Drept procesual civil Curs

DREPT PROCESUAL CIVIL

PARTEA GENERALĂ

Universitatea de Studii Europene din Moldova

Alexandru PRISAC

DREPT PROCESUAL CIVIL

PARTEA GENERALĂ

j u r i d i c

Aprobată la Ședinţa Senatului USEM, proces-verbal nr. 9 din 01 iule 2013. Autorul prezentei lucrări a utilizat suportul normativ în vigoare la 01 iunie 2013.

Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012.Tel./fax: 022 24 05 87, tel.: 022 24 01 95. E-mail: [email protected]

Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2, București.Tel./fax: 210 80 51. E-mail: [email protected]

www.cartier.mdCăCăC rţrţr ile ţile ţ CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova.

Cartier eBooks pot fi procuratCartier eBooks pot fi procuratC e pe iBookstoreartier eBooks pot fi procurate pe iBookstoreartier eBooks pot fi procurat și pe www.ce pe iBookstore și pe www.ce pe iBookstore artier.md și pe www.cartier.md și pe www.c

LIBRĂRIILE CARTIER Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău.

Tel./fax: 21 42 03. E-mail: [email protected]ăria din Hol,Librăria din Hol,Librăria din Hol str. București, nr. 68, Chișinău. Tel.: 24 10 00. E-mail: [email protected]

Comenzi CARTEA PRIN POȘTĂCODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 020712 București, România

Tel./fax: (021) 210.80.51E-mail: [email protected]

www.cartier.md Taxele poștale sunt suportate de editură. Plata se face ramburs, la primirea coletului.

Recenzenţi: Prof. univ. dr.h.c. Ioan Leș, Facultatea de drept a Universităţii ,,Lucian Blaga” din Sibiu;prof. univ., dr. Florin Ciutacu, Universitatea Creștină ,,Dimitrie Cantemir” din București.

Redactor știinţific: prof. univ., dr. Victor Volcinschi, șeful catedrei Drept Privat a Facultăţii de drept a Universităţii de Studii Europene din Moldova

Colecţia Cartier juridic este coordonată de Oleg EfrimCartier juridic este coordonată de Oleg EfrimCartier juridicEditor: Gheorghe Erizanu

Lector: Valentin GuţuCoperta seriei: Vitalie Coroban

Coperta: Vitalie CorobanDesign/tehnoredactare: Ruxanda Dobzeu

Prepress: Editura CartierTipărită la Balacron

Alexandru PrisacDREPT PROCESUAL CIVIL

PARTEA GENERALĂEdiţia I, septembrie 2013

2013, Alexandru Prisac. Toate drepturile rezervate.Cărţile Cartier sunt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare.

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiPrisac, Alexandru.

Drept procesual civil. Partea generală / Alexandru Prisac. - Chişinău: Cartier, 2013(Tipogr. “Balacron”). - 372 p. - (Colecţia “Cartier juridic”).

1000 ex.ISBN 978-9975-79-849-5.

347.91/.95

P 92

CUVÎNT-NT-NT ÎNAINTE ..................................................................................................... 13

Ca p i to l u l I NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN STUDIUL DREPTULUI PROCESUAL CIVIL ..........................................................................................15

§ 1. DEFINIŢIA, OBIECTUL ȘI METODA DE REGLEMENTARE A DREPTULUI PROCESUAL CIVIL ......................................................................................................... 16

§ 2. SARCINILE PROCESULUI CIVIL .................................................................................. 24

§ 3. SISTEMUL DREPTULUI PROCESUAL CIVIL ............................................................. 26

§ 4. NOŢIUNEA ŞI CLASIFICAREA FORMELOR DE APĂRARE A DREPTURILOR ŞI INTERESELOR LEGITIME ALE PERSOANEI ......................................................... 27

4.1. Noţiunea formei de apărare a drepturilor și intereselor legitime ........ 27

4.2. Forma judiciară ...................................................................................................... 30

4.3. Forma privată (obștească) ................................................................................. 32

4.4. Forma administrativă .......................................................................................... 37

4.5. Alte forme de apărare a drepturilor civile .................................................... 38

§ 5. IZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL ..........................................................40

5.1. Noţiunea și felurile izvoarelor dreptului procesual civil ..........................40

5.1.2 Clasificarea izvoarelor dreptului procesual civil ...................................... 52

§ 6. NOŢIUNEA ȘI CLASIFICAREA NORMELOR DE PROCEDURĂ CIVILĂ ............. 53

6.1.Noţiunea și structura normei procesual civile ............................................. 53

6.2. Clasificarea normelor de procedură civilă ................................................... 55

§ 7. ACŢIUNEA LEGII PROCESUALE CIVILE ÎN TIMP, SPAŢIU ŞI ASUPRA PERSOANEI ...................................................................................................................... 57

7.1. Acţiunea legii procesuale în timp .................................................................... 57

7.2. Acţiunea legii procesuale în spaţiu .................................................................60

7.3. Acţiunea legii procesual civile asupra persoanelor .................................. 61

§ 8. FAZELE PROCESULUI CIVIL ........................................................................................ 62

8.1. Noţiunea și clasificarea fazelor procesului civil .......................................... 62

8.2. Fazele obligatorii ale procesului civil .............................................................64

8.3. Fazele facultative ale procesului civil ............................................................66

§ 9. FELURILE PROCEDURII CIVILE ................................................................................... 67

CU PR I NS

§ 10. LEGĂTURA DREPTULUI PROCESUAL CIVIL CU ALTE RAMURI DE DREPT ...§ 10. LEGĂTURA DREPTULUI PROCESUAL CIVIL CU ALTE RAMURI DE DREPT ...§ 10. LEGĂTURA DREPTULUI PROCESUAL CIVIL CU ALTE RAMURI DE DREPT 69

Dreptul procesual civil și dreptul constituţional ............................................... 72

Dreptul procesual civil și dreptul civil ................................................................... 72

Dreptul procesual civil și dreptul familiei ............................................................. 72

Dreptul procesual civil și dreptul muncii .............................................................. 73

Dreptul procesual civil și dreptul administrativ ................................................. 73

Dreptul procesual civil și dreptul procesual penal ........................................... 73

Dreptul procesual civil și dreptul internaţional privat ..................................... 74

Ca p i to l u l I I PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL ..........................................................................................75

§ 1. NOŢIUNEA ȘI IMPORTANŢA PRINCIPIILOR DREPTULUI PROCESUAL CIVIL .......................................................................................................... 76

§ 2. SISTEMUL PRINCIPIILOR DREPTULUI PROCESUAL CIVIL .................................... 78

§ 3. PRINCIPIILE ORGANIZAŢIONAL-FUNCŢIONALE ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL .......................................................................................................... 81

3.1. Principiul înfăptuirii justiţiei în exclusivitate de către instanţele judecătorești ................................................................................................................... 81

3.2. Principiul independenţei judecătorului și supunerii lui numai legii ................................................................................................................. 83

3.3. Principiul rolului diriguitor al judecătorului în procesul civil ................86

3.4. Principiul judecării unipersonale și colegiale a pricinilor civile ...........88

3.5. Principiul egalităţii tuturor persoanelor în faţa legii și a justiţiei ......... 89

3.6. Principiul publicităţii ședinţelor de judecată în procesul civil .............. 91

3.7. Principiul limbii de procedură și dreptul la interpret ............................... 95

§ 4. PRINCIPIILE FUNCŢIONALE ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL ..................... 97

4.1. Principiul legalităţii în procesul civil ............................................................... 97

4.2. Principiul disponibilităţii ..................................................................................101

4.3. Principiul contradictorialităţii .........................................................................106

4.4. Principiul egalităţii în drepturi procedurale ale părţilor ....................... 110

4.5. Principiul nemijlocirii dezbaterilor judiciare ............................................. 112

4.6. Principiul oralităţii dezbaterilor judiciare ................................................... 114

§ 5. PRINCIPIILE INTERNAŢIONALE ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL ............. 117

5.1. Prioritatea contractelor și convenţiilor internaţionale ........................... 117

5.2. Principiul legii forului în materie de procedură ...................................... 118

5.3. Principiul acordării regimului naţional străinilor ..................................... 119

5.4. Principiul respectării jurisdicţiei instanţelor judecătoreşti străine ..................................................................................................120

5.5. Principiul imunităţii judiciare a statelor străine şi organizaţiilorinternaţionale ............................................................................................................... 121

5.6. Principiul exequaturului hotărîrilor judecătorești străine ....................123

5.7. Principiul reciprocităţii în executarea delegaţiilor și hotărîrilor judecătorești ................................................................................................................. 124

Ca p i to l u l I I I RAPORTURILE PROCESUAL CIVILE .....................................................126

§ 1. NOŢIUNEA RAPORTURILOR PROCESUAL CIVILE ȘI PARTICULARITĂŢILE LOR ......................................................................................126

§ 2. PREMISELE (TEMEIURILE) APARIŢIEI RAPORTURILOR PROCESUAL CIVILE .....................................................................................................130

§ 3. STRUCTURA RAPORTURILOR PROCESUAL CIVILE .............................................134

3.1. Obiectul raporturilor procesual civile ..........................................................134

3.2. Conţinutul raporturilor procesual civile .....................................................135

3.3. Subiecţii raporturilor procesual civile și clasificarea lor ......................136

3.3.1. Instanţa de judecată – subiect obligatoriu al raporturilor procesual civile ............................................................................. 137

3.3.2. Participanţii la proces ..............................................................................145

3.3.3. Persoanele care contribuie la înfăptuirea justiţiei .........................146

Ca p i to l u l I V COMPETENŢA GENERALĂ A INSTANŢELOR JUDECĂTOREȘTI ..........................................................................................................149

§ 1. NOŢIUNEA DE COMPETENŢĂ GENERALĂ .............................................................149

§ 2. CLASIFICAREA COMPETENŢEI GENERALE ............................................................152

§ 3. CRITERIILE ȘI REGULILE DE DELIMITARE A COMPETENŢEI GENERALE ........156

§ 4. DELIMITAREA DINTRE COMPETENŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREȘTI ȘI COMPETENŢA CURŢII CONSTITUŢIONALE .....................................................158

§ 5. DELIMITAREA DINTRE COMPETENŢA INSTANŢELOR JUDECĂTOREȘTI DE DREPT COMUN ȘI COMPETENŢA JUDECĂTORIEI COMERCIALE DE CIRCUMSCRIPŢIE .........................................................................................................160

§ 6. EFECTELE ÎNCĂLCĂRII REGULILOR CU PRIVIRE LA COMPETENŢA GENERALĂ .....................................................................................................................162

Ca p i to l u l V COMPETENŢA JURISDICŢIONALĂ A INSTANŢELOR JUDECĂTOREȘTI DE DREPT COMUN ȘI COMERCIALE ....................................165

§ 1. NOŢIUNEA DE COMPETENŢĂ JURISDICŢIONALĂ ȘI DEOSEBIREA EI DE COMPETENŢA GENERALĂ ........................................................................................165

§ 2. FELURILE DE COMPETENŢĂ JURISDICŢIONALĂ ..................................................167

2.1. Competenţa jurisdicţională materială .........................................................168

2.2. Competenţa jurisdicţională funcţională .................................................... 170

2.3. Competenţa jurisdicţională teritorială ........................................................ 171

2.3.1. Competenţa jurisdicţională teritorială generală ............................. 171

2.3.2. Competenţa jurisdicţională teritorială alternativă ........................ 174

2.3.3. Competenţa jurisdicţională teritorială excepţională (exclusivă) ...................................................................................... 176

2.3.4. Competenţa jurisdicţională teritorială după legătura obiectivă a pretenţiilor înaintate spre soluţionare ....................................181

§ 3. STRĂMUTAREA PRICINII ..............................................................................................182

§ 4. CONFLICTELE DE COMPETENŢĂ JURISDICŢIONALĂ ȘI SOLUŢIONAREA LOR .............................................................................................184

§ 5. EFECTELE ÎNCĂLCĂRII REGULILOR CU PRIVIRE LA COMPETENŢA JURISDICŢIONALĂ ......................................................................................................185

Ca p i to l u l V I PĂRŢILE ÎN PROCESUL CIVIL .................................................................187

§ 1. NOŢIUNEA DE PĂRŢI ÎN PROCESUL CIVIL ..............................................................187

§ 2. CONDIŢIILE PENTRU A FI PARTE LA PROCES ........................................................ 191

2.1. Calitatea procesuală ........................................................................................... 191

2.2. Capacitatea procesuală ....................................................................................194

2.3. Justificarea unui interes juridic ......................................................................199

§ 3. DREPTURILE ȘI OBLIGAŢI OBLIGAŢI OBLIGA IILE PROCESUALE ALE PĂRŢILOR ..............................200

§ 4. ABUZUL DE DREPTURI PROCEDURALE ..................................................................203

§ 5. COPARTICIPAREA PROCESUALĂ ...............................................................................205

§ 6. SUCCESIUNEA ÎN DREPTURILE PROCEDURALE .................................................. 211

Ca p i to l u l V I I PARTICIPAREA INTERVENIENŢILOR LA PROCESUL CIVIL .................................................................................................... 215

§ 1. NOŢIUNEA ȘI FELURILE INTERVENIENŢILOR ÎN PROCESUL CIVIL .................. 215

§ 2. INTERVENIENŢII CARE FORMULEAZĂ PRETENŢII PROPRII LA OBIECTUL LITIGIULUI (INTERVENŢIA PRINCIPALĂ) ......................................... 217

§ 3. INTERVENIENŢII CARE NU FORMULEAZĂ PRETENŢII PROPRII LA OBIECTUL LITIGIULUI (INTERVENŢIA ACCESORIE) ....................................221

Ca p i to l u l V I I I PARTICIPAREA PROCURORULUI LA PROCESUL CIVIL ...............227

§ 1. ROLUL ȘI IMPORTANŢA PARTICIPŢA PARTICIPŢ ĂRII PROCURORULUI LA PROCESUL CIVIL ÎN ETAPA ACTUALĂ A DEZVOLTĂA DEZVOLTĂA DEZVOLT RII SOCIETĂŢRII SOCIETĂŢRII SOCIET II ...................................227

§ 2. TEMEIURILE ȘI FORMELE DE PARTICIPARE A PROCURORULUI ÎN PROCESUL CIVIL .....................................................................................................228

§ 3. POZIŢIA PROCESUALĂ A PROCURORULUI ÎN PROCESUL CIVIL .....................232

Ca p i to l u l I X PARTICIPAREA LA PROCES A AUTORITĂŢPARTICIPAREA LA PROCES A AUTORITĂŢPARTICIPAREA LA PROCES A AUTORIT ILOR PUBLICE, ORGANIZAŢ ORGANIZAŢ ORGANIZA IILOR ȘI CETĂŢI CETĂŢI CET ENILOR PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR, LIBERTĂŢ LIBERTĂŢ LIBERT ILOR ȘI INTERESELOR ALTOR PERSOANE ..........................................234

§ 1. TEMEIURILE, SCOPUL ȘI FORMELE DE PARTICIPARE LA PROCES A AUTO- RITĂŢ RITĂŢ RIT ILOR PUBLICE, ORGANIZAŢILOR PUBLICE, ORGANIZAŢILOR PUBLICE, ORGANIZA IILOR ȘI CETĂŢI CETĂŢI CET ENILOR PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR, LIBERTĂŢRAREA DREPTURILOR, LIBERTĂŢRAREA DREPTURILOR, LIBERT ILOR ȘI INTERESELOR ALTOR PERSOANE .....................................................................................................................234

§ 2. INTENTAREA PROCESULUI CIVIL ÎN APĂRAREA DREPTURILOR, LIBERTĂŢ LIBERTĂŢ LIBERT ILOR ȘI INTERESELOR ALTOR PERSOANE DE CĂTRE ĂTRE Ă AUTORITĂŢ AUTORITĂŢ AUTORIT ILE PUBLICE, ORGANIZAŢILE PUBLICE, ORGANIZAŢILE PUBLICE, ORGANIZA IILE ȘI PERSOANELE FIZICE

ÎN CAZURILE PREVĂN CAZURILE PREVĂN CAZURILE PREV ZUTE DE LEGE .......................................................................236

§ 3. DEPUNEREA CONCLUZIILOR DE CĂTRE AUTORITĂTRE AUTORITĂ ĂŢTRE AUTORITĂŢTRE AUTORIT ILE PUBLICE ÎN CAZURILE PREVĂN CAZURILE PREVĂN CAZURILE PREV ZUTE DE LEGE .......................................................................240

§ 4. DEOSEBIREA POZIŢIEI PROCESUALE A AUTORITĂŢIEI PROCESUALE A AUTORITĂŢIEI PROCESUALE A AUTORIT ILOR PUBLICE, ORGANIZAŢ ORGANIZAŢ ORGANIZA IILOR ȘI CETĂŢI CETĂŢI CET ENILOR CA PARTICIPANŢI LA PROCES DE ALŢ ALŢ AL I PARTICIPANŢI ......................................................................................................243

Ca p i to l u l X REPREZENTAREA JUDICIARĂ ÎN PROCESUL CIVIL ...........................245

§ 1. NOŢIUNEA DE REPREZENTARE JUDICIARĂ ...........................................................245

§ 2. FELURILE ȘI TEMEIURILE REPREZENTĂI TEMEIURILE REPREZENTĂI TEMEIURILE REPREZENT RII JUDICIARE ........................................248

2.1. Reprezentarea legală .........................................................................................249

2.2. Reprezentarea contractuală ............................................................................251

2.3. Reprezentarea din oficiu ..................................................................................254

2.4. Reprezentarea statutară ...................................................................................256

§ 3. ÎMPUTERNICIRILE REPREZENTANTULUI ÎN JUDECATĂN JUDECATĂN JUDECAT .....................................257

3.1. Volumul împuternicirilor reprezentantului în judecată ........................257

3.2. Formularea împuternicirilor reprezentantului în judecată ..................259

Ca p i to l u l X I CHELTUIELILE DE JUDECATĂCHELTUIELILE DE JUDECATĂCHELTUIELILE DE JUDECAT ................................................................261

§ 1. NOŢIUNEA ȘI FELURILE CHELTUIELILOR DE JUDECATĂI FELURILE CHELTUIELILOR DE JUDECATĂI FELURILE CHELTUIELILOR DE JUDECAT ÎN PROCESUL CIVIL .....................................................................................................261

§ 2. TAXA DE STAT .................................................................................................................2. TAXA DE STAT .................................................................................................................2. TAXA DE STAT 263

§ 3. SCUTIRILE DE TAXA DE STAT. AMÎNAREA ȘI EȘALONAREA PLĂŢII TAXEI DE STAT .............................................................................................................. TAXEI DE STAT .............................................................................................................. TAXEI DE STAT 267

§ 4. CHELTUIELILE DE JUDECARE A PRICINII ................................................................270

§ 5. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ Î5. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR DE JUDECATĂ Î5. REPARTIZAREA CHELTUIELILOR DE JUDECAT NTRE PĂRŢI ȘI COMPENSAREA LOR ..............................................................................................277

Ca p i to l u l X I I ACŢIUNEA CIVILĂ ...................................................................................279

§ 1. NOŢIUNEA ȘI ESENŢA PROCEDURII DE JURISDICŢA PROCEDURII DE JURISDICŢ ŢIE CONTENCIOASĂ .......279

§ 2. NOŢIUNEA ACŢIUNII CIVILE ......................................................................................281

§ 3. ELEMENTELE ACŢIUNII CIVILE ȘI IMPORTANŢA LORŢA LORŢ ..........................................284

3.1. Obiectul acţiunii civile .......................................................................................285

3.2. Temeiul acţiunii civile ....................................................................................... 2 86

3.3. Conţinutul acţiunii civile ..................................................................................288

3.4. Importanţa determinării elementelor acţiunii civile ..............................289

§ 4. CLASIFICAREA ACŢIUNILOR CIVILE .........................................................................290

4.1. Clasificarea acţiunilor civile după scopul procesual-juridicurmărit de reclamant (după obiectul acţiunii civile) ......................................290

4.2. Clasificarea acţiunilor civile după caracterul intereselor apărate .....292

4.3. Clasificarea acţiunilor civile după natura juridică a dreptuluidedus apărării ...............................................................................................................294

4.4. Clasificarea acţiunilor civile după calea procedurală aleasă de parte pentru apărarea dreptului .....................................................................295

§ 5. DREPTUL LA ACŢIUNE. PREMISELE ȘI CONDIŢIILE DE EXERCITARE A ............... ACŢIUNII CIVILE ...........................................................................................................296

§ 6. CONEXAREA ȘI SEPARAREA PRETENŢIILOR ........................................................ 300

§ 7. MODALITĂŢ7. MODALITĂŢ7. MODALIT ILE DE APĂRARE A PÎRÎTULUI ÎTULUI Î ÎMPOTRIVA ACŢIUNII ...................301

§ 8. ACTELE DE DISPOZIŢIE ALE PĂRŢILOR ...................................................................304

§ 9. ASIGURAREA ACŢIUNII ................................................................................................307

Ca p i to l u l X I I I PROBELE ȘI PROBAŢI PROBAŢI PROBA IUNEA ÎN PROCESUL CIVIL .......................... 310

§ 1. NOŢIUNEA ȘI SCOPUL PROBAŢI SCOPUL PROBAŢI SCOPUL PROBA IUNII JUDICIARE ................................................. 310

§ 2. NOŢIUNEA ȘI CLASIFICAREA PROBELOR ............................................................... 315

2.1. Noţiunea probelor .............................................................................................. 315

2.2. Clasificarea probelor .......................................................................................... 317

§ 3. OBIECTUL PROBAŢ3. OBIECTUL PROBAŢ3. OBIECTUL PROBA IEI ................................................................................................... 319

§ 4. FAPTELE CARE NU SE CER A FI DOVEDITE ............................................................321

§ 5. REPARTIZAREA SARCINII DE PROBAŢ5. REPARTIZAREA SARCINII DE PROBAŢ5. REPARTIZAREA SARCINII DE PROBA IUNE ÎNTRE PĂRŢI ..................................325

§ 6. PERTINENŢA PROBELOR ŢA PROBELOR Ţ ȘI ADMISIBILITATEA MIJLOACELOR DE PROBĂ ...327

§ 7. VERIDICITATEA ȘI SUFICIENŢA PROBELORŢA PROBELORŢ .............................................................331

§ 8. APRECIEREA PROBELOR .............................................................................................332

§ 9. FELURILE MIJLOACELOR DE PROBĂ ........................................................................335

9.1. Explicaţiile părţilor şi intervenienţilor ..........................................................335

9.2. Depoziţiile martorului .......................................................................................337

9.3. Înscrisurile ..............................................................................................................339

9.4. Rapoartele de expertiză ...................................................................................343

9.5. Probele materiale ................................................................................................345

9.6. Înregistrările audio video ................................................................................ 348

§ 10. ASIGURAREA PROBELOR. DELEGAŢ10. ASIGURAREA PROBELOR. DELEGAŢ10. ASIGURAREA PROBELOR. DELEGA IILE JUDECĂTOREĂTOREĂ ȘTI .............................349

10.1. Asigurarea probelor .........................................................................................349

10.2. Delegaţiile judecătorești ................................................................................352

BIBLIOGRAFIE ..........................................................................................................................355

MONOGRAFII, MANUALE, TRATATE, PUBLICAŢMONOGRAFII, MANUALE, TRATATE, PUBLICAŢMONOGRAFII, MANUALE, TRATATE, PUBLICA II PERIODICE ..................................355

ACTE NORMATIVE ŞI CONVENŢII INTERNAŢII INTERNAŢII INTERNA IONALE .................................................365

PRACTICA JUDICIARĂ .........................................................................................................370

JURISPRUDENŢA CEDOŢA CEDOŢ ........................................................................................................372

HOTĂHOTĂHOT RÎRILE CURŢII CONSTITUŢIONALE ........................................................................372

ABREVIERI

Convenția europeană – Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 04.11.1950;

CADO – Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 04.11.1950;

CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului;CF – Codul familiei; CPC – Codul de procedură civilă;CC – Codul civil;CM – Codul muncii;CPP – Codul de procedură penală;CSJ – Curtea Supremă de Justiție;CNAJGS – Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de

Stat;Ex. – Exemplu.

CUVÎNT-NT-NT ÎNAINTE

Subsemnatul, prof. univ., dr.h.c. Ioan Leș – Facultatea de Drept a Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu – formulez următoarele considerații ge-nerale asupra lucrării cu titlul de mai sus:

Lucrarea elaborată de domnul Al. Prisac este consacrată Părții genera-le a cursului de drept procesual civil, disciplină juridică ce se predă la toate facultățile de drept din Republica Moldova, dar și din alte țări europene și nu numai. Este o disciplină de maximă importanță pentru formarea viitorilor juriști, astfel că ea nu poate lipsi din planurile de învățământ ale facultăților de drept. De aceea, elaborarea unui asemenea curs reprezintă o necesitate obiec-tivă incontestabilă, iar abordarea realizată de autor este meritorie.

Interesul publicării unei asemenea lucrări este incontestabil unul didactic, ea având semnificația unui ,,instrument documentar” esențial pentru studenții facultăților de drept.

Conținutul lucrării și modul de abordare a instituțiilor judiciare ne de-termină să apreciem că o atare lucrare cu caracter monografic va fi utilă nu doar pentru studenții facultăților de drept, ci și pentru cei care își desfășoară activitatea în sfera activității de justiție: judecători, procurori, notari, executori judecătorești, avocați, mediatori etc.

Lucrarea însumează peste 300 de pagini în care sunt tratate într-o manie-ră sintetică și originală principalele instituții care formează partea generală a dreptului procesual civil. Ne-au reținut atenția în mod deosebit abordările realizate de autor în privința unor instituții fundamentale ale procedurii civi-le, cum sunt cele privitoare la principiile fundamentale, competența materială și teritorială a instanțelor judecătorești, conflictele de competență, la inciden-tele privind competența și la sistemul probatoriu.

Cu prilejul cercetărilor referitoare la competența judiciară autorul ne ofe-ră și unele reflecții asupra departajării competenței instanțelor judecătorești față de competența altor autorități sau entități statale, cum este, în special, cazul delimitării competenței instanțelor judecătorești de competența Curții Constituționale. Referindu-se la criteriile de departajare a competenței în acest caz, autorul remarcă faptul că instanța constituțională nu este chemată să dezlege un litigiu de drept material, un veritabil conflict între două părți cu interese contrare, ci doar să se pronunțe asupra constituționalității legilor și,

evident, asupra altor atribuții conferite de lege, dar care nu se prezintă nici ele ca sursa unor litigii izvorâte dintr-un raport de drept material.

Evidențiem, în acest context, și succintele, dar pertinentele referiri ale autoru-lui la competența instanțelor de apel și a instanței supreme, împrejurare ce oferă o perspectivă mai amplă și mai comprehensibilă asupra instituției competenței. În aceste condiții, cititorii pot reține cu mai multă ușurință nu doar semnificația normelor de competență, ci și aspecte importante cu privire la organizarea sis-temului judiciar din Republica Moldova, care, în opinia noastră, este unul suplu și rațional, căci multiplicarea căilor de atac poate fi mai dăunătoare operei de optimă administrare a justiției decât un sistem în care rolul esențial revine judecătoriilor și instanței de control judiciar.

Opiniile exprimate de autor sunt judicios argumentate din punct de vede-re logico-juridic și se întemeiază pe o exegeză sistematică și de mare rigoare a dispozițiilor cuprinse în Codul de procedură civilă. Reținem și cercetarea nor-melor procesuale cuprinse în Cod și în lumina unor reglementări derogatorii de la dreptul comun.

Întreaga cercetare a materiei se întemeiază pe o vastă doctrină procesuală, atât din Republica Moldova, cât și din alte țări europene, cum sunt Federația Rusă, România, Franța. Reținem și unele incursiuni semnificative în doctrina din unele țări din America Latină, împrejurare care oferă un plus de valoare cursului elaborat de autor.

Soluțiile doctrinare promovate de doctorand se întemeiază și pe jurisprudența în materie, inclusiv pe deciziile pronunțate de instanța supremă, în special pe cele care au un caracter de îndrumare pentru instanțele din țară, autorul remarcând judicios că, deși acestea din urmă nu constituie izvoare de drept, ele joacă un rol important în constituirea unei jurisprudențe unitare.

Considerațiile de mai sus ne îndreptățesc să apreciem că ne aflăm în prezența unui curs universitar valoros a cărui publicare va fi utilă nu doar pen-tru studenții facultăților de drept, ci și pentru toți cei interesați de cunoașterea temeinică a principiilor de bază și a instituțiilor fundamentale ale procedurii civile din Republica Moldova. Nădăjduim că autorul va continua activitatea de cercetare în domeniul procedurii civile și va elabora în viitor și un al doilea volum, consacrat părții speciale a cursului de procedură civilă.

Pentru toate aceste motive recomandăm cu căldură publicarea lucrării re-cenzate într-o editură de prestigiu din Republica Moldova.

Ioan Leș Prof. univ., dr.h.c.

Facultatea de drept a Universității ,,Lucian Blaga” din Sibiu.

C a p i t o l u l I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN STUDIUL DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

§ 1. DEFINIŢIA, OBIECTUL ȘI METODA DE REGLEMENTARE A DREPTULUI PROCE-SUAL CIVIL

§ 2. SARCINILE PROCESULUI CIVIL

§ 3. SISTEMUL DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

§ 4. NOŢIUNEA ŞI CLASIFICAREA FORMELOR DE APĂRARE A DREPTURILOR ŞI INTERESELOR LEGITIME ALE PERSOANEI

4.1. Noţiunea formei de apărare a drepturilor și intereselor legitime4.2. Forma judiciară4.3. Forma privată (obștească)4.4. Forma administrativă4.5. Alte forme de apărare a drepturilor civile

§ 5. IZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL5.1. Noţiunea și felurile izvoarelor dreptului procesual civil5.1. Clasificarea izvoarelor dreptului procesual civil

§ 6. NOŢIUNEA ȘI CLASIFICAREA NORMELOR DE PROCEDURĂ CIVILĂ6.1. Noţiunea și structura normei procesual civile6.2. Clasificarea normelor de procedură civilă

§ 7. ACŢIUNEA LEGII PROCESUALE CIVILE ÎN TIMP, SPAŢIU ŞI ASUPRA PERSOANEI7.1. Acţiunea legii procesuale în timp7.2. Acţiunea legii procesuale în spaţiu7.3. Acţiunea legii procesual civile asupra persoanelor

§ 8. FAZELE PROCESULUI CIVIL8.1. Noţiunea și clasificarea fazelor procesului civil8.2. Fazele obligatorii ale procesului civil8.3. Fazele facultative ale procesului civil

§ 9. FELURILE PROCEDURII CIVILE

§ 10. LEGĂTURA DREPTULUI PROCESUAL CIVIL CU ALTE RAMURI DE DREPTDreptul procesual civil și dreptul constituţionalDreptul procesual civil și dreptul civilDreptul procesual civil și dreptul familieiDreptul procesual civil și dreptul munciiDreptul procesual civil și dreptul administrativDreptul procesual civil și dreptul procesual penalDreptul procesual civil și dreptul internaţional privat

16 D R E P T P R O C E S UA L C I V I L

§ 1. DEFINIŢIA, OBIECTUL ȘI METODA DE REGLEMENTARE A DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

Prevederile art. 13 al Codului civil al RM stipulează drept metodă de apăra-re a drepturilor civile autoapărarea. Însă autoapărarea nu este întotdeauna efi-cientă, iar de multe ori imposibilă. De exemplu, potrivit art. 31 alin. (1) al Legii nr. 99 din 28.05.2010 cu privire la regimul juridic al adopției, nu poate fi adoptat un copil pe cale extrajudiciară, iar potrivit art. 24 al Codului civil al RM, doar instanța de judecată este în drept de a dispune declararea incapacității persoanei fizice. În viața de zi cu zi, persoanele fizice sau juridice pot avea necesitatea de a recurge la apărarea drepturilor și intereselor legitime încălcate sau contestate. Neachitarea salariului, cauzarea prejudiciului, neexecutarea cu privire la plata pensiei de întreținere, refuzul vînzătorului de a restitui suma de bani achitată pentru bunul cu vicii materiale – astfel de situații sunt cunoscute oricărei per-soane. Potrivit art. 10 al Codului civil al RM, ,,Apărarea drepturilor civile încăl-cate se face pe cale judiciară”cate se face pe cale judiciară”cate se face pe cale judiciar . ă”. ă” În cazul în care apărarea drepturilor civile are loc prin intermediul instanțelor judecătorești, vorbim de procedura civilă.1

Procedura civilă constituie activitatea desfășconstituie activitatea desfășconstituie activitatea desf urată de către instanțele judecătorești în scopul apărării drepturilor și intereselor legitime ale persoanei. Sarcina de înfănfănf ptuire a justiției într-un stat de drept revine organelor statului special constituite în acest scop. Potrivit art. 114 al Constituției RM, ,,Justiția se înfănfănf ptuieăptuieă ște în numele legii numai de instanțele judecătorești”. Activitatea instanțelor judecătorești este reglementată de totalitatea normelor adoptate și sancționate în acest sens de către stat pentru a garanta respectarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei la înfănfănf ptuirea justiției.

Dreptul procesual civil, ca ramură a sistemului de drept, și-a schimbat de-a lungul timpului atît denumirea, cît și conținutul. Pînă în secolul al XVIII-lea, de-numirile predominante au fost acelea de ,,practică judiciară”, ,,practică civilă” și ,,practica procesului civil”. Un secol mai tîrziu, cuvîntul ,,procedură” l-a înlocuit pe acela de practică. Încet își face loc și denumirea de ,,drept procesual civil”.2

Totuși și în doctrina contemporană au apărut unele încercări de renunțare la terminologia care abia se consacrase. Astfel, în doctrina franceză întîlnim denumirea de ,,droit judiciare privé”. În literatura spaniolă și-a făi-a făi-a f cut loc sin-tagma ,,derecho jurisdiccional”.3

1 Гражданский процесс России, учебник под. ред. М Л. Викут, изд. Юристь, Москва,: 2005, с. 9.

2 Ioan Leș. Drept procesual civil. Lumina Lex, București 2002, p. 8.3 Idem.

C a p i t o l u l I 17

Astăzi, termenul ,,proces civilzi, termenul ,,proces civilzi, termenul ,, ” este polisemantic ” este polisemantic ” și poate avea înțelesul de:– ramură de drept;– obiect de studiu;– activitate a instanței de judecată cu privire la examinarea și soluționarea

cauzelor civile;– cauză civilă concretă examinată în instanța de judecată. Dreptul procesual civil ca ramură Dreptul procesual civil ca ramură Dreptul procesual civil ca ramur de drept, de drept, de drept în definiția restrînsă, con-

stituie totalitatea normelor juridice care reglementează modul de desfășmodul de desfășmodul de desf urare a activității judiciare în scopul soluționării litigiilor civile.4 Este oportun de a face o delimitare dintre noțiunea drept procesual civil și legislația procesual civilă, ce nu trebuie a fi subînțelese ca sinonime. Legislația procesual civilă constituie un sistem de legi și de alte acte normative în care sunt prevăzu-te norme de procedură civilă, dreptul procesual civil fiind doar un sistem de drept. Astfel, termenul de drept procesual civil are o semnificație mai îngustă decît legislația procesual civilă. Conform art. 1 al CPC, ,,Legislaţia procedura-lă civilă a Republicii Moldova reglementează raporturile sociale referitoare la raporturile procesuale civile ce apar la înfănfănf ptuirea justiăptuirea justiă ţiei de către instanţele judecătoreşti de drept comun şi de cele specializate în cadrul judecării pricinilor în acţiuni civile, precum şi a altor pricini, date în competenţa lor de prezentul cod şi de alte legi”.

Autorul român Viorel Mihai Ciobanu definește dreptul procesual civil ca fiind un sistem de norme juridice ce reglementează modul în care este organi-zată şi se desfăşi se desfăşi se desf oară activitatea de judecată a pricinilor privitoare la drepturi şi interese civile legitime, precum şi modul în care sunt duse la îndeplinire (sunt executate) hotărîrile judecătoreşti sau alte titluri executorii.5

La analiza de ansamblu a definiţiilor citate mai sus observăm că în formu-larea lor sunt cuprinse anumite coordonate privind definirea ramurii dreptu-lui procesual civil. Dreptul procesual civil este o ramură de drept:

– Constituie o totalitate de norme juridiceConstituie o totalitate de norme juridice dislocate într-un sistem. Ca element esenţial al definiţiei unei ramuri de drept este ,,totalitatea re-gulilor de conduită” ori ,,totalitatea (ansamblul, sistemul) normelor juridice”.6 Totalitatea normelor dreptului procesual civil sunt adoptate și sancționte de către stat și, potrivit art. 2 al Codului de procedură

4 D. Radu, Gh. Durac. Drept procesual civil. Junimea, seria Jus, Iași, 2001, p. 23. 5 V.M. Ciobanu. Drept procesual civil. Vol. I, T.U.B., 1986, p. 11.6 Gheorghe Avornic. Tratat de teorie generală a statului și dreptului: Tratat,Vol. I. Chișinău

2009, p. 343.


civlă, ,,Procedura de judecare a cauzelor civile în instanţele judecăto-reşti de drept comun şi în cele specializate este stabilită de Constituţia Republicii Moldova, de prezentul cod şi de alte legi organice.”

– ReglementeazReglementează relațțiile sociale ce apar între instanța de judecată, pe de o parte, și participanții la proces, pe de altă parte. Subiect obligatoriu al relațiilor procesual civile este instanța de judecată. Relațiile stabilite între instanța de judecată și participanții la procesul civil sunt de sub-ordonare. Toate relațiile apărute dintre participanții la procesul civil constituie relații de drept material și nu ale dreptului procesual civil. Raporturile juridice ce apar între instanța de judecată și participanții la proces sunt de subordonare și din acest considerent, ținînd cont de criteriul ,,organic”7, dreptul procesual civil face parte din sistemul dreptului public.

– Activitatea desfășășActivitatea desfășActivitatea desf urată de către instanțțele judecele judecătoreșști și participanții la proces la examinarea cauzelor civile și la executarea hotărîrilor, de-ciziilor și a altor acte de dispoziție ale instanțelor judecătorești sau ale altor organe de jurisdicție. Activitatea acestor subiecți de drept proce-sual se limitează la aceste două categorii menționate mai sus. În prin-cipiu procesul civil parcurge două mari faze8:

a) faza judecării propriu-zise care se desfășoară mai întîi în fața instanței de fond și se finalizează cu deliberarea și pronunțarea hotărîrii urmată de judecata în căile ordinare de atac (apelul și recursul), etape după care hotărîrea judecătorească rămîne definitivă sau irevocabilă, urma-tă, dacă este cazul, de judecata în căile extraordinare de atac.

b) faza executării silite a hotărîrilor judecătorești ce include activitatea executorilor judecătorești care își îndeplinesc atribuțiile sub controlul instanței judecătorești.

Asemănător fazelor mari, procesului civil corespunde și activității 1) de exa-minare a cauzelor civile; 2) de executare a hotărîrilor, deciziilor și a altor acte de dispoziție ale instanțelor judecătorești sau ale altor organe de jurisdicție.

În acest context, putem defini dreptul procesual civil ca o ramură de drept de sine stătătoare, constituită din totalitatea normelor juridice, dislocate într-un sistem, ce reglementează relațiile sociale apărute între instanța de judecată și participanții la proces în legătură cu examinarea și soluționarea cauzelor civile, precum și a executării hotărîrilor, deciiziilor și a altor acte de dispoziție ale instanței judecătorești.

7 Arseni Al. Drept constituțional și instituții politice. Vol. I, Chișinău, 1997, p. 73.8 Florea Măgureanu. Drept procesual civil. ALL BECK, București, 1998, p. 8.


În scopul evidențierii particularităților dreptului procesual civil menționăm următoarele caractere:

1. Caracter formalist. În procesul de înfănfănf ptuire a justiției în cauzele ci-vile urmează a fi respectate anumite cerințe de formă prevăzute de le-gea procesual civilă, precum și anumiți termeni. De exemplu: cerințele prevăzute de legea procesuală față de întocmirea cererii de chemare în judecată (art. 166 CPC), a cererii de apel (art. 365 CPC), a cererii de re-curs (art. 437 CPC) etc. Din aceste considerente, în vederea respectării tuturor condițiilor de formă la intentarea unui proces civil, și pentru a-și susține poziția în ședința de judecată, este recomandabil ca parti-cipantul la proces să fie consultat sau reprezentat de către un avocat.

2. Caracter de sancționare. Prin intermediul dreptului procesual civil se garantează cu anumite construcții legale eficiența și aplicabilitatea normelor de drept material. În teoria generală a dreptului, pe bună dreptate este menționat că, spre deosebire de normele materiale, nor-mele juridice procesuale nu reglementează nici relații economice, nici politice, nici alte relații, dar întăresc formele procesuale (procedura, ordinea, regulile) de realizare și apărare a celor materiale.9 Dreptul procesual civil, fiind constituit dintr-o totalitate de norme juridice procesuale, asigură realizarea normelor materiale ce fac parte din dreptul civil, dreptul familiei, dreptul muncii, dreptul afacerilor etc.

3. Caracter garantat. Potrivit acestui caracter, normele ce formează conținutul dreptului procesual civil nu permit libertatea de acțiune a instanței de judecată și a participanților la proces. Procesul conține un cadru strict determinat (de ex.: instanța de judecată nu va putea trece la faza susținerilor orale și a replicii dacă nu a fost desfășnu a fost desfășnu a fost desf urată faza pregătirii pricinii pentru dezbaterile judiciare și examinarea cauzei în fond). Spre deosebire de normele de drept civil, părțile pot acționa și în baza libertății contractuale.

4. Caracter de drept comun. Procesul civil, ca obiect al dreptului pro-cesual civil, cuprinde orice activitate ce presupune examinarea și soluționarea anumitor divergențe ce nu conțin o problemă legată de o anumită procedură specială. Obiectul procesului civil constituie toate cauzele privind apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei ce nu urmează a fi examinate într-o altă procedură expres prevăzută de lege (de ex.: procesual penal sau contravențional). Deter-

9 Gheorghe Avornic. Op. cit., p. 439.


minarea cauzelor ce sunt examinate în ordinea procedurii civile are loc prin excluderea cauzelor ce urmează a fi soluționate în alte pro-ceduri prevăzute de lege (de ex.: cauzele penale și contravenționale). Astfel, litigiile ce nu sunt soluționate într-o procedură specială vor fi examinate și soluționate în procedura civilă.

În ceea ce privește categorisirea dreptului procesual civil ramurilor drep-tului public sau dreptului privat, părerile sunt împărțite printre savanți. Însă, pentru a face o claritate, este necesar de a aplica criteriile de delimitare a ra-murilor ce fac parte din sistemul dreptului privat de cele ale dreptului public. Unul din criteriile de delimitare este categoria apărării drepturilor încălcate, și anume: apărarea interesului privat se face la cererea persoanei ale cărei drep-turi au fost încălcate, în baza unui proces civil. În cazul încălcării unui interes public10, organele statului intervin pentru a depista infractorii și pentru a-i pedepsi.11 La apărarea interesului public statul își manifestă inițiativa pentru a aplica mijloacele de apărare. Conform acestui criteriu, putem afirma că drep-tul procesual civil face parte din sistemul dreptului privat.

După alte criterii, cum ar fi sfera de reglementare și criteriul organic, dreptul procesual civil ar constitui o ramură a dreptului public. Potrivit aces-tor criterii, dreptul public este aplicabil organelor de guvernare, raporturilor dintre aceste organe, precum și raporturilor dintre ele și persoanele parti-culare. Dreptul public cuprinde norme ce se referă la conducerea statului și funcționarea organelor de stat. Dreptul privat se aplică raporturilor juridice avînd ca subiecți particularii.12 Potrivit acestor criterii, dreptul procesual civil constituie o ramură a dreptului public. Suntem de părerea că dreptul proce-sual civil constituie o ramură a dreptului public. Instanța de judecată, fiind organ de stat, este un exponent al puterii publice. Dreptul procesual civil re-glementează relațiile apărute între instanța judecătorească și participanții la proces în legătură cu soluționarea cauzei civile. Raporturile juridice apărute între acești subiecți de drept sunt de subordonare. Deși anumite criterii din cele menționate indică faptul că ramura dreptului procesual civil este o ramu-ră a sistemului dreptului privat, totuși criteriul organic este unul predominant în delimitarea ramurilor dreptului public și privat.

10 Amintim că primul om care a făcut divizarea în drept privat și public a fost jurisconsul-tul roman Ulpian, care menționa că: ,,dreptul public este cel care se referă la organizarea statului roman, iar dreptul privat la interesele fiecăruia”.

11 Iurie Mihalache. Drept privat roman. Litera AVN, Chișinău, 2012, p. 24.12 Teodor Cârnaț. Drept constituțional. Ed. a 2-a, Chișinău, 2010, p. 32.


Dreptul procesual civil ca obiect de studiu este o disciplină cu ajutorul căreia se obțin informații și cunoștințe în domeniu. Pentru toate facultățile de drept, unde se formează viitorii juriști, cursul de drept procesual civil este obligatoriu. Pentru a definitiva cunoștințele în aplicarea normelor juridice ce fac parte din ramurile de drept material este indispensabilă studierea discipli-nei dreptului procesual civil, ca ramură prin intermediul căreia are loc apli-carea normelor de drept material. De menționat că dreptul procesual civil se caracterizează printr-un stil precis și auster și nici un concept, nici o împreju-rare sau noțiune nu urmează a fi exprimate cu aproximație. În orice postură în care va fi viitorul jurist în calitate de avocat, judecător, notar, funcționar public etc., el trebuie să aibă o idee clară privind conținutul ipotezei, dispoziției și sancțiunii normelor de drept procesual civil.

Procesul civil ca activitate a instanței de judecată cu privire la examinarea cauzelor civile. Denumirea de proces derivă din cuvîntul latin ,,processus”, care semnifică ,,succesiune de operații, de stări sau de fenomene prin care se efec-tuează o lucrare, se produce o transformare”13. Procesul constituie o mișcare înaintare sau un progres. În acest sens, noțiunea de proces semnifică mișcarea, acțiunea, activitatea instanțelor de judecată pentru înfănfănf ptuirea justiției.

Înfăptuirea justiției civile se realizează în urma desfășurării unei activități din partea organelor statului. Conținutul procesului civil este format din ac-tivitatea instanței de judecată, iar în cazul executării hotărîii judecătorești, cuprinde implicit și activitatea executorului judecătoresc. Din momentul in-tentării procesului civil pînă la finisarea acestuia, se desfășoară o activitate în-treagă de către instanțele judecătorești în urma căreia se aplică norma juridică concretă pentru soluționarea litigiului. Activitatea desfășActivitatea desfășActivitatea desf urată în acest sens constituie procesul civil.

Știința dreptului procesual civil studiază instituțiile dreptului procesual civil, adică dreptul procesual civil ca ramură de drept. Obiectul de studiu al științei dreptului procesual civil îl formează normele de drept procesual civil. Rolul științei dreptului procesual civil este, așa cum remarcau și unii proceduriști francezi14, acela de a contribui la ,,regăsirea” sau reabilitarea drep-tului procesual civil. În alți termeni, știința dreptului procesual civil trebuie să contribuie la formarea unei imagini reale asupra naturii și importanței acestei ramuri a sistemului juridic. Reabilitarea științei dreptului procesual civil se impune și datorită unei imagini artificial ,,create uneori de practica procedurii

13 Dicționar explicativ al limbii române. Academia Română, Institutul de lingvistică ,,Ior-gu Iordan”, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998, p. 853

14 J. Vincent, S. Guinchard. Procédure civile. 23 editition, Dalloz, Paris, 1994, p. 2.


civile, dar și de o ,,reputație” nemeritată.15 Astfel, în înțeles abstract în cadrul științei dreptului se formează idealul înțelegerii ramurii dreptului procesu-al civil pentru a înlătura aplicarea imperfectă a legii procesual civile. Știința dreptului procesual civil trebuie să contribuie la aplicarea corectă a normelor procesuale. O sarcină importantă a științei dreptului procesual civil este aceea de a studia reglementările în materie în concordanță cu cerințele vieții sociale contemporane, spre a sesiza eventualele lacune și a formula propuneri cores-punzătoare de legiferare16.

Obiectul de reglementare a dreptului procesual civil constituie totalitatea ra-porturilor juridice ce apar între instanța de judecată și participanții la procesul la înfănfănf ptuirea justiăptuirea justiă ției în cauzele civile. Relațiile apărute între instanța de judecată și participanții la proces sunt de subordonare. Între părțile în procesul civil, rapor-turile apărute în legătură cu soluționarea pricinii sunt raporturi juridice de drept material, ce nu fac parte din obiectul de reglementare a dreptului procesual civil.

Drepturile și obligațiile ce formează obiectul raporturilor procesual ci-vile sunt de natură diferită față de acelea care structurează conținutul unor raporturi de drept substanțial. Acestea reprezintă facultăți acordate părților sau altor participanți cu finalitatea de a sesiza instanța, a impulsiona procesul civil, a solicita o soluție favorabilă, prerogative ce se raportează și la obligațiile instanței de judecată.17 Dreptul procesual civil constituie o ramură de drept procesual și, ca o altă ramură de drept procesuală, se caracterizează prin fap-tul că reglementează relațiile în dinamica lor. De aceea, în obiectul ei de re-glementare se includ nu doar raporturile juridice existente între subiecții de drept, dar și activitatea procesuală pentru realizarea acestor legături.18

De menționat că în literatura de specialitate se vehiculează opinia19 că rapor-turile procesual civile nu se stabilesc numai între părți și instanța de judecată.Acestea sunt însă cele mai numeroase și mai semnificative. Există și o a doua ca-tegorie de raporturi procesuale: între instanța de judecată, pe de o parte, și ceilalți subiecți ai raporturilor procesul civile, pe de altă parte. Asemenea raporturi se stabilesc, de exemplu, între instanță și martori, între instanță și experți etc.

O altă opinie, mult mai controversată în literatura de specialitate privind obiectul dreptului procesual civil, este legată de posibilitatea de apărare a dreptu-rilor civile și prin activitatea altor organe decît instanța de judecată. Pornind de

15 Ioan Leș. Op. cit.,. p.9.16 Idem.17 Ioan Leș. Op. cit., p.8.18 Op. cit., под. ред. М.Л. Викут, p. 10.19 Idem.


la aceastla aceastla ă poziție, anumiți autori au ajuns la concluzia că activitatea organelor de stat și a organizațiilor obștești privind soluționarea litigiilor de drept și de apă-rare a drepturilor civile urmează a fi considerată parte integrantă a procesului civil. Totalitatea normelor juridice ce reglementează activitatea organelor de stat și a organizațiilor obștești privind apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, potrivit acestei opinii, urmează a fi considerate o instituție juridică a ramurii dreptului procesual civil.20 Însă poziția pe care o susținem este că pro-cesul civil constituie doar activitatea instanțelor judecătorești. Această activitate îi este specifică doar instanțelor de judecată, avînd anumite caracteristici proprii, deosebindu-se de forma de activitate a judecăților arbitrale. Dreptul procesual civil are principii și metode proprii de reglementare.21

Autorul rus М.K. Тreușnikov diferenreușnikov diferenreușnikov țiază obiectul procesului civil și obiec-tul dreptului procesual civil. Obiectul procesului civil îl constituie cauzele (pri-cinile) civile concrete. Obiectul dreptului procesual civil ca ramură de drept este însuși procesul civil, activitatea instanței și a participanților la proces și, de asemenea, într-o anumită măsură și activitatea organelor de executare a hotărîrilor judecătorești.22

Metoda de reglementare a dreptului procesual civil. Prin metodă de regle-mentare se înțelege totalitatea de mijloace folosite de stat pentru a influența o anu-mită categorie de relații sociale.23 Specificul metodei se determină de scopurile și sarcinile, stabilite de către legislator pentru un obiect de reglementare cores-punzător.24 Astfel, metoda de reglementare a dreptului procesual civil constituie o totalitate de mijloace juridice, procedee și metode juridice, prin intermediul căro-ra legislatorul influențeazăinfluențeazăin relațiile sociale apărute la înfănfănf ptuirea justiăptuirea justiă ției de către instanțele judecătorești în cauzele civile și exercită o influență asupra lor.

Nivelul de dezvoltare și de perfecțiune al normelor dreptului procesual civil, cu condiția respectării acestora cu exactitate în procesul de aplicare, de-termină și îndeplinirea de către instanțele de judecată a sarcinilor justiției la momentul actual de dezvoltare a societății.25

20 Щеглов В.Н. Советское гражданское процессуальное правогражданское процессуальное правог . Томск, 1976, с. 8.21 Н.Г. Юркевич и В.Г. Тихин. Гражданское процессуальное право. Минск, 1979, с. 5.22 Гражданский процесс, учебник под. ред. М.К. Треушникова, 3- изд. Городец-издат,

Москва: 2001, с. 27.23 Baieș Sergiu, Roșca Nicolae. Dept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juri-

dică. – Ediția a 2-a, Chișinău, 2005, p. 41. 24 Мелъни-ков. А.А. Советский гражданский процессуальный закон. Вопросы теории

гражданского процессуального права. М., 1973 С. 89.25 Лесницкая Л.Ф. Концепция развития гражданского процессуального

законодательства. М., 1998, с. 116-123.


Metoda de reglementare a dreptului procesual civil are un caracter mixt – fiind o combinație între caracterul dispozitiv șdispozitiv șdispozitiv i cel imperativ. Astfel, pu-tem numi metoda dreptului procesual civil dispozitiv-imperativă, deoarece inițiativa de apariție a raporturilor procesual civile aparține persoanelor inte-resate și nu a instanței de judecată. Prin inițiativa instanței de judecată nu pot apărea relații procesuale. Doar procurorul poate înainta acţiunea în apărarea intereselor persoanei incapabile indiferent de existenţa cererii persoanei inte-resate sau a reprezentantului ei legal. În cazurile prevăzute de lege, procurorul este în drept să se adreseze în judecată în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unui număr nelimitat de persoane (art. 71, alin. (2) al CPC), aceasta fiind una din excepțiile de la regula generală.

Pe de altă parte, subiecții raporturilor procesual civile pot avea doar con-duita pe care o impune dispozițiile normelor dreptului procesual civil. Din acest considerent metoda de reglementare a dreptului procesual civil are și un caracter imperativ. Totuși normele dreptului procesual civil poartă mai mult un caracter dispozitiv decît imperativ.

În literatura de specialitate, metoda de reglementare a dreptului procesual civil este caracterizată și prin următoarele elemente specifice:26

– temeiuri specifice de apariție, modificare și încetare a raporturilor ju-ridice;

– ordine specială de apărare a drepturilor și asigurare a executării obligațiilor subiecților procesuali;

– aplicare specifică a măsurilor de constrîngere a statului pentru încăl-carea exigențelor legale.

Caracterul dispozitiv al metodei dreptului procesual civil pentru părțile procesului civil se stabilește prin aceea că temeiul drepturilor și obligațiilor procedurale ce le aparțin constituie normele de drept material (drept civil, dreptul familiei etc.), unde părțile raportului juridic sunt pe poziție de egalita-te și în care se admite alegerea conduitei sale.

§ 2. SARCINILE PROCESULUI CIVIL

Potrivit art. 4 al CPC, ,,Sarcinile procedurii civile constau în judecarea jus-tă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contes-tate, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi aso-ciaţiilor lor, ale autorităţilor publice şi ale altor persoane care sînt subiecte ale

26 Комаров В.В. Метод правового регулирования гражданских процессуальных отношений: Диссканд. юрид. наук. Харьков, 1980. c. 16.

Drept procesual civil Curs

Documents

Transcript of Drept procesual civil Curs