Drd Marinache Claudia ,Bucuresti Exemple De Bune Practici

SIMPOZION CARANSEBES 2009/SECTIUNEA II

EXEMPLE DE BUNE PRACTICI Program de interventie terapeutica in cazul unui copil nevazator stimulat de timpuriu

DRD. CLAUDIA VERONICA MARINACHE

Fac. de Psihologie si Stiintele Educatiei, Bucuresti


Studiu de caz

G.A. este un copil nevăzător de vârstă scolara (7 ani), normal dezvoltat intelectual, care provine dintr-o familie organizată, stabilă emoţional. Copilul beneficiază de un mediu “sănătos” educogen, familia fiind interesată de evoluţia sa încă de la naştere.


Din datele anamnezei:• este singurul copil din familie;• s-a născut la termen, având o greutate normală;• după câteva luni de la naştere, pe baza simptomelor

semnalate, i s-a dat un diagnostic specific unui copil nevăzător (persistenta de vitros hiperplazic operat, hemoragie vitreana);

• a început să meargă şi să vorbească în jurul vârstei de 1 an - 1 şi ½ an (un debut neîntârziat al mersului şi al vorbirii);

• a suferit câteva intervenţii chirurgicale în scopul redării vederii până la vârsta de 2 ani (fără un rezultat benefic).

Studiu de caz


La debutul interventiei terapeutice (la 2 ani si 9 luni):

• era plângăcios, dorea contactul permanent cu mama şi lucra doar în prezenţa ei;

• dupa 3 saptamani, a acceptat să vină la “grădiniţă” însoţit de bunica si să lucreze în absenţa vreunui membru al familiei;

• era un copil foarte politicos, comunicativ, curios, ambiţios (dorea sa rezolve sarcinile fara ajutor);

• singura bizarerie (“blindism”) - un viciu de poziţie : stătea cu capul plecat şi cu bărbia mult în piept;

• vorbea relativ corect (avea doar un uşor rotacism);

Studiu de caz


Îi plăcea: • să vorbească foarte mult;• să pună întrebări;• să inventeze “cuvinte” fără sens;• să se „certe” cu mama;• să beneficieze de prezenta permanenta a mamei;• să facă zgomot cu diferite obiecte;• să asculte poveşti şi cântece;• să se joace la orgă;• să asculte glasul animalelor pe casetă;

Studiu de caz


Nu îi plăcea: • să răsfoiască diferite cărţi cu imagini în relief;• să puncteze;• să numere;• să spună poezii ;• să facă gimnastică;• să sară sau să alerge în sala de educaţie

psihomotrică;• să fie ajutat la realizarea sarcinilor.

Studiu de caz


Domenii de interventie terapeutica: • COMUNICARE ŞI COMPREHENSIUNE• EDUCAŢIE PSIHOMOTRICĂ• EDUCAŢIE AUDITIVĂ • EDUCAŢIE OLFACTIV-GUSTATIVĂ• EDUCAŢIE TACTIL-KINESTEZICĂ• AUTONOMIE PERSONALĂ ŞI SOCIALĂ• ARTTERAPIE

Studiu de caz


• povesteşte cu cuvinte proprii secvente din poveştile pe care le asculta;• recită poezii în română şi în engleză, acceptă / cere să fie înregistrat pe casetofon;• desparte în silabe cuvintele solicitate, bătând ritmul din palme, demonstrând un

auz fonematic dezvoltat, exersat;• compune cuvinte, pornind de la o silabă dată;• se orientează cu uşurinţă în spaţiul larg cunoscut;• se orientează foarte bine în spaţiul restrâns [cubaritm, plăcuţă braille, căsuţă

braille, etc] după repere verbale şi / sau spaţiale;• recunoaşte tactil figurile geometrice, în plan obiectual şi imagistic;• operează cu noţiuni spaţiale şi temporale [zi, noapte, săptămână, lună, an,

anotimp, primul, ultimul etc];• recunoaşte tactil, în plan obiectual şi imagistic, diferite obiecte familiare

[rechizite, tacâmuri, îmbrăcăminte etc];• răsfoieşte cu interes cărţile cu imagini în relief şi cu scris Braille şi recunoaşte

tactil orice imagine;• lucrează pe cubaritm, compunând din cubuleţe numere până la 100, mergând din

10 în 10;• face adunări şi scăderi cu numere până la 20.

Dupa 3 ani de terapie, de lucru intensiv, continuu


• scrie în Braille litere, silabe, cuvinte scurte dupa dictare / autodictare;• discriminează tactil toate literele, citeste silabe, cuvinte mono si bisilabice;• diferenţiază tactil puncte de diferite mărimi, grosimi, linii diferite ca mărime,

poziţie, textură, grosime, unghiuri, figuri geometrice, desene cu aceste figuri;• asociază mirosul cu culoarea (”galben ca lămâia”);• trasează singur / uneori cu sprijin pe foaia de film german linii, cercuri, alte

desene;• construieşte diferite contururi din pioni, cubulete;• pictează cu degetul în interiorul contururilor în relief;• modelează din plastilină;• cântă cu vocea şi la orgă, interpretând diferite cântecele;• face multă gimnastică, sare intr-un picior / cu ambele picioare, face miscari de

dans;• durata de lucru atinge, uneori, chiar o oră;• este conştiincios şi perseverent, dorind să-şi ducă munca până la capăt;• este “avid” de nou (sarcini mereu noi) si inventeaza jocuri;

Dupa 3 ani de terapie, de lucru intensiv, continuu


Îndrumătoarele pre-Braille. Experienţa românească

Îndrumătorul pre-Braille realizat la Bucuresti, în 2008, cu titlul:

Programul dezvoltării eficiente a simţului tactil în perioada preşcolară – Ghid pentru

profesori şi părinţi

(Claudia Veronica Marinache)


Programul dezvoltării eficiente a simţului tactil

• are formatul unui ghid de lucru (în plan tactil-kinestezic) atât pentru profesorii din şcolile pentru deficienţi de vedere, cât şi pentru părinţii cu copii nevăzători;

• se adresează, în primul rând, copiilor nevăzători preşcolari normal dezvoltaţi intelectual, cu vârste cuprinse intre 3-7 ani;

• poate fi aplicat şi elevilor nevăzători din clasele I-IV ce nu au beneficiat de stimulare în plan tactil-kinestezic în perioada preşcolară, precum şi subiecţilor nevăzători cu deficienţe asociate.



• este un program de dezvoltare eficientă a sensibilităţii tactile în perioada preşcolară ce are la bază trecerea de la planul concret-acţional la cel imagistic, acestea fiind premise în cucerirea planului simbolic;

• este structurat pe secţiuni ce cuprind elemente de identificare tactilă diferite (punct, linii, unghiuri, figuri geometrice);

• fiecare secţiune se prezintă în mod individual, cuprinzând: obiective, sarcini tactile, proceduri de lucru, note, observaţii, materiale diferite (anexe);

• programul include anexe cu desene plane ce pot fi realizate în relief (la termoformă) şi totalizează 100 de planşe de lucru.



• oferă copilului nevăzător mai multe variante de linie, precum şi posibilitatea antrenării sale în activităţi de reprezentare grafică a diferitelor elemente (puncte, linii, unghiuri, figuri geometrice);

• elementele de sinteză perceptuală concentrate în ultimul capitol al ghidului - Tangramul simplu - reprezintă o altă modalitate de a stimula tactil-kinestezic copilul nevăzător;

• programul se realizează pe paşi mici, trecerea la exerciţiile de discriminare tactilă mai complicate făcându-se gradat şi numai dacă se obţin rezultatele aşteptate prin parcurgerea paşilor anteriori.



• programul prezintă o strategie de lucru ce facilitează învăţarea citit-scrisului în Braille, strategie care se bazează pe asocierea dintre configuraţiile de puncte specifice literelor în Braille şi diferite elemente de discriminare tactilă prezentate - linia, unghiul, figura geometrică;

• punctul de plecare în elaborarea acestui îndrumător pre-Braille l-au constituit:– programul de “antrenament vizual”, aparţinând N.

Barraga (1998) şi– exerciţiile de educaţie vizuală realizate de M. Ştefan,

structurate şi prezentate pe larg în lucrarea ”Psihopedagogia copiilor cu handicap de vedere” (1999).



Cuprinde 7 secţiuni:

Secţiunea PSecţiunea P: : Punctul în reliefPunctul în relief - ca element constitutiv - ca element constitutiv al grupului fundamentalal grupului fundamental

Secţiunea GSecţiunea G: : Grupul fundamentalGrupul fundamental - compunere şi - compunere şi descompunere descompunere

Secţiunea LSecţiunea L: : LiniaLinia - poziţii, tipuri, combinaţii de linii - poziţii, tipuri, combinaţii de liniiSecţiunea USecţiunea U: : Unghiuri sau “colţuriUnghiuri sau “colţuri”- ”- tipuri de unghiuritipuri de unghiuriSecţiunea FSecţiunea F: : Figuri geometrice simpleFiguri geometrice simple – – cu colţuri şi cu colţuri şi

fără colţuri fără colţuriSecţiunea D:Secţiunea D: Reprezentare în desenReprezentare în desen – desenul prin linii – desenul prin linii

şi figuri geometrice şi figuri geometriceSecţiuneaSecţiunea T: T: Tangramul simplu Tangramul simplu – reconstituirea – reconstituirea

întregului din părţi întregului din părţi


PROGRAMUL DEZVOLTĂRII EFICIENTEPROGRAMUL DEZVOLTĂRII EFICIENTE A SIMŢULUI TACTIL ÎN PERIOADA A SIMŢULUI TACTIL ÎN PERIOADA

PREŞCOLARAPREŞCOLARA


Prin aplicareaPrin aplicarea PROGRAMULUI PROGRAMULUI DEDE DEZVOLTARE DEZVOLTARE EFICIENTĂEFICIENTĂ A A SIMŢULUISIMŢULUI TACTIL TACTIL ÎN ÎN PERIOADA PERIOADA

PREŞCOLARĂPREŞCOLARĂ

Caracteristici ale comportamentul tactil-kinestezic:

• o foarte bună coordonare bimanuală;• orientare uşoară / rapidă într-un spaţiu din ce în mai

restrâns (până la nivel de căsuţă Braille);• viteză în discriminarea tactilă;• minuţiozitatea ce apare la contactul cu „noul”;• precizie în discriminare, cu tendinţa de a cuprinde cu

degetele un spaţiu de explorare cât mai larg;• centrare pe sarcină; concentrare în timpul desfăşurării

sarcinilor tactile;• identificare tactilă uşoară/rapidă a diferitelor obiecte,

imagini în relief, doar prin atingere.


PROGRAMULPROGRAMUL DEZVOLTAR DEZVOLTARII II EFICIENTEFICIENTE E A A SIMŢULUISIMŢULUI TACTIL TACTIL ÎN ÎN PERIOADA PERIOADA PREŞCOLARĂPREŞCOLARĂ

• Discriminare tactila-Punctul de diferite marimi



• Asociere imagine (unghi)-litere in Braille



Organizarea si structurarea

spatiului


CONCLUZII

Aşa cum se prezintă, A.G. este un copil foarte bine stimulat, succesul datorându-se parteneriatului dintre principalii factori educativi - specialiştii implicati in terapie şi familie.

Familia este cea care a înţeles încă de la începutul interventiei cât de importante sunt durata şi continuitatea stimulării şi faptul că învăţându-l pe subiect să lucreze singur, cât mai corect, se creează „punţi” trainice către independenţă.

Drd Marinache Claudia ,Bucuresti Exemple De Bune Practici

Education

Transcript of Drd Marinache Claudia ,Bucuresti Exemple De Bune Practici