Drept procesual civilSem II-Subiecte

1.Notiunea si clasificarea probelorProba desemneaza atat actiunea de stabilire a existentei/inexistentei unui raport

juridic, cat si procesual prin intermediul caruia se poate stabili raportul de dovedit.-dovada cu inscrisuri ;-dovada cu martori-marturisirea-cercetarea la fata locului ;-interogatoriu.2.Conventii asupra probelorIn principiu, regulile de proba sunt permisive, partile actului juridic putand deroga

de la ele prin conventie.O atare conventie intre parti este posibila chiar in fata instantei de judecata, daca o parte propune proba cu martori iar cealalta nu se opune la aceasta, desi conform regulilor generale, proba testimoniala nu ar putea fi primita.Instanta va putea in virtutea rolului sau activ sa invedereze dispozitiile incalcate, dar daca si in aceasta ipoteza partile sunt totusi de acord cu administrarea dovezii cu martori atunci instanta nu se va putea opune.

3.Subiectul(scopul), obiectul si sarcina probeiObiectul probei este reprezentat de actele si faptele juridice care au nascut,

modificat/stins raportul juridic dedus judecatii.Scopul pentru care se administreaza probele este acela de a determina

convingerea judecatorului asupra celor sustinute de autorul cererii.Obligatia de a ovedi cele afirmate apartine celui care fac afirmatia, fie pe cale

directa, fie pe calea exceptiei.Daca reclamantul a reusit sa dovedeasca cele afirmate, rolul probei revine

paratului, pentru a dovedi ceea ce el afirma in replica.In anumite situatii sarcina probei este inversata prin intermediul prezumtiilor

legale simple nu irefragabile, partea care este interesata sa rastoarne aceasta situatie va trebui sa faca dovada contrarie.

In dr.fam.cf.art.58 in cazul contestarii recunoasterii paternitatii sarcina probei incumba paratului.

In materia dreptului muncii, in litigiile privitoare la drepturile salariatilor si l incalcarea dispozitiilor normative din Codul Muncii, sarcina probei ii revine angajatorului.

4.Propunerea probelorPartile din proces sunt cele care solicita administrarea de probe, prin intermediul

cererilor de chemare in judecata, cererilor reconventionale si a intampinarii.

5.Conditiile de admisibilitate a probelorPentru ca o proba sa fie admis a fi administrata in instanta ea trebuie sa

indeplineasca anumite conditii :

1

-sa fie legala, prevazuta de lege si permis in cazul dat ;-sa fie pertinenta, in legatura cu obiectul procesului ;-sa fie concludenta, sa duca la solutionarea cauzei.6.Asigurarea dovezilor si constatarea unei stari de faptArt..235 C.proc.civ.arata ca oricine are interes sa constate de urgenta marturia

unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare, sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt ori a unui drept, va putea cere administrarea acestor dovezi, daca este primejdie ca ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

In asemenea ipoteze solicitantul nu va trebui decat sa demonstreze urgenta si riscul pieirii probei ori dificultatea administrarii sale intr-un eventual litigiu sau in cadrul litigiului in curs.Dc.insa paratul isi da acordul proba se va putea administra chiar dc.nu exista pericolul intarzierii si pieirii acesteia.

O alta ipoteza reglementata de cod este aceea a constatarii unei anumite stari de fapt, care ar putea sa inceteze sau sa se schimbe pana la administrarea dovezilor.Este vorba de retinere unor fapte probande care pot fi conservate prin intermediul probelor reglementate de lege, iar in cel de al doilea caz este vorba d spre o stare de fapt, care se constata printr-o modalitate ce nu reprezinta in general o proba in procesul civil-constatarea facuta prin executorul judecatoresc.

7.Procedura de solutionare a cererii de asigurare a dovezilorDc.cererea este formulata inainte de declansarea litigiului, ea se va depune la

instanta in circumscriptia careia se afla obiectul cerecetarii, iar daca se face inntimpul unui proces, se va depune la instanta investita cu judecarea pricinii.Cererea de asigurare a dovezilor va cuprinde aratarea faptelor ce trebuie dovedite, primejdia de intarziere, iar cand este cazul invoirea partilor.

Incheierea este supusa recursului in termen de 5 zile de le pronuntare, dc.s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare dc.s-a dat fara citarea lor.Dc.instanta a admis sau a respins cererea pe parcursul judecarii procesului in care se impunea asigurarea dovezii incheierea se va putea ataca odata cu fondul.

8.Deosebirea intre original si copieInscrisul original este acel inscris intocmit la momentul facerii actului, copiile

reprezentand acele inscrisuri realizate ulterior facerii actului.Inscrisurile originale :actele notariale si registrele de stare civila, copii :copii certificate de inscrisurile notariale si certificatele de stare civila.

9.Inscrisurile recognitiveSunt acele inscrisuri intocmite in vederea recunoasterii preexistentei unui inscris

anterior si care a fost pierdut.10.Inscrisurile confirmative-intocmite in vederea confirmarii unui act juridic

lovit de o cauza de nulitate.11.Avantajele actului autenticInscrisul autentic se bucura de prezumtia de autenticitate, in sensul ca este

considerat ca emana de la cel care l-a semnat, si de prezumtia de validitate, in sensul ca ceea ce se mentioneaza in cuprinsul actului este considerat a fi conform cu realitatea , cel care se foloseste de actul autentic fiind scutit de a face orice dovada.

De asemenea este opozabil tertilor. 12.Deosebirea intre actul autentic si actul solemn

2

13.Formalitatea multiplului exemplar.IpotezaFormalitatea multiplului exemplar-actul se intocmeste in atatea exemplare cate

parti sunt, iar pe original se mentioneaza nr. De exemplare, lipsa mentiunii atrage nevalabilitatea lui.

14.Formalitatea bun si aprobat.IpotezaInscrisurile sub semnatura privata care constata conventii unilaterale, prin care se

stabilesc obligatii numai in sarcina unei parti, trebiue sa indeplineasca pentru valabilitate formalitatea « bun si aprobat ».

15.Inscrisul sub semnatura privata.NotiuneInscrisul sub semnatura privata este acela care se intocmeste si se semneaza de

parti sau de partea de la care emana, fara vreo alta formalitate.16.Inceputul de dovada scrisa.Notiune si exempleSe numeste inceput de dovada scrisa orice scriere care provine de la cel impotriva

caruia s-a formulat cererea si care este de natura sa faca credibil faptul pretins.17.Data certaInscrisul dobandeste data certa din ziua prezentarii sale la o institutie publica, din

ziua inscrierii intr-un registru anume destinat, din ziua mortii partii, prin mentionarea actului in acte oficiale intocmite de functionari publici.

Garantiile reale imobiliare dobandesc data certa la data inscrierii in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

18.Factura comerciala ca inscris19.Corespondenta ca inscris20.Registrele comerciale ca probe21.Detinerea unui inscris de catre partea adversa.InfatisareO procedura speciala este prevazuta pentru cazul in care inscrisurile nu se gasesc

la partea care le invoca.Dc.aceasta arata ca inscrisul se gaseste la partea adversa si aceasta recunosate la interogatoriul propus in acest sens acest lucru, instanta va putea ordona infatisarea lui, afara de cazurile in cre :inscrisul priveste chestiuni cu totul personale ale partilor ; infatisarea inscrisului ar incalca obligatia de a pastra secretul profesional, infatisarea ar atrage raspunderea penala a uneia din parti sau ar suspune-o dispretului public.Instanta va admite cererea dc.inscrisul este comun partilor, partea potrivnica s-a referit in proces la inscrisul respectiv sau aceasta, potrivit legii este obligata sa infatiseze acel inscris.

Dc.partea careia i se administreaza interogatoriul in vederea stabilirii dc.detine sau nu inscrisul, refuza sa raspunda sau sa-l infatiseze, ori daca se dovedeste ca l-a ascuns sau distrus, instanta va putea considera ca dovedite sustinerile partii adverse cu privire la continutul acelui inscris.

22.Detinerea unui inscris de catre un tert.InfatisareCand inscrisul se afla in pastrarea unei alte persoane, instanta va ordona aducerea

inscrisului si daca acesta nu se aduce la indeplinire instanta va putea aplica amenda prevazuta de art.1081pct.2 lit.2 C.proc.civ.

Codul arata ca nu se va putea cere infatisarea inscrisurilor originale ale notrilor publici.Pentru aceasta verificarea se va face de un judecator delegat la locul unde acesta se afla.

23.Detinerea unui inscris de catre o autoritate publica.Infatisare

3

Cand inscrisul se afla in pastrare unei autoritati publice, instanta va ordona aducerea inscrisului si daca acesta nu se aduce la indeplinire instanta va putea aplica amenda prevazuta de art.1081pct.2 lit.2 C.proc.civ.

Codul arata ca nu se va putea cere infatisarea cartilor funciare, a planurilor, a registrelor unei autoritati si inscrisurilor originale ale instantelor judecatoresti. Pentru aceasta verificarea se va face de un judecator delegat la locul unde acesta se afla.

24.Verificarea de scripte.IpotezaReprezinta cercetarea inscrisului negat sau nerecunoscut de partea careia i se

opune in vederea determinarii daca intradevar acesta a fost sau nu scris de cel care nu-l recunoaste.

25.Verificarea de scripte.ProceduraVerificarea de scripte presupune confruntarea inscrisului cercetat sau a semnaturii

de pe acesta cu alte inscrisuri/piese depuse de cel ce neaga inscrisul spre comparatie si cu scrieri facute dupa dicatarea presedintelui.

Cand dupa o atare verificare a inscrisului instanta nu se considera edificata , se va putea dispune compararea scrierilor prin intermediul unui specialist care va intocmi in acest sens o expertiza.

Pentru aceasta instanta va dispune ca partile sa depuna scrierile necesare pentru verificare, inscrisuri autentice, inscrisurile netagaduite, scrierea dupa dictarea presedintelui instantei.Presedintele, grefierul si partile vor semna pentru neschimbare inscrisurile depuse care vor fi inaintate expertului spre comparare.

Dc. in urma verificarii se constata ca inscrisul respectiv provine de la partea care l-a negat el va fi folosit ca proba impotriva acesteia, iar dc.nu apartine acestuia, inscrisul se va indeparta de la dosar si partea care a cerut cu rea credinta verificarea de scripte va putea fi obligata si la plata unei amenzi, dc.se dovedeste ca inscrisul provine de la acesta.Instanta va consemna rezultatul verificarii de scripte intr-o incheiere interlocutorie.

26.Inscrierea in fals.Ipoteza27.Inscrierea in fals.Procedura28.Admisibilitatea probei cu martori pentru dovada actului juridicDc.legea cere o anumita forma ad validitatem si9 aceasta lipseste, actul juridic nu

are eficienta juridica, astfel ca nu va putea fi probat cu nici un mijloc de proba , inclusiv cu martori, cu exceptiacazului imposibilitatii conservarii probei scrise.Dc.actul este supus unei anumite forme ad probationem dovada cu martori pentru determinarea existentei si continutului actului este inadmisibila.

Articolele 1191-1197 C.civ. reglementeaza situatii in care se poate administra si dovada cu martori pentru probarea unui act juridic cu valoarea mai mare de 250 lei sau in contra sau peste continutul actului.Codul civil prevede posibilitatea administrarii probei cu martori , inclusiv cu martori pentru dovada actului juridic, dc. Exista un inceput de dovada scrisa.

29.Admisibilitatea probei cu martori pentru dovada faptului juridic30.Martorii in materie comercialaIn materie comerciala, in general, pentru dovedirea actelor si faptelor de comert

art.46 C.com admite orice mijloc de dovada, cu conditia ca instanta sa aprecieze ca proba este necesara.

31.Imposibilitatea preconstituirii probei scrise

4

Atunci cand la momentul preconstituirii actului a existat imposibilitatea de a intocmi inscrisul sau imposibilitatea morala, va fi admisa proba cu martori in dovedirea celor sustinute de parti, ca facand parte din acele inscrisuri.

32.Imposibilitatea conservarii probei scriseIn cazul imposibilitatii de a conserva inscrisul, in sensul fortei majore, adica

acelei situatii imprejurari, absolut imprevizibila si absolut insurmontabila/ in cazul in care inscrisul doveditor a fost pierdut fara culpa detinatorului/persoanei interesate, a fost distrus, sustras ori se afla in detinerea unui tert, care refuza infatisarea lui, proba existentei acestuia se face cu martori.

33.Cine poate fi ascultat ca martor ?Poate fi ascultat ca martor orice persoana indiferent de varsta cu exceptia celor

aratate in disp art.189 C.proc.civ.Legiuitorul prin art.195 C.proc.civ. a lasat la latitudinea instantei aprecierea marturiei date de catre minorii sub 14 ani si debilii mintali.

In pricinile privitoare la stare civila si la divort legea deroga de la interdictia de ascultare a rudelor si afinilor, cu exceptia descendentilor.

34.Cine nu poate fi ascultat ca martor ?Nu pot fi ascultati ca martori rudele si afinii pana la gradul al treilea inclusiv,

sotul chiar despartit, interzisii si cei declarati de lege incapabili a depune marturie, cei condamnati la marturie mincinoasa in conformitate cu disp.art.189 C.proc.civ.

In conformitate cu disp.art.191 C.proc.civ.sunt scutit de a fi martori :slujitorii cultelor, medicii, moasele, farmacistii, avocatii, notarii publici si orice alti muncitori pe care legea ii obliga sa pastreze secretul cu privire la faptele incredintate lor in exercitiul indeletnicirii ;functionarii publici si fostii functionari publici, asupra imprejurarilor secrete de care au luat cunostinta in aceasta calitate, cei care prin raspunsurile lor s-ar expune pe ei insisi/ar expune pe vreuna din rude /afini la dispretul public sau la o pedeapsa penala.

35.Inlocuirea martorului propus.IpotezeDaca pe parcursul procesului, dupa incuviintarea probei cu martori, unii dintre

acestia se afla in imposibilitate de a se mai prezenta la instanta datorita mortii, disparitiei sau a unor motive bine intemeiate, instanta va putea incuviinta ilocuirea martorului,sens in care partea va trebui sa arate in sedinta si numele si adresa noului martor propus, sau cel tarziu in 5 zile de la incuviintare.Inlocuirea martorilor se va putea cere si atunci cand partea a propus ca martori persoane care nu pot fi ascultati in aceasta calitate.

36.Citarea martoruluiMartorii vor fi citati pentru a fi incunostiintati asupra faptului ca ua acesta calitate

si pentru a se prezenta in instanta.Partile isi pot lua angajamentul sa aduca ele martorii necitati, desi codul nu permite o atare derogare.Desi angajat astfel partea nu-si indeplineste obligatia, instanta nu o poate decade din proba cu martori daca martorii nu s-au prezentat, la dosar neexistand dovada indeplinirii procedurii de citare cu acestia.

37.Decaderea din proba cu martoriIn cazul in care partea nu si-a propus martorii pri cererea de chemare in judecata,

cererea reconventionala sau intampinare, sanctiunea care intervine in cazul acestor prevederi fiind decaderea din dreptul de a mai propune martori, afara de cazul in care necesitatea administrarii probei cu martori a reiesit din dezbaterii si partea nu putea sa prevada, in conformitate cu dispoz.art.138 C.proc.civ.

5

Daca martorul nu se prezinta la prima citare, atunci se va putea dispune aducerea cu mandat, dc. Nici in aceasta situatie nu se prezinta partea care a propus martorul poate fi decazuta din proba cu martori.

38.Revenirea asupra probei cu martoriDaca partea potrivnica nu si-a propus martorii la timp si a fost decazuta din

aceasta dovada isi va putea insusi martorii celeilalte parti, daca aceasta renunta la martorii sai, cealalta parte va putea totusi sa se apere discutand temeinicia probelorpartii potrivnice.

39.Marturisirea.Notiune si trasaturiMarturisirea reprezinta recunoastrea de catre o parte a unui fapt pe care partea

adversa isi intemeiaza o pretentie sau o parare, recunoastere de natura sa produca consecinte impotriva autorului sau.

Marturisirea este un act juridic, reprezentand manifestarea de vointa a celui intrebat la interogatoriu, in scopul producerii unor consecinte juridice.Acest act juridic este un act de dispozitie, strict personal si constituie o proba impotriva autorului sau.

Fiind act de dispozitie marturisirea nu poate viza drepturi de care partea nu poate sa dispuna.Ea trebuie sa fie expresa, constient si liber.

Dat fiind faptul ca este un act juridic unilateral ea este irevocabila, cu exceptia situatiei prevazute de adisp.art.1206 alin.2 C.civ. conform cu care marturisirea poate fi revocata numai pentru eroare de fapt.

Deoarece este un act personal nu poate fi facuta decat de catre autor/de reprezentatul sau legal ori conventional cu procura speciala.

40.Marturisirea.ClasificareConform Codului civil marturisirea este judiciara, cand este facuta in timpul

procesului si in fata instantei de judecata si extrajudiciara cand este facuta in afara de proces, de regula inainte de acesta sau in timpul sau, fara insa a se da in fata judecatorului.

Marturisirea judiciara se subclasifica in :-marturisirea simpla-marturisirea calificata-marturisirea complexa.41.Marturisirea simplaMarturisirea simpla este aceea in care partea chemata la interogatoriu recunoaste

neconditionat pretentiile partii adverse.42.Marturisirea calificata-este aceea in care partea intrebata reciunoaste

pretentia partii adverse, dar adauga anumite inprejurari anterioare /concomitente faptului pretins si care atrag calificarea raspunsului final ca negativ la intrebarea pusa.

43.Marturisirea complexa-este aceea care pe langa recunoastrea faptului pretins adauga un alt fapt care tinde la diminuarea /chiar anihilarea efectelor faptului marturisit.

44.Administrarea interogatoriului persoanei fiziceInterogatioriul se propune de catre partea care are interes sa-l administreze si sa

obtina pe aceasta cale recunoasterea partii adverse.Cererea privind incuviintarea interogatoriului de va face prin cererea de chemre in judecata, prin cererea reconventionala su prin intampinare.In virtutea rolului sau activ instanta de udecata va putea dispune administrare interogatoriului dc.considera ca acesta este in interesul aflrii advarului.

6

45.Administrarea interogatoriului subiectelor colective de drept

46.Valoarea marturisiriiDin continutul normelor indicate se desprinde concluzia ca ori de cate ori este

nevoie de lamurirea unor imprejurari de fapt se solicita cunostinte de specialitate, instanta va putea dispune efectuarea unui raport de expertiza.

47.Marturisirea simpla si marturisirea calificataMarturisirea simpla este aceea in care partea chemata la interogatoriu recunoaste

neconditionat pretentiile partii adverse, marturisirea calificata fiind acea marturisire in care partea intrebata recunoaste pretentia partii adverse, dar adauga anumite inprejurari anterioare /concomitente faptului pretins si care atrag calificarea raspunsului final ca negativ la intrebarea pusa.

48.Raportul de expertiza.Notiune si ipoteze in care se administreaza obligatoriu

Raportul de expertiza este un act de procedura cu caracter autentic, intocmit cu solemnitatile cerute de lege, de un functionar care are indrituirea sa functioneze in locul in care actul se efectueaza.

Desi de regula aprecierea necesitatii dovezii este lasata la latitudinea instantei de judecata, in anumite cazuri, legea este cea care impune efectuarea expertizei, datorita specificitatii obiectului cauzei care nu poate fi lamurit altfel.L.nr.119/1996 cere obligatoriu intocmirea unui raport de expertiza pentru stabilirea varstei copilului gasit , in cazul inregistrarii tardive a nasterii.art.25 si 37 din L.nr.31/1990 privind societatiile comerciale pretind efectuarea unui raport de expertiza pentru evaluarea aporturilor in natura, a avantajelor rezervate fondatorilor in contul societatii pe actiunii care se infiinteaza.

49.Valoarea juridica a raportului de expertizaRaportul de expertiza este un act autentic ce se intocmeste pe parcursul derularii

procesului, nu este preconstituit spre a servi ca dovada ci el este rodul muncii stiintific fondate a unui specialist, care utilizand faptele constatate, le suprapune pe criterii si reguli stiintifice si tehnice, in scopul stabilirii realitatii asupra chestiunilor litigioase dintre parti.

50.Administrarea expertizeiCa orice dovada expertiza ar trebui ceruta prin cererea de chemare in judecata,

prin intmapinare sau prin cererea reconventionala, insa uneori neceistatea administrarii sale decurge numai din celelalte probe administrate, astfel ca uneori este ceruta in baza disp.art.138 C.proc.civ.

Daca se solicita aceasta dovada va trebui sa se arate si ce anume imprejurari urmeaza sa fie dovedite prin intermediul sau pentru a se putea verifica pertinenta si concludenta probei.

51.Cercetarea la fata locului.IpotezeConstituie o proba utila care poate lamuri aspecte procesuale si consta in

observarea directa, la fata locului, de catre instanta a situatiei de fapt pretinsa prin cerera dedusa judecatii.

Cercetrarea la fata locului constituie o proba ce poate fi utilizata in cazul in care se impune constatarea starii sau situatiei unor bunuri care nu pot fi deplasate si pentru

7

care se impune efectuarea unei expertiya, nefiind nevoie de cunostiinte de specialitate, simpla observare de catre instanta fiind suficienta.

52.Cercetarea la fata locului.Acte procesuale ce se intocmescIn cadrul administrarii acestei probe, se intocmesc ca si acte procesuale formulare

de citare a partilor.Grefierul va intocmi procesul-verbal al cercetarii in care se va mentiona cele

petrecute la fata locului si constatariile proprii ale instantei. 53.Prezumtia legala relativaPrezumtiile legale relative sunt acele prezumtii impotriva carora legea admite atat

numai anumite mijloace de dovada cat si orice dovada contrarie.54.Prezumtia legala absolutaSunt acele prezumtii impotriva carora nu se poate admite nici un mijloc de

dovada(declararea ca nule a unor acte pentru ca legea le priveste facute in frauda dispozitiilor sale, dobadirea derptului de proprietate/liberarea unui debitor rezultate din oticare inprejurari determinate).

55.Prezumtia legala mixta

56.Prezumtia simplaEste aceea prezumtie lasata la latitudinea magistratulu, conferindu-se acestuia

eventualele criterii de determinare a unor asemenea concluzii.57.Suspendarea legala de dreptSuspendarea legala trebuie pronuntata de instanta de judecata daca :-a intervenit moartea unei parti si partea interesata nu cere termen pentru

introducerea in cauza a mostenitorilor ;-s-a dispus punerea sub interdictie, ori s-a numit tutore ori curator uneia din parti ;-a intervenit decesul mandatarului uneia din parti, cu mai putin de 15 zile inainte

de termenul de judecata;-a incetat functia tutorelui sau curatorului ;-s-a deschis procedura reorganizarii si a falimentului prin hotarare judecatoreasca

irevocabila, asupra reclamantului in proces.58.Suspendarea legala facultativaSuspendarea este lasata la aprecierea instantei de judecata atunci cand :-dezlegarea pricinii atarna, in tot sau in parte, de existenta sau inexistenta unui

drept ce formeaza obiectul altei judecati ;-s-a inceput urmarirea penala pentru o infractiune care ar avea o inraurire

hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza sa se dea ;-este formulata cerere de stramutare.In acest caz instanta care judeca starmutarea

poate dispune suspendarea cauzei pana la finalizarea judecatii pe cerera de stramutare.59.Efectele suspendariiPrincipalul efect al suspendarii este inreruperea cursului judecatii.60.Suspendarea judecatii.Calea de atacSuspendarea se va pronunta printr-o incheiere, susceptibila de recurs separat

deoarece intrerupe cursul judecatii.61.Renuntarea la judecata.ConditiiDaca partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se va mai putea face

decat cu invoiala celeilalte parti.

8

62.Renuntarea la judecata.ProceduraDaca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemre in judecata catre

parat, la cererea acestuia instanta va obliga pe reclamant la cheltuieli.Dimpotriva, daca cererea nu fusese comunicata, sau daca aceasta a fost comunicata dar paratul nu a olicitat instantei obligarea reclamantului cheltuieli, acest efect nu se va mai produce.

Daca partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se va mai putea face decat cu invoiala celeilalte parti.

63.Renuntarea la judecata.EfectePrincipalul efect este terminarea procesului printr-o incheiere in care instanta ia

act de renuntarea reclamantului la realizarea drepturilor sale in judecata.Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemre in judecata catre

parat, la cererea acestuia instanta va obliga pe reclamant la cheltuieli.Dimpotriva, daca cererea nu fusese comunicata, sau daca aceasta a fost comunicata dar paratul nu a olicitat instantei obligarea reclamantului cheltuieli, acest efect nu se va mai produce.

Cand procesul este extins fie prin participarea altor persoane la judecata, sau prin existenta unei cereri reconventionale, renuntarea reclamantului nu va avea nici o influenta asupra celorlate cereri formulate, care vor fi judecate in continuare.

64.Renuntare la dreptul pretins.ProceduraRenuntarea la insusi dreptul pretins se poate realiza oricand in cursul procesului,

atat in prima instanta cat si in apel si independent de manifestarea de vointa a apartii adverse.

Renuntarea poate fi facuta in sedinta sau prin inscris autentic.Insa, practica judiciara este in sensul admiterii renuntarii la insusi dreptul pretins chiar daca este facuta extrajudiciar, prin act sub semnatura privata, recunoscut de cel caruia i se opune, deoarece actu sub semnatura privata recunoscut are valoare de act autentic intre parti.

Hotararea prin care se constata renuntarea la dreptul pretins nu este susceptibila de apel, iar daca s-a dat de catre o instanta de recurs nu mai este susceptibila nici de recurs.

65.Renuntarea la dreptul pretins.Efectedaca renuntarea la drept se face in fata instantei de apel sau de recurs, hotararea

primei instante, respectiv a celei de apel se va anula in masura anularii, in tot sau in parte.66.Achiesarea si renuntarea la calea de atacO renuntare indirecta la pretentii o reprezinta achiesarea, ca act juridici prin care

paratul accepta pratentiile reclamantului, sau partea care a pierdut procesul este de acord cu hotararea instantei, renuntand sa mai exercite calea de atac.

Achiesarea se infatiseaza sub doua forme, pe de o parte achiesarea paratului iar pe de alta parte achiesarea partii, care a pierdut procesul, la hotararea judecatoreasca.

In primul caz paratul va putea recunoaste pretentiile reclamantului la primul termen de judecata, spontan, fara a fi intrebat asupra acestora, sau ulterior, prin intermediul interogatoriului.

In cel de al doiela caz, perdantul va putea sa renunte la a mai formula cale de ataca/ sa renunte la calea de atac declarata, mentinandu-se astfel hotararea instantei prin care acesta a pierdut procesul.

O alta modalitate de achiesare la hotararea judecatoreasca, la randul sau indirecta, este renuntarea la calea de atac in fata instantei investita cu judecarea acesteia.

9

Acheisarea tacita consta in executarea de bun voie a hotararii judecatoresti data impotriva acestei parti.

67.Tranzactia.NotiuneTranzactia reprezinta actul juridic prin care partile finalizeaza un proces in curs,

prin concesii reciproce, constand in renuntari la pretentii/prestatii noi, savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de catre cealalta parte la dreptul litigios.

68.Tranzactia.ProceduraIn materie procedurala intereseaza in speciala tranzactia judiciara, ca act juridic

inchieat de catre parti in fata instantei de judecata, prin care acestea arata ca doresc sa stinga litigiul existent intre ele aratand care sunt punctele asupra carora s-au inteles si pe care urmeaza sa le prinda in conventia lor.

Instanta va lua act de tranzactia partilor, constata prin inscris, printr-o hotarare de expedient al carei dispozitiv il va constitui cuprinsul actului dintre parti.

Hotararea se da fara drept de apel, putand fi atacata numai cu recurs, pentru motive procedurale de forma.

69.Cai de atac impotriva hotararii de expedientInstanta va lua act de tranzactia partilor, constata prin inscris, printr-o hotarare de

expedient al carei dispozitiv il va constitui cuprinsul actului dintre parti.Hotararea se da fara drept de apel, putand fi atacata numai cu recurs, pentru

motive procedurale de forma.70.Pronuntarea hotararii.DeliberareaPentru a pronunta o solutie , dupa incheierea dezbaterilor judecatorii se retrag

pentru deliberare.Ei vor chibzui in secret in camera de consiliu, procedand dupa prevederile art.256 si urm.C.proc.civ. presedintele adunand parerile tuturor judecatorilor, incepand cu cel mai nou in functie si terminand cu el.

Pronuntarea se va face de catre aceeasi judecatori care au judecat pricina in fond, cu exceptia cazului cand a fost suspendat unul dintre ei din functie/a pierdut calitatea de magistrat, caz in care cauza se va erpune pe rol cu citarea legala a partilor pentru a se putea pune concluzii in fata unui complet legal constituit.

Cand instanta are nevoie de timp pentru deliberare, pronuntarea se va putea amana pentru un termen ce nu va depasi 7 zile.

Dc.nu se poate constitui majoritatea pricina se va judeca in complet de divergenta, in aceeasi zi/in cel mult 5 zile.Completul de divergenta se constituie prin intriducerea unui al treilea judecator aflat pe lista de permanenta in ziua in care s-a ivit conflictul de divergenta.

Dc se ajunge la constituirea compeltului de divergenta se va relua judecata numai asupra punctelor falte in divergenta.

Dc.si dupa constituirea completului de divergenta, sunt mai mult de doua pareri, judecatorii ale caror opinii se aproprie cel mai lult sunt datori sa se uneasca intr-o singura parare/vor putea sa revin asupra parerii avute initial.

71.Pronuntarea hotararii.MinutaDupa pronuntarea solutiei se intocmeste dispozitivul hotararii, care se va semna

de catre judecatori sub sanctiunea nulitatii, iar daca exista si opinie separate se va arata si aceasta.Dispozitivul hotararii, numit minuta, va fi scris de unul dintre membrii completului de judecata pe cerera de chemare in judecata/pe verso-ul ultimei incheiri, ori in functie de dimensiunile sale pe foi separate ce se vor atas obliatoriu la dosar.

10

72.Hotararea judecatoreasca.NotiuneHotararea judecatoreasca reprezinta actul jurisdictional final al procesului,

obiectivul urmarit de parti, prin care se solutioneaza litigiu dintre acestea pronuntandu-se o solutie.

73.Hotararea judecatoreasca.ContinutIndiferent de felul hotararii aceasta trebuie sa cuprinda:-numele, domiciliul/resedinta partilor-clitatea in care s-au judecat-numele mandatarilor sau reprezentantilor legali si al avocatilor-obiectul cererii si sustinerile in prescurtare ale partilor cu aratarea dovezilor-concluziile procurorului, daca acesta participa la judecata civila-motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei, precum si cele

pentru care s-au inlaturt cererile partilor-dispozitivul-calea de atac si termenul in care se poate exercita-aratarea ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica-semanturile judecatorilor si grefierului, iar in cazul conflictelor de munca in fond

si ale asitentilor judiciari.74.Hotarari definitive si hotarari irevocabileSunt hotarari definitive cele date in prima instanta fara drept de apel, cele date in

prima instanta neatacate cu apel/chiar atacate cu apel, daca judecata acesteia s-a perimat ori cererea de apel a fost respinsa/anulata, hotararile date in apel, precum si orice alte hotarari care nu mai pot fi atacate cu apel.

Sunt hotarari irevocabile :hotararile date in prima instanta, fara drept de apel nerecurate, hotararile date in prima instnata care nu au fost atacate cu apel, hotararile date in apel nerecurte, hotararile date in recurs chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul cauzei, orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

75.Sentinte si deciziiHotararile prin care se rezolva fondul cauzei in prima instanta se numesc sentinte

iar hotararile prin care se solutioneaza apelul, recursul precum si recursul in interesul legii se numesc decizii.

76.Hotarari executorii si hotarari neexecutoriiDc.hotararea este obtinuta intr-o actiune in constatare ea nu poate fi pusa in

executare, dispozitivul sau nefiind susceptibil de aceasta prin natura lui, el constand in existenta/neexistenta unei situatii de drept care nu se poate adduce la indeplinire faptic, mai ales datorita caracterului subsidiar al actiunii in constatare fata de actiunea in realizarea dreptului.Hotararile date in realizarea dreptului de regula, se pot aduce la indeplinire prin executare silita, datorita faptului ca prin intermediul lor instanta oblige la o actiune/o titudine concreta, nu constta o situatie numai in scopul stabilirii de care parte este dreptatea.

77.Redactarea hotarariiRecactarea hotararii, cu aratarea motivelor de fapt si de drept care intemeiaza

solutia instantei se va face in maximum 30 de zile de la pronuntare.Redactarea va reveni unuia dintre membrii completului de judecata desemnat de presedintele instantei.

Hotararea se va redacta in doua exemplare originale, dintre care unul se va aseza la dosarul cauzei iar celalalt se va depune spre conservare la mapa de hotarari a instantei

11

respective.Pentru judecatorii presedintele va putea incuviinta ca locul celui de al doilea exemplar al sentintei sa se treaca intr-un registru dispozitivul acesteia care se va semna de catre judecatorii care au judecat si de catre grefier.

78.Comunicarea hotarariiHotararea se va comunica partilor in copie numai daca aceasta este necesar pentru

curgerea termenului unei cai de atac, deoarece conform art.102 C.proc.civ termenul curge de l comunicarea hotararii.Dc. calea de atac se va exercita conform dispozitiilor legale de la pronuntarea hotararii comunicarea se va face partilor doar dupa ce se declara calea de atac, aceasta hotarare fiindu-le necesara pentru motivarea caii de atac.Dc.partile nu au declarat calea de atac de la pronuntare dupa cerinta legii, hotararea nu li se va mai comunica daca a expirat termenul de declarare a caii de atac si aceasta nu a fost exercitata de catre nici o parte.

In privinta comunicarii hotararii in raport cu termenul de motivare a acesteia legea cuprinde o disensiune, constand in aceea ca se cere sa se faca comunicarea hotararii in 7 zile de la pronuntare, iar motivarea trebuie facuta in maxim 30 de zile de la pronuntare.

Termenul de 7 zile este un simplu termen de recomandare. 79.Cheltuieli de judecata.Conditii de acordarePentru a se acorda cheltuieli de judecata acestea trebuie sa fie solicitate de catre

parte, prin cererea de chemare in judecata, prin intampinare sau prin cererea reconventionala.

O alta conditie ce trebuie sa existe pentru acordarea cheltuielilor de judecata, este acea ca nu este suficient a se solicita fiind nevoie sa fie si dovedite aceste cheltuieli de judecata.

Pentru a se acorda cheltuieli de judecata este necesar ca partea care solicita sa fi castigat procesul, iar nu sa fie cazuta in pretentii.

80.Cheltuieli de judecata.Modul de suportare in caz de pluralitate subiectivaIn cazul cooparticiparii procesualeactive, pasive sau mixte, instanta va aprecia

obligarea la plata cheltuielilor de judecata in raport cu interesul care il are fiecare parte si in raport de cu natura raportului juridic de drept substantial dintre parti.Daca sunt mai multi reclamanti si mai multi parati din care unii coobligati/obligati solidar in raportul de drept civil instanta va putea dispune ca suportarea cehltuielilor de judecata sa se faca in solidar, in parti divizibile egale/proportioinal cu cheltuielile de judecata determinate de catre acea parte.

81.Compensarea cheltuielilor de judecata82.Autoritatea de lucru judecat.ConditiiPentru a exista autoritate de lucru judecat legea civila cere ca intre cele doua

cereri sa existe tripla identitate de :parti, obiect si cauza.In notiunea departi se vor incadra nu doar partile propriu-zis ci si succesorii lor

universali si cu titlu universal, iar in anumite situatii si creditorii chirografari si succesorii cu titlu particular.S-a decis ca exista identitate de parti daca al doilea proces se poarta intre aceleasi persoane, chiar daca au calitati inversate.

Exista identitate de obiect daca cele doua cereri vizeaza acelasi drept si acelasi bun asupra caruia poarta dreptul respectiv.Daca dreptul invocat asupra bunului este diferit nu va exista identitate de obiect si dupa anumite solutii nici de cauza.

12

Al treilea aspect asupra caruia trebuie sa existe identitate intre cele doua cereri este cauza, in sensul de cauza a dreptului pretins in judecata, iar nu cauza a actiunii, care const in atitudinea paratului contrarie continutului dreptului subiectiv al reclamantului.

83.Autoritatea de lucru judecat.InvocareAutoritatea de lucru judecat poate fi invocata de catre parti sau de judecator din

oficiu in orice stare a pricinii.Faptul c cel mai important efect al unei hotarari judecatoresti se infatiseaza sub forma unei prezumtii nu trebuie sa sa conduca l ideea ca acesta isi pierde din importanta ci este cert ca pe aceasta cale se pune la dispozitia partii/judecatorului un instrument probator util, prin care sa se lamureasca aspectul solutionarii aceleiasi cauze prinintermediul instantei.

84.Autoritatea de lucru judecat si litispendenta85.Autoritatea de lucru judecata a hotararii din materie penala in raport cu

instanta civilaArt.21 C.proc.pen.arata ca hotararea instantei penale are autoritate de lucru

judecat in fata instantei civile in ceea ce priveste fapta, persoana care a savarit-o si vinovatia acesteia.

86.Hotararea ca act autenticDesi nu exista un temei expres pentru care sa se declare hotararea judecatoreasca

ca act autentic, aceasta indeplineste cerintele art.1117 C.civ. fiind data de catre o persoana competenta sa functioneze in locul unde actul s-a facut si cu respectarea solemnitatilor cerute d lege.Regimul juridic al hotararii judecatoresti este acela al actului authentic, ale carui mentiuni facute dupa constatarile proprii ale judecatorului nu pot6 fi combatute decat prin inscrierea in fals.

87.Hotararea cu efecte retroactiveIn cele mai multe cazuri hotararea produce efecte pentru trecut, cu exceptia

situatilor in care prin acestea se consfintesc situatii juridice noi,constituidu-se drepturi cu efecte numi ex nunc.Asemenea cazuri, in care hotararea judecatoreasca produce efecte pentru trecut sunt :hotararea prin care s-a dispus desfintarea unui act si repunerea partilor in situatia anterioara, in cazul unor datorii scadente, in care debitorul a fost pus de drept in intarziere, se va stabili plata dobanzii de la scadenta.

88.Solutionarea laturii civile de catre instanta penalaCand instanta penala, solutionand actiunea civila o respinge pe motiv ca fapta nu

exista sau nu a fost savarsita de catre inculpat, nu se va mai putea apela la instanta civila pentru despagubiri.Daca insa instanta penala nu acorda despagubiri pentru ca apreciaza cauzele de achitare sau incetare a procesului penal ca incompatibile cu acestea, partea interesata se va putea adresa instantei civile, care va tine cont de ceea ce a statuat instanta penala asupra faptei, faptuitorului sau vinovatiei acestuia.

89.Nesolutionarea actiunii civile de catre instanta penalaDaca instanta penala nu solutioneazalatura civila evident nu exista autoritate de

lucru judecat, partea interesata putand sa se adreseze instantei civile, insa dezlegarile date de instanta penala asupra faptei, faptuitorului si vinovatiei acestuia vor intra in autoritate de lucru judecat in fata instantei civile.

90.Investirea cu formula executoriePentru a deveni titlu executoriu, pe langa cerinta ca hotararea sa fie definitiva sau

irevocabila este nevoie si de investirea cu formula executorie, procedura care urmeaza dispozitiile art.374 si 269 C.proc.civ.In acest scop se formuleaza o cerere de investire cu

13

formula executorie, catre prima instanta care a pronunta hotararea si care verifica daca aceasta este definitiva si daca indeplineste cerintele legale de forma pentru o hotarare judecatoreasca.Daca este incuviintata cerera de investire cu formula executorie pe hotarare se va mentiona o formula sacramentala, care consta intr-un ordin dat de Presedintele Romaniei tuturor agentilor dministrativi si ai fortei publice de a executa hotararea.

In anumite cazuri prevazute de lege hotararea sau incheierea nu mai trebuie investita cu formul executorie, ele constituind titlu executoriu de drept, in virtutea unei prevederi a legii.Este cazul incheierilor executorii provizoriu si al altor hotarari sau inscisuri care se executa fara formula executorie.

91.Executarea vremelnica de dreptSunt executorii de drept hotararile care privesc :plata salarilor sau a altor drepturi

izvorate din raporturile de munca, precum si a unor sume cuvenite somerilor ; despgubirile pentru accidente de munca ; rente ori sume de bani datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii, precum si pensii acordate in cadrul asigurarilor sociale ; despagubirile pentru caz de moarte sau vatamare a integritatii corporale ori sanatatii, daca despagubirile s-au acordat sub forma de prestatii banesti periodice ; reparatii grabnice ; punerea si ridicarea pecetilor ori facerea inventarului ; pricinile privitoare la posesiune ;hotararile partiale, date pe baza recunoasterii paratului ;in orice cazuri in care lega arata ca hotararea este executorie de drept.

92.Executarea vremelnica incuviintata de catre instantaInstanta poate incuviinta executarea unei hotarari care nu este definitiva, sub

conditia ca aceasta sa nu priveasca stramutarea de hotare sau de lucrari avand o asezare fixa sau inscrieri ori radierea din cartea funciara.De asemenea instanta va incuviinta cererea de executare numai daca va gasi aceasta de cuviinta fata cu temeinicai vadita a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau cu pericolul vadit de intarziere.

93.Suspendarea executiei vremelniceOdata incuviintata executia vremelnica se va putea cere de catre partea adversa

suspendarea executarii, numai cu dare de cautiune.Cererea se va putea face odata cu apelul sau in tot cursul judecatii acestuia si se depune la prima instanta sau la instanta de apel, in acest din urma caz atasandu-se copie de pe dispozitivul hotararii.

In orice caz, pana la solutionarea cererii de suspendare, suspendarea se va putea incuviinta vremelnic prin ordonanta presedintiala, cu dare de cautiune si evident cu indeplinirea cerintelor art.581 C.proc.civ.

94.Indreptarea erorii materiale din hotarare.IpotezeIndreptarea erorii materiale consta in inlaturarea oricaror erori/omisiuni cu privire

la numele, calitatea si sustinerile partilor/a celor de calcul strecurate in incheieri/hotarari.95. Indreptarea erorii materiale din hotarare.Procedura de solutionareIndreptarea erorii materiale se efectueaza la cerer sau din oficiu, prin inchiere data

in camera de consiliu, cu citarea partilor daca instanta considera necesar, in functie de cum are/nu nevoie de unele lamurir de la acestea.Hotararile se vor indrepta pe ambele exemplare originale si la cerera partii se va face mentiune si pe exemplarele comunicate partilor.

96.Lamurirea dispozitivului.IpotezeProcedura lamuririi prevederilor legate de intelesul, intinderea sau aplicarea

dispozitivului hotararii, sau daca acesta cuprinde dispozitii potrivnice.Aceasta procedura

14

are in vedere cazurile in care dispozitiile aceleaisi hotarari sunt contradictorii si nu se pot duce la indeplinire.

97.Completarea hotararii.Termenul de introducere a cereriiReprezinta procedura care urmareste acoperirea omisiunilor instantei de judecata

de a se pronunta asupra unor aspecte solicitate de catre parti.Completarea se face la cererea persoanei interesate, formulata in termenul in care

se poate declara apel sau recurs, impotriva aceleiasi hotarri,iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare.

98.Cai de atac de reformareCaile de atac de reformare sunt acele cai de atac, prin care se realizeaza controlul

judiciar si care sunt solutionate de instantele superioare. 99.Cai de atac de retractareCare se adreseaza instantelor care au pronuntat solutia respectiva si care vizeaza

retragerea propriei hotarari si pronuntarea alteia legale :contestia in anulare si revizuirea.100.Cai de atac ordinareCaile de atac ordinare sunt acelea care se pot exercita de catre partea interesata

fara a fi nevoie sa se incadreze in anumite motive strict prevazute de lege.Din aceasta categorie face parte apelul.

101.Cai de atac extraordinareCaile extraordinare de atac sunt acelea care pot fi exercitate de catre partea

interesata numi in cazurile si conditiile reglementate expres de normele procesuale.Se incadreaza aici :recursul, contestati in anulare, revizuirea si recursul in interesul legii.

102.Controlul judiciarPrin control judiciar se intelege posibilitatea instantelor judecatoresti superioare

de a verifica legalitatea si temeinicai hotararilor pronuntate de instntele judecatoresti inferioare iar daca gasesc necesr de a le casa, respectiv modifica pe cele pe care le considera nelegale si netemeinice.

103.Controlul judecatorescControlul judecatoresc desemneaza posibilitatea instantelor judecatoresti de a

verifica leglitatea si temeinicia unor acte cu sau fara caracter jurisdictional, emise de organe din afara sistemului judiciar.

104.Apelul.NotiuneApelul este o cale de atac ordinara, de reformare, devolutiva si suspensiva de

executare prin care partea interesata poate invoca orice nemultumiri fata de hotararea pronuntata de catre instanta de judecata.

105.Competenta de drept comun in solutionarea apeluluiIn general orice hotarare poate fi atacata cu apel, iar acolo unde legiuitorul a

considerat ca se impune suprimarea lui a aratatat-o expres.Art.282 C.proc.civ.reglementeaza regula, conform cu care hotararile date in prima instanta la judecatorie si la tribunal sunt supuse apelului, la tribunal respectiv la curtea de apel.

106.Competenta speciala in materie de apelCompetenta speciala in materie de apel revine Curtii de Apel cf.art.3 alin.2

C.proc.civ.107.Obiectul apelului

15

Obiectul apelului il constituie dispozitivul hotatarii judecatoresti, deoarece in cazul in care dispozitivul este favorabil partii, acesta nu are are interes sa exercite cale a de atac.

108.Subiectele apeluluiIn regula generala apelul poate fi exercitat numai de catre partile procesului, sau

de succesorii lor in drepturi, ori de cei care reprezinta drepturile persoanelor incapabile.Apelul se exercita si de catre cei care au devenit parti in proces pe parcursul derularii acestuia, sum sunt :intervenientii, chematii in judecata sau garantie, cei aratati ca titularii ai dreptului.

In afara de partile procesului, in unele situtii expres prevazute de lege si alte persoane pot declara apel.Este cazul succesorului particular al unui drept dobandiitor dupa pronuntarea sentintei in prima instanta si anteriror scurgeri termenuluide apel, creditorul chirografar care exercita actiunea oblica in numele debitorului sauprocurorului care chiar daca nu a luat parte la judecarea pricinii poate sa exercite calea de atac impotriva hotararii, cu exceptia celor date in cauze strict personale.

109.Termenul de apel.IntrerupereTermenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel si

prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea hotararii.In cazul decesului partii, intervenit in termenul de apel, se va efectua o noua comunicare a hotararii la cel din urma domiciliu al defunctului, pe numele mostenirii si fara ase arata numele si calitatea fiecarui mostenitor, ir termenul de apel va curge de la daa acestei din urma comunicari.

110.Termenul de apel.Momentul in care incepe sa curgaTermenul de apel este de 15 zile si curge de la comunicarea hotararii primei

instante, afara de cazurile in care legea dispune altfel.Cf.art.102 C.proc.civ. termenul curge de la data la care partea a solicitat comunicarea hotararii, cf.art.284 alin.2C.proc.civ. conform cu care termenul curge de la momentul primirii somatiei de executare silita.

111.Depunerea cererii de apelCererea de apel se depune sub sanctiunea nulitatii la instanta a carei hotarare se

ataca, care va inainta instantei de apel dosarul cauzei impreuna cu toate apelurile facute impotriva hotararii dupa ce se implineste termenul de apel pentru toate partile.Daca insa, odata cu apelul a fost solicitata si suspendarea executarii hotararii primei instantae, apelul va fi trimis de inadata instantei competenta sa judece cerera de suspendare.

112.Cuprinsul cererii de apelCererea de apel, ca orice cerere prin care se sesizeaza instanta de judecata va

cuprinde :numele, domiciliul sau resedinta partilor, iar pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, iar dupa caz, numarul de inmatriculare in regsitraul comertului sau in registrul de inscriere al persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.Sub sanctiunea nulitatii trebuie sa se arate si numarul hotararii atacate si semnatura partii.De asemenea va mai cuprinde si motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza precum si dovezile pe care se sprijina.

113.Nemotivarea apelului si motivarea tardiva

16

114.Efectele cererii de apelCererea de apel investeste instanta de apel cu judecarea acestuia, ceea ce

reprezinta o noua judceata in fond(efectul devolutiv al apelului) si totodata produce efecte suspensive asupra hotararii atacate-care contureaza ideea ca hotararea care este susceptibila de apel nu este inca executorie.O sentinta neapelata inca sau care este atacata cu apel nu poate fi pusa in executare inainte de solutionarea apelului, afara de cazurile prevazute de lege.

115.Probele in apelInstanta de apel va putea sa judece pe baza probelor administarte la prima instanta

sau dimpotriva, daca considera necesar, va putea administra alte dovezi noi, cerute de catre parti su chiar dispune de catre instanta din oficiu, pe baza rolului sau activ.

Necesitatea administrarii acestor probe noi va putea rezulta atat din cerera de apel sau din intampinare, cat si din dezbaterile purtate in fata instantei de apel.Instanta va putea incuviita probe noi atat in baza cererii introductive de instanta cat si daca din dezbaterile purtate in fata sa se desprinde concluzia ca probele deja administrate nu sunt suficiente.

116.Cereri noi in apelIn apel sunt admise cereri de dobanzi, rate sau venituri ajunse la termen si din

orice alte despgubiri care s-au ivit dupa darea hotararii primei instante.Totodata in apel se va putea invoca pentru prima data compensatia legala.

117.Solutii in apelDupa judecarea apelului instanta va pronunta solutia, care poate fi de admitere a

apelului sau dimpotriva de respingere a a cestuia.Instanta admitand apelul va putea schimba in tot sau in parte hotararea atacata,

fara a putea crea apelantului in propria sa cale de atac o situatie mai grea.Solutiile date de instnata de apel sunt diferite in raport de cum prima instanta a

judecat sau nu fondul procesului, apelul fiind o cale de atac devolutiva.Dc.prima instanta a respins actiunea pe baza unei exceptii peremptorii, fara a intra

in cercetarea fondului, sau daca a anulat actiunea, fara a intra in cercetarea fondului cauzei, instanta de apel, gasind apelul intemeiat, va desfiinta hotararea atacata si va trimite cauza sper rejudecare primei instante.

Instanta de apel va trimite spre rejudecare daca judecata in prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului.

118.Non reformation in pejus.NotiuneNon reformation in pejus-neagravarea situatiei in propria cale de atac-recurentului

nu i se poate inrautati situatia in propria cale de atac, atat vreme cat aceasta eset si singura exercitata, cu exceptia cazului in care el consimte la aceasta, facand acte de dispozitie asupra drepturilor procesuale sau subiective.

119.Calificarea caii de atac a recursului

120.Competenta de drept comun in materie de recursIn conformitate cu disp.art.3 alin.3 Cod procedura civial, competenta de drept

comun in materie de recurs revine Curtiilor de Apel.121.Competenta speciala in materie de recurs

17

In materie de recurs competenta speciala revine Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in conformitate cu dispozitiile art.4 alin.1 Cod procedura civila.

122.Obiectul recursuluiPot fi atacate cu recurs :hotararile date far drept de apel, cele date in apel si

hotararrile altor organe cu activitate jurisdictional pentru care legea prevede aceasta cale de atac.Recursul se declara si impotriva incheierilor premergatoare dar numai odata cu atacarea hotararii de fond, cu exceptia cazurilor in care legea prevede ca anumie incheiri sunt susceptibile de recurs separat.

123.Subiectele recursuluiRecursul poate fi exercitat de catre orice parte din proces, inclusiv de catre

procuror, chiar daca nu a participat la judecarea cauzei in prima instanta sau in apel.124.Termenul de recurs.IntrerupereTermenul de recurs se intrerupe in aceleasi conditii in care se intrerupe termenul

de apel, art.316 C.proc.civ. facand trimitere la toate dispozitiile care reglementeaza apelul, care se aplica si recursului in masura in care nu sunt incompatibile cu prevederile sale speciale.

125.Termenul de recurs.Momentul in care incepe sa curgaTermenul de recurs este de 15 zile si incepe sa curga de la comunicarea hotararii

atacate, daca legea nu dispune altfel.In materie de perimare termenul de recurs este de 75 zile si curge de la

pronuntarea hotararii, impotriva hotararii de declinare de competenta se poate exercita recurs in terme de 5 zile de la comunicare, in materia ordonantei presedentiale recursul se face in 5 zile de pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare dc hotararea a fost data fara citarea partilor ; in cazul divortului termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la comunicarea hotararii atacate ;art.57 L.64/1991 privind brevetele de inventie arata ca hotararea Comisie de reexaminare din cadrul O.S.I.M. este supusa recursului in 3 luni de la comunicare.

126.Motivarea recursului.TermenIn cazul in care cererea de recurs nu cuprinde motivele de recurs sau in care nu

cuprinde toate mentiunile necesare, termenul de recurs va fi prelugit cu 5 zile pentru depunerea motivelor de recurs/refacerea cererii.

127.Cererea de recurs.ContinutCererea de recurs trebuie sa cuprinda acelasi mentiuni ca si cerera de apel,

respectiv va cuprinde : :numele, domiciliul sau resedinta partilor, iar pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, iar dupa caz, numarul de inmatriculare in regsitraul comertului sau in registrul de inscriere al persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar.Sub sanctiunea nulitatii trebuie sa se arate si numarul hotararii atacate si semnatura partii. Va cuprinde inclusiv motivele, mai putin in cazul in care recursul a fost declarat inainte de cunoasterea motivarii hotararii atacate, cand se vor depune dupa comunicrea hotararii.

128.Depunerea cererii de recursCererea de recurs se depune sub sanctiunea nulitatii la instanta a carei hotarare se

ataca.Dupa implinirea termenului de recurs pentru toate partile, instnata a carei hotarare este recurata va inainta dosarul instantei superioare, impreuna cu toate dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii.

129.Efectele cererii de recurs.Enumerare

18

Principalul efect al cererii de recurs il constituie efctul nesuspensiv de executare ceea ce atrage necesitatea ca partile sa solicite suspendarea executarii hotararii recurate.

130.Suspendarea executarii hotararii atacate cu recursLa cererea partii interesate instanta poate dispune suspendarea executarii, insa

numai cu darea de cautiune.Suspendarea executarii se poate solicita si prin intermediul ordonantei

presedentiale cu dare de cautiune in cuantum de 10% din valoarea obiectului cererii/500 lei pentru cereriile neevaluabile.

Dupa acordarea suspendarii, instant de recurs poate reveni oricand asupra suspendarii acordate, cautiunea acordandu-se recurentului de indata, dc.intimatul nu urmareste obligarea primului la plata de despagubiri pentru prejudiciile cauzate in urma executarii silite.

131.Motive de casarePentru motivele prevazute de art.304 pct.1-5 C.proc.civ. :-cand instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale ;-cand hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea

in fond a pricinii ;-cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante ;-cand instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti;-cand prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub

sanctiunea nulitatii de art.105 alin.2.Precum si atunci cand instanta inferioara a solutionat procesul fara a intra in

cercetarea fondului, sau modificarea hotararii nu este posibila, fiind necesara administrarea de probe noi, instanta de recurs va casa hotararea instantei inferioare.

132.Motive de modificareInstanta va modifica hotararea pentru motivele reglementate de art.304 pct.6-9

C.proc.civ. :-daca instanta a acordat mai mult ce s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut ;-cand hotarare nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cuprinde motive

contradictorii ori straine de natura pricinii ;-cand instanta, interpretand gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura

ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia ;-cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu

incalcarea/aplicarea gresita a legii.133.Judecarea recursuluiDupa ce primeste cererea de recurs si dosaru, presedintele sectiei stabileste termen

de judecata si comunicarea motivelor de recurs.Intampinarea intimatului trebuie depusa cu 5 zile anterior termenului de judecata.La judecata recursului compeltul este format din 3 judecatori.La termenul de judecata, instanta va da cuvantul mai intai recurentului, apoi

intimatului si pe urma procurorului, cu exceptia cazului in care acesta este parte principala sau recurent si va vorbi primul.

In recurs nu se pot administra probe noi cu exceptia inscrisurilor.Prin inscris nou va trebui inteles orice act emanand de la parti sau de la un tert, care ar fi putut influenta solutia in cauza daca ar fi fost folosite de instanta a carei hotarare se ataca pe calea recursului.

19

134.Probele in recursIn recurs nu se pot administra probe noi cu exceptia inscrisurilor.Prin inscris nou

va trebui inteles orice act emanand de la parti sau de la un tert, care ar fi putut influenta solutia in cauza daca ar fi fost folosite de instanta a carei hotarare se ataca pe calea recursului.

135.Casarea cu retinere spre rejudecareCand instanta de recurs constata propria competenta, dupa casarea hotararii atacte,

ea va solutiona cauza in fond, in prima instanta sau apel, dupa competenta.136.Trimiterea spre rejudecare.CazuriHotararea va fi casata si trimisa spre rejudecare la aceeiasi instanta dc. se constata

ca :instanta inferioara a solutionat procesul fara a judeca fondul acestuia, ori daca judecata s-a facut in lipsa unei parti vcare nu a fost legal citata nici la administrarea probelor nici la dezbateri.

137.Inalta Curte de Casatie si Justitie investita cu solutionarea recursului138.Solutii in recursInstanta va putea admite sau va putea respinge recursul.De asemenea il va putea

anula.Dc. instanta admite recursul, in functie de motivele invocate si gasite ca

intemeiate, ea va pronunta o solutie de casare sau de modificare a hotararii atacate.Atunci cand instanta de fond a solutionat procesul fara a cerceta fondul atunci va

casa hotrarea atacata si va trimite cauza spre rejudecare instantei inferioare, care a pronuntat-o.

Pentru motivele reglementate de art.304 pct.6-9 C.proc.civ. instanta va modifica hotararea atacata.

Atunci cand recursul se admite atat pentru motive care atrag casarea cat si pentru motive care atrag modificarea, instanta va proceda la casarea hotararii atacate in totalitate pentru a asigura o judecata unitara.

Casarea poate fi totala sau partiala, instanta de recurs precizand in hotararea ce o va pronunta care sunt elementele hotararii atacate, care se mentin.

139.Contestatia in anulare de drept comun.Notiune si cazuriContestatia in anulare este acea cale extraordinara de atac, de retractare si

nesuspensiva de executare care se poate exercita numai impotriva hotararilor irevocabile, pentru motivele expres prevazute de lege.

Contestatia de drept comun este o forma a contestatiei in anulare care se poate exercita impotriva unei hotarari irevocabile pentru doua motive :daca procedura de chemare a partii, pentru ziua cand a avut loc judecarea pricinii, nu a fost indeplinita potrivit cerintelor legale si daca hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea normelor de ordine publica privitoare la competenta.

140.Contestatia in anulare speciala.Notiune si cazuriContestatia in anulare speciala reglementata de art.318 C.proc.civ.vizeaza

situatiile in care hotararea instantei de recurs:este rezultatul unei greseli materiale, respectiv daca instanta de recurs respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare.

141.Suspendarea executarii in contestatia in anulare

20

Instanta investita cu solutionarea contestatiei in anulare poate dispune motivat suspendarea executariihotararii a carei anulare se cere, dar numai dupa plata unei cautiuni stabilite de instanta.Asupra cererii de suspendare a executarii instanta se pronunta prin incheiere care poate fi atacata separat cu recurs.In cazuri urgente suspendarea executarii se poate cere si fara citarea partilor, pana la solutionarea cererii de suspendare, in conditiile art.403 alin.3 si 4 C.proc.civ.

142.Revizuirea.NotiuneRevizuirea este acea cale de atac extraordinara, de retractare si nesuspensiva de

executare prin care se tinde la schimbarea unei hotarari judecatoresti definitive, in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.

143.Revizuirea.Termen de exercitareTermenul de revizuire este de o luna si va curge diferit in functie de motivul de

revizuire invocat.Pentru cazurile prevazute la punctele 1,2 si 7 alin.1 ale art.322

C.proc.civ.termenul curge de l comunicarea hotararii definitive, iar dc.hotararile au fost date de instantele de recurs dupa evocarea fondului, de la pronuntarea acestora de catre instanta de recurs.

Pentru motivul prevazut la pct.7 este de o luna si curge de la pronuntarea ultimei hotarari.

Cererea de revizuire intemeiata pe art.322 pct.9C.proc.civ.se depune in termen de 3 luni de la data la care hotararea CEDO a fost publicata in M.Of.al Romaniei.

In situatia prevazuta de pct.3 al art.322 C.proc.civ.termenul cureg de la cel din urma act de executare.

Pct.4-termenul curge din ziua in care partea a luat cunostinta despre hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului, martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat ca fals inscrisul.

In cazul descoperirii de inscrisuri doveditoare determinante pentru pricina termenul de o luna curge de la data la care s-au descoperit inscrisurile sau din ziua in care partea interesata a lut cunostinta de hotararea desfiintata sau modificata pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

Pct.6-termenul curge de la data la care s-a facut comunicarea hotararii definitive catre stat ori celelalte persoane de drept public sau de utilitate publica.In cazul incapabilor, termenul de revizuire este de 6 luni si curge de la data la care s-a reintors disparutul, respectiv de la momentul dobandirii capacitatii.

Pct.8-termenul este de 15 zile si se socoteste de la data incetarii impiedicarii de a participa la judecata, situatia reprezentand un caz particular de repunere in termen.

144.Revizuirea.ObiectSunt suspuse revizuirii hotarariile judecatoresti ramase definitive prin neapelare

sau instanta de apel, precum si in hotararile instantei de recurs care evoca fondul cauzei.Revizuirea este o cale de atac acre vizeaza starea de fapt retinuta in hotarare in

urma judecatii si vizeaza numai hotarariile definitive.145.Revizuirea pentru hotararii contradictoriiDc.exista hotarari potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade diferite,

in una si aceeasi pricina, intre aceeasi pricina, avand aceiasi calitate.Ac.dispozitie se aplica si cand hotararile sunt date de instante de recurs.Dc.una

dintre instante este ICCJ-ul revizuirea se va judeca de aceasta instanta.

21

Pt. Depunerea unei cereri de revizuire intemeit pe acest motiv tb.indeplinite anumite conditii :sa existe 2 hotarari contradictorii, date in acelasi litigiu, intre aceleasi parti, avand acelasi obiect si intemeiat pe aceeasi cauza.

146.Revizuirea pentru fapte penale savarsite de un participant la procesDc.un judecator, martor sau expert care a luat parte la judecata a fost

condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau dc.hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat ca fals in cursul sau in urma judecatii se poate solicita revizuirea hotararii in cauza.Totodata revizuirea se poate cere si dc.un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta.

In acest caz hotararea de condamnare a participantului din proces trebuie sa fie irevocabila, nefiind suficienta simpl punere in miscare a actiunii penale.

147.Revizuirea pentru inscrisuri noiDc.dupa darea hotararii, s-au descoperit inscrisuri doveditoare, retinute de partea

potrivnica sau care nu au putut fi inftisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor, ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.

Inscrisul trebuie sa fie nou, sa fi existat la data cand a fost pronuntata hotararea, sa nu fi putu fi produs in procesul respectiv si sa fie determinant pentru solutia procesului.

148.Revizuirea determinata de pronuntarea unei hotararii de catre CEDODc.CEDO a constatat o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale

datorata unei hotarari judecatoresti, iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii respective.

149.Competenta in materie de revizuireCererea de revizuire se depune la instanta care a pronuntat hotararea definitiva si

care se solicita a fi revizuita.Dc.hotararea primei instante a ramas definitiva prin neapelare, cererea de revizuire se va indrepta la aceasta instanta.Revizuirea se va depune la instanta de apel dc.hotararea a ramas definitiva prin admiterea apelului si modificarea hotararii primei instante sau in instanta de recurs prin respingerea, anularea sau perimarea recursului.

150.Suspendarea executarii de catre instanta de revizuireSi in cazul revizuirii instanta de revizuire poate acorda suspendarea executarii

hotararii atacate sub conditia depunerii cautiunii la dispozitia instantei.De asemenea, pentru cazurile urgente se poate acorda suspendarea executarii si in baza ordonantei presedentiale.

151.Solutii in revizuireDc.instanta incuviinteaza cerere de revizuire ea va schimba, in tot sau in parte,

hotararea atacata, iar in cazul hotararilor definitve potrivniceva anula cea din urma hotarare.In fiecare caz, pe hotararea revizuita se va face mentiune despre revizuire in josul paginii.

Pentru motivele de revizuire prevazute de art.322 pct.4,5,6 si 8C.proc.civ., instanta de revizuire dupa ce admite calea de atac va proceda la rejudecarea fondului pronuntand o hotarare.

In cazul pct.7 art.322, instanta va anula a doua hotarare fara sa mai verifice care hotarare este corecta.

152.Recursul in interesul legii.Rol

22

Recursul in interesul legii este un instrument juridic procesual aparaut c urmare a faptului ca s-a resimtit necesitatea abordarii unitare a unor probleme sau aspecte legislative, care erau vazute diferit si intrepretate diferentiat de catre instantele judecatoresti.

153.Recursul in interesul legii.IpotezeIn cazul in care exista chestiuni de drept care au fost solutionate diferit de catre

instantele judecatoresti, procurorul generala al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la propunerea ministrului justitiei, sau colegiile de conducere ale curtiilor de apel, vor solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra chestiunilor in discutie pentru aplicarea unitara a legii pe intreg teritorul tarii.

154.Ordonata presedintiala.UrgentaOrdonanta va putea fi data si fara citarea partilor chiar si atunci cand exista

judecata asupra fondului.Judecata se va face de urgenta si cu precadere.Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mul 48 de ore de la pronuntare.

155. Ordonata presedintiala.VremelniciaOrdonanta este vremelnica si executorie.Instanta va putea hotara ca executarea sa

se fac afara somatie si fara trecerea vreunui termen.A doua condiţie de admisibilitate este a măsura ordonată de instanţă să fie

vremelnică.Această condiţie se află într-o strânsă legătură cu neprejudecarea fondului cauzei.

Ordonanţa preşedenţială este o instituţie pusă la dispoziţia părţilordoar pentru a se lua măsuri provizorii, adică în termenii legii a unor „măsuri vremelnice”, iar nu definitive. Ordonanţa preşedenţială nu are ca scop stabilirea definitivă a drepturilor părţilor şi, tocmai de aceea, partea nemulţumită de măsura luată prin ordonanţă are posibilitatea de a se adresa instanţei, pe calea procedurii de drept comun.

În fapt, ar fi posibil ca măsurile luate pe calea ordonanţei preşedenţialesă rămână definitive, dacă partea împotriva căreia au fost luate, din diverse motive (de ex. convingându-se de justeţea lor), nu mai urmează calea dreptului comun. Această situaţie nu schimbă însă caracterul vremelnic al ordonanţei preşedenţiale, în sensul că există posibilitatea discutării fondului dreptului în instanţa de drept comun, deci ordonanţa îşi va produce efectele până la pronunţarea unei hotărâri pe fond.

Caracterul vremelnic decurge fie din însăşi natrura măsurii luate, fie din cuprinsul ordonanţei care arată expres că aceasta îşi produce efectele numai un anumit timp, de exemplu, pe durata procesului de divorţ.

156. Ordonata presedintiala.Neprejudecarea fonduluiCea de a treia condiţie de admisibilitate a ordonanţei preşedenţiale este ca măsura

luată să nu prejudece fondul dreptului. Această condiţie decurge atât din condiţie refritoare la caracterul vremelnic al măsurtii ce urmează a fi dispusă, cât şi din prevederea legală conform căreia ordonanţa va putea fi dată de chiar şi atunci când există judecată asupra fondului.

Când rezolvă o cerere de ordonanţă preşedenţială, instanţa nu are de cercetat fondul dreptului discutat între părţi, dar, pentru ca soluţia să nu fie arbitrară, va cerceta aparenţa acestui drept. Împrejurarea că dreptul subiectiv este litigios nu împiedică pronunţarea ordonanţei preşedenţiale, întrucât aparenţa de drepteste suficientă pebtru ca

23

instanţa să ordone o măsură urgentă şi vremelnică, urmând ca problema existenţeisau inexistenţei dreptului subiectiv să se rezolve pe calea procedurii de drept conmun, în cadrul unei judecăţi care vizează fondul.

s-a decis că este inadmisibilă cererea prin care propreitaruil unei locuinţe solicită obligarea, pe calea ordonanţei, a celulilalt coproprietar să îi permită accesul în locuinţa respectivă pe care acesta din urmă o foloseşte în exclusivitate, reclamantul-proprietaravând locuinţa asigurată în alt imobil, deoarece nu este vorba de ocrotirea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, iar pentru soloţionarea pretinsului drept sunt necesare verificări de fond.

157. Ordonata presedintiala.Sesizarea instantei158. Ordonata presedintiala.Domeniul dreptului familieOrdonanţa preşedenţială îşi găseşte o eficientă şi amplă aplicaţie în cadrul

raporturilor de dreptul familiei. Adeseori ordonanţa este folosită în procesele de divorţ, chiar legea referindu-se la o atare posibilitate. În acest sens art. 613² C. proc. civ. precizează că: „instanţa, poate lua pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedenţială, măsuri vremelnice cu privire la încredinţarea copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la alocaţia pentru copii şi la folosirea locuinţei”.

Mai mult, unele măsuri vremelnice pot fi luate în baza art. 581 C. proc. civ., chiar dacă între soţi un proces de divoţ. Aşa este, bunăoară, cazul izgonirii di locuinţă a unuia dintre soţi. Pe calea ordonanţei preşedenţiale, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate, se poate obţine: restituirea bunurilor de uz personal sau a celor necesare exercitării profesiei; reintegrarea soţului alungat, eventual şi a copiilor, în locuinţa comună; evacuarea provizorie a soţului tulburent; împărţierea provizorie a folosinţei locuinţei comune; stabilirea unui program provizoriu de vizitare a minorului pânăî la definitivarea procesului privind stabilirea domiciliului minorului etc.

159. Ordonata presedintiala in dreptul comercialÎn materie comercialăDatorită celerităţii cu care se desfăşoară operaţiunile comerciale, există tendinţa

de a se recurge frecvent la proceduar ordonanţei preşedenţiale în materie comercială. Astfel s-a putea recurge la procedura ordonanţei preşedenţiale dacă se solicită:- Oprirea unor acte de concurenţă neloială;- Suspendarea din funcţie a administratorului unei societăţi comerciale;- Încetarea faptelor prin care se împiedică folosirea unui spaţiu comercial;- Permiterea accesului la spaţiile comerciale.În schimb nu s-ar putea obţine pe calea ordonanţei preşedenţiale:- obligarea la plata unor despăgubiri pentru actele de concurenţă neloială

săvârşite; - stabilirea valabilităţii unui contract comercial;- revocarea din funcţie a unui administator al societăţii comerciale;- înregistrarea în registrul de acţiuni a cesiunii unor acţiuni;- stabilirea dreptului de proprietate asupra unor spaţii comerciale;- obligarea unei persoane să se asocieze cu o altă persoană etc160. Ordonata presedintiala in executarea silitaÎn materia executării silite

24

Art. 581, alin. 1 C. proc. civ. permite folosirea ordonanţei preşedenţiale pentru înşăturarea piedicilor ce s.ar ivi cu prilejul unei executări.

De asemenea art. 280, alin. 5 . proc. civ. dispune că suspendarea executării provizorii (vremelnice) poate fi încuviinţată vremelnic şi prin ordonanţa preşedenţială.

Uneori se consideră că pe calea ordonanţei preşedenţiale s-ar putea obţine şi întoarcerea executării slite, însă această soluţie presupune o interpretare mai largă a cerinţelor potrivit cărora măsura ordonată trebuie să aibă caracter vremelnic şi, totoodată, să nu prejudece fondul, dându-se acestor două condiţii de admisibilitate un înţeles special în această materie şi anume până la restabilirea situaţiei anterioare. Menţionăm, că în doctrină, soluţia se propune mai ales în cazurile în care executarea silită a constat în evacuarea sau în predarea unui bun, însă, în ce ne priveşte, apreciem că o asemenea soluţie este totuşi forţată.

În schimb, în mod justificat, s-a decis că nu se poate dispune, pe calea ordonanţei preşedenţiale, anularea formelor de excuatre silită.

161.Refacerea dosarului disparutDc.inscrisurile sau dosarul disparut priveau o pricina in care se pronuntase o

hotarare de catre prima instanta si impotriva careia se facuse apel, aceasta hotarare se va reface dupa cel de al doilea exemplar al hotararii pastrat de instanta;iar daca si acest exemplar ar fi disparut, vor putea folosi la refacere copii legalizate de pe hotarare, ce s-au incredintat partilor sau altor persoane.

In acest scop, instanta va putea dispune sa se faca, din oficiu, publicatii intr-un ziar mai raspandit, cu aratares ca orice posesor al unei copii de pe hotarare sa o depuna la grefa instantei care a ordonat publicatia.

Dc.hotararea nu se poate reface pe cale aratata la alin.1 si 2se va trece la refacerea ei de instanta de apel, potrivit dispozitiilor art.538.

Dc.dosarul, inclusiv hotararea, nu se poate reface potrivit alin.3 instanta de apel va judeca din nou pricina.Pentru judecata din nou a cauzei, partile sunt obligate sa faca dovada ca intre ele a existat litigiul ce face obiectul rejudecarii si ca acesta a fost solutionat prin hotarare judecatoreasca.Dovada se va reface cu inscrisuri sau extrase din registrele ori din alte evidente ale instantei judecatoresti sau ale altor autoritati.

162.Refacerea hotararii disparuteInstanta care a pronuntat hotararea disparuta va proceda in toate cazurile la

refacerea acesteia potrivit dispozitiilor art.538.Dc.in cursul judecatii a fost gasita hotararea disparuta, cererea va fi

respinsa.Dc.ulteriror judecatii hotararea disparuta a fost gasita, hotararea refacuta potrivit dispozitiilor aratate la alin.1 va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o.

163.Divortul.Instanta competentaCererea de divort este de competenta judecatoriei in circumscriptia careia se afla

cel din urm domiciliu comun al sotilor.Dc.sotii nu au avut domiciliu comun sau daca niciunul dintre soti nu mai locuieste in circumscriptia judecatoriei in care se afla cel din urma domiciliu comun, judecatoria competenta este aceea in circumscriptia careia isi are domiciliul paratul, iar daca paratul nu are domiciliul in tara, este competenta judecatoria in circumscriptia caruia isi are reclamantul.

164.Divortul.Sesizarea instantei

165.Divortul.Cererea reconventionala

25

Sotul parat poate sa poate sa faca si el cerere de divort, cel mai tarziu pana la prima zi de infatisare, in sedinta publica, pentru faptele petrecute inainte de aceasta data.Pentru faptele petrecute dupa aceasta data, paratul va putea face cerere pana la inceperea dezbaterilor asupra fondului, in cererea reclamantului.

Cererea paratului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului.

166.Divortul.Intampinarea167.Divortul.Prezenta partilorIn fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca

unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedict de o boala grava, este pus sub interdictie sau are resedinta in strainatate; in aceste cazuri, partile se vor putea infatisa prin mandatar.

168.Divortul.Probele169.Divortul.Masuri provizorii pe cale urgenta170.Cererii accesorii divortuluiIn cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordpartilor, ea va fi semnata

de ambii soti.Atunci cand este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.

Pentru solutionarea cererilor aceesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va pute dispune, atunci cand considera necesar, administrarea probelor necesare.

171.Hotararea de divort.Motivare172.Hotararea d divort.EfectePrincipalul efect al divortului il constituie desfacerea casatoriei.Alte efecte ale

casatoriei se produc cu privire la numele pe care sotii il vor purta dupa divort, atribuirea locuintei, incredintarea minorilor, stabilirea platii alocatiilor, etc.

173.Cai de atac in materia divortuluiTermenul de apel, precum si cel de recurs este de 30 de zile si curge de la

comunicarea hotararii.Hotararea data in materie de divort nu este supusa revizuirii.174.Divortul prin consimtamant mutual175.Actiniile posesorii.Feluri176.Actiuniile posesorii.Conditii de exercitare177. Actiuniile posesorii.Deposedare178. Actiuniile posesorii.Procedura de solutionare179.Partajul judiciar.Instanta competenta180. Partajul judiciar.Cererea de chemare in judecataReclamantul este obligat sa arate in cerere persoanele intre care urmeaza sa avea

loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala, toate bunurile supuse impartelii, evaluarea lor, locul unde acestea se afla, precum si persoana care le detine sau le administreaza.

181. Partajul judiciar si tranzactia182. Partajul judiciar.IncheierileIn cazul in care, dupa pronuntarea incheieirii prevazute de art.6736alin.1

C.proc.civ., dar mai inainte de pronuntarea hotararii de imparteala, se constata ca exista alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara

26

ca privitor acesti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da o noua incheiere, care va cuprinde, dupa caz, si proprietarii sau bunurile omise.In aceleasi conditii instanta poate, cu consimtamantul coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit.

183. Partajul judiciar.Partile si prezenta lor la judecata184. Partajul judiciar.TimbrareCererea de partaj se timbreaza la valoarea bunurilor a caror partajare se solicita,

respectiv ½ din valoarea bunurilor.185. Partajul judiciar.LotizareaLa formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama, dupa caz, si de acordul

partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecareia din masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul si ocupatia partilor, faptul ca unii dintre coproprietari, inainte de a se cere imparteala, au facut constructii, imbunatatiri cu acordul copropritarilor si alte asemenea.

186. Partajul judiciar.Vanzarea bunuluiDc. s-a dispus ca vanzarea bunului sa se faca de parti prin buna invoiala, instanta

va stabili si termenul in care aceasta va fi efectuata.Termenul nu poate fi mai mare de 6 luni.La implinirea termenului, partile vor prezenta instnta dovada vanzarii.

In cazul in care vanzare prin buna invoiala nu se realizeaza in termenul prevazut de alin.2, instanta, prin incheiere, va dispune ca vanzarea sa fie efectuata de catre executorul judecatoresc.

187. Partajul judiciar.Atribuirea bunului unui copartas188.Partajul judiciar.Hotararea189. Partajul judiciar.Termenul de depunere a cererii190.Executarea silita.Sediul materieiExecutarea silita se efectueaza in temeiul unui titlu executoriu, dupa cum rezulta

si din dispozitiile art.372 C.proc.civ.Aceasta prevede ca executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari juedecatoresti ori al unui alt inscris, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

191.Clasificarea normelor executionaleNormele executionale, la fel ca toate celelalte norme procesuale se clasifica dupa

mai multe criterii:a.Dupa intinderea campului se disting:norme generae si norme speciale.In

conflcitul dintre norma generala si cea speciala se aplica cea speciala, iar atunci cand norma speciala tace se completeaza cu cea generala.

b.Dupa obiectul de reglementare normele executionale se impart in norme de organizare, norme de competenta si norme de procedura propriu-zisa.

c.In functie de caracterul lor obligatoriu pentru parti, organul de executare si instanta, si respectiv imposibilitatea derogarii, normele executionale se impart in norme imperative si norme dispozitive.

192.Executarea silita directaExecutarea silita este directa atunci cand creditorul tinde sa obtina realizarea in

natura a prestatiiei, asa cum a fost convenit la incheierea raportului obligational inscris intr-un titlu executoriu.

Executarea silita directa imbraca trei forme:-predarea bunurilor mobile;

27

-predarea bunurilor imobile;-executarea unei obligatii de a face sau de sau de a nu face.Cele trei forme de executare silita constituie procedura aplicabila in toate

raporturile executionale, indiferent de calitatea creitorului si a debitorului.193.Executarea silita indirectaExecutarea silita este indirecta –prin echivalent in cazul in care creditorul

urmareste sa-si indestuleze creanta din sumele obtinute prin valorificarea bunurilor debitorului, prin proprirea sumelor pe care acesta le are de primit de la terte persoane, ori in cazul persoanelor juridice titulare de conturi bancare, prin virarea sumei din contul debitorului in contul creditorului.

Codul de procedura civila a consacrat 4 forme de executare silita indirecta, respectiv:

-vanzarea silita a bunurilor mobile urmarite;-proprirea;-urmarirea silita a fructelor neculese si a recoltelor prinse in radacini;-urmarirea silita asupra bunurilor imobile.194.CEDO si executarea silitaCurtea a statuat ca art.6 din Conventie ar deveni iluzoriu daca sistemul judiciar si

lege interna a unui stat contractant ar permite, in final, ca hotararea sa ramana inoperanta in detrimentul unei persoane.Procedurile trebuie vazute ca un intreg, obtinerea titlului executoriu fara posibilitatea executarii concrete a acestuia constituind o situatie de nedorit in toate statele democratice si putand releva o incalcare a art.6 din CEDO.

195.Capacitatea partilor in faza de executare silitaCreditorul urmaritor, debitorul urmarit si tertii trebuie sa aiba capacitate

procesuala de folosinta cat si capacitate de exercitiu.In cazul lipsei ori in cazul restrangerii capacitatii de exercitiu se vor aplica prevederile art.42 C.proc.civ.privind reprezentarea, asistarea ori autorizarea.In cazul minorului care a implinit varsta de 14 ani acesta va trebui asistat de ocrotitorul sau legal in faz executarii silite.

196.Calitatea partilor in faza de executare silitaRegulile privitoare la calitatea procesuala sunt reduse prin existenta titlului

executoriu, care stabileste cine este creditorul urmaritor care are dreptul sa ceara declansarea executarii silite si cine este debitorul urmarit impotriva caruia poate incepe executarea.

Lipsa calitatii procesuale se sanctioneaza fie cu respingerea cererii de executare fie debitorul urmarit va putea invoca lipsa calitatii procesuale a creditorului pe calea contestatiei la executare in cazul in care s-a trecut totusi la executare.

197.Pluralitatea creditorilorIn faza de executare silita coparticiparea poate fi numai activa, adica mai multi

creditori care urmaresc acelasi debitor iar toate formele care constituie procedura de urmarire trebuie sa fie indeplinite fata de fiecare debitor separat.

Dc.se efectueaza urmarirea silita a nui bun determinat, aceasta nu poate privi decat o singura persoana, si anumepe detinatorul bunului, fata de care procedura de executare trebuie folosita de la inceput pana la capat.

A.c.urmarirea silita are ca obiect alte valori patrimoniale ale debitorului pentru realizarea unor creante, fiecare valoare patrimoniala in parte trebuie supusa separat

28

formelor de urmarire prevazute de lege, ceea ce exclude posibilitatea contopirii intr-o singura procedura a urmaririi silite asupra mai multor patrimonii distincte.

198.Solidaritatea debitorilor in executare silitaIn cazul pluralitatii de debitori, obligati prin acelasi titlu executoriu, executarea

silita se va face separta pentru fiecare debitor.Coparticiparea pasiva existenta in faza de judecata nu se mentine si in faza executarii silite, deoarece creditorul va trebui sa declanseze procedura de executare silita pentru fiecare debitor in parte.

199.Drepturile si obligatiile partilor in materie de executare silitaCreditorul are dreptul:-de a porni executarea silita sau de a renunta la executarea inceputa, la cererea

expresa a acestuia.De la aceasta regula exista si exceptia si aceasta consta in executarea ordonata, din oficiu, de catre instanta de fond de indata ce hotararea este executorie:sumele datorate ca alocatie pentru copii etc, dc.executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri periodice realizate de debitor;

-de a alege bunurile debitorului pe care vrea sa le urmareasca, referitor numai la bunurile urmaribile;

-de a alege, in cazul executarii silite indirecte, forma concreta de executare;-de alege pe debitorul impotriva caruia sa se indrepte executarea silita daca

obligatia este solidara sau sa se indrepte impotriva tuturor debitorilor in parte pentru intreaga datorie.

Obligatiile creditorului:legea ii impune o anumita diligenta pentru realizarea creantei sale, acesta fiind obligat sa ia din timp masurile asiguratorii, de regula, o data cu introducerea actiunii.Tb.sa tina evidenta creantelor lor, din care sa rezulte, pentru fiecare creanta, daca a fost pusa in executare si stadiul in care se afla urmarirea executarii silite, sa puna la dispozitia executorului judecatoresc mijloacele necesare pentru indeplinirea in bune conditii a executarii silite si a masurilor de asigurare.

Legea consacra anumite obligatii speciale in sarcina debitorului urmarit:-sa nu se impotriveasca actelor de executare, pornite in baza unei hotarari

executorii sau a unui alt titlu executoriu.-sa permita organelor de executare accesul liber la bunurile sale.-sa nu instraineze bunurile din patrimoniul sau in timpul urmariri silite in frauda

creditorilor sai;-sa suporte cheltuielile de executare chiar si atunci cand cererea de executare a

fost respinsa ca urmare a achitarii datoriei in cursul executarii.Cheltuielile efective de executare se deduc din sumele de bani rezultate din

valoarea bunurilor urmarite.200.Transmiterea calitatii procesuale in executarea silitaSe poate realiza o transmisiune a calitatii procesuale, legala sau conventionala,

atat pe latura pasiva a debitorului urmarit cat si pe latura activa a creditorului urmaritor:a) Transmisiunea legala succesorala intervine in momentul decesului uneia din

parti, cand:pe de o parte, mostenitorii creditorului pot continua executarea silita inceputa sau pot chiar ei declansa, direct executarea silita impotriva debitorului; pe de o parte, mostenitorii creditorului pot continua executarea silita inceputa sau pot chiar ei declansa, direct, executarea silita impotriva debitorului; pe e alta parte, creditorul poate, in temeiul titlului obtinut impotriva debitorului sa urmareasca silit pe mostenitori continuand

29

executarea silita inceputa impotriva debitorului sau trecand direct la executarea impotriva mostenitorilor acestuia.

b) Un alt caz de transmisiune este determinat de reorganizarea persoanelor juridice, cand se aplica principiul general in conformitate cu care trecerea drepturilor de la o persoana la alta inseamna si transmisiunea calitatii procesuale, succesorul in drepturi sau in obligatii fiind tinut sa achite datoriile sau sa urmareasca realizarea creantelor.

Transmisiunea conventionala-creditorul cedeaza printr-un contract drepturile sale unei persoane, care are dreptul sa-l urmareasca silit pe debitor.Cesionarul nu trebuie sa-si constituie un titlu executoriu nou pe numele sau, deoarece in temeiul cesiunii intervenite, are calitatea sa puna in executare titlu obtinut de cedent, sub conditia ca cesiunea de creanta sa fie notificat in prealabil debitorului.

201.Executorii judecatorestiExecutorii judecatoresti sunt principalele organe de executare silita care in

sistemul nostru judiciar au fost considerati ca auxiliari justitiei, insa conform art.49 L.188/2000 acestia desfasoara activitatea la cererea persoanei interesate iar pt.srviciile prestate au dreptul la un onorariu.

Sunt numiti in functie de ministrul justitiei iar activitatea acestora este coordonata si controlata de Ministerul Justitiei, activitate ce se desfasoara in cadrul unui birou in care pot functiona unul sau mai multi executori judecatoresti asociati, cu personal auxiliar corespunzator.

Executorii judecatoresti sunt investiti sa indeplineasca un serviciu de interes public, iar actul indeplinit de executorul judecatoresc este un act de autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege, fiind de asemenea si un act autentic.

202.Organele financiare de executareOrganele fiscale care administreaza creante fiscale sunt abilitate sa duca la

indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita potrivit Codului de procedura fiscala.

Executarea silita se face de executorul fiscal, care functioneaza in aceasta calitate in temeiul unor dispozitii speciale.Executorul fiscal este imputernicit in fata debitorului si a tertilor, prin legitimatia de executor fiscal si delegatie emisa de organul de executare silita.

Pentru executarea procedurii de executare silita este competent organul de executare in a carui raza teritoriala se gasesc bunurile urmaribile iar coordonarea intregii executari ii revine organului de executare in a carui raz teritoriala isi are domiciliul fiscal debitorului.

In cazul in care executarea silita se face prin proprire, organul de executare coordonator poate proceda la aplicarea acestei masuri de executare asupra terului proprit, indiferent unde isi are domiciliul fiscal.

203.Organele bancare in materie de executare silitaIn cadrul asociatiilor profesionale, institutile de credit pot sa-si organizeze un corp

propriu de executori, a caror activitate este strict legalta de punerea in executare a titlurilor executorii apartinand institutiei de credit si altor entitati care apartin grupului acesteia si care desfasoara activitati financiare.

Statutul acestui corp de executori se aprobaprin ordin al ministrului justitiei, iar activitatea acestuia se desfasoara in conformitate cu dispozitiile in materie din dreptul comun.

30

Executorii bancari au atributiile prevazute de lege, fiindu-le interzis sa efectueze acte de executare in temeiul unor titluri executorii apartinand persoanelor fizice sau juridice, altele decat banca in care isi desfasoara activitatea.

Competenta executorului bancar include:punerea in executare a titlurilor executorii apartinand bancii in care isi desfasoara activitate si efectuarea actelor de executare necesare in toate formele de executare silita:notificarea actelor judiciare si extrajudiciare; comunicarea actelor de procedura;recuperarea, pe cale amiabila, a creantelor bancii;aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca in favoarea bancii in care isi desfasoara activitate; intocmirea protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor;constatarea starii de insolvabilitate a debitorului urmarit etc.

204.Instanta judecatoreasca in faza de executare silita.Interventia obligatorie.Cazuri

205.Instanta judecatoreasca in faza de executare silita.CompetentaUn rol importanta in faza executarii silite il are instanta judecatoreasca care este

indreptatita de lege;sa investeasca hotararile cu formula executorie, sa ordone unele masuri de executare silita si sa solutioneze toate incidentele ivite in cadrul si in cursul executarii silite si toate contestatiile la executare formulate de tertele persoane care se considera vatamate prin masurile de executare silita.

206.Hotararea judecatoreasca-titlu executoriuLegea de procedura arata ca executarea se poate face numai in temeiul unui titlu

executorie, mentionand ca cel mai important astfel de titlu, hotararea judecatoreasca.Concluzia ce reiese este aceea ca hotararea este titlu executoriu in sine, insa, in realitate, ea devine titlu executoriu dupa investirea sa cu formula executorie, care reprezinta o formalitate a carei finalitate este aceea de a constat ca toate cerintele legii sunt intrunite pentru a putea pasi la executarea creantei.Numai acolo unde legea prevede expres, hotararea judecatoreasca este titlu executoriu fara investire.

207.Hotararea arbitrala-titlu executoriuCf.art.13 din Decretul-Lege nr.139/1990 hotararile Curtii de Arbitraj sunt titluri

executorii si se executa in tara fara investire cu formula executorie, astfel ca partea castigatoare poate cere instantei judecatoresti competente punerea in executare silita a acestui titlu executoriu.

208.Actul notarial ca titlu executoriuDc.actul autentificat de notar cuprinde o creanta certa si lichida, aceasta devine

titlu executoriu la data scadentei cerantei constatate de el.Caracterul lichid al creantei certe nu trebuie interpretat restrictiv in sensul celor aratate de art.379 alin.4 C.proc.civ., considerand lichiditatea legata de un bun generic determinat.Caracterul determinat al creantei este evident in cazul bunurilor individual determinate a caror predare sau remitere se solicita, ori asupra carora poarta creanta certa in general.

209.Contractul de credit ca titlu executoriuPotrivit art.120 O.U.G.99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea

capitalului, contractele de credit bancar, precum si garantiile reale si personale, contituite in scopul garantarii creditului bancar sunt titluri executorii.Noua dispozitie in domeniu nu prevede nici o alta cerinta suplimentara, declarand inscrisul ca fiind titlu executoriu, astfel ca nu mai este necesar a se investi cu formula executorie.

210.Declaratia vamala ca titlu executoriu

31

211.Actele fiscale ca titlu executoriuTitlu de creanta devine executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin

expirarea termenulu de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent ori in alt mod prevazut de lege.

La baza titlului executoriu in materie fiscala sta actul administrativ fiscal, definit in temeiul art.41 O.G. 92/2003 ca actul emis de organul fiscal competent in aplicarea legislatiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor si obligatilor fiscale.

212.Procesul verbal din materie contraventionala ca titlu executoriuIn baza dispozitiilor art.37 din O.G.2/2001 procesul-verbal neatacat in termenul

prevazut de lege, precum si hotararea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plangerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.

In consecinta, pentru punerea in executare a amenzii, dar si a despagubirilor stabilite in procesul-verbal de contraventie nu mai este nevoie de nici o formalitate.

213.Planul reglementat de L.nr.64/1995 republicata ca titlu executoriu214.Actul emis in procedura L.nr.10/2001 ca titlu executoriuLegea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv

in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 prevede in art.25 alin.4 ca decizia sau, dupa caz, dispozitia de aprobare a restituirii in natura a imobilului face dovada proprietatii persoanei indreptatite asupra acestuia, are forta probanta a unui inscris autentic si constituie titlu executoriu pentru punerea in posesie, dupa indeplinirea formalitatilor de publicitate imobiliara.

Predare bunului imobil se va face direct, in temeiul deciziei sau dispozitiei de aprobare a restituirii in natura, dupa implinirea formalittilor de publicitate imobiliara si a celor relative la investire cu formula executorie, fara a mai fi necesara interventia instantei de judecata in obtinerea unui titlu executoriu.

215.Cambia si biletul la ordin ca titlu executoriuCf.art.61 ali.1 si 2 din L.58/1934 cambia si biletul la ordin au forta executorie.Pentru conservarea caracterului executoriu al acestor titluri este necesara si

respectarea tuturor dispozitiilor care releva pe de o parte dresarea sau intocmirea lor conform legii, iar pe de alta parte, respectarea cerintelor legale legate de procedurile dupa care urmeaza sa se faca plata sumei prevazuta in titlu.

Pentru prezentarea la plata va fi nevoie sa fie respectat termenul de doua zile lucratoare, in cazul cambiei si biletului la ordin, prezentarea tardiva determinand pierderea acestei calitati a titlului de a putea fi pus in executare direct impotriva unuia dintre debitorii cambiali.

Dc. prezentarea la plata a titlului se face peste termenele prescrise de lege face ca aceste titluri sa-si piarda calitatea de a fi executorii.

216.Cec-ul ca titlu executoriuReglementat de art.53 L.59/1934, Cec-ul are forta executorie.Pentru conservarea caracterului executoriu al acestui titlu este necesara si

respectarea tuturor dispozitiilor care releva pe de o parte dresarea sau intocmirea lui conform legii, iar pe de alta parte, respectarea cerintelor legale legate de procedurile dupa care urmeaza sa se faca plata sumei prevazuta in titlu.

Pentru prezentarea la plata va fi nevoie sa fie respectat termenul de cincisprezece, respectiv treizeci sau saptezeci de zile in cazul Cec-ului prezentarea tardiva determinand

32

pierderea acestei calitati a titlului de a putea fi pus in executare direct impotriva unuia dintre debitorii cambiali.

Dc. prezentarea la plata a titlului se face peste termenele prescrise de lege face ca acest titlu sa-si piarda calitatea de a fi executoriu.

217.Investire cu formula executorie.Procedura si competentaInvestirea cu formula executorie se incuviinteaza intemeiul art.376 raportat la

3733 C.proc.civ. prin inchiere, conform procedurii necontencioase.Incheierea prin care se incuviinteaza cereerea nu este suspusa nici unei cai de

atac, iar cea in care se respinge cererea poate fi tacata de catre creditor cu recurs, in termen de 5 zile de la pronuntare pentru creditorul prezent si de la comunicare pentru cel lipsa.

Incheierea prin care se incuviinteaz cererea este irevocabila, astfel ca si in ipoteza in care investirea ar putea fi presupusa ca vatamand drepturile celeilalte parti, aceasta nu ar putea avea nici o posibilitate sa atace incheierea respectiva.

218.Investirea cu formula executorie.Cazuri cand nu este cerutaNu se investesc incheierile executorii, hotararile executorii provizoriu si alte

hotarari sau inscrisuri, care se executa fara formula executorie:hotararea comerciala9titlu executoriu fara indeplinirea vreunei formalitati), hotararea data in materia conflictelor de munca ce privesc drepturile salariale, creantele de intretinere, alocatii si rente, creante derivate din accidente de munca sau urmare a mortii, vatamarea corporala sau a sanatatii(executorii de drept).

219.Investirea cu formula executorie.Hotarari comerciale220.Prescriptia executarii silite.Termene si momentul curgerii acestoraConform dispozitiilor art.405 C.proc.civ.dreptul de a cere executarea silita se

prescrie in termenul de 3 ani daca legea nu prevede altfel.Totodata, in cadrul titlutilor emise in materia actiunilor reale mobiliare, termenul de prescriptie al dreptului de a cere executarea silita este de 10 ani.

Termenul de prescriptie incepe sa curga de la pronuntarea hotararii in cazul in care aceasta a fosta data cu citarea partilor si de la comunicare, dc.a fost data fara citarea acestora.

221. Prescriptia executarii silite.Suspendarea termenuluiPotrivit art.4051 din C.proc.civ.prescriptia se suspenda:-in cazurile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a

dreptului material la actiune;-pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost

stabilita de instanta sau de un alt organ jurisdictional competent;-cat timp debitorul isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire;-in alte cazuri prevazute de lege. La randul sau art.13 din Decretul nr.167/1958 stabileste urmatoarele cazuri de

suspendare a cursului prescriptiei, astfel:-cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora

sa faca acte de intrerupere a prescriptiei;-pe timpul cat creditorul sau debitorul face parte din Fortele Armate ale Romaniei,

iar acestea sunt puse pe picior de razboi;-pana la rezolvarea reclamatiei administrative facute de cel indreptatit, cu privire

la despagubiri sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau de prestare a

33

serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni, socotit la inregistarea reclamatiilor.

De asemenea, potrivit art.14 Decretul 167/1958 prescriptia nu curge in urmatoarele situatii:

-intre parinti sau tutore si cei aflati sub ocrotirea lor, intre curator si cei pe care ii reprezinta, precum ci intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau al hotararii judecatoresti, administreaza bunurile altora si cei ale caror bunuri sunt astfel administrate, cat timp socotelile nu au fost date si aprobate;

-impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele;

-intre soti, in timpul casatoriei.222. Prescriptia executarii silite.Intreruperea termenuluiCauzele de intrerupere a prescriptiei sunt enumerate de art.4052 alin.1 Din

C.proc.civ.:-pe data implinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in

cursul acestuia, a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlu executoriu ori a recunoasterii in orice mod, a datoriei;

-pe data depunerii cererii de executare, insotite de titlul executoriu, chiar daca a fost adresata unui organ de executare necompetent;

-pe data trimiterii spre executare aunui titlu executoriu, in conditiile art.453 alin.2;-pe data implinirii in cursul executarii silite unui act de executare;-pe data depunerii cererii de reluare a executarii, in conditiile art.3716

alin.1 C.proc.civ.

223. Prescriptia executarii silite.EfecteDc. a intervenit prescriptia nu se mai poate proceda la punerea in executare silita a

titlului executoriu, organul competent nu mi poate elibera titlul executoriu iar instanta judecatoreasca trebuie sa refuze investirea, respectiv incuviintarea, daca i se cere sa investeasca o hotarare judecatoreasca ramasa definitiva dupa implinirea termenului de prescriptie.

224.Prescriptia in procedura fisacala a executarii siliteIn procedura fiscala prescriptia este la randul sau de doua feluri:prescriptia

dreptului de a stabili obligatii fiscale si prescriptia executarii creantelor fiscale.Termenele de prescriptie, in care organul fiscal are dreptul de astabili obligatii

fiscale, se intrerup si se suspenda in cazurilesi conditiile stabilite de lege pentru intreruperea si suspendarea termenului de prescriptie a derptului la actiune potrivit dreptului comun.In ceea ce priveste efectuarea inspectiei fiscale, pe perioada acesteia termenul de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale se suspenda, pana la momentul emiterii deciziei de impunere ca urmare a efectuarii inspectiei fiscale.

Prin implinirea termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale procedura de emitere a titlului de creanta fiscala inceteaza.

Prescriptia dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale se suspenda:in cazurile si in conditiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescriptie a dreptului la actiune; in cazuriel si in conditiile in care suspendarea executarii este prevazuta de lege ori este dispusa de insanta judecatoreasca sau de alt organ competent,

34

potrivit legii, pe perioada valabilitatii inlesnirii acordate potrivit legii; cat timp debitorul isi sustarge veniturile si bunurile de la executarea silita; in cazurile prevazute de lege.

Dupa implinirea termenului de prescriptie al dreptului de a cere executarea silita a creantelor fiscale, executorul fiscal va proceda la incetarea masurilor de realizare si la scaderea acestora din evidenta analitica a platitorilor.

Sumele achitate de debitor in contul unor creante fiscale, dupa implinirea termenului de prescriptie.

225.Perimarea executarii silitePerimarea executarii silite constituie una dintre sanctiunile procedurale specifice

materiei executarii silite, care se aplica doar in cazul in care creditorul a lsat sa treaca sase luni de la data indeplinirii oricarui act de executare, fara sa fi urmat alte acte d urmarire, obligandu-l, in cazul in care staruie in realizarea titlului sau, sa reia actele de executare de la inceput pe cheltuiala sa.Cu alte cuvinte, executarea se perima de drept adica este considerata neinceputa.

Pentru a opera perimarea executarii silite trebui sa indeplineasca anumite conditii:-investirea organului de executare cu o cerere de executare silita, astfel ca

problema perimarii se pune numai dupa declansarea executarii silite;-ramanerea executarii silite in nelucrare timpe de sase luni, termenul incepe sa

curga de la data indeplinirii oricarui act de executare;-ramanerea executarii in nelucrare din culpa creditorului.Perimarea se constata din oficiu, de catre instanta de judecata sau atunci cand este

sesizata in cursul executarii cu o cerere din partea debitorului.Dc executorul judecatoresc va continua executarea, in ciuda faptului ca a intervenit perimarea, atunci debitorul se poate indrepta cu o contestatie la executare in termen de 15 zile de la data prevazuta de rt.401 C .proc.civ.

Oricand debitorul poate invoca perimarea pe cale de exceptie, in fata executorului judecatoresc si sa ceara instantei de executare sa constate perimarea ori sa ceara direct desfiintarea actelor de executare indeplinirte, pe calea contestiei in anulare.

226.Propietatea comuna asupra bunului urmarit In cazul in care bunul urmarit se afla in proprietatea mai multor persoane,

creditorul se poate indrepta impotriva debitorului sau numai dupa impartirea bunurilor comune

Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acetuia din imobilele aflate in coproprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai intai imparteala acestora.

Art.33 C.fam.prevede ca bunurile comune ale sotilor nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti, dar dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, ei pot cere, in masura necesara acoperirii creantei, impartirea bunurilor comune.

In situatia proprietatii devalmase sau atunci cand indiviziunea poarta asupra unei universalitati de bunuri, creditorul unui proprietar devalmas sau coindiviziar va trebui sa ceara impartirea bunurilor.

227.Somatia ca prim act de executarePrimul act de executare silita indeplinit, de regula, in cadrul procedurii, este

somatia la care se refera art.387 C.pr.civ.Somatia va cuprinde urmatoarele mentiuni:1.denumirea si sediul organului de

executare; 2.data emiterii somatiei si numarul dosarului de executare; 3.numele si

35

domiciliul, sau denumire si sediul debitorului; 4.aratarea titlului executoriu anexat in baza caruia urmeaza sa se faca executarea silita; 5.termenul in care cel somat urmeaza sa-si execute de buna voie obligatia prevazuta in titlul executoriu si aratarea consecintelor nerespectarii acesteia; 6.semnatura si ştampila organului de executare.

Somatia se emite in cadrul oricarei forme a executarii silite, insa in anumite cazuri, pe de o parte legea incuviinteaza executarea fara somatie, sau instanta poate prevedea aceasta prin hotarare, iar pe de alta parte ea va produce consecinte distincte dupa felul fiecarei proceduri.

Executarea se poate face si fara emiterea somatiei:-in cazul in care executarea se face potrivit disp.art.382 C.proc.civ.;-in cazul propririi, care se infiinteaza fara somatie, numai prin adresa insotita de

copie certificata de pe titlul executoriu, catr tertul poprit;-in materia obligatiilor prevazute de art.527 C.proc.civ., daca creditorul justifica o

nvoie urgenta sau exista pericol ca debitorul sa se sutraga de la urmarire;-in cazurile in care instanta poate incuviinta ca executarea sa se efectueze fara

emiterea somatiei, prevzand in hotarare ca aceasta este executorie fara somatie sau trecerea unui termen.

228.Bunuri urmaribile.DeterimarePot forma obiect al executarii silite numai bunurile detinute de debitor cu titlu de

proprietar si nu cele pe care le ditine in numele altuia.Potrivit art.492 alin.1 C.proc.civ. creditorul ipotecar poate urmari in acelasi timp

si imobilele neipotecate ale debitorului sau, care confirma principiul potrivit caruia intregul patrimoniu al debitoriului constituie dreptul de gaj general al creditorilor.De asemenea, art.492 alin.2 C.proc.civ.stabileste ca in cazul in care se urmareste un imobil ipotecat instrainat, care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara, poate sa ceara instantei de executare urmarirea altor imobile ipotecate pentru aceeasi obligatie, aflate in posesiunea debitorului principal, aceste dispozitii procedurale fiind conforme prevederilor art.1794 C.civ.

Urmarirea imobilelor inscrise in cartea funciara se face pe corpuri de proprietate in intregimea lor.Cu toate acestea art.489 C.proc.civ.permite urmarirea separata a constructiilor ce formeaza o proprietate distincta de sol.

In temeiul adagiului accesorium sequitur principale,si in materia urmariri silite imobiliare legiuitorul consacra principiul potrivit caruia aceasta se extinde, de plin drept, si asupra bunurilor accesorii imobilului, care nu pot fi urmarite decat o data cu imobilul.

Doar in cazul in care obligatia prevazuta in titlul executoriu este comuna atunci executarea silita asupra unui imobil aflat in proprietatea comuna a minorului si a unei persoane cu capacitate de exercitiu deplina este posibila.

In consecinta, se pot face unele precizari de principiu in ceea ce priveste obiectul executarii silite potrivit cu dispozitiile C.proc.civ.:

-realizarea executarii silite pana ce creanta creditorului este indestulata conform titlului titlului executoriu, inclusiv achitarea diobanzilor, penalitatilor sau a altor sume, acordate potrivit legii, prin titlul executoriu, precum si a cheltuielilor de executare;

-pot fi executate silit obligatiile al cror obiect consta in:plat unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosintei acestuia, desfiintarea unei constructii, plantatii ori a altor lucrari sau luarea unor masuri admise de lege;

36

-in art.3713C.proc.civ.sunt stabilite doua conditii in ceea ce priveste veniturile si bunurile debitorului pentru a fi supuse executarii silite, si anume:acestea sa fie urmaribile si limitarea urmaririi silite a acestor bunuri pana la realizarea integrala a drepturilor creditorilor;

-daca bunurile sunt supuse unui regim special atunci urmarirea acestora se va face potrivit conditiilor din legea speciala;

-creditorul si debitorul se pot invoi, in tot cursul executarii silite, ca aceasta sa se faca numai asupra veniturilor banesti ale debitorului sau ca vanzre bunurilor supuse executarii sa se faca prin buna invoiala sau ca plata obligatiei sa se faca in alt mod admis de lege.

229.Bunuri neurmaribile.DeterminareDc.executarea urmeaza sa se faca impotriva statului, unitatilor administrativ-

teritoriale sau institutiilor publice este cert ca nu se vor putea instraina bunuri apartinand domeniului public, acestea fiind inalienabile si insesizabile, independent de cum sunt de interes national sau local.

Dc.executarea urmeaza sa se efectueze impotriva unei autoritati publice in nici un caz executarea nu va purta asupra unui bun proprietate publica, facand parte din domeniul public.Ea va putea sa se poarte asupra sumelor de bani detinute in conturi speciale prevazute pentru executarea obligatiilor de plata ale institutilor publice.

In materia bunurilor mobile legea prevede o serie de limitari in privinta dreptului de urmarire.Dupa declansarea executarii silite imobiliare , executorul va identifica bunurile urmaribile prin eliminarea celor neurmaribile, in raport de prevederile exprese ale legii.

In materia executarii silite imobiliare, nu se ridica problema bunurilor neurmaribile ci numai aceea a temporizarii executarii asupra acestora.In materie imobiliara nu exista reglementat o insesizabilitate absoluta a anumitor bunuri, cu exceptia unor bunuri imobile facand parte din domeniul public al statului sau unitatilor administrativ teritoriale si a bunurilor imobile prin obiectul la care se aplica.

230.Titularul contestatiei la executareOrice procedura de executaresilita poate fi contestata de cei interesati in masura

in care aceasta s-a realizat fara respectarea dispozitiilor legale.Contestatia la executare poate fi deschisa de catre parti, adica de catre persoanele

direct implicate in procesul executional, de catre terti si de catre procuror.Tertele persoane recurg la calea contestatia la executare invocand

neopozabilitatea titlului executoriu ori faptul ca bunurile urmarite sau dfoar o parte dintre acestea formeaza proprietatea lor.

Procurorul va putea sa ceara punerea in executare a hotararilor pentru a asigura ocrotirea drepturilor si intereselor cetatenilor si totodata si ordinea de drept, astfel ca el poate sa faca si contestatie la executare, pentru a inlatura piedicile ivite in calea executarii, ori pentru a inlatura situatiile de nerespectare a legii din faza executarii silite.

231.Contestatia la executare propriu zisaContestatia le executare propriu-zisa poate privi executarea silita insasi si orice

act de executare, putandu-se cere chiar anularea intregii executarii.Actele de executare indeplinite in cadrul acestei proceduri-ca procesele verbale de

situatie, de licitatie mobiliara sau imobiliara, nu sunt acte administrative, astfel ca

37

impotriva lor nu se va putea formula cerere in fata instantei de contencios administrativ, ci se va solicita anularea lor pe calea contestatiei la executare.

232.Refuzul executorului de a implini un act de executareArt.53 alin.1 L.188/2000 stabileste ca in cazul refuzului executorului de a

indeplini un act su de a indeplini o executare silita, daca partile staruie in cererea de implinire a actului, executorul judecatoresc este obligat sa motiveze refuzul in termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.

In aceasta situatie nu se formuleaza contestatie impotriv executarii silite, legea prevazand o cale speciala numit plangere, pe care partea o are la dispozitie in ipoteza in care executorul nu indeplineste un act de executare.Practica a stabilit ca fiind inadmisibila o astfel de contestatie.

233.Lamurirea intelesului titlului pus in executareArt.400 alin.2 C.proc. civ.prevede ca acele contestatii privind lamurirea

intelesului, intinderii sau aplicarii titlului executoriu se introduc la instanta care a pronuntat hotararea ce se executa, text din care rezulta ca toate contestatiile la titlu intra in competenta instantei care a pronuntat hotararea ce se executa, deoarece aceasta este singura in masura sa clarifice eventualele neintelegeri ale sensului celor prevazute in dispozitivul hotatarii.

Dc.o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la o autoritatae de jurisdictie, competenta de solutionare a contestatiei apartine instantei de executare.

234.Atacarea titlului de creanta fiscalaDc.titlul de creanta fiscala este cunoscut persoanei intersate, acesta il va ataca in

mod obligatoriu oin cadrul procedurii judiciare in fata instantei judecatoresti, iar daca titlul nu a fost comunicat sau nu-i este cunoscut petentului, acesta afland despere existenta si continutul titlului abaia in faza de executare, se ridica problema necesitatii atacarii titlului direct in fata instanti de executare.

Dc.titlul este cunoscut petentului consecintele produse de calificare diferita a acestei proceduri nu sunt esentiale chiar daca se considera ca singura procedura obligatorie este procedura judiciara.Textul constitutional se refera la proceduri administrativ jurisdictionale, consacrate in vederea definitivarii analizei actului atacat.Acestea din urma sunt obligatorii pentru solutionarea fondului titlului de creanta fiscala, in cazul neparcurgerii lor titlul devenind obligatoriu, fara a mai putea fi analizat in fond in fata instantelor judecatoresti pe alta cale.

Procedura in fata organului fiscal trebuie considerata ca pur administrativa si deci obligatorie.Ea va fi completata de procedura judiciara in cadrul careia titlul de creanta fiscala se definitiveaza, calea contestatiei la executare neputand sa mai antreneze discutii asupra fondului dreptului de creanata, ci obiectul cererii intemeiata pe dispoz.art.172 C.proc.fisc., poate consta numai in atacarea actelor si formelor concrete de executare.

235.Atacarea titlului de creanta in materie contraventionalaIn materie contraventionala pentru desfiintarea sau atacarea procesului-verbal de

contraventie legea prevede calea speciala a plangerii, care se adreseaza in conditiile art.32-34 din O.G.2/2001 judecatoriei in raza teritoriala a careia a fost savarsita fapta.Aceasta instanta va admite sau respinge plangerea, orice chestiune de fond putand fi ridicata numai pe aceasta cale, fie ca este vorba despre aplicarea sanctiunii contraventionale, fie ca este vorba despre aplicarea sanctiunii contraventionale, fie ca se

38

analizeaza problema despagubirilor, acolo unde se aplica dispozitiile art.23 din O.G. 2/2001, prin procesul-verbal de contraventie fiind stabilite si despagubiri pentru paguba produsa prin savarsirea faptei.

Dc.petentul contravenient nu a atacat procesul-verbl de contraventie pe calea acestei proceduri, el nu o va putea face pe calea contestatiei la executare, in aceasta ipoteza contestatia putand sa se rezume numai la actele si formle de executare indeplinite in temeiul procesului-verbal de contraventie care a devenit prin neatecare titlu executoriu, fara a se mai putea reveni asupra cuantumului creantei, asupra vinovatiei contravenientului sau a altor aspecte legate de fondul procesului-verbal.

236.Contestatia la executare silita in materie fiscala Spre deosebire de dispozitia Codului de procedura civila, care se refera la o alta

cale de atac, Codul de procedura fiscala are in vedere o alta procedura prevazuta de lege, aspect care pare mai corect din punct de vedere juridic, titlul putand fi modificat ata pe cale unei proceduri administrative cat si pe calea unei proceduri jurisdictionale.

Procedura in fata organului fiscal este administrativa ea este obligatorie iar petentul nu poate sa invoce motive de fond pe calea contestatiei la executare, pe cand daca este jurisdictionala, pe cale de consecinta facultativa, in contestatia la executare este posibila antamarea fondului.

Aceasta interpretare nu pote fi primita, devreme ce Codul de procedura fiscala instituie singura procedura care poate fi urmata pentru definitivarea titlului de creanta fiscala, in acelasi timp titlu executoriu, prin ajungerea la scadenta.

Trebuie distins intre procedura judiciara prin care se definitiveaza titlul de creanta fiscala si procedura contestatiei la executare.

237.Revendicarea si contestatia la executare silitaIn materia contestatiei la executare care intruneste toate trasaturile unei

revendicari nu sunt infrante regulile de competenta teritoriala absoluta prescrise de art.13 C.proc.civ.insa legea deroga de la regulile de competenta materiala, instanta de executare fiind numai judecatoria indiferent de valoare bunului, art.2 alin.1 Lit.b C.proc.civ reprezentand numai dreptul comun, or, in cazul de fata sunt prevazute norme speciale.Dc.insa este formulat o actiune de revendicare de catre tertul care pretinde un drept real asupra bunului suspus executarii, in conditiile dreptului comun, regulile de competenta materiala isi gasesc aplicarea, astfel ca instanta competenta se va determina in functie de valoarea obiectului cererii si de prevederile art.2 alin.1 lit.b C.proc.civ.

238.Termenul de depunere a contestatiei la executare silitaArt.401 alin.1 C.proc.civ.stabileste ca termen unitar, pentru executarea

contestatiei la executare, termenul de 15 zile inauntrul caruia aceasta poate fi introdusa, care incepe sa curga de la data cand:

-contestatorul a luat cunostinta de actul de executarepe care-l contesta sau de refuzul de a indeplini un act de executare;

-cel interesat aprimit, dupa caz, comunicarea sau instintarea privind infiintarea propririi.Dc.proprirea este infiintata asupra unor venituri periodice, termenul de contestatie pentru debitor incepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul proprit;

-debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie;

39

-de la efectuarea vanzarii ori de la data predarii silite a bunului in cazul in care contestatia la executare este introdusa de o terta persoana care pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmarit.

Art.173 C.proc.fisc., prevede acelasi termen de 15 zile pentru introducerea contestatiei la executare, care se calculeaza de la data cand:

-contestatorul a luat cunostinta de executare ori de actul de executare pe care le contesta, idn comunicarea somatiei sau din alta instiintrae primita ori, in lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite sau in alt mod;

-contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit.a, de refuzul organului de executare de a indeplini un act de executare;

-cel interesata a luat cunostinta, potrivit lit.a, de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.

239.Instanta competenta in solutionarea contestatiei la executare silitaIn ceea ce priveste competenta instantei de judecata legea face distinctie dupa

cum este vorba de contestatiile la titlu si contestatiile la executare propriu-zisa.Contestatie la executare se introduc la instanta de executare potrivit art.400 alin.1

raportat la art.373 alin.2 C.proc.civ. judecatoria in raza careaia se face executarea, iar in cazul in care se formuleaza contestatie la titlu, instanta care a pronuntat hotararea.

Dc.o asemenea contestatie vizeaza un titlu executoriu ce nu emana de la o autoritate de jurisdictie, competenta de solutionare a contestatiei apartine instantei de executare.

Cu privire la hotararile straine, competenta de a solutiona contestatia propriu-zisa apartine tot judecatoriei ca instanta de executare.Insa cat priveste intelesul, intinderea sau aplicarea dispozitivului unei hotarari straine, interpretarea poate fi facuta numai de catre instanta straina care a pronuntat-o, si numai in lipsa unei prevederi contrare stipulata intr-un acord cu tara de origine.

240.Suspendarea executarii siliteDupa sesizarea instantei cu contestatia la executare si pana la solutionarea

acesteia instanta poate dispune suspendarea executarii silite, dar numai daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel.In aceasta situatie trebuie facuta mentiunea ca in cazul in care bunurile urmarite sunt supuse stricaciunii, pieirii sau deprecierii, se va suspenda numai distribuirea pretului.

Instanta se pronunta prin incheiere care este susceptibila de a fi atacta cu recurs in mod separat.In recursul declarat impotriva solutiei date in contestatie la executare cererea de suspendare nu va putea fi formulata pentru prima data.

In caz de admitere suspendarea va dainui pana la solutionarea contestattie la executare silita.

In timpul executarii suspendarea poate fi acordata de catre instanta de judecat in conditiile art.280 C.proc.civ in apel, tunci can hotararea este executorie de drept, sau in conditiile art.300 C.proc.civ. in recurs, atunci cand este vorba despre executare unei hotarari care nu are ca obiect stramutarea de hotare sau alte lucrari avand o asezare fixa.Instanta poate incuviinta suspendarea executarii silite in cadrul contestatiei in anulare, in conditiile rt.3191C.proc.civ., sau in cadrul revizuirii in condittiile art.325 C.proc.civ.

In cazuri urgente, presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii pe cale de ordonanta presedentiala, pana la solutionarea d catre instanta a

40

cererii de suspendare prevazute de art.403 C.proc.civ.Suspendarea provizorie a executarii silite se poate acorda daca sunt intrunite cerintele prevazute de art.581 C.proc.civ., cu exceptia vremelniciei, care ste prezumata din textul art.403 C .proc.civ. deoarece se arata ca valabilitatea ordonantei este limitata de momentul solutionarii cererii de suspendare in cadrul contestatiei la executare.Conditia urgentei poate fi apreciata de catre presedintele instantei in raport cu situatia debitorului sau a bunurilor urmarite.In aceasta ipoteza, se va verifica daca o data cu cererea de suspendare su anterior a fost depusa o contestatie la executare, in care un capat distinct de cerere era relativ la suspendarea executarii.

Presedintele instantei va pronunta o incheiere prin care va admite sau va respinge cererea de suspendare a executarii pana la solutionarea cererii de suspendare in cadrul contestatiei la executare, procedura prescrisa in art.581 C.proc.civ. in materia ordonantei presedentiale fiind aplicabila.Fata de prevederile invocate insa instanta nu va cita partile iar incheierea nu poate fi atacata cu nici o cale de atac.

Suspendarea nu se poate pronunta fara achitarea cautiunii, cuantumul acesteia fiind stabilit de lege la 10% din valoarea obiectului cererii sau de cinci milioane pentru cererile neevaluabile in bani.

241.Procedura de solutionare a contestatiei la executare silita si caile de atacOrice contestatie la executare se judeca cu procedura prevazuta pentru judecata in

prima instanta, cu execeptia derogarilor prevazute de art.402 alin.1 C.proc.civ.Intregul cuprins si modul de prezentare al cererii va fi acelasi cu cel al unei cereri

de chemare in judecata, contestatorul fiind obligat sa depuna o data cu cererea si inscrisurile doveditoare de care intelege sa se serveasca.

Taxa de timbru se calculeaza poitrivit art.2 alin.2 L.146/1997 la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite.

Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 194 lei, indiferent de valoarea contestata.

O derogare importanta de la dreptul comun este prevazutain acelasi text de lege si are ca obiect solutionarea de urgenta si cu precadere a contestatiei fata de alte cauze.

Alte situatii speciale ce privesc solutionarea contestatiilor se ivesc in legatura cu partile, rolul activ al instantei, precum si cu administrarea probelor.

Strans legata de rolul activ al instantei este problema administrarii probelor.In doctrina, se considera ca sunt admisibile toate mijloacele de proba permise de

lege ce se pot folosi la judecarea oricarei actiuni in justitie, cu conditia sa fie propuse potrivit art.112 C.proc.civ., pentru a demonstra nelegalitatea masurilor sau a actelor de urmarire silita.

In consecinta, nu se vor mi putea administra probe prin care se tinde la combatarea unor imprejurari care au fost rezolvate in mod definitiv cu ocazia procesului de fond prin hotararea ce constituie titlu executoriu.

Hotararea pronuntata cu privire la contestatia la executare propriu-zis se da fara drept de apel, ea fiind supusa numai recursului.

Prin derogare de la aceasta regula, textul prevede, insa, doua execptii:-hotararea care se pronunta asupr impatirii bunurilor proprietate comuna este

supusa ata apelului cat si recursului in functie de valoarea masei de impartit;

41

-hotararile date in contestatile introduse de tertii care pretind ca au asupra bunului urmarit un drept de proprietate sau un alt drept real sunt supuse, de asemenea, ata apelului cat si recursului in functie de valoarea bunului.

242.Hotararea pronuntata in contestatia la executare silita.EfecteEfectele pronuntarii hotararii asupra contestatiei la executare difera in raport cu

solutia pronuntata de instanta:-daca se admite contestatia, instanta dispune anularea actului de executare

contestat sau dispune indreptarea acestuia, anularea ori incetarea executarii insasi, anularea incheierii de investire cu formula executorie, anularea ori lamurirea titlului executoriu sau efectuarea actului de executare a carui implinire a fost refuzata;

-daca se respinge contestatia, se reia urmarire daca aceasta a fost suspendata iar, la cerer, contestatorul poate fi obligat la despagubiri pentru pagubele cauzate pentru intarzierea executarii si daca contestatia a fost facuta cu rea-credinta contestatorul va fi obligat si la plata unei amnezi.

Hotararea de respingere a contestatiei va avea putere de lucru judecat si o a doua cotestatie la executare, avand acelasi obiect, va fi inadmisibila.

42