1. Ce este patrimoniul?Este un ansamblu de drepturi si obligatii cu valoare economica ce apartin unui subiect de drept.

2. Caracterele juridice ale patrimoniului.enumerare.-patrimoniul este o universalitate juridica-orice persoana are un patrimoniu-patrimoniul este inalienabil-orice persoana are un singur patrimoniu-patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri

3. Functiile patrimoniului-de a permite si explica gajul general al creditorilor chirografari-de a permite si explica subrogatia reala cu titlul universal-de a pemite si explica transmisiunea universal si transmisiunea cu titlul universal

4. Functia patrimoniului de gaj general al creditorilor chirografari.Gajul general al creditorilor chirografari are ca obiect patrimoniul debitorului privit ca universalitate juridica si nu anumite bunuri concrete care il compun. Astfel inteles dreptul de gaj general nu se confunda cu dreptul real accesoriu de gaj,in sensul de garantie real ape care o are un creditor gajist asupra unui bun mobil al debitorului.

5. Functia patrimoniului de a face posibila subrogatia reala cu titlu universal.

Aceasta functie este in stransa legatura cu caracterul patrimoniului de a fi divizibila in mai multe mase de bunuri.Subrogatia reala cu titlul universal este mecanismul juridic prin care locul oricarui bun instrainat din patrimoniu este luat de pretul incasat sau de bunul primit in schimb.Aceasta inlocuire se produce “automat”, iar bunul care intra in patrimoniu dobandeste regimul juridic al patrimoniului sau, al masei de bunuri in ansamblul sau.

6. Ce sunt drepturile reale?Sunt acele drepturi subiective in temeiul carora titularul exercita prerogativele pe care i le confera legea asupra unui bun in mod direct fara mijlocirea altei persoane.

7. Drepturile de creanta.Sunt acele drepturi subiective patrimoniale in virtutea carora un subiect activ creditor poate pretinde subiectului activ debitor sa dea,sa faca sau sa nu faca ceva ce ar fi putut face daca nu si-ar fi asumat aceasta abstentiune.

8. Clasificarea drepturilor reale.-reale principale;.-dr reale accesorii

9. Care sunt drepturile reale principale?-sunt acele drepturi reale care au o existenta de sine statatoare:dreptul de proprietate ,de administrare,de concesiune,de folosinta

10.Care sunt drepturile reale accesorii?; sunt afectate garantarii unor drepturi de creanta sunt accesorii fata de acestea.:dreptul de ipoteca,gajul,privilegiile.

11.Ce este posesia?Este exercitarea in fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de catre persoana care il stapaneste si care se comporta ca un proprietar.

12.Care sunt caracterele posesiei?Se exprima in urmatoarele idei:-posesia se bazeaza pe intentia de a poseda pentru el.In lipsa acestui element este vorba de o detinere a lucrului, de o detentie dar nu de o posesie-posesia se aplica numai drepturilor reale nu si drepturilor de creanta-posesia face sa se nasca un drept de proprietate sau alt drept real.

13.Elementul material al posesiei.Presupune un contact direct cu lucrul concretizat in savarsirea de acte materiale si sau juridice asupra acelui bun.

14.Elementul psihologic al posesiei.Consta in intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine.

15.Ce este detentia precara?Reprezinta stapanirea unui bun pentru altul , respective pentru posesorul unui drept real asupra bunului indiferent de izvorul material al acestei stapaniri:conventia,legea,hotararea judecatoreasca sau simpla ingaduinta a posesorului,titularului unui drept real asupra bunului.

16.Conditiile detentiei precare.CONDITIILE DETENTIEI PRECARE SUNT: CEEA CE II LIPSESTE DETENTORULUI PRECAR ESTE ANIMUS SIBI HABENDI, CEEA CE IL DISTINGE DE POSESOR, SITUATIE IN CARE EL ESTE OBLIGAT SA RESTITUIE BUNUL PE CARE IL STAPANESTE NUMAI SUB ASPECT MATERIAL. DETENTORUL PRECAR POSEDA NUMAI PT ALTUL,MOTIV PT CARE PRECARITATEA ESTE ECHIVALENTA CU LIPSA POSESIEI.POSESIA ESTE O STARE DE FAPT IAR DETENTIA ESTE O STARE DE DREPT.

17.Cazurile de intervertire a detentiei precare.- DACA DETENTORUL PRECAR INCHEIE CU BUNA CREDINTA UN ACT TRANSLATIV

DE PROPRIETATE CU TITLU PARTICULAR CU ALTA PERSOANA DECAT CU PROPRIETARUL BUNULUI.

- DACA DETENTORUL PRECAR SAVARSESTE IMPOTRIVA POSESORULUI ACTE DE REZISTENTA NEECHIVOCE IN PRIVINTA INTENTIEI SALE DE A INCEPE SA SE COMPORTE CA UN PROPRIETAR.

DACA DETENTORUL PRECAR INSTRAINEAZA BUNUL PRTINTR-UN ACT TRANSLATIV DE PROPRIETATE CU TITLU PARTICULAR, CU CONDITIA CA DOBANDITORUL SA FIE DE BUNA CREDINTA

18.Prezumtiile privind dovada posesiei.- (DOVADA POSESIEI SE FACE PRIN PROBA CELOR DOUA ELEMENTE ANIMUS SI

CORPUS – ANUMUS ESTE GREU DE DOVEDIT ASA CA SAU INSTITUIT DOUA PREZUMTII)

- PREZUMTIILE SUNT : - PREZUMTIA DE NEPRECARITATE(ART. 919 C.CIV.)(POSESORUL ESTE PRESUPUS

CA POSEDA PENTRU SINE SUB NUIME DE PROPRIETAR, DACA NU ESTE PROBAT CA AIN CEPUT SA POSEDE PENTRU ALTUL)

- PREZUMTIA DE NEINTREVERTIRE IN SENSUL CA DETENTIA PRECARA ODATA DOVEDITA ESTE PREZUMATA CA SE MENTINE PANA LA PROBA INTERVERTIRII SALE.

19.Care sunt calitatile posesiei utile?CALITATILE POSESIEI UTILE SUNT: PENTRU CA POSESIA SA PRODUCA EFECTE JURIDICE DEOSEBIT DE INTRUNIREA CELOR DOUA ELEMENTE, EA TREBUIE SA FIE UTILA.PENTRU A FI UTILA EA TREBUIE SA INDEPLINEASCA ANUMITE CALITATII SI ANUME: SA FIE CONTINUA SI NEINTRERUPTA, NETULBURAT, PUBLICA, SUB NUME DE PROPRIETAR SI NEECHIVOCA.

20.Care sunt viciile posesiei?-discontinuitatea-violenta -clandestinitatea-precaritatea-echivocul

21.Discontinuitatea posesiei.Posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat, adica cu intermitente anormale.

- PRIN POSESIE CONTINUA SE INTELEGE CA ACTELE DE STAPANIRE SA FIE EXERCITATE CU O REGULARITATE NORMALA IN RAPORT CU NATURA BUNULUI.

- ESTE UN VICIU ABSOLUT- POATE FII INVOCAT DE TOTI CEI INTERESATI, TEMPORAR – INCETEAZA DACA POSESORUL INCEPE O NOUA POSESIE.

22.Viciul violentei posesiei.

Posesia este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. Numai violenta activa din partea posesorului este de natura a vicia posesia cu excluderea violentei pasive.

23.Clandestinitatea posesiei.Posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau, incat acesta nu este in stare de a putea sa cunoasca.

24.Echivocul posesiei.Posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic, respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine daca exista in persoana posesorului animus possidenti.

25.Precaritatea posesiei.Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia, sub nume precar , adica in calitate de locatari, depozitari sau asupra unui lucru comun in puterea destinatiei legale a acestuia, nu constituie posesiune sub nume de proprietar.

26.Care sunt efectele posesiei? Enumerare.-posesia creaza o prezumtie de proprietate-posesia prelungita de 30 de ani duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune-posesia este ocrotita prin actiunile posesorii-posesorul de buna credinta dobandeste fructele bunului posedat-posesia de buna credinta intemeiata cu un just titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune de 10-20 de ani

27.Ce sunt actiunile posesorii? Definitie.Sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune, fara a se pune in discutie , in cadrul lor existenta dreptului de proprietate.

28.Caracterele actiunilor posesorii.*actiunea posesorie generala- este folosita de posesor si in anumite cazuri exceptionale si de detentorul precar pentru a face sa in ceteze orice fel de tulburare a posesiei.*actiune posesorie speciala- este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-au produs prin violenta

29.Ce este dreptul de proprietate? Definitie.Reprezinta acel drept real care confera titularului sau posesia , folosinta si dispozitia asupra unui bun exclusiv si perpetuu in putere propriei si in inteles propriu cu respectarea normelor in vigoare.

30.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate.Dreptul de proprietate privată este un drept absolut, exclusiv și perpetuu. -este absolut pentru că titularul său are libertatea oricărei acțiuni sau inacțiuni în legătură cu bunul său.

-caracterul exclusiv cuprinde două idei: monopolul titularului dreptului de proprietate asupra bunului său și excluderea terților, inclusiv a autorităților publice-este perpetuu, în sensul că el durează atâta vreme câtă există și bunul care face obiectul dreptului; în plus, dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz și nu poate fi pierdut prin intervenția prescripției extinctive.

31.Atributele dreptului de proprietate.-de a folosi bunul-de a percepe fructele- de a dispune de lucru

32.Caracterele dreptului de proprietate publica.Bunurile proprietate publica sunt :-inalienabile-deoarece drepturile care fac obiectul public sunt scoase din dreptul civil, ele nu pot fi scoase din dreptul public.-imprescriptibile- atat extinctiv pentru ca actiunea in revendicare poate fi introdusa oricand pentru ca dreptul la revendicare nu se stinge. -achizitiv pentru ca bunurile aflate in proprietatea publica, pentru ca bunurile publice nu pot fi achizitionate de nici o persoana fizica.-insesizabile-pentru ca bunurile ce formeaza obiectul de proprietate publica nu pot fi urmate de creditorii proprietati sau ai persoanei ce le poseda in temeiul unei reale derivate.

33.Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice.Drepturile reale corespunzatoare proprietatii publice sunt dreptul de administrare , dreptul de concesiune si dreptul de folosinta cu titlu gratuit.

34.Ce este dreptul de proprietate privata? Definitie.Dreptul ce apartine persoanei fizice si juridice de tip particular, statului si unitatilor administrativ teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile si fata de care exercita posesia sau folosinta in mod exclusiv absolut si perpetum in limitele stabilite de lege

35.Caracterele dreptului de proprietate privata.-alienabil-poate fi transmis , bunurile de proprietate privata pot fi transmise-imprescriptibil -aspectul extinctiv nu se stinge prin neuz, sub aspect extinctiv este prescriptibil-sesizabil- bunurile ce fac obiect acestui drept pot fi urmarite de creditori pentru a-si realiza creantele lor, ei pot urmari bunurile mobile cat si cele imobile.

36.Care sunt modalitatile dreptului de proprietate? Enumerare.-proprietatea rezolubila-proprietatea anulabila-proprietatea comuna

37.Proprietatea rezolubila.

Proprietatea este rezolubila atunci cand transferul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie potrivit vointei partilor sau in virtutea legii.

38.Proprietatea anulabila.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.

39.Proprietatea periodica.Dispozitiile prezentului capitol se aplica, in absenta unei reglementari speciale, ori de cate ori mai multe persoane exercita succesiv si repetitiv atributul folosintei specific dreptului de proprietate asupra unui bun mobil sau imobil, in intervale de timp determinate, egale sau inegale.

40.Proprietatea comuna. Definitie. Feluri.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept.-proprietatea pe cote-parti-proprietateain devalmasie

41.Proprietatea comuna pe cote parti. Definitie. Feluri.Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun, nefractionat in materialitatea sa apartine concomitent mai multor titulari,care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate , fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietateA)-proprietatea comuna pe cote parti obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti fortata si perpetua .

42.Ce este coproprietatea fortata si perpetua? Definitie.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi coproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate.

43.Care sunt cazurile de coproprietate fortata? Enumerare.a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecinec) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune;d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie

44.Prezumtia de coproprietate asupra despartiturilor comune.Zidul, şanţul, precum şi orice altă despărţitură între două fonduri sunt prezumate a fi în proprietatea comună a vecinilor, dacă nu rezultă contrariul din titlul de proprietate, dintr-un semn de necomunitate ori dacă proprietatea comună nu a devenit proprietate exclusivă prin uzucapiune, în condiţiile legii.

45.Semnele de necomunitate a zidului si a santului. Există semn de necomunitate a zidului atunci când culmea acestuia este dreaptă şi perpendiculară spre un fond şi înclinată spre celălalt fond . Zidul este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a proprietarului fondului către care este înclinată coama zidului.Există semn de necomunitate a şanţului atunci când pământul este aruncat ori înălţat exclusiv pe o parte a şanţului. Şanţul este prezumat a fi în proprietatea exclusivă a proprietarului fondului pe care este aruncat pământul.

46.Ce este proprietatea comuna in devalmasie? Definitie.Exista proprietate in devalmasie atunci cand, prin efectul legii sau in temeiul unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor comune.

47.Actiunile petitorii. Definitive. Enumerare. Actiune civila prin care este aparat dreptul de proprietate ori alt drept real asupra unui imobil.Sunt acţiuni petitorii: acţiunea în revendicare, acţiunea în grãniţuire, acţiunea negatorie, acţiunea confesorie şi acţiunea în prestaţie tabularã.

48.Actiunea in Granituire.Acţiunea în grãniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicitã instanţei dejudecatã sã stabileascã prin semne exterioare linia despãrţitoare între cele douã fonduri vecine. Ea poate fi exercitatã de cãtre proprietar, uzufructuar şi chiar de cãtre posesor, nu însã şi de cãtre detentorii precari.

49.Actiunea negatorie.Acţiunea negatorie este acţiunea prin care reclamantul titular al dreptului deproprietate contestã (neagã) pârâtului cã ar avea un drept de uzufruct, un drept de superficie, un drept de uz, un drept de abitaţie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa şi, în consecinţã, sã înceteze exercitarea sa nelegitimã

50.Actiunea confesorie.Acţiunea confesorie este acţiunea prin care reclamantul cere instanţei sãstabileascã faptul cã el este titularul unui drept de uzufruct, al unui drept de superficie, al unui drept de uz sau abitaţie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun şi sã-l oblige pe pârât (proprietar sau altã persoanã) sã-i permitã exercitarea netulburatã.

51.Actiunea in revendicare. DefinitieAcţiunea în revendicare este acea acţiune realã prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sãu, cere instanţei de judecatã sã i se recunoascã dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.

52.Caracterele actiunii in revendicare.- este o acţiune realã – caracter ce rezulta din natura dreptului de proprietate- ea este o acţiune petitorie;- deoarece pune in discutie insasi existenta dreptului de proprietate -actiune imprescriptibilã – dreptul de proprietate fiind perpetuu nu se pierde prin neuz.

53.Efectele actiunii in revendicare.-restituirea lucrului- lucrul se restituie liber de orice sarcini, daca restituirea nu mai este posibila paratul va avea obligatia de dezdaunare.-restituirea fructelor produse de lucrul revendicat in intervalul de timp in care proprietarul a fost lipsit de stapanirea acestuia ;-suportarea cheltuielilor facute de posesorul neproprietar cu privire la bunul revandicat.

54.Regula privind dovada dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile.POSESIA DE BUNA CREDINTA INSTITUIE O PREZUMTIE ABSOLUTA DE PROPRIETATE PENTRU POSESOR

55. DEZMEMBRAMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE. DEFINITE. ENUMERARE.- DEZMEMBRAMINTELE PROPRIETATI SUNT DREPTURI REALE REZULTATE PRIN

DESPRINDEREA ORI LIMITAREA UNOR ATRIBUTE DIN CONTINUTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA BUNULUI.(ART.693->772 C.CIV.)

- DREPTUL DE SUPERFICIE- DREPTUL DE UZURFRUCT- DREPTUL DE UZ- DREPTUL DE ABITATIE- DREPTUL DE SERVITUTE.

56. CE ESTE UZURFRUCTUL? DEFINITE.- ACEL DREPT REAL PRINCIPAL CARE CONFERA TITULARULUI SAU

NUMIT”UZUFRUCTUAR” DREPTUL DE A FOLOSI BUNUL ALTEI PERSOANE NUMITE “ NUD PROPRIETAR” SI DE A CULEGE FRUCTELE CU INDATORIRILE DE A CONSERVA SUBSTANTA BUNULUI.

57. CARACTERELE UZUFRUCTULUI.- ESTE UN DREPT ASUPRA BUNULUI AFLAT IN PROPRIETATEA ALTUIOA- ARE CA OBIECT UN BUN MATERIAL MOBIL SAU IMOBIL CARE APARTINE UNUI

TERT CARE ESTE PROPRIETAR- DOUA ATRIBUTE ALE DREPTULUI ASUPRA BUNULUI SUNT PRELUATE DE

UZUFRUCTUAL(USUS, FRUCTUS)- ESTE UN DREPT ESENTIALMENTE TEMPORAR, DACA TITULARUL ESTE PERSOANA

FIZICA, UZUFRUCTUL POATE FI CEL MULT VIAGER(PE DURATA VIETII TITULARULUI), DACA ESTE PERSOANA JURIDICA UZUFRUCTUL NU POATE DEPASI 30 DE ANI

- DACA UZUFRUCTUL SA CONSTITUIT PANA LA DATA LA CARE O ALTA PERSOANA VA AJUNGE LA O ANUIMITA VARSTA UZUFRUCTUL VA DURA PANA LA ACEA DATA, CHIAR DACA ACEA PERSOANA AR MURI INAINTE DE INDEPLINIREA VARSTEI STABILITE

- ACORDA PROPRIETARULUI BUNUL;UI PUTERI REDUSE(EL RAMANE DOAR CU DISPOZITIA, DE ACEA SE NUMESTE “ NUD PROPRIETAR”

- UZUFRUCTUL SE POATE CONSTITUI NU NUMAI ASUPRA UNUI LUCRU, BUN CAT SI ASUPRA UNUI DREPT, EXEMPLU UZUFRUCTUL UNEI CREANTE A UNUI DEPOZIT.

58. DREPTURILE UZUFRUCTUARULUI.- SA CE4AR SI SA OBTINA PREDAREA IN FOLOSINTA SA A BUNULUI SUPUS

UZUFRUCTULUI- DREPTUL DE FOLOSINTA EXCLUSIVA A BUNULUI SI DE A CULEGE FRUCTELE SI

PRODUCTELE BUNULUI- FRUCTELE NATURALE SI INDUSTRIALE PERCEPUTE DUPA CONSTITUIREA

UZUFRUCTULUI APARTIN UZUFRUCRUARULUI, IAR CELE PERCEPUTE DUPA STINGEREA UZUFRUCTULUI APARTIN NUDULUI PROPRIETAR.

- FRCTELE CIVILE SE CUVIN UZUFRUCTUARULUI PROPROTIONAL CU DURATA UZUFRUCTULUI, DREPTUL DE A PRETINDE DOBANDINDU-SE ZI CU ZI.

- DREPTUL DE A CESIONA, TRANSMITE UZUFRUCTUL- DREPTUL DE A INCHIRIA SAU A ARENDA BUNUL PRIMIT IN UZUFRUCT, EL

CEDEAZA UZUFRUCTUL BENEFICIARULUI.- DREPTUL DE A EXPLOATE PADURILE CARE FORMEAZA OBIECTUL UZUFRUCTULUI- ARE EXERCITIUL ACTIUNI POSESORIE DACA CINEVA II TULBURA.

59. CAZURILE DE STINGERE A UZUFRUCTULUI.- PE CALE PRINCIPALA; MOARTEA UZUFRUCTUARULUI ORI DUPA CAZ INCETAREA

PERSONALITATI JURIDICE, AJUNGEREA LA TERMEN, CONSOLIDAREA, RENUNTAREA LA UZUFRUCT, NEUZ TIMP DE 10 ANI SAU 2 ANI IN CAZUL UZUFRUCTULUI DE CREANTA.

- PRIN DECES CHIAR DACA TERMENUL NU SA IMPLINIT- PRIN PIERIREA BUNULUI IN TOTALITATE SAU NUMAO O PATE UZUFRUCTUL

RAMANE ASUPRRA PARTI RAMASE.- LA INCHEIAREA UZUFRUCTULUI, BUNUL SE LICHIDEAZA PRIN RESTITUIREA

POSESIEI BUNULUI SAU BUNURILOR DE ACEASI CALITATE, CANTITATE DACA SUNT CONSUMPTIBILE.

60. CE ESTE DREPTUL DE UZ? DEFINITIE.- ESTE ACEL DREPT REAL PRINCIPAL CARE CONFERA TITULARULUI ATERIBUTELE DE

POSESIE SI FOLOSINTA ASUPRA UNUI BUN PROPRIETATEA ALTUI DAR NUMAI PENTRU NEVOILE SALE SI ALE FAMILIEI, CULEGEREA FRUCTELOR POATE FI FACUTA NUMAI IN NATURA IAR DACA ACESTEA DEPASESC TREBUINTELE TITULARULUI DREPTULUI SI ALE FAMILIEI SALE ,ELE NU POT FI INSTRAINATE. TITULARUL DREPTULUI DE UZ NU POATE FI DECAT O PERSOANE FIZICA, EL ARE CARACTER PERSONAL.

- LA FEL CA UZUFRUCTUL DREPTUL DE UZ SE DOBANDESTE PRIN CONVENTIE, TESTAMENT SAU UZUCAPIUNE, SE STING IN ACELEAS CONDITI CA UZUFRUCTUL.

61. CE ESTE DREPTUL DE ABITATIE? DEFINITE.- ESTE UN DREPT REAL IMOBILIAR CARE ARE CA OBIECT O LACUINTA SI CONFERA

TITULARULUI POSESIA SI FOLOSINTA ACELEI LOCUINTE PENTRU EL SI FAMILIA SA.- DREPTUL DE ABITATIE SE CARACTERIZEAZA PRIN FAPTUL CA TITULARUL NU

POATE FI DECAT O PERSOANA FIZICA.- DREPTUL DE ABITATIE ESTE INALIENABIL, INSESIZABIL SI NU POATE FI

INCHIRIAT(EXCEPTIE CAND ESTE MAI MARE DECAT NEVOILE TITULARULUI).62. CE ESTE DREPTUL DE SERVITUTE? DEFINITIE.- ESTE UN DREPT REAL PRINCIPAL PERPETU SI INDIVIZIBIL CONSTITUIT ASUPRA

UNUI IMOBIL NUMIT “FOND ASERVIT” PENTRU UZUL SI UTILITATEA ALTUI IMOBIL NUMIT “ FOND DOMINANT”, IMOBIL CARE APARTINE UNOR PROPRIETARI DIFERITI. ESTE SARCINA CARE GREVEAZA UN IMOBIL PENTRU UZUL SAU UTILITATEA IMOPBILULUI ALTUI PROPRIETAR. UTILITATEA REZULTA DIN DESTINATIA ECONOMICA A FONDULUI DOMINANT SAU CONSTA INTR-O SPORIRE A COMFORTULUI ACESTUIA.

63. CARACTERELE DREPTULUI DE SERVITUTE.- ESTE UN DREPT REAL IMO9BILIAR, EA SE CONSTITUIE IN IMAGINEA UNOR

BUNURI IMOBILE PRIN NATURA LOR- UN DEZMEMBRAMANT AL PROPRIETATI PENTRU CA TIRTULARUL FONDULUI

ASERVIT ESTE LIPSIT DE PREROGATIVELE SALE IN PROFITUL FONDULUI DOMINANT

- ESTE UN DREPT PERPETUU, EA EXISTA ATAT TIMP CAT EXISTA CELE DOUA FONDURI SI SITUATIA CARE A DETERMINAT CONSTITUIOREA EI

- ESTE LEGAT DE BUN SI NU SE PIERDE PRIN MOARTEA PROPRIETARULUI TERENULUI.

- ESTE INDIVIZIBILA, EA PROFITA INTREGUL FOND DOMINANT SI GREVEAZA IN INTREGIME FONDUL ASERVIT, CHIAR DACA BUNURILE APARTIN MAI MULTOR PROPRIETARI

- NU POATE FI INSTRAINAT , URMARIT SAU IPOTECAT INDEPENDENT DE FONDUL AL CAREI ACCESORIU ESTE

- SERVITUTEA SERVESTE UN IMOBIL SI NU POATE FI DESPRINSA, EA SE TRANSMITE NUMAI ODATA CU FONDUL.

64. CLASIFICAREA SERVUITUTILOR DUPA MODUL DE CONSTITUIRE.- SERVITUTI NATURALE (ISI AU ORIGINEA IN SITUATIA NATURALA A FONDULUI)- SERVITUTI LEGALE (SUNT STABILITE SI IMPUSE DE LEGE- DISTANTA MINIMA

PENTRU FEREASTRA DE VEDERE)- SERVITUTI STABILITE PRIN FAPTA OMULUI (SERVITUTI STABILITE PRIN FAPTA

OMULUI PRIN ACT JURIDIC-TESTAMENT, CONVENTIE, UZUCAPIUNE SAU DESTINATIA PROPRIETARULUI). SUNT CONSIDERATE SERVITUTI PROPRIUZISE, VERITABILE.

65. SERVITUTEA DE VEDERE.- INTERDICTIA DE A FACE FEREASTRE DE VEDERE LA O DISTANTA MAI MICA DE 2

METRI FATA DE PROPRIETATEA INVECINAT.- FERESTRA DE LUMINA SE POATE FACE CU GEAM MAT FARA DESCHIDERE.

66. SERVITUTEA DE TRECERE.- PROPRIETARUL FONDULUI CARE ESTE LIPSITDE ACCES LA CALEA PUBLICA ARE

DREPTUL SA I SE PERMITA TRECEREA PE FONDUL VECINULUI SAU PENTRU EXPLOATAREA FONDULUI PROPRIU.

- TRECEREA TREBUIE SA SE FACA IN CONDITI DE NATURA SA ADUCA MINIMA STANJENIRE FONDULUI ASERVIT, IN CAZUL IN CARE MAI MULTE FONDURI VECINE AU ACCES LA CALEA PUBLICA, TRECEREA SE FACE PE FONDUL CARUIA I S-AR ADUCE CELE MAI PUTINE PREJUDICII.

- DREPTUL DE TRECERE ESTE IMPRESCRIPTIBIL. EL SE STINGE IN MOMENTUL IN CARE FONDUL DOMINANT DOBANDESTE ALT ACCES LA CALEA PUBLICA.

- INTINDEREA SI MODUL DE STABILIRE A DREPTULUI DE TRECERE SE POT STABILI PRIN INTELEGEREA PARTILOR, CONVENTIE SAU HOTARARE JUDECATOREASCA, PRINTR-O FOLOSINTA CONTINUA DE 10 ANI.(UZUCAPIUNE)

- PENTRU FOLOSINTA PROPRIETARUL FONDULUI ASERVIT POATE CERE DESPAGUBIRI PENTRU PAGUBA CE I S-AR PRINCINUI PRIN SERVITUTEA DE TRECERE PE CARE O SUFERA.

67. MODALITATILE DE CONSTITUIRE A SERVITUTILOR PRIN FAPTA OMULUI.- CONSTITUIRE SERVITUTILOR PRIN TITLU: ACT JURIDIC CARE POATE FI CONVENTIE

SAU TESTAMENT.- CONSTITUIREA SERVITUTILOR PRIN UZUCAPIUNE; PRIN UZUCAPIUNE TABULARA

POATE FI DOBANDITA ORICE SERVITUTE, IAR PRIN UZUCAPIUNEA EXTRATABULARA POT FI DOBANDITE NUMAI SERV ITUTILE POZITIVE.

- CONSTITUIREA SERVITUTILOR PRIN DESTINATIA PROPRIETARULUI: SITUATIA IN CARE UN PROPRIETAR ARE DOUA IMOBILE VECINE, STABILESTE INTRE ELE O STARE DE FAPT CARE AR INSEMNA O SERVITUTE, DACA FONDURILE AR APARTINE UNOR PROPRIETARI DIFERITI.

68. CAZURILE DE STINGERE A SERVITUTILOR.- PE CALE PRINCIPALA, PRIN RADIEREA DIN CARTEA FUNCIARA.- CONSOLIDAREA, ATUNCI CAND AMBELE FONDURI AJUNG SA AIBE ACELAS

PROPRIETAR.- RENUNTAREA PROPRIETARULUI FONDULUI DOMINANT- AJUNGEREA LA TERMEN.- NEUZUL TIMP DE 10 ANI.- DISPARITIA ORCAREI UTILITATI A ACESTORA.- SE STINGE PRIN EXPROPRIEREA FONDULUI ASERVIT, DACA SERVITUTEA ESTE

CONTRARA UTILITATI PUBLICE CAREIA II VA FI AFECTAT BUNUL EXPROPRIAT.69. CE ESTE DREPTUL DE SUPERFICIE? DEFINITIE.- ESTE ACEL DREPT CE CONSTA IN DREPTUL DE PROPRIETATE PE CARE-L ARE O

PERSOANA - SUPERFICIARUL- ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU ALTORI LUCRARI CARE SE AFLA PE O SUP[RAFATA DE TERE4N CE APARTINE ALTEI

PERSOANE, TEREN ASUPRA CARUIA SUPERFICIARUL VA AVEA DREPT DE FOLOSINTA.

70. CARACTERELE JURIDICE ALE DREPTULUI DE SUPERFICIE.- ESTE UN DREPT REAL IMOBILIAR, DEZMEMBRAMANT AL DREPTULUI DE

PROPRIETATE ASUPRA UNUI TEREN. EXISTA O SUPRAPUNERE A DOUA DREPTURI DE PROPRIETATE APARTINAND UNOR PROPRIETARI DIFERITU; DREPTUL PROPRIETARULUI ASUPRA TERENULUI SI DREPTUL DE PROPRIETATE AL SUPERFICIARULUI ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU ALTE LUCRARI PE ACEL TEREN.

- ESTE PERPETUU, IN STRANSA LEGATURA CU PERPETUITATEA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA CONSTRUCTILOR, PLANTATILOR SAU LUCRARILOR.

- ESTE IMPRESCRIPTIBIL CARACTER DE ASEMENEA DECURGAND DIN PERPETUITATEA DREPTULUI DE PROPRIETATE.

71. CE ESTE ACCESIUNEA? DEFINITIE- CONSTA IN INCORPORAREA MATERIALA A UNUI LUCRU(BUN, OBIECT) MAI

PUTIN IMPORTANT INTR-UN LUCRU MAI IMPORTANT. ACEST MOD DE DOBANDIRE A DREPTULUI REAL OPEREAZA IN FAVOAREA PROPRIETARULUI BUNULUI CONSIDERAT MAI IMPORTANT. IN ANUMITE CONDITI PROPRIETARUL BUNULUI MAI PUTIN IMPORTANT ARE DRETUL DE A PRIMI DESPAGUBIRI.

72. CAZURILE DE ACCESIUNE IMOBILIARA NATURALA.- PREUPUNE UNIREA SAU INCORPORAREA A DOUA BUNURI AVAND PROPRIETARI

DIFERITIN FARA INTERVENTIA OMULUI.- ALUVIUNEA- AVULSIUNEA- INSULELE SI PRUNDISURILE - ACCESIUNEA ASUPRA ANIMALELOR( SALBATICE SAU DOMESTICE).

73. CE ESTE ALUVIUNEA? DEFINITIE.- ADAUGIRI DE TEREN LA MALURILE APELOR CURGATOARE REVIN

PROPRIETARILOR FONDULUI RIVERAN NUMAI DACA ELE SE FORMEAZA TREPTAT.74. CE ESTE AVULSIUNEA? DEFINITIE.- RUPEREA BRUSCA A UNEI BUCATE DE PAMANT, PORTIUNE DE MAAL A APEI

CURGATOARE SI ALIPIREA ACESTEIA LA UN TEREN RIVERAN CARE ESTE PROPRIETATEA ALTUIA. PROPRIETARUL ARE UN TERMEN DE UN AN PENTRU REVENDICARE DE LA DATA LA CARE SA DEZLIPIT PAMANTUL.

75. ACCESIUNEA CONSTRUCTILOR. REALIZAREA UNEI LUCRARI AUTONOME CU CARACTERDURABIL CU BUNA –CREDINTA.- PRIN CONSTRUCTOR DE BUNA CREDINTA SE INTELEGE ACEA PERSOANA CARE

RIDICA O CONSTRUCTIE, FACE O PLANTATIE SAU O ALTA LUCRARE PE UN TEREN CU CONVINGEREA CA ESTE AL SAU DESI IN REALITATE EL APARTINE ALTEI PERSOANE. IN ACEASTA SITUATIE PROPRIETARUL TERENULUI DEVINE IN MOD OBLIGATORIU SI PROPRIETARUL CONSTRUCTIEI.

- PROPRIETARUL IMOBILULUI ARE DREPTUL DE A CERE INSTANTEI SA DISPUNA INSCRIEREA SA IN CARTEA FUBNCIARA CA PROPRIETAR AL LUCRARI, PLATIND LA

ALEGEREA SA, AUTORULUI LUCRARI FIE VALOAREA MATERIALELOR SI A MANOPEREI SAU SPORUL DE VALOARE ADUS IMOBILULUI.

- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI SA CUMPERE IMOBILUL LA VALOAREA DE CIRCULATIE PE CARE AR FII AVUTO DACA LUCRAREA NU S-AR FII EFECTUAT.

76. ACCESIUNEA CONSTRUCTILOR. REALIZAREA UNEI LUCRARI AUTONOME CU CARACTER DURABIL CU REA-CREDINTA.- PRIN CONSTRUCTORUL DEREA-CREDINTA INTELEGEM ACEA PERSOANA CARE

RIDICA CONSTRUCTIA SAU FACE O PLANTATIE SAU ALTA LUCRARE PE UN TEREN CUNOSCAND FAPTUL CA TERENUL NU-I APARTINE SI CA ESTE PROPRIETATEA ALTUIA.

- PROPRIETARUL IMOBILULUI ARE DREPTUL SA CEARA INSTANTEI SA DISPUNA INSCRIEREA SA IN CARTEA FUNCIARA CA PROPRIETAR AL LUCRARI, CU PLATA LA ALEGEREA SA , CATRE AUTORUL LUCRARI A JUMATATE A VALORI MAOPEREI SI A MATERIALELOR ORI DIN SPORUL DE VALOARE ADUS IMOBILULUI SAU.

- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI LA DESFINTAREA ACESTUIA.- SA CEARA OBLIGAREA AUTORULUI LUCRARI SA CUMPERE IMOBIL;UL LA

VALOAREA DE CIRCULATIE PE CARE ACESTA AR FI AVUT-O DACA LUCRAREA NU S-AR FI EFECTUAT.

77. ACCESIUNEA MOBILIARA.- BUNUL PRODUS CU MATERIALELE ALTUIA APARTINE CELUI CARE L-A

CONFECTIONAT SAU DUPA CAZ PROPRIETARULUI MATERIALULUI, IN FUNCTIE DE RAPORTUL DINTRE MANOPERA SI VALOAREA MATERIALELOR, DETERMINAT LA DATA CONFECTIONARI BUNULUI.

- PROPRIETARUL BUNULUI DATOREAZA DESPAGUBIRI EGALE CU VALOAREA MANOPEREI SAU DUPA CAZ CU VALOAREA MATERIALELOR.

- IN CAZURILE IN CARE VALOAREA MATERIALELOR ESTE EGALA CU CEA A MANOPEREI SAU EXISTA DIFERENTE NESEMNIFICATIVE, PROPRIETATEA ASUPRA BUNULUI ESTE COMUNA.

78. CE ESTE UZUCAPIUNEA? DEFINITIE.- ESTE ACEL MOD ORIGINAR DE DOBANDIRE A PROPRIETATII SAU A ALTORI

DREPTURI REALE PRIVIND UN BUN IMOBILIAR PRIN POSESIA SA DE CATRE O PERSOANA IN CONDITILE SI TERMENUL PREVAZUT DE LEGE( SE APLICA NUMAI BUNURILOR IMOBILE).

79. UZUCAPIUNEA TABULARA.- DREPTURILEV CELUI CARE A FOST INSCRIS, FARA CAUZA LEGITIMA IN CARTEA

FUNCUIARA CA PROPRIETAR AL UNUI IMOBIL SAU TITULAR AL UNUI DREPT REAL, NU MAI OPOATE FI CONTESTATE CAND CEL INSCRIS CU BUNA CREDIONTA A POSEDAT IMOBILUL TIMP DE 5 ANI DUPA MOMENTUL INREGISTRARI CERERI DE INSCRIERE, DAC POSESIA A FOST NEVICIATA.

- ESTE SUFICIENT CA BUNA-CREDINTA SA EXISTE IN MOMENTUL INREGISTRARI CERERI DE INSCRIERE SI IN MOMENTUL INTRARI IN POSESIE.

80. UZUCAPIUNEA EXTRATABULARA.

- DREPTUL DE PROPRIETATE ASUPRA UNUI IMOOBIL SAU DEZMEMBRAMINTELE SALE POT FI INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA IN TEMEIUL UZUCAPIUNI, IN FOLOSUL CELUI CARE L-A POSEDAT TIMP DE 10 ANI DAAC:

- PROPRIETARUL INSCRIS IN CARTEA FUNCIARA A DECEDAT, ORI DUPA CAZ SI-A INCETAT EXISTENTA

- A FOST INSCRISA IN CARTEA FUNCIARA DECLARATIA DE RENUNTARE LA PROPRIETATE

- IMOBILUL NU ERA INSCRIS IN NICI O CARTE FUNCIARA.- IN TOATE CAZURILE UZUCAPANTUL POATE DOBANDI DREPTUL NUMAI DACA SI-A

INREGISTRAT CEREREA DE INSCRIERE IN CARTEA FUINCIARA.81. JONCTIUNEA POSESIILOR.- FIECARE POSESOR ESTE CONSIDERAT CA INCEPE IN PERSOANA SA O NOUA

POSESIE, INIFERENT DACA BUNUL A FOST TRANSMIS CU TITLU UNIVERSAL SAU PARTICULAR. CU TOATE ACESTEA, PENTRU A INVOCA UZUCAPIUNEA POSESORUL ACTUAL POATE SA UNEASCA PROPRIA POSESIE CU ACEEA A AUTORULUI SAU.

82. FELURILE INSCRIERILOR IN CARTEA FUNCIARA.- INTABULAREA, INSCRIEREA PROVIZORIE: AU CA OBIECT DREPTURILE TABULARE.

CARE SUNT DREPTURILE REALE IMOBILIARE INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA, ELE SE DOBANDESC, SE MODIFICA SI SE STING NUMAI CU RESPECTAREA REGULILOR DE CARTE FUNCIARA.(OBIECTUL DREPTULUI TABULAR ESTE IMOOBILUL, FONDUL FUNCIAR).

- NOTAREA: SE REFERA LA INSCRIEREA ALTOR DREPTURI, ACTE, FAPTE SAU RAPORTURI JURIDICE IN LEGATURA CU IMOBILELE INSCRISE IN CARTEA FUNCIARA.

83. ACTIUNEA IN PRESTATIE TABULARA.- IN CAZURILE IN CARE CEL OBLIGAT SA TRANSMITA, SA CONSTITUIE ORI SA

MODIFICE IN FOLOSUL ALTUIA UN DREPT REAL ASUPRA UNUI IMOBIL NU ISI EXECUTA OBLIGATILE NECESARE PENTRU INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA, SE VA PUTEA CERE INSTANTEI DE JUDECATORESTI SA DISPUNA INSCRIEREA; DREPTUL LA ACTIUNE ESTE PRESCRIPTIBIL IN CONDITILE LEGII(3 ANI)

84. ACTIUNEA IN RECTIFICAREA INSCRISURILOR IN CARTEA FUNCIARA.- SE VA PUTEA CERE DE ORICE PERSOANA INTERESATA DACA NOTAREA NU A FOST

VALABIL FACUTA, DACA SA DATA O GRESITA CALIFICARE DREPTULUI PERSONAL, FAPTULUI SAU RAPORTULUI JURIDIC NOTAT SAU DACA NUMAI SUNT INDEPLINITE CONDITILE DE EXISTENTA AL ACESTORA.

- INDREPTAREA ERORILOR MATERIALE CARE SE POT STRECURA CU PRILEJUL INSCRIERILOR - - GRESELI DE CIFRE, NUME CARE ARATA O EROARE DE INSCRIERE SI NU DE CLARIFICARE SAU APRECIERE AL UNUI DREPT TABULAR.

85. CE ESTE FIDUCIA?

- ESTE OPERATIUNEA JURIDICA PRIN CARE UNU SAU MAI MULTI CONSTITUTRI TRANSFERA DREPTURILE REALE, DREPTUL DE CREANTA, GARANTI ORI ALTE DREPTURI PATRIMONIALE SAU UN ANSAMBL;U DE ASEMENEA DREPTURI, PREZENTE SAU VIITOARE CATRE UNUL SAU MAI MULTI FIDUCIARI CARE LE EXERCITA CU UN SCOP DETERMINAT IN FOLOSUL UNUIA SAU MAI MULTORI BENEFICIARI.

86. PARTILE CONTRACTULUI DE FIDUCIE.- CONSTITUTORUL POATE FI ORICE PERSOANA FIZICA SAU PERSOANA JURIDICA.- FIDUCIARUL, PERSONAJUL PRINCIPAL, CEL IN CARE AU INCREDERE, ARE O

CALITATE PREVAZUTA DE LEGE(INSTITUTI DE CREDIT, BANCI, SOCIETATI DE INVESTITI, , SOCIETATI DE ASIGURARE-REASIGURAE), DE ASEMENA POT AVEA CALITATE DE FIDUCIARI NOTARI PUBLICI SI AVOCATI INDIFERENT DE FORMA LOR DE EXERCITARE A PROFESIEI.

- BENEFICIARUL FIDUCIEI POATE FI CONSTITUTORUL, FIDUCIARUL SAU O TERTA PERSOANA.(BENEFICIARUL ESTE CEL IN FOLOSUL CARUIA SA CONSTITUIT FIDUCIA).

87. CALITATEA DE ADMINISTRATOR AL BUNURILOR ALTUIA.- PERSOANA CARE ESTE IMPUTERNICITA PRIN LEGAT SAU CONVENTIE, CU

ADMINISTRAREA UNUIA SAU MAI MULTORI BUNURI, A UNEI MASE PATRIMONIALE SAU UNUIO PATRIMONIU CARE NU II APARTINEARE CALITATE DE ADMINISTRATOT AL BUNURILOR ALTUIA.

- IMPUTERNICIREA ADMINISTRATORULUI PRIN LEGAT PRODUCE EFECT DACA ESTE ACCEPTAT DE ADMINISTRATORUL DESEMNAT.

- ADMINISTRATORUL TREBUIE SA AIBE CAPACITATE DEPLINA DE EXERCITIU, PATE FII SI PERSOANA JURIDICA.

- ADMINISTRATORUL ESTE RENUMERAT( SE STABILESTE PRIN CONVENTIA PARTILOR, PRIN LEGE SAU HOTARARE JUDECATOREASCA)

88. RENUNTARE LA DREPTUL DE PROPRIETATE.- PROPRIETARUL POATE RENUNTA LE DREPTUL SAU PRINTR-O DECLARATIE

AUTENTICA NOTARIALA INREGISTRATA LA BIROUL DE CADASTRU SI PUBLICITATE IMOBILIARA PENTRU A SE INSCRIE RADIEREA DREPTULUI .

- IN ACEST CAZ COMUNA, ORASUL SAU MUNICIPIUL , DUPA CAZ POATE CERE INSCRIEREA DREPTULUI DE PRPRIETATE IN FOLOSUL SAU, IN BAZA HOTARARI CONSILIULUI LOCAL, CU RESPECTAREA DISPOZITILOR LEGALE PRIVIND TRANSFERUL DREPTURILOR REALE IMOBILIARE, DACA O ALTA PERSOANA NU A SOLICITAT INSCRIEREA IN TEMEIUL UZUCAPIUNI.

- IN SITUATIA BUNURILOR GREVATE DE SARCINI REALE, UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALA CARE A PRELUAT BUNUL ESTE TINUTA IN LIMITA VALORII BUNULUI.

89. DOBANDIREA UNOR DREPTURI REALE FARA INSCRIEREA IN CARTEA FUNCIARA.- DREPTURILE REALE SE DOBANDESC FARA INSCRIERE IN CARTEA FUNCIARA CAND

PROVIN DIN MOSTENIRE, ACCESIUNE NATURALA, VANZARE SILITA, EXPROPRIERE

PENTRU CAUZA DE UTILITATE PUBLICA, PRECUM SI ALTE CAZURI EXPERS PREVAZUTE DE LEGE.

- CU TOATE ACESTEA IN CAZUL VANZARI SILITE DACA URMARIREA IMOPBILULUI NU A FOST PREALABILA NOTATA IN CARTEA FUNCIARA, DREPTURILE REALE ASTFEL DOBANDITE NU VOR PUTEA FI OPUSE TERTILOR DOBANDATORI DE BUNA-CREDINTA.

- IN CAZURILE IN CARE TITULARUL DREPTURILOR ASTFEL DOBANDITE NU VA PUTEA INSA SA DSIPUNA DE ELE PRIN CATRE FUNCIARA DECAT DUPA CE S-A FACUT INSCRIEREA.