Downshifting-ul sau Dragostea de Viata - Aurora Liiceanu

8/7/2019 Downshifting-ul sau Dragostea de Viata - Aurora Liiceanu

1/28


2/28

2

Interviu cu Aurora Liiceanu, realizat de Eugen Dumbrava

Am primit acest articol intr-un mesaj e-mail. Desi nu cunoastem sursa lui la data cand il

postam, am inceput o documentare si vom reveni cu aceasta precizare .

Fenomenul downshifting - sau "dincolo" de top management

Despre noi se spune ca sintem o societate de supravietuire, o societate premoderna, ca

avem comportamente de ev mediu, ca la noi violenta este mare, dar are expresiinemoderne sau premoderne. Nu ma refer la cruzime, ci la modul in care operezi sau treci

la act. In ceea ce priveste fenomenul de downshifting, nu cred ca a aparut inca la noi. De

ce nu cred? Downshifting-ul se refera la etica muncii, la valorile individului si felul in

care el isi bugeteaza ca timp viata si la sensul pe care il da vietii in raport cu motivatiilelui, cu aspiratiile lui.

Downshifting-ul s-a nascut din acest refuz al societatii occidentale (care de fapt este o

expresie postmaterialista) de a nu te inregimenta, a deveni sclavul valorilor m! ateriale side ati consuma toata existenta

alergind dupa bani, dupa o pozitie ierarhica. Din punct de vedere psihologic inteleg cadownshifting-ul inseamna renuntarea la motivatia extrinseca si axarea pe motivatia

intrinseca, acel refuz de a intra intr-o anume inregimentare (prin dresaj), refuzul pozitiei,

refuzul salariilor mari etc. Ideea de baza este ca de fapt calitatea vietii individului, care

este data nu de felul in care se pozitioneaza el din punct de vedere material -nu iti trebuieatit de multi bani ca sa poti sa fii fericit, multumit in viata -, ci de faptul ca poti profita, sa

zicem inteligent, de timpul pe care il ai de trait, astfel incit sa nu devii un sclav al muncii.

Prin urmare, e vorba de o etica a muncii.

Downshifting-ul nu poate fi la noi, pentru ca noi sintem dupa parerea mea, o societate

care am demarat supa '90 in plin materialism grosolan si exagerat, in care banul si

acumularea de bunuri materiale este o dominanta a vietii. Toata lumea priveste cuadmiratie si invidie desfasurarea cursei achizitiilor materiale, lucru care in strainatate a

inceput sa fie pus sub semnul intrebarii. Din aceasta perspectiva un om din est (din tarile

postcomuniste) o sa fie mai bine imbracat decit unul din vest, o sa isi doreasca o masina

mai buna, o sa fie cum se spune, victima societatii de consum intr-un mod cu totulnecritic, o sa-si ia tot ce este mai scump si o sa o faca ostentativ si in mod excesiv. Deci

noi, in momentul de fata, sintem o societate cu valori materialist - excesive, spre

deosebire de cealalta societate, in care oamenii profita de tot ce este modernitate pentru aspori confortul vietii, dar si calitatea ei.

Eugen Dumbrava: Ce factori credeti ca favorizeaza tranzitia aceasta la ei, de la

acele valori centrate pe forma si nu pe continut, la cele de fond?

Aurora Liiceanu: Eu cred ca nivelul de la care pornesc ei este mult mai inalt decit al

nostru. Adica ei nu au o populatie care supravietuieste ca la noi si aceasta conditie bazala,minima pentru a trai relativ decent este realizata cam la toate categoriile sociale. Faptul

ca exista oameni care stau pe strada, sau care refuza sa intre in alt tip de inregimentare, in


3/28

3

aceasta ordine a vietii, tine si de o patologie sociala care este legata de postmodernism,

nu tine de saracie, pentru ca in strainatate abundenta de lucruri materiale fac sa existe oanumita satietate. Cu alte cuvinte, cu doua perechi de blugi si cu zece maiouri poti

traversa o vara. Noi cred ca sintem intr-o perioada in care a inceput sa se vada aceasta

adictie de shopping, care tine de centrarea de materialism, prin manipularea sau si prin

manipularea data de publicitate, care indeamna necritic catre consumerism.

Asta nu inseamna ca la ei nu exista asa ceva, insa sint mult mai potoliti si ceea ce este

interesant este aparitia acestui curent critic ca schimbarea a stilului de viata. La noi nuexista deloc o atitudine critica, ba dimpotriva, cum am mai spus, este vorba de invidie si

chiar o rautate de a scotoci, sa vezi cit si-a mai luat, cite vile si-a luat,

cum e vila etc. Exista o dorinta evidenta a unora de a fi invidiati pentru bunastarea lor

materiala excesiva pe care ei o coreleaza cu reusita sociala sau cu reusita existentiala.Numarul, cantitatea conteaz si pretul.

In general downshifting-ul pune accentul asupra unei idei importante: exista si alte laturi

ale vietii care sint importante si pe care le poti realiza daca ai bani, dar nu neaparat foartemulti bani: relatiile, prietenii, placerea de a sta la ora 11 dimineata pe malul unui riu, sau

trezitul de dimineata la ora 10, cu gazeta in pat etc.Aceasta incarcare, acest burnout (combustie interna), sau saritul sigurantelor impinge

individul catre o limita psihologica a disponibilitatii individului, a mobilizarii lui.

Societatea noastra este mult mai inegala decit a lor, la noi avem un amestec intretraditionalism si conformism. Vedem o graba teribila a tinerei generatii de alerga dupbani si de a uita sa traiasca. Pentru ca sa ilustrez acest lucru am gasit un text foarte critic,

in care un specialist in marketing se refera la ce se intimpla la noi in Romania:"am vazut fete care, atunci cind s-au angajat in agentie, erau ca niste mere sanatoase din

care iti venea sa musti cu pofta; astazi sint niste scovergi iradiate de computer si nu m-ar

mira sa aflu ca uterul li s-a uscat si ca nu vor mai fi niciodata in stare sa fie mame.

Oricum, ar gasi cu greu un barbat la ora la care pleaca de la birou si daca ar apela lasolutia cea mai la indemana, un coleg de birou, tot nu ar plesni-o: e cunoscut faptul ca

stresul cauzeaza sterilitate masculina.

Probabil ca la ora la care scriu aceste rinduri ele se afla tot la birou (in vreme ce ei isi trag

in cap cu sortimente de tarie combinate cu beri) bibilind un mediaplan sau pregatind pressrelease-ul unui client isteric si mitocan care nici macar nu stie sa spuna "multumesc".

Pentru simplul motiv ca "doar te platesc, nu?" (prefata la cartea lui Beigbeder, 2004).

In nici un loc, sau meserie, densitatea de impostori pe metru patrat nu e mai mare ca in

marketing si publicitate". Am citat acest lucru pentru prima parte, pentru ca sint segmente

ale populatiei, care sint extraordinar de incompatibile cu alte segmente. Discrepantele insocietatea romaneasca, nu numai materiale, ci si de mentalitate sint extraordinare si din

aceasta perspectiva noi nu mai vorbim acum de

oameni tineri, de oameni in virsta, ci de culturi organizationale.

Sint lumi si lumi: fetele de la banci, baietii de la banci, vinzatoarele din mall, fetele dinpublicitate sau cele din media.


4/28

4

E interesant ca mai mult este afectata partea feminina, pentru ca, daca inainte exista acest

stereotip - cind ai o fata este bine sa intre in invatamint (invatamintul a fost totdeaunafeminizat, pentru iti permite sa mai cresti un copil, sa mai faci o mincare, sa mai stai pe

acasa si sa ai timp pentru datoriile de femeie, care trebuie sa tina si o casa), astazi, este

ciudat pentru ca nu se mai intimpla, fetele nu se mai fac deloc profesoare - intra in

jurnalism, daca au noroc lucreaza la televiziuni -, iar cele care mai exista se duc maidegraba la gradinite particulare pentru bani mai multi. Deci, majoritatea intra in jurnalism

si in marketing, profesii extrem de consumatoare de timp, extrem de mobile si de

dinamice, la care salariile pot fi substantiale, dar daca stai sa te gindesti mai atent iti daiseama ca de fapt sint foarte prost platite pentru cit de rar dai pe acasa.

De ce a aparut downshiftingul? Pentru ca este vorba de manipulare, de o anume

conditionare in privinta statutului de consumator. Se zice ca femeile vin tarziu acasa, darcu foarte multi bani, cu banii aceia cumpara foarte multe lucruri si il fac pe copil sa

devina la rindul lui consumator si il conditioneaza. Copilul, la rindul lui, este plin de bani,

dar fara parinti - copilul neglijat dar cu bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de

acasa. Consumul de droguri este si o forma de protest nu numai o adictie, un semnal dealarma pentru parinti, pentru ca imitatia nu este suficienta ca sa explice raspindirea

acestui fenomen.

Ca fenomen, downshifting-ul nu merge la noi, mai ales pentru ca el are si o componenta

intelectuala, care include preluarea critica a valorilor, posibilitatea de a fi reflexiv cu

propria ta viata, plasarea intr-un cimp al invatarii de calitate ai al cresterii personale,practic imposibila in conditiile in care stai zece ore la serviciu, te duci la workshopuri,

teambuilding-uri, (aflate la noi in plina moda).

Toate duc la confiscarea individului pentru profit.

Tineti minte ca in '90 atractia fata de domeniul privat a fost marita si prin schimbarea

limbajului de nomenclatura a muncii, orice contabil era director economic. Toate aceste

etichete care citeodata nu mai aduc bani, dar care psihologic motiveaz individul si il facca sa accepte sa lucreze mai mult, uneori fara o crestere salariala, pentru prestigiu,

flateaza nevoia de statut. Este vorba despre o nevoie psihologica folosita foarte mult in

manipulare. Atita vreme s-a spus ca nu este bine sa existe relatii sot-sotie la slujba, acum

se reia ceva care seamana foarte mult cu comunismul. Dimpotriva, trebuie sa fiecasatoriti, sa stea cit mai mult acolo, sa aiba gradinita pentru copii si unde sa manince,

individul nu mai are decit week-endul care uneori poate fi petrecut cu colegii de la slujba

in continuare, deci practic este o "deprivatizare" a individului. Aceasta se intimpla la noisi oamenii nu au nici un pic de spirit critic, au sarit cu atita graba in aceasta poveste care

este realmente gindita foarte bine, tocmai pentru a confisca total un individ in favoarea

profitului. Psihologii s-au gindit foarte bine, creste numarul de divorturi, femeile sibarbatii nu mai pot sta impreuna nici macar in week-end deoarece toate aceste reuniuni

(teambuildinguri) se fac de obicei in afara, se cheltuie foarte multi bani, te incinta ca este

un hotel scump, dar trebuie sa raspunzi la intrebarea ce se intimpla cu familia, pe care nu

poti sa o neglijezi.

ED: Totusi acesti oameni, managerii de top, iau niste decizii, de a se intoarce putin


5/28

5

la ceva anterior, la un stadiu pe care ei l-au depasit prin formare, prin socializare,

prin performanta.

AL: Decizia de intoarcere tine foarte mult de individ, aceste decizii nu sint luate de

oamenii medii care sint la baza ierarhiei, le iau persoanele care sint in top, care sint cel

mai mult consumati de munca lor si care adopta fara s constientizeze suficient uncomportament similar cu cel al hotului: mai fur o data si dupa aceea ma opresc, dar pinala urma te prinde pentru ca trebuie sa stii cind sa te opresti.

Ideea transmisa prin downshifting este aceea de a invata sa stii cind sa te opresti, pentru

ca nu ai nevoie de mai mult ca sa poti sa ai satisfactii nebanuite in viata, sa nu devii un

robot, un om "simplificat", un nevrotic sau un isteric. Acesta necesita o depasire a ideii de

supravietuire, un om care supravietuieste fie nu mai face nimic si atunci il tirastesocietatea ca stat, fie intra in aceasta cursa pentru ca nu mai vede nici o alta a! legere.

Cind ai foarte multi bani si continui sa muncesti ca un robot, sau cind ai mult mai mult

decit iti trebuie, ideea de a reconsidera ce iti trebuie (cu cele doua componente: materiala

si spirituala) e vitala.

Partea spirituala nu se poate face in supravietuire. Deteriorarea relatiilor interpersonaleeste o consecinta a lipsei de timp. Vedem in filme politisti extraordinar de motivati, care

lucreaza foarte mult si sint parasiti de sotii (aici poate ca nu este vorba de partea materiala

ci de faptul ca nu esti in stare sa ai o proportie fericita,

echilibrata intre investitiile pe care le faci profesional fata de cele pentru familie), carestau cu o sticla de whisky singuri in camere destul de modeste. Este vorba de a-ti regindi

existenta si de a vedea ce prioritati trebuie sa ai in raport cu o existenta in care sa nu uiti

ca exista si natura si timp liber, sa revalorizezi prietenii si lectura, sa te uiti in dreapta saustinga, sa ai surse multiple de

satisfactie personala. Acest lucru cred ca la noi inca nu este posibil, sintem inca morti

dupa vitrine.

ED: Da, sintem inca in adolescenta vietii daca ar fi sa ne raportam la ceea ce este in

vest. Voiam sa va mai intreb ceva legat de alternativele conceptului de downshifting.

Ce altceva mai ofera downshifting-ul, in afara de aceasta orientare catre sine, catre

relatii, ce alte variante iti mai ofera, pentru ca o data cu restructurarea valorilor nu

vei mai avea aceleasi perceptii vis-a-vis de sentimentul de proprietate? Practic se

schimba totul.

AL: Cred ca downshifting-ul aduce o mai buna convietuire intre "a fi" si "a face", pentru

ca se zice ca occidentul este centrat pe "a face", fara simt critic, iar ceilalti sint pe "a fi",

fara simt critic (se zice ca in India exista obezitate spirituala, iar in America existaobezitate materiala). Totusi in civilizatie exista nevoia de confort,

de a nu te chinui, nu poti dormi pe strada, nu poti trai in halul in care se traieste in tarile

cu obezitate spirituala. Nu sintem in stare sa luam ce e bun dintr-un loc si ce e bun din

celalalt loc si sa facem o sinteza care sa fie superioara fiecareia din cele doua forme, sanu traim in extreme.


6/28

6

Retina isi pierde sensibilitatea atita vreme cit nu mai exerseaza alt peisaj decit canile de

cafea, aparatele de facut cafele si monitorul computerului. De altfel si lectura s-a pierduttot din acest motiv si cred ca se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct de

vedere psihologic: se mareste nevoia aceasta isterica de alternanta, de schimbare pe care

o propune modernitatea in detrimentul capacitatii de concentrare. Filmele de actiune

induc un ritm alert al vietii, care serasfringe asupra psihismelor noastre.

Toefler spunea ca oamenii nu mai investesc in alti oameni, investesc in obiecte dearuncat, de unica folosinta. Ei uita ca obiectul nu are numai functia de obiect, ci ca el

reprezinta un capital de memorie identitara. De aceea isi iau oamenii amintiri cind fac

turism, nu isi cumpara obiectul ci isi cumpara semnificantul.

Un anumit tip de cultura a relatiei se pierde, avind in vedere ca intr-un film sintem

intersanjabili, oamenii nu se mai fixeaza in relatii de lunga durata, sintem ca intr-o

miscare browniana, toti oamenii sint frumosi, frumusetea se vinde, aceasta cursa de a fi

altul si un refuz de a fi tu pina la urma.

Aceasta necorelare intre nevoia de afirmare a Eu-lui (a devenit din ce in ce mai micaafirmarea de sine, trebuie sa semeni cu Cher, cu Britney Spears) si dependenta de altii, de

grup, reprezinta o negare a unor principii psi! hologice adinci, care sigur modifica

structura personalitatii. Nevoia excesiva de imitare - modelele celebritatii -, admiratia

pentru persoanele cu vizibilitatea sociala, care apar la televiziune, publicitatea, acesteidentificari care se propun si care sint preluate cu totul necritic este proprie prezentului.

Televiziunea - a aparea pe sticla - este o oportunitate foarte cautata pentru ca vizibilitatea

sociala poate avea efecte pozitive: gasesti o slujba, iti faci relatii, te poti cupla, poti safaci aranjamente, te poti "marketa" etc.

Downshiftingul este un si un refuz al formei fara continut. Astazi, industria schimbarii, a

denaturarii, sau a renaturarii chirurgia estetica, de pilda - e la moda pentru ca inegalitateaprin natura era singurul lucru care facea ca oamenii sa fie diferiti cel putin din punct de

vedere fizic. Acum daca se pierde acest lucru - cum este si firesc - posibila explicatie ar fi

ca nu putea sa se nasca decit intr-o epoca in care s-a lansat transplantul si clonarea.

Cineva spunea intr-un interviu ca "toti oamenii vor fi foarte diferiti, foarte frumosi, lafel". Nu este decit o schimbare a formei, continutul nu conteaz. Imaginea este totul.

La aceasta idee a valorilor, ca problema epocii noastre se ajunge prin identitate, sintem inpline provocari ale identitatii: cine esti, ce alegi, de unde esti, din ce grupa faci parte, ori

nici postmodernitatea nu trebuie luata cum este, lucru valabil si pentru modernitate.

Revenind la aceasta chestiune vreau sa spun ca avem foarte multa informatie, cimpul dealegeri este urias, dar ne lipseste discernamintul si ne lipsesc criteriile. De ce este bine asa

si de ce nu este bine asa? Daca inainte opozitia ntre bine si rau avea o demarcatie clara,existau percepte religioase - asa e bine, asa nu e bine -, astazi nimeni nu iti spune ce e

bine si ce e rau. Tu trebuie saalegi si sa suporti consecintele.


7/28

7

ED: Estimati ca vor exista niste apropieri intre marile companii si fenomenul

downshifting, pentru a impiedica exodul de capital uman catre aceasta deschidere a

vietii?

AL: Nu stiu, ma gindeam ca exact acest evazionism va fi preluat de cineva care va vedea

un profit, l-ar prelua si apropia, l-ar transforma intr-un profit in sensul ca nimic din cerasare ca germene de interes nu ramine ascuns. Aici cred ca exista un pericol pentru ca

sint de acord ca s-a nascut transplantul. Apar, insa, si forme patologice ale unei intentiei

bune de la inceput. De altfel, in cartea lui Beigbeder chiar acest lucru se spune: ca terefugiezi pe o insula si acolo se reia acest ciclu, in sensul ca incepi sa te plictisesti ca ai

numai natura, ca maninci, ca stai degeaba, ca ai multi prieteni si intri intr-un alt tip de

nevroza.

ED: Vorbim de o limita a downshiftingulul, daca mergi catre extrema aceasta tepaste ruperea totala de lume..

AL: Haideti sa luam fenomenul "hippies", care sa zicem ca nu poti sa il vezi ca undownshifting, insa intr-un fel de avangarda poti sa il vezi daca fortam putin lucrurile.

Refuz scoala, refuz caldura, refuz apartamentul, acest mit a lui Robinson Crusoe care nebintuie din cind in cind si pe care se bazeaza si evaziunea catre tara, catre rustic.

Dar ce s-a observat pina la urma? La primele boli mai dure, au fugit la spital. Prin

urmare, e foarte greu sa iti asumi ceva cu totul nou. Cred ca ne trebuie elemente dintr-un

sistem de valori sau dintr-o postura si altele din alta postura pentru ca impreuna sa nu secontrazica si sa nu sfisie individul in profunzimea lui, pentru ca pina la urma sintem

convinsi si de beneficiile socialului. Aveam un prieten pe vremuri care avea o casa la tara

- ca sa vedeti un downshifting avangardist - si vroia sa se mute complet la tara. Erapictor. Dar era prea tirziu, era

deja schimbat de oras, nu avea capacitatea de a recunoaste, sa spuna "nu mai sint in

stare"sa-mi schimb stilul de viata... E groaznic sa recunosti ca ai pierdut ceva. Revenea in

oras dar din cu totul alte motive, cum ar fi ca il cauta lumea, in orice caz cauza nu eraplasata in el, ci in afara lui.

Ideea este ca stilul de viata a devenit o problema, a alegerilor in societatea de astazi. La

un moment dat se spunea despre femei: te mariti repede, faci repede un copil, il crestipina la 26, 27, 28 de ani si la 28 ani cu un copil mare iti incepi viata. Poti face o facultate,

esti inca tinara si poti sa iti reiei o alta viata. Se poate si invers, iti incepi cariera, lucrezi

de innebunesti si la 34, 35 ani cind esti pe ultima suta de metri faci un copil. Acum la noise poarta adoptia, anumite categorii, din varii motive s-au gindit sa impace si capra si

varza si atunci isi fac o cariera, castiga bani si fiind si mai eliberate de maternitate, adopta

copilul ca o forma de a compensa frustrarile. Pe de alta parte, copilul devine o forma delux, pot sa imi permit un copil in conditiile astea, nu ca il fac sau il iau si il cresc, pentru

ca eu fac banii, eu i-am facut si nu depind de nimeni.

Este o actiune voluntar - monoparentala la aceasta categorie. Avem foarte multe forme.

Una peste alta ideea este ca stilul de viata incepe sa preocupe foarte mult individul si credca daca o luam filozofic, motivul, se naste din ideea aceasta a utilitatii vietii. Inainte viata

se traia, acum trebuie sa ii gasesti o justificare.


8/28

8

ED: Adica intii traiesti particica aceea de viata si dupa aceea iti mai trebuie alti 15

ani sa o explici.

AL: Exact. In orice caz omenirea este extrem de pestrita si exista foarte multe formule pe

care ti se propun ca fezabile. Cind am zis de subdiviziuni m-am referit de exemplu lacasatorie. Vrei relatii seriale fidele sau vrei hopuri, urcusuri si coborisuri, incet incet, ai

facut o investitie in cineva, sau mergi in aceasta idee de relatii seriale. Ai de ales. Era

mult mai comod cind ti se spunea cum trebuie sa faci. Era clar ca era inspre binele tau sapreiei un model. Acum esti pus in fata multor modele, submodele sau contramodele si

trebuie sa alegi ce vrei. Ideea este ca viata nu are sens, ca trebuie sa ii dai tu un sens.

Inainte avea un sens in sine, acum trebuie sa ii gasesti tu sensul, ceea ce reprezinta o

intreprindere destul de dificila. Uneori am vazut ca acest lucru poate fi si una dintreexplicatiile sinuciderii la tinerii care nu gasesc acest sens. Cel care sa-ti spuna ca merita

sau ca este o datorie sa traiesti. Generatiile mai vechi nici nu si-au pus problema, traiau

pur si simplu.

ED: In privinta mediului romanesc spuneati ca downshifting-ul nu e de interes, de

actualitate. Puteti face o estimare, in privinta a ceea ce ar mai trebui sa treaca peste

noi, ce ar trebui sa mai invatam pentru a

ajunge in ipostaza de a marsa catre acest fenomen?

AL: Cred ca ar trebui sa fie mai multa bunastare materiala, pentru ca reflexia fata depropria viata in termeni mai evoluati nu se face decit in momentul in care ai asigurate

conditii de viata decente. Nu neg ca oamenii care sint foarte saraci nu isi pun probleme de

ce sint in halul asta de saraci si de ce viata este atit de amara, dar o fac in alti termenidecit cei care au tot ce le trebuie, sau in orice caz sint multumiti si isi pun problema ce fac

cu viata lor. Primii trebuie sa lupte ca sa traiasca, iar ceilalti trebuie sa dea un sens vietii.

Este o mare diferenta.

Cind am citit despre downshifting pot sa va spun ca mi-a venit in cap un banc destul de

banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen: un om sta pe malul marii

si cineva vine si ii spune sa ii prinda niste peste, iar el ii spune ca nu, pentru ca sta pur si

simplu si contempla marea. Acesta ii spune: iti dau bani si nu o sa mai ai barca astaprapadita, o sa iti iei una mai buna. Tot nu vroia.

Acesta incepe sa ii arate care sint avantajele: daca prinzi peste mai mult cu barca cea

buna o sa poti sa iti iei un vapor si daca iti iei un vapor o sa iti poti face o fabrica deconserve de peste si o sa lucreze altii pentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul

raspunde: si acum ce fac?

Probabil ca acel om avea o casa deasupra capului, vremea era destul de ospitaliera cu el,

peste putea sa isi prinda daca ii era foame si nu isi dorea sa intre in aceasta cursa. Pentru

mine este clar ca este un

"shift", o schimbare, de la motivatiile extrinseci la cele intrinseci.

ED: Considerati ca oamenii care au beneficiat de provocarile downshifting-ului intr-


9/28

9

o anumita portiune a vietii lor vor fi capabili sa genereze alte valori pentru societate

decit cele la care au apelat initial, adica vor putea sa genereze valori postmoderne?

Daca da, in ce sens?

AL: Cred ca da, in sensul ca poate sa arate faptul ca avea de mic mai multe motivatii,

hobby-uri, de a fi plasat mai realist intre principiul placerii si principiul realitatii, te faceca oricind sa te poti opri si sa ai ce face, sa nu ramii gol. Hobby-ul, cum se zice in

sociologie, raspunde unui eu neutilizat. Vorbeam de principiul placerii si principiul

realitatii: exista principiul realitatii, trebuie sa faci un pact cu lumea, cu nevoile, dartrebuie sa iti ramina ceva care, sa raspunda unor nevoi personale, sa-ti dea satisfac! tii.

Este de dorit sa iti ramina permanent niste lucruri pe care vrei sa le faci. Trebuie sa stii ce

sa faci dupa aceea. Sint foarte multi oameni care se plictisesc, care nu isi dau seama ca ar

putea fi folositi, iar societatea nu ii foloseste, ei devin resurse umane care se irosesc.

Dar la noi exista acest curent, daca nu ti da bani sa nu faci. Aici remarc o deosebire fata

de lucrurile bune pe care le-am descoperit in strainatate, ca mai poti fi util, ca mai poti sa

te duci undeva, socializarea in orice caz este un fapt pozitiv, nu poti sa te retragi dinlume.

Este nevoie in aceasta viata de relatii, ori pentru aceasta trebuie sa intelegi ca uneori ti se

face un bine, ca lucrurile nu sint alba - neagra, ca sa poti sa spui ca te duci sa te ocupi de

niste copii parasiti sau de natura, dar daca nu imi dai nici un ban mai bine stau acasa. E

foarte gresit pentru ca foarte multi oameni intra in depresie tocmai pentru ca nu sintrelationati sau nu-si gasesc o utilizare.

Acesta este un lucru negativ in societatea romaneasca. Sigur ca exista oameni saraci care

trebuie sa alerge dupa bani si nu pot face astfel de lucruri, dar sint oameni care care arputea sa face ceva, dar care prefera sa stea pasivi.

Downshiftingul presupune o schimbare de stil de viata pina la urma, stilul vietii se

schimba total, dar pe de alta parte el nu putea sa apara la noi in societate, la noi esteprematur sa admitem o asemenea evolutie. Nu neg insa ca sint oameni care ar putea sa

faca downshifting si nu fac, ceea ce inseamna ca fie sint definitiv pierduti, fie ca nu au

alte resurse, fie nu au nici o motivatie intrinseca, adica in sistemul lor de valori prietenia,

natura, lectura, informatia, etc, nu exista.

In incheiere as spune ca oamenii cauta frumusetea vietii in marile reusite si asa mai

departe, fara a acorda importanta gesturilor mici, cotidiene. De fapt acestea fac cursulvietii. Viata are si ce va care trebuie trait, adica munca e foarte buna, insa ideile despre

munca si activitate trebuie reconsiderate. Lucrurile mici sint importante. Este ca atunci

cind esti concentrat pe ceva si nu mai vezi nimic in jur.

Autorul dialogului cu doamna Aurora Liiceanu aduce in centrul atentiei citeva

coordonate ale fenomenului de downshifting: "Downshifting-ul s-a nascut din acest refuz

al societatii occidentale (care de fapt este o expresie postmaterialista) de a nu teinregimenta, a deveni sclavul valorilor materiale si de a-ti consuma toata existenta

alergind dupa bani, dupa o pozitie ierarhica. Din punct de vedere psihologic inteleg ca


10/28


11/28

11

Eu cred ca nivelul de la care pornesc ei este mult mai inalt decit al nostru. Adica ei nu au

o populatie care supravietuieste ca la noi si aceasta conditie bazala, minima pentru a trairelativ decent este realizata cam la toate categoriile sociale. Faptul ca exista oameni care

stau pe strada, sau care refuza sa intre in alt tip de inregimentare, in aceasta ordine a

vietii, tine si de o patologie sociala care este legata de postmodernism, nu tine de saracie,

pentru ca in strainatate abundenta de lucruri materiale fac sa existe o anumita satietate.Cu alte cuvinte, cu doua perechi de blugi si cu zece maiouri poti traversa o vara. Noi cred

ca sintem intr-o perioada in care a inceput sa se vada aceasta adictie de shopping, care

tine de centrarea de materialism, prin manipularea sau si prin manipularea data depublicitate, care indeamna necritic catre consumerism.

Asta nu inseamna ca la ei nu exista asa ceva, insa sint mult mai potoliti si ceea ce esteinteresant este aparitia acestui curent critic ca schimbare a stilului de viata. La noi nu

exista deloc o atitudine critica, ba dimpotriva, cum am mai spus, este vorba de invidie si

chiar o rautate de a scotoci, sa vezi cit si-a mai luat, cite vile si-a luat, cum e vila etc.Exista o dorinta evidenta a unora de a fi invidiati pentru bunastarea lor materiala excesiva

pe care ei o coreleaza cu reusita sociala sau cu reusita existentiala. Numarul, cantitateaconteaza, si pretul.

In general downshifting-ul pune accentul asupra unei idei importante: exista si alte laturi

ale vietii care sint importante si pe care le poti realiza daca ai bani, dar nu neaparat foartemulti bani: relatiile, prietenii, placerea de a sta la ora 11 dimineata pe malul unui riu, sau

trezitul de dimineata la ora 10, cu gazeta in pat etc.

Vedem o graba teribila a tinerei generatii de alerga dupa bani si de a uita sa traiasca.

Pentru ca sa ilustrez acest lucru am gasit un text foarte critic, in care un specialist in

marketing se refera la ce se intimpla la noi in Romania :"am vazut fete care, atunci cind

s-au angajat in agentie, erau ca niste mere sanatoase din care iti venea sa musti cu pofta;astazi sint niste scovergi iradiate de computer. Oricum, ar gasi cu greu un barbat la ora la

care pleaca de la birou si daca ar apela la solutia cea mai la indemana, un coleg de birou,

tot nu ar plesni-o: e cunoscut faptul ca stresul cauzeaza sterilitate masculina.Probabil cala ora la care scriu aceste rinduri ele se afla tot la birou bibilind un mediaplan sau

pregatind press release-ul unui client isteric si mitocan care nici macar nu stie sa spuna

"multumesc". Pentru si! mplul motiv ca "doar te platesc, nu?" In nici un loc, sau meserie,

densitatea de impostori pe metru patrat nu e mai mare ca in marketing si publicitate.

E interesant ca mai mult este afectata partea feminina, pentru ca, daca inainte exista acest

stereotip cind ai o fata este bine sa intre in invatamint (invatamintul a fost totdeaunafeminizat, pentru iti permite sa mai cresti un copil, sa mai faci o mincare, sa mai stai pe

acasa si sa ai timp pentru datoriile de femeie, care trebuie sa tina si o casa), astazi, este

ciudat pentru ca nu se mai intimpla, fetele nu se mai fac deloc profesoare intra injurnalism, daca au noroc lucreaza la televiziuni -, iar cele care mai exista se duc mai

degraba la gradinite particulare pentru bani mai multi. Deci, majoritatea intra in jurnalism

si in marketing, profesii extrem de consumatoare de timp, extrem de mobile si de

dinamice, la care salariile pot fi substantiale, dar daca stai sa te gindesti mai atent iti daiseama ca de fapt sint foarte prost platite pentru cit de rar dai pe acasa.


12/28

12

De ce a aparut downshiftingul? Pentru ca este vorba de manipulare, de o anume

conditionare in privinta statutului de consumator. Se zice ca femeile vin tarziu acasa, darcu foarte multi bani, cu banii aceia cumpara foarte multe lucruri si il fac pe copil sa

devina la rindul lui consumator si il conditioneaza. Copilul, la rindul lui, este plin de bani,

dar fara parinti copilul neglijat dar cu bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de

acasa. Consumul de droguri este si o forma de protest nu numai o adictie, un semnal dealarma pentru parinti, pentru ca imitatia nu este suficienta ca sa explice raspindirea

acestui fenomen.

Ca fenomen, downshifting-ul nu merge la noi, mai ales pentru ca el are si o componenta

intelectuala, care include preluarea critica a valorilor, posibilitatea de a fi reflexiv cu

propria ta viata, plasarea intr-un cimp al invatarii de calitate si al cresterii personale,practic imposibila in conditiile in care stai zece ore la serviciu, te duci la workshopuri,

teambuilding-uri (aflate la noi in

plina moda).Toate duc la confiscarea individului pentru profit.

Tineti minte ca in 90 atractia fata de domeniul privat a fost marita si prin schimbarealimbajului de nomenclatura a muncii, orice contabil era director economic. Toate acesteetichete care citeodata nu mai aduc bani, dar care psihologic motiveaza individul si il fac

ca sa accepte sa lucreze mai mult, uneori fara o crestere salariala, pentru prestigiu,

flateaza nevoia de statut. Este vorba despre o nevoiepsihologica folosita foarte mult in manipulare. Atita vreme s-a spus ca nu este bine sa

existe relatii sot-sotie la slujba, acum se reia ceva care seamana foarte mult cu

comunismul. Dimpotriva, trebuie sa fie casatoriti, sa stea cit mai mult acolo, sa aiba

gradinita pentru copii si unde sa manince, individul nu mai are decit week-endul careuneori poate fi petrecut cu colegii de la slujba in continuare, deci practic este o

"deprivatizare" a individului. Acesta se intimpla la noi si oamenii nu a! u nici un pic de

spirit critic, au sarit cu atita graba in aceasta poveste care este realmente gindita foartebine, tocmai pentru a confisca total un individ in favoarea profitului. Psihologii s-au

gindit foarte bine, creste numarul de divorturi, femeile si barbatii nu mai pot sta impreuna

nici macar in week-end deoarece toate aceste reuniuni (teambuilding-uri) se fac de obicei

in afara, se cheltuie foarte multi bani, te incinta ca este un hotel scump, dar trebuie saraspunzi la intrebarea ce se intimpla cu familia, pe care nu poti sa o neglijezi.

Ideea transmisa prin downshifting este aceea de a invata sa stii cind sa te opresti, pentruca nu ai nevoie de mai mult ca sa poti sa ai satisfactii nebanuite in viata, sa nu devii un

robot, un om "simplificat", un nevrotic sau un isteric. Acesta necesita o depasire a ideii de

supravietuire, un om care supravietuieste fie nu mai face nimic si atunci il tirastesocietatea ca stat, fie intra in aceasta cursa pentru ca nu mai vede nici o alta alegere. Cind

ai foarte multi bani si continui sa muncesti ca un robot, sau cind ai mult mai mult decit iti

trebuie, ideea de a reconsidera ce iti trebuie (cu cele doua componente: materiala si

spirituala) e vitala. Partea spirituala nu se poate face in supravietuire. Deteriorarearelatiilor interpersonale este o consecinta a lipsei de timp. Vedem in filme politisti

extraordinar de motivati, care lucreaza foarte mult si sint parasiti de sotii (aici poa! te ca

nu este vorba de partea materiala ci de faptul ca nu esti in stare sa ai o proportie fericita,echilibrata intre investitiile pe care le faci profesional fata de cele pentru familie), care


13/28

13

stau cu o sticla de whisky singuri in camere destul de modeste. Este vorba de a-ti regindi

existenta si de a vedea ce prioritati trebuie sa ai in raport cu o existenta in care sa nu uitica exista si natura si timp liber, sa revalorizezi prietenii si lectura, sa te uiti in dreapta sau

stinga, sa ai surse multiple de satisfactie personala. Acest lucru cred ca la noi inca nu este

posibil, sintem inca morti dupa vitrine.

Cred ca downshifting-ul aduce o mai buna convietuire intre "a fi" si "a face", pentru ca se

zice ca occidentul este centrat pe "a face", fara simt critic, iar ceilalti sint pe "a fi", farasimt critic (se zice ca in India exista obezitate spirituala, iar in America exista obezitate

materiala). Totusi in civilizatie exista nevoia de confort, de a nu te chinui, nu poti dormi

pe strada, nu poti trai in halul in care se traieste in tarile cu obezitate spirituala. Nu sintem

in stare sa luam ce e bun dintr-un loc si ce e bun din celalalt loc si sa facem o sinteza caresa fie superioara fiecareia din cele doua forme, sa nu traim in extreme.

Retina isi pierde sensibilitatea atita vreme cit nu mai exerseaza alt peisaj decit canile decafea, aparatele de facut cafele si monitorul computerului. De altfel si lectura s-a pierdut

tot din acest motiv si cred ca se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct devedere psihologic: se mareste nevoia aceasta isterica de alternanta, de schimbare pe careo propune modernitatea in detrimentul capacitatii de concentrare. Filmele de actiune

induc un ritm alert al vietii, care se rasfringe asupra psihismelor noastre.

Toefler spunea ca oamenii nu mai investesc in alti oameni, investesc in obiecte de

aruncat, de unica folosinta. Un anumit tip de cultura a relatiei se pierde, avind in vedere

ca sintem intersanjabili, oamenii nu se mai fixeaza in relatii de lunga durata, sintem caintr-o miscare browniana, toti oamenii sint frumosi, frumusetea se vinde, aceasta cursa de

a fi altul si un refuz de a fi tu pina la urma.

Aceasta necorelare intre nevoia de afirmare a Eu-lui (a devenit din ce in ce mai micaafirmarea de sine, trebuie sa semeni cu Cher , cu Britney Spears) si dependenta de altii,

de grup, reprezinta o negare a unor principii psihologice adinci, care sigur modifica

structura personalitatii. Nevoia excesiva de imitare modelele celebritatii -, admiratiapentru persoanele cu vizibilitatea sociala, care apar la televiziune, publicitatea, aceste

identificari care se propun si care sint preluate cu totul necritic este proprie prezentului.

Televiziunea este o oportunitate foarte cautata pentru ca vizibilitatea sociala poate avea

efecte pozitive: gasesti o slujba, iti faci relatii, te poti cupla, poti sa faci aranjamente, tepoti "marketa" etc.

Downshiftingul este un si un refuz al formei fara continut. Astazi, industria schimbarii, a

denaturarii, sau a renaturarii chirugia estetica, de pilda, e la moda pentru ca inegalitatea

prin natura era singurul lucru care facea ca oamenii sa fie diferiti cel putin din punct devedere fizic. Acum daca se pierde acest lucru cum este si firesc posibila explicatie arfi ca nu putea sa se nasca decit intr-o epoca in care s-a lansat transplantul si clonarea.

Cineva spunea intr-un interviu ca "toti oamenii vor fi foarte diferiti, foarte frumosi, la

fel". Nu este decit o schimbare a formei, continutul nu conteaz?. Imaginea este totul.


14/28

14

Sintem in pline provocari ale identitatii: cine esti, ce alegi, de unde esti, din ce grupa faci

parte. Avem foarte multa informatie, cimpul de alegeri este urias, dar ne lipsestediscernamintul si ne lipsesc criteriile. De ce este bine asa si de ce nu este bine asa? Daca

inainte opozitia intre bine si rau avea o demarcatie clara, existau percepte religioase asae bine, asa nu e bine -, astazi nimeni nu iti spune ce e bine si ce e rau. Tu trebuie sa alegi

si sa suporti consecintele.

ED: Estimati ca vor exista niste apropieri intre marile companii si fenomenuldownshifting, pentru a impiedica exodul de capital uman catre aceasta deschidere a

vietii?

AL : Nu stiu, ma gindeam ca exact acest evazionism va fi preluat de cineva care va vedeaun profit, l-ar prelua si apropia, l-ar transforma intr-un profit in sensul ca nimic din ce

rasare ca germene de interes nu ramine ascuns. Aici cred ca exista un pericol pentru ca

sint de acord ca s-a nascut transplantul. Apar, insa, si forme patologice ale unei intentieibune de la inceput. De altfel, in cartea lui Beigbeder chiar acest lucru se spune: ca te

refugiezi pe o insula si acolo se reia acest ciclu, in sensul ca incepi sa te plictisesti ca ainumai natura, ca maninci, ca stai degeaba, ca ai multi prieteni si intri intr-un alt tip denevroza.

ED: Vorbim de o limita a downshiftingulul, daca mergi catre extrema aceasta te pasteruperea totala de lume.

AL :Haideti sa luam fenomenul "hippies", care sa zicem ca nu poti sa il vezi ca undownshifting, insa intr-un fel de avangarda poti sa il vezi daca fortam putin lucrurile.

Refuz scoala, refuz caldura, refuz apartamentul, acest mit a lui Robinson Crusoe care ne

bintuie din cind in cind si pe care se bazeaza si evaziunea catre tara , catre rustic. Dar ce

s-a observat pina la urma? La primele boli mai dure, au fugit la spital. Prin urmare, efoarte greu sa iti asumi ceva cu totul nou. Pina la urma sintem convinsi si de beneficiile

socialului.

Ideea este ca stilul de viata a devenit o problema, a alegerilor in societatea de astazi. La

un moment dat se spunea despre femei: te mariti repede, faci repede un copil, il cresti

pina la 26, 27, 28 de ani si la 28 ani cu un copil mare iti incepi viata. Poti face o facultate,esti inca tinara si poti sa iti reiei o alta viata. Se poate si invers, iti incepi cariera, lucrezi

de innebunesti si la 34, 35 ani cind esti pe ultima suta de metri faci un copil. Acum la noi

se poarta adoptia, anumite categorii, din varii motive s-au gindit sa impace si capra sivarza si atunci isi fac o cariera, castiga bani si fiind si mai eliberate de maternitate, adopta

copilul ca o forma de a compensa frustrarile. Pe de alta parte, copilul devine o forma de

lux, pot sa imi permit un copil in conditiile astea, nu ca il fac sau il iau si il cresc, pentruca eu fac banii, eu i-am facut si nu depind de nimeni. Este o actiune voluntar monoparentala la aceasta categorie. Avem foarte multe forme. Una peste alta ideea este

ca stilul de viata incepe sa preocupe foarte mult individul si cred ca daca o luam filozofic,

motivul se naste din ideea aceasta a utilitatii vietii. Inainte viata se traia, acum trebuie saii gasesti o justificare.


15/28

15

ED: Adica intii traiesti particica aceea de viata si dupa aceea iti mai trebuie alti 15 ani sa

o explici.

AL : Exact. In orice caz omenirea este extrem de pestrita si exista foarte multe formule pe

care ti se propun ca fezabile. Cind am zis de subdiviziuni m-am referit de exemplu la

casatorie. Vrei relatii seriale fidele sau vrei hopuri, urcusuri si coborisuri, incet incet, aifacut o investitie in cineva, sau mergi in aceasta idee de relatii seriale. Ai de ales. Era

mult mai comod cind ti se spunea cum trebuie sa faci. Era clar ca era inspre binele tau sapre-iei un model. Acum esti pus in fata multor modele, submodele sau contramodele si

trebuie sa alegi ce vrei. Ideea este ca viata nu are sens, ca trebuie sa ii dai tu un sens.

Inainte avea un sens in sine, acum trebuie sa ii gasesti tu sensul, ceea ce reprezinta o

intreprindere destul de dificila. Uneori am vazut ca acest lucru poate fi si una dintreexplicatiile sinuciderii la tinerii care nu gasesc acest sens. Cel care sa-ti spuna ca merita

sau ca este o datorie! sa traiesti. Generatiile mai vechi nici nu si-au pus problema, traiau

pur si simplu.

ED: In privinta mediului romanesc spuneati ca downshifting-ul nu e de interes, deactualitate. Puteti face o estimare, in privinta a ceea ce ar mai trebui sa treaca peste noi,ce ar trebui sa mai invatam pentru a ajunge in ipostaza de a marsa catre acest fenomen?

AL : Cred ca ar trebui sa fie mai multa bunastare materiala, pentru ca reflexia fata depropria viata in termeni mai evoluati nu se face decit in momentul in care ai asigurate

conditii de viata decente. Nu neg ca oamenii care sint foarte saraci nu isi pun probleme de

ce sint in halul asta de saraci si de ce viata este atit de amara, dar o fac in alti termenidecit cei care au tot ce le trebuie, sau in orice caz sint multumiti si isi pun problema ce fac

cu viata lor. Primii trebuie sa lupte ca sa traiasca, iar ceilalti trebuie sa dea un sens vietii.

Este o mare diferenta.

Cind am citit despre downshifting pot sa va spun ca mi-a venit in cap un banc destul de

banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen: un om sta pe malul marii

si cineva vine si ii spune sa ii prinda niste peste, iar el ii spune ca nu, pentru ca sta pur sisimplu si contempla marea. Acesta ii spune: iti dau bani si nu o sa mai ai barca asta

prapadita, o sa iti iei una mai buna. Tot nu vroia. Acesta incepe sa ii arate care sint

avantajele: daca prinzi peste mai mult cu barca cea buna o sa poti sa iti iei un vapor si

daca iti iei un vapor o sa iti poti face o fabrica de conserve de peste si o sa lucreze altiipentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul raspunde: si acum ce fac?

Probabil ca acel om avea o casa deasupra capului, vremea era destul de ospitaliera cu el,

peste putea sa isi prinda daca ii era foame si nu isi dorea sa intre in aceasta cursa.

ED: Considerati ca oamenii care au beneficiat de provocarile downshifting-ului intr-o

anumita portiune a vietii lor vor fi capabili sa genereze alte valori pentru societate decit

cele la care au apelat initial, adica vor putea sa genereze valori postmoderne? Daca da, ince sens?


16/28

16

AL : Cred ca da, in sensul ca poate sa arate faptul ca avea de mic mai multe motivatii,

hobby-uri, de a fi plasat mai realist intre principiul placerii si principiul realitatii, te faceca oricind sa te poti opri si sa ai ce face, sa nu ramii gol. Hobby-ul, cum se zice in

sociologie, raspunde unui eu neutilizat. Vorbeam de principiul placerii si principiul

realitatii: exista principiul realitatii, trebuie sa faci un pact cu lumea, cu nevoile, dar

trebuie sa iti ramina ceva care, sa raspunda unor nevoi personale, sa-ti dea satisfactii. Estede dorit sa iti ramina permanent niste lucruri pe care vrei sa le faci. Trebuie sa stii ce sa

faci dupa aceea. Sint foarte multi oameni care se plictisesc, care nu isi dau seama ca ar

putea fi folositi, iar societatea nu ii foloseste, ei devin resurse umane care se irosesc.

Dar la noi exista acest curent, daca nu-ti da bani sa nu faci. Aici remarc o deosebire fata

de lucrurile bune pe care le-am descoperit in strainatate, ca mai poti fi util, ca mai poti sate duci undeva, socializarea in orice caz este un fapt pozitiv, nu poti sa te retragi din

lume.

Este nevoie in aceasta viata de relatii, ori pentru aceasta trebuie sa intelegi ca uneori ti se

face un bine, ca lucrurile nu sint alba neagra, ca sa poti sa spui ca te duci sa te ocupi deniste copii parasiti sau de natura, dar daca nu imi dai nici un ban mai bine stau acasa. Efoarte gresit pentru ca foarte multi oameni intra in depresie tocmai pentru ca nu sint

relationati sau nu-si gasesc o utilizare. Acesta este un lucru negativ in societatea

romaneasca. Sigur ca exista oameni saraci care trebuie sa alerge dupa bani si nu pot faceastfel de lucruri, dar sint oameni care care ar putea face ceva, dar care prefera sa stea

pasivi.

Downshiftingul presupune o schimbare de stil de viata pina la urma, stilul vietii se

schimba total, dar pe de alta parte el nu putea sa apara la noi in societate, la noi este

prematur sa admitem o asemenea evolutie. Nu neg insa ca sint oameni care ar putea sa

faca downshifting si nu fac, ceea ce inseamna ca fie sint definitiv pierduti, fie ca nu aualte resurse, fie nu au nici o motivatie intrinseca, adica in sistemul lor de valori prietenia,

natura, lectura, informatia, etc, nu exista.

In incheiere as spune ca oamenii cauta frumusetea vietii in marile reusite si asa mai

departe, fara a acorda importanta gesturilor mici, cotidiene. De fapt acestea fac cursul

vietii. Viata are si ceva care trebuie trait, adica munca e foarte buna, insa ideile despre

munca si activitate trebuie reconsiderate. Lucrurile mici sint importante. Este ca atuncicind esti concentrat pe ceva si nu mai vezi nimic in jur."

de Aurora Liiceanu


17/28

17

Pe de alta parte, Aurora Liiceanu sublinia in cartea sa "Fenomenul downshifting - sau

"dincolo" de top management" urmatoarele idei:

"Despre noi se spune ca suntem o societate de supravietuire, o societate premoderna,

ca avem comportamente de ev mediu, ca la noi violenta este mare, dar are expresii

nemoderne sau premoderne. Nu ma refer la cruzime, ci la modul in care operezi sau

treci la act. In ceea ce priveste fenomenul de downshifting, nu cred ca a aparut inca lanoi. De ce nu cred? Downshifting-ul se refera la etica muncii, la valorile individului si

felul in care el isi bugeteaza ca timp viata si la sensul pe care il da vietii in raport cu

motivatiile lui, cu aspiratiile lui.

Downshifting-ul s-a nascut din acest refuz al societatii occidentale (care de fapt este oexpresie postmaterialista) de a nu te inregimenta, a deveni sclavul valorilor materiale si

de a-ti consuma toata existenta alergand dupa bani, dupa o pozitie ierarhica. Din punct


18/28

18

de vedere psihologic inteleg ca downshifting-ul inseamna renuntarea la motivatiaextrinseca si axarea pe motivatia intrinseca, acel refuz de a intra intr-o anume

inregimentare (prin dresaj), refuzul pozitiei, refuzul salariilor mari etc. Ideea de baza

este ca de fapt calitatea vietii individului, care este data nu de felul in care se

pozitioneaza el din punct de vedere material -nu iti trebuie atat de multi bani ca sa poti

sa fii fericit, multumit in viata -, ci de faptul ca poti profita, sa zicem inteligent, detimpul pe care il ai de trait, astfel incit sa nu devii un sclav al muncii."

Deosebit de interesanta este si remarca cunoscutei doamne psiholog.

"Cand am citit despre downshifting pot sa va spun ca mi-a venit in cap un banc destul

de banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen: un om sta pe malulmarii si cineva vine si ii spune sa ii prinda niste peste, iar el ii spune ca nu, pentru ca

sta pur si simplu si contempla marea. Acesta ii spune: iti dau bani si nu o sa mai ai

barca asta prapadita, o sa iti iei una mai buna. Tot nu vroia. Acesta incepe sa ii aratecare sunt avantajele: daca prinzi peste mai mult cu barca cea buna o sa poti sa iti iei

un vapor si daca iti iei un vapor, o sa iti poti face o fabrica de conserve de peste si o salucreze altii pentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul raspunde: si acum ce fac?

Probabil ca acel om avea o casa deasupra capului, vremea era destul de ospitaliera cu

el, peste putea sa isi prinda daca ii era foame si nu isi dorea sa intre in aceasta cursa.

Pentru mine este clar ca este un "shift", o schimbare, de la motivatiile extrinseci lacele intrinseci."

O tulburatoare poveste de viata gasitiaici

Cat de usor ne-am putea adapta departe de lumea dezlantuita a civilizatiei, plina destres, poluare si deprinderi inutile?

Publicat de pescarusul argintiu la4:26 PM

Etichete:Stoparea consumerismului
http://www.adevarul.ro/articole/viata-ca-o-vacanta.htmlhttp://www.adevarul.ro/articole/viata-ca-o-vacanta.htmlhttp://www.adevarul.ro/articole/viata-ca-o-vacanta.htmlhttp://ziureldeziua.blogspot.com/2009/09/un-nou-mod-de-viata-downshifting-ul.htmlhttp://ziureldeziua.blogspot.com/2009/09/un-nou-mod-de-viata-downshifting-ul.htmlhttp://ziureldeziua.blogspot.com/2009/09/un-nou-mod-de-viata-downshifting-ul.htmlhttp://ziureldeziua.blogspot.com/search/label/Stoparea%20consumerismuluihttp://ziureldeziua.blogspot.com/search/label/Stoparea%20consumerismuluihttp://ziureldeziua.blogspot.com/search/label/Stoparea%20consumerismuluihttp://ziureldeziua.blogspot.com/search/label/Stoparea%20consumerismuluihttp://ziureldeziua.blogspot.com/2009/09/un-nou-mod-de-viata-downshifting-ul.htmlhttp://www.adevarul.ro/articole/viata-ca-o-vacanta.html


19/28

19

9 NOIEMBRIE este ZIUA FR CUMPRTURI, o zi n care i propunem s iei dincercul vicios al cumprturilor. Oricine poateparticipa att timp ct petrece o zi fr scumpere absolut nimic. Sperm ns ca aceast zi s fie doar nceputul, n care srealizezi c o via mai simpl poate aduce mai mult fericire dect toate produsele de pemapamond.

Stai o zi departe de toat tevatura din aceast perioad, REFLECTEAZiCONECTEAZ-TE LA VIA!

CONCEPT

Dintr-o dat, lumea a intrat n criz financiar, iar pentru a evita colapsul total, toi aupompat bani napoi n sistem, fr s-i dea seama c sistemul n sine este unul defectuos.Dar n spatele acestui fapt, avem de-a face cu o criz mai important i cu un mai mareimpact: rmnem fr natur .. pduri, ap, peti, minerale, pmnt. Ce vom face cnd

vom rmne fr resursele vitale pe care le-am exploatat n scopuri inutile?

Exist o singur cale de a nceta acest dezastruos experiment al Omului asupraPmntului: trebuie s consum din ce n ce mai puin!

De cte ori ne surprindem cumprnd lucruri de care nu avem nici cea mai puin nevoie?Srbtorile religioase au fost transformate n celebrri ale consumerismului ilogic;Crciunul a devenit cea mai bun perioad pentru a vinde i a cumpra, cea mai bunperioad pentru productori de a face bani probabil asta a vrut i Isus,nu?

Va fi necesar o mare schimbare de mentalitate. Poi lua parte prin a nu cumpr nimicpe 29 NOIEMBRIE. Apoi ncearc s petreci Crciunul diferit anul sta, iar n AjunulNoului An propune-i ca n 2009 s-i schimbi stilul de via n mai bine.

cand vor fi nconjurai de bolovaniatunci vor realiza c nu pot mnca bani

n trecut, ara noastr nu se confrunta cu acest fenomen al consumerismului excesiv.Marile concerne au invadat o pia neexplorat, fraged, bombardnd oamenii cu tot felulde reclame una mai luminoas ca alta, a unor produse care ar trebui s nembunteasc viaa, dar cu ce pre? Al exploatrii naturii, animalelor, i al altor oameniicum este cazul rilor srace. Dar nu ne este prezentat aceast faet, iar dac aflm deea, tindem s ne uitm n alt parte.

Pe 29 NOIEMBRIE oameni din toat lumea vor face un pact cu ei nii spre a nu facecumprturi, ca un experiment personal sau ca o declaraie public, iat prile bune aleZILEI FR CUMPRTURI:

Downshifting-ul nu poate fi la noi, pentru ca noi sintem o societate care am demarat dupa

90 in plin materialism grosolan si exagerat, in care banul si acumularea de bunuri


20/28

20

materiale este o dominanta a vietii. Toata lumea priveste cu admiratie si invidie

desfasurarea cursei achizitiilor materiale, lucru care in strainatate a inceput sa fie pus subsemnul intrebarii. Din aceasta perspectiva un om din est (din tarile postcomuniste) o sa

fie mai bine imbracat decit unul din vest, o sa isi doreasca o masina mai buna, o sa fie,

cum se spune, victima societatii de consum intr-un mod cu totul necritic, o sa-si ia tot ce

este mai scump si o sa o faca ostentativ si in mod excesiv. Deci noi, in momentul de fata,sintem o societate cu valori materialist excesive, spre deosebire de cealalta societate, incare oamenii profita de tot ce este modernitate pentru a spori confortul vietii, dar si

calitatea ei.(Aurora Liiceanu)

..

Nu cred sa fim toti niste roboti nenorociti care cred ca pot manca cu 2 guri, conduce 2

masini o data, dormi in 2 paturi si altele similare. Detest workaholicismul si pe cei cepropovaduiesc, impulsioneaza si sustin aceasta stare nenorocita. Recunosc ca am fost sieu un workaholic, dar moartea Ralucai Stroescu m-a pus serios pe ganduri. Incerc sa ma

vindec dar merge destul de greu. Deprinderile de workaholic sunt adanc impregnate.Societatea de consum in care traim a avut grija sa faca o treaba buna, spre a ne avea desclavi

Peste tot si nicaieri

Pana in acest moment, studiile asupra downshifting-ului se concentreaza doar pe o micaparte a populatiei globului, ceea ce face ca estimarea raspandirii sale la nivel mondial sanu poata fi facuta cu precizie. Totusi, cercetarile intreprinse pana acum au evidentiat cafrecventa cea mai mare o inregistreaza SUA. Din urma vin Europa si Australia. La uncongres de specialitate care a avut loc in urma cu doi ani la Oslo, au fost prezentate date

statistice si previziuni la nivelul Europei. Erau in jur de 5.000 de cazuri la acea data si sepreviziona ca vor ajunge la 12.000 in 2010, precizeaza Eugen Dumbrava.

In Australia si Europa, downshifting-ul este considerat a fi un fenomen predominanturban raspandit la nivelul tuturor categoriilor sociale si de venit, dar mai ales in cazulpersoanelor cu venituri scazute. Tot mai multi angajati tintesc catre preluareacontrolului asupra propriilor vieti, iar tendinta de schimbare a stilului de viatamaterialist cu unul mai spiritual devine din ce in ce mai puternica. Acestea suntrezultatele a doua studii realizate in 2003 de Clive Hamilton si Elizabeth Mail de laInstitutul Australian, respectiv de Biroul de Cercetari de Piata din Marea Britanie.

Downshifter-ul este eliberat de sub dictatura timpului si a trebuintei de a avea si se indreaptacatre o forma relaxata si deschisa a cunoasterii de sine si de altii. Eugen Dumbrava - psiholog

Ce inseamna a fi downshifter in Romania?

Cel mai simplu ar fi sa spunem ca Romania nu isi are si ea downshifter-ii ei. Totusi, dacane uitam in jurul nostru si ne intrebam rudele si prietenii, descoperim ca exista oamenicare au avut curajul


21/28

21

sa-si schimbe modul de a trai. Un astfel de exemplu este Cristy Baisan, director generalla o companie din SUA. Dupa aproape 15 ani de cariera in domeniul managementului,Cristy Baisan a ajuns la concluzia ca toate obiectivele sale profesionale fusesera atinse sinimic nu-l mai motiva pentru a-si continua cariera. Fiind pasionat de yachting, si-a luatlicenta de Ocean Skipper la San Francisco si

si-a deschis propria afacere de yachting in Romania. In ceea ce priveste beneficiile pecare le are in acest moment, el recunoaste ca sunt mai mult de ordin spiritual decatmaterial.

Spre deosebire de Cristy Baisan, Tudor Jitianu - fost consultant IT la firma deconsultanta Ensight, a ales sa reduca si consumul si productia. Nesatisfacut decarentele de management cu care s-a intalnit in viata profesionala, el a ales sa sepensioneze in jurul varstei de 35 de ani si sa se ocupe de afacerile familiei.

Pentru mine este important sa-mi petrec cat mai mult timp in aer liber, pe mare si sa ma bucurde alte lucruri decat pana acum. Cristy Baisan - antreprenor si director general Black SeaMagic

2 in 1: simptom si stil de viata

Indiferent care sunt motivele pentru care o persoana alege sa fie downshifter, tendintade schimbare la nivel mondial vine ca o consecinta a societatii de consum. In vest,carierele de top exercita tot mai multe presiuni asupra indivizilor, care aleg altemodalitati de a se implini financiar si moral. Aceste persoane decid sa nu mai acceptecompromisuri in cariera si iau hotarari radicale cu privire la viitorul lor pentru a seregasi in ceea ce urmeaza sa faca, explica Cristy Baisan.

Motivul pentru care nu suntem cu totii cuprinsi de downshifting consta in abilitatilepe care trebuie sa le ai ca sa poti intra in acest club. Astfel, e nevoie de un set de valoribine stabilite si cunoscute, de un obiectiv precis, de maturitate, de mult curaj, desustinatori financiari si morali, de flexibilitate la schimbare si de o oarecare inconstienta.

In Romania, cauza slabei raspandiri a downshifting-ului o reprezinta dorinta castiguluiimediat. Totusi, atat timp cat schimbarea propriului stil de viata cu unul mai bun nuduce la izolare sociala si la pierderea responsabilitatii fata de sine si fata de ceilalti,aceasta nu poate fi decat un semn de sanatate a spiritului.

Considerat de unii un fenomen urban, iar de altii o tendinta de igienizare avietii, downshifting-ul a influentat deja 23% dintre australienii si 25 % dintrebritanicii cu varste cuprinse intre 30 si 59 de ani, dintre care 30% suntantreprenori. Raspandirea sa cea mai mare se manifesta in SUA. La nivelul tariinoastre, fenomenul este mai degraba sporadic.


22/28

22

Downshifting-ul sau dragostea de viata

Considerat de unii un fenomen urban, iar de altii o tendinta de igienizare avietii, downshifting-ul a influentat deja 23% dintre australienii si 25 %

dintre britanicii cu varste cuprinse intre 30 si 59 de ani, dintre care 30% suntantreprenori. Raspandirea sa cea mai mare se manifesta in SUA. La nivelul

tarii noastre,

Ce e de fapt downshifting-ul?

Dictionarul Oxford defineste downshifting-ul prin termenul de simplitate". Altfel spus,el reprezinta modalitatile prin care fiecare dintre noi alege sa-si simplifice viata. Formelecele mai folosite in a defini downshifting-ul sunt cele sociale si psihologice. Perspectiva

sociala defineste downshifting-ul ca fiind orice fel de schimbare voluntara a stilului de

viata pe termen lung in favoarea unor beneficii personale.

Psihologic, downshifting-ul inseamna schimbarea sistemului de valori al unei persoane.

Oamenii realizeaza ca valorile materiale nu pot satisface nevoia de relatie, de modelareautentica a personalitatii, de apropiere de tainele naturii", explica psihologul Eugen

Dumbrava. Downshifter-ul admite imprevizibilul cu alti ochi, fara a-l considera o sursade stres", completeaza acesta. O alta acceptiune a downshifting-ului este si aceea de

satisfacere a nevoilor de supravietuire, realizare, recunoastere ori afirmare si trecereacatre cele superioare - nevoi estetice, de cunoastere si de implinire personala.

Peste tot si nicaieri

Pana in acest moment, studiile asupra downshifting-ului se concentreaza doar pe o micaparte a populatiei globului, ceea ce face ca estimarea raspandirii sale la nivel mondial sa

nu poata fi facuta cu precizie. Totusi, cercetarile intreprinse pana acum au evidentiat ca

frecventa cea mai mare o inregistreaza SUA. Din urma vin Europa si Australia. La uncongres de specialitate care a avut loc in urma cu doi ani la Oslo, au fost prezentate date

statistice si previziuni la nivelul Europei. Erau in jur de 5.000 de cazuri la acea data si se

previziona ca vor ajunge la 12.000 in 2010", precizeaza Eugen Dumbrava.

In Australia si Europa, downshifting-ul este considerat a fi un fenomen predominant

urban raspandit la nivelul tuturor categoriilor sociale si de venit, dar mai ales in cazul

persoanelor cu venituri scazute. Tot mai multi angajati tintesc catre preluarea controlului

asupra propriilor vieti, iar tendinta de schimbare a stilului de viata materialist cu unul maispiritual devine din ce in ce mai puternica. Acestea sunt rezultatele a doua studii realizate

in 2003 de Clive Hamilton si Elizabeth Mail de la Institutul Australian, respectiv deBiroul de Cercetari de Piata din Marea Britanie.

Downshifter-ul este eliberat de sub dictatura timpului si a trebuintei de a avea si se

indreapta catre o forma relaxata si deschisa a cunoasterii de sine si de altii". Eugen

Dumbrava - psiholog


23/28

23

Ce inseamna a fi downshifter in Romania?

Cel mai simplu ar fi sa spunem ca Romania nu isi are si ea downshifter-ii ei. Totusi, daca

ne uitam in jurul nostru si ne intrebam rudele si prietenii, descoperim ca exista oamenicare au avut curajul

sa-si schimbe modul de a trai. Un astfel de exemplu este Cristy Baisan, director general lao companie din SUA. Dupa aproape 15 ani de cariera in domeniul managementului,Cristy Baisan a ajuns la concluzia ca toate obiectivele sale profesionale fusesera atinse si

nimic nu-l mai motiva pentru a-si continua cariera. Fiind pasionat de yachting, si-a luat

licenta de Ocean Skipper la San Francisco si

si-a deschis propria afacere de yachting in Romania. In ceea ce priveste beneficiile pecare le are in acest moment, el recunoaste ca sunt mai mult de ordin spiritual decat

material.

Spre deosebire de Cristy Baisan, Tudor Jitianu - fost consultant IT la firma de consultanta

Ensight, a ales sa reduca si consumul si productia". Nesatisfacut de carentele de

management cu care s-a intalnit in viata profesionala, el a ales sa se pensioneze" in jurulvarstei de 35 de ani si sa se ocupe de afacerile familiei.

Pentru mine este important sa-mi petrec cat mai mult timp in aer liber, pe mare si sa ma

bucur de alte lucruri decat pana acum". Cristy Baisan - antreprenor si director general

Black Sea Magic

2 in 1: simptom" si stil de viata

Indiferent care sunt motivele pentru care o persoana alege sa fie downshifter, tendinta deschimbare la nivel mondial vine ca o consecinta a societatii de consum. In vest, carierele

de top exercita tot mai multe presiuni asupra indivizilor, care aleg alte modalitati de a seimplini financiar si moral. Aceste persoane decid sa nu mai accepte compromisuri incariera si iau hotarari radicale cu privire la viitorul lor pentru a se regasi in ceea ce

urmeaza sa faca", explica Cristy Baisan.

Motivul pentru care nu suntem cu totii cuprinsi de downshifting consta in abilitatile" pecare trebuie sa le ai ca sa poti intra in acest club". Astfel, e nevoie de un set de valoribine stabilite si cunoscute, de un obiectiv precis, de maturitate, de mult curaj, desustinatori financiari si morali, de flexibilitate la schimbare si de o oarecare inconstienta.

In Romania, cauza slabei raspandiri a downshifting-ului o reprezinta dorinta castigului

imediat. Totusi, atat timp cat schimbarea propriului stil de viata cu unul mai bun nu ducela izolare sociala si la pierderea responsabilitatii fata de sine si fata de ceilalti, aceasta nu

poate fi decat un semn de sanatate a spiritului.

There are no comments attached to this item.


24/28

24

Downshifting

Publicat de Jethro | Etichete:alienare,critica societatii de consum,manipulare,mass-media,poluare

Downshifting - termen care semnific un stil de via simplu ,nesofisticat(sau simplitate

voit) care este mbriat dintro varietate de motivaii,cum ar fi elevareaspiritual,nevoia de sntate sau pasiunea pentru un mediu ecologic . Unii alegdownshifting-ul din raiunide justiie social sau ca un rspuns la consumerism .[123urban.ro]

Ca un raspuns la agresivitatea tot mai ridicata a sistemului oamenii protesteaza non-

agresiv. Oamenii refuza bani si bunuri in schimbul libertatii. Ceea ce nu am accepta inmod normal ca indivizisa fim cumparati, nu vom accepta nici ca societate. Societatea deconsum ne construieste o inchisoare de lux avand ferestre zidite iar peste caramizi un

ecran care simuleaza privelistea geamului deschis.Peste cateva generatii urmasii nostri nici nu vor mai sti ca in locul caramizilor si dincolo

de ele a fost odata o lume care traia simplu bucurandu-se de fericire cat si de greutati inmod nemijlocit. Copii nostri vor vedea ecranul din prima zi de cand se vor fi nascut si vorcrede ca aceasta e realitatea.

Noi putem refuza toate acestea. Putem opri sistemul si ne putem decupla de la cabluri. Pe

masura ce vom face asta ii putem trezi si pe ceilalti. Indiferent cate bunuri imi va oferi

Puterea nu va fi suficient. Fiindca nu imi va putea oferi libertate, libertatea de a alegeaceste bunuri, de a alege sa sufar sau sa incerc sa traiesc in afara fericirilor false,

proiectate de Putere si pe care eu trebuie sa le urmaresc ca sa ma simt realizat. Putereaprin simpla notiune de Putere imi apare ca straina, intrucat se exercita impotriva mea si caatare imi sugruma vointa. Imi doresc sa traiesc simplu. Pot incepe prin :

- a renunta sa mai consum mancare cu emulgatori, mancare suspecta de a avea unpotential cancerigen (vezi lanturile McDonalds, KFC, Spring Time), sa cumpar produsepretins bio comercializate in supermarketuri preferand in schimb sa cumpar produse bio reale de la tarani (pietele traditionale Obor, Piata Sudului, Piata Progresul etc). Nuam nevoie sa cumpar branza bio vidata de la Mega Image cand pot cumpara branza bio nevidata din piata agro-alimentara. Lovim astfel in preturile mizerabile practicate inhipermarketuri si incurajam agricultura naturala.

Putem manca ieftin si sanatos. Sanatos in sensul adevarat al termenului nu in senulorwellian al acestuia unde cancerigen inseamna sanatos. Iata un exemplu : o salata de icre

sanatoasa si compozitia sa care include toata gama de Aditivi, Amelioratori,

Antioxidanti, Arome, Coloranti, Conservanti, Emulgatori, Stabilizatori, doar un exempludin miile de astfel de exemple : ulei vegetal, ap, icre srate de hering (8%), pesmetgranule, suc de lmie, amidon modificat de porumb unul dintre E1404/E1410/E1414/E1420, regulator de aciditate: acid citric E330, stabilizator: gum xanthan E415, praf de usturoi, conservani: benzoat de sodiu E211, sorbat de potasiu E202,antioxidant: B.H.T. E321.E211 este unul dintre cei mai nocivi conservani, n cantitate mare el putnd produce imutaii la nivelul ADn-ului. BHT-ul (butilhidroxitoluen) a fost interzis n foarte multe
http://redpelikan.blogspot.com/2009/07/downshifting.htmlhttp://redpelikan.blogspot.com/2009/07/downshifting.htmlhttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/alienarehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/alienarehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/alienarehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/critica%20societatii%20de%20consumhttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/critica%20societatii%20de%20consumhttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/critica%20societatii%20de%20consumhttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/manipularehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/manipularehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/manipularehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/mass-mediahttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/mass-mediahttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/mass-mediahttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/mass-mediahttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/poluarehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/poluarehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/poluarehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/poluarehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/mass-mediahttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/mass-mediahttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/manipularehttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/critica%20societatii%20de%20consumhttp://redpelikan.blogspot.com/search/label/alienarehttp://redpelikan.blogspot.com/2009/07/downshifting.html


25/28

25

ri, ntruct este cancerigen dovedit.

Iata o lista de aditivi nocivi care se gasesc in foarte multe produse de pe piata :

- E 123 - se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme

de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen, de aceea este interzis in SUA si in

fostele state sovietice;- E 102 (tartrazina) - este un colorant galben care se gaseste in sucuri si dulciuri si are

actiune cancerigena;

- E 330 (acid citric) - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigenaputernica. Se gaseste in majoritatea sucurilor;

- E 621 (glutamat monosodic) este unul dintre cei mai nocivi aditivi care produc cancer si

boala numita Alzheimer. Se regaseste mai ales in supele concentrate, dar este folosit si la

conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor;

- E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit, foarte periculos, deoarece poate fi

sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale;

- E 131 (albastru patentat), E 211 (benzoat de sodiu), E 213 (benzoat de calciu), E 214 (p-

hidroxibenzoat de etil) pot produce cancerul;- E 250 (nitrit de sodiu), E 251 (nitrat de sodiu), E 252 (nitrat de potasiu) afecteaza vasele

de sange.

- Ma limitez la a cumpara numai ceea ceeste necesar, scot din lista produsele inutile

(exemple : spray de apartament, servetele umede pentru bucatarie, telecomanda pentruradioul din masina, tricouri doar pentru modelul interesant de pe piept etc). Incearca sa

reduci treptat bugetul de cheltuieli eliminand toate aceste produse inutile. Nu mai

cumparam 3 tipuri de geluri de dus sau samponul cu X-termal si nici iaurtul cu BifidusEsensis( ?!?). Putem sa facem iarut si in casa.

E foarte simplu sa faci iaurt: iei niste lapte, de unde vrei tu ( de preferat de la vaca si nu

de la magazin ) si il fierbi sau nu dupa cum consideri ca e mai bine pentru tine dar il

incalzesti un pic si pui in el 2-3 linguri de iaurt si il tii undeva la caldura ( adica nu infrigider ). In functie de temperatura din camera iaurtul e gata in 2-3 zile. Daca vrei iaurt

cu fructe, iei iaurtul asta simplu si pui fructele in el si cu ceva miere inainte de a manca.

-Sa citim mai mult, sa redescoperim clasicii, fiindca ne-am saturat de literaturaadministrata si manipulanta . E timpul sa inchidem cutia cu minciuni numita televizor

care propaga ura si agresivitatea intr-o societate care dj a ajuns sa transmita reclame inpauza dintre doua raiduri asupra Bagdadului, sa transmita crime si apoi sa faca reclame ladetergenti care curata absolut toate petele (inclusiv cele de sange). O sinistra imbinare a

utilului cu placutul. Aceste imagini ne terorizeaza interior si societatea are grija sa ne

furnizeze si teroristi reali (in caz ca pe unii nu ii macina problemele existentiale ).Sa ne rupem din scaunul de cinematograf intrucat realitatea de pe ecran e minciuna. Si azi

,mai grav, e si 3D. Are aceeasi influenta in subcontient ca si o imagine reala. Putem in

timp sa ne raportam la exemplele reale din trecut in luarea unei decizii numaiamintindu-ne un film 3D (aproape real). Nu o faceam oricum ?Sa mai ascultam un disc, altceva decat muzica electronica facuta la sintetizatoare si

altceva decat muzica "noua" ce promoveaza materialismul intre tineri, care promoveaza


26/28

26

ca modele sociale pretinsi artisti care exceleaza prin lipsa de responsabilitate, cultiva

opulenta, lipsa de respect fata de valori (de fapt valorile care pot ataca sistemul).

-Sa ne oprim putin din goana turbata in care ne impinge societatea de consum. Nu am

nevoie de ce imi spun ei ca am nevoie. Am nevoie de ce vreau eu. Si ei nu pot sa imi dea

asta. Am nevoie de un aer mai curat. Am nevoie de cod verde in lunile de vara si nu decod rosu si prezentatori de vreme tampiti care la cod galben sa spuna "vremea este

frumoasa in continuare". Sa reciclam , sa plantam pomi. Stiati ca in Romania exista

desert ? Se numeste Sahara Olteniei si se intinde pe o suprafata de 100.000 de hectare.Acolo nu mai creste nimic si efectiv sunt numai dune de nisip. Putem sa nu mai poluam

apele, sa ecologizam padurile si muntii, plini de resturi ramase in urma grataragiilor, de

peturi si cutii de bere. Vom putea oare vreodata sa mai bem apa direct din rauri ? Omul a

ajuns sa isi incetateneasca repulsia fata de apa din rauri intre instinctele primare (la fel cafrica de sobolani sau de serpi).

-Sa refuzam controlul parintesc pe care societatea ni-l impune, sa refuzam cartile de

credit, sa refuzam sa fim inregistrati in baza de date (evident in scopul unor cercetariinofensive de marketing) referitor la produsele pe care le cumparam. Ce va face sistemul

atunci ? Findca EL nu poate sti ce gandesc decat daca vede ce cumpar. Iar eu nu maicumpar nimic. Il subminez in tacere la fel cum imi rapeste si el mie libertatea. Sistemul

este puternic si atotstiutor insa NOI devenim tot mai multi

Am nevoie de timp liber. Timp neadministrat in care sa gandesc, sa iubesc sa fiu fericit sisa plang , sa sufar si sa ma bucur, iarna sa racesc si vara sa imi fie cald. Nu am nevoie de

vitamine sa previn racelile si nici de aer conditionat. Vreau sa fie racoare afara nu in casa.

Sa reducem industriile la strictul necesar. Solutia e in redistribuire fiindca dj se producesuficient pentru toti. E timpul sa luptam fiindca nu mai avem de pierdut decat lanturile de

la maini.

Acest concept este un "refuz al societatii occidentale... de a

deveni scalvul valorilor materiale" sau, intoarcerea la origini, la

simplu, substituirea motivatiei extrinseci cu cea intrinseca.

Evadarea de sclavia muncii, capitularea din cursa pentru maimult, refuzul dresajului, toate acestea duc la retragere, la nevoia

de izolare, de liniste...

"Retina isi pierde sensibilitatea atata vreme cat nu mai

exerseaza alt peisaj decat canile de cafea, aparatele de facut

cafele si monitorul computerului"...


27/28

27

Dupa un timp, unii manageri si nu numai, ajung la un punct de

"burnout" (stress, deadline-uri, agitatie, trafic de influenta

etc.) care ii impinge catre o alta limita psihologica. Aceasta faza

duce la schimbarea stilului de viata, dinspre sofisticat, modern,

populat, inspre simplu, primitiv, izolat. O intoarcere catre sine,acel sine care apreciaza si lucrurile marunte.

In acelasi articol se sublinia faptul ca in Romania,

downshifting-ul este specie rara, intrucat noi suntem victimele

unei societati de consum, individul este confiscat pentru profit,

suferim de "valori materialist-excesive" care ne sunt

imprimate de media. Daca privim in jur vedem o viata lipsita de

calitate, imbacsita de cantitate, de forma fara fond, debranduri, de nevoia excesiva de imitare.

Downshifting-ul este acea capacitate de a sti cand sa te opresti,

sa stabilesti o etica a muncii, sa preiei critic valorile sociale si

sa iti amintesti pentru ce traiesti defapt, ce iti place cu adevarat,

sau mai exact ce te definea inainte sa incepi sa urci culmile

carierei. Cred ca cel mai bun motiv este repulsia fata de

compromis, un imperativ al businessului si al vietii in genere.

Oare putem spune NU ? Sau ne trezim cu mult prea tarziu? E

foarte greu sa renunti la ceva "pentru care" lupti toata viata,

sa ai curajul sa fii tu, sa arunci masca, cravata... sa fugi sa

privesti cerul, sa savurezi cafeaua odata cu roua in mijlocul

naturii, sa te rupi de murmurul continuu al civilizatiei. Sa te

ocupi de TINE, de FAMILIE, de micile TALE placeri.

Libertate versus deadline, kissin'up, compromis, psihologia

"vinde-te bine"...

Desigur ca nici aici nu exista garantii. Cauti liniste, meditatie si

le obtii. Ai toate sansele sa vrei sa te intorci la vechiul stil de


28/28

viata sau sa reiei cautarile, omul e imprevizibil si mult prea

lacom ca sa fie multumit complet vreodata.

Exista o latura mai intunecata a conceptului de downshifting,

chiar si aici, exista criterii de selectie dintre cele mai"minunate". Oamenii reflecta asupra propriei vieti, propriilor

aspiratii numai cand au asigurate cel putin conditii de viata

decente. Cei cu probleme financiare isi pun probleme,

intrebari, insa din cu totul alta perspectiva. In primul caz se

tinteste un sens al vietii, pe cand in al doilea caz se lupta pentru

supravietuire.

Suntem mandrii, lacomi, ambitiosi... luptam cu toate resursele,

poate chiar invingem... and next? What happens next?

Tendinta omului odata cu trecerea timpului este de a

reconsidera lumea, la fel cum citesti o carte, sau revizionezi un

film la mai multe varste, pentru a constientiza schimbarile din

tine ca om... Mai departe... sunt insa putini care si actioneazapentru acea "stare de bine", liniste, libertate.

Downshifting-ul sau Dragostea de Viata - Aurora Liiceanu

Documents

Transcript of Downshifting-ul sau Dragostea de Viata - Aurora Liiceanu