Drept Civil 1-6

of 23 /23
CURS 1 Nulitatea actului juridic civil: Definitie: nulitatea actului juridic civil este acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de acele consecinte care sunt contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila Functiile nulitatii: -functie preventiva: nulitatea are un efect inhibitoriu asupra subiectelor de drept civil -functie sanctionatorie -functie de mijloc de garantie a principiului legalitatii in domeniul actelor juridice civile in domeniul actelor juridice civile Delimitarea nulitatii: Prima distinctie se face fata de rezolutiune Rezolutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o data (uno ictu) in situatia in care una dintre parti nu-si executa culpabil obligatiile contractuale Ca asemanari,atat nulitatea cat si rezolutiunea sunt sanctiuni care conduc la desfiintarea actului juridic.A doua asemanare - amandoua produc efecte retroactive (ex tunc) Deosebiri: nulitatea presupune un act nevalabil,pe cand rezolutiunea presupune un act valabil incheiat.A doua deosebire - nulitatea se aplica oricarui act juridic civil,pe cand rezolutiunea se aplica numai contractelor sinalagmatice.A treia deosebire - cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente incheierii actului juridic civil,pe cand cauzele rezolutiunii sunt ulterioare momentului incheierii actului juridic civil A doua delimitare o facem intre nulitate si reziliere 1

Transcript of Drept Civil 1-6

Page 1: Drept Civil 1-6

CURS 1Nulitatea actului juridic civil:

Definitie: nulitatea actului juridic civil este acea sanctiune de drept civil care lipseste actul juridic civil de acele consecinte care sunt contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila

Functiile nulitatii:

-functie preventiva: nulitatea are un efect inhibitoriu asupra subiectelor de drept civil-functie sanctionatorie-functie de mijloc de garantie a principiului legalitatii in domeniul actelor juridice civile in domeniul actelor juridice civile

Delimitarea nulitatii:

Prima distinctie se face fata de rezolutiune

Rezolutiunea consta in desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o data (uno ictu) in situatia in care una dintre parti nu-si executa culpabil obligatiile contractualeCa asemanari,atat nulitatea cat si rezolutiunea sunt sanctiuni care conduc la desfiintarea actului juridic.A doua asemanare - amandoua produc efecte retroactive (ex tunc)

Deosebiri: nulitatea presupune un act nevalabil,pe cand rezolutiunea presupune un act valabil incheiat.A doua deosebire - nulitatea se aplica oricarui act juridic civil,pe cand rezolutiunea se aplica numai contractelor sinalagmatice.A treia deosebire - cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente incheierii actului juridic civil,pe cand cauzele rezolutiunii sunt ulterioare momentului incheierii actului juridic civil

A doua delimitare o facem intre nulitate si reziliere

Rezilierea reprezinta incetarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva datorita neindeplinirii obligatiilor contractuale

A treia delimitare este intre nulitate si caducitate

Caducitatea reprezinta o cauza de ineficacitate care lipseste actul juridic civil de orice efecte datorita unor cauze ulterioare incheierii sale care intervin independent de vointa partilor

Deosebirile intre nulitate si caducitate: nulitatea presupune un act nevalabil,iar caducitatea presupune un act valabil incheiat.A doua deosebire - nulitatea produce efecte retroactive,ex tunc,pe cand caducitatea produce efecte numai pentru viitor,ex nunc.A treia deosebire,in ceea ce priveste cauzele,cauzele nulitatii sunt anterioare sau concomitente momentului incheierii contractului,pe cand cauzele caducitatii sunt ulterioare acestui moment.A patra deosebire - delimitarea nulitatii fata de revocare.Revocarea - o sanctiune de drept civil ce consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii gratificatului sau neindeplinirii sarcinii

1

Page 2: Drept Civil 1-6

Cauzele nulitatii - anterioare sau concomitente,cauzele revocarii sunt ulterioare incheierii contractuluiNulitatea este aplicabila tuturor actelor juridice civile,revocarea este aplicabila in principiu actelor juridice cu titlu gratuit

Delimitarea intre nulitate si inopozabilitate

Inopozabilitatea este acea sanctiune care intervine in cazul nesocotelii unor cerinte privind publicitatea fata de tert sau in cazul lipsei sau depasirii puterii de a reprezenta

Deosebiri intre nulitate si inopozabilitate

Nulitatea presupune un act nevalabil incheiat,in timp ce inopozabilitatea presupune unul neincheiatCauzele- la nulitate sunt -||-Modalitatile de remediere - nulitatea relativa poate fi confirmata,pe cand inopozabilitatea poate fi inlaturata prin ratificare

Clasificarea nulitatii:

1.In functie de natura interesului ocrotit,distingem intre nulitatea absoluta si nulitatea relativa

Nulitatea absoluta sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil a unei norme care ocroteste un interes generalNulitatea relativa este acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea la incheierea actului juridic civil a unei norme care ocroteste un interes particular

2.In functie de intinderea efectelor sale,nulitatea poate fi nulitate partiala si nulitate totala

Nulitatea partiala - este nul doar o parte din actul civilNulitatea totala - este nul tot actul civil

3.In functie de modul de consacrare legislativa, nulitatea poate fi expresa,prevazuta ca atare intr-o dispozitie legala (legea 1308 Cod Civil),sau nulitatea virtuala (implicita sau tacita),care nu este prevazuta expres de lege,dar rezulta din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil

Exemplu:articolul 813 Cod Civil,care spune ca toate donatiunile se fac prin act autentic

4.Distinctia intre nulitatea de fond (intervine in cazul in care lipseste ori este nevalabila o conditie de fond la incheierea actului juridic civil) si de forma (intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem)

Cauzele de nulitate:

2

Page 3: Drept Civil 1-6

Cauzele de nulitate absoluta:

1.Incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor in urmatoarele cazuri:

-nerespectarea unei incapacitati speciale prevazuta de lege pentru ocrotirea unui interes obstesc/public (articolul 1309 Cod Civil)

-lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice sau nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice

2.Lipsa totala a consimtamantului ( aici includem si eroarea obstacol)

3.Nevalabilitatea obiectului actului juridic civil

4.Lipsa cauzei actului juridic civil,cauza ilicita sau imorala

5.Nerespectarea formei cerute ad validitatem

6.Incalcarea ordinii publice

7.Frauda legii

8.Alte cauze de nulitate prevazute in legi speciale

Cauzele de nulitate relativa:

1.Viciile de consimtamant:

-eroare-doliu-leziune-violenta

2.Lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil

3.Actul este incheiat de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu.Actul s-a incheiat fara incuviintarea tutorelui legal,si este lezionar pentru minorul intre 14 si 18 aniActul s-a incheiat fara incuviintarea autoritatii tutelareActul s-a incheiat in lipsa sau cu depasirea puterii pentru persoana juridica,precum si in cazul nerespectarii unor incapacitati instituite pentru protectia unor interese individuale (articolul 1307 Cod Civil care se refera la inderdictia vanzarii-cumpararii intre soti)

Regimul juridic al nulitatii

Stabilirea regimului juridic al nulitatii presupune raspunsul la 3 intrebari:

3

Page 4: Drept Civil 1-6

1.Cine poate invoca nulitatea?2.Cat timp poate fi invocata nulitatea?3.Daca nulitatea poate fi acoperita sau nu prin confirmare

Regimul juridic al nulitatii absolute:

1.Nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes (cine poate avea interes?partile a vanzii cauza,procurorul,instanta de judecata din oficiu)2.Nulitatea absoluta este imprescriptibila extinctiv (poate fi invocata oricand)3.Nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare

Regimul juridic al nulitatii relative:

1.Nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic2.Actiunea in anulabilitate este prescriptibila extinctiv3.Nulitatea relativa poate fi confirmata expres sau tacit

CURS 2Efectele unitatii

Definitie: prin efectele unitatii intelegem consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatii,respectiv lipsirea actului juridic civil de acele efecte care sunt contrarii normelor edictate pentru incheierea sa valabila

In ceea ce priveste efectul unitatii,exista 3 ipoteze:

-actul juridic nu a fost executat inca,in consecinta partile nu mai au obligatia de a executa actul juridic civil,aflandu-se in situatia anterioara incheierii actului juridic civil

-actul a fost executat total sau partial,in consecinta,efectele nulitatii constau in:

1.Desfiintarea retroactiva a actului juridic civil2.Restituirea prestatiilor efectuate in temeiul actului anulat3.Actul a fost executat,iar dobanditorul de drepturi le-a transmis la randul lui unor terti

subdobanditori.In plus fata de ipoteza anterioara,in aceasta situatie are loc desfiintarea actului subsecvent

Conform celor 3 ipoteze,in materia efectelor nulitatii exista 3 principii,si anume:

1.Retroactivitatea nulitatii2.Restabilirea situatiei anterioare (restitutio in integrum)3.Principiul desfiintarii actului subsecvent (resoluto jure dantis,resolvitur jus accipientis),potrPrincipiul nulitatii actului juridic civil:

4

Page 5: Drept Civil 1-6

Potrivit acestui principiu,nulitatea actului juridic civil produce efecte retroactive,respectiv ex tunc,astfel incat actul juridic civil se considera desfiintat din chiar momentul incheierii lui,si nu numai,din momentul constatarii nulitatii sau anularii lui

Exceptii:

-mentinerea efectelor produse de un contract cu executare succesiva-pastrarea fructelor culese anterior anularii de catre posesorul de buna credinta,potrivit articolului 485 cod civil-dobandirea fructelor de catre posesorul de buna credinta

Principiul repunerii partilor in situatia anterioara:

Regula de drept potrivit careia tot ceea ce s-a executat in temeiul unui act juridic anulat,trebuie restituit

Observatie: sub aspect procesual,exista 2 actiuni:

1.O actiune in constatarea nulitatii absolute sau in anularea actului juridic civil2.O actiune in restituirea prestatiilor efectuate,care este intemeiata pe plata lucrului nedatorat

Exceptii:

Observatie: reprezinta exceptii de la acest principiu si exceptiile de la principiul neretroactivitatii efectelor nulitatii actului juridic civil

-cazul incapabilului care este tinut sa restituie prestatiile primite,numai in masura imbogatirii sale (articolul 1164 cod civil)-exceptia privind aplicarea regulii potrivit caruia nimeni nu poate invoca propria culpa pentru a obtine protectia unui drept (nemo auditur propriam turpitudinem allegans).In situatia in care un contract de donatie este afectat de nulitate datorita unei cauze imorale,cunoscuta de parti,acestea nu pot solicita repunerea in situatia anterioara

Principiul anularii actului subsecvent,ca urmare a anularii actului initial: este acea regula de drept potrivit caruia anularea actului initial sau primar atrage anularea actului subsecvent urmator datorita legaturii sale cu primul act

Exceptii:

-exceptia aplicarii articolului 1909,aliniat 1 cod civil referitor la posesia de buna credinta a bunurilor mobile-cazul aplicarii art 20,aliniat 2 din decretul 31/1954,care reglementeaza efectele anularii hotararii judecatoresti declarative de moarte.Astfel,subdobanditorul cu titlu oneros al unui bun vandut de catre mostenitorul aparent nu este obligat sa inapoieze bunul daca dovedeste ca la data dobandirii lui nu stia ca persoana declarata moarta este in viata

Efectele nulitatii sunt aceleasi indiferent daca actul juridic civil este afectat de nulitatea absoluta sau de nulitate relativa

Principii de drept care inlatura regula,"ceea ce este nul produce efecte nule" (quod nulum est,nulum producit efectum):

5

Page 6: Drept Civil 1-6

1.Principiul conversiunii actului juridic2.Principiul validitatii aparentei de drept (error communis facit jus)3.Principiul raspunderii civile delictuale

CURS 3

Prescriptia extinctiva

Definitie: este acea sanctiune de drept civil care consta in stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie

Sediul materiei:in primul rand,dreptul comun in materie sau legea generala este reprezentata de decretul 167/1958 privind prescriptia extinctiva.In al doilea rand avem codul civil,titlul 20,intitulat "despre prescriptie",care face parte din cartea a 3-a.In al treilea rand avem codul familiei.In al patrulea rand avem alte legi speciale care cuprind dispozitii privind prescriptia extinctiva,de exemplu legea 105/1992,legea 7/1996,legea cadastrului

Caracterul normelor care reglementeaza prescriptia extinctiva: normele care reglementeaza prescriptia extinctiva au un caracter imperativ.

1.Rezulta din articolul 1,alineat final,care spune ca orice clauza care se abate de la reglementarea legala a prescriptiei este nula.Ca si consecinta a acestui text,este inadmisibila derogarea prin conventie de la normele prescriptiei extinctive

2.Rezulta din articolul 18 din 167/58,potrivit caruia organul de jurisdictie este obligat ca din oficiu sa cerceteze daca dreptul la actiune este prescris.In consecinta exista obligativitatea aplicarii din oficiu a normelor privind prescriptia extinctiva

Prescriptia extinctiva,prin transforma dreptul subiectiv civil si obligatia civila corelativa din perfecte (asigurate prin actiune) in imperfecte (naturale,asigurate doar prin exceptie).In consecinta,prescriptia extinctiva este un mod de transformare a continutului raportului juridic civil

Delimitarea prescriptiei extinctive:

Delimitarea prescriptiei extinctive de prescriptia achizitiva (uzucapiunea):

Asemanari:Ambele sunt institutii de drept civilAmbele au caracter de sanctiune civilaAmbele presupun existenta unor termene

Deosebiri:Ca sediu al materiei,cazul prescriptiei extinctive,acelasi de mai sus,iar in cazul prescriptiei achizitive,este vorba de codul civilIn ceea ce priveste termenele de prescriptie,in cazul prescriptiei extinctive,termenele sunt mai scurte (termenul general de prescriptie,care este de 3 ani),iar in cazul prescriptiei achizitive,termenele sunt lungi (30 de ani,10-20 de ani)Din punctul de vedere al efectelor,efectul prescriptiei extinctive consta in stingerea dreptului material la actiune,iar efectul presctiptiei achizitive consta in dobandirea unui drept real principal

6

Page 7: Drept Civil 1-6

In ceea ce priveste regulile privind cursul prescriptiei si calcului termenelor de prescriptie,exista reguli comune,dar si reguli proprii,de exemplu,repunerea in termen este specifica numai prescriptiei extinctive

Prescriptia extinctiva si decadere:

Asemanari:Ambele sunt institutii de drept civilAmbele au caracter de sanctiune civilaAmbele au un termen extinctiv

Deosebiri:Din punctul de vedere al efectelor,prescriptia extinctiva stinge dreptul material la actiune,pe cand decaderea stinge insusi dreptul subiectivTermenele de decadere sunt mai putine si mai scurte decat termenele de prescriptieSpre deosebire de prescriptie, termenele de decadere nu sunt supuse intreruperii suspendarii sau repunerii in termen

Efectul prescriptiei extinctive:

Dreptul la actiune are 2 acceptiuni: in primul rand avem dreptul la actiune in sens material,care consta in posibilitatea creditorului de a obtine "condamnarea debitorului"Dreptul la actiune in sens procesual reprezinta posibilitatea creditorului de a se adresa instantei de judecata.

Ceea ce se stinge prin prescriptie este dreptul material la actiune,si nu dreptul subiectiv civil in ansamblul sau

1.Interpretarea gramaticala a articolului 1,aliniat 1 din decretul 167/58,potrivit cu care dreptul la actiune,avand un obiect patrimonial se stinge prin prescriptie...2.Rezulta din interpretarea logica a articolului 19,alineat 1 din decret 167/58,care reglementeaza punerea in termen3.Rezulta din interpretarea articolului 20,alineat 1 din decret 167/58,potrivit cu care debitorul care a executat obligatia dupa ce dreptul la actiune al creditorului s-a prescris nu are dreptul sa ceara inapoierea prestatiei

CURS 4Termenele de prescriptie extinctiva

Definitie: intelegem intervalul de timp stabilit prin lege inauntrul caruia trebuie exercitat dreptul la actiune in sens material,sub sanctiunea pierderii acestui drept.Termenele de prescriptie au un caracter legal,in sensul ca numai legea este cea care poate stabili un astfel de termen

Caracterul legal rezulta si din prevederile articolului 1,alineat 1 din decret 167/58 ,care foloseste sintagma "stabilit de lege"

Clasificarea termenului de prescriptie:

1.Sfera de aplicare:

7

Page 8: Drept Civil 1-6

-termene generale-termene speciale

In raporturile dintre ele,se aplica principiile specialia generalibus derogant,si generalia specialibus non derogant

2.Izvorul normativ,actul normativ care le reglementeaza:

-termene stabilite de decret 167/58-termene stabilite in alte izvoare de drept civil (codul civil,codul familiei,legea 31/90 a societatilor comerciale)

3.Marirea sau intinderea lor:

-termene care sunt mai mari decat termenul general-termene egale cu termenul general-termene care sunt mai mici decat termenul general

Termenele generale de prescriptie

Potrivit decretului 167/58,respectiv a interpretarii articolului 3,alineat 1,termenul general de prescriptie este de 3 ani

In materia actiunilor reale prescriptibile,termenul general de prescriptie,este cel stabilit de 1890 cod civil,respectiv termenul de 30 de ani

Observatie:termenul general de prescriptie de 3 ani se aplica in consecinta numai actiunilor personale care insotesc drepturile de creanta

Generalitatea termenului de 30 de ani prevazut de codul civil rezulta din prevederile articolului 21 din decret 167/58,potrivit caruia dispozitiile decretului de fata nu se aplica dreptului la actiune privitor la dreptul de proprietate,uzufruct,uz,abitatie,servitute si superficie

Continutul generalitatii a termenului de prescriptie de 30 de ani.Practic,termenul de 30 de ani se aplica in 2 cazuri:

1.Actiunea in revendicare mobiliara intentata de 2.Cazul actiunii confesorii

Termenele speciale de prescriptie extinctiva:

1.Termene speciale aplicabile actiunilor personal nepatrimoniale:

-termenul de 6 luni aplicabil actiunii in anulabilitatea casatoriei (articolul 21,alineat 2 din codul familiei)

-termenul de 6 luni aplicabil actiunii in tagada paternitatii copilului din casatorie (este reglementat de articolul 5,alineat 1 din codul familiei)

-termenul de un an,aplicabil actiunii in stabilirea paternitatii copilului din afara casatoriei (articolul 60,alineat 1 din codul familiei)

8

Page 9: Drept Civil 1-6

2.Termene speciale aplicabile actiunilor personale intemeiate pe drepturi de creanta:

-termenul de doi ani aplicabil unor raporturi de asigurare (articolul 3,alineat 2 din decret 167/58)-termenul de 6 luni aplicabile in actiuni in raspundere pentru vicii ascunse,fara viclenie (articolul

5 din 167/58)-termenul de 3 ani aplicabil unor sume aflate in depozit (articol 23,alineat 1 din decret 167/58)-termenul de 60 de zile privind sumele incasate din vanzarea biletelor pentru spectacolele care nu

au mai avut loc

Inceputul prescriptiei extinctive:

Regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive,este regula potrivit caruia prescriptia incepe sa curga la data nasterii dreptului la actiune.Ea este prevazuta in mod expres in articolul 7,alineat 1 din decret 167/58,precum si in articolul 1886 din codul civil

De la aceasta regula generala exista si reguli speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune.

Reguli speciale care deroga de la regula generala:

1.Ipoteza dreptului subiectiv civil pur si simplu (adica neafectat de modalitati)

Pentru dreptul pur si simplu,prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului juridic civil (articolul 7,alineat 2 din 167/58)

2.Ipoteza dreptului subiectiv civil afectat de conditie suspensiva sau termen suspensiv

In aceasta ipoteza,prescriptia incepe sa curga de la data implinirii termenului sau realizarii conditiei

3.Ipoteza raspunderii civile pentru fapta ilicita

In aceasta ipoteza,prescriptia incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia ori putea sa cunoasca fapta si pe cel care raspunde de ea sau de la expirarea termenului prevazut de lege (articolul 8 din 167/58)

4.Ipoteza actiunii in declararea nulitatii relative

Actiunea in anulabilitate:in aceasta ipoteza,prescriptia incepe sa curga in momente diferite,in functie de cauza de nulitate relativa (articolul 9 din 167/58),astfel,in cazul violentei,prescriptia incepe sa curga de la data la care aceasta a incetat

In cazul dolului sau erorii,sau in celelalte cazuri de anulabilitate,prescriptia incepe sa curga din momentul in care cel indreptatit,reprezentantul sau ocrotitorul legal,a cunoscut cazul de anulare,dar nu mai tarziu de 18 luni de la data incheierii actului juridic civil

5.Ipoteza raspunderii pentru viciile lucrului ori lucrarii

In acest caz,prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii viciilor,insa cel mai tarziu de la implinirea termenului de garantie pentru aceste vicii (articolul 11 din 167/58).Potrivit acestui text de lege,prescriptia pentru ascunderea viciilor ale unui lucru incepe de la data descoperirii viciilor,insa cel mai tarziu de la implinirea unui an de la data predarii lucrului

9

Page 10: Drept Civil 1-6

In cazul constructiilor,termenul este de 3 ani

6.Alte reguli speciale privind inceputul prescriptiei dreptului la actiune

Prescriptia de optiune succesorala incepe sa curga potrivit articolului 700,alineat 1 cod civil de la data deschiderii succesiunii (care este data mortii)

Prescriptia actiunii in tagada paternitatii incepe sa curga de la data cand tatal (sotul mamei) a cunoscut nasterea copilului

Prescriptia actiunii in stabilirea paternitatii copilului in afara casatoriei incepe sa curga astfel:

-de la nasterea copilului-cand copilul a pierdut calitatea de copil din casatorie ca urmare a unei hotarari judecatoresti irevocabile,termenul de un an incepe sa curga de la data cand acea hotarare a ramas irevocabila-in cazul in care mama a convietuit cu pretinsul tata,sau cand acesta din urma a acordat intretinere copilului,termenul de un an va curge de la incetarea convietuirii ori a intretinerii

CURS 5

Suspendarea prescriptiei extinctive

Definitie: se intelege acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile limitativ prevazute de lege,care il pun pe titularul dreptului la actiune in imposibilitate de a actiona

Cauzele de suspendare ale prescriptiei extinctive: acestea sunt expres si limitativ prevazute in articolele 13 si 14 din decret 167/1958

1.Existenta unui caz de forta majora,care il impiedica pe titularul dreptului la actiune sa actioneze in instanta

Forta majora reprezinta un eveniment absolut imprevizibil si invincibil (insurmontabil)

2.Pe timpul cat creditorul si/sau debitorul se afla in fortele armate ale Romaniei,iar acestea sunt puse pe picior de razboi

3.Pana la rezolvarea reclamatiei administrative,facute in temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta sau telecomunicatii,insa cel mai tarziu pana la implinirea a trei luni socotite la inregistrarea reclamatiei,pentru obtinerea de despagubiri

4.Termenul de prescriptie este suspendat intre parinti sau tutore,pe de o parte,si cei aflati sub ocrotirea lor,pe de alta parte,intre curator si cei pe care ii reprezinta,precum si intre orice alta persoana care in temeiul legii sau a unei hotarari judecatoresti administreaza bunurile unei alte persoane si cel al caror bunuri sunt administrate,atata timp cat socotelile nu au fost date si aprobate

5.Prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitatea de exercitiu,precum si a celui cu capacitate de exercitiu restransa,atata timp cat nu exista reprezentant legal si respectiv ocrotitor legal

10

Page 11: Drept Civil 1-6

6.Prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei

Efectele suspendarii prescriptiei: sunt prevazute in articolul 15,alineat 1 din decretul 167/1958,potrivit caruia dupa incetarea suspendarii,prescriptia isi reia cursul,socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare

Efectul special al suspendarii este prevazut in articolul 15,alineat 2 din decretul 167/58,potrivit caruia prescriptia nu se va implini totusi inainte de expirarea unui termen de 6 luni,socotit de la data incetarii cauzei de suspendare,cu exceptia prescriptiilor mai mici de 6 luni,care nu se vor implini decat dupa expirarea termenului de o luna de la incetarea cauzei de suspendare

Intreruperea prescriptiei extinctive:

Definitie:reprezinta modificarea cursului acesteia care consta in inlaturarea prescriptiei scursa inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei alte prescriptii extinctive

Cauze de intrerupere:

1.Recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie,facuta de cel in folosul caruia curge prescriptia

2.Prescriptia se intrerupe prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau arbitrare,chiar daca este introdusa la un organ incompetent

Observatie: pentru a se produce efectul intreruptiv,este necesar ca actiunea in justitie sa fie efectiva,sa nu fie retrasa,perimata ori anulata

3.Prescriptia dreptului la executare silita se intrerupe printr-un act incepator de executare

Efectele intreruperii prescriptiei extinctive: aceste efecte sunt prevazute in articolul 17 din decretul 167/58,potrivit caruia intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi imprejurarea care a intrerupt-o

Observatie: ca si in cazul suspendarii,efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc de drept (ope legis),astfel incat organul de jurisdictie nu trebuie decat sa constate existenta lor

Repunerea in termenul de prescriptie: ea este prevazuta in articolul 19,din decretul 167/58

Instanta judecatoreasca sau organul arbitral poate,in cazul in care considera ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit,sa dispuna chiar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii

Repunerea in termenul de prescriptie este un beneficiu acordat de lege titularului dreptului la actiune.In ceea ce priveste cauzele repunerii in termen,acestea sunt apreciate de judecator de la caz la caz

In practica judecatoreasca au fost retinute ca si cauze de repunere in termen urmatoarele:

-spitalizarea indelungata ori repetata

11

Page 12: Drept Civil 1-6

-parasirea minorului etc

Observatie:domeniul repunerii in termen incepe unde inceteaza culpa si inceteaza unde incepe forta majora

In conformitate cu articolul 19,alineat 2,cererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie

Termenul de o luna este un termen de prescriptie extinctiva la randul lui,fiind supus si el suspendarii si intreruperii

Calculul termenului de prescriptie:

1.Termenele stabilite pe luni si pe an: potrivit articolului 100,alineat 3 si 4 cod procedura civila,cand termenele sunt stabilite pe luni si pe ani,acestea se implinesc in ziua corespunzatoare din ultima luna,respectiv ultimul an.Daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare (luna februarie),termenul se socoteste implinit in ultima zi a acestei luni

2.Termenele stabilite pe zile. In conformitate cu articolul 1887 cod civil,termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore.Ziua in care incepe sa curga termenul de prescriptie nu intra in calcul,iar ziua in care se implineste termenul de prescriptie intra in calculul termenului de prescriptie

CURSUL 6

Suspendarea Prescriptiei Extinctive

Def: este acea modificare a cursului acestei prescriptii care consta in oprirea de drept a

curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile limitativ prevazute de lege, care

il pun pe titularul dreptului la actiune in imposibilitatea de a actiona.

Cauzele de suspendare ale prescriptiei extinctive: acestea sunt expres si limitativ

prevazute in Art. 13 si 14 din Decretul 167/1958.

1) Existenta unui caz de forta majora care l impiedica pe titularul dreptului la actiune sa

actioneze in instanta. Forta majora= un eveniment absolut imprevizibil si invincibil

(insurmontabil): un cutremur, o innundatie etc. Exista o diferenta intre forta majora si

cazul fortuit (caracterul invincibil si imprevizibil nu este absolut, el poate fii prevazut

12

Page 13: Drept Civil 1-6

iar peste el eventual se poate trece). Cat timp dureaza situatia de forta majora,

termenul de prescriptie nu curge, apoi incepe sa curga din nou, in cadrul termenului

de prescriptie intra si timpul scurs pana in cazul momentului de forta majora.

2) Pe timpul cat creditorul si/sau debitorul se afla in fortele armate ale Romaniei , iar

acestea sunt puse pe picior de razboi.

3) Pana la rezolvarea reclamatiei administrative facute in temeiul unui contract de

transport sau de prestarea serviciilor de posta sau telecomunicatii, insa cel mai tarziu

pana la implinirea a 3 luni socotit de la inregistrarea reclamatiei pentru obtinerea de

despagubiri.

4) Termenul de prescriptie este suspendat intre parinti sau tutore pe de o parte, si cei

aflati sub ocrotirea lor pe de alta parte , intre curator si cei pe care ii reprezinta ,

precum si intre orice alta persoana care in temeiul legii sau al unei Hotarari

judecatoresti administreaza bunurile unei alte persoane si cel al caror bunuri sunt

administrate , atata timp cat socotelile nu au fost date si aprobate. Prescriptia nu curge

pana in momentul in care socotelile nu au fost date si aprobate. Dare a socotelilor –

raportul este necesar si obligatoriu la incheiere termenului de coordonare si ocrotire a

bunurilor respective.

5) Prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu , precum si a

celui cu capacitate de exercitiu restransa atata timp cat nu exista reprezentant legal si

respectiv ocrotitor legal.

6) Prescriptia nu curge intre soti pe timpul casatoriei

Efectele suspendarii prescriptiei

Art. 15 (1) Decret 167/1958 potrivit caruia dupa incetarea suspendari , prescriptia isi reia

cursul, socotindu-se si timpul scurs inainte de suspendare. Prin urmare , durata cauzei de

suspendare nu intra in calculul termenului de prescriptie.

13

Page 14: Drept Civil 1-6

Efectul special al suspendarii - conform Art.15 (2) Decret 167/1958 – prescriptia nu se

va indeplini totusi inainte de terminarea unui termen de 6 luni socotit de la data incetarii cauzei

de suspendare, cu exceptia prescriptiilor mai mici de 6 luni, care nu se vor implini decat dupa

expirarea uni termen de o luna de la incetarea cauzei de suspendare.

Debitorul nu restituie suma datorata azi conform intelegerii, termenul de prescriptie este de 3 ani.

In aceasta perioada de timp creditorul il poate chema in instanta, daca acesta va intarzia mai

mult, actiunea lui va fii resprinsa ca fiind prescrisa. Daca dovedeste o cauza de suspendare a

prescriptiei, prescriptia nu curge timp de un an de zile si atunci se ia incalcul timpul ramas de

scurs dupa perioada suspendata. Daca acea cauza de suspendare inceteaza la mai putin de 6 luni

pana la indeplinirea termenului de prescriptie, atunci perioada de prescriptie este prelungita cu o

perioada de pana la maxim 6 luni.

Def intreruperii prescriptiei extinctive: modificarea cursului acesteia care consta in

inlaturarea prescriptiei scursa inainte de aparitia cauzei de intrerupere si inceperea unei alte

prescriptii extinctive.

Cauze de intrerupere:

- Recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie facuta de cel in folosul caruia curge

prescriptia

- Prescriptia se intrerupe prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau arbitrare ,

chiar daca este introdusa la un organ necompetent.

OBSERVATIE: pentru a se produce efectul intreruptiv este necesar ca actiunea in

justitie sa fie efectiva, sa nu fie retrasa, perimata ori anulata.

- Prescriptia dreptului la executare silita se intrerupe printr-un act incepator de executare. Nu se

refera la dreptul la actiune ci la dreptul de a cere executarea silita.

Efectele intreruperii prescriptiei extinctive:

Art. 17 din Decret 167/1958 – intreruperea sterge prescriptia inceputa inainte de a se ivi

imprejurarea care a intrerupt-o.

14

Page 15: Drept Civil 1-6

OBSERVATIE: ca si in cazul suspendarii, efectele intreruperii prescriptiei extinctive se produc

de drept (ope legis) astfel incat organul de jurisdictie nu trebuie decat sa constate existenta lor.

Repunerea in termen de prescriptia

Art. 19 decretul 167/1958

Instanta judecatoreasca sau organul arbitrar poate in cazul in care considera ca a fiind

temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna, chiar

din oficiu, judecarea sau rezolvarea actiunii . Repunerea in termenul de prescriptie este un

beneficiu acordat de lege titularului dreptului la actiune.

Cauzele de repunere in termen: acestea sunt apreciate de judecator de la caz la caz. In

practica judecatoreasca au fost retinute ca si cauze de repunere in termen urmatoarele:

- Spitalizarea indelungata ori repetata

- Parasirea minorului

OBSERVATIE: Domeniul repunerii in termen incepe cand se inceteaza culpa si inceteaza unde

incepe forta majora.

Conform Art. 19 (2), cererea de repunere in termen va putea fii facuta numai in termen

de o luna de la data incetarii cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie. In

momentul in care a incetat cauza, se poate face cererea in termen de o luna din momentul iesirii

din spital de ex. Altmineri nu mai este posibil.

Termenul de o luna este un termen de prescriptie extinctiva la randul sau , fiind supus si

el suspendarii si intreruperii.

Calculul termenului de prescriptie

15

Page 16: Drept Civil 1-6

1) Termenele stabilite pe luni si pe ani.

Potrivit Art. 100 (3), (4) CPC, cand termenele sunt stabilite pe luni si pe ani, acestea se

implinesc in ziua corespunzatoare din ultima luna , respectiv ultimul an. Daca ultima luna

nu are o zi corespunzatoare (ex. Luna februarie cu un an bisect), termenul se socoteste

implinit in ultima zi a acestei luni.

2) Calculul termenelor stabilite pe zile

Conform Art. 1887 CC, termenul prescriptiei se calculeaza pe zile si nu pe ore. Ziua in

care incepe sa curga termenul de prescriptie nu intra in calcul, iar ziua in care se

implineste termenul de prescriptie intra in calculul termenului de prescriptie. (ex pt un

termen de 15 zile, termenul se calculeaza pe zile si nu pe ore – nu se verifica ora. Ziua in

care incepe sa curga termenul ex 24. 04 nu se pune la socoteala, si avem 25.03 – 08.04.,

deja 9 aprilie ar fii prea tarziu ; Dar in cazul unei hotarari judecatoresti, o hotarare

judecatoreasca poate fii atacata in termen de 15 zile prima si ultima zi nu intra in calcul

fiind considerata si data de 9 aprilie ultima zi posibile de atac al hotararii.)

16