DREPT ADMINISTRATIV_CURS 2

Speciile de activitati la care apeleaza administratia publica:

Exista 2 mari forme de activitate in sfera executivului: - fiecare se concretizeaza prin diverse tipuri de acte

- Guvernare – astfel de actiune regasim la varful executivului, acele organe care au puterea, capacitatea de a lua decizii la nivel politic. Spre deosebire de cea de administratie publica se refera la decizii “cu bataie lunga” decizii de natura politica, la nivel national, care influneteaza in cel mai inalt grad soarta natiunii, servesc la aparare/securitate nationala, la protejarea interesului national. Astfel de activitati politice au foste considerate imune fata de posibile cai de atac in fata vreunei jurisdictii (administrative/judiciare). Actele politice fiind ceea ce numim si in prezent “fine de neprimire” (acte exceptate)

Doctrina interbelica si antebelica au dezvoltat o intreaga teorie a ceea ce inseamna actul de guvernamant, ca specie de act al executivului, cu anumite caracteristici exceptionale, care nu putea fi supus cenzurii puterii judecatorstii, (exp: Legea pt curtea de casatie si justitie din 1912, se observa ca desi aceasta curte avea competenta, prin sectia a 3-a, sa solutioneze recursuri impotriva unor acte administrative, totusi ea nu se putea pronunta asupra legalitatii acestor acte de guvernamant, art 5 “masurile luate pentru ocrotirea unui interes general, privitor la ordinea publica, la siguranta statului interna/ externa sau alte cerinte de ordine superioara, cum ar fi: declararea starii de asediu, faptele de razboi, actele care ar rezulta din forta majora/necesitatile immediate al luptei, actele de executare si interpretare a conventiilor international la care Romania devenea parte, masurile de combatere a epidemiilor, inundatii, foamete, tulburari interne, extradaarea strainilor sau expulzarea acestora si altele asemenea”

Teoria actului de guvernamant a fos dezvoltata si sub imperiul constitutiei din 1923, respectiv si sub imperiul legii contenciosului administrative din 1925. Art 107 al Const din `23, facea o diferentiere intre actele de autoritate si actele de gestiune administrative, ambele putand fi, in principiu, contestate in fata puterii judecatoresti. Pe de alta parte exista precizarea ca puterea judecatoreasca nu are cadere de a judeca actele de guvernamant precum si acele de comandament precum actele militare.Legea contenciosului din 1925 ofera o alta prezentare a actului de guvernare, la art 2, prezinta sfera acrtului de guvernamant, in linii mari este aceeasi ca in legea Curtii de Casatie si Justitie, formularea care a generat discutii este cea care include si actele de comandament militar.

- Administrare – administratia publica

1

DREPT ADMINISTRATIV_CURS 2

- actele administrative clasice – principala forma de actiune juridica a administratiei publice. Administratia mai apeleaza si la contracte, operatiuni administrative (acele operatiuni care, in principiu, pregatesc emiterea unui act), acte fizice, acte material (cele prin care se executa in concret legea)

- acte juridice – in functie de caracterul acestora, modul in care se manifesta vointa, modul in care se formeaza actul respectiv =) acte unilaterale si acte bi/multilaterale. Actele unilaterale sunt clasicele acte administrative (acte de autoritate, act de drept administrativ), acesta poate avea o forma tipica sau atipica. O trasatura standard este forma scrisa sau faptul ca provine de la o autoritate publica, aceste trasaturi nu se regasec intotdeauna.

- Act administrative asimilat = atipic din mai multe puncte de vedere, asmiliare legea cont art2 al 2 = refuzul nejustificat de a solutiona cererea sau de a nu raspunde solicitantului, in termenul prevazut de lege. Tot o asimilare art 2 al 1 lit c - sunt asimilate actelor administrative si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect punerea in valoare a bunurilor publice, achizitiilor publice etc sau alte contracte stabilite de legi speciale.

- Inca o specie de contract la care administratia apeleaza des sunt contractele civile – in unele situatii autoritatile publice sau chiar statul se comporta ca persoane de drept privat, nu se manifesta in regim de putere publica. In principiu acesta este si marea diferenta intre contractele administrative si cele private. In aceeasi ordine de idei, diferenta o face tipul de proprietate care poarta asupra bunului care face obiectul contractului, contractele civile vor angaja doar bunuri proprietate privata, bunurile din domeniul public intra in categoria contractelor administrative. Chiar daca la contractele civile se aplica dreptul comun, in realitate lucrurile nu sunt 100% asa, deoarece, procedura de atribuire, fie el administrative sau civile, presupune tot niste demersuri administrative. In plus, fiind vorba despre bugetul public, in general, patrimonial public, aceste contracte fac obiectul dreptului financiar public. Deci si contractele private sunt supuse unor norme si principiia speciale, nu sunt discretionare.

Operatiuni si fapte = acele forme de activitate ale administratiei care nu reprezinta manifestari de vointa in sensul de a produce efecte juridice (nu sunt acte juridice). Cu alte cuvinte si la operatiuni administrative exista o manifestare de vointa, dar nu in sensul de a produce prin ea insasi efecte juridice.

Exista o diferentiere intre operatiuni si fapte. Prin operatiuni se intelege, de regula, forma de activitate care presupune o anumita actiune intelectuala, si care imprumuta numite trasaturi chiar de la actul administrative (cum ar fi forma scrisa obligatorie, anumite conditii de forma suplimentare, motivarea, semnarea, uneori chiar faptul ca sunt guvernate de normele de drept public), nu exista o clasificare legala a operatiunilor administrative, diferiti autori de-a lungul timpului au propus variate specii. Dar ce le

2

DREPT ADMINISTRATIV_CURS 2

diferentiaza in primul rand de actul juridic este lipsa scopului de a produce prin ele insale efecte juridice. Printre cele mai imp operatiuni, si care sunt reglementate de norme de drept public = avizele. Exista, pe de alta parte, o sumedenie de operatiuni care nu sunt prinse in anumite norme, operatiuni de rutina, de birou (indosarierea unor acte, registru intrari-iesiri, multiplicarea de acte, intocmirea de fise de reportaj, fise de inventar, in principiu operaiuni nereglemnatate de anumite norme)

La capitolul fapte si actiuni materiale, se regasesc cei mai marunti functionari ai administratiei (actele juridice se regasesc la varful administratiei, operatiunile administrative se gasesc la functionarii intermediari “de birou” cu o anumita pregatire), faptele materiael sunt actiuni fizice care revin executantilor de la baza administratiei. In aceasta categorie intra toate actiunile de natura fizica, materiala, prin care agentia administratiei intra in contact cu mediul inconjurator, cu populatia. (jandarmii la meci)

Ce uneste faptele si operatiunile este lipsa scopului de a produce efecte juridice prin ele insele. Pot aparea totusi efecte juridice si la fapte si la operatiuni, dar intram pe teoria nu a actului juridic, ci a faptului juridic, intrucat legea precizeaza ca se petrec anumite consecinte juridice din acele fapte/operatiuni (dar nu initiatorii doreau producerea acestora)

Rolul operatiunilor este, in general, de a pregati actele juridice, stau la baza actului administrativ si contribuie la existenta legalitatii acestuia din urma. Nefiind acte administrative, operatiunile administrative nu pot fi contestate la instanta judecatoreasca (nu se poate cere anularea unui aviz, anulata o propunere). Dar s-ar putea prin intermediul instantei ca o autoritate sa fie obligata sa realizeze o anumita operatiune.

Totusi, si aceste operatiuni pot fi efectuate cu incalcarea legii. Legea contenciosului art 18 al 2, instanta este competenta sa se pronunte si asupra legalitatii operatiunii administrative care a stat la baza emiterii actului supus judecatii. Deci legalitatea operatiunii este verificata ca un accesoriu al verificarii actului.

3

DREPT ADMINISTRATIV_CURS 2

Teoria actului administrativ

i) Notiune si trasaturi:

Prin act administrativ se intelege forma principala de activitate a administratiei publice, constand intr-o manifestare de vointa unilaterala si expresa in sensul de a da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii intr-un regim de putere publica sub controlul de legalitate principal al instantelor judecatoresti.

Def actului administrativ din legea contenciosului art 2 al 1 lit c = in interesul legii contenciosului, actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, in vederea organizarii executarii legii sau a executarii in concret a legii care da nastere, modifica sau stinge raporturi juridice.

Trasaturile actului administrativ:

a) Reprezinta forma principala de activitate a administratiei publice – trebuie privit sub o perspectiva calitativa, nu cantitativa (cantitativ au o pondere mai mare operatiunile si faptele administrative)

b) La baza actului sta o manifestare de vointa expresa (fiind un act de putere publica/ de autoritate, putand fi impuse obligatii ce nu pot fi negociate, destinatarii trebuie sa inteleaga exact ce au de realizat, acest lucru presupune si o forma scrisa, in principiu). Prin modul in care sunt reglementate actele se poate conchide ca nu pot exista acestea in forma verbala, totusi nu sunt total excluse in dreptul actual acte administrative verbale (in special in domeniul sanctiunilor, exp avertismentul verbal, ordonanta 2/2001, legea 393/2004 abateri in timpul sedintei de consiliu, presedintele poate aplica anumite sanctiuni printre care chemarea la ordine, luarea cuvantului. Aceasta trasatura presupune si o formulare adecvata a autoritatii si niciodata jocandi causa.

c) Manifestarea de vointa este intotdeauna unilaterala. Acea manifestare de vointa juridica, care naste mai departe actul administrativ, provine de la o singura entitate, de la un singur subiect de drept, in speta, emitentul actului.

d) Emitentul actului, in special autoritatile administratiei publice, dar si orice alta autoritate publica care in subsidiar realizeaza si o activitate administrativa. Ori privatii care au dobandit statulul de utilitate publica

e) Emiterea actului administrativ in regim de putere publica, face diferenta intre actele administrative si cele de drept privat. In cazul actelor administrative (unilaterale) se vor regasi exclusiv elemente publice, in timp ce in cazul contractelor administrative exista completari cu norme de drept privat. Acest regim de putere publica are unele consecinte, actele sunt executorii fara a fi nevoie de alte autorizatii/operatiuni, prezumtia de legalitate etc.

4

DREPT ADMINISTRATIV_CURS 2

f) Actul admnistrativ se afla sub un control de legalitate relizat in primul rand de instantele judecatoresti, nu este un control exclusiv, exista si un control politic, si un control administrative (dreptul de tutela). Regula o reprezinta cenzura realizata de instanta de contencios administrativ, nu este insa obligatoriu ca doar aceasta instanta sa se pronunte, prin lege speciala se poate deroga si da competenta de a se pronunta unor instante civile (leg 18/1991 privind fondul funciar al Romaniei, acolo se regasec anumite taxe administrative care pot fi atacate la instanta civila, contraventiile; in prima instanta competenta revine judecatoriei, insa in calea de atac se ajunge la contencios administrativ (tribunal)) Competenta de a analiza lealitate actului administrativ, dar numai pentru contractele administrative, si arbitrajului (la concesiuni, achizitii publice, daca partile contractului stipuleaza aceasta posibilitate) Competenta mai poate reveni si unor jurisdictii speciale administrative, unor autoritati cu atributii jurisdictionale, chiar din sfera putereii administrative

g) Produce efecte juridice, fiind o specie de act juridic.

5