Introducere in dreptul Uniunii Europene

1. Cetatenia unionala2. Cetatenia unionala si cetatenia nationala3. Statutul cetateanului unional

1. Cetatenia unionala

Cetatenia reprezinta un concept complex si multidimensional ce consta in elemente

juridice, sociale si politice, care confera cetatenilor anumite drepturi si obligatii, un sens

al identitatii si interactiunii sociale, dar si expresia apartenentei la o comunitate política.

In sens juridic, cetatenia consta in ansamblul drepturilor si responsabilitatilor

conferite de stat cetatenilor sai si reprezinta- in acelasi timp- statutul legal al cetatenilor

ca subiecti ai dreptului. Acest statut se bazeaza pe reciprocitate si apare sub forma unui

contract civic in cadrul caruia- pe de o parte- statul acorda, recunoaste si garanteaza

drepturi si responsabilitati care decurg din statultul de cetatean. Ca raspuns, acesti

cetateni trebuie sa fie loiali ordinii civice pe care trebuie sa o apere si sa o promoveze.

In ceea ce priveste cetatenia unionala, aceasta a fost definita pentru prima data in

art. 17 din Tratatul de la Maastricht, conform caruia este cetatean al U.E. orice

persoana avand cetatenia unuia dintre statele membre.

2. Cetatenia unionala si cetatenia nationala

Literatura de specialitate, analizand legatura dintre cele 2 concepte, retine

urmatoarele:

a. Cetatenia europeana este distincta de cea nationala pe care o completeaza si un

o inlocuieste a.i. putem spune cao rice cetatean al unui stat membru U.E. are si

cetatenie unionala ( dispune de dubla cetatenie )

b. Cetatenia unionala un suprima nuciunul dintre drepturile conferite de cetatenia

nationala ci confera drepturi suplimentare care se exercita fie la nivelul U.E., in

raport cu institutiile unionale ( es.: dreptul de a fi ales in Parlamentul European)

fie la nivelul statelor membre ( ex: dreptul de a alege si a fi ales in alegerile locale

in statul gazda )

¡!! Stat de origine

¡!! Stat gazda

3. Statutul cetateanului unional

Cetatenia unionala este un corolar al nationalitatii cetateanului unui stat membru.

Conform Tratatului de la Maastricht, este cetatean al U.E. orice persoana avand

cetatenia unui stat membru. Resulta ca dobandirea calitatii de cetatean al U.E. depende

in mod esential de detinerea calitatii de cetatean al unui stat membru.

Calitatea de cetatean unional confera drepturi aferente acestuia si anume:

A. Dreptul de libera circulatie si dreptul de sedere, recunoscute oricarui cetatean al

U.E. aflat pe teritoriul unui stat membru ( directiva cadru 2004/ 38/ ce, privind

libera circulatie si dreptul de sedere recunoscut resortisantilor statelor membre si

membrilor de familia ai acestora ).

Aceasta directiva reglementeaza 3 modalitati de sedere:

i. O sedere de cel mult 3 luni fara nici o alta conditie sau formalitate in afara de

cerintele de a detine carte de identitate valabila sau pasaport valabil

ii. O sedere ce depaseste 3 luni- sunt solicitate conditii si calitati speciale

iii. O sedere permanente- conditie obligatorie- sedere legala si neintrerupta de

cel putin 5 ani

B. Dreptul de a alege si a fi ales la nivelul Parlamentului European ( D 93/ 109/ CE,

privind exercitiul dreptului de a alege si a fi ales pentru Parlamentul Europei ).

Conform art. 4, al.1 din D93/ 109/ CE , alegatorul unional isi exercita dreptul de a

alege fie in statul de origine, fie in statul gazda. Nicio persoana un poate vota mai mult

de o data in timpul acelorasi alegeri. Deasemenea, nicio persoana un poate fi cadidat in

mai mult de un stat membru in timpul acelorasi alegeri. In ceea ce priveste dreptul de a

alege, statul gazda poate impune alegatorilor unionali urmatoarele:

- Sa prezinte un document de identitate valabil

- Sa precizeze printr-o declaratie ca un este decazut din dreptul de a alege in

statul de origine

- Sa mentioneze cetatenia si adresa pe teritoriul electoral al statului de resedinta

( statul gazda )

- Sa dea o declaratie scrisa in care sa mentioneze in ce circumscriptie din statul

de origine a fost inscris ultima data pe lista electorala si sa declare ca nu isi va

exercita dreptul de a alege decat in statul gazda.

C. Dreptul de a alege si a fi ales in alegerile municipale sau locale ale statului gazda

membru, in aceleasi conditii ca si cetatenii statului respectiv ( D94/ 80/ CE, de

stabilire a normelor de exercitatre a dreptului de a alege si a fi ales pentru

alegerile locale )

Dreptul de a vota pentru alegerile municipale este recunoscut cetatenilor unionali

chiar daca un au cetatenia statului gazda. Cu toate acestea, statul gazda are

posibilitatea de a stabili anumite conditii cu privire la durata sederii pe teritoriul statului

respectiv, unde au loc alegerile. In concret, pentru a putea lege, durata mandatului

trebuie sa fie egala cu durata sederii votantului iar pentru a fi ales, se cere o sedere

dubla in raport cu durata mandatului ( ex: in Franta se solicita o rezidenta de 6 ani pt a

alege si de 12 ani pentru a putea fi ales; in Luxemburg se cer 5 ani pt a alege si 10 pt a

fi ales ).

D. Dreptul de adresa plangeri P.E.

In cadrul P.E. functioneaza Comisia de petitii, care are ca atributii examinarea

admisibilitatii cat si examinarea pe fond a petitiei. Sunt admisibile petitiile care parvin

unui deputat, Comisiei, cat si cele adresate P.E., cu conditia ca acestea sa fie redactate

in forma scrisa, in una din limbile oficiale ale U.E., semnata de petitionar, cu indicarea

datelor de identificare ale acestuia.

Dreptul de petitionare un este un atribut exclusiv al cetatenilor Uniunii. Astfel,

calitatea de aprezenta petitii este recunoscuta oricarui cetatean al U.E., cat si oricarei

P.F. sau P.J. cu resedinta sau sediul intr.- un stat membru al U.E.

In ceea ce priveste subiectul petitiei, trebuie sa priveasca in mod direct pe petitionar

si sa faca parte din domeniul de activitate al U.E.

Comisia pentru petitii poate proceda la audieri si anchete ori le poate trimite, spre

avizare, informare, altor comisii din Parlament.

Comisia poate adopta urmatoarele pozitii:

Sa declare cererea inadmisibila si- ca urmare – ea sa fie clasata prin decizie

motivata ce va fi comunicata petitionarului.

Isi declina competenta de solutionare in favoarea Mediatorului European

Sa declare cererea admisibila, trecand la examinarea pe fond. Comisia se va

pronunta printr- un raport, fiind obligata sa instiinteze semestrial si P.E.

E. Dreptul de a apela la Mediatorul European pentru examinarea cazurilor de

administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor nationale.

In concret, se pot adresadres acugeri mediatorului european aceleasi persoane care

pot formula petitii P.E. plangerea poate fi adresata fie direct Mediatorului European, fie

prin intermediul unui membru al P.E..

In ceea ce priveste competenta ratione- materiae, aria sa de interventie este limitata

in comparatie cu cea a P.E., in sensul ca Mediatorul european este competent sa se

pronunte asupra plangerilor ce privesc cazurile de administrare defectuoasa in

activitatea institutiilor si organismelor unionale ( Mediatorul European un poate sa

intervina intr.- o causa care este deja dedusa unei judecati la nivel jurisdictional ).

Plangerea se introduce in termen de doi ani de la data la care petentul a luat la

cunostinta de faptele incriminate, dar numai dupa ce- in prealabil – au fost epuizate

caile administrative necontencioase.

In cazul in care plangerea se considera admisibila, in sensul existentei unei

administrari defectuoase, Mediatorul european poate solicita informatii suplimentare

institutiilor in causa, statelo membre implicate si poate coopera inclusiv cu mediatorii

nationali.

Pentru fiecare situatie in parte, Mediatorul European formuleaza un proiect de

recomandare, institutia implicata fiind aoligata sa raspunda in termen de 3 luni prin aviz

citcumstantial. In raport de acest document, Mediatorul European stabileste raportul

final, cu eventualele recomandari, pe care il trimite institutiilor vizate si petitionarului.

16.10.2015

Libertatea de sedere si de circulatie recunoscute cetatenilor statelor membre U.E. si membrilor de familia ai acestora- D.C. 2004/38/C.E.

Prezenta directiva defineste concepte ce vizeaza cetateanul unional si conceptul de

membru de familia al acestuia. Astfel, prin cetatean al U.E., textul directivei indica orice

cetatean al unui stat membru al U.E. iar prin membru de familia, retine urmatoarele:

- Sotul

- Partenerul cu care cetateanul U.E. a contractat un parteneriat inregistrat in

temeiul legislatiei unui stat membru daca, potrivit legislatiei statului gazda,

parteneriatele inregistrate sunt considerate drept echivalent al casatoriei

- Descendentii directi, in varsta de cel mult 21 de ani sau care se afla in

intretinerea acestuia, precum si descendentii directi ai sotului sau partenerului.

- Ascendentii directi care se afla in ingrijirea sotului, partenerului resortisantului

Domeniul de reglementare al directivei il constituie:

1. Dreptul de intrare

2. Dreptul de sedere pt o perioada de cel mult 3 luni

3. Dreptul de sedere pt o perioada mai mare de 3 luni ( se solicita conditii si calitati

pt dobandirea acestui drept )

4. Dreptul de sedere permanente

1. Dreptul de intrare

Statele membre permit intrarea pe teritoriul lor a cetatenilor u.e. care detin C.I.

valabile sau pasapoarte valabile, aceste conditii fiind cerute si membrilor de familia ai

resortisantului, indiferent daca au sau nu cetatenia unui stat membru.

2. Dreptul de sedere pentru o perioada de cel mult 3 luni

Cetatenii U.E. au drept de sedere pe teritoriul statului gazda pt o perioada de cel

muly 3 luni, fara nicio alta conditie sau formalitate in afara cerintei dea adetine o C.I.

sau pasaport valabile. Aceste conditii siunt solicitate si membrilor de familia, indiferent

daca au sau nu cetatenia unui stat membru.

¡!!! Prin modificarea din 2011 a prezentei directive, se retie urmatoarea dispozitie:

- Cetatenilor uniunii, care intra pe teritoriul unui stat membru U.E. si care

beneficiaza de dreptul de rezidenta, pt o perioada de pana la 3 luni, li se

recunoaste beneficiul dreptului de rezidenta pt o perioada de pana la 6 luni de la

data intrarii, fara indeplinirea vreunei formalitati suplimentare, daca sunt in

cautarea unui loc de munca ( se inregistreaza la data intrarii, la autoritatile

competente, ca persoana aflata in cautarea unui loc de munca. In momentul

cand refuza primul loc de munca oferit, paraseste statul gazda daca a depasit

perioada de 3 luni )

3. Dreptul de sedere pentru o perioada mai mare de 3 luni, se recunoaste pentru

urmatoarele categorii:

- Persoane avand cal;itatea de lucratori, ce desfasoara o activitate salariata sau

independenta, in statul membru gazda ( art. 7, al.1, lit.a )

¡!! Cf directivei, se asimileaza calitatii de lucrator urmatoarele peroane:

Se afla in incapacitate temporara de munca, ca rezultat a unei boli ori a unui

accident profesional

Este inregistrat ca fiind in somaj involuntar dupa ce a fost angajat pe o perioada

de cel putin un an si s-a inregistrat ca o persoana aflata in cautarea unui loc de

munca la serviciul competent de ocupare a fortei de munca.

Este inregistrat ca fiind in somaj involuntar dupa ce a indeplinit un contract de

munca pe termen limitat, cu o durata de sub un an, si s-a inregistrat ca persoana

in cautarea unui loc de munca la serviciul competent de ocupare a fortei de

munca

Incepe un stagiu de formare profesionala

- Este inscrisa intr.- o institutie privata sau publica de invatamant, avand ca scop

studiile, inclusiv cele de formare profesionala ( resortisantul trebuie sa dispuna

de asigurare medicala completa. Solicitata de satul gazda, plus ca trebuie sa

faca dovada ca detine suficiente resurse pt a se intretine pe sine, dar si membrii

de familia )

Dreptul de sedere pt o perioada mai mare de 3 luni se extinde si asupra membrilor

de familia, indiferent daca au sau un cetatenie unui stat membru.

Cazurile care un afecteaza dreptul de sedere al unui membru de familia al

resortisantului pe teritoriul statului gazda:

- Decesul sau plecarea cetateanului unional din statul gazda: de principiu, nu

afecteaza dreptul de sedere al membrilor de familie care au cetatenia unui stat

membru. Decesul resortisantului nu atrage pierderea dreptului de sedere nici

pentru membrul de familia care nu are cetatenia unui stat membru, daca acestia

( decedat si membru de familie ) au avut resedinta comuna in statul gazda, timp

de cel putin un an inaintea decesului. Decesul sau plecarea resortisantului din

statul gazda nu atrage pierderea dreptului de sedere pt copiii sai cat si pt

parintele care are custodia acestora, indiferent de cetatenie, atata timp cat

acestia isi au resedinta in statul gazda si sunt inscrisi intr.- o institutie de

invatamant.

- Divortul sau anularea castoriei: de regula, un afecteaza dreptul de sedere al

membrilor de familia carea u cetatenia unui stat membru. Aceleasi dispozitii se

aplica si acelor membrii de familia care un au cetatenia unui stat membru, in

urmatoarele cazuri:

o Inainte de initierea procedurilor judiciare de divort sau anulare a casatoriei

sau de incetare a parteneriatului inregistrat, atunci cand casatoria sau

parteneriatul au durat cel putin 3 ani, din care cel putin un an pe teritoriul

statului gazda.

o Prin acordul sotilor sau prin hotarare judecatoreasca, copiii cetateanului

unional au fost incredintati sotului sau partenerului care un are cetatenia

unui stat membru

4. Dreptul de sedere permanente

Beneficiaza de acest drept cetatenii U.E. carea u o sedere legala si neintrerupta pe

teritoriul statului gazda de cel putin 5 ani.

In aceleasi conditii beneficiaza de drept de sedere permanente si membrii de familia,

indiferent ca au sau nu cetatenia unui stat membru, dar numai dupa ce resortisantul a

dobandit acest drept.

Dreptul de sedere permanente se acorda inaintea incheierii unei perioade de sedere

neintrerupta de 5 ani, in urmatoarea situatie:

Lucratorului care desfasoara o activitate salariata sau independenta si- in

momentul in care si-a incetat activitatea- a implinit varsta prevazuta de legislatia

statului gazda, in vedrea pensionarii pentru limita de varsta; lucratorului care a

incetata activitatea salariata ca urmare a pensionarii anticípate si care a lucrat in

statul membru gazda cel putin in ultímele 12 luni anterioare si a avut resedinta pe

teritoriul statului gazda o perioada neintrerupta de cel putin 3 ani.

Lucratorului care desfasoara o activitate salariata sau independenta si care a

avut o resedinta de cel putin 2 ani in statul gazda si inceteaza sa isi mai

desfasoare activitatea din cauza unei incapacitati permanente de munca.

Lucratorului care desfasoara o activitate salariata sau independenta si care,

dupa 3 ani de sedere neintrerupta, pe teritoriul statului gazda, desfasoara o

activitate salariata sau independenta pe teritoriul altui stat membru, dar isi

pastreaza resedinta in statul gazda unde se intoarce de obicei, in fiecare zi sau

cel putin odata pe saptamana ( ex. Zona BENELUX )

Indiferent de cetatenie, membrii familiei unui lucrator au drept de sedere permanente

daca lucratorul a dobandit el insusi drept de sedere permanente pe teritoriul statului

gazda.

Cu toate acestea, in caz de deces al lucratorului, in cursul periioadei de activitate,

dar inainte de a dobandi drept de sedere permanenta in statul gazda, membrii familiei

acestuia, care locuiesc impreuna cu acesta, dobandeste drept de sedere permanenta in

conditiile in care:

a) La data la care a intervenit decesul, lucratorul sa fi avut resedinta pe teritoriul

statului gazda pt cel putin doi ani neintrerupti

b) Decesul sa fi fot urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale

Norma cadru unionala ( D.C. 2004/ 38/ C.E. ) dispune de norma de implementare la

nivelul sistemului legislativ romanesc.

In concret, O.U.G. 102/2005 reglementeaza libertatea de circulatie si sedere pe

teritoriul Romaniei, recunoscute cetatenilor statelor membre U.E.

Cadrul legislativ de implementare reitereaza dispozitiile directivei cadru in ceea ce

priveste:

- Conceptul de cetatenie unionala

- Concepul de membru de familia

- Dreptul de intrare pe teritoriul Romaniei

- Dreptul de rezidenta ( de sedere ) pentru o perioada de pana la 3 luni

- Dreptul de rezidenta pentru o perioada mai mare de 3 luni

- Dreptul de rezindenta permanenta

O.U.G. 102 a suferit modificari prin legea 80/ 2011, in ceea ce priveste:

a. definirea statutului de lucrator. Astfel, norma modificata defineste statutul de

lucrator ca fiind situatia cetatenilor unionali ce desfasoara pe teritoriul Romaniei

activitati dependente sau independente in conformitate cu legislatia Romana.

b. aduce elemente de noutate in ceea ce priveste conditiile de exercitare adreptului

de rezidenta pe teritoriul Romaniei, astfel:

o Dispozitiile O.U.G. care prevad ca, cetatenii U.E. care intra pe teritoriul

Romaniei, beneficiaza de drept de rezidenta pentru o perioada de pana la 3 luni,

se completeaza cu acelea conform carora beneficiaza de dreptul de rezidenta

pentru o perioada de pana la la 6 luni de la data intrarii, fara indeplinirea vreunei

formalitati suplimentare, resortisantii unionali care sunt in cautarea unui loc de

munca pe teritoriul Romaniei pe teritoriul Romaniei.

a. Legea aduce modificari O.U.G. si in ceea ce priveste dreptul de sedere

permanent. In concret, valabilitatea cartii de rezidenta permanenta este de 10 ani

de la data emiterii, cu exceptia celor care se elibereaza persoanelor cu varsta de

pana la 14 ani, a caror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii. Noul text

reglementeaza posibilitatea de a beneficia de rezidenta permanenta fara

aplicarea conditiilor referitoare la continuitatea rezidentei pentru urmatoarele

categorii:

Cetatenilor U.E. sau membrilor de familia ai acestora care sunt de origine

romana sau nascuti in Romania, precum si cei ai caror rezidenta este in interesul

statului Roman ( art 23, al. 6, Legea 80 ).

Cetatenii U.E. care fac dovada ca au efectuat investitii de minim 1 mil de Euro

sau au creat peste 100 de locuri de munca cu norma intreaga.

Restrangerea de drepturi impusa de statul gazda:

Statele mebre ale U.E. pot restrange libertatea de circulatie si de sedere atat

resortisantilor cat si membrilor de familia ai acestora pentru motive de ordine publica,

siguranta publica si sanatate publica. Astfel, pentru existente acestor motive, fie prin

hotarare judecatoreasca, fie printr- o decizie administrativa, se poate dispune

expulzarea resortisantului si interzicerea intrarii pe teritoriul statului gazda ( se poate

intra dupa trecerea unui timp rezonabil de 3 ani ).

Conform legislatie Romaniei, de implementare a directivei, limitarea dreptului de

rezidenta pe teritoriul Romaniei se dispune pentru aceleasi motive.

Cazurile de interventie a restrangerii dreptului de libera circulatie, conform normei de

implementare, genereaza urmatoarele situatii:

- Declararea ca indezirabil- constituie o masura dispusa unui resortisant care a

desfasurat, desfasoara ori exista indicii temeinice ca intentioneaza sa desfasoare

activitati de natura sa puna in pericol securitatea nationala ori ordinea publica.

Masura este dispusa de Curtea de Apel Bucuresti, la sesizarea Procurorului

anume desemnat, de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti

- Expulzarea- poate fi dispusa in conditiile prevazute de Codul Penal si Codul de

Procedura Penala impotriva resortisantului unional sau a membrilor de familia ai

acestuia care au savarsit o infractiune pe teritoriul Romaniei.

- Indepartarea de pe teritoriul Romaniei pentru motive de sanatate publica- se

dispune de catre Autoritatea pentru Straini, la solicitarea structurilor specializate

din Ministerul Sanatatii.

17.10.2015

Statutul juridic al resortisantilor statelor terte in spatiul Uniunii Europene

Aspecte teoretice privind fenomenul imigratiei in Uniunea Europeana.

Migratia reprezinta fenomenul ce implica deplasarea unei populatii dintr- o regiune

in alta, in vederea stabilirii.

Fenomenul imigratiei este un fenomen intern care are ca punct de plecare tara de

origine a emigrantului si ca punct de sosire tara in care se stabileste imigrantul

respectiv.

Majoritatea tarilor unionale au trei “ porti “ de intrare si o a patra “ poarta “ de iesire,

pentru solicitantii de azil. Aceste porti sunt urmatoarele:

1. Poarta de admitere a profesionistilor si a persoanelor cu abilitati exceptionale

( detinatorii de carte albastra ).

2. Poarta transferurilor intre companii pentru facilitarea afacerilor internatinale si, in

special, pentru incurajarea intrarii de capital.

3. Poarta pentru studenti, doctoranzi, persoane aflate in programe de formare

profesionala

4. Poarta pentru solicitantii de azil

Resortisantii unui stat tert se pot afla pe teritoriul U.E. fie in conditii de sedere legale,

caz in care beneficiaza de prevederile legislatiei unionale, fiindu-i recunoscute dreptul

de sedere, dreptul la munca, dreptul de reintregire a familiei etc, fie in coditii de sedere

ilegala, situatie in care directivele unionale dispun returnarea acestora si sanctionarea

angajatorilor de resortisanti din tari terte aflati in situatia de sedere ilegala.

O categorie aparte de imigranti o constituie refugiatii. Acestia sunt imigranti

involuntari ( sunt persecutati in tara de origine de un regim agresiv, datorat apartenentei

lor la un grup etnic, religios, politic, etc ).

Distingem mai multe categorii de refugiati d.p.d.v. al statutului legal si social:

1. Refugiati protejati de Conventia de la Geneva ( 1951 ), modificata prin Protocolul

de la New- York din 1967.

2. Refugiatii de facto, Carora le este permis s astea in tara de refugiu pentru motive

umanitare, dar sub un alt statut decat cel conferit de Conventie ( drepturile lor

sunt limítate in ceea ce priveste reintregirea familiei; astfel, in Marea Britanie,

refugiatilor de facto un le este permisa reintregirea familiei timp de 4 ani de la

intrare, in timp ce refugiatilor protejati de Conventia de la Geneva li se permite

reintregirea familiei imediat ).

3. Refugiatii in orbita sunt cei ce sunt triumisi din tara in tara pentru ca niciun stat un

isi asuma responsabilitatea de a le exemina cererea de azil

4. Refugiatii care se bucura de protectie temporara, cu conditia de a se intoarce in

tara de origine deindata ce situatia care a determinat plecarea permite acest

lucru.

Aspecte teoretice privind reintregirea familiilor resortisantilor statelor terte in spatiul unional, conform Directivei 2003/ 86/ C.E.

Dispozitiile normei se aplica persoanelor solicitante, aflate in conditii de sedere

legala pe teritoriul U.E., avand calitatea de resortisant al unui stat tert sau de refugiat,

dispunand de statutul de “ sustinator al reintregirii “.

Confor art.2 din directiva 2003/ 86/ CE, reintregirea familiei inseamna intrarea si

sederea, intr.- un stat membru, a membrilor familiei unui resortisant care are resedinta

legala in respectivul stat gazda, indiferent daca legaturile de familia sunt anterioare sau

posterioare intrarii sustinatorului reintregirii.

Conceptul de reintregire a familiei priveste acele persoane carea u calitatea de

membrii de familia ai solicitantului:

- Sostul sustinatorului reintregirii

- Copiii minori ai sustinatorului reintregirii ori ai sotului acestuia, inclusiv copiii

adoptati

- Rudele de gradul 1 in linie ascendenta directa, atat ai sustinatorului reintregirii

cat si ai sotului acestuia, daca aceste rude se afla in intretinerea sa si un

beneficiaza de sprijinul familiei in tara de origine

- Copiii majori ai sustinatorului reintregirii sau ai sotului acestuia, atunci cand

acestia se afla in incapacitate obiectiva de a se intretine singuri, ca urmare a

starii lor de sanatate.

Stetele membre ale U.E. pot impune, prin nórmele de implementare, masuri mai

restrictive. Astfel, pot solicita sustinatorului reintregirii ca- inainte de solicitare- sa fi avut

resedinta, in mod legal, pe teritoriul acelui stat, o perioada de 2 ani.

Statul membru, deindata ce cererea de reintregire a fost autorizata, permite intrarea

membrilor de familia. Deasemenea, acesta le elibereaza un permis de sedere pe o

durata de cel putin un an, care poate fi reinoit.

Perioada de valabilitate a permiselor de sedere acordate membrilor de familia un

poate depasi, in principiu, data limita de sedere prevazuta in permisul sustinatorului

reintregirii.

Sotul sustinatorului reintregirii are dreptul la ocuparea unui loc de munca salarizat

sau la o activitate independenta, in timp ce copiilor lor li se recunoaste accesul la

educatie.

Deasemenea, presenta directiva confera membrilor de familia posibilitatea ca, dupa

5 ani de rezidenta, in masura in care acestia au primit anterior un permis de sedere ca

membru de familie, sa dobandeasca la cerere un permis de sedere autonom,

independent de cel al sustinatorului reintregirii.

Statele membre pot respecta o cerere de intrare pot respinge o cerere de intrare si

de sedere in scopul reintregirii familiei, pot retrage permisul de sedere al unui membru

sau pot refuza reinoirea acestuia in cazul in care se contata ca:

- Au fot utilizate informatii false, documente false ori falsificate, in vederea obtinerii

permisului de sedere

- Casatoria, parteneriatul sau adoptia au fot realízate numai pentru a permite

persoanelor in cauza sa intre si sa obtina rezidenta intr.- un stat membru U.E.

Directiva 2009/ 50/ C.E., privind conditiile de intrare si de sedere a resortisantilor din tarile terte pentru ocuparea unor locuri de munca inalt califícate ( documentul Carte Albastra al U.E. )

Conform art. 1, obiectivul prezentei directive il constituie stabilirea conditiilor de

intrare si de sedere, pe o perioada mai mare de 3 luni, pe teritoriul statelor membre

U.E., pentru resortisantii din tarile terte, in vederea ocuparii unui loc de munca inalt

calificat, in calitate de posesor a inei carti albastre a U.E. ( directiva recunoaste drepturi

specifice si membrilor de familia ai detinatorului de Carte Albastra ).

Presenta norma defineste conceptul de loc de munca inalt calificat ca fiind locul

de munca al persoanei care cumuleaza urmatoarele conditii:

- In statul membru gazda este protejat ca lucrator, in conformitate cu legislatia

nationala

- Este platit

- Are competente adecvate, necesare si specifice, demonstrate prin calificari

profesionale superioare ( calificari atestate prin diplomele emise ca urmare a

finalizarii unei forme de invatamant superioara ori printr- o exeperienta

profesionala de cel putin 5 ani, dobandind un nivel de cunostinte comparabil cu

calificarile din invatamantul superior ).

Perioada standard de valabilitate a Cartii Albastre este cuprinsa intre 1 si 4 ani. In

cazul in care contractul de munca prvede o perioada mai mica decat cea mentionata,

Cartea Albastra se elibereaza pentru durata contractului de munca, plus 3 luni.

Resortisantul poate solicita obtinerea unui permis de sedere pe termen lung iar

solicitarea se poate realiza dupa o sedere legala si continua, in calitate de posesor al

Cartii Albastre, de 5 ani.

Problemática returnarii resortisantilor statelor terte in situatie de sedere ilegala- directiva 2008/115/ce.

Obiectivul prezentei directiveil constituie stabilirea de norme comune privind

returnarea, indepartarea si utilizarea masurilor coercitive, luarea in custodie publica si

interdictiile de intrare aplicabile resortisantilor statelor terte.

Directiva defineste, la art. 3, decizia de returnare, ca fiind acea decizie sau orice alt

act de natura administrativa ori judiciara prin care sederea unui resortisant este stabilita

sau declarata ca fiind ilegala si prin care se impune sau se stabileste obligatia de

returnare.

Un concept novator in materia il constituie luarea in custodie publica ( art 97 din

OUG 194/2002 reglementeaza acest concept ) in scopul indepartarii resortisantului tert.

In acest sens, art. 15 din directiva dispune ca luarea in custodie publica este o masura

justificata numai pentru pregatirea returnarii sau in vederea efectuarii procesului de

indepartare, si numai daca aplicarea unor masuri mai putin coercitive un ar fi suficiente.

Cu toate acestea, masura luarii in custodie publica se impune in urmatoarele cazuri:

- Exista riscul de sustragere

- Resortisantul impiedica pregatirea returnarii

Fiecare stat membru stabileste o perioada limita de custodie publica, care un poate

depasi 6 luni. Statele membre un pot extinde perioada de custodie decat pe o perioada

limitata de timp, care sa un depaseasca 12 luni si doar in situatii generate de

urmatoarele:

- Lipsa de compensare a resortisantului

- Intarzierea in obtinerea documentatiei necesare, din parte tarii terte

Durata interdictiei de intrare se stabileste tinandu- se seama de circumstantele

specifice fiecarui caz si un trebuie sa depaseasca 5 ani.

Esista si situatii de exceptie cand se pot depasii 5 ani, si anume:

- resortisantu a facut deja obiectul mai multor returnari

- resortisantul a intrat pe teritoriul unui stat membru pe durata interdictiei de

intrare.

Sanctiunile si masurile aplícate angajatorilor de resortisaniti din tari terte aflati in conditii de sedere ilegala ( directiva 2009/52/ce )

Prezenta directiva reglementeaza masuri, respectiv un set de norme imperative

impuse angajatorilor la momentul angajarii de resortisanti:

- sa solicite resortisantilor inainte de inceperea raporturilor de munca, sa detina si

sa prezinte angajatorului un permis de sedere valabil sau orice alta autorizatie de

sedere.

- Sa notifice autoritatii competente debutul nagajarii resortisantului ( in termenele

stabilite de legislatia fiecarui stat ).

Incalcarea interdictiei de a angaja un resortisant al unui stat tert, aflat in conditii de

sedere ilegala, constituie infractiune atunci cand e savarsita cu intentie.

Statele membre, prin nórmele de implementare, pot introduce si alte sanctiuni

impotriva angajatorilor:

- Pierderea totala sau partiala a dreptului de a beneficia de subventii publice,

inclusiv fonduri europene, pentru o perioada de pana la 5 ani

- Excluderea de la participarea in vederea obtinerii unui contract de achizitii

publice, pentru o perioada de pana la 5 ani

- Inchiderea temporara sau definitiva a unitatilor carea u servit la comiterea

infractiunii

Cooperarea judiciara internationala in materia civila, de dreptul familiei si in materia penala