12.02.2014

Competenta teritoriala exclusiva

este exclusiva in cererile privitoare la imobile, in materie de succesiune, in cererile privitoare la societati, in cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv, in cererile indreptate impotriva unui consumator si in cererile privitoare la personae.

Cererile privitoare la imobile

Fata de art. 117, cererea privitoare la drepturi reale imobiliare este de competenta instantei in circumscriptia careia se afla imobilul.

Aceasta regula este aplicabila si in materia actiunilor posesorii, in materie de granituire, ingradiri aduse dreptului de proprietate, precum si in cererile de imparteala judiciara a unui imobil, cu conditia ca starea de indiviziune sa nu rezulte din succesiune.

Competenta teritoriala este exclusiva numai daca reclamantul tinde sa valorifice un drept real cu privire la imobil pentru ca actiunile personale imobiliare sunt de competenta alternativa a instantelor prevazute la art. 113, pct 3-5, iar daca cererea nu se incadreaza in situatiile reglementate prin aceste texte, competenta teritoriala se determina potrivit normelor de drept comun in materie.

In situatia in care imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, va fi sesizata instanta in raza careia domiciliaza sau isi are resedinta paratul, daca figureaza printre aceste instante. Este obligatoriu in acest caz sa fie sesizata instanta de la domiciliul sau resedinta paratului. Numai daca paratul nu are domiciliul sau resedinta in circumscriptiile acestor instante, la alegerea reclamantuui poate fi sesizata oricare dintre instante competenta alternativa.

Cererile in materie de mostenire

Pana la iesirea din indiviziune, sunt de competenta instantei ultimului domiciliu al defunctului.

Dupa iesirea din indiviziune, nu se mai poate vorbi despre o masa succesorala, se produce confuziunea patrimoniului succesorului, Bunurile dobandite prin succesiune, asa incat, dupa acest moment, orice cerere se va adresa instantei determinate conform regulilor de dr comun.

Intereseaza domiciliul nu cum este definit in lege (locuinta declarata de parte), ci intereseaza locul unde defunctul a locuit efectiv si a gospodarit efectiv, pornindu-se de la prezumtia ca in acest loc se afla cele mai multe sau cele mai importante dintre bunurile sale, documentele legate de succesiune, astfel incat probatoriul sa poata fi administrat cu mai multa usurinta.

In conditiile art 118, (in materie de mostenire pana la iesirea din indiviziune sunt de competenta exclusiva a instantei celui din urma domiciliu al defunctului) enumera 3 categorii de actiuni:

Cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare. De pilda, anularea testamentului cererea prin care legatarul universal cere mostenitorilor rezervatari sa il puna in posesie

Cererile privitoare la mostenire si la sarcinile acesteia, precum si cererile privitoare la pretentiile pe care succesorii le-ar avea unul impotriva celuilalt(trebuieintrodus la ultimul domiciului al defunctului - petitia de ereditate, raportul donatiilor, reductiunea liberalitatilor excesive, iesirea din indiviziune, cereri privitoare la pasivul succesoral, inclusiv acela legat de chetuielile facute cu inmormantarea si pomenile ulterioare)

Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva unuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar

In cazul in care, printr-o singura cerere sunt aduse in discutie inaintea instantei, mai multe succesiuni deschise succesiv, cererea va putea fi adresata instantei de la ultimul domiciliu al oricaruia dintre defuncti.

Daca in masa succesorala se afla un imobil care nu este situat in circumscriptia instantei ultimului domiciliu al defunctului, cererea cu privire si la acest imobil se va adresa instantei ultimului domiciliu al defunctului si nu instantei locului situarii imobilului

Cereri in materie de societatiIndiferent de tipul societatii, cererile pana la sfarsitul lichidarii in fapt/ dupa caz al radierii din Registrul Comerului sunt de competenta instantei in circumscriptia careia societatea isi are sediul.

Textul acopera numai ipoteza litigiului dintre asociati sau societari intre ei/ a litigiilor intre societari si societate, pt ca daca societatea actioneaza in judecata o terta persoana/societatea este chemata in judecata se revine la regula de drept comun.

Cererile in materia insolventei sau concordatului preventiv

sunt de competenta exclusiva a Tribunalului in circumscriptia caruia isi are sediul debitorul. Observam ca textul stabileste nu numai o regula de competenta teritoriala , ci si o regula de competenta materiala pt ca e competent Tribunalul.

Cererile indreptate impotriva unui consumator

sunt de competenta instantei in circumscriptia careia se afla domiciliul consumatorului.

Este o norma de competenta instituita in favoarea consumatorului (art 118, pct 8) cererile introduse de consumator impotriva profesionistului avand ca obiect anularea , rezolutiunea, rezilierea/execitarea unui contract, ori despagubiri pretinse de consumator, sunt de competenta alternativa a instantei de la domiciliul sau sediul paratului sau resedinta/domiciliul reclamantului.

In cazul in care consumatorul este chemat in judecata raman aplicabile dispozitiile art. 126 alin2 care stabileste faptul ca alegerea de competenta poate fi facuta numai dupa nasterea dreptului la despagubiri.

166 alin 2 alegerea de competenta poate fi facuta numai dupa nasterea dreptului a despagubiri.

O clauza compromsorie inscrisa in contract inainte de nasterea dreptului la despagubiri, este socotita ca nescrisa - nu va produce niciun efect.

Cererile legate de persoane deoarece, in conditiile art 126 alin 1, partile pot conveni asupra instantei competente atunci cand este vorba despre drepturi de care pot sa dispuna. Cum partile nu pot sa dispuna de drepturile legate de persoane, inseamna ca, in acest tip de litigii, norma inscrisa in art 107, este imperativa cererea pt constatarea nulitatii casatoriei, cea privitoare la recunoasterea de paternitate,maternitate, contestarea acestor cereri (in general, referitoare la starea civila)

Neregularitatile procedurale sunt:

Exceptia de necompetenta

Conflictele de competenta

Conexitatea

Litispendenta

Stramutarea pricinilor

Delegarea instantelor.

Exceptia de necompetenta

Necompetenta poate sa fie de oridine publica sau de ordine privata.

Este de ordine publica1. necompetenta generala cand cererea nu este de competenta instantelor judecatoresti si, de asemenea, cand cererea nu este de competenta instantelor romane.

2. necompetenta materiala - cand cererea este de competenta unei instante de alt grad

3. necompetenta teritoriala cand partile nu pot inlatura necompetenta competenta teritoriala exclusiva.

In toate celelalte cazuri (in caz de necompetenta materiala reativa), necompetenta este de ordine privata. Necompetenta poate fi invocata prin intermediul exceptiei sau al cailor de atac. Execeptia de necompetenta poate fi invocata numai in cursul procesului, niciodata printr-o cerere introductiva de instanta. Prin cererea de apel sau cererea de recurs, atunci cand este criticata hotararea pentru necompetenta, nu se invoca exceptia de necompetenta si sunt formulate motive de apel, de recurs, legate de necompetenta.

Exceptia de necompetenta este din punct de vedere al obiectului sau o exceptie de procedura pentru ca pune in discutie competenta.

In functie de scopul urmarit prin invocarea sa, exceceptia poate fi:

- dilatorie-daca tinde la declinarea competentei

-peremptorie ori dirimanta, daca tinde la respingerea cererii.

In functie de caracterul normei care reglementeaza competenta, exceptia este:

- absoluta - in cazul necompetentei de ordine publica

-relativa-in cazul necompetentei de ordine privata.

Exceptia de necompetenta poate fi invocata astfel:

Necompetenta generala poate fi invocata de oricare dintre parti sau de instante din oficiu, in orice stare a procesului, inclusiv direct, pe caile de atac

Necompetenta materiala poate fi invocata de oricare dintre parti, ceea ce inseamna inclusiv de catre reclamant sau de instanta din oficiu, numai pana la primul termen de judecata in fata primei instante, termen la care partile sunt legal citate.

La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate inaintea primei instante, instanta trebuie sa puna in dezbaterea partilor problema competentei sale generale, materiale si teritoriale, si sa arate, daca este cazul, motivele pentru care apreciaza ca este competenta.

Aceasta incheiere esteinterlocutorie, ceea ce inseamna ca instanta nu mai poate reveni asupra solutiei pe care o cuprinde incheierea.

In mod exceptional, daca pentru determinarea competentei, este nevoie de lamuriri suplimentare ori de administrarea unor probe suplimentare, fata de inscrisurile care exista deja la dosar, instanta poate sa acorde un singur termen in acest scop

Exceptia de necompetenta teritoriala relativa poate fi invocata numai de catre parat prin intampinare depusa in termen.

Daca paratul nu invoca exceptia necompetentei teritoriale relative sau invoca exceptia prin intampinare, dar nu depune intampinarea in cel mult 25 zile de la data cand a primit copia cererii de chemare in judecata, este decazut din dreptul de a mai pune in discutie ulterior problema competentei teritoriale relative.

Codul spune ca, in situatiie in care necompetenta este de ordine privata, reclamantul nu poate invoca excceptia de necompetenta.

Nu se poate crea un conflict de competenta cu Instanta Suprema, ceea ce inseamna ca hotararea de declinare a competentei pronuntata de instanta suprema este obligatorie pentru instanta investita, aceasta nemaiputand pune in discutie competenta sa.

Instanta trebuie sa determine instanta sau organul cu sau fara activitate jurisdictioanala considerat competent.

In cazul in care instanta respinge cererea de necompetenta, ramanand competenta sa solutioneze litigiul, incheierea poate fi atacata numai o data cu fondul.(cu hotararea finala)

Daca instanta admite exceptia si declina competenta in favoarea unei alte instante sau organ cu activitate jurisdictioanala din afara sistemului instantelor, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac. Dosarul se trimite de indata instantei sau organului in favoarea carora s-a declinat competenta.

Daca instanta respinge cererea ca inadminisibila pentru ca este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala sau respinge cererea ca nefiind de competenta instantelor romane, hotararea poate fi atacata cu recurs (nu si cu apel), la instanta ierarhic superioara. Cand norma speciala tace, completam norma speciala cu norma generala. Recursul va fi atacata in 30 de zile de la data comunicarii.

Conflictele de competenta

Exista 2 categorii de competente:

Conflict pozitiv - cand doua sau mai multe instante se declara competente sa judece aceeasi cerere

Conflict negativ cand instantele isi declina reciproc competenta de judecata a unei cereri.

In cazul unor declinari succesive, conflictul negativ apare si in cazul in care ultima instanta declina catre oricare dintre instantele care si-au declinat anterior competenta.

Instanta competent sa solutioneze conflictul negative/pozitiv de competent, poate sa fie sesizata numai de catre instant inaintea careia s-a ivit conflictul si care este obligatory sa suspende orice judecata si inainteaza dosarul pt solutionarea conflictului.

Conflictul se solutioneaza de catre instanta superioara si comuna instantelor aflate in conflict. Trebuie verificata indeplinirea a doua cerinte:

- instanta superioara

- instanta comuna

In cazul in care in conflict este o instanta judecatoreasca cu un organ cu acttivitate jurisdictional ,conflictul este solutionat de catre instanta superioara instantei aflate in conflict. Conflictul de competenta este solutionat in camera de consiliu fara citarea partilor, printr-o hotarare definitiva nu este susceptibila nici de apel, nici de recurs, doar de contestatie in anulare sau reviziure, daca este cazul.

Regulile privitoare la exceptia de necompetenta si la conflictele de competenta se aplica si in ipoteza in care in conflict sunt sectii sau complete specializate in cadrul aceleasi instante. In acest caz, conflictul va fi judecat de sectia corespunzatoare de la instanta superioara comuna, iar in cazul in care, in conflict sunt sectii ale instantei supreme, regulatorul de competenta este dat de completul de 5 judecatori.

19.02.2014

Prorogarea de competenta

Reprezinta o prelungire a competentei instantei sesizate cu judecata unei cereri, asupra unor cereri pe care, in mod obisnuit, nu le solutioneaza. In functie de temeiul prorogarii, putem vorbi despre prorogare: legala, judecatoreasca si conventionala.

Prorogare legala de competenta:

Existenta pluralitatii de parati

Avand in vedere prevededrile art 112 din Cod, cererea impotriva mai multor parati poate fi indreptata la instanta domiciliului oricaruia dintre parati. Daca printre parati sunt si obligati accesoriu, fideiusori, cererea este de competenta instante competente pt oricare dintre debirorii principali.

Prorogarea de competenta in aceste caz consta in aceea ca instanta de la domiciliul unuia dintre parati care nu domiciliaza in raza sa teritoriala, desi in mod obisnui ea nu este competenta sa judece cereri privitoare la persoana care nu domiciliaza in raza teritoriala.

2. In conditiile art 123 alin 1, instanta investita cu judecarea cererii principale este competenta instantei competente pentru oricare dintre debitorii principali. Prorogarea de competenta in acest caz consta in aceea ca instanta de la domiciliul unuia dintre parati devine competenta sa se pronunte si in privinta paratilor care nu domiciliaza in raza ei teritoriala, desi in mod obisnuit ea nu este competenta sa judece cereri privitoare la persoane care nu domiciliaza in raza sa, sa se pronunte si asupra cererilor accesorii incidentale sau aditionale, chiar daca acestea ar fi de competenta materiala sau teritoriala a unei alte instante. Textul nu ingaduie in mod expres prorogarea de competenta asupra cererilor prevazute la art 120, deci asupra cererilor in materia insolventei sau a concordatului preventiv.

Prorogarea de competenta asupra cererilor accesorii incidentale si aditionale poate opera numai prin abatere de la competenta materiala si teritoriala, chiar exclusiva. In lipsa unui text care sa ingaduie altfel, prorogarea de competenta nu poate opera cu nesocotirea competentei generale.

Textul trebuie inteles ca permite derogarea de la normele de competenta materiala si teritoriala exclusiva inscrisa in Codul de Procedura Civila.

In masura in care, printr-o lege speciala, s-ar prevedea competenta materiala sau teritoriala a unei anumite instante, norma speciala se aplica cu prioritate, inclusiv prin abateri de la art 123. Este cazul, de pilda, al cererilor in materia contenciosului administrativ care, potrivit legii 554/2004 sunt de competenta instantei de contencios administrativ, care este Tribunalul sau Curtea de Apel.

3. Instanta exclusiv competenta pentru una dintre parti devine potriv art 123 alin 3 exclusiv competenta pentru toate partile. Prin urmare, atunci cand competenta materiala se determina in raport cu calitatea unei anumite parti, instanta determinata in aceste conditii este competenta sa se pronunte si cu privire la persoanele care nu au calitatea ceruta de lege pentru atragerea unei anumite competente. Este cazul, de pilda, al cererii formulate de un profesionist impotriva unui consumator, dar si impotriva altor persoane care nu au calitatea de consumator. Cererea, in acest caz, va fi indreptata numai la instanta domiciliului consumatorului competenta teritoriala exclusiva.

4. Instanta competenta sa judece cererea principala este competenta sa se pronunte si asupra exceptiilor si apararilor formulate in procesul respectiv, cu exceptia chestiunilor prejudiciale care sunt de competenta exclusiva a unei anumite instante. Au valoarea unor chestiuni prejudiciale, de pilda, exceptia de neconstitutionalitate, de competenta exclusiva precum Curtea Constitutionala, cererea privind darea unei hotarari prealabile, de competenta exclusiva a Instantei Supreme.

5. Conexitatea. Doua sau mai multe cereri in care sunt aceleasi parti sau chiar impreuna cu alte parti si intre al caror obiect si cauza exista o stransa legatura, pot fi conexate daca se afla in cursul judecatii in prima instanta. Conexitatea nu presupune ca intre cele doua cereri sa existe identitate de parti, de obiect si de cauza aceasta conditie fiind obligatorie in cazul litispendentei.

Conexitatea insa presupune ca pentru buna administrare a justitiei, pentru a evita darea unor hotarari contradictorii, intre cereri sa existe o stransa legatura. Conexarea presupune ca cererile sa se afle in cursul judecatii in prima instanta, fara sa intereseze care este instanta competenta sa judece in prima instanta, deci daca cererea este de prima instanta a jud\tribunalului.

Se invoca exceptia de conexitate de catre oricare dintre parti sau de catre instanta din oficiu - cel mai tarziu la primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, inainte instantei investite ulterior (in functie de data inregistrarii cererii).

Exceptia conexitatii este, din punct de vedere al obiectului, o exceptie de procedura, din punct de vedere al efectului pe care trenuie sa-l realizeze, o exceptie dilatorie si din punct de vedere al normei care o reglementeaza, o exceptie absoluta.

Asadar, asupra exceptiei de conexitate se pronunta instanta investita ulterior printr-o incheiere interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu fondul. Daca exceptia este admisa, dosarul este trimis primei instante.

Totusi, reclamantul si paratul pot conveni ca numirea sa se faca la instanta investita ulterior. Daca una dintre instante este competenta exclusiva, reunirea se va face in mod obligatoriu la acea instanta investita ulterior.

Textul trebuie inteles in sensul ca se refera la competenta teritoriala exclusiva, intrucat in toate cazurile normele care reglementeaza competenta materiala sunt imperative.

Precizarea pe care a tinut legiuitorul sa o faca vizeaza competenta teritoriala

Dupa conexare se poate proceda la disjungerea cauzelor si judecarea lor separata - daca, de pilda, numai una dintre cereri este in stare de jud si administrarea dovezilor in cealalta stare de judecata ar putea duce la tergiversarea judecatii. Dupa disjungere, urmarim acelasi scop si, de aceea, cauza care urmeaza sa fie judecata va fi suspendata pana la pronuntarea unei hotarari definitive in dosarul aflat in stare de judecata. Dosarul disjuns nu va fi declinat inapoi la instanta care fusese investita intial, prorogarea de competenta producandu-si efectele si dupa disjungere. Ca atare, instanta care a devenit competenta, ramane competenta pe acest temei.

6. Litispendenta nimeni nu poate fi chemat in judecata prin doua cereri identice, prin parti, obiect si cauza, formulate inaintea unor instante competente in caz de competenta teritoriala alternativa.

Daca una dintre cereri a fost adresata unei instante necompetente, ceea ce primeaza nu este litispendenta si se va solutiona cu prioritate problema competentei instantei. Daca se respinge exceptia de necompetenta, se declanseaza litispendenta.

Litispendenta nu constituie un caz de prorogare pentru ca prin definitie, cererile identice sunt adresate unor instante competente si tot prin definitie, prorogarea de competenta inseamna ca instanta care nu este competenta in mod obisnuit sa solutioneze o cerere, devine competenta.

Litispendenta poate fi invocata daca cererea se afla inaintea instantelor de fond (prima instanta, instanta de apel). Daca cererile identice se afla inaintea unor instante de acelasi grad (ambele in instanta, ambele in ppel), exceptia litispendentei se invoca inaintea instantei investite ulterior.

Daca admite exceptia, dosarul este trimis primei instante investite, de aceasta data, spre deosebire de conexitate, partile nemaiavand posibilitatea sa solicite reunirea cauzelor la instanta investita mai pe urma.

Daca cererile identice se afla inaintea unor instante de grad diferit (una in prima instanta, cealalta in apel), exceptia de litispendenta se invoca inaintea instantei de grad inferior; daca admite exceptia, aceasta va trimite obligatoriu dosarul inaintea instantei mai mare in grad, deci in apel.

Daca una dintre cererile identice este in recurs, judecata iintea instantei de fond se suspenda pana la solutionarea recursului, iar dupa repunerea pe rol, in fata instantei de fond, se va invoca exceptia autoritatii de lucru judecat. Asupra exceptiei de litispendenta, instanta se pronunta printr-o hotarare interlocutorie, care poate fi atacata numai odata cu fondul, odata cu hotararea finala.

Prorogarea judecatoreasca de competenta - intervine in temeiul unei hotarari judecatoresti

Un prim caz: delegarea instantei - daca o instanta este impiedicata din cauza unor imprejurari exceptionale sa functioneze o perioada indelungata de timp, instanta suprema, la cererea partii interesate, poate delega o alta instanta, de acelasi grad, care sa judece cererea. Noua instanta devine competentavin temeiul hotararii Instantei Supreme, de aceea prorogarea de competenta este judecatoreasca.

Pentru a se putea cere delagarea instantei, imprejurarile care impiedica o instanta sa functioneze trebuie sa fie exceptionale si, din cauza acestora, instanta sa nu poata functiona o perioada indelungata de timp.

Numai partea poate sa solicite delegarea, nu si instanta pe rolul careia se afla procesul. Cererea este de competenta exclusiva a instantei supreme care, daca nu se prevede altfel, se va pronunta cu citarea partilor.

Alt caz: daca din cauza abtinerii sau recuzarii nu se poate alcatui completul care sa judece acest incident procedural, cererea se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara. Daca admite abtinerea sau recuzarea, aceasta instanta trimite dosarul unei alte instante de acelasi grad, cu cea pe rolul careia s-a ivit incidentul procedural, din aceeasi circumscriptie teritoriala.

Instanta careria i s-a trimis dosarul isi proroga competenta asupra cererii, in baza hotararii instantei superioare care a investit-o in aceste conditii.

Alt caz: administrarea doevzilor prin comisie rogatorie numai acest fragment al procesului reprezinta un caz de prorogare de competenta.

Stim ca, daca din cauza unor motive temeinice, administrarea probelor nu poate fi facuta la instanta pe rolul careia se afla procesul, aceast va dispune ca administrarea sa se faca prin comisie rogatorie la o alta instanta egala in grad sau chiar mai mica in grad, daca in localitatea respectiva nu exista o instanta de acelasi grad, instanta de la domiciliul martorului sau obiectului cercetarii.

Aceasta instanta isi proroga competenta asupra cererii de administrare a unor probe in baza hotararii instantei care a dispus ca administrarea probelor sa se faca in aceste conditii. In final insa, probele vor fi analizate de instanta care a impus cercetarea.

Alt caz: Instanta de Apel sau de recurs admite apelul\recursul si considera ca, pentru o buna administrare a justitiei, cauza trebuie trimisa spre rejudecare, nu la instanta care a pronuntat hotararea anulata, respectiv casata, ci la o alta instanta egala in grad cu aceasta, aflata in circumscriptia instantei de apel sau de recurs. Instanta astfel investita isi proroga competenta in temeiul hotararii instantei de apel sau de recurs.

Alt caz: stramutarea pricinilor doua temeiuri: banuiala legitima si siguranta publica.

Constituie motiv de banuiala legitima presupunerea ca impartialitatea instantei ar putea fi afectata din cauza circumstantelor procesului, calitatii partilor ori a unor relatii conflictuale legale.

Constituie motiv de siguranta publica presupunerea ca judecata in continuare a instanta competenta ar fide natura sa duca la tulburarea oridinii publice.

Cererea de stramutare, indiferent de motiv, poate fi facuta pe tot parcursul procesului si in ambele faze ale procesului civil.

Astfel, stramutarea pentru banuiala legitima poate fi ceruta de oricare dintre parti, pe cand stramutarea pentru motiv de siguranta publica poate fi ceruta numai de catre procurorul general de la parchetul de pe langa instanta suprema, indiferent de temeiul stramutarii, cererea se depune direct la instanta competenta sa judece stramutarea, iar aceasta va anunta de indata despre depunerea cererii de stramutare instanta care judeca procesul.

Cat priv instanta competenta sa judece stramutarea cererea de stramutare pe motiv de banuiala legitima este de competenta Curtii de Apel, daca se cere stramutarea de la Judecatorie/Tribunaldin circumscriptia sa.

Daca se cere stramutarea pe motiv de banuiala legitima de la o curte de apel, cererea este de competenta instantei supreme, stramutarea pe motiv de siguranta publica este de competenta exclusiva a instantei supreme.

La cererea partii interesate si daca se depune o cautiune in cuantum de 1000 de lei suma fixa, in cunatum predeterminat astfel incat nu este la aprecierea instantei pt a aceasta sa nu mai acorde un termen pt ca dovada achitarii cautiunii nu poate sa pronunte suspendarea solutionarii dosarului pana la solutionarea cererii de suspendare.

Asupra suspendarii instanta se pronunta cu citarea partilor sau chiar fara citare, daca se invoca motive temeinice.

Incheierea data asupra cererii de suspendare nu este supusa niciunei cai de atac; daca se admite cererea, instanta pe rolul careia se afla dosarul, va fi informata de indata pentru a nu mai continua judecata.

Cererea de stramutare se judeca in camera de consiliu cu citarea partilor, printr-o hotarare definitiva- nu este susceptibila de apel sau de recurs , dar este susceptibila de contestatie in anulare/ revizuire.

Daca se admite cererea de stramutare Curtea de Apel va trimite dosarul unei instante de acelasi grad cu cea de la care se ia dosarul, dar care nu se afla oriunde, ci se afla in circumscriptia curtii de apel invecinate curtii de apel din care facea parte instanta investita initial. La fel va proceda si Instanta Suprema.

Instanta care primeste dosarul isi poate verifica competenta ea devine competenta prin prorogare.

Apelul sau recursul pronuntat impotriva hot pronuntate de aceasta instana se judeca la instanta superioara in grad instantei devenite competente prin prorogare, iar nu la instanta superioara instantei de la care a fost stramutat dosarul.

Instanta de control judiciar, daca admite calea de atac, va trimite dosarul unei instante din propria sa circumscriptie teritoriala, iar nu din circumscriptia teritoriala a instantei de la care s-a stramutat dosarul.

Daca cererea de stramutare a fost respinsa, o noua cerere de stramutare pentru acelasi motive este inadmisibila.

Cererea noua ar putea fi intemeiata numai pe imprejurari noi ori pe care prima instanta de stramutare nu le-a putut avea in vedere.

C.Prorogarea conventionala de competenta partile pot conveni in legatura cu drepturi de care pot sa dispuna ca o anumita cerere sa fie judecata de o alta instanta decat aceea competenta in mod obisnuit. Acordul de vointa al partilor poate interveni inainte de declansarea procesului sau si ulterior, dupa inregistrarea cererii de chemare in judecata cand, prin intampinare, paratul declara ca este de acord ca litigiul sa fie judecat la acea instanta desi nu este competenta.

Asadar, daca paratul tace sau nu depune in termen intampinarea instanta devine competenta nu ca urmare a unei prorogari conventionale de competenta, ci urmare a decaderii paratului din dreptul de a invoca exceptia de competenta teritoriala relativa.

Instanta aleasa de parti trebuie sa nu fie necompetenta absolut, ceea ce inseamna ca prorogarea conventionala de competenta poate interveni in privinta competentei teritoriale relative.

Pentru a fi valabil, acordul de vointa trebuie sa provina de la persoane cu capacitate deplina de exercitiu. In materia consumului, alegerea de competenta este valabila numai daca a intervenit dupa nasterea dreptului la despaubiri. Clauza compromisorie inserata in contract, inainte de acest moment este considerata ca nescrisa.

26.02.2014

Actele de procedura si termenele procedurale

Actele de procedura reprezinta manifestarea de vointa sau operatia procedurala savarsita de catre instanta, parti, orice alt participant la procesul civil, in legatura cu activitatea procesuala a fiecaruia.

Actul de procedura este atat manifestarea de vointa, cat si inscrisul care constata aceasta manifestare de vointa, dar si operatia procedurala de punere in valoare a manifestarii de vointa.

In cazul cerererii de chemare in jud, constituie act de procedura atat inscrisul care contine manifestarea de vointa a reclamantului de a se adrsa instantei printr-o cerere cu un anumit continut, cat si operatia procedurala de depunere la instanta a acestui inscris.

In procedura citarii este act de procedura citatia ca atare, cu continutul prededterminat de Cod, dovada de comunicare sau procesul verbal, intocmit in momentul comunicarii citatiei, precum si operatia juridica de inmanare de comunicare a citatiei.

Actele de procedura pot fi clasificate in functie de mai multe criterii:

In functie de persoanele sau organele de la care emana sunt: acte de procedura ale partilor, ale instantei, acte de procedura ale altor participanti la procesul civil, cum ar fi o declaratie de martori, raportul de expertiza, procesul verbal de sechestru aplicat de executorul jud

In functie de continutul lor sunt: acte de procedura care contin o manifestare de vointa (actele de procedura savarstite de parti) si acte care constata o operatie procedurala

In functie de natura lor sunt:acte de procedura judiciare savarsite in cursul procesului inaintea instantei si acte de procedura extrajudiciare, care sunt savarsite in afara instantei, indiferent dupa cum inainte sau in timpul procesului

In functie de modul in care sunt intocmite, actele de procedura sunt :scrise, si aceasta este regula, si verbal

Conditii generale pentru intocmirea unui act de procedura

1.Actul de procedura se incheie in forma scrisa.

Ca regula valabila pentru orice cerere adrsata instante de judecata, iar nu cu privire numai la cerere care urmeaza sa fie solutionate prin dispozitiv, 148 alin 1 stabileste regula ca cererea se face in forma scrisa.

De la aceasta regula, legiuitorul a consacrat si exceptii. Cererile verbale: declaratia de abtinere, dreptul de reprezentare, renuntarea la judecata. Faptul insa ca aratarile partii sau ale altui organ sunt consemnate in scris, nu le inlatura caracterul de acte savarsite verbal pentru ca, in realitate in acest caz, este vb despre doua acte de procedura: actul savarstit verbal si actul de procedura care consta in consemnarea sustinerilor verbale.

2.Actul de procedura trebuie sa prevada prin el insusi faptul ca au fost respectate toate cerintele legii, pentru intocmirea lui valabila.

Aceasta se traduce in felul urm: un act de procedura faca dovada prin el insusi si nu prin probe administrate extrinseci pentru a se dovedi contrariul a ceea ce contine actul de procedura.

PRINCIPIUL ECHIPOLENTEI/ ECHIVALENTEI

De la aceasta regula exista principiul echipolentei sau al echivalentei si care inseamna ca , numai in cazurile anume ingaduite de legiuitor, un act de procedura poate produce efectele altui act de procedura.

1. In cazul in care partea nu poate sa semneze cererea la data depunerii acesteia si nici la termenul ulterior, presedintele completului identifica partea, ii citeste continutul cererii si ia consimtamantul asupra cont cererii - toate acestea sunt consemnate in incheierea de sedinta. Echipolenta consta in actul de procedura al consemnarii in incheierea de sedinta este echivalent unei cereri semnate de catre parte.

Atentie!!!! ipoteza avuta in vedere de cod partea nu poate sa semneze omisiunea semnarii va atrage anularea cererii.

2.Daca citatia sau actul de procedura se comunica prin posta sau prin erviciul de curierat, procedura se considera indeplinita la data semnarii de primire sau la data consemnarii refuzului de primire, consemnare pe care o face postasul sau curierul.

Actul de procedura al consemnarii, refuzului de primire este echipolent actului de procedura al primirii citatiei si al semnarii de primire.

3.Citatia nu a fost comunicata partii sau nu a fost comunicata cu respectarea termenului prev la art 159, adica cu ccel putin 5 zile iaintea termunului fixat pentru judecata ori exista un alt motiv ded nulitate al procedurii de citare. Chiar si in aceasta ipoteza, daca partea este prezenta in instant, personal sau prin reprezentant, la cererea partii interesate se poate acorda cun term pt pregatirea apararii. Actul de procedura al infatisarii partii in instanta, personal sau prin reprezentant este echipolent actului de procedura al comunicarii actului de proc in conditii regularitate procedurala.

4. Daca citatia este comunicata telefonic, grefierul intocmeste un proces-verbal in care consemneaza aspectele in care s-a facut comunicarea.

Procecsul verbal intocmit de catre grefier este echipolent actului de procedura al comunicarii clasice a citatiei - pin posta, prin serviciul de ccurierat.

5.In situatia in care partea primeste sub semnatura o copie de pe act sau solicita ca atul de procedura sa fie comunicat adversarului ei, de la aceasta data incep sa curga termenele procedurale.

Ca regula, termenul proccedural curge de la data comunicarii efective a actului de procedura. In aceste situatii, prin echipolenta un al tact de procedura produce efectele comunicarii efective actului de procedura care marcheaza inceputul curgerii termenului.

Prin urmare, actul de procedura al primirii sub semnatura a unei copii de pe un inscris este echipolent cu actul de procedura al comunicarii originalului.

Actul de procedura care reprezinta cererea unei parti de comunicare catre adversarul sau a unui act de procedura in raport cu care incepe sa curga un termen procedural este echipolent actului de procedura al comunicarii efective.

6.Hotararea se considera comunicata atunci cand comunicarea a fost facuta odata cu incheierea de incuviintare a executarii silite.

Prin urmare, actul de procedura al comunicarii hotararii odata cu incheierea de incuviintare a exexutarii silite este echipolent actului de procedura al comunicarii hotararii pentru a marca momentul de la care incepe sa curga termenul de exercitare a caii de atac.

7. Daca o parte declara apel inainte de comunicarea hotararii, hotararea se considera comunicata la data depunerii cererii de apel. Actul de procedura al depunerii cererii de apel, chiar inainte de comunicarea hotararii, este echipolent actului de procedura al comunicarii hoatararii de la care sa inceapa sa curga termenul de apel.

Importanta echipolentei:Echipolenta este importanta pentru ca este posibil ca prima cerere de apel sa nu fi fost facuta in conditii de regularitate procedurala, in asa fel incat de la data depunerii cererii de apel, cererea sa poata fi afcuta cu respectarea cerintelor legii pentru intocmirea ei valabila, de vreme cec de la aceasta data incecpe sa curga termenul de apel. Ultimele doua cazuri de echipolenta sau valabile atat pentru apel, cat si pentru recurs.

Nulitatea actelor de procedura

Sanctiunea ce a mai grava care intervine este nulitatea.

Evident, in functie de caracterul normei incalcate, nulitatea este absoluta sau relativa, dupa cum este sau nu prevazuta in mod expres.

Vorbim despre nulitati exprese si nulitati virtuale si dupa cum nulitatea este sau nu conditionata sau nu de vatamare, vb despre nulitate conditionata si nulitatea neconditionata.

Nulitatea conditionata de vatamare art175 alin 1 spune ca actul de procedura savarastit cu nerespectarea cerintelor legii poate fi anulat daca a produs partii o vatamare procesuala care nu poate fi inlaturata altfel.

Asadar, pentru a interveni nulitatea condionata exista trei contidii:

actul de procedura a fost savarsit cu nerespectarea cerintelor legii exp. minuta nu este semnata de judecator, hot nu este semnata de jud, se amana pronuntarea si nu s-a intocmit incheierea de dezbatere. Hot este data prin grefier

intocmirea actului de procedura in asemenea circumstante este de natura sa produca o vatamare procesuala. Partea care solicita anularea actului de procedura trebuie sa probeze vatamarea procesuala suferita ori este posibil ca instanta sa deduca aceasta vatamare procesuala din circumstantele procesului. De pilda, daca procedura de citare nu este legal indeplinita, instanta poate deduce vatamarea procesuala suferita de parte, care a fost pusa in imposibilitatea se a se prezenta si de a-si face apararile. Daca se invoca nerespectarea princ fundamentale ale proc civ,vatamarea poate fi dedusa de instanta.

Vatamarea procesuala sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului. In cazul nulitatilor exprese, vatamarea procesuala se presupune, ceea ce inseamna ca, partea care invoca nulitatea este scutita de sarcina de a proba vatamarea si revine adversaului ei, care doreste sa pastreze actul de procedura, sa faca dovada ca desi actul de procedura nu a fost intocmit cu respectarea cecrintelor legii, partea care invoca nulitatea nu a suferit nicio vatamare procesuala.

Mai retinem faptul ca nu se pune semn de egalitate intre nulitate relativa si nulitate conditionata de vatamare.

Nulitatea este conditionata de vatamare chiar si in cazul nulitatii absolute. Nu ar interveni asadar nulitatea, daca vatamarea poate fi inalaturata, acoperita.

Se poate intampla aceasta atunci cand hotararea nu a fost semnata de catre unul dintre judecatori. In acest caz, hotararea ar putea fi semnata ulterior.

Daca insa nu a fost semnata minuta sau hotararea este semnata de catre presedintele instantei pentru toti judecatorii din complet, intervine nulitatea si aceasta nu poate fi inlaturata prin semnara ulterioara, pentru ca daac nu a fost semnata minuta, inseamna ca judecatorul nu a participat la deliberare si nu apronuntat solutia, iar daca hot este semnata de catre presedintele instantei pentru toti jud din complet, ins ca niciunul dintre ei nu a redactat hot.

In cazul in care se amana pronuntarea, trebuie sa se intocmeasca asa numita incheiere de dezbateri, in care se consemneaza tot ceea ce s-a pretrecut la ultimul termen de judecata.

In lipsa incheierii de dezbateri, instanta de control judiciar nu poate face controlul pentru ca nu stie ce cerere au facut partile la acel termen, ce solutie a dat instanta acestora, cec probe au fost administrate si ce concluzii finale au pus partile. Lipsa incheierii de dezbateri va atrage si nulitatea hotararii. Vatamarea se acopera insa daca ceea ce trebuia consemnat in incheierea de dezbateri s-a consemnat in prima parte a hot.

Cazurile neconditionate de vatamare

Nulitatea este neconditionata in cazul lipsei capacitaii proc de exercitiu al competentei instantei, al compunerii si constituirii instantei, al publicitatii sedintei de judecata si al altor cerinte extrinseci actului de procedura.

In raport cu aceasta ultima categorie, cererea poate fi anulata daca nu este legal timbrata, timbrajul fiind o cerinta exterioara cererii. Intervine de asemenea nulitatea daca nu este respectat termenul prohibitive pana la implinirea caruia actul de procecdura nu poate fi savarsit. Mai intervine nulitatea si in cazul in care cererea de apel sau de recurs este depusa la instanta de apel sau de recurs iar nu la inst a careri hot se ataca.

Mijloace de invocare a nulitatii

Pe parcursul procesului, nulitatea poate fi invocata prin intermediul exceptiei, iar daca s-a pronuntat o hotarare finala, prin apel, recurs, contestatie in anulare sau revizuire. Nulitatea poate fi invocata diferit in functie de caracterul normei incalcate.

Astfel, exceptia nulitatii absolute poate fi invocata oricand pe parcursul procesului, de orice parte interesata, de procuror sau de instanta din oficiu, daca prin lege nu se prevede altfel.

Exceptia nulitatii relative poate fi invocata numai de catre partea ocrotita prin norma incalcata. Daca se invoca incalcarea sau savarsirea unor neregularitati proc inainte de primul termen de jud, nulitatea relativa poate fi invocata numai de catre parat si numai prin intampinare depusa in termen.

Daca se invoca o neregularitate proc savarsitata pe parc proc. Nulitatea trebuie sa fie invocata hiar la termenul la care a fost savarsita, iar daca partea nu este prezenta, cel mai tarziu la termenul urmator si inainte de a se pune concluzii in fond.

Prin urmare, chiar daca partea ar invoca nulitatea rel, dar partile au intrat in punererea concluziilor, intervine decaderea.

Asupra nulitatii invocate pep arc proc, instant se pronunta printr-o incheiere daca, indifferent de solutia daca exceptiei, ea ramane in continuare investita.

Daca admitand exceptie, instanta se dezinvesteste, pronunta o hot finala, sentita sau decizie, dupa caz.

Anularea actului de procedura lipseste de efecte actul de procedura respectiv, in ceea ce prveste functia sa procedurala.

Anularea unui act de procedura atrage refacerea actului de procedura, fie ded catre aceeasi instanta, daca aceasta nu se dezinvesteste ori daca nulitatea este constata de instanta de control judiciar care anuleaza sentinta, hot si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Este posibil ca refacerea actului nul sa fie facuta de catre on alta instanta, atunci cand, legat de buna administrare a justitiei, instanta anuleaza hotararea si trimite cauzaz spre rejudecare la o alta instanta din circumscriptia sa teritoriala.

Anularea unui act de procedura a atrage si anularea actelor de procedura ulterioare in masura in care aceastea nu pot avea o existenta de sine statatoare. Nulitatea pentru lipsa de dezbateri atrage si nulitatea hotararii.

In masura in care un act de procedura ulterior nu are legatura cu actul anulat, nu este anulat si el.

05.03.2014

Termenele procedurale

Termenul procedural repr. intervalul de timp pana la implinirea caruia trebuie sa fie savarsit un act de procedura/ pana la implinirea caruia nu poate fi sarvarsit un act de procedura. In primul caz, termenul este imperativ, in al doilea prohibitiv.

Dupa durata:

Termene pe ani

Termene pe luni

Termene pe saptamani

Termene pe zile

Termene pe ore

Dupa modul in care sunt stabilite:

Termene legale

Termene judecatoresti

Termene conventionale

Termenul conventional termenul arbitrajului stabilit de parti prin conventia arbitrara; termen pana la care tibunalul arbitrar trebuie sa pronunte hotararea arbitrara.

In functie de sactiunea nerespectarii unui termen:

Termene absolute atunci cand nerespectarea lor este de natura sa afecteze valabilitatea unui act de procedura

Termene relative atunci cand nerespectarea lor nu afecteaza actul de procecdura, ci poate atrage sanctiuni disciplinare pentru judecator

Termene imperative termene de exercitare a cailor de atac

Este relativ termenul de redactare a unei hotarari judecatoresti.

Calcularea termenelor procedurale

Termenul pe ani, luni si saptamani se implinesc in ziua coreespunzatoare zilei de plecare. Ex: 31.11.2010 31.01.2011.

Cand Codul prevede ca termenul e de o luna, durata termenului este de 30 zile.

Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere nu se ia in calcul prima si ultima zi

Termenul pe ore incepe sa curga de la ora 00.00 a zilei urmatoare (in faza de executare silita)

Daca termenul a ramas sa se implineasca intr-o zi nelucratoare/ cand serviciul este suspendat, termenul se va prelungi pana la sfarsitul programului, in prima zi de lucru urmatoare.

Daca actul de procedura este transmis prin posta/ serviciu de curierat, el se va socoti in termen, daca a fost depus in termen prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Imprejurarea ca actul de procedura a ajuns in instanta dupa indeplinirea termenului, nu va atrage decaderea pentru ca actul a fost indeplinit inainte de implinirea termenului

Orice termen cere un punct de plecare de la care incepe sa curga si un punct de implinire la care se produce efectul termenului. Intre ele se situeaza durata termenelor procedurale.

Punctul de plecare regula este ca daca prin lege nu se prevede altfel, termenul procedural curge de la data comunicarii actului de procedura. Ex: caz de echipolenta -> incheierea e comuna odata cu incheierea executarii silite.

Alt caz de echipolenta -> pentru apel si recurs, cand o parte primeste sub semnatura copie dupa actul de procedura

Alt caz de echipolenta -> partea declara apel, recurs, inainte de comunicarea hotararii.

Exceptii:

Cand termenul curge de la alte momente

De la momentul pronuntarii termen de recurs pentru hotararea de perimare

Incuviintarea probelor termenul de depunere a listei cu numele si adresa martorului sau a dovezii de achitare a onorariului de expertiza

Punctul de implinire este acela la care se produce efectul termenului, ceea ce inseamna in cazul termenului imperativ ca actul de procedura nu mai poate fi savarsit, iar in cazul termenului prohibitiv poate fi savarsit actul de procedura.

Termen:

Imperativ - actul de procedura nu mai poatre fi savarsit

Prohibitiv - actul poate fi savarsit

Regula intre punctul de plecare si implinirea termenului curge continuu, fara a fi suspendat/ intrerupt.

Termenul procedural se intrerupe:

Termenul nu incepe sa curga sau daca a inceput, se intrerupe impotriva persoanei lipsite sau cu capacitate restransa de exercitiu

Intreruperea se produce pana la numirea orcotitorului legal sau reprezentantului.

Termenul se intrerupe prin moartea partii care are interes sa savarseasca un act in termenul respectiv.

Daca s-a comunicat hotararea(ceea ce inseamna ca incepe sa curga termenul pt exercitarea apelului/recursului) si partea ce are interes sa exercite calea de atac moare -> termenul de exercitare a caii de atac de intrerupe- se face o noua comunicare pe numele mostenitorilor la ultimul domiciliu al partii, fara a indica numele si calitatea mostenirii. Intreruperea se produce pana in momentul noii comunicarii a hotararii.

Moare reprezentantul partii care are interes sa savarseasca un act in termen - se face o noua comunicare a actului catre parti si intreruperea dureaza pana la acest moment.

In caz de perimare, termenul de perimare se intrerupe prin savarsirea de catre partea ce isi justifica un interes, niciodata de instanta.

Un act savarsit de instanta in timpul perimarii nu atrage niciodata intreruperea termenului.

Pentru ca actul partii sa produca efect intrerupator de perimare, trebuie facut in conditiile procedurale ->dovedirea conditiei partii deduse judecatii procesului.

Cererea de repunere pe rol trebuie timbrata si, daca partea nu respecta aceasta cerinta, cererea va fi anulata si nu va produce efect de perimare intrerupator.

Termenul de perimare poate fi suspendat ( doar in materie de perimare).

Cazuri:

Pe timpul cat durata suspendarii voluntare (art 413) sau un alt caz de suspendare, cand suspendarea nu este imputabila partilor, termenul de perimare se suspenda

In ultimele 3 luni ale termenului de perimare a intervenit una dintre situatiile art 413 care daca procesul ar fi in curs ar atrage suspendarea de drept oblig.a judecatii. Ex: decesul uneia dintre parti pentru a da posibilitatea mostenitorilor sa afle de proces - se suspenda cu o luna

Partea invoca faptul ca din cauza unor motive temeinice este impiedicata savarsirea in termen a actului de procedura -> termenul de perimare se suspenda, temeinicia motivului invocat de parte este lasat la aprecierea judecatorului.

Sanctiunea

Sanctiunea care intervine in cazul nerespectarii unui termen legal imperativ judecatoresc este decaderea.In caz de nerespectare a unui termen prohibitiv - termenul lasat debitorului de la comunicarea somatiei pentru a executa voluntar obligatia - sanctiunea este nulitatea.

Daca nu este respectat in termen arbitral si tribunalul arbitral nu pronunta hotararea pana la termenul convenit de par hotararea poate fi desfintata pe calea actiunii in anulare.

Decaderea poate fi invocata diferit, in functie de natura normei ce reglementeaza termenul.

Daca legea nu prevede altfel, nerespectarea unui termen legal imperativ poate fi invocata de catre oricare dintre parti, procuror, instanta, pe tot parcursul judecatii.

Se procedeaza astfel in procedura recursului - daca intimatul nu invoca prin intampinare tardivitatearecursului si nu rezulta din dosar, recursul este socotit a fi facut in termen. Poate fi invocata doar de intimat.

Nerespectarea termenului reglementat printr-o norma dispozitiva poate fi invocata doar de partea ale carei interese sunt ocrotite la data cand s-a produs neregularitatea, iar daca lipseste, cel mai tarziu la termenul urmator, inainte de a se pune concluziile in fond.

Pe parcursul procesului, nerespectarea termenelor poate fi invocata prin intermediul exceptiei, iar daca s-a pronuntat deja o hotarare, prin intermediul cailor de atac.

CAZURI IN CARE INTERVINE DECADEREA

Prin lege este stabilit un termen pana la care trebuie facut actul de procedura si partea lasa sa curga termenul fara sa faca actul de procedura. Este o situatie similara cand judecatorul fixeaza un termen pana la care trebuie savarsit actul de procedura.

Legiuitorul prevede ca actul de procedura trebuie sa fie savarsit intr-o anumita etapa a procesului (recuzarea trebuie sa fie facuta inainte de dezbateri).

Legiuitorul a prevazut o anumita ordine in savarsirea actelor pe care partea nu o respecta.

Orice neregularitate trebuie invocata inainte de dezbaterile in fond.

Cazurile in care nu intervine decaderea:

Cand nu este constatata de instanta pt ca nu exista decaderi de drept cata vreme nu mai exista mijloace procedurale de constatare, decaderea se acopera in mod definitiv.

2. Partea interesata sa invoce decaderea renunta la acest drept; Pt a produce efecte renuntarea poate fi numai in legatura cu un termen reglementat printr-o norma dispozitiva si trebuie sa aiba loc dupa inplinirea termenului. Are loc renuntarea dupa indeplinirea termenului si trebuie sa provina de la o parte cu capacitate de exercitiu.

Renuntarea este personala -> produce efecte doar asupra renuntatorului

3. In cazul obligatiei solidare si indivizibile (in cazul coparticiparii principiul independentei procesuale actele nu ii pot prejudicia pe ceilalti)

4. legea prevede ->daca partea nu depune in termenul fixat de judecator lista cu numele si adresa martorilor, aceasta va fi decazuta din dreptul de a admite proba, in afara de cazul in care martorul se prezinta personal in fata instantei

Efectele decaderii

Actul savarsit dupa implinirea termenului este nul

Legiuitorul a reglementat posibilitatea partii de a solicita repunerea in termen cand, din motive temeinice, nu a putut savarsi in termen actele.

Cererea de repunere in termen trebuie facuta in 15 zile de la incetarea impedicarii si tot in 15 zile trebuie facut actul de procedura, in raport cu care intervine decadere +dovada motivelor (caz fortuit).

Cererea se solutioneaza de catre instanta competenta sa se pronunte asupra decaderii.

Daca decaderea este in legatura cu un act de procedura ce trebuie facut pe parcursul procesului, repunerea in termen se va solutiona de instanta care judeca acel proces.

Daca repunerea in termen este in legatura cu o cale de atac, cererea se solutioneaza de instanta competenta sa judece calea de atac.

Daca in urma admiterii sau respingerii cererii, instanta investita in continuare cu solutionarea cauzei asupra cererii de repunere in termen, se pronunta o incheiere.

Daca instanta de control judiciar apreciaza ca cererea de repunere in termen e intemeiata, o admite prin decizie, daca la acelasi termen solutioneaza si calea de atac.

Daca admite cererea de repunere in termen si fixeaza termen pentru judecarea caii de atac, instanta de control judiciar se pronunta prin incheiere.

Daca respinge cererea de repunere in termen ca nefondata/ tardiva prin decizie, instanta de control judiciar se pronunta si asupra caii de atac pe care o respinge ca tardiv formulata.

Reguli comune tuturor cererilor in justitie

Orice cerere in justitie trebuie facuta in forma scrisa si sa cuprinda denumirea instantei, numele si adresa partilor, obiectul cererii si motivarea, semnatura.

Art 148 alin 1- daca este cazul in cerere, trebuie sa arate si adresa de posta electronica, numarul de fax, de telefon, alte asemenea mijloace ce asigura transmiterea actului si confirmarii de primire.

In cazurile prevazute de legea speciala, cererea poate fi transmisa si electronic, daca are posibilitatea semnaturii electronice.

Daca este cazul, cererea trebuie timbrata, iar daca trebuie comunicata, trebuie depusa in atatea exemplare cate sunt necesare pentru comunicare si unul pentru instanta.

Daca o parte sta in proces in mai multe calitati juridice sau mai multe parti au un singur reprezentant, este necesar un singur exemplar pentru comunicare.

Daca partea nu depune numarul corespunzator de exemplare, instanta poate pune aceasta obligatie altei parti, pe cheltuiala partii ce avea aceasta obligatie sau de instanta.

Daca cererea este transmisa in forma electronica sau fax, grefierul face pe cheltuiala partii nr suficient de exemplare pentru comunicare.

La cerere trebuie sa se alature in numar suficient inscrisurile de care partea se foloseste, certificate in conformitate cu originalul.

Daca cererea este facuta prin reprezentant, trebuie sa se alature cererii si dovada de reprezentat.

Daca cererea are o denumire gresita, judecatorul, in executarea rolului activ si prin respectarea principiului contradictorialitatii si rolului activ, pune in discutie partilor denumirea corecta (instanta nu poate schimba obiectul, doarr temeiul juridic denumirea).

12.04.2014

Procedura prealabila

Reglementat de art 193, text care stabileste ca, in cazurile strict prevazute de lege, instanta poate fi sesizata numai dupa parcurgerea unei proceduri prealabile, lucru pe care reclamantul trebuie sa il dovedeasca prin inscrisurile atasate cererii de chemare in judecata.

Din expresia folosita de legiuitor rezulta ca parcurgerea pregatirii prealabile este obligatorie si este reglementata printr-o norma imperativa.

Cu toate acestea lipsa procedurii prealabile poate fi invocata numai de catre parat prin intampinare. Ca atare, daca paratul depune intampinare, dar nu invoca neparcurgerea acestei proceduri ori intampinarea nu este depusa in termen, cererea nu va putea fi respinsa ca inadmisibila.

Se parcurge procedura prealabila in conditiile legii 554/2004 a contenciosului administrativ. De asemenea, poate fi asimilata unei proceduri prealabile obligatia patilor de a se infatisa inaintea mediatorului in vederea prezentarii asupra avantajelor medierii si in conditiile art 1014 din Codul de Procedura Civila, text care il obliga pe creditor sa il someze pe debitor si sa ii puna in vedere ca in termen de 15 zile de la primirea somatiei sa plateasca datoria.

Daca suma nu este platita in cele 15 zile, creditorul poate sa declanseze procedura ordonantei de plata. In conditiile art 193 alin 3, daca este declansat un proces in materie succesorala, reclamantul trebuie sa ataseze incheierea emisa de notarul public privitoare la rezultatul verificarilor in registrele notariale anume prevazute in codul civil. In acest caz, codul spune ca lipsa procedurii prealabile poate fi invocata de oricare dintre parti sau de instanta din oficiu.

Desi este inscris in art 193, in realitate alin 3 nu consacra o procedura prealabila tipica pentru ca procedura succesorala notariala nu este obigatorie, astfel incat in lipsa ei instanta sa nu poata fi sesizata. In realitate, incheierea la care se refera art 193 alin 3 are numai o valoare probatorie pentru a se stabili daca a fost declansata procedura succesorala notariala, iar in caz de raspuns afirmativ, daca au fost stabiliti mostenitorii si cotele succesorale, daca sunt sau nu renuntatori la succesiune, care este masa succesorala si, eventual, daca s-a si realizat un partaj succesoral prin buna invoiala inaintea notarului.

Cererea de chemare in judecata

Primul element Continutul cererii este prevazut la art 194. Cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda numele, prenumele, resedinta sau domiciuliul partilor, iar in cazul pj denumirea sau sediul, Codul unic de intregistrare ,codul de identificare fiscala, nr de inregistrare in registrul comertului sau nr de inregistrare in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Trebuie indicat CNP-ul partilor in masura in care reclamantul cunoaste acest element al paratului. Se aplica, in mod corespunzator, prev art 148 alin 1 teza2, iar daca reclamantul domiciliaza in strainatate este obligat sa isi aleaga un domiciliu in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile in legatura cu procesul.

Cat priveste locul unde urmeaza sa se comunice actele,codul pune pe acelasi plan domiciuliul/resedinta pt ca reclamantul trebuie sa indice domiciliul/resedinta partilor, domiciliul este pe pozitie de egalitate cu resedinta.

Ceea ce intereseaza nu este domiciliul astfel cum este definit prin lege, ci ca reclamantul sa indice locul unde partile locuiesc efectiv pentru a exista siguranta ca actele de procedura in legatura cu procesul ajung la parti.

Ceea ce intereseaza este locul unde paratul locuieste la momentul investirii instantei, imprejurarea ca pe parcursul procesului, el isi schimba locuinta, neavand consecinte asupra competentei teritoriale a instantei.

Daca pe parcursul procesului una dintre parti isi schimba domiciliul sau resedinta, sub pedeapsa neluarii in considerare, trebuie sa comunice instantei si adversarului sau, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire noua adresa.

Sactiunea neluarii in considerare - daca partea nu isi indeplineste obligatia, citarea sa la vechea adresa, respectiv comunicarea la vechea adresa a actelor de procedura este considerata a fi una legala, motiv pentru care, ulterior, partea nu va mai putea invoca lipsa procedurii de citare, ori faptul ca i-a fost incalcat dreptul la aparare, de vreme ce nu cunoaste toate actele de procedura din proces.

Domiciliul indicat in cerere poate sa fie domiciliul real sau domiciliul ales. Cat priveste domiciliul ales, pentru ca instanta sa faca la acest domiciliu comunicarile privitoare la proces, este necesar ca partea sa indice si persoana care, la acea adresa, este insarcinata cu primirea actelor de procedura. In lipsa indicarii unei astfel de persone, citarea se face la domiciliul real.

In cazul in care reclamantul invedereaza instantei ca desi a depus o data diligenta necesara, lucru dovedit chiar cu adresa de la serviciul evidentei persoanei nu a putut sa afle adresa paratului, la cererea reclamantului, citarea paratului se va face prin publicitate, prin afisarea citatiei la usa instantei sau prin publicarea acesteia intr-un ziar de larga circulatie. Trimiterea la art 148 alin1teza 1, inseamna ca, daca este cazul, adica daca dispune de astfel de mijloace si daca vrea ca toate comunicarile sa ii fie facute in aceasta modalitate, reclamantul poate sa indice adresa de posta electronica, nr de fax, nr de telefon, orice alt mijloc care asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii lui. In fine, daca reclmantul domiciliaza in strainatate, este obligat sa-si aleaga un domiciliu in Romania, indicand si persoana insarcinata cu primirea actelor de procedura, iar, daca nu indeplineste aceasta obligatie, toate comunicarile ii vor fi facute prin posta, prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, procedura socotindu-se indeplinita in momentul depunerii la posta a scrisorii recomandate, cu enumerarea actelor de procedura care se comunica.

Al doilea element: numele, prenumele si calitatea mandatarului, atunci cand cererea este facuta prin mandatar, iar, in cazul avocatului, numele si sediul sau profesional, dispozitiile art 148 alin 1 teza2 , aplicandu-se in mod corespunzator. La cerere, trebuie sa se alature si dovada mandatului.

Daca cererea este facuta prin reprezentant si acest element lipseste, actiunea se va respinge.

Al treilea element: obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului, cand pretuirea este cu putinta, aratandu-se si modalitatea de calcul prin care s-a ajuns la aceasta valoare. Imobilele sunt determinate prin indentificarea orasului, judetului, a strazii si nr la care se afla, iar, daca sunt inscrise in cartea funciara, prin indicarea nr de carte funciara sau a nr cadastral sau topografic, dupa caz. La cerere se va alatura inscrisul emis de administratia financiara privind valoarea de impozitare a imobilului. Obiectul este pretentia concreta a reclamantului si el trebuie sa fie determinat sau determinabil, trebuie sa fie licit si sa fie posibil.

Al patrulea element: motivele de fapt si de drept ale cererii. Motivele de fapt reprezinta reprezinta imprejurarile de fapt care l-au determinat pe reclamanant sa solicite acel obiect justifica obiectul si motivul pentru care reclamantul l-a chemat in judecata pe acel parat.

Motivele de drept constituie temeiul juridic al cererii, fundamentul raportului juridic litigios, care nu se confunda cu cauza actiunii.

Ultimul element al cererii de chemare in judecata este semnatura care trebuie sa fie facuta olograf, nefiind suficienta numai tehnoredactarea numelui reclamantului.

Daca reclamantul contesta semnatura si sustine ca nici nu a dat mandat de reprezentare vreunei persone, judecatorul poate proceda la o verificare de scripte care consta in faptul ca reclamantul va fi pus sa semneze in fata judecatorului.

Refuzul de a semna este considerat ca o prezumtie de recunoastere a semnaturii. Daca in urma semnarii/semnaturii facute de reclamant inaintea sa, judecatorul nu se considera lamurit, poate dispune efectuarea unei expertize grafoscopice, scop in care, la dosar, vor fi depuse scripte de comparatie, reprezentate de alte inscrisuri autentice sau sub semnatura privata necontestate de parti, precum si scrierea, semnatura facuta inaintea sa.

Dintre elementele mentionate unele sunt considerate esentiale, altele neesentiale. Art 196 spune ca cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele partilor, obiectul (nu si valoarea obiectului), motivele de fapt si semnatura va fi anulata/ se va declara nula. Dispozitiile art 200 sunt aplicabile.

Toate aceste elemente cu privire la care a fost prevazuta nulitatea expresa sunt considerate elemente esentiale ale chemarii in judecata, in lipsa oricareia dintre ele procesul neputand avea loc. Prin trimiterea la art 200 inseamna ca modificarea sau completarea cu privire la aceste elemente poate fi facuta in procedura de verificare si regularizare a cererii, la primirea cererii de chemare in judecata.

La primirea cererii de chemare in judecata judecatorul verifica daca sunt indeplinite cerintele art 194-197, adica daca cererea cuprinde elementele enuntate, este depusa in nr suficient de exemplare pentru comunicare si, daca este cazul, este timbrata.

Lipsurile cererii sunt comunicate reclamantului caruia i se pune in vedere sa modifice sau sa completeze cererea in termen de cel mult 10 zile de la comunicarea acestei instiintari, sub pedeapsa de nulitate.

Sanctiunea nulitatii nu intervine insa in cazul unei pluralitati de reclamanti sau parati cand, fata de numarul mare al acestora, pentru a se putea asigura desfasurarea in conditii normale a procesului, judecatorul le va cere sa isi desemneze unul sau mai multi mandatari (pf sau pj) la sediul carora urmeaza sa se faca toate comuncarile de procedura.

Reclamantii trebuie sa faca dovada alegerii unui mandatar in termen de 10 zile. Daca nu se face aceasta dovada, se numeste un curator special. Sanctiunea nu este anularea, ci se procedeaza in acest mod.

Daca reclamantul nu indeplineste obligatia de completare/modificare in 10 zile, cererea este anulata prin incheiere data in Camera de Consiliu, fara citarea partilor. Impotriva incheierii se poate face numai cerere de reexaminare in termenul celor 15 zile de la data comunicarii.

Cererea de reexaminare este solutionata de un alt complet al instantei, desemnat aleatoriu, fiind citat numai reclamantul.

Cererea de reeexaminare poate fi admisa numai daca anularea a fost dispusa in mod eronat, ceea ce inseamna ca nu se impunea modificarea cererii ori a fost dispusa desi reclamantul modificase cererea in termenul impus de judecator.

Daca cererea de reexaminare este admisa, dosarul este trimis primului complet investit. Exista o particularitate si in privinta sanctiunii referitoare la semnatura art. 196 lipsa semnaturii poate fi invocata oricand pe parcursul procesului in prima instanta. In acest caz, reclamantul trebuie sa semneze cererea la termenul la care se invoca lipsa semnaturii, daca este prezent, iar daca lipseste, cel mai tarziu la primul termen de judecata, ulterior aceluia la care s-a invocase lipsa semnaturii.

Sanctiunea care intervine pentru lipsa elementelor neesentiale este tot nulitatea, numai ca, intrucat in privinta lor nu este prevazuta in mod expres sanctiunea nulitatii, nulitatea este una virtuala. In ambele situatii, vorbim despre o nulitate conditionata de vatamare pt ca nu ne aflam in cazurile prevazute la art 176.

Fixarea primului termen de judecata

Daca cererea respecta cerintele art 194-197, cererea ii este comunicata paratului caruia i se pune in vedere ca, sub pedeapsa decaderii, sa depuna intampinare in cel mult 25 zile de la comunicarea cererii.

Intampinarea este comunicata reclamantului care va trebuie sa depuna raspuns la intampinare in cel mult 10 zile de la comunicarea intampinarii.

Paratul ia cunostinta de raspunsul la intampinare din dosar raspunsul nu se mai comunica. In cel mult 3 zile de la depunerea raspunsului la intampinare, judecatorul formuleaza prin rezolutie primul termen de judecata care nu poate sa fie mai lung de 60 zile de la data rezolutiei si dispune citarea partilor.

Daca paratul nu depune intampinare, respectiv reclamantul nu depune raspuns la intampinare, judecatorul va fixa primul termen de judecata la expirarea termenelor pana la care trebuiau savarsite aceste acte de procedura.

In procesele urgente, primul termen poate fi stabilit la un moment mai apropiat, iar, daca paratul domiciliaza in strainatate, judecatorul poate sa fixeze un termen mai lung de 60 zile, in functie de imprejurarile cauzei.

Prin rezolutia in care fixeaza primul termen de judecata, judecatorul poate sa ia si masuri pentru administrarea probelor sau, daca s-a cerut citarea paratului la interogatoriu.

La termenul fixarii primului termen de judecata judecatorul, prin incheiere executorie poate dispune masuri asiguratorii sau masuri penru asigurarea probelor.

Efectele cererii de chemare in judecata

Este investita instanta cu judecarea procesului, in foarte putine situatii judecatorul investindu-se din oficiu.

Se fixeaza limitele cadrului procesual in care se va desfasura judecata cu privire la obiect si la parti.

Daca in pricina respectiva competenta este alternativa, sesizarea uneia dintre instante semnifica optiunea reclamantului si care, odata facuta, nu mai poate fi contestata de parat sau de instanta.

Dreptul dedus judecatii devine litigios si poate forma obiectul unei cesiuni, in conditiile legii. Daca dreptul este unul strict personal, odata ce cererea a fost formulata de titularul sau , actiunea poate fi continuata de mostenitorii acestuia.

Introducerea cererii marcheaza punerea in intarziere a paratului. Paratul este considerat posesor de rea credinta si datoreaza fructe de la introducerea cererii. Daca cererea are ca obiect un bun individual determinat, paratul va suporta riscul pieirii fortuite a bunului, iar daca cererea are ca obiect plata unei sume de bani, care nu era purtatoare de dobanda, de la introducerea cererii se datoreaza dobanda.

Introducerea cererii intrerupe cursul prescriptiei extinctive, cu conditia ca cererea sa nu fie respinsa, anulata, perimata sau sa se renunte la judecata ei.

Intampinarea

Este actul de procedura savarsit de catre parat atunci cand paratul vrea doar sa se apere. Intampinarea trebuie sa cuprinda elementele de indentificare ale paratului(sunt aceleasi cu cele cerute reclamantului), apoi exceptiile procesuale pe care le paratul le are fata de cererea de chemare in judecata, apararile in fond pe care le face la cererea de chemare in judecata si prin care tinde la respingerea ca nefondata a cererii, dovezile pe care intelege sa le administreze pentru combaterea cererii reclamantului si care trebuie sa fie indicate in aceleasi conditii care trebuie sa fie respectate de catre reclamant si semnatura.

Intampinarea trebuie sa fie depusa in cel mult 25 zile de la cererea de chemare in judecata sub pedeapsa decaderii din dreptul de administra dovezi si de a invoca exceptii de procedura relative. Exceptiile de procedura absolute si exceptiile de fond pot fi invocate chiar daca nu au fost mentionate in intampinare.

Intampinarea se depune in nr suficient de exemplare, necesare pentru comunicare, insa daca reclamantul sta in proces in mai multe calitati juridice sau mai multi reclamanti au un reprezentant comun, este suficient un singur exemplar de pe intampinare. Regula este ca intampinarea este obligatorie atat pentru judecata in prima instanta, cat si pentru judecata in caile de atac. Numai daca legea prevede in mod expres, intampinarea nu trebuie sa fie depusa.

19.04.2014

Cererea reconventionala

Reprezinta actul de procedura savarsit de parat atunci cand are o pretentie impotriva reclamantului. Potrivit Codului, paratul care are pretentii in legatura cu obiectul cererii reclamantului, derivand din acelasi raport juridic sau din raporturi juridice distincte, insa legate de raportul juridic dedus judecatii de catre reclamant, poate sa formuleze cerere reconventionala.

Prin cererea reconventionala, paratul poate tinde la obtinerea unei compensatii judiciare, atunci cand creanta sa impotriva reclamantului nu este certa, lichida si exigibila, in asa fel incat sa invoce compensatia legala prin intampinare.prin cererea reconventionala, paratul poate sa puna in discutie valabilitatea timpului reclamantului. De pilda, daca reclamantul formuleaza o cerere in revendicare, prin cererea reconventionala, paratul poate sa solicite constatarea nulitatii titlului reclamantului ori sa obtina rezolutiunea ori rezilierea acestui titlu.

De asemenea, prin cererea reconventionala, paratul poate sa urmareasca obligarea reclamantului fata de el. Intr-o actiune in evacuare formulata de catre reclamant, paratul poate sa formuleze o cerere reconventionala prin care sa solicite obligarea reclamantului la contravaloarea imbunatatilor aduse imobilului din a carui evacuare se solicita.

Prin cererea reconventionala, paratul poate sa cheme in judecata si terte persoane, straine de proces, daca acestea sunt vizate prin raportul juridic dedus judecatii prin cererea reconventionala, iar aceste persoane sunt introduse in proces in calitate de parati, pentru ca asa le califica Codul.

Reclamantul nu poate sa faca cerere reconventionala la cererea reconventionala a paratului. Cel mult, in conditiile art 204 din Cod, vazand cererea reconventionala a paratului, reclamantul ar putea sa-si modifice cererea de chemare in judecata pana , cel mai tarziu, la primul termen la care este legal citat.

Formularea cererii reconventionale nu este obligatorie, asa cum este cazul intampinarii dupa cum rezulta din exprimarea folosita de legiuitor, aceasta poate sa faca si nu nu trebuie sa faca cerere reconventionala.

Cererea reconventionala este o adevarata cerere de chemare in judecata. De altfel se si spune ca paratul este reclamant in cererea reconventionala, Codul prevazand ca reconventionala trebuie sa se faca cu respectarea cerintelor prevazute pentru cererea de chemare in judecata, prin urmare trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute la art 194 privitoare cererea de chemare in judecata. De asemenea, daca este cazul, se timbreaza si trebuie sa se depuna in numar suficient de exemplare pentru comunicare.

Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea, iar daca intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu pana la primul termen de judecata la care paratul este legal citat.

Faptul ca cererea se depune odata cu intampinarea trebuie inteles in sensul ca termenul pentru depunerea cererii reconventionale este acelasi cu termenul pentru depunerea intampinarii, adica cel mult 25 zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata. Asadar, depunerea intampinarii nu este o conditie pentru insasi admisibilitatea cererii reconventionale ramane la aprecierea paratului ce atitudine va adopta fata de proces.

Cererea reconventionala urmeaza procedura verificarii si regularizarii prevazute de art 201 pentru cererea de chemare in judecata, pentru art 209 care reglementeaza cererea reconventionala - spune ca dispozitiile art 201 se aplica in mod corespunzator.

In cazul in care cererea reconventionala este facuta cu respectarea cerintelor art 194-197, se comunica reclamantului si, daca este cazul, paratilor introdusi in proces prin cererea reconventionala si li se pune in vedere sa depuna intampinare.

Dupa depunerea intampinarii se poate fixa primul termen de judecata. Cat priveste procedura de judecata a cererii reconventionale, din punct de vedere al caii procedurale, este o cerere incidentala.

Prin urmare, si procedura de judecata este cea privitoare cererea principala. Regula este ca cererea reconventionala se judeca odata cu cererea principala. Totusi, in masura in care numai cererea principala este in stare de judecata, ceea ce inseamna ca in privinta cererii principale nu mai sunt de administrat dovezi, in schimb mai sunt de administrat dovezi in privinta cererii reconventionale, cele doua cereri pot fi disjunse si judecat separate.

Se va constitui un dosar distinct pentru cererea reconventionala si, in mod obisnuit, pentru a evita pronuntarea unor hotarari contradictorii, judecata cererii reconventionale se va suspenda pana la solutionarea definitiva a cererii principale.

Aceasta disjungere este posibila numai cand cererea principala este in stare de judecata si mai sunt de administrat probe in cererea reconventionala si nu invers. Totusi, daca solutia ce urmeaza sa se dea cererii reconventionale este strans legata de solutia ce urmeaza sa se dea cererii principale, disjungerea nu este posibila.

Astfel, nu poate fi disjunsa cererea reconventionala prin care, intr-un proces de imparteala judiciara, se solicita completarea masei bunurilor de impartit. De asemenea, nu este posibila disjungerea reconventionalei prin care se solicita stabilirea locuintei copilului la parat, daca prin cererea de chemare in judecata s-a solicitat obligarea paratului la plata pensiei de intretinere.

Cat priveste solutia ce poate fi data cererii reconventionale - este in functie de situatia concreta din dosar si de raportul juridic dedus judecatii prin reconventionala. Prin urmare, pot fi admise in intregime ambele cereri ori pot fi respinse in intregime ambele, ambele pot fi admise numai in parte ori numai una sa fie admisa in tot sau in parte, iar cealalta sa fie respinsa.

Procedura de citare si comunicare a actelor de procedura

Codul stabileste ca procedura prin art 153 faptul ca judecatorul nu poate solutiona nicio cerere, nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea legala sau infatisarea partii, personal sau prin reprezentant, afara de cazul in care, prin lege se prevede altfel.

Prin expresia folosita, judecatorul nu poate hotari, rezulta caracterul imperativ al normelor care reglementeaza procedura de citare si comunicare a actelor de procedura, lucru intarit prin alin 2 al art 153 care impune judecatorului care constat ca partea care lipseste nu a fost legal citata, sa amane judecata si sa dispuna citarea partii sub pedeapsa nulitatii hotararii. Desi norma care reglementeaza citarea are un caracter imperativ, Codul conditioneaza cazurile in care poate fi invocata nulitatea, pentru aceasta nu poate fi invocata oricand.

Astfel, daca partea nu a primit citatia cu respectarea termenului prevazut la art 159, adica cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata sau exista un alt motiv de nulitate a procedurii de citare si se infatiseaza in instanta, va putea sa ceara acordarea unui termen pentru a-si pregati apararea.

Lipsa procedurii de citare se acopera prin echipolenta. Prin urmare, daca nulitatea se acopera prin prezenta partii, ea va putea sa ceara acordarea unui termen pentru a-si putea pregati apararea. Daca nu o face, nu va mai putea sa invoce ulterior si, cu atat mai putin in calea de atac, lipsa procedurii de citare. In cazul in care, partea nelegal citata nu se infatiseaza la termenul pentru care nu a fost legal citata, va putea sa invoce lipsa procedurii de citare sub pedeapsa decaderii, cel mai tarziu la primul termen de judecata la care este legal citata sau la care se infatiseaza.

In cazul in care partea nelegal citata lipseste, orice alta parte sau instanta din oficiu pot invoca lipsa procedurii de citare, numai la termenul respectiv pentru care procedura de citare nu a fost legal indeplinita. Ulterior, din perspectiva instantei sau a adversarului, sanctiunea se acopera.

Ceea ce este obligatoriu este ca partile sa fie legal citate, iar nu neaparat sa se si infatiseze inaintea judecatorului, cu o exceptie - in procedura divortului, daca reclamantul lipseste nejustificat si se prezinta numai paratul, cererea de chemare in judecata se respinge ca nesustinuta.

Cat priveste locul citarii, citatia, care trebuie sa aiba continutul prevazut la art 157, se comunica la locul indicat in citatie, respectiv domiciliul, resedinta ori sediul persoanei juridice, dupa caz. Locul indicat in citatie poate sa fie domiciliul real sau domiciliul ales, cu conditia ca, odata cu alegerea de domiciliu, sa fi fost indicat si numele persoanei insarcinate cu primirea corespondentei. In lipsa indicarii unei asemenea persoane, citatia se comunica la domiciliul sau sediul real.

De asemenea, partea poate alege ca citatia si orice alt act de procedura sa ii fie comunicat la casuta postala. Sunt situatii in care alegerea de domiciliu este obliatorie, respectiv pentru partile care domiciliaza in strainatate si care trebuie sa isi aleaga un domiciliu in Romania, cu indicarea persoanei insarcinate cu primirea corespondentei.

In caz contrar, citarea acestor persoane se va face prin posta, prin scrisoare recomandata, cu continut declarat si confirmare de primire, iar data depunerii la posta a scrisorii recomandate va fi considerata drept data a indeplinirii procedurii de citare.

Daca pe parcursul procesului, una dintre parti isi schimba domiciliul/resedinta, sub sanctiunea neluarii in considerare, va trebui sa instiinteze instanta si pe adversar prin scrisoare recomandata cu dovada de primire cu privire la noua adresa. Daca nu o face, citarea si comunicarea actelor de procedura la vechea adresa vor fi considerate valabil indeplinite, astfel incat ulterior partea nu mai poate invoca lipsa procedurii de citare ori faptul ca nu si-a putut pregati apararea intrucat nu a primit actul de procedura.

In cazul in care reclamantul invedereaza ca, desi a depus toata diligenta necesara, nu a putut identifica domiciliul sau sediul paratului, judecatorul va putea incuviinta ca citarea sa se faca prin publicitate, prin afisarea citatiei la usa instantei ori prin afisarea pe portalul instantei. Daca se considera necesar, pe langa afisarea citatiei in acestei condditii, se poate dispune si publicarea citatie in Monitorul Oficial sau intr-un ziar de larga circulatie.

In cazul in care s-a dispus citarea prin publicitate, procedura se socoteste indeplinita in a 15a zi de la data publicarii. Prin urmare, in acest caz, termenul nu este unul de zile libere, ci se va implini exact in a 15a zi. Daca, ulterior, paratul se infatiseaza si probeaza ca a fost citat cu rea credinta prin publicitate, ceea ce inseamna ca reclamantul stia unde locuieste, vor fi anulate toate actele de procedura saarsite dupa incuviintarea citarii prin publicitate si se reia judecata procesului de la actul de procedura anulat, reclamantul putand fi obligat si la despagubiri.

Partea prezenta in instanta, personal sau prin reprezentant, este obligata sa primeasca inscrisurile si actele de procedura care ii sunt communicate.

In caz de refuz, comunicarea se considera a fi indeplinita prin depunerea inscrisurilor sau a actelor de procedura la dosar, de unde, sub semnatura, partea le poate ridica.

Partea poate sa ridice aceste inscrisuri de la dosar si intre termene de la arhiva instantei. Cat priveste termenul de comunicare al citatiei, sub pedeapsa de nulitate, citatia trebuie sa fie comunicata cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat pentru judecata, termen care, dupa aprecierea judecatorului, poate fi redus in pricinile urgente

Inmanarea se face partii personal in locul indicat in citatie. Daca partea primeste citatia (procedura valabila pentru comunicarea oricarui alt act de procedura) - poate fi inmanata in locul unde este gasita partea.

Daca cel citat traieste intr-un hotel sau intr-o caldire cu mai multe apartamente, citatia poate fi lasata in lipsa destinatarului ei administratorului cladirii, portarului sau, in lipsa, persoanei care il inlocuieste in mod obisnuit.

Pentru cei care se gasesc sub arme (militarii incazarmati), citatia se inmaneaza prin unitatea militara din care fac parte.

Pentru cei care alcatuiesc echipajul unui vas maritim sau fluvial, in lipsa unui domiciliu cunoscut, citatia se inmaneaza prin capitania portului de inregistrare a navei.

Pentru detinuti, citatia se inmaneaza prin administratia locului de detinere, iar pentru bolnavii internati in spitale, sanatorii sau in alte asemenea asezaminte, citatia se inmaneaza in directia asezamantului respectiv.

Daca citatia trebuie sa fie inamanata unei persoane juridice, unui avocat, notar public sau executor judecatoresc, citatia se inmaneaza la sediul acestora si va fi primita de persoana insarcinata cu primirea corespondentei care va arata calitatea in care semneaza actul. In lipsa unei assemenea persoane, citatia se inmaneaza administratorului cladirii, in lipsa, portarului sau persoanei care il inlocuieste in mod obisnuit.

Citatia (sau orice alt de procedura) se comunica prin agentii procedurali sau prin alti salariati ai instantei care transmite actul ori prin agenti procedurali sau salariati ai instantei in circumscriptia careia se afla destinatarul, daca acesta locuieste in circumscriptia altei instante decat aceea care transmite citatia.

Citatia de transmite in plic inchis, care poarta mentiunea Pentru Justitie a se inmana cu prioritate si la care plic este atasat formularul privind dovada de inmanare, procesul verbal sau instiintarea pe care, in functie de situatia concreta cu care se va confrunta, le completeaza agentul instrumentator.

Daca citatia nu poate fi transmisa prin agenti procecdurali ai instantei emitente sau a unei instante in raza in care domiciliaza reclamantul, se transmite in scris, prin posta, cu confirmare de primire si continut declarat.

De asemenea, daca partea a indicat acele mijloace de comunicare moderne (e-mail, fax, telefon), actele pot fi transmise in aceasta modalitate de catre grefier si vor fi insotite de o confirmare pe care va trebui sa o completeze reclamantul si sa o restituie instantei. In cazul in care cel citat primeste citatia si semneaza dovada de inmanare, agentul procedural ii certifica semnatura si este singurul caz in care nu se intocmeste proces verbal.

Daca cel citat primeste citatia, dar refuza sa semneze, agentul procedural incheie proces verbal.

In cazul in care cel citat refuza sa primeasca citatia, citatia este lasat la cutia postala a destinatarului, iar in lipsa unei cutii postale, pe usa locuintei destinatarului este afisata instiintarea prin care este invitat ca, in termen de cel mult 7 zile, sa se prezinte la sediul instantei pentru a ridica citatia, respectiv la sediul primariei din localitatea respectiva, daca cel citat nu locuieste in raza sediului instantei emitente.

Prin instiintare i se atrage atentia ca, la expirarea termenului de 7 zile, procedura de instiintare se considera indeplinita. In cel mult 24 h de la afisarea instiintarii, agentul instrumentator trebuie sa restituie instantei sau sa lase la sediul primariei citatia sau actele de procedura pe care trebuia sa le transmita.

Procedura de citare se socoteste a fi indeplinita in oricare dintre cele 3 situatii mentionate la art 165. 26.04.2014

Termenul in cunostinta

Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant, precum si partea care a fost prezenta la un termen, personal sau prin reprezentant, chiar imputernicit cu dreptul de a cunoaste termenul, nu va mai fi citata in tot cusul judecatii la acea instanta, fiind considerat ca are cunostinta de termenele urmatoare.

Asadar, termenul in cunostinta se bazeaza pe o prezumtie relativa, care are ca obiect faptul ca partea aflata intr-una dintre cele doua ipoteze cunoaste toate termenele de judecata care se vor acorda in cursul judecatii, la acea instanta.

Prezumtia termenului in cunostinta functioneaza numai pana la momentul pronuntarii hotararii finale, din / in etapa procesuala in care se afla judecata la un moment dat. Dupa pronuntarea hotararii finale, daca se exercita cai de atac, in caile de atac partile trebuie sa fie citate, desigur pana in momentul in care se poate face din nou aplicarea termenului in cunostinta.

Este considerata a avea termen in cunostinta si partea care, personal, prin reprezentant sau prin functionarul insarcinat cu primirea corespondentei, a primit citatia pentru un termen de judecata.

Termenul in cunostinta nu functioneaza, ceea ce inseamna ca partile trebuie sa fie citate in urmatoarele situatii:

Procesul se redeschide dupa ce a fost suspendat. In mod direct, este obligatorie citarea pentru ca ultimul lucru pe care l-au stiut partile in legatura cu procesul este faptul ca judecata a fost suspendata. Ele nu pot fi prezumate a cunoaste faptul ca dosarul se repune pe rol si la ce moment.

Pricina se repune pe rol. Este avuta in vedere ipoteza