aflai n folosina ofierilor i Eforia Bisericii Ortodoxe Romne - care asigura

prin secia de specialitate bunurile din proprietatea parohiilor.)Dup cel de-al doilea rzboi mondial, ntregul portofoliu al societilor de

asigurare a fost preluat de Sovromasigurare. Ulterior, s-a nfiinat AdministraiaAsigurrilor deStat la care statul a deinut monopolul total n materie de asigurri.

Dup 1990, n baza Legii 47/1991 privind constituirea, organizarea ifuncionarea societilor comerciale din domeniul asigurrilor, a Legii 136/1995 i aLegii nr. 32/2000 privind asigurarea i reasigurarea s-au nfiinat nenumrate societide asigurare cu capital privat. n 1991, prin hotrre de guvern s-a nfiinat Oficiul de

supraveghere a activitii de asigurare i reasigurare n cadrul Ministerului Finanelorale crui atribuii au fost preluate de Comisia de Supraveghere a Asigurrilor(articolul 4, al Legii nr. 32/2000).


4/10


2. NOIUNEA DE ASIGURARE

2.1. Noiune

Asigurarea const n crearea unui fond de ctre persoanele fizice i juridice ameninate de riscuri din care se acoper daunele i alte cerinefinanciare imprevizibile. Acesta este i sensul dat de Legea nr. 32/2000noiunii de asigurare: "operaiunea prin care un asigurtor constituie, peprincipiul mutualitii, un fond de asigurare, prin contribuia unui numrdeasigurai, expui la producerea anumitor riscuri, i i indemnizeaz pe ceicare sufer un prejudiciu pe seama fondului alctuit din primele ncasate,

precum i pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitiidesfurate";Din punct de vedere juridic, asigurarea este un contract aleatoriu n

care una din pri - asiguratul - se oblig s plteasc celeilalte pri -asiguratorul - o sum de bani pentru ca n ipoteza producerii evenimentuluiasigurat, acesta din urm s plteasc asiguratului indemnizaia stabilit princontract. n unele situaii, asigurarea apare ca un contract obligatoriu,

ncheiat n temeiul legii.ntr-un sens mai larg, economic, legea definete activitatea de

asigurare ca fiind "n principal, oferirea, intermedierea, negocierea,ncheierea de contracte de asigurare i reasigurare, ncasarea de prime,lichidarea de daune, activitatea de regres i de recuperare, precum iinvestirea sau fructificarea fondurilor proprii i atrase prin activitateadesfurat".

Analiznd definiiile de mai sus, trsturile asigurrii sunt:- acoper riscuri prin crearea comunitii de risc;- acoper riscuri datorate unor evenimente independente de voina

asiguratului, dar evaluabile;- protejeaz persoane egal ameninate de acelai tip de risc.

2.2.Funciile asigurrii1. Funcia de prevenire a daunelorPrin mecanisme economice, asigurarea poate avea i rolul de a


5/10


preveni producerea evenimentului duntor prin impunerea asiguratului aunei conduite preventive (de exemplu, n cazul asigurrii pentru incendiu, persoanele fizice sau juridice care nu iau msuri de protecie sunt supuseunor tarife de prime mai mari).

2. Funcia de dezdunareFuncia esenial a asigurrii este de dezdunare i rezid chiar din

scopul asigurrii care este acela de despgubire a asigurailor, prin reparareabunurilor, repararea unor prejudicii sau acordarea unor sume de bani.

3. Funcia financiar

Prin acumularea sumelor de bani pltite ca prime i prin intervalul detimp dintre momentul ncasrii primelor i plata indemnizaiilor, societilede asigurare ajung s dein temporar valori importante. Ele au datoria s le

plaseze pe piaa de capital n scopul obinerii de venituri suplimentare.Astfel, se pot constitui depozite la bnci sau efectua operaiuni mobiliare.4. Funcia de controlare o pondere mai mic, constnd n depistarea

de ctre stat prin intermediul asigurrilor a unor cauze generatoare deprejudicii.

2.3. Notiuni utilizate in asigurari

1. Asiguratorul este societatea comerciala obligata a plati anumitesume de bani (indemnizatia de asigurare) la realizarea evenimentuluiprevazut in contractul de asigurare.

Activitatea de asigurare in Romania poate fi exercitata de societati (deasigurare, de reasigurare sau de broker de asigurare) numai cu autorizatiaprealabila emisa de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor care verificaindeplinirea conditiilor legale speciale de infiintare si functionare .

In vederea protejarii asiguratilor, Legea nr. 136/1995 a prevazutconstituirea, prin contributia societatilor de asigurare, a Fondului de

protejare a asiguratilor destinat platilor de despagabiri si sume asigurate incaz de faliment (de lichidare judiciara potrivit terminologiei din Legea nr.64/1995 privind procedura reorganizarii si lichidarii judiciare) al acestorsocietati. Fondul se constituie si se administreaza de catre Comisia deSupraveghere a Asigurarilor, care stabileste cota din primele brute incasatede societatile de asigurare si reasigurare cu care se alimenteaza fondul sinormele privind utilizarea acestuia (art. 60).


6/10


2. Asiguratul este persoana fizica sau juridica care intra in raporturijuridice cu asiguratorul prin incheierea contractului de asigurare. De regula,asiguratul are si calitatea de parte contractanta si este titularul interesuluiasigurat ori persoana asupra careia poarta asigurarea (riscurile vizandpatrimoniul sau sau persoana sa) si totodata titularul indemnizatiei deasigurare in ipoteza survenirii cazului asigurat.

Daca evenimentul care provoaca pentru asigurator obligatia de plata aindemnizatiei de asigurare priveste persoana sau patrimoniul unei altepersoane decat aceea a contractantului, se numeste asigurat (persoanaasigurata) titularul interesului asigurat sau persoana asupra careia poartaasigurarea, iar persoana care

3. Beneficiarul asigurarii. Se numeste beneficiar terta persoanacareia - in virtutea contractului sau a legii - asiguratorul urmeaza sa

plateasca indemnizatia de asigurare la realizarea evenimentului prevazut incontract (caz asigurat). Daca contractul este incheiat in favoareabeneficiarului, contractantul (asiguratul se mai numeste stipulantulasigurarii. De exemplu, un tata se asigura pentru caz de moarte in favoareacopilului sau. In acest exemplu, tatal este contractant, asigurat si stipulantulasigurarii, iar copilul beneficiarul asigurarii. In virtutea legii beneficiar alasigurarii poate fi, de exemplu, terta persoana pagubita in cazul asigurarii deraspundere civila sau creditorul cu garantie reala asupra bunului asigurat.

4. Riscul asigurat (pericolul) asigurat (avand o semnificatie proprie,diferita de notiunea de risc din dreptul comun)1 este un eveniment viitor,posibil dar incert - prevazut in contract - la care sunt expuse bunurile oripatrimoniul sau viata ori sanatatea unei persoane (de exemplu, incendiu,inundatie, moartea, despagubirile datorate tertilor etc.). Asigurarea se facetocmai impotriva urmarilor acestor pericole2. Incertitudinea poate priviindeplinirea ori neindeplinirea evenimentului - incertus an, incertus quando -deci reprezinta o conditie (de exemplu, incendiu) sau numai data indeplinirii- certus an sed incertus quando - reprezentand un termen incert (de exemplu,decesul este un fapt inevitabil, dar momentul cand va surveni nu estecunoscut). In acest sens se spune ca in asigurarile de deces riscul asigurat

consta nu in decesul asiguratului - eveniment cert - ci indurata incerta avietii lui, astfel incat in cazul mortii premature a asiguratului asiguratorul vaplati o indemnizatie mult mai mare decat primele incasate.Intrucat riscul trebuie sa fie un eveniment viitor, posibil si incert, nu existarisc (si deci contractul nu produce efecte, fiind reziliat, iar nu lovit denulitate - art. 14) daca evenimentul s-a produs inainte de inceputul asigurariisau producerea lui este imposibila (de exemplu, asigurare de supravietuire


7/10


pana la varsta de 200 de ani). Iar daca evenimentul se realizeaza prin faptaintentionata a asiguratului nu mai are caracter incert, intamplator, nelasandloc hazardului si deci, de regula, nu constituie un risc asigurat. Rezulta cariscul este un element obligatoriu, esential, in

5. Cazul asigurat este evenimentul asigurat pentru inlaturareaconsecintelor caruia s-a facut asigurarea si care intr-adevar s-a produs (deexemplu, in cazul asigurarii contra incendiului, incendiu survenit). Rezultaca, spre deosebire de risc care este un eveniment care se poate ivi, cazulasigurat este un eveniment care s-a produs. Notiunea cazului asigurat are oinsemnatate deosebita in materie fiindca din momentul producerii luiasiguratorul este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare (despagubirisau suma asigurata).

6. Obiectul asigurarii este reprezentat de ceea ce s-a asigurat ( de ex :raspunderea civila). Obiectul asigurarii nu trebuie confundat cu obiectul

contractului (raportului) de asigurare. De exemplu, viata si sanatatea potforma obiectul asigurarii, dar - fiind scoase din circuitul civil - nuformeaza obiectul contractului (raportului) de asigurare; acesta consta dinobligatiile partilor privind plata primei de asigurare si a indemnizatiei deasigurare1 (art. 962 C. civ.), prima si indemnizatia de asigurare constituindobiectul prestatiilor la care se obliga partile (obiectul indirect alcontractului).

7. Interesul asigurarii este reprezentat de dauna evaluabila in bani pe

care asiguratul o poate suferi. In materia asigurarilor de bunuri asiguratapoate fi numai persoana care are un interes legitim patrimonial inconservarea bunului respectiv, persoana care in cazul pieirii sau deteriorariiacestui bun poate suferi un prejudiciu (art. 25).

Interes la asigurare pot avea - in afara de proprietate - uzufructuarul,creditorul cu garantii reale, depozitarul, persoanele din familia proprietaruluietc. Unii dinte ei pot avea si simultan interes la asigurare. De exemplu,proprietarul si uzufructuarul. In astfel de situatii fiecare dintre persoaneleinteresate poate asigura bunul in limitele interesului propriu. In orice caz,incetarea interesului atrage dupa sine incetarea asigurarii pentru acea

persoana, daca nu s-a prevazut altfel in contract (art; 30).In asigurarea de raspundere civila legea nu mentioneaza expres necesitateainteresului asigurat, dar el se subintelege si consta in evitarea micsorariipatrimoniului asiguratului (si/sau altei persoane cuprinse in asigurare) caurmare a angajarii raspunderii lor civile fata deterte persoane pagubite prinfapte ilicite.


8/10


In cazul asigurarilor de persoane interesul asigurat (dauna evaluabilain bani) nu prezinta importanta intrucat indemnizatia de asigurare estedatorata independent de existenta unor daune. De aceea asiguratul sau tertulbeneficiar (inclusiv mostenitorii asiguratului) nu trebuie sa dovedeascavreun interes pentru a putea exercita contra asiguratorului drepturileizvorate din contract in urma cazului asigurat. In schimb, asigurarea invederea unui eveniment privind o alta persoana decat aceea care a incheiatcontractul este permisa numai in conditiile prevazute in contract (art.31alin.2), de regula numai daca persoana in cauza consimte la incheiereacontractului. Restrictia se justifica pe considerentul ca asigurarea pentrucazul mortii altuia ar putea trezi dorinta decesului (yotum mortis).

8. Suma asigurata este suma maxima in limita careia asiguratorul

este obligat sa plateasca indemnizatia de asigurare. In functie de sumaasigurata, se calculeaza atat indemnizatia, cat si prima de asigurare. In cazulasigurarilor de bunuri suma asigurata nu trebuie sa depaseasca valoarea realaa bunului la data asigurarii (valoarea de asigurare) . Supraasigurarea nu esteadmisa deoarece ar putea trezi interesul asiguratului in producerea cazuluiasigurat . In schimb, suma asigurata poate fi inferioara valorii reale a bunului(subasigurare). In acest limite suma asigurata se stabileste de catre parti incontract.

In cazul asigurarii de raspundere civila, intrucat nu exista o valoare deasigurare (cuantumul pagubei tertului fiind incerta), suma asigurata sestabileste prin conventie, iar in cazul asigurarii obligatorii prirn hotarare a,Guvernului (art. 53).

In cazul asigurarii de persoane suma asigurata nu este limitata. Fiindvorba de viata si sanatatea omului nu se poate stabili o limita. - fie minima,fie maxima - de valoare. Astfel fiind, nofiunile de supraasigurare sausubasigurare sunt inaplicabile si suma asigurata se stabileste, potrivitintelegerii dintre parti, in mod liber.

9. Prima deasigurare este suma de bani pe care o plateste asiguratul

asiguratorului pentru asumarea riscului.10. Indemnizatia de asigurare este suma de bani pe care asiguratorul

o plateste asiguratului sau beneficiarului la producerea cazului asigurat. Incazul asigurarilor contra pagubelor (de daune), daca nu s-a prevazut altfel incontractul de asigurare, indemnizatia de asigurare - numita despagubire - seplateste in limita sumei asigurate, dar numai pana la concurenta daunei de


9/10


asigurare si nu poate depasi valoarea bunului din momentul produceriievenimentului asigurat (art. 27 si 41).

La asigurarile de persoane - intrucat indemnizatia de asigurare nu arecaracter de despagubire si nu depinde de paguba suferita, ci numai de sumaasigurata - indemnizatia de asigurare, numita din aceasta cauza sumaasigurata, coincide cu suma asigurata2, respectiv o parte din aceasta suma incaz de invaliditate permanenta partiala (procentul corespunzator gradului deinvaliditate permanenta).

2.4. Clasificarea asigurrilor1. n funcie de natura juridic a raporturilor de asigurare:- asigurri comerciale(fapt de comer pentru ambelepri);

- asigurri mixte (asigurarea este fapt de comer pentru o parte icivil pentru cealalt).Pentru societile comerciale de asigurri, operaiunea de asigurare

este ntotdeauna - fapt de comer aa cum o consider art.3, pct.17 - 18,C.Com., dar i din punct de vedere subiectiv, asiguratorul fiind societatecomercial.

Pentru asigurat, operaiunea poate avea caracter civil.n cazul asigurrilor comerciale se va aplica ntotdeauna legea

comercial. Dac asigurarea e mixt, n principiu se aplic tot legea

comercial, numai dac aceasta nu prevede altfel.2. n funcie de modul n care iau natere raporturile juridice de

asigurare:

- asigurarea obligatorie;- asigurarea facultativ.Conform art.1 din Legea 136/1995, activitatea de asigurare se

desfoar n Romnia sub forma asigurrilor facultative i obligatorii.Potrivit art.2 al aceleiai legi, n asigurarea facultativ raporturile

dintre asigurat i asigurator, precum i drepturile i obligaiile fiecrei prisunt stabilite prin contractul de asigurare.

n asigurarea obligatorie, raporturile dintre asigurat i asigurator,drepturile i obligaiile fiecrei pri sunt stabilite prin Legea 136/1995(art.3). Este obligatorie asigurarea de rspundere civil pentru pagubeproduse prin accidente de autovehicule i tramvaie (art.4).


10/10


Asigurarea obligatorie se practic numai de asiguratorii autorizai deComisia de Supraveghere a Asigurrilor .

3. n funcie de obiectul asigurrii:a) asigurri de bunuri: obiectul asigurrii l reprezint un bun.b) asigurri de rspundere civil: obiectul asigurrii l reprezint o

valoare patrimonial egal cu despgubirile ce trebuie s le plteasc asiguratul pentru prejudiciul creat terilor pentru carerspunde conform legii civile.

c) asigurri de persoane: obiectul l reprezint viaa sau integritateacorporal.

Asigurrile de bunuri i de rspundere civil sunt asigurri contrapagubelor (asigurri de daune).

Asigurarea de persoane nu are caracter de despgubire, reprezentndun mijloc de capitalizare a unor sume de bani.

Dreptul Asigurarilor - Curs 1 (2)

Documents

Transcript of Dreptul Asigurarilor - Curs 1 (2)