1. De ce este necesara cunoasterea istoriei doctrinelor economice. Obiectul de studiu al istoriei doctrinelor economiceIdeile economice nu dispar niciodata. Dupa o perioada de uitare, ele reapar, putin mosificate, in prim-plan.Cunoasterea ideilor, teoriilor si doctrinelor economice este oportuna din motiv ca evoluatia lor in timp are loc nu intr-o directie oarecare, ci mai degraba in spirala. Un alt argument in favoarea studierii istoriei doctrinelor economice este si faptul ca tezaurul de cunostinte economice, acumulate pe parcursul mai multor secole, trebuie mereu regindit si analizat nu numai de pe pozitiile unei sau altei epoci, ci si pornind de la interesele, specificul si obiectivele urmarite de poporul respectiv.Obiectul de studiu al istoriei doctrinelor economice sunt ideile economice, teoriile economice, gindirea economica, doctrinele economice, curentele economice.-gindirea economice- cuprinde celelalte notiuni econ;-ideile economice- formulate sute si mii;-teoriile economice- mai putine;-doctrinele economice- 24 in total, neoliberalism, neomonetarism, neokeynesism, neoinstitutionalism;-curentele economice- liberalismul economic, dirijismul, socialismul.2. Sistemul teoriilor economice. Interesele fortelor socialeDoctrina economica contrituie un sistem de teorii econ care armonizeaza intre ele, avind in centru o ideie principala si sustinind interesele unor forte sociale determinante.Potrivit opiniei economistului roman Ivanciu Nicolae-Valeanu O doctrina este in acceptiunea actuala, un ansamblu coerent si bine structurat de teorii, insotite de masuri prin care sa influenteze societatea si economia de o maniera corespunzatoare cerntelor de progres, percepute prin prisma intereselor unor forte determinante.De aici diversitatea doctrinelor si opozitia dintre ele ca expresie a deosebirilor de interese ale gruparilor de oameni din care este alcatuita societatea.3. Doctrine economice si gindirea economicaDoctr econ au aparut mai tirziu decit gindirea economica. Astfel, putem vorbi cu aproximare despre doctr econ ale lui Platon si Aristotel. Bine cunoscutii teoreticieni ai istoriei econ, francezii Ch. Gide si Ch. Rist in celebra lor istorie a doctrinelor econ cu fiziocratii. Cei mai multi dintre specialisti insa considera ca deja in cazul mercantilistilor se poate vorbi despre o doctrina econ in sensul actual al cuvintului.4. Conceptiile economice ale vechilor indieni Principala particularitate a vechii civilizatii indiene consta in divizarea societatii in caste: brahman, csatria, vaisa si sudra. Reprezentantii primelor trei caste aveau misiunea de a aduna avere, imbogatirea fiind considerata nu numai o fapta laudabila, ci si o datorie sfinta. Avutia unora si saracia altora constituie deci fie o recompensa, fie o pedeapsa pentru virtutile sau pacatele savirsite in viata precedenta.Inteleptii indieni ajung la concluzia ca marimea valorii unui produs oarecare este determinata de nr de zile cheltuite la crearea lui.Statul urma sa-si organizeze astfel activitatea incit veniturile sa fie mai mari decit cheltuielile.5. Doctrina elitei in opera lui Platon si AristotelIn ceea ce priveste doctr econ, Platon ajunge la concl ca cea mai nerationala si stricata forma de cirmuire a statului este democtratia.Diviziunea muncii: Platon vb despre diviziunea naturala a muncii, producatorul, specializindu-se confectioneaza bunurile materiale mai usor si mai repede, intr-o cantitate mai mare si de o calitate mai buna.Rolul statului in economie: Platon apara ideie unui amestec insemnat al statului in viata econ. Statul va promova o politica protectionista, interzicind exportul acelor marfuri de care are nevoie societatea si punind obstacole in calea importului produselor care nu sint strict necesare pt o viata moderata.Proprietatea: Platon cere suprimarea propr private si inlocuirea ei cu propr colectiva.Aristotel era si el un adept al amestecului statui in economie.Economia domestica si hrematistica: Bogatia are 2 forme: bunurile necesare satisfacerii nevoilor de toate virstele si alta acumularea de bani. Econ domestica arta de a obtine bunurile necesare satisf nevoilor rationale si firesti. Hrematistica schimbul economic in scopul acumularii bogatiei sub forma de bani.Legea sterilitatii schimbului: In procesul schimbului de marfuri marimea avutiei nu poate spori.Legea dominatiei si supunerii: Intre sclavi si patronii lor exista o diviziune naturala a muncii: primii sunt predestinati de natura pt indepl muncilor grele, pe cind nobilii urm sa indepl fn de conducere si de control.6. Ideile economice ale in Biblie. Canonistii medievaliCondamnarea bogatiei si a inegalitatii de avere: Biblia ii considera pe toti oamenii egali in fata lui Dumnezeu si ia apararea celor mai saraci, dragostea de bani este radacina tuturor relelor.Proprietatea: Biblia nu cere direct inlocuirea propr private cu cea colectiva, desi propr privata este considerata a fi piedica principala in calea desavirsirii spirituale a omului. Renuntarea la proprietate este strict benevola.Munca, o datorie sfinta: Potrivit Bibliei toti sunt chemati sa lucreze, fie bogati, fie saraci. Apar ideile: Cel ce nu vrea sa lucreze sa nu manince si Iesi-va omul la lucrul sau si la lucrarea sa pina seara.7. Doctrina justitiei canoniste. Propritatea. Teoria pretului just si a salariului just.La temelia doctrinei justitiei sociale se afla principiul crestin al dreptatii comutative, potrivit ei orice drept implica si o obligatie.Potrivit opiniei lui Toma dAquino, viata economica nu poate fi separata de principiile moralei crestine. Anume din aceasta prisma sunt analizate asemenea categorii econ ca proprietatea, pretul, dobinda, salariul.Proprietatea: Celebrul teolog sustine ca proprietarul suprem al tuturor unurilor este Dumnezeu. In acelasi timp el admite existenta propr private, doar cu conditia ca aceasta sa fie folosita pentru binele intregii societati: a) bunurile sunt mai bine administrate; b) ordinea e mai perfecta; c) pacea este mai asigurata.Teoriile pretului just si salariului just: Canonistii considerau ca marimea pretului nu trebuie sa fie determ de jocul liber al cererii si ofertei. Pornind de la principiile echitatii in societate, pretul trebuie sa aiba o marime fixa. Potrivit opiniei lui Toma dAquino, pretul just exista atunci cind marimea lui se stabileste in dependenta de cantitatea de munca cheltuita pt producerea marfii si de situatia sociala si materiala a producatorului.O ideie asemanatoare se afla si la temelia salariului just, potrivit careia lucratorul trebuie sa obtina contra muncii sale o suma de bani ce i-ar permite sa traiasca, el si familia sa, la nivelul pozitiei pe care o ocupa in societate8. Caracterul aparitiei si afirmarii mercantilismului. Transformari politice sociale. Marile descoperiri geografice.Mercantilismul ca teorie si politica econ apare intr-o perioada cind o lume rurala si mestesugareasca este inlocuita cu o lume comerciala si manufacturiera, cind in locul principatelor feudale, slabe si farimitate, apar state nationale unificate si puternice, care pina la urma cistiga lupta cu biserica pt prerogativele de autoritate suprema.La originea acestor transformari de afla Renaserea si Reforma.Alti doi factori importanti care au conditionat aparitia mercantilismui au fost marile descoperiri geografice si revolutia intelectuala si morala.9. Revolutia intelectuala si morala.Renasterea filozofiei si artei antice inseamna o redescoperire a naturii, a vietii, a spiritului de libertate, a bucuriei de a trai, de a pacatui, de a prospera. Bogatia inceteaza a mai fi condamnata, iar viata terestra nu mai este considerata a fi doar o etapa de pregatire spirituala pentru viata vesnica de dupa moarte.10. Mercantilismul ca teorie si practica. Politica economica. Mercantilismul deosebirii nationale.Principalele trasaturi ale mercantilismui ca teorie si practica sunt:a) considerarea banilor drept esenta a bogatiei;b) analiza aproape in exclusivitate a sferei circulatiei marfurilor;c) promovarea unei politici economice externe active in scopul stabilirii unei balante monetare;d) incurajarea dezvolarii industrei nationale, stimularea importului de materie prima si a exportului de produse manufacturiere.Plasind in centrul doctrinei sale politica economica a statului, mercantilistii justifica interventia masiva a statului in economie, indemnindu-l sa procedeze in relatiile cu alte state asemeni unui negustor intreprinzator, abil si norocos, care isi va ruina concurentii si ii va invinge. Statul are misiunea de a asigura o balanta monetara activa prin instituirea puncrelor vamale, stabilirea taxelor vamale si incurajarea producerii marfurilor pentru export.Mercantilismul s-a instaurat in Spania merc timpuriu sau bullionist, Franta merc industrialist francez si Anglia merc comercial englez.11. Conditiile aparitiei si etapele dezvoltarii liberalismului economic. Necesitatea libertatilor economice. Etapele dezvoltarii liberalismui.Liberalismul econ a cunoscut in evolutia sa 3 etape principale: a) liberalismul economic clasic (scoala fiziocrata), b) neoclasicii sau marginalistii (scoala elvetiana, austriaca si engleza), c) neoliberalii (scoala de la Freiburg si Chicago).Pe masura imbunatatirii situatiei materiale, burghezia nu mai simte nevoia conducerii statului si nu mai are nevoie de sprijinul acestuia. Ea doreste o independenta deplina, un neamestec absolut in afacerile ei. Burghezia doreste aplicarea ideilor libertatii personale, a unor ordini naturale perfecte si in viata economica. Realizarea acestor deziderate da nastere liberalismului economic.12. Scoala fiziocratica. Quesnay. Doctrina fiziocratica. Primatul agriculturii. Produsul net.Fiziocratii au fost primii care isi ziceau economisti. Ei au fondat prima scoala a liberalismului economic, tot ei au supus criticii ideile mercantiliste, au demonstrat ca izvorul avutiei este productia materiala si nu sfera comertului , au lasat un sir de concepte cum ar fi: ideia ordinii naturale, legile economice obiective, produsul net, clasele sociale, etc.Cei mai de seama reprezentanti ai scolii fiziocrate au fost Francois Quesnay, marchizul de Mirabeau, Dupont de Nemours.Fiziocratii afirma ca izvorul bogatiei este agricultura, singurul domeniu de activitate unde se creeaza surplus de bunuri materiale, numit produs net. Acest exedent era conceput ca o diferenta intre productia obtinuta si cheltuielile efectuate. Ei sustineau ca produsul net este un dar al naturii.

13. Conceptia Laisser Faire. Legile economice. Diviziunea societatii in clase.Concepta laisser faire era una din tezele de baza a fiziocratilor care spune ca in activitatea economica, indivizii trebuie lasati sa procedeze asa cum gasesc ei de cuviinta, fara a fi strimtorati de catre stat.Fiziocratii erau teisti, ei sustineau ca Dumnezeu a stabilit ordinea naturala si legile ce guverneaza activitatea econ. Aceste legi reglementeaza toate aspectele vietii economice.Fiziocratii au fost primii care au analizat fenomenele econ in termeni de clase sociale. Quesnay afirma ca aceste clase sint: a) clasa producatorilor (agricultorii) care prin munca lor scot din pamint venitul global, o parte insusind-o ca recompensa a muncii depuse, cealalta parte cedind-o propr funciari; b) clasa proprietarilor care sunt nobilii care dispun de produsul net; c) casa sterila, in care sunt inclusi toti ceilalti cetateni, adica meseriasii, negustorii, profesorii, etc.14. Reactii sociale si nationale fata de liberalismul economic clasic.Ideile liberalilor clasici au favorizat o dezv econ fara precedent. Prin incurajarea interesului personal si a goanei dupa profit, autorii clasici au creat conditii aproape ideale atit pentru stimularea cresterii productiei, cit si pt imbunatatirea calitatii marfurilor fabricate.Din punct de vedere teoretic, reactiile nationale fata de liberalismul clasic poarta un caracter partial in sensul ca erau puse sub semnul intrebarii, sau erau considerate gresite doar anumite concepte ale liberalismului econ. Aceasta reactie urmarea apararea intereselor unor state tinere, cum erau atunci, in primul rind SUA, Germania si Japonia.15. Nationalism si protectionism economic: Friedrich List.Patria protectionismului economic se considera a fi Germania. Astfel nemtii dau prioritate intereselor colective si nationale. Dupa batalia de Waterloo a fost ridicata blocada continentala, Germania s-a pomenit inundata de produsele manufacturiere engleze, mai ieftine si mai calitative, iar industria germana inabusita de cea engleza. Se impunea anularea restrictiilor vamale intre statele germane si protejarea pietei interne impotriva invaziei marfurilor straine. Se cerea si o justificare teoretica a acestei politici, misiune ce i-a revenit lui Friedrich List.List organizeaza o asociatie a comerciantilor si industriasilor germani, ce avea drept scop, lichidarea barierelor vamale si protejarea pietei unificate impotriva invaziei marfurilor engleze. Lucrarea sa principala intitulata Sistem national de economie politica este compusa din 4 parti: istoria, teoria, sistemele economice si politica economica.16. Teoria fortelor productive ale naturii.Argumentul principal in favoarea protectionismului consta in faptul ca doar protectionismul creeaza conditiile necesare pt dezv fortelor de productie ale fiecarei natiuni. Prin fortele productive, List subintelege un amestec de elemente eterogee cum ar fi: resursele naturale, stiinta si tehnica, legislatia, nivelul de cultura al populatiei, moravurile, unitatea nationala, etc. List afirma ca nu valorile create, nu bunurile materiale constituie averea, ci fortele productive constituie aceasta masura.17. Politica comerciala si efortul patriotic.Tari sarace, lipsite de putere si aproape barbare, au devenit imperii foarte bogate si puternice numai datorita politicii lor comerciale intelepte, iar altele, care cunoscusera epoca de stralucire nationala, au ajuns sa-si piarda din importanta pt ca nu au urmat o astfel de politica comerciala; s-a vazut chiar si cazuri cind unele natiuni si-au pierdut independenta si chiar existenta lor politica, tocmai pentru ca regimul lor comercial nu a facilitat dezvoltarea si consolidarea nationalitatii lor proprii.Daca o natiune relativ inapoiata tinde sa le ajunga pe cele avansate, ea trebuie sa dea dovada de un insemnat efort patriotic si de spirit de sacrificiu. Deaceea consumatorii urmeaza sa cumpere marfurile nationale, chiar daca sunt mai necalitative si mai scumpe decit marfurile straine.18. Teoria socialista reactie a muncii contra capitalului.Doctrina socialista se compune di cel putin 4 scoli infratite: a) scoala socialismului idealist socialismul utopic; b) marxismul socialismul stiintific; c) scoala marxista; d) leninismul.In linii mari, esenta doctrinei econ socialiste se reduce la condamnarea capitalismului, in primul rind a temeliei lui economice proprietatea privata si inlocuirea si prin propr colectiva. Opus in mai toate problemele principale liberalismului clasic, socialismul reclama inlocuirea liberei initiative prin actiunea colectivului sau a statului.19. Ideile economice ale autorilor socialismului utopic.Scoala idealista a aparut in Franta si s-a manifestat in 2 forme: Socialismul productivist: Saint-Simon considera ca viitoarea societate se va intemeia pe marea industrie, care va coopera strins cu stiinta si se va dezvolta in mod planificat. Toti membrii societatii sunt obligati sa munceasca, intrucit repartitia bunurilor se va face dupa munca.Socialismul asociationist: Charles Fourier considera ca societatea va ajunge si la o etapa numita armonie, in cadrul careaia oamenii voe trai si vor munci in cadrul unor asociatii falangstere formate din cite 1500-2000 de barbati si femei. Repartizarea veniturilor se va face in dependenta de factorii capital, munca si talent. Capitalului urma sa i se administreze 4/12 din venitul total, muncii 5/12 si talentului 4/12.

20. Romantismul economic: Sismondi si Proudhon.Sismondi si Proudhon au criticat violent capitalismul si doctrina liberalismui clasic, opind pentru un socialism specific, mic-burghez, in care rolul hotaritor urma sa apartina micilor producatori.Sismondi vine in apararea micilor producatori si critica libera concurenta. El incearca sa orienteze economia politica in directia intereselor omului muncii, in special ale micului producator. Considera ca libera concurenta este radacina tuturor relelor deoarece duce la imbogatirea unora pe socoteala altora.Proudhon critica proprietatea privata spunind ca aceasta este un furt, mai apoi insa a afirmat ca propr inseamna libertate insa pina nu provoaca daune societatii. El a incercat sa aplice in viata unele din ideile socialismului utopic, adica sa creeze o banca populara, numita banca de schimb care sa acorde credit fara dobinda.21. Dedublarea lui Marx: om de stiinta si promotor al ideologiei comuniste.Atunci cind vorbim despre viata si opera fondatorului doctrinei socialismului stiintific trebuie sa tinem cont de faptul ca exista cel putin doi Marx. Primul este revolutionarul Marx, astazi condamnat de toti acei care aplicindu-i intr-un mod sau altul doctrina, au esuat. Cel de-al doilea este omul de stiinta Marx, care a lansat o noua paradigma in istoria gindirii economice, omul care a fost unul dintre cai trei mari economisti ai tuturor timpurilor, care sint Smith, Marx si Keynes.22. Trasaturile definitorii ale doctrinei economice marxiste.Marx sustine ca studierea faptelor economice trebuie sa se infaptuiasca intr-un context mai larg, precedindu-se la o analiza globala a societatii, a evolutiei ei. Conceptia marxista este a ordinii sociale, economia se face prin oameni, prin vointa si dorinta lor, de aceea legile care o dirijeaza nu pot fi vesnice, ele se modifica mereu in decursul istoriei. La temelia doctrinei marxiste stau 3 concepte fundamentale: valoarea, plusvaloarea si acumularea capitalului.Valoarea repr timpul socialmente necesar pentru productia unui anumit lucru. Plusvaloarea repr rezultatul muncii, neplatit muncitorilor care vine in miinile proprietarului. Acumularea capitalului repr transformarea plusvalorii in valoare.23. Geneza neoclasicismului (marginalismului).La temelia neoclasicismului se afla citeva directii noi de cercetare stiintifica si anume: a) a utilitatii marginale; b) a echilibrului economic, general si partial; c) comportamentul subiectiv al ag econ.In centrul activitatii practice nu se mai afla problema acumularii capitalui ci si problema desfacerii marfurilor. Intrucit dezv economiei depinde tot mai mult de procesul vinzare-cumparare, are loc si o deplasare a preocuparilor teoreticienilor din domeniul productiei in cel al circulatiei, al comportamentului agentilor econ, in special al consumatorilor. Un alt factor al aparitiei marginalismului a fost concurenta intre agentii economici.24. Continutul revolutiei marginaliste.Revolutia marginalista apara virtutile liberalismului economic, intr-o epoca in care acesta era atacat din toate partile, de a argumenta mai temeinic astfel de principii-cheie cum ar fi individualismul, libera concurenta, hedonismul si de a revizui unele teze teoretice depasite la acea ora. Neoclasicii au orientat gindirea economica spre domenii noi de investigare, cum ar fi psiologia ag econ, raritatea, ech economic.25. Scoala austriaca. Teoria utilitatii marginale. Carl Menger si Eugen Bohm-Bawerk.Neoclasicii, renovind temelia metodologica a clasicilor, introduc in circuitul stiintific econ un sir de elemente de analiza preluate din psihologie si din matematica. Teoria utilitatii marginale: valoarea unui bun este determinata de utilitatea lui marginala, adica cea mai putin importanta.Intemeietorul scolii austriace este Carl Menger, dar figura centrala al acestei scoli este Eugen Bohm-Bawerk. Menger a declansat in Austria revolutia marginalista prin lucrarea sa Fundamentele economiei politice. Bohm-Bawerk considera teoria valoare-munca inconsistenta.26. Scoala de la Laussane si teoria echilibrului general. Leon Walras.Scoala de la Laussane a fost fondata de Leon Walras, temele centrale dezvoltate de scoala sint: teoria valoare-utilitate, modelul concurentei pure si perfecte, utilizarea matematicii in economie, teoria ech general, logica economiei pure.Teoria echilibrului general vizeaza proportionalitatea intre produse, servicii, capitaluri si venituri in cadrul intregii economii. Ech general se stabileste pe 3 piete principale: a produselor, a serviciilor si a capitalului. Leon Walras considerind econ politica drept o parte componenta a stiintei sociale, o imparte in 3 discipline: economia politica pura, economia politica aplicata si economia politica sociala.27. Scoala de la Cambridge. Alfred Marshall.Scoala de Cambridge a fost ultima stralucire a liberalismului, aceasta scoala s-a impus prin apropierea de probl reale ale functionarii economiei, in special ale intreprinderii. Aceasta se face vestita si prin trasarea unei punti intre teoria neoclasica si cea clasica.Alfred Marshall a fost fondatorul si reprezentantul cel mai de seama al scolii de la Cambridge, el face o sinteza a teoriilor lansate de marginalisti si le aseaza intr-un sistem bine-pus la punct. Apoi efectueaza o sinteza a principalelor teorii ale clasicilor cu cele a marginalistilor.

28. Ortodoxie si eterodoxie in stiinta economica.Doctrine ortodoxe au revenit liberalismul clasic, neoclasicismului si marxista. Cea mai renumita doctrina eterodoxa este cea a institutionalistilor nord-americani. Citr priveste scoala germana, ea este considerata drept precursor al institutionalismului.Eterodoxia const o reactie partiala din partea intelectualitatii si a micii burghezii la ideile clasicilor si neoclasicilor cu apologetica facuta de ei liberei concurente si diferentierii de avere, intreprinzatorului si propr private. Sustinind economia de piata, eterodocsii scot in relief un sir de lacune si limite ale acesteia si incearca, cu ajutorul statului, sa le aplaneze.29. Un precursor al institutionalismui scoala istorica germana.Scoala istorica germana a savorsit o revolutie in stiinta economica, respingind metoda deductiva a economistilor clasici si inlocuind-o cu metoda istorica a comparatiei.Desi a intrat in istorie ca scoala germana, ea a avut adepti si in alte tari, in primul rind in Anglia si Franta.De notat ca scoala istorica nu a introdus nici un concept teoretic nou, specificul ei constituind in folosirea unor noi principii metodologice la analiza fenomenelor economice.30. Evolutia institutionalismui american. Thorstein Veblen.In evolutia sa, institutionalismul a trecut prin trei etape. Primelor patru decenii ale sec XX le corespunde asa-numitul institionalismul negativist, sau protestar. Reprezentantii primei etape Veblen, Commons si Mitchell, au pus accentul pe critica capitalismului si liberalismui economic.Imediat dupa razboi, prin operele lui Clark si Berle incepe a doua etapa in evolutia institutionalismului. Ea se caracterizeaza prin schimbarea accentului de la critica capitalismui la inaintarea diferitelor propuneri cu privire la perfectionarea lui.Etapa a treia incepe pe la mijl anilor 60-70 si se distinge prin largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. Teoreticianul acestei perioade este Galbraith.Thorstein Veblen a avut curajul sa-i atace pe cei bogati invinuindu-i de parazitism, escrocherii si jaf. Astfel isi cistiga si faima de copil teribil al stiintei economice americane.31. Scoala sociologica franceza. Francois Perroux si teoria economiei dominante.Aparitia scolii sociologice franceze a fost conditionata de un sir de particularitati ale gindirii econ franceze, precum si de instoria Frantei. Atunci, incurajind pe toate caile dezv manufacturilor, statul a creat un insemnat sector public, de existenta caruia economistii trebuiau sa tina mereu seama. Aportul principal al lui Francois Perroux la dezv stiintei despre economie consta in fundamentarea multilaterala a teoriei inegalitatii raporturilor de forte intre agentii economici, intre sectoare, regiuni si tari, numita de obicei efectul de dominatie.Fenomenul dominatiei adinceste diferenta dintre tarile bogate si sarace, dominatia fiind o influenta ireversibila a celui mai puternic, mai bogat asupra celui mai slab si mai sarac.32. Neoinstitutionalismul. John Galbraith.Neoinstitutionalismul a investigat spatii mai putin studiate de doctrinele traditionale, fie ele liberaliste sau dirijiste. El constituie o reactie partiala a intelectualilor si micii burghezii fata de unele idei ale clasicilor si neoclasicilor, precum si fata de unele neajunsuri ale econ de piata.John Galbraith, cel mai de seama reprezentant al neoinst, sustine ca marile intreprinderi nu mai pot conta pe o reglementare spontana a econ prin intermediul pietei, de accea statul trebuie sa-si asume si functia de planificare a economiei.Galbraith este un sustinator al teoriei determinismului tehnologic, potrivit careia cauza principala a transformarilor din societate sunt schimbarile in stiinta si tehica.33. Geneza dirijismului economic. John Keynes si opera sa Teoria generala.Dirijismul econ a aparut odata cu complicarea mecanismului de fn a econ, cu cresterea instabilitatii ei, insusi regimul capitalist parea sa dea faliment sub povara imposibilitatii de a face fata crizelor, somajului, inflatiei.John Keynes efectueaza o analiza in ansamblu a econ de piata, scriind opera Teoria generala a folosirii bratelor de munca, dobinzii si banilor. Keynes a pus temelia doctrinei capitalismului organizat, realizind una din cele mai importante revolutii in gindirea economica. 34. Trasaturile principale ale sistemului teoretic Keynesist.Principalele izvoare teoretice din care s-a inspirat Keynes au fost lucrarile mercantilistilor, precum si celebrul Eseu asupra principiului populatiei al lui T. Malthus.Keynes respinge conceptia ordinii naturale afirmind ca dezechilibrele econ au loc din cauza preferintelor indivizilor, avind lor inclinatia spre lichiditati si spre economii. Keynes schimba ordinea prioritatilor, in fruntea lor el plaseaza socialul, cit si stabilitatea politica. Pe planul al doilea este plasata economia, si pe locul trei moneda si finantele.Keynes studiaza si problema somajului, si afirma ca acesta nu const un rau absolut, pina la un punct anumit fiind chir benefic, stimulindu-i pe oameni sa lucreze mai bine si afirma ca nu exista nici un fel de mecanisme care ar garanta ocuparea completa a bratelor de munca.

35. Modelul teoretic Keynesist.Modelul teoretic Keynesist se bazeaza pe schema:Nivelul cererii de consum, nivelul cererii de investitii nivelul cererii globale nivelul productiei nivelul folosirii bratelor de munca.Keynes afirma ca nivelul ocuparii bratelor de munca depinde de cererea efectiva de marfuri. Reducerea nivelului consumului mics cererea globala, aceasta se soldeaza cu scaderea vol productiei, ceea ce conditioneaza in mod inevitabil cresterea somajului.Rolul decisiv in modelul Keynesian ii revine investitiilor, care const elementul cel mai instabil in economie. Oamenii in loc sa-si investeasca banii si sa obtina un beneficiu oarecare ei prefera sa-i cheltuie. Keynes sustine ca investitiile pot fi stimulate prin ieftinirea banilor, lucru reglementat de catre stat.36. Politica economica preconizata de John Keynes.Dupa Keynes, statul trebuie sa intervina in cele mai diferite domenii ale economiei, principale fiind stimularea consumului si investitiilor.In scopul stimularii cererii globale, el propune marirea investitiilor publice. Stimularea invest private urma sa se realiz prin intermediul ratei dobinzii. In scopul incurajarii inclinatiei spre consum, keynes propune promovarea unei politici de sporire a cons de stat si de redistribuire a veniturilor. Propune introducerea impozitului progresiv pe venit.Una din scopurile politicii monetare promovate de Keynes a fost mentinerea ratei dobinzii la cel mai scazut nivel posibil, ceea ce poate contribui la sporirea cant de bani aflati in circulatie. Aceasta insa a dus la instaurarea inflatiei.37. Caracteristica generala a neokeynesismului, specificul lui in diferite tari.Neokeynesistii au acordat o atentie prioritara analizei productiei, factor care contribuie in cea mai mare masura la sporirea venitului national. Ei insa urmareau ritmurile stabile de crest econ si optau pt un amestec sistematic si direct. Au acordat o atente deosebita factorului timp, elaborind teoria si practica crest econ.Neokeynesismul american s-a afirmat cel mai mult in domeniu pol econ. Instr principal de influenta se considerau ch publice.Neokeynes francez mizeaza pe planificarea directiei economiei, aceasta asigurind nu numai mentinerea ech general si a ritmurilor inalte de dezv ci si schimbarea structurii econ in directia dorita.38. Sinteza microeconomiei neoclasice si a macroeconomiei keynesiste. Poul SamuelsonAutorii sintezei se pronunta in favoarea unei interv a stat in econ, mai ales pt ocrotirea sanatatii, invatatmint, ind de prelucr a deseurilor dar si in alte domenii cum ar fi de ex fixarea salariului minimal. Sinteza neoclasica const o imbinare a microeconomice neoclasice cu analiza macroeconomica keynesiana, o combinare a virtutilor econ de piata cu avantajul dirijismului capitalist. Deci, const o contopire a doctrinelor keynesismului si neoclasicismului.Poul Samuelson are contributii importante in astfel de domenii ca teoria consumului, comertului international, finantele publice, rolul statului in econ, salariul, etc. Adept inflacarat al folosirii matematicii in analiza econ, reuseste sa repr in formule matem un sir de legi fundamentale ale econ de piata.39. Postkeynesismul. Stingistii de la Cambridge. Joan Robinson.Postkeynesistii incearca sa reabiliteze ideea unei interventii insemnate a statului in economie. Directiile principale ale investigatiilor lor fiind: a) analiza dinamicii dezv econ, b) determ rolului repartitiei si fn econ de piata, c)analiza rolului banilor in econ contemporana, d)respingerea microanalizei neoclasice bazate pe modelele abstractiilor subiective a preturilor si veniturilor. Ei au respins teoria valoare-utilitate si productivitatii marginale a factorilor de productie si au revenit la teoria valoare-utilitate.Stingistii de la Cambridge au fost: Joan Robinson, G L Schackle, Nicolas Kaldor si Pierro Sraffa.Joan Robinson este considerata autoarea teoriei concurentei imperfecte, care potrivit ei const neajunsul cel mai insemnat al sist econ capitalist. 40. Neokeynesismul macroeconomic: aportul lui Wassily Leontieff. - Pag 17941. Esenta neoliberalismului si deosebirea lui de liberalismul clasic. - Pag 181 si 18342. Neoliberalismul scolii de la Freiburg. - Pag 184 si 18543. Conceptia lui Friedrich Hayek despre economia de piata si statul de drept. - Pag 18944. Monetarismul nord-american. Milton Friedman. - Monetarismul repr un microcurent neoliberal, format din mai ulte scoli. Pag 191 si 19045. Teoria economiei bazata pe oferta. - Pag 19346. Particularitatile formarii si dezvoltarii gindirii economice la romani. - Pag 195-19647. Ideile mercantiliste ale lui Dimitrie Cantemir si particularitatile fiziocratismului lui Nicolae Balcescu. - Pag 202-203 si 205-206-20748. Conceptiile economice ale lui Virgil Madgearu. - Pag 218-21949. Doctrina economica a lui Mihail Manoilescu o teorie a invingerii subdezvoltarii. - Pag 221