Exist\ o re]et\ de via]\, pentru criz\. Pe vremeacând Nea Nicu nu prea f\cea rating la [tiri, ca `nzilele noastre, un om putea aspira la un apartament,o ma[in\ [i un televizor color. Apartamentul `l primeade la stat, colorul `l a[tepta câ]iva ani, pentru ma[in\trebuia s\ strâng\ bani. Se spunea, despre cei maieconomi, c\ m\nânc\ doar iaurt, ca s\ poat\ punebani de-o parte. ”}i-ai luat Dacie? Din câte iaurturi?”.Dup\ trei ani de criz\, iaurtul a devenit iar o solu]ie,`n special pentru cei care pleac\ diminea]a la serviciu[i se `ntorc spre sear\ acas\. Masa `n ora[ cost\ preamult, sau este periculoas\ pentru s\n\tate (shaormacu Salmonella, hamburger cu colesterol etc.). S\spunem c\ po]i g\si un prânz decent cu 15 lei, dac\nu la[i bacc[i[ [i nu ceri ap\ mineral\. În loc de cola,`]i fierbi un ceai, la birou. Cu dou\ iaurturi, din celebune, cu fructe, o chifl\ [i un m\r, rezult\ o economiede 10 lei pe zi, adic\ 200 de lei pe lun\, numai dinprânz. {i a[a suntem supraponderali. Faci [ieconomie, [i siluet\. La ce ar mai putea renun]aomul, `n vreme de criz\? Cele mai nes\n\toase [iscumpe sunt ]ig\rile. E drept c\ medicamentele carete ajut\ s\ te la[i de fumat cost\ 50 de lei lunar, darpui de-o parte 400 de lei. Câ[tigi, deci, 350 de lei pelun\ (iar, dup\ primele dou\ luni, po]i renun]a la

pastile) [i scapi de dou\ sau trei forme de cancer. Benzina `i cost\ pe cei din capital\ minim 400 de

lei lunar, doar ca s\ ajung\ de la slujb\ lasupermarket. Televiziunile recomand\ m\car 30 deminute de mi[care pe zi. Dac\ po]i ajunge, pe jos, laserviciu, `n 15-20 de minute, te-ai scos. Dac\ nu,mergi doar cu autobuzul, [i tot vei face câ]ivakilometri pân\ `n sta]ie, apoi de acas\ la pia]\ (maimulte drumuri, dac\ mergi f\r\ ma[in\ lacump\r\turi).

Unde se mai duc banii? La mall. A[a c\ nu artrebui s\ mai intri acolo. Studiile arat\ c\ un clientlas\ `n jur de 75 de lei la o intrare la mall. Filme,cump\r\turi, pizza: bani cheltui]i, deci stress, a douazi, calorii `n plus [i agita]ie `ntr-un mediu artificial.De ce s\ nu ie[i `n parc, care e gratis, sau la p\dure,c\ tot ai economisit benzina, `n timpul s\pt\mânii? Oplimbare al\turi de cineva drag, un drum cu bicicletasau o or\ de alergat câinele, `n aer liber, sunt multmai s\n\toase decât s\ stai `ntr-o cabin\ de prob\ [is\ ron]\i floricele, cu mult\ sare. La un film pe care `lpo]i vedea gratis, acas\, peste câteva luni. Mai nou,citeam c\ unii pensionari `ntreprinz\tori din New Yorks-au oferit s\ scoat\ `n parc copii vecinilor, pe cevam\run]i[. Au un motiv s\ ias\ din cas\ [i se bucur\c\ primesc bani, `n loc s\ cheltuie pentru distrac]ie.

Nu spun c\ e bun\ criza, doar `ncerc s\ g\sesc [iceva pozitiv, dup\ un an care nu prea ne-a oferitmotive de optimism. A[a c\ v\ amintesc versurile uneimelodii cântate de Frank Sinatra: ”The moon belongsto everyone/ The best things in life, they're free

Stars belong to everyone / They cling there foryou and for me”. Luna apar]ine tuturor, stelelesclipesc acolo sus [i pentru tine [i pentru mine.Lucrurile bune din via]\ nu cost\ nimic.

La mul]i ani, 2012!

3

Dr. Val Vâlcu Director Editorial

Barometrul s\n\t\]iiCincisecretepentru a dep\[icriza

Editor: Pharma Net SolutionsAdresa: Str. Cuza Vod\, nr. 130, bl. 1A, sc 1, ap 7, sector 4, Bucure[tiTel/fax: 021.330.18.69E-mail: office@doctorulmeu.comDirector Editorial: Dr. Val VâlcuDirector general: Cristin TocanSecretar de redac]ie: Luciana P\uneColectivul [tiin]ific: Dr. Farm. Ovidiu Bojor,Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi,Prof. univ. dr. Mircea Beuran, Dr. MihaelaLeventer, Dr. Iulia Dogaru Redactori: Oana Radu, AlexandraConstantin, Gabriel Olaru

Not\ copyright: Drepturile de autor pentru articole [i fotografii apar]in S.C. Pharma Net Solutions SRL.. R\spunderea pentru con]inutul [ioriginalitatea articolelor publicate apar]ine în totalitate autorilor. Reproducereaoric\rui material scris sau ilustrativ din aceast\ publica]ie, utilizarea `n cadrulserviciilor on-line sau internet, multiplicarea pe CD-ROM, DVD-ROM, exportul[i difuzarea `n str\in\tate sunt permise doar cu acordul scris al editorului.Produsele medicamentoase prezentate în actuala revistã pot fi utilizatenumai cu acordul medicului sau farmacistului.

Publica]ie auditat\ (ianuarie-iunie 2011)

Revista Doctorul Meu este membr\ a Biroului Românde Audit al Tirajelor (BRAT)

Foto: SHUTTERSTOCK Distribu]ie cabinete: GTS SOLUTIONDistribu]ie vânzare: HIPARION, HACHETTE Consultan]\ management: TOCRIS CONSULTING Tiraj: 50.000 exemplare (40.000 exemplare gratuite [i 10.000 pentru vânzare)ISSN: 2065 - 1473Urm\toarea apari]ie:Februarie 2012

Laptele este hrana normal\ a copilului

4

Maternitate

Nu exist\ suficiente cuvinte pentru a spune cât mai ap\sat acest

lucru. Asta trebuie s\ m\nânce un nou n\scut: lapte matern! Nu exist\

nici o formul\ de lapte care m\car s\ se apropie de laptele pe care `l

produce corpul mamei. Laptele mamei are toate vitaminele, mineralele [i

alte elemente nutri]ionale de care are nevoie corpul copilului, inclusiv

unele care nu au putut fi identificate `n laborator [i care nu au `nc\ nume!

Laptele mamei se schimb\ permanent `n timpul mesei, al zilei [i al anului

pentru a se adapta schimb\rilor delicate ale nevoilor copilului. Celulele vii

care sunt unice `n laptele mamei opresc sau `ncetinesc dezvoltarea

microbilor [i virusurilor, ceea ce ajut\ sistemul imunitar incomplet

dezvoltat al copilului. De exemplu, exist\ ni[te substan]e numite interferon

[i interleukine care sunt puternici agen]i antiinfec]io[i. Cei care din motive

de s\n\tate au nevoie de ele pl\tesc sume enorme pentru a le ob]ine.

Laptele mamei le furnizeaz\ gratis. Câteva pic\turi de lapte, puse `n ochii

copilului pot vindeca o infec]ie u[oar\. Laptele mamei poate gr\bi

vindecarea unor probleme ale pielii, este centrul de s\n\tate al copilului.

Sânul mamei, centrul de s\n\tate al copiluluiUnul dintre principalele avantaje pe care le ofer\ al\ptarea estede a v\ vedea crescând copilul fericit [i s\n\tos, [tiind c\ i-a]idat cel mai bun lucru pe care i l-a]i fi putut da: laptele de mam\.

Health and NutritionConsultantUNICEF Româniawww.unicef.ro

Dr. Anemona Munteanu,

Pe m\sur\ ce se apropie ziua na[terii, p\rin]ii devinca ni[te p\s\ri care preg\tesc ”cuibul”. Mama, tata,bunicii `ncep s\ se uite la h\inu]e, c\di]\, mas\ de`nf\[at. Unii se bucur\ c\ pot cump\ra toate acelelucruri dr\gu]e care le plac. Al]ii se `ntristeaz\ c\ nu [i lepot permite. Realitatea este c\ pentru copil toate acestelucruri nu au nici o importan]\. Cel mai important lucrude care are nevoie sunt bra]ele mamei sale, acesta esteadev\ratul s\u ”cuib”. La sânul ei este primul loc undecopilul caut\ c\ldur\, siguran]\, confort, iubire [i evidenthran\. Oricât de dr\gu]e ar fi hainele [i decorul, copilul

va aprecia cel mai mult modul `n care corpul mamei `lva proteja [i hr\ni. Dar al\ptarea `nseamn\ mult maimult decât un mod de a hr\ni copilul, este calea deexprimare natural\ a maternit\]ii. {i atunci vine`ntrebarea fireasc\ de ce nu e `ntotdeauna u[or [inatural? Este posibil ca `nainte de sarcin\ sau `n timpulacesteia mama s\ fi auzit despre experien]e dure alerudelor (mam\, bunic\, sor\) sau ale prietenelor. Vesteacea bun\ e c\ `n materie de al\ptare, [tiinta descoper\`n fiecare zi ceva nou [i c\, `n acela[i timp fiecare cuplumam\-copil este diferit.

De ce s\ al\ptez?

Motivele de a al\pta,din cap sau din inim\

O mam\ poate dori s\ al\pteze

pentru c\ [tie c\ acest lucru este cel

mai bun pentru copilul ei, c\ `l ajut\ s\

`[i ating\ poten]ialul maxim [i c\ `n

acela[i timp protejeaz\ [i s\n\tatea

mamei. O alt\ mam\ poate dori s\

al\pteze pentru c\ asta simte c\ trebuie

s\ fac\; fiecare mam\ `[i g\se[te

propriul drum pentru a fi mai aproape

de copiii ei. Indiferent dac\ motivele de

a al\pta sunt ale ra]iunii sau ale inimii,

al\ptarea este cel mai bun lucru pentru

mam\. {i `n mod absolut [i pentru

copil.

6

Farmacia Naturii

Se recomand\ un siroppreparat dup\ urm\toareaformul\: Rp. Decoct dinr\d\cin\ [i rizomide deCiubo]ica cucului 6 g/180 mlap\; decoct de r\d\cin\ deLemn dulce (Radix Liquiritiae)5g/ 120 ml ap\; infuzie dinfructe de Anason 5 g/100 mlap\. Dup\ filtrare se vorad\uga 200 g zah\r brunsau miere poliflor\ [i se maifierbe 5 minute. Siropulob]inut se p\streaz\ lafrigider. Adul]ii vor lua lafiecare or\ 2 linguri din sirop,

copiii `ntre 2-5 ani de 3 oripe zi câte o linguri]\, iar ceitrecu]i de vârsta de 6 ani, de3 ori pe zi câte o lingur\.

O alt\ formul\recomandat\ pentrupropriet\]ile ei expectorante [iemoliente este urm\toarea:flori de Nalb\ mare, flori detei, flori de lumân\ric\ (FloresVerbasci), frunze de Podbal [ifrunze de P\tl\gin\. Amestec`n p\r]i egale. Infuzia seprepar\ dintr-o lingur\amestec de plante la o can\cu ap\, `ndulcit\ cu miere.

Dr. farmacist Ovidiu Bojor

Tratamentul afec]iunilor din sezonul rece: R|CEALA {I GRIPAÎn num\rul trecut am prezentat m\surile preventive pentru celedou\ afec]iuni specifice sezonului rece.

Deoarece `n timpul simptomelor ap\rute `ntimpul acestor afec]iuni sau imediat dup\faza acut\ pot ap\rea recidive a unor

afec]iuni cronice ale aparatului respirator, pentrutratamentul acestora putem apela la tratamente naturale.

Men]ion\m c\ recidivele apar `n special la persoanele `nvârst\, la copiii [i la adul]ii cu imunitate sc\zut\. Suntnumeroase re]ete din “Farmacia naturii“, care pot fipreparate `n orice c\min. Dintre acestea am selectatcâteva.

Tusea nu este oafec]iune, ci unsimptom a diferitelorafec]iuni respiratorii,reprezentând un actreflex produs deiritarea mucoaselorrespiratorii.

Tratamentul estediferen]iat: `n primafaz\, cea iritativ\,

seac\, se recomand\ urm\toarea formul\:Rp. Petale de mac ro[u 30 p\r]i; Rostopasc\10 p; Talpa gâ[tii (Herba Leonuri) 40 p.;fructe de Anason 20p. Infuzia se prepar\dintr-o lingur\ amestec de plante la o can\cu ap\: se beau la fiecare 2 ore 3 linguri]eajungându-se la maxim 2 c\ni pe zi. La copiii`ntre 2-10 ani, dozele vor fi pe jum\tate.Infuzia se poate `ndulci cu miere.

Tratamentul tusei

Când tusea devine“productiv\“, cu secre]iiabundente, se recurge laplante cu ac]iuneexpectorant\, emolient\ [iantibacterian\.

Tratamentul conven]ional se bazeaz\ pe antibiotice [ichimioterapice, care `ns\ trebuie utilizate timp cât mai scurt.Toate aceste produse nu au o ac]iune antiviral\.

Exist\ [i extracte din plante sau substan]e pure precisdozate: codeina, cofeina, digitalice, corfilina, dar care seadministreaz\ numai sub supraveghere medical\.

Fitoterapia tradi]ional\ sau modern\ recomand\ infuziidecocturi sau siropuri din: flori de soc, flori de tei, flori deciubo]ica cucului, lumân\rica, nalba mare, p\tl\gin\, lichen depiatr\, s\pun\ri]a, lemn dulce, etc. Extern ne recomand\ f\in\de mu[tar sau hrean ras sub form\ de comprese.

În bronhopneumopatii

8

Imunitate

GRIPA, O PROBLEM| DE S|N|TATEPUBLIC|

În România, `n ultimii 2 ani, cazurile de grip\ au cunoscut o cre[tere semnificativ\, conformdatelor relevate de c\tre Centrul Na]ional de Supraveghere [i Control al Bolilor Transmisibiledin cadrul Institutului Na]ional de S\n\tate Public\ (https://www.insp.gov.ro).

Institutul Na]ional de S\n\tate Public\

Dac\ pân\ `n anul 2009 num\rul cazurilor clinice de grip\ `nregistrate `ntr-un sezon era de ordinulsutelor, acesta a ajuns de ordinul miilor `n sezonul 2010-2011. În sezonul 2007-2008 au fost`nregistrate 539 de cazuri de `mboln\viri cu virus gripal, iar `n sezonul 2008 - 2009, 895 decazuri. În timpul pandemiei din 2009 (pandemia de grip\ cu noua tulpin\ de virus gripal AH1N1)s-au `nregistrat 7.008 cazuri de `mboln\viri, iar `n sezonul urm\tor, 2010-2011, au fost identificate6.464 de cazuri.

G,,Gripa reprezint\ o grav\problem\ de s\n\tatepublic\, iar atunci cândpacien]ii dezvolt\complica]ii este necesar\spitalizarea. Conformestim\rilor OMS, `ntre 5 [i15% din popula]ie esteafectat\ de infec]ii aletractului respirator superior`n timpul epidemiilor degrip\ anuale, boala gripal\afectând persoanele deorice vârst\.”, a declaratDr. Adriana Pistol, Directoral Centrului Na]ional deSupraveghere [i Control alBolilor Transmisibile.

În sezonul 2010-2011, cel mai mare num\r de cazuri de grip\spitalizate a fost `nregistrat la grupa de vârsta 30-64 ani (44 % din totalulbolnavilor cu grip\ interna]i). În timpul pandemiei din 2009, au fost`nregistrate 122 de decese `n cazul persoanelor la care s-a confirmat`mboln\virea cu virusul gripal, iar `n sezonul 2010-2011 au fost `nregistrate38 de decese, majoritatea survenind la persoanele cu vârsta cuprins\ `ntre30 [i 64 ani [i care prezentau factori de risc asocia]i (obezitate, bolipulmonare cronice, diabet zaharat, sarcin\).

În sezonul 2010-2011, la nivelul `ntregii popula]ii a României, s-aconstatat o sc\dere considerabil\ a num\rului persoanelor care s-auvaccinat antigripal (5,6% fa]\ de 30% cât prevede Grupul de LucruEuropean pentru Grip\), cele mai bune acoperiri vaccinale `nregistrându-sela personalul medical (63,9%) [i la persoanele vârstnice (19,1% fa]\ de 75%cât prevede OMS). Astfel, num\rul persoanelor vaccinate antigripal`nregistrate `n sezonul trecut, `n ]ara noastr\, este cu mult sub recomand\rileOrganiza]iei Mondiale a S\n\t\]ii.

Adul]ii nevaccina]i, cei mai afecta]i

Imunitate

9

Atitudinile, percep]iile [i comportamentul românilor fa]\ de gripa sezonier\, s\n\tate `n general [i vaccinare

Românii obi[nuiesc s\ mearg\ la medic doaratunci „când nu mai pot”, iar majoritatea pun accentpe tratarea bolii, de cele mai multe ori prin auto-medica]ie. Preven]ia nu se reg\se[te `ntre atitudinileconstante ale românilor, vis-à-vis de starea de s\n\tate,excep]ie f\când doar p\rin]ii, ace[tia demonstrând oabordare proactiv\ `n ce prive[te starea de s\n\tate acopiilor lor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziilestudiului calitativ realizat de compania de cercertare depia]\ GfK România, `n perioada 2 – 9 august 2011.

Pentru români, medicul de familie r\mâneprincipala surs\ de informare sigur\ [i specializat\,atunci când au nevoie de o recomandare `n contextulpreven]iei unei boli. În acela[i timp, reclamele TV,prietenii, sfaturile venite din partea farmacistului, r\mânsurse puternice de informare pentru to]i cei care ajungla un moment dat s\ se confrunte cu o boal\contagioas\, cum este, de exemplu, gripa sezonier\.Chiar [i a[a, pe fondul lipsei de informare, româniiobi[nuiesc s\ se trateze singuri, f\r\ s\ cear\ sfatulunui medic.

Românii consider\ gripa “o r\ceal\ mai grav\”, nefiind con[tien]i de gradul ridicat de contagiozitate [ide posibilitatea apari]iei complica]iilor sau chiar a decesului. Chiar [i cei care [tiu c\ `n trecut pandemiilede grip\ au f\cut ravagii, cel mai frecvent, opteaz\ pentru un tratament “dup\ ureche”, administrându-[isinguri combina]ii de medicamente. Aspirina [i antibioticele sunt medicamente pe care românii le iaufrecvent atunci când au grip\, ne[tiind c\ exist\ contraindica]ii `n acest sens. Tratamentele [i remediilenaturiste, leacurile b\be[ti [i tradi]ionale sunt `nc\ la moda pentru mul]i dintre români.

Pentru a prevenipe cât posibiltransmiterea

gripei, românii spun c\[tiu ce trebuie s\ fac\: s\`[i acopere gura [i nasulcu un [erve]el atuncicând tu[esc sau str\nut\[i s\ se spele des pemâini. Percep]ia general\despre vaccinuri reflect\faptul c\ pentru mul]i dinromâni acesteareprezint\ `nc\ un mister.

„Vaccinarea antigripal\ este singura metod\ de preven]ie activ\. Cu to]ii realiz\m opreven]ie la nivel bazal prin alimenta]ie, `mbr\c\minte, evitarea contactului cu persoaneinfectate, `ns\, pentru a preveni efectiv boala, trebuie ca organismul s\ se apere`mpotriva bolii, iar acest lucru este posibil doar prin vaccinare antigripal\. Vaccinarea`mpotriva gripei ofer\ o protec]ie de aproximativ 70-90% `mpotriva manifest\rii clinicea bolii `n rândul adul]ilor s\n\to[i cu vârsta cuprins\ `ntre 18 [i 59 de ani.”, a declaratConf. Dr. Monica Luminos, medic pediatru specialist boli infec]ioase.

Organizatia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS) recomand\ vaccinareaantigripal\ pentru persoane cu vârsta cuprins\ `ntre 6 luni [i 64 deani [i care sunt `n eviden]\ cu afec]iuni medicale cronice pulmonare,cardiovasculare, metabolice, renale, sau cu imunodeficien]e, toatepersoanele cu vârsta peste 65 de ani, gravidele, medicii, cadrelesanitare medii [i personalul auxiliar, atât din spitale cât [i din unit\]ilesanitare ambulatorii, inclusiv salaria]i ai institu]iilor de ocrotire (copiisau b\trâni) [i ai unit\]ilor de bolnavi cronici. (http://www.who.int )

Sezon ~n popula]ia general\ Persoane peste 65 ani Cadre medicale

2007-2008 16,6 % 52.6% 89.4%2008-2009 14,6% 49,4% 97,8%

2009-2010 (vaccin sezonier)5,2%

28,5%au intrat la grupele

de risc cu vaccin pandemic

2009-2010 (vaccin pandemic)8,0%

nu au intrat la grupele de risc cu vaccin pandemic 51,0%

2010-2011 5,6% 19.1% 63,9%

10

Advertorial

Ieder\ medicinal\ `mpotriva tusei Iarna nu vine doar cu fulgi de z\pad\ ca-n pove[ti, ci [icu r\celile de sezon, `nso]ite de o simptomatologie pecât de diferit\, pe atât de sup\r\toare.

Tusea reprezint\ un mecanism de ap\rare al organismului. Este unsimptom, `n cadrul unei boli. Poate s\ apar\ `n r\celi, grip\, alergii,astm, bron[ite, pneumonii, sinuzite, bron[iectazii, tumori, reflux gastro –esofagian, expunere la fum, aer poluat, `n tumori, dup\ administrareaunor medicamente.

Tusea, o problem\ medical\

Iedera folosit\ din antichitate

3 efecte binef\c\toare

Dr. Anda Irinel Podar

În form\ medicinal\, saponinele din frunzele de ieder\ac]ioneaz\ asupra tractului respirator `n urm\toarele 3moduri; ele au:

efect mucolitic: mucusul vâscos care se g\se[te `nbronhii este lichefiat.

efect de calmare a tusei: deoarece mucusul a fostlichefiat, poate fi eliminat de cili [i treptat, tusea secalmeaz\. Senza]ia de tuse dispare.

efect spasmolitic: datorit\ diminu\rii senza]iei de tuse,musculatura bronhiilor se relaxeaz\ iar tusea se calmeaz\.

Preparatele din ieder\ pot fifolosite `n combina]ie cu oricemedicament. Ele con]insubstan]\ activ\ natural\ (extractuscat din frunze de ieder\). Suntdisponibile `n forme specifice deadministrare, atât pentru copii,cât [i pentru adul]i. Toateformele de administrare suntfoarte bine tolerate.

Iedera medicinal\, prezent\ sub form\ de extractuscat `n medicamente, este utilizat\ `n tratamentulafec]iunilor pulmonare obstructive acute [i cronicecaracterizate prin hipersecre]ia unui mucus vâscos [ituse. Chiar [i Hippocrate, "p\rintele medicinei" (460 -aprox. 375 `.e.n.), a contibuit la popularizareaiederei. Totu[i, de abia `n secolul XIX, [ansa a f\cut ca

un medic din sudul Fran]ei s\ observe c\ la copiiicare consumau laptele din vase confec]ionate dinlemn de ieder\, tusea era inexistent\. Medicul aconsiderat c\ substan]ele con]inute de ieder\ trec `nlapte [i astfel ac]ioneaz\ `mpotriva tusei.

În prezent, eficacitatea iederei `mpotriva tuseieste dovedit\ [tiin]ific. Con]ine componente activedenumite “saponine”, care se g\sesc `n special `nfrunze.

Din p\cate, nu totdeauna acord\m acestuisimptom importan]a cuvenit\. Tusea reprezint\ oproblem\ medical\, care trebuie tratat\ cuseriozitate `nc\ de la `nceput, `n contextul bolii `n carea ap\rut. În caz contrar, aceasta se poate agrava.

Exist\ tendin]a de a administra prea repedetratament antibiotic, ceea ce nu este indicat `n cazurinecomplicate. Tusea beneficiaz\ [i de produse cusubstan]\ activ\ natural\. Putem folosi resurselenaturale pentru sus]inerea tratamentului tusei.

12

Sezon

medic primar MG, competen]\ acupunctur\ [i homeopatie,CMI Dr. Liana Com[a, tel 0723481650

Dr. Liana Com[a,

Medicina complementar\ `n sezonul virozelor

Odat\ cu schimbarea sezoanelor [i trecerea de latoamn\ la iarn\, o serie de factori meteo `[imodific\ caracteristicile (temperatur\, umiditate,vânt, presiune atmosferic\), favorizând apari]iaunui conflict `ntre for]ele de ap\rare aleorganismului [i agresivitatea acestor factori meteocare duc la sc\derea rezisten]ei organismului.

Date fiind aceste fapte este important s\ lu\m anumite m\suri de preven]ie din timp pentruperioadele de risc [i s\ nu a[tept\m pân\ când mecanismele de ap\rare ale organismului suntdep\[ite, s\ consult\m un medic care s\ ne preg\teasc\ pentru a face fa]\ acestor modific\ri.

Se [tie c\ gripa este o boal\ contagioas\ carese transmite foarte repede, direct, pe calea aerului,prin pic\turi de saliv\ (pic\turi Pflugge) care ser\spândesc mai ales `n timpul str\nutului sau tuseisau indirect prin obiecte proasp\t contaminate cusecre]ii. Dup\ o perioad\ scurt\ de la intrarea `ncontact cu virusul apar str\nutul, l\crimarea,durerile musculare, oboseala, durerile de cap,febra, tusea, etc.

Cei care au un organism cu imunitate bun\ vortrece destul de u[or peste acest episod. Cei cuimunitate deficitar\, vârste `naintate, boli cronice,etc, vor prezenta, `n general, o form\ agravat\ aacestei boli, uneori cu complica]ii destul de severe,ceea ce impune prezentarea la medic pentruindividualizarea m\surilor `n func]ie de fiecarepacient.

Grip\ de la un str\nut

Imunitatea dat\ de grip\ este pentruaproximativ un an de zile, fiindspecific\ doar pentru virusul care aprodus boal\.

Antibioticele nu sunt eficiente `ninfec]ii virale, ele având eventualefect doar asupra suprainfec]iilorbacteriene [i a complica]iilor.

Vaccinarea este eficient\ ca m\sur\de preven]ie doar pentru tipul devirus care este con]inut de vaccin,dar se [tie c\ apar foarte u[ormuta]ii genetice ale virusurilor,vaccinul nemaiconferind protec]ie `nacest caz.

14

Remediile homeopate sunt de un real folospentru c\ ele sunt foarte specifice, fiindadministrate `n func]ie de caracteristiciletabloului clinic. Cunoscute [i eficiente suntOscillococcinum, Guna Flu, Guna React,Citomix, Gelsenium, etc. Ca [i suplimentealimentare vitamina C, comprimate sau Acerolasau extract de Acerola, 10 ml de dou\ ori pe zi,zinc (30 mg / zi), extract de semin]e degrapefruit, betacaroten (25000 UI pe zi),Echinaccea suc (10 ml de dou\ ori pe zi) saucapsule.

Atât preven]ia cât [i tratamentul gripei necomplicate pot fi efectuate cu ajutorul medicineicomplementare, respectiv acupunctur\, homeopatia, apiterapia, fitoterapie. Toate aceste terapiiinduc stimularea mecanismelor naturale de ap\rare ale organismului, cre[terea imunit\]ii,stimularea mecanismelor de dezintoxicare, de cre[tere a rezisten]ei generale pentru o recuperarecât mai rapid\ [i reducerea disconfortului. Dac\ `ns\ gripa s-a instalat, putem uza de o serie deproduse, de un regim igieno-dietetic corespunz\tor, [i obligatoriu de repaos la pat.

O mân\ de ajutor alternativ

Ceaiurile (infuzii [i decocturi) de salcie (2linguri]e de coaj\ la 250 ml ap\), cimbru,mu[e]el, Aloe Vera gel, de ghimbir, etc suntindicate. Extractul de salcie mai poate fi g\sit [isub form\ de capsule White Willow (aspirinanatural\) cu efect de sc\dere a febrei [iantiinflamator. Produsele apifitoterapice suntfrecvent recomandate, de exemplu: propolis,miere, l\pti[or de matc\, cu un efect fortifiant [iantibacterian. Ginsengul, Garlicul [i Goldean SealRoot au un efect tonifiant. Eficiente sunt b\ilefierbin]i [i saun\ care au rolul de a cre[tetemperatura corpului [i de a activa circula]ia, [tiutfiind faptul c\ temperaturile `nalte inactiveaz\virusul.

În perioada acut\ avem nevoie de oalimenta]ie bogat\ `n lichide (1-2 litri pe zi) subform\ de supe calde, ceaiuri tonice, sucuri defructe [i legume, `n general cu rol de hidratare [ialcalinizare. Se mai recomand\ compoturile,usturoiul (2 c\]ei, de 3 ori pe zi). Dup\ câteva zilese reia treptat alimenta]ia cu alimente u[ordigerabile cum ar fi supe [i creme de zarzavat,pireuri de legume, salate, orez brun, iaurt, chefir,pentru a reface flora intestinal\. Se vor evitaprodusele rafinate [i procesate, zah\rul [iprodusele pasteurizate (deoarece ele cresc secre]iade mucus), alcoolul, tutunul, produsele pe baz\de cofein\, deoarece inhib\ absorb]ia de fier [izinc, mezeluri, afum\turi, pr\jeli, gr\simi, etc.

Supe calde, ceaiuri fierbin]i

Vitamin\ C [i zinc

Propolis, miere, l\pti[or de matc\

Acupunctura este o alt\ metod\ pe care oputem folosi `n aceste `mprejur\ri deoarece ea arerolul de a tonifia organele afectate, astfel eleputând 'riposta' eficient, are rolul de a echilibradin punct de vedere energetic organismul [i de astimula imunitatea corpului. Dac\ starea general\sau febra nu se amelioreaz\ dup\ 4-5 zile detratament sau apar complica]ii se impuneprezentarea la medic pentru completareatratamentului `n func]ie de simptomatologie.

Reechilibrare energetic\prin acupunctur\

Sezon

Importator [i distribuitor: GTS Solution SRL Str. Nicolae Roşu, Nr. 24, Sector 3, BucureştiTel/fax: +40 21 256 00 95, www.gotosolution.com, email: comenzi@gotosolution.com

Sezon

16

Medic primar boli interne [i alergologieCentrul Medical Romclinic

Dr. Poliana Leru Bolile alergice reprezint\ o patologie cu cre[tere alarmant\ `nultimele decenii, de aceea se consider\ ca asist\m la oadev\rat\ „epidemie’’ a lumii moderne, `n special `nsociet\]ile dezvoltate.

1 din 4 europeni sufer\de alergie [i nu [tie!

Ce sunt?Ce sunt?

Alergiile sunt rezultatul unui r\spuns imunologic anormal al

unor persoane la contactul cu factori de mediu, care se pot

g\si `n aerul respirat, alimente, medicamente, substan]e

chimice cu care venim `n contact, veninul unor insecte, etc.

Un sfert din popula]iaeuropean\,alergic\

Frecven]a crescut\ abolilor alergice pare a filegat\ de stilul de via]\modern [i occidental, iarpredispozi]ia `nn\scut\ de aface boli alergice se nume[teatopie.

Se apreciaz\ c\aproximativ un sfert dinpopula]ia Europei va face unanumit tip de alergie la unmoment dat `n cursul vie]ii [i,de cele mai multe ori,acestea nu sunt recunoscutela timp. Fie simptomele suntinterpretate gre[it, fie suntignorate ca simpleindispozi]ii [i astfel alergiilepot evolua sau se potcomplica [i afecta via]amultor oameni.

Rinita alergic\ persistent\este produs\ cel maifrecvent de acarienii dinpraful de cas\, mucegaiurisau p\rul animalelor decompanie.

Tipuri de alergiiAlergiile reprezint\ afec]iuni care

se pot manifesta `n toate anotimpurile,cu anumite caracteristici sezonierelegate de predominan]a unor alergene[i a unor forme clinice de boal\. Celemai frecvente tipuri de alergiirespiratorii sunt: rinita alergic\sezonier\ [i persistent\, astmul bron[ic,rinosinuzita cronic\, otita medie, caresunt rezultatul sensibiliz\rii la alergeneprecum: polenul unor plante

alergenice, p\rul de animale, acarieniidin praful de cas\, diverse mucegaiuri.Alte forme de alergii sunt urticaria,dermatita atopic\ [i de contact,angioedemul, [i anafilaxia, acesteaputând fi produse de componenteleunor alimente (lapte, ou\, pe[te, fructede mare, c\p[uni, alune, etc), veninulunor insecte (albina, viespe, p\ianjen),medicamente, dar [i anumite substan]echimice.

Rinita alergic\ Este cea mai frecvent\ alergie respiratorie, care afecteaz\ `n medie 24% din

popula]ia Europei. Simptomele bolii includ str\nutul, congestia [i obstruc]ia nazal\,pruritul nazal [i ocular. Acestea pot ap\rea intermitent, cu caracter sezonier, fiinddeterminate de polenul arborilor, ierburilor [i buruienilor. Rinita sau rino-conjunctivitasezonier\ se mai nume[te [i boala sau febra fânului.

În sezonul rece, toamna [i iarna, `ntâlnim frecvent acutizareaalergiilor respiratorii, `n special a rinitelor alergice [i a astmuluibron[ic, care pot fi produse de polenurile unor plante s\lbatice

sau buruieni, cum este pelinul sau de mucegaiuri. Concentra]iaacestora cre[te `n condi]ii de umiditate, vânt sau furtun\. Deasemenea, deoarece cre[te timpul petrecut `n spa]ii `nchise, cre[te [iexpunerea la unele alergene de interior, cum sunt acarienii [i p\rulanimalelor de companie ( `n special pisici, roz\toare, câini).

17

În ceea ce prive[te alergiile respiratorii ale copiilor `ntimpul sezonului rece, acestea sunt `n special rinite,rinosinuzite [i declan[area sau agravarea astmului bronsic,care se pot confunda sau complica cu unele virozerespiratorii. Factorii favorizan]i ai alergiilor sunt cre[tereatimpului petrecut `n spa]ii `nchise, mai pu]in aerisite,`nc\lzirea excesiv\ sau varia]iile de temperatur\, contactul cuanimalele de companie [i cu mucegaiurile de interior. Atuncicând func]ioneaz\ caloriferele, cre[te emana]ia de substan]etoxice degajate din mobila l\cuit\, din covoarele pr\fuite saudin mochetele tratate cu substan]e chimice, ceea ce duce ladeclan[area alergiilor la copii.

În cazul copiilor alergici, pentru a evita declan[areasimptomelor, este recomandabil s\ se aeriseasc\ frecventcamera de joac\ [i s\ se men]in\ o temperatur\ potrivit\ `nlocuin]\, s\ se `nlocuiasc\ mochetele [i paturile de lân\ cuparchet sau gresie u[or lavabile, eventual s\ se utilizeze huseantiacarieni [i aspiratoare cu ap\. Nu trebuie oprit copilul s\fac\ sport, dar efortul fizic `n aer liber trebuie s\ fie gradat,adecvat vârstei [i nu `n zilele geroase.

Frigul agraveaz\ alergiileExpunerea la frig poate induce sau agrava [i diferite

forme de alergii cutanate, cum este urticaria la frig, carese manifest\ prin apari]ia unor leziuni caracteristice pezonele de piele expuse la frig sau prin agravarea altorafec]iuni cutanate. Frigul scade rezisten]a organismului `nspecial fa]\ de infec]iile virale, care pot agrava alergiilerespiratorii preexistente sau pot `ntârzia diagnosticulacestora. Consultarea medicului este foarte important\ `nob]inerea de informa]ii despre alergie, despre

medicamentele disponibile [i despre modul `n care pute]icontrola mediul. Practic, exist\ trei tipuri de tratamentpentru bolile alergice: controlul mediului, medicamentelecare trateaz\ simptomele (`n special antihistaminice [ipreparate cortizonice) [i imunoterapia alergenic\. Primelemodalit\]i de a v\ ajuta singuri s\ v\ sim]i]i mai binesunt adaptarea, atât a stilului de via]\, cât [i a mediuluiastfel `ncât s\ se evite sau s\ se reduc\ expunerea laalergene.

Adeseori se pot confunda manifest\rilealergiilor de tip respirator cu cele ale virozelorrespiratorii, numite `n limbajul curent r\celi.

4Simptomele persist\ mai mult de 7-10 zile, carereprezint\ durata obi[nuit\ a unei r\celi saureapar dup\ o aparent\ vindecare

4Simptomele sunt mult mai severe `ntr-un anumitloc sau anotimp, [i mai pu]in severe `n altele

4Rinoreea [i secre]iile mucoase sunt clare [iabundente

4Predomin\ pruritul nazal [i /sau ocular4Simptomele se instaleaz\ treptat, incluzând accese

de str\nut, prurit ocular, nazal sau faringian4De obicei, lipsesc febra, durerile musculare [i

starea de r\u general

Cum recunoa[tem rinitaalergic\:

„R\ceala” [i alergia au simptomecomune, ceea ce poate facedificil\ diferen]ierea celor dou\afec]iuni.

Vizita la medic este foarte important\ pentru stabilireaunui diagnostic, pentru depistarea cauzelor, cât [i pentrualegerea celui mai adecvat tratament. Evaluareaalergologic\ este complex\, implic\ un istoric detaliat alsimptomelor [i al celorlalte probleme de s\n\tate [istabilirea unui plan de investiga]ii specifice, pentruidentificarea alergenelor responsabile.

Alergiile la copii

Cum recunoa[temvirozele respiratorii:4Febr\, dureri musculare, stare de r\u general [i

durere `n gât4În mod obi[nuit, simptomele se remit dup\ 7 zile4Rinoreea [i secre]iile mucoase devin mai

consistente [i cap\t\ o culoare g\lbuie4Pruritul ocular, nazal [i otic este minim.

Sezon

18

Sezon

Cât de important este s\ ne vaccin\m

Medic Primar Medicin\ General\ –Medicin\ de FamilieCentrul Medical Academicawww.academica-medical.ro

Dr. Gabriela P\[escu,

Gripa este o infec]ie respiratorie cu afectare general\ cu apari]ie sporadic\, epidemic\ saupandemic\ dat\ de virusul gripal.

Exist\ trei tipuri de virusuri gripale: tipul A - cel mai agresiv, implicat`n epidemii [i pandemii, tipul B - implicat `n infec]ii locale [i tipul C -cel mai pu]in agresiv. Fiecare tip con]ine mai multe subtipuri datorit\unui aspect particular ce ]ine de structura virusului gripal [i anumeADN viral care este compus din 8 fragmente care se pot combina `nfoarte multe moduri de unde [i diversitatea structural\ [i antigenic\.

Sursa de infec]ie o

reprezint\ omul bolnav

cu forma agresiv\ de

boal\ sau/[i cu forma

inaparent\. Modalitatea de

transmitere este aerian\ prin

pic\turile Pfluge (pic\turi de

lichid `nc\rcate cu virusuri ce

se exteriorizeaz\ din faringele

sau nasul bolnavului `n timpul

acceselor de tuse sau `n

timpul str\nutului).

Receptivitatea este general\,

formele de boal\ variaz\ de

la forme u[oare pân\ la

forme cu agravare rapid\ [i

evolu]ie fulminant\ spre

exitus, iar imunitatea dup\

vaccinare este scurt\: de

aproximativ 6 luni.

Tabloul clinic este dominat de alterarea st\rii generale cu febr\ mare (peste

38 grade Celsius), frisoane, mialgii (dureri musculare), artralgii (dureri articulare),

dureri oculare (la presiunea [i la mi[c\rile globilor oculari), cu catar oculo-nazal ,

tuse seac\ iritativ\ epuizant\, cefalee frontal\, somnolen]\ sau agita]ie.

Cum se manifest\?

Complica]iiCea mai de temut este pneumonia gripal\ cu evolu]ie dramatic\ de cele mai multe

ori rapid progresiv\ spre exitus prin insuficien]a respiratorie acut\ greu de tratat [i

de monitorizat. Alte complica]ii ]in de grefarea pe terenul viral de suprainfec]ii

bacteriene cu apari]ia de traheite, bron[ite, bron[iolite, meningoencefalite.

În formele u[oare [i comune tratarea se poate face prin izolarea

pacientului la domiciliu, `n camere bine aerisite [i ventilate, umidificate, sub

tratament simptomatic [i suportiv cu antipiretice (paracetamol), doze mari de

vitamina C , antiseptice orale, descongestionante nazale, mucolitice.

Tratamentul antibiotic nu se utilizeaz\ decât `n caz de suprainfec]ie bacterian\

[tiut fiind faptul c\ antibioticele nu au eficacitate `n cazul virusurilor. Ca

tratament etiologic se dau medicamente antivirale (amantadina [i

rimantadina).

Tratament

Efectele secundare pot fi locale sau sistemice,

de regul\ sunt reduse ca intensitate [i foarte rare.

Cele locale sunt: ro[ea]\ [i durere sau/[i indurare

la nivelul inject\rii. Cele sistemice sunt mult mai

rare: nevralgii, parestezii, oboseal\, dureri de cap,

transpira]ii, tremur\turi, dureri musculare sau

articulare, febr\. În cazuri foarte rare pot ap\rea

reac]ii alergice grave sau afect\ri ale sistemului

nervos central.

Singura metoda de profilaxie specific\ o

reprezint\ vaccinarea anual\ antigripal\. Profilaxia

nespecific\ se face prin metode de cre[tere a

imunit\]ii: alimenta]ie bogat\ `n fructe [i legume,

mi[carea `n aer liber, evitarea contactului cu

persoane bolnave, evitarea aglomera]iilor etc.

Profilaxia

Organiza]ia Mondial\ a S\n\t\]ii (OMS)

stabile[te `n fiecare an trei tipuri de tulpini de

virusuri care vor forma structura unui vaccin

adecvat pentru fiecare emisfer\ `n parte (nord [i

sud) ca fiind tulpinile cu cea mai mare probabilitate

de a circula `n sezonul rece din acel an.

Cine stabile[te schema de vaccinare INE

Perioada optim\ de vaccinare este la `nceputul

sezonului rece (lunile octombrie [i noiembrie), cu

cât mai devreme cu atât mai bine, deoarece din

momentul vaccin\rii imunitatea apare la

aproximativ 2 s\pt\mâni prin anticorpi protectori

specifici.

Perioada de vaccinare

Perioada de protec]ie este de 6

luni [i se poate prelungi pân\ la

12 luni.

Efecte secundare

20

Ortopedie

Odat\ cu sc\derea temperaturilor [i apari]ianinsorilor, re`ncepe sezonul fracturilor, acesteaocupând un loc de frunte printre accidenteleproduse `n timp de iarn\.

Clinica I Ortopedie - TraumatologieSpital Clinic Colentina, Bucure[ti021/3173245, int. 5558, 5513e-mail: ortoped@mvniculescu.ro

Conf. univ. dr. Marius Niculescu,

Fracturile la „ghetu[”

Î În România, trotuarele din ora[e

ajung iarna adev\rate patinoare,

acoperite cu ghea]\ [i z\pad\.

Spitalele sunt asaltate de mii de

oameni care ajung `n sec]iile de

Ortopedie [i Traumatologie cu mâini

sau picioare rupte, dup\ ce au

alunecat pe ghea]a sau pe z\pada

b\t\torit\ [i au c\zut.

Victimele sunt mai ales persoane

`n vârst\, care din cauza fragilit\]ii

oaselor [i a tonusului muscular sc\zut

sunt mult mai predispuse la fracturi.

Traumatismele membrelor pot avea drept consecin]\ producerea

entorselor, a luxa]iilor, sau chiar a fracturilor, atunci când accidentul este

mai grav.

Entorsele sunt cele mai u[oare afec]iuni, apar prin for]area articula]iei

[i constau `n `ntinderea ligamentelor. În caz de entors\, pacientul trebuie

s\ imobilizeze articula]ia afectat\ cu o gheat\ `nalt\ (`n entorsa de glezn\,

de ex.) [i s\ nu mai calce pe picior. Consultul medical [i radiografia sunt

obligatorii pentru a preciza diagnosticul.

Luxa]iile reprezint\ probleme mai grave, ele fiind `nso]ite de

deplasarea oaselor `n articula]ie [i de rupturi de ligamente. {i `n acest caz,

imobilizarea zonei afectate [i aplicarea de ghea]\ sunt singurele gesturi pe

care persoana accidentat\ le poate face `naintea vizitei la medic.

Fractura este ruperea unui os, rupere care poate merge ca gravitate

de la o simpl\ fisur\ (o fractur\ f\r\ deplasarea fragmentelor) pân\ la o

fractur\ cu mare deplasare.

Entors\, luxa]ie, fractur\

În func]ie de locul de ac]iune al factorului traumatizant [i de intensitatea

acestuia, putem vorbi de mai multe tipuri de fracturi: fracturile `nchise, care

produc rupturi numai la nivelul osului, f\r\ a afecta tegumentul [i mu[chii;

fracturile deschise, când leziunea se produce pân\ la nivelul tegumentului;

fracturile directe, care se produc la locul `n care ac]ioneaz\ factorul

traumatizant; fracturile indirecte, care apar ca urmare a unui traumatism ce

intervine `ntr-o alt\ parte a osului.

Cum recunoa[tem o fractur\

Dac\ `n cazurile grave, fracturile sunt

u[or de recunoscut, atunci când exist\

simple fisuri sau când fractura este cu

mic\ deplasare, recunoa[terea fracturii o poate

face numai un medic specialist care dispune de o

aparatur\ adecvat\.

Când se produce un traumatism puternic la

nivelul osului sau al articula]iei, iar cel

accidentat acuz\ dureri puternice [i nu-[i mai

poate folosi membrul afectat, el trebuie s\ fie

transportat de urgen]\ la spital dup\ ce,

dac\ este cazul, `i acorda]i primul ajutor.

Cele mai frecvente fracturi `n acest sezon sunt cele de

pumn, pentru c\ atunci când alunec\, omul are tendin]a

s\ se sprijine `n mân\. În func]ie de gravitatea fracturii de

pumn, pacientul trebuie s\ stea cu mâna `n ghips o lun\

sau chiar o lun\ [i jum\tate. În cazuri mai grave,

tratamentul este chirurgical [i const\ `n stabilizarea fracturii

cu pl\ci special sau bro[e metalice. Deosebit de frecvente

[i de grave sunt fracturile de [old care se produc la

persoanele `n vârst\, pe fondul unei osteoporoze, când

este necesar\ de multe ori implantarea unei endoproteze

de [old. Datorit\ osteoporozei, traumatismele nu trebuie

s\ fie foarte puternice pentru a provoca fractura; uneori,

un simplu pas gre[it poate duce la apari]ia fracturii. În

plus, la b\trâni, fracturile se vindec\ mult mai greu.

Femeile de peste 50 de ani sunt principalele victime ale

c\derilor pe ghea]\, osteoporoza care se instaleaz\ dup\

menopauz\ fiind un factor de risc major.

La tineri predomin\ fracturile de glezn\ (maleolare),

al c\ror tratament curent este `ndeosebi chirurgical, prin

fixarea acestora cu pl\ci [i [uruburi. Avantajul major al

tratamentului chirurgical `n cazul fracturilor membrelor

inferioare, fa]\ de tratamentul cu aparate ghipsate, este

acela ca pacien]ii pot fi mobiliza]i chiar a doua zi de la

opera]ie. Kinetoterapia se `ncepe prin mi[c\ri pasive la

pat, urmate, `n func]ie de evolu]ia postoperatorie, de scurte

plimb\ri cu cadru sau cârje. Timpul necesar refacerii unui

os depinde de vârsta, de starea de s\n\tate, precum [i de

tipul [i de localizarea fracturii; un risc crescut `l prezint\

b\trânii, diabeticii [i cardiacii la care interven]ia

chirurgical\, precum [i vindecarea sunt mai anevoioase.

Primul indicator este durerea care cre[te `n

intensitate `n momentul palp\rii sau deplas\rii. De multe

ori, pacientul este `n imposibilitatea de a folosi membrul

afectat. Unele semne sunt `ns\ vizibile: deformarea

regiunii afectate, tumefac]ia, edemul [i chiar cre[terea

temperaturii locale. Toate cele enumerate pot fi `ns\

semne [i pentru alte tipuri de traumatisme. Ceea ce

certific\ existen]a unei fracturi este mobilitatea anormal\

a osului, perceperea unor excrescente anormale la

palpare, imposibilitatea folosirii con[tiente a membrului

afectat sau `ntreruperea vizibil\ a continuit\]ii osoase.

Pumnul, cel maifrecvent afectat

22

Doctorul lunii

Petre Calistru, fondatorul Centrului de Diagnostic "Dr. Victor Babe["

Centrul de Diagnostic [i Tratament "Dr.Victor Babe[" este strâns legat de numeleprof.dr. Petre Iacob Calistru, `ntrucâtacesta este, de fapt [i de drept, fondatorul[i directorul general al institu]iei sanitare.Având `n spate o vast\ experien]\ atât camedic, cât [i ca manager, medicul a pus`n fa]\ `nainte de toate binele bolnavuluiromân.

"Pentru noi, pacientul nu `nseamn\ numaidurerea, rana, infec]ia, un rezultat nefavorabil lao analiz\, ci chiar el, omul, cu nelini[ti, triste]i,uneori spaime, pe care avem posibilitatea s\ `lajut\m, con[tien]i c\ s\n\tatea nu este totul, dartotul f\r\ s\n\tate nu `nseamn\ nimic", afirmaprof. dr. Petre Calistru.

Petre Calistru a condus spitalul "Dr. VictorBabe[" timp de 13 ani, a fost directorgeneral adjunct la Direc]ia de Asisten]\Medical\ a Ministerului S\n\t\]ii, `nperioada 2000 – 2002 [i pre[edinteleComisiei de Boli Infec]ioase a ColegiuluiMedicilor din România.

A `nfiin]at Funda]ia "Dr. Victor Babe[" `n anul1995 al c\rei pre[edinte este, iar `n anul 1999 acreat un centru modern de diagnostic `n care sepot face investiga]ii `ntr-o serie de specialit\]imedicale [i chirurgicale, cum ar fi: alergologie [iimunologie clinic\, boli infec]ioase [i tropicale,cardiologie, diabet, nutri]ie [i boli metabolice,

dermatologie, endocrinologie, epidemiologie[i imuniz\ri, farmacologie clinic\,gastroenterologie, geriatrie, hematologie,medicin\ intern\, medicina muncii, medicinalegal\, neurologie, oncologie, obstetric\ [iginecologie, oftalmologie, O.R.L., pediatrie,pneumoftiziologie, psihiatrie, reumatologie,urologie.

Este profesor universitar `n cadrulUniversit\]ii de Medicin\ [i Farmacie (UMF)"Carol Davila" Bucure[ti, dar [i pre[edinte alConsiliului de Studii Doctorale al UMF "CarolDavila", `ndrumându-i [i `nv\]ându-i pe al]ii,ceea ce a `nv\]at [i el cândva.

24

Cardiovascular

Dr. Adrian Cacovean, medic specialist chirurgie

cardiovascular\,

www.dr-cacovean-adrian.ro

Opera]ia de varice, `ntre dezam\gire [i speran]\

Dezam\girea `n tratamentul bolii varicoase estedat\ de diferen]a `ntre rezultatul promis de medic[i ceea ce pacientul prime[te, de fapt. Aceastapoate ap\rea fa]\ de un fapt consumat (m-amoperat de varice [i acestea au reap\rut sau `mieste mai r\u dup\ opera]ie) sau fa]\ de o inten]ieblocat\ (vreau s\ m\ operez de varice, dar amauzit c\ se refac [i `mi va fi mai r\u dup\opera]ie).

Ce suntvariceleCe suntvaricele

PontDezam\girea legat\ de opera]iile de varice este un

fapt real care se `ntâmpl\ `n România [i oriunde `n lume!

Situa]ia este evident\ clinic [iconfirmat\ ecografic Doppler. Dinpunct de vedere clinic, stadiul

insuficien]ei venoase este acela[i [i celmai frecvent dup\ opera]ia sau opera]iileanterioare de varice. Iar examinareaecografic\ Doppler eviden]iaz\ o situa]iecomparabil\ cu minciuna unui chirurgcare `]i spune [i te taxeaz\ c\ ]i-a scosapendicul sau colecistul sau hernia dedisc [i `n realitate doar a t\iat pielea saus-a f\cut c\ te-a t\iat la piele (nici nu vezisemnele) [i a l\sat organul pe loc. Estedestul de descurajant\ aceast\constatare, incredibil\ poate pentru cei cenu au tr\it-o [i o realitate pentru ceiopera]i deja de varice.

Adev\rul acesta este punctul de plecare `n relatareace urmeaz\ [i se bazeaz\ pe experien]a autorului, peste50.000 de consulta]ii [i tratamente alopate (ortodoxe),alternative [i complementare, peste 4000 interven]iichirurgicale vasculare (din care peste 1000 de opera]ii devarice prin toate metodele), peste 3000 examin\riecografice Doppler vasculare (din care cel pu]in 1000adresate venelor membrelor inferioare) [i pe cuno[tin]eavansate de prelucrare statistic\ a datelor.

Experien]a `[i spunecuvântul

Varicele sau boala varicoas\ sauvaricele hidrostatice sunt dilat\ri alevenelor superficiale ale membrelorinferioare.

25

Tratament profilactic, cu scop de preven]ie abolii. Acesta poate uneori evita [i cel mai desdoar `ntârzia apari]ia bolii. Tratamentul bolii seaplic\ atunci când avem deja constituitevaricele; aici avem mai multe feluri de a `mp\r]i

tratamentele. Din punct de vedere al vindec\rii,exist\ tratamente care aduc vindecarea [itratamente paliative, care nu rezolv\ boala. Dinpunct de vedere al mecanismului principal princare boala varicoas\ `[i exercit\ efectelenegative fiziopatologice [i leziunileanatomopatologice evolutive pân\ la ulcerulcronic de gamb\, tratamentele se clasific\ `netiologice (adresate cauzei sup\r\rilor) [iadjuvante.

Cardiovascular

Ce este insuficien]avenoas\

Defini]ia autorului a insuficien]eivenoase cronice: neputin]a, sl\biciuneacircula]iei venoase de la nivelulmembrelor inferioare de a-[i `ndeplinirolul, adic\ re`ntoarcerea sângeluivenos din membrele inferioare spreinim\ [i toate consecin]ele anatomice,func]ionale, subiective [i obiectivedeterminate de aceast\ stare de boal\.

Boala varicoas\ are ca substrat undezechilibru `ntre rezisten]a peretelui venos(determinat\ de structura acestuia, condi]ionat\genetic) [i solicit\rile asupra acestuia (prinpresiunea sângelui din venele implicate) `n cursulvie]ii. Când solicitarea `nvinge rezisten]a venelor,apar varicele. Exist\ [i alte cauze care determin\apari]ia varicelor, acestea nefiind obiectul discu]ieide aici.

De ce apar varicele

Tipuri de tratament `n boal\ varicoas\

Toate bolile cauzatoare deinsuficien]\ venoas\ au elementcomun presiunea crescut\ `ntr-unanumit teritoriu drenat de una saumai multe vene care nu-[i factreaba cum trebuie.

Un tratament aplicat unei boli nu `nseamn\vindecarea ei. De exemplu, `n majoritateacazurilor, diagnosticul de hipertensiune arterial\este unul definitiv. Tratamentul hipertensiuniiarteriale esen]iale (este hipertensiunea arterial\pentru care nu se g\se[te o cauz\) asigur\corectarea valorilor tensiunii arteriale la normal,prin utilizarea unor medicamente (se numescantihipertensive) permanent de c\tre pacient. Înacest caz, utilizarea medicamentelorantihipertensive, nu asigur\ vindecarea bolii, ciposibilitatea de a tr\i cu aceast\ boal\. Darreferitor la boala varicoas\, exist\ mai multe tipuride tratamente ale bolii varicoase. Unele asigur\vindecarea, altele pot crea posibilitatea de a tr\i`n pace cu boala [i de a o `ncetini `n evolu]ie,altele influen]eaz\ prea pu]in evolu]ia bolii [icreaz\ impresia fals\ de incurabil [i se soldeaz\cu r\mânerea `n boal\ [i handicap.

Terapia poate asiguravindecarea?

Singurul tratament curativ (care asigur\vindecarea) este reprezentat de interven]iachirurgical\ corect\ (clasic\, laser endovenos,radiofrecven]a aplicat\ endovenos).

Care sunt tratamentele etiopatogenice

(adresate mecanismului principal) `n abordulvaricelor? Acestea sunt cele care se adreseaz\presiunii crescute din venele bolnave [i suntreprezentate de opera]ia de varice [i conten]iaelastic (prin fa[a elastic aplicat\ corect [i dresulmedicinal).

Care sunt tratamentele adjuvante [i paliative?Acestea nu se adreseaz\ presiunii crescute dinvenele dilatate varicoase [i sunt reprezentate de:

Antibioticele;Antiinflamatoarele;Anticoagulantele;Antiagregantele;Tratamentul local, cu utilizarea de substan]e de

cur\]are a r\nii (ulcerul venos), substan]ecicatrizante, pansamente de diverse categorii;

Tonicele venoase etc.

26

Cardiovascular

Reapari]ia varicelor din acelea[i surse neabordate lainterven]ia precedent\ este sursa principal\ dedescurajare a pacien]ilor. Este ca [i când chirurgul `]ispune c\ ]i-a scos colecistul [i organul a r\mas pe loc.Aceste pseudoopera]ii de varice sunt, pe `n]elesul tuturor,opera]ii de cosit varicele, prin diverse metode, cucre[terea la loc a varicelor mai frumoase (urâte) decât aufost la `nceput, din acelea[i r\d\cini.

O inventariere a tipurilor de interven]iiconduce la aproximativ 100 de tipuri deproceduri `n rezolvarea varicelor.

Tratamentele curative `n boala varicoas\

Cea mai frecvent\dezam\gire legat\ de opera]ie

Diabet

28

Îngrijirea piciorului diabetic Diabetul este cea mai frecvent\tulburare metabolic\, având or\spândire pe glob deaproximativ 220 milioane dediabetici `n anul 2010. Cetrebuie s\ [tie o persoan\ caresufer\ de diabet despreprevenirea sindromului de“picior diabetic”?

În România, num\rul bolnavilor afla]i `neviden]ele medicale este de aproximativ600.000, dar num\rul real aldiabeticilor dep\[e[te 1 milion.

Diabetul zaharat poate cauza `n timpurm\toarele modific\ri:

1leziuni ale nervilor periferici (neuropatiadiabetic\) cu diminuarea sensibilit\]ii lanivelul piciorului (pacientul nu simtedurerea cauzat\ de diferitele leziuni);

2leziuni ale vaselor sanguine (micro [imacroangiopatia diabetic\) scad `n timpfluxul sanguin la nivelul piciorului, astfelc\ leziunile (b\t\turi, unghii `ncarnate) auun risc crescut de infec]ie;

3 sc\derea imunit\]ii, cu perturbareamecanismului imun. Din p\cate, resurselepentru asigurarea `ngrijirii medicale `ndiabet sunt tot mai limitate.

De aceea, preven]ia “piciorului diabetic”este tot mai necesar\.

7 pa[i pentru o `ngrijire corect\

O `ngrijire corect\ a “piciorului diabetic”presupune:

1. inspec]ia zilnic\ a picioarelor; 2. p\strarea unei igiene

corespunz\toare a picioarelor(sp\larea zilnic\ a acestora);

3. `ngrijirea atent\ a leziunilor care aparla acest nivel (b\t\turi, t\ieturi,julituri);

În concluzie, este foarte important\`ngrijirea corespunz\toare a piciorului lapersoanele cu diabet zaharat, deoarecepatologia ap\rut\ la acest nivel poate creacomplica]ii nepl\cute [i greu de tratat.Pacientul trebuie s\ se informeze asuprametodelor folosite `n `ngrijirea “picioruluidiabetic” [i trebuie s\ apeleze la ajutormedical specializat ori de câte ori aparleziuni sau infec]ii la acest nivel.

4. protec]ia corespunz\toare apicioarelor (purtarea ciorapilor decompresie [i purtarea de `nc\l]\mintecomod\);

5. evitarea plasturilor [i solu]iilor folosite`n tratamentul b\t\turilor, deoareceacestea nu prezint\ siguran]\ `n cazulpacien]ilor diabetici;

6. evitarea folosirii metodelor pentru`nc\lzirea picioarelor (b\i fierbin]i,aparate electrice [i radiatoare);

7. inspec]ia medical\ a picioarelor(medicul trebuie s\ observe leziunile[i s\ examineze tegumentelepicioarelor).

Boli metabolice

30

În general, dup\ S\rb\tori, "câ[tigul" ponderaleste de 3 pân\ la 6 kg. Pentru a nu ruina efortuldepus peste an [i pentru a nu ne trezi la `nceput deianuarie cu starea de s\n\tate [i imaginea alterate,trebuie s\ `ncerc\m s\ control\m la maxim ceconsum\m [i mai ales `n ce combina]ii. Vesteabun\: e foarte simplu s\ evit\m disconfortulgastrointestinal specific acestei perioade [i s\ ner\sf\]\m, `n acela[i timp, cu cele mai delicioasepreparate de sezon.

Ca de fiecare Cr\ciun [i cu ocazia acestuia estemomentul s\ ne relax\m, s\ ne `ntâlnim cuprietenii, cu familia [i s\ uit\m de rutina zilnic\[i de grijile ei.

Diet\ cump\tat\ de S\rb\tori

Lector dr. Lygia Alexandrescu, medic nutri]ionistClinica Natural Silhouette021 317 4341

AAceast\ perioad\ este special\prin `nc\rc\tura ei emo]ional\,pentru c\, din punct de vederealimentar, nu ar trebui s\ fie decât,pur [i simplu, una ca oricare alta.Asta teoretic, fiindc\ lucrurile, [timbine, c\ stau cu totul altfel: mesemulte [i copioase, por]ii mari [igazde care nu se pot refuza... [ibine`n]eles c\ toate acestea suntstropite cu licori bahice de cea maibun\ calitate [i la ore cât mai mici.

Câ[tig ponderal de 3-6 kg

31

Boli metabolice

10 sfaturi s\n\toase

1Divizarea meniului pe mese distan]ate `n

timp -la cel pu]in o or\ - trebuie datstomacului un pic de timp s\ digere ce s-aconsumat la masa anterioar\ `nainte de aveni cu o alt\ "avalan[\" [i astfel [i risculindigestiei va fi diminuat;

2Alegerea unor gust\ri u[oare: buc\]i demu[chi de pui sau curcan, brânz\ degresat\,fructe de mare;

3Aten]ie la m\rimea por]iei - trebuie s\ seurm\reasc\ aromele [i calitatea alimentelor[i nu ob]inerea unui stomac plin;

4Evitarea alimentelor grase [i pr\jite, precum[i a sosurilor grele (chiar [i `n salate) [ipreferarea preparatelor pe baz\ de pui,curcan [i pe[te [i a legumelor [i fructelorproaspete bogate `n fibre (consumatedisociat);

5Limitarea alimentelor care favorizeaz\indigestia: suc de portocale sau de ro[ii,condimentele `n exces [i, `n general,alimentele acide;

6Mestecarea suficient\ a alimentelor combate,de asemenea, tulbur\rile gastrointestinale;

7Apa - trebuie consumat\ pe tot parcursulmesei `n cantit\]i mici [i dese pentru amen]ine sistemul digestiv activ [i pentru aevita deshidratarea (care `ncetine[temetabolismul);

8Evitarea b\uturilor carbogazoase dulci `ntimpul mesei [i chiar dup\ mas\, pentru alimita balonarea;

9Alcoolul - consumul acestuia necesit\ oaten]ie sporit\ `ntrucât acesta creeaz\ o seriede probleme: cre[te presiunea arterial\ asângelui, cre[te cantitatea de enzimehepatice necesare descompunerii acestuia,cre[te activitatea sistemului nervos central [ifavorizeaz\ apari]ia tulbur\rilor gastro-intestinale. Pentru a ]ine o eviden]\ clar\ aconsumului de alcool trebuie s\ se eviteumplerea continu\ a paharului neterminat.

10Dup\ petrecere: o plimbare u[oar\ deo jum\tate de or\ ar putea ajuta multdigestia deoarece a[ezarea `n pozi]iaculcat dup\ mas\ cauzeaz\ urcareaacidului din stomac `n esofag [i, astfel,apari]ia "arsurilor".

Vinul ro[u, b\utura sezonului, trebuie consumat cât mai natural, f\r\ aditivi (pentru aevita migrenele). Nu trebuie uitat c\ beneficiile sale scad cu cre[terea cantit\]iiconsumate.

Dup\ cum [tim cu to]ii, zilele [i mai ales nop]ile des\rb\tori `nseamn\ mese copioase, consum de alcool,atmosfer\ `n care se fumeaz\ [i, de aceea,recuperarea ulterioar\ este obligatoriu s\ se fac\printr-o diet\ u[oar\, bogat\ `n fructe, legumeproaspete [i mult\ ap\, precum [i plimb\ri prelungi `naerul tare al iernii.

Vodca este alcool pur[i care prinmetabolizare setransform\ `ncompu[i toxici, decitrebuie monitorizat\cu aten]ie cantitateaconsumat\.

Recuperare prin regim u[or

32

Nutri]ie

Prof. univ. dr. Gheorghe Mencinicopschi Directorul Institutului de Cercet\ri Alimentare,

Bucure[ti

Iarna, suportat\ greude flegmatici

În acest sezon func]iile vitale,metabolismele `ncetinesc, fluidelebiologice ale corpului stagneaz\ maimult, rinichii [i bila sunt cele maisensibile organe [i trebuie sus]inutealimentar.

Iarna (rinichi - vezic\ biliar\) estesuportat\ greu de cei cu temperamentflegmatic. Gustul ce caracterizeaz\anotimpul este cel s\rat, iar culoareanegru. Organismul are tendin]a de aacumula energie [i putem lua `ngreutate câteva kilograme `n plus.

În acest anotimp se pot consumacerealele pentru a furniza energie, fiindindicate: grâul comun, grâul dur, spelta,kamutul, orezul, fulgii de ov\z, meiul,quinoa, amarantul, hri[ca. De asemenea,trebuie men]inut constant aportul devitamina C natural\ `n combina]ie cu al]icompu[i poten]atori, precum flavonoidele,care se g\sesc `n citrice, fructul de m\ce[,mere, pere. Pe timpul iernii mur\turile, `nspecial varza murat\ tradi]ional ([i nulegumele industriale conservate `n o]et)sunt o surs\ bun\ de vitamina C [ibacterii probiotice pentru persoaneles\n\toase [i care nu urmeaz\ un regimhiposodat.

Legumele iernii sunt cele bogate `nvitamine [i minerale: dovleci, anghinare,ridiche alb\, praz, fenicul, sfecl\, cicoare,andive, conopid\, ceap\, cartofi.

Cereale, mur\turi [i probiotice

Prune uscate, nuci [i alune crude

Fructele sunt merele, perele, citricele, m\ce[ele.Iarna este indicat [i consumul de nuci [i alunecrude. Se pot lua suplimente alimentare [i ceaiuribogate `n vitamine, minerale naturale, sau cele caresus]in func]ia hepato-biliar\ [i renal\ pe baz\ de:anghinare, armurariu, m\ce[, coada [oricelului,coada calului, ghimbir, meri[or [.a. Pentrumen]inerea func]iei imune se pot consuma alimentesau suplimente alimentare bogate `n seleniu-zinc,alune braziliene, fructe de mare etc. Prunele uscate,de preferin]\ neafumate. Magiunul tradi]ional deprune f\r\ adaos de zah\r sau alte ingrediente esteindicat `n aceast\ perioad\, fiind `n acela[i timp undulce s\n\tos, energizant, dar [i un stimulatornatural al sistemului imunitar datorit\ capacit\]ii luiantioxidante care `l claseaz\ printre cele mai bunealimente din aceast\ categorie.

33

Nutri]ie

În civiliza]ia modern\ carnea [i produsele dincarne, mai ales cele ob]inute industrial, suntconsumate `n exces, contribuind la accentuareatabloului morbid al s\n\t\]ii publice, mai ales prinbolile cronice a[a-zis ale civiliza]iei moderne(obezitate – sindrom metabolic, hipertensiune,diabet tip 2, maladii cardiovasculare,cerebrovasculare, neurodegenerative Parkinson,Alzheimer, cancere [.a.). De aceea, este indicat s\reducem consumul de carne la aproximativ 10% dinaportul caloric total zilnic. De asemenea, dat\ fiindpoluarea global\ (inclusiv a alimentelor) ar fi extremde util s\ revenim la un comportament alimentartestat timp de mii de ani de str\mo[ii no[trii, alc\tuitdin alimente naturale integrale, mese frugale, post-s\pt\mânal [i sezonier (adev\rate cure dedezintoxicare), cu efecte extrem de benefice atât asupra s\n\t\]ii fizice prin combaterea obezit\]ii, dar [i asupraspiritului.

Dintre alimentele proteice deorigine animal\ de sezon recomand:carnea de pui, fazan, carnea de porc(de preferat de la porcul de curte dinrase române[ti -porcul balcanic saucrescut ecologic), pe[tele (scrumbia,sardelele, heringul, somonul, crapul,p\str\vul). Alimente proteice valoroasede natur\ vegetal\ ce pot fi consumate`n aceast\ perioad\ sunt: n\utul,bobul, fasolea boabe, soia(nemodificat\ genetic), maz\reaboabe, lintea, quinoa, hri[ca,amarantul.

Proteine naturale sau vegetale

Iarna nu sunt recomandate brânzeturile, datorit\ grelei lor digestibilit\]i [i naturii lor reci.Postul prevede [i acest lucru prin l\sarea secului la brânz\.

Carnea, 10% din aportul caloric total zilnic

34

Chirurgie

Colecistita acut\ este mai comun\ la pacien]ii devârst\ medie [i la vârstnici. Dintre to]i pacien]ii cucolecistit\ acut\, 60-80% sunt cunoscu]i de o perioad\mai lung\ cu suferin]\ biliar\.

Colecistita acut\Prof. Univ. Dr. Mircea Beuran

[eful Clinicii Chirurgie dinSpitalul de Urgen]\Floreasca

Cele mai comune simptome ale colecistitei

acute sunt:

n Durere intens\, constant\ la nivelul

abdomenului superior, c\tre dreapta. Aceast\

durere se accentueaz\ la inspirul profund sau

la palparea abdomenului.

n Febra, cu cre[terea temperaturii peste 38 °C.

Dac\ este suspectat\ colecistita acut\,

pacientul trebuie s\ se adreseze de urgen]\

unui spital. Netratat\, aceast\ boal\ se poate

complica prin apari]ia colecistitei gangrenoase

(necroza [i infec]ia sever\ a colecistului) sau

prin perfora]ia colecistului.

Figura 1: Vezicula biliar\ [i c\ile biliare (cu verde). Se observ\un calcul (cu galben) care blocheaz\ ie[irea bilei din colecist.Mai jos se observ\ un alt calcul (cu galben) care blocheaz\ atâtcurgerea bilei `n intestin cât [i canalul pancreatic.

Vezicula biliar\ sau colecistul este un organ sub

form\ de par\ situat `n partea superioar\ dreapt\ a

abdomenului, inferior de ficat (Figura 1). Ficatul produce

bil\ `n permanen]\. Bila este condus\ de la ficat printr-o

serie de canale, numite ducte biliare, `n vezicula biliar\

unde este depozitat\. La nivelul colecistului, prin trecerea

timpului, bila se concentreaz\, crescându-i eficien]a `n

digestia gr\similor. Dup\ mas\, bila din vezicula

biliar\ este evacuat\ `n intestin [i ajut\ la digestia

alimentelor (mai ales a gr\similor [i a unor vitamine).

Dup\ `nl\turarea chirurgical\ a colecistului via]a este

normal\, ficatul preluând func]ia de eliminare a bilei `n

intestin. Dup\ interven]ia chirurgical\, este important ca

pacientul s\ m\nânce la intervale regulate de timp,

cantit\]i moderate de alimente.

Vezicula biliar\

În ]\rile dezvoltate, peste 10% din popula]ia

adult\ prezint\ litiaz\ vezicular\.

Colecistita acut\ reprezint\ inflama]ia

veziculei biliare. Aceast\ patologie apare

uzual prin blocarea fluxului biliar din colecist

c\tre duoden de c\tre materialul litiazic

(”pietre” – Figura 1).

35

Chirurgie

CauzeCauzeÎn 90-95% din cazuri, colecistita acut\ este produs\ de litiaza vezicular\ („pietrele la

fiere”). Dac\ o piatr\ se blocheaz\ `n canalul prin care bila este evacuat\ din colecist (canalul

cistic) atunci vezicula biliar\ sufer\ un proces de inflama]ie sever\ (colecistita acut\ litiazic\).

Mult mai rar, colecistit\ acut\ poate ap\rea `n absen]a litiazei. Colecistita alitiazic\ poate

fi cauzat\ de: arsuri sau traumatisme severe, sepsis, HIV sau SIDA.

Cei 4 F: female, fair, forty, fattyPacientul tipic care se prezint\ la medic pentru litiaz\ vezicular\ este caracterizat de cei „4 F”: female

(sex feminin), fair (rasa alb\), forty (`n jur de 40 de ani), fatty (cu greutate crescut\). Litiaza vezicular\ apare

la femeile cu vârsta `ntre 20-55 ani cu o frecven]\ de 5-20% [i la femeile peste 50 de ani cu o frecven]\ de

25-30%. Litiaza vezicular\ este `ntâlnit\ la b\rba]i de dou\ ori mai rar comparativ cu femeile. Modul exact

prin care litiaza (pietrele) apare `n colecist nu este cunoscut, dar sunt recunoscu]i mai mul]i factori de risc:

sexul feminin, `naintarea `n vârst\, prezen]a la p\rin]i [i bunici a litiazei, obezitatea, pastilele

anticoncep]ionale, graviditatea, sc\derea important\ `n greutate, lipsa activit\]ii fizice, diabetul zaharat.

Simptomele ce `nso]esc colecistita acut\ sunt:

n durere la nivelul abdomenului, `n dreapta superior

n grea]\ [i v\rs\turi

n febr\ moderat\

Durerea abdominal\ din colecistita acut\ prezint\ debut brusc,

este intens\ [i iradiaz\ c\tre um\rul [i omoplatul drept. Localizarea

caracteristic\ a durerii este superior [i la dreapta ombilicului, dar

mai frecvent ea este observat\ superior de ombilic. Durerea

abdominal\ este accentuat\ `n mod

caracteristic de inspirul profund.

Caracteristic\ este durerea ce cre[te timp de

2-3 minute [i apoi r\mâne la o intensitate

crescut\ pentru >20 minute. În unul din cinci

cazuri de colecistit\ acut\, vezicula biliar\ se

umfl\ atât de mult `ncât ea poate fi palpat\.

Acest lucru se `ntâmpl\, `n general, la 24 de

ore de la debutul durerii. Foarte frecvent

pacien]ii prezint\, ca simptom asociat

cefaleea (durerea de cap). Dac\ pacientul

prezint\ o colora]ie galben\ a pielii [i a

sclerelor (albul ochilor), atunci colecistita

acut\ este complicat\ prin blocarea canalului

care conduce bila de la ficat `n duoden, de

c\tre materialul litiazic (pietre – Figura 1).

Simptome

Pentru diagnosticul colecistitei

acute, medicul va fi efectuat ini]ial

examenul clinic al abdomenului. Pentru

eviden]ierea inflama]iei colecistului va fi

efectuat\ manevra lui Murphy: medicul

va cere pacientului s\ inspire profund,

palpând concomitent abdomenul `n

partea superioar\ dreapt\. Inspirul

profund deplaseaz\ ficatul [i vezicula

biliar\ c\tre inferior. Comprimarea

veziculei biliare inflamate `ntre ficat [i

mâna examinatoare genereaz\ o

durere sever\. Al\turi de examenul

clinic, pentru diagnosticul colecistitei

acute sunt necesare analize sanguine [i

metode imagistice de explorare a

ficatului [i c\ilor biliare (ecografia

abdominal\). În colecistitele acute

complicate este necesar\ [i Imagistica

prin Rezonan]\ Magnetic\ (MRCP) [i

Colangiopancreatografia Endoscopic\

Retrograd\ (ERCP).

Diagnosticulcolecistitei acute

Chirurgie

36

Interven]ia chirurgical\ poate fi

efectuat\ clasic (o incizie – t\ietur\ la

nivelul abdomenului) sau laparoscopic

(se folose[te o videocamer\ [i

instrumente mici introduse `n abdomen

prin incizii mici). În momentul actual,

interven]ia chirurgical\ „standard de

aur” se efectueaz\ prin abord

laparoscopic. În colecistectomia

laparoscopic\, chirurgul va efectua 4

incizii mici (uzual dou\ de 10 mm [i

dou\ de 5 mm) la nivelul peretelui

abdominal. O incizie va fi efectuat\ la

nivelul ombilicului, iar restul de trei la

nivelul abdomenului superior. Apoi

cavitatea abdominal\ va fi insuflat\ cu

un gaz (dioxid de carbon). Prin

insuflarea abdomenului, chirurgul

ob]ine o vedere mai bun\ asupra

organelor [i un spa]iu de lucru adecvat.

Chirurgul va trece printr-o incizie

laparoscopul: un tub cu o camer\ `n

vârf, care transmite imaginile din

abdomen c\tre un monitor TV. Prin

restul de trei incizii sunt trecute

instrumentele de lucru, pentru

`ndep\rtarea veziculei biliare. Cum

inciziile peretelui abdominal sunt foarte

mici `n colecistectomia laparoscopic\,

pacientul prezint\ dureri minime dup\

interven]ia chirurgical\ [i o recuperare

postoperatorie rapid\.

În colecistita acut\, `n condi]ii de

inflama]ie [i infec]ie, interven]ia

chirurgical\ este mai dificil\ [i necesit\

experien]\ adecvat\. Interven]ia

chirurgical\ clasic\ este indicat\ de

asemenea pentru managerizarea

incidentelor [i accidentelor ap\rute `n

cadrul interven]iei laparoscopice.

Analizele sanguine necesare m\soar\ valoarea leucocitelor, a testelor hepatice [i a inflama]iei.

Ecografia abdominal\ este primul [i cel mai informativ examen imagistic folosit. Aceast\ investiga]ie

nu este iradiant\ [i poate fi folosit\ [i la persoanele gravide.

Colangiopancreatografia prin Rezonan]\ Magnetic\ este indicat\ când se suspecteaz\ litiaz\

(„pietre”) [i `n calea biliar\ (canalul ce leag\ colecistul de intestin).

TratamentPacien]ii cu colecistit\

acut\ trebuie spitaliza]i.

Eviden]a actual\ arat\ c\

orice litiaz\ vezicular\ [i cu

atât mai mult colecistita

acut\ prezint\ indica]ie

chirurgical\.

În zilele anterioare

intern\rii, datorit\ senza]iei

de grea]\ [i v\rs\turilor,

pacien]ii nu au consumat

lichide, astfel `ncât trebuie

administrate fluide

intravenos. Dup\ internare

pacien]ii nu trebuie s\

m\nânce nimic. Vor fi

adiministrate calmante [i

antibiotice.

Tratamentul definitiv al

colecistitei acute este

colecistectomia (opera]ia de

`ndep\rtare chirurgical\ a

veziculei biliare). Momentul

optim pentru efectuarea

interven]iei chirurgicale este

cât mai aproape de debutul

simptomelor (colecistectomie

imediat\ pân\ la 7 zile de la

debutul simptomelor).

Pentru efectuarea

colecistectomiei este necesit\

anestezia general\ (se induce

somnul [i se previne

durerea).

Opera]ie clasic\ sau laparoscopic\

În 10-15% din cazurile de colecistit\

acut\, interven]ia chirurgical\

laparoscopic\ nu poate fi finalizat\

`n condi]ii de siguran]\ [i se

efectueaz\ opera]ia clasic\.

COMPLICAȚII POSIBILE

Colecistita acut\ se poate complica prin

apari]ia pancreatitei (inflama]ia pancreasului),

a gangrenei, a perfora]iei, prin realizarea unei

comunic\rii cu intestinul [i prin blocarea

intestinului cu o piatr\ plecat\ din colecist.

Gangrena colecistului apare `n pân\ la o

treime din cazurile de colecistit\ acut\ [i

complic\ mult interven]ia chirurgical\.

Perforarea colecistului cu r\spândirea bilei `n

tot abdomenul este urmat\ de o mortalitatea,

de 30%. O complica]ie clasic\ dar discutabil\

este cancerizarea unui colecist litiazic (dup\ o

perioad\ mare de timp).

Dintre bolile chirurgicale, suferin]ele biliare ocup\

locul II (dup\ apendicita acut\) la femeia gravid\.

Interven]ia chirurgical\ este indicat\ doar dac\

tratamentul conservator e[ueaz\ sau dac\ simptomele

repar `n acela[i trimestru. Când este indicat\

colecistectomia, aceasta poate fi realizat\ prin abord

laparoscopic, care este sigur [i `n timpul sarcinii.

Colecistita acut\ [i sarcina

Prognosticul pacien]ilor opera]i pentru colecistit\

acut\ este foarte bun, este urmat de un timp de

spitalizare [i de reintegrare social\ redus [i prezint\

rezultate estetice marcate (colecistectomia fiind o

opera]ie laparoscopic\ comun\). Mortalitatea pentru

un singur episod de colecistit\ acut\ este de sub 1%

pentru pacien]ii tineri [i de 10% pentru pacien]ii cu

riscuri multiple (`n special boal\ coronarian\

ischemic\).

Prognostic

38

Psihologie

Depresia de sub bradmedic specialist `n psihiatrie,Medicover

Dr. Dan Ghenea, Deschid c\su]a de e-mail [i g\sesc reclame pentrucump\r\turile de Cr\ciun. Ce mai, invazia Mo[ilor`n haine ro[-albe...

Acest Mo[ care selas\ v\zut (iaruneori obose[te

privirea) are deja 80 de ani [inu cred c\ va tr\i mai multdecât un om obi[nuit. Pentruc\ Mo[ Cr\ciun a devenit unlocuitor al planetei noastre, cudomiciliul `n Laponia, cuadres\ po[tal\ [i de e-mail; cusania tras\ de reni vine doarla conferin]ele de pres\, darnu prea mai zboar\ cu ea casa duc\ daruri de când adelegat aceast\responsabilitate, cedând [iveniturile din publicitatefrancizelor locale.

Problema nu este c\ vadisp\rea aceast\ imagine; `n

fond, Mo[ Cr\ciunul desenat`n 1931 pentru Coca-Cola deHaddon Sundblom a avut olongevitate remarcabil\ pentruun produs publicitar;adev\rata problem\ estesuccesul zdrobitor al vizibilului`n fa]a imaginabilului [i`nlocuirea ]\rii dorin]elor cu]ara juc\riilor.

Un rezultat colateral a fostc\ `n luna dinainteaCr\ciunului cre[te presiuneade a g\si [i cump\ra daruri.Începe goana dup\ cadou.Este ultima dintre cele treiursitoare ale depresiei des\rb\tori.

Au fost mai `ntâimodific\rile fiziologice legate

de trecerea la anotimpul maipu]in luminos. Exist\ chiar oform\ de depresie sezonier\care r\spunde la terapia culumin\.

A fost apoi perioada destres mai intens legat deadaptarea la schimb\rile devreme, la traficul maiaglomerat, la perioada de`nc\rcare profesional\ maimare.

{i, `n final, goana dup\cadou, cuplat\ cu exacerbareanerealist\ a a[tept\rilor `nprivin]a s\rb\torilor (sau, `ndestule cazuri, cu anticipareainutilit\]ii acestor eforturi, pebaza experien]ei negative dinanii trecu]i).

Exist\ un decalaj `ntre momentul când simptomele depresive apar [i momentul `n carepersoana afectat\ este preg\tit\ s\ le dea numele lor adev\rat.

Simptome3 simptome

Sunt trei simptome esen]iale ale depresiei: dispozi]ia depresiv\, lipsa interesului[i a pl\cerii, oboseala. Toate trei sunt confundate adesea cu variantele lor“normale”.

E normal s\ fii trist dac\ exist\circumstan]e provocatoare de triste]e.Ceva nu este `ns\ `n regul\ dac\ nu temai po]i bucura de evenimentele pozitive,dac\ triste]ea nu se mai las\ str\puns\de micile bucurii ale vie]ii.

E normal s\ fii plictisit sau s\ nu-]iplac\ multe dintre lucrurile pe caretrebuie s\ le faci. Problema apare atuncicând vechile tale pasiuni, interese [ipl\ceri se estompeaz\, uneori pân\ la adisp\rea cu totul, f\r\ ca altele s\ le ialocul.

Oboseala le pare multor oameniactivi atât de fireasc\ `n condi]iile uneimunci stresante, `ncât uneori nici nu omai men]ioneaz\ ca problem\.

Triste]e sau boal\?

Atunci când observ\ acest simptom,care nu mai poate fi pus pe seamaefortului, mul]i se refugiaz\ `ntr-o alt\explica]ie: au “doar” o insomnie, deaceea se trezesc obosi]i. Ceea ce este luatdrept cauz\ este `n acest caz doar unefect al aceleia[i cauze care provoac\ [ioboseala matinal\: depresia.

Cu insomnia `ncepem lista unoracuze pentru care persoana solicit\ maifrecvent [i mai timpuriu ajutor medical,`ns\ doar `n ultimul rând psihiatric;aceast\ list\ de manifest\ri somatice aledepresiei mai cuprinde: sc\dereaapetitului alimentar (uneori apare `ns\cre[terea acestuia - bulimie), sc\derea `ngreutate, durerile de cap, constipa]ia.

Oboseala matinal\,semn al depresiei

Psihologie

40

Anca BaciuPsiholog-psihoterapeut tel. 072 2774 583Camyanca.baciu@gmail.comwww.anxidepresie.ro

Trateaz\-]ifrustr\rile

„Via]a este ce ni se-ntâmpl\ atunci când lucrurilenu merg conform planului” -

John Lennon „Când am renun]at la ideea de a controla via]a[i pe ceilal]i, am sim]it c\ sunt liber [i mult maipu]in odios!”

Sting

Spunem despre Dorel c\ reac]ioneaz\ „a[a” pentruc\ este frustrat. Pentru ca p\rin]ii nu i-au oferitafec]iune, `n copil\rie n-a avut parte de atentie, de

juc\riile dorite, de ciocolat\ [i pi[coturi...Tu n-ai reu[it s\-]i urmezi un vis [i-]i obligi copilul s\ fie ceea ce n-ai reu[ittu! Din frustrarea ta se na[te alta, a lui, mai umflat\, mai„`nc\p\]ânat\”, cu r\d\cini [i mai viguroase...

Merit\ s\ investim `n vindecare?Frustrarea este emo]ia negativ\ care `nseamn\ fie `mpiedicarea cuiva s\-[i realizeze o dorin]\, s\-[i

`mplineasc\ o nevoie, fie starea psihic\ ce rezult\ din acest blocaj. Blocajul este recunoscut de individ ca unobstacol [i este tr\it ca atare. Persoana poate avea parte de bariere subiective [i obiective, la care reac]ioneaz\adaptativ sau nu. În cazul neadapt\rii la situa]ie, intervine stresul.

Frustrarea se asociaz\ cu stresul. Cândobstacolul nu poate fi `nl\turat devine generatoral st\rii de stres, numit „sindrom general deadaptare”. Acest sindrom evolueaz\ `n treietape: de alarm\, de rezisten]\ [i de epuizare.Faza de alarm\, se manifest\ prin hipotensiune,tahicardie [i o secre]ie crescut\ de hormonisuprarenalieni (cortizon, adrenalin\). În stadiulde rezisten]\, organismul s-a adaptat aparent lasitua]ie. Dac\ efectele stresului se men]in, seintr\ `n stadiul de epuizare, cu consecin]e nocive`n organism: psihosomatiz\ri ( ulcer, migrene,cefalee, constipa]ie, diaree ), anxietate [idepresie, anorexie [i bulimie, tulbur\ri sexuale,de somn, boli de inim\.

Stresul genereaz\ frustrarea, iar frustrareaprelungit\ [i nesolu]ionat\ devine la rândulei stres. Cele dou\ fenomene seintercondi]ioneaz\, se presupun reciproc.Stresul „pozitiv”, eustresul, este dat degestionarea incorect\ a evenimentelorpozitive ( na[terea unui copil, c\s\torie).Stresul „negativ”, distresul, este generat deevenimentele negative din via]\ (pierderealocului de munc\, divor], etc). Pare curios,dar eustresul necesit\ tot atât de mult efortde adaptare din partea organismului ca [idistresul, pentru c\ [i experien]ele pozitivepot declan[a acelea[i modific\ribiochimice ca [i cele negative.

`nfrunt\m pericolulocolim pericolul intuit, perceputsupracompens\m ( dac\ o persoan\ are un

complex de inferioritate `ntr-un domeniu, vacompensa, ajungând s\ exceleze `ntr-un altdomeniu: artistul Henri Toulouse Lautrec: aveapicioarele t\iate, dar a fost un pictor celebru;Jacques Salome are un handicap fizic, dar esteunul dintre marii comunicatori ai lumii, etc).

Frustrarea pune `n func]iunemecanismele de ap\rare ale E-uluifiec\ruia. Apari]ia sentimentuluifrustrant activeaz\ automatmecanisme de ap\rare: activismul,altruismul, anticiparea,intelectualizarea, izolarea,refularea, sublimarea, umorul,refuzul realit\]ii, etc. Dintre toate,umorul [i sublimarea suntconsiderate cele „mature”.

Sublimarea este desexualizarea unei pulsiuni,derivarea unei pulsiuni sexuale sau agresive spreactivit\]i valorizate social: artistice, intelectuale,morale, sportive...

Multe lucruri sunt bune, dar nu toatene sunt de folos! Ne dorim diverse[i nenum\rate, dar avem oare [iNevoie? Avem nevoie cu adev\ratde acceptarea altora, de ma[inaaceea, de pantofii aceia, de statutulacela?! Suntem frustra]i c\ vecinaare un post mai bun, c\ prietenaare un so] mai atr\g\tor, c\ [eful]ip\ la noi. Toate astea `[i au sursa`n compara]ii ( care suntd\un\toare!) [i `n neiubirea de sine.

Reac]ion\m diferit la barierele externesau interne:

42

Doctorul Meu: V\ maiaduce]i aminte primul scheci cumedici din perioada Divertis?

Toni Grecu: Am f\cut glumecu medici. Dar, [ti]i care era ceamai tare trup\ cu glume despredoctori? Brigada Seringa dinIa[i, o trup\ de umor a Facult\]iide Medicin\ [i Farmacie din Ia[i.F\cea ni[te glume excep]ionale.Trupa de la ASE din Bucure[ti, pede alt\ parte, avea dup\ aveadup\ celebra operet\ SângeVienez o glum\ care se numea,,Sânge cald v\ donez’’. Cântau:sânge cald, sânge cald v\donez…ta-ra-ra, ta-ra-ra [iaveau un succes nebun. Mai eraun scheci la care m\ distramfoarte tare când `l vedeam `n

spectacolele studen]e[ti: criza desânge [i campania de donare desânge. Fiecare om care donaprimea de la serviciu o zi liber\,o sum\ modic\ de bani [i omas\ cald\ la o cantin\. În ziuade donare era veselie `n târg,adic\ toat\ lumea pleca ladonare cu `ntreprinderea.Colegii de la Seringa au f\cut unscheci pe tema asta. Transfuziase f\cea direct de la omuls\n\tos la cel bolnav, doctorulpunea un tub care unea venaomului s\n\tos de venabolnavului [i astfel se f\ceatransferul. Numai c\ dac\ omuls\n\tos avea ticuri, toate ticurilese transferau la omul bolnav [idac\ acesta era zbanghiu, `i

tremurau ochii, toate acestecaracteristici le cap\ta cel careprimea sânge.

Din p\cate de atunci, nu s-aschimbat prea mult `n sistemulsanitar.

D.M.:A]i avut experien]epl\cute sau nepl\cute cumedicii?

T.G.:În general, când ajungila doctor, nu te duci de drag [icu zâmbetul pe buze. E o mareproblem\, de asta apreciezfoarte mult doctorii [i pe cei carepractic\ aceast\ meserie. Al\turide profesori [i de preo]i, mediciisunt oameni care lucreaz\ cusufletul omului [i cu corpul, darmai ales cu sufletul. Mi se pare

Cover Story

Toni Grecu:

Toni Grecu a `nfiin]at trupaDivertis, a adus pe micile ecranesatira politic\ iar acum le ofer\`n continuare românilor umor decalitate prin Serviciul Român deComedie. În via]a cotidian\ seconfrunt\ [i el, la fel ca noioamenii obi[nui]i, cu stresul [iinsomnia.

„În fa]a doctoruluistau cu c\ciula `n mân\“

43

un pic exagerat ce se `ntâmpl\acum prin mass-media dinRomânia, `n care suntmediatizate cazuri de mit\ dinpartea unor pacien]i care dauaten]ii minore doctorilor. Cred c\este nedrept, pentru c\ mariicorup]i nu sunt `n spitale, dup\p\rerea mea, [i nici `n cabinetelemedicale. Nici nu sunt doctoriiprintre cei mai boga]i oamenidin ]ar\. Nu e o bucurie s\ajungi la doctor! Când te duci, teduci cu o problem\, deci nu teduci vesel, dar po]i s\ ie[i veselde acolo. S\-]i spun\ doctorul:omule e[ti s\n\tos, nu-]i f\ griji,e un junghi intercostal, nu einima! Sau poate fi situa]iacealalt\, s\-]i confirme oanumit\ suferin]\ [i s\ nu ainiciun motiv de bucurie. Doctorultrebuie tratat cu respect maxim.Am [i eu o vorb\: `n fa]adoctorului, `n cabinetul lui, staucu c\ciula `n mân\. Cred c\ eun soi de team\, nu de om, cide destin. Lucruri hazlii… Au fost[i de-astea. Am fost odat\internat pentru ni[te pietre larinichi cu ni[te ani `n urm\ [i amv\zut câteva secven]e tragi-comice `n salonul `n care am statcâteva zile. A venit un individcare se `mpu[case cu alice dingre[eal\ `n zona pubian\. {is\racul era un om tân\r [if\ceau to]i glume pe seamasuferin]ei lui.

D.M.: Toat\ lumea aflasediagnosticul omului?

T.G.: Da, p\i `n salon nu ai

cum s\-]i ascunzi suferin]a. Însalon, pove[tile sunt despresuferin]e [i dac\ nu stai bine cumintea [i cu capul [i ascul]i, puibotul la toate povestirile pe care[i le spun oamenii bolnavi `ntreei, te spânzuri (n.red: râde). Deasta e bine s\ tratezi cu ooarecare deta[are pove[tile carese spun `n spital.

D.M.: Cum v\ m\sura]istresul?

T.G.: Sunt stresat când nudorm noaptea [i m\ gândesc lace-am f\cut ziua. Asta estem\sura stresului. Când am oproblem\ dorm scurt [i agitat,Fac [i insomnie, uneori nop]i`ntregi, alteori s\pt\mâni `ntregi.

D.M.: Compenseaz\ emo]iilepozitive stresul din platou?Merit\ stresul…

T.G.: Cu siguran]\ numerit\, dar nu pot altfel. Nu am`nv\]at s\-mi impun un somnlini[tit, cu grijile anulate petimpul nop]ii. Nu pot, sunt o firecare tr\ie[te fiecare eveniment[i-l rumeg\ [i diseac\ `n timpulsomnului.

D.M.: A]i avut de suferit depe urma statului de vedet\?

T.G.: Nu este foarteconfortabil s\ fii vedet\ pentruc\ e un factor de stres. Am fostnevoit s\ am o anumit\ conduit\`n public, mai ales, [i s\ fiure]inut `n apari]ii [i `n ceea ce facatunci când ies `n spa]ii publice[i asta e ca o grij\ permanent\,

care se transform\ automat `nstres.

D.M.: Care este cea maiinteresant\ poveste din carieradvs?

T.G.: Sunt foarte multe… Opoveste `ntreag\ e Divertis, carea avut un `nceput [i o asisten]\foarte important\ din toatepunctele de vedere. O alt\poveste ar fi ceea ce fac acum,la aproape 4 ani de la plecareadin fosta echip\ Divertis. Suntexperien]e foarte importantepentru mine, la care ]in foartemult, fie c\ e vorba de o istorie,fie de prezent. Una dinexperien]ele cele mai tari [i lacare nu m-am a[teptat este unclip numit ,,Imnul crizei- cacamaca’’, pe care l-am f\cut cucolegii mei de la Serviciul Românde Comedie dintr-o joac\. Eravara anului trecut [i ne-am zishai s\ facem ceva s\ nu st\mdegeaba. Am scris un text `ncare ap\reau Emil Boc [i ElenaUdrea despre criza la români.Am f\cut clipul, l-a regizatDrago[ Mu[at, am filmat prinora[, prin fa]a guvernului, s-aluat poli]ia de noi c\ nu avemvoie s\ film\m, a fost un haz`ntreg [i la urm\ l-am pus peYou Tube. A ajuns s\ fie cel maivizionat cântec `n limba român\pe You Tube, are peste 14milioane de acces\ri. Asta mi-aar\tat dou\ lucruri: putereainternetului pe care nu puneammare pre] [i al doilea c\ uneori`]i ies lucruri bune din joac\ [i

Cover Story

44

Cover Story

din `ntâmplare, f\r\ efortdeosebit, f\r\ s\ fiisuperconcentrat [i sunt probabillucrurile cele mai interesantecare `i pot ie[i unui om. Caexperien]\, aceasta este cea maitare din ultimii 3 ani. Au maiurmat `nc\ 7 videoclipuri marcaSRC, toate având zeci sau sutede vizualiz\ri pe You Tube.

D.M.: Când a]i sim]it c\ave]i succes `n televiziune?

T.G.: Când am pornitimediat dup\ Revolu]ie [i amap\rut la televizor a fost ca oexplozie, c\ nu mai f\cusenimeni umor curajos. Imediatdup\ 90 au venit ni[te b\ie]icare au `nceput s\ fac\ glumecu substrat politic, asta nu semai `ntâmplase pân\ atunci latelevizor. Nu mai f\cuse nimenisatir\ politic\ la Tv `n care s\ seexprime lucruri concrete cunume proprii. Erau aluzii, lucrurispuse cu perdea, dar direct cuatac pe un subiect anume politicnu mai f\cuse nimeni. Româniinu erau obi[nui]i cu asta. Am`nv\]at, practic, din mersteleviziune [i cum se face umorulla televizor, c\ nu avea cine s\ne spun\. Atunci a fost cel maiimportant moment din carieramea.

D.M.: Care a fost primulimpresar pe care l-a]i avut?

T.G.: Am avut mai mul]iimpresari, dar primul impresaram fost eu. Dup\ am avut

organizatori de turnee,organizatori de spectacole,produc\tori, [amd.

D.M.: În film când o s\ v\vedem?

T.G.: Nu [tiu dac\ o s\ m\vede]i prea curând, dar o s\vede]i un film c\ruia eu i-amscris scenariul `n colaborare cuAdrian Onciu, coleg cu mine `nechipa SRC. Se nume[te ,,S-a

furat mireasa’’ [i va fi lansat `n2012. Nu m\ preocup\actoria, nu m-a preocupatniciodat\ actoria, eu de fapt nufac actorie la tv, eu am oactivitate de gazd\ deemisiune. Dar am scris acestscenariu, filmul s-a [i f\cut,este `n post produc]ie.

Vreau s\ v\d care va fiimpactul la public, fiind ocomedie pur româneasc\.

D.M.: Ce a]i da oamenilor dac\ a]i fi Mo[Cr\ciun?

T.G.: Ooo, s\n\tate, dac\ a[ putea, `n restcelelalte vin de la sine.

D.M.: Ce truc de relaxare a]i recomanda? T.G.: Complicat, de `ncordare v-a[ spune

multe, dar cu relaxarea nu prea am trucuri. Darcel mai bine ca s\ scapi de anumite probleme,este s\ evadezi din mediul `n care te sim]istresat. Pentru mine cel mai bine este s\ plec dinBucure[ti, nu `n weekenduri pentru c\ atunciprefer s\ stau cu familia, dar de dou\ ori pe an,la mare, la munte, `ntr-un ora[ s\ v\d oameninoi.

D.M.: Care este revelionul ideal pentru ToniGrecu?

T.G.: Pentru mine cel cu z\pad\, cu frig, cughe]u[, foarte tradi]ionalist, cu familia [i cumânc\rurile specifice momentului. De[i nu suntun consumator de astfel de mânc\ruri, `n searade revelion m\ delectez cu astfel de bun\t\]i:sarmale, cârna]i, cozonaci.

D.M.: {i re]eta preferat\ de zi cu zi careeste?

T.G.: M\m\lig\ cu brânz\. A[ fi `n stare s\m\nânc `n fiecare zi m\m\lig\ cu brânz\, de[inu fac asta, dar `mi place.

D.M.: Care este secretul de-a v\ men]ineslab?

T.G.: Natura, asta e firea mea. Nu sunt ungurmand, masa e foarte scurt\ pentru mine [idin cauza asta am [i anumite probleme. Nu amr\bdare s\ stau la mas\, `n 3 minute m\nânc,m\ balonez, `mi chinui stomacul [i recunosc c\e vina mea [i nu m\ pot `ndrepta. E bine s\mesteci fiecare `mbuc\tur\ de 25 ori, s\ opreg\te[ti `nainte de a `nghi]i, m-am documentat[i cunosc aceste lucruri, dar nu am timp [ir\bdare s\ stau s\ mestec, drept pentru caresuport consecin]ele, care nu sunt foarte pl\cute.

Doctorul Meu: Cum faci fa]\stresului din televiziune?

Andreea Cre]ulescu: Plec de laideea c\ stresul nu e invincibil. M\ajut\ concentrarea, experien]a, daram [i câteva trucuri personale.Pentru momentele cu adev\ratdificile aplic o metod\ pe care am`nv\]at-o de la bunica mea [i amaplicat-o `nc\ din [coal\. Bunica `mispunea c\ un ceai de tei sau defructe cu pu]in\ miere este un

antidot perfect pentru stres. Nu amluat `n serios sfatul pân\ `n primiiani liceu, `naintea unei olimpiade lachimie.

Cred c\ stresul [i dorin]a de aface o figur\ bun\ la aceast\competi]ie nu prea m-au l\sat s\dorm. Am furat câteva ore de somncu pauze lungi, iar când a sunatceasul `n capul meu se `nvârteauhaotic formulele complicate alebenzenilor, cetonelor sau aldehidelor

metilice. Mi-am amintit de vorbelebunicii, am f\cut un ceai, am pusmult\ miere [i pân\ am ajuns laexamen, haosul disp\ruse.

Am mai g\sit o metod\, cevamai recent. S\ m\nânci `ncet, unm\r tare.

D.M.: Ai ]inut diet\ vreodat\?A.C.: Nu sunt adepta dietelor,

dar dac\ vreau s\ scap rapid decâteva kilograme folosesc metoda

ANDREEA CRE}ULESCU:ANDREEA CRE}ULESCU:

46

Interviu

Despe cum putem s\ facem fa]\ stresului, cum s\sl\bim, dar [i despre grija exagerat\ pentru copii no[tri[i sistemul sanitar românesc, am vorbit cu AndreeaCre]ulescu, jurnalist Realitatea TV.

Scap de 4-5 kg prin metoda„grapefruit”

"grapefruit". Timp de patru-cinci zileadaug `n meniul normal [i un kg degrapefruit. Astfel scap de 4-5kilograme. La mine metoda a datmereu rezultate. În acesat\ perioad\nu renun] la pâine, ciorbe sausosuri. M\nânc `ns\ 3-4 grapefruit`n fiecare zi... iar rochia care "]ipa"pe mine cu o s\pt\mân\ `n urm\,se a[eaz\ normal.

D.M.: Ce ai `nv\]at din primiiani de via]\ ai copilului t\u?

A.C.: Primii ani de via]a aicopilului meu m-au `nv\]at c\principiul "trebuie s\-l fere[ti deorice" nu-i este de folos. La `nceputsterilizam totul, refuzam s\-i maidau orice juc\rie care c\zuse pe jos,eram atent\ la orice fir de praf.

Într-o zi, Alex, fiul meu, a r\cit,p\rea s\ fie o r\ceal\ banal\, doarc\ tusea refuza s\-i cedeze latratamentul prescris de medic. Amf\cut mai multe investiga]ii, opiniilemedicilor variau. Câ]iva au folosit oexpresie pe care, ini]ial, nu am luat-o `n serios. Anume: e posibil s\ aib\o alergie la mediu. Prima meareac]ie- cum s\ ai o alergie lamediu? Po]i avea o alergie la unmedicament, la un aliment, dar lamediu? Dup\ mai multe explica]ii,dup\ ce am citit diverse materiale,am constatat c\ totul are o logic\.Copiii feri]i de orice fir de praf, deorice contact cu a[a numitele "lucrurimurdare", risc\ s\ dezvolte oimunitate sc\zut\, iar atunci cândajung `n lumea real\, organismul lorse adapteaz\ mult mai greu. Dup\un tratament destul de complicat,b\iatul meu a sc\pat de tuse, dar [ieu am renu]at s\-l mai feresc deorice. Nu [tiu dac\ a avut sau nu oalergie la mediu, dar [tiu c\ dup\ce l-am l\sat s\ se joace pe

oriunde, indiferent dac\ `[i punep\mânt pe cap sau mai bag\ omân\ murdar\ `n gur\, lucrurile s-au schimbat.

D.M.: Ce ]i-a pl\cut [i ce nu `nsistemul sanitar?

A.C.: Sistemul nostru sanitarare [i bune [i rele. Spre deosebire desitemul american, unde [i o urgen]\medical\ te poate costa zeci de miide USD, dac\ nu ai asigurareapotrivit\, la noi aproape oricinepoate beneficia gratuit de untratament, dac\ contribuie sau acontribuit la plata asigur\rilor des\n\tate, cum e cazul pensionarilor.

Este adev\rat c\ [paga [iaspectul unor spitale dau o alt\percep]ie asupra acestei gratuit\]i. Înplus, responsabilizarea medicilor nucred c\ a fost o prioritate pentruvreun ministru al s\n\t\]ii. Înspitalele noastre, s-au produsadev\rate tragedii. Au murit copii dincauza unei banale fracturi, unelemame sau copiii lor au r\mas cusechele pe via]\ la o na[tere care nua fost asistata potrivit procedurilornormale. Dac\ incidentele au ajuns`n pres\ au mai existat [i câtevademiteri, dar dup\ ce cazul a fostdat uit\rii, lucrurile au revenit la"normal", nu s-au produs modific\rimajore `n sistem.

În plus, niciodat\ nu a fost preatransparent modul `n care suntcheltui]i banii din fondul de s\n\tate.A[a c\ am avut achizi]ii stupide [imult peste pre]ul pie]ei `n spitaleunde tavanul c\dea peste bolnavisau gândacii le invadau mâncareadus\ de acas\. Sl\biciuneasistemului este c\ aceste abuzurir\mân nepedepsite. Dar, parteaplin\ a paharului este ca `n acestsistem, s-au format [i medici care

realizeaz\ performan]eextraordinare. Citim `n pres\, poatenu la fel de des cum citim despretragedii, c\ s-a realizat o premier\medical\ la Bucure[ti, la Cluj, laOradea sau Tg Mure[.

D.M.: Crezi c\ a schimbat cevacampania {mecher de România?

A.C.: I-a f\cut pe români maiaten]i [i le-a generat o reac]ie derespingere pentru cei din categoria"[mecher de România". Ca jurnalist,cred c\ noi, românii, trebuie s\`nv\]\m s\ avem atitudine. Ne-alipsit starea asta mai bine de 50 deani, iar `n ultimii 20, pu]ini s-aupreocupat s\ ne explice ce`nseamn\ s\ ai atitudine, care nesunt valorile sau care sunt "non-valorile" care ne fac r\u c\ na]ie.

D.M.: La „Testul bog\]iei”,politicienii nu au vorbit despremedicamente.

A.C.: Politicienii nu au vorbitdespre medicamentele pe care lefolosesc deoarece nu am dorit ca `naceast\ campanie s\ facem publiceam\nunte care ]in de intimitateafiec\ruia . Noi am vrut s\ ar\t\mprin intermediul celor care iaudeciziile `n ]ara asta, adic\reprezentan]ii partidelorparlamentare, dac\ limita lui 800de lei poate fi sau nu una abog\]iei. Statistic este un prag als\r\ciei, iar actualul guvern apreluat aceast\ cifr\ `n politicile salesociale. Diverse ajutoare sociale nuse mai acord\ celor care ob]in unvenit mai mare de 800 de lei, iarajutoarele pentru c\ldur\ ( nodulgordian al acestei ierni) nu seacord\ celor cu un venit de peste786 de lei.

Interviu

47

48

Chirurgie plastic\

Visul oric\rei femei este acela de a avea mereu sâniimari [i frumo[i. Cu ajutorul chirurgiei plastice, visulpoate deveni realitate.

Despre opera]ia de m\rire a sânilor s-a tot scris,informa]iile fiind centrate mai mult pe cum seefectueaz\ interven]ia [i care sunt etapele din punct de

vedere tehnic. Îns\, ar fi bine s\ [tii câteva lucruri legate dem\rimea sânilor [i felul `n care aceasta se stabile[te.

Dr. Radu Voicu,

Medic primar chirurgieplastic\, Bendis Medical,Tel 40722684735,www.bendis.ro

Cum afli ce implant `]i trebuie?

Cele mai multe femei vorbescdespre sânii lor având ca etalonm\surile sutienelor ca dimensiuni saudup\ cup\. Aceste dimensiuni difer\ ca[i etalon reprezentativ, `n func]ie de ]arade provenien]\ a sutienelor.

Înainte de toate trebuie `n]eles c\implantele mamare nu se clasific\ `nfunc]ie de cup\ (A, B, C), ci `n func]ie devolum (ml. sau cc). Implantul trebuie s\suplimenteze sânul dumneavoastr\pentru a avea dimensiunea dorit\având `n vedere dimensiunea de la carese porne[te ceea ce `nseamn\ c\implantul reprezint\ diferen]a `ntre ceeace dori]i s\ ob]ine]i [i ceea ce ave]i.

Pentru a afla cum stabilim m\rimea corect\ aimplantului trebuie s\ [tim ce anume NU determin\m\rimea acestuia.

1Nu compara sânii t\i cu cei ai prietenelor deoarececaracteristicile pielii lor, forma, dimensiunile toracelui potfi diferite.

2Nu folosi introducerea unor implante de diferite volume`n sutien pentru a avea o imagine despre ce va urma s\fie. Implantul introdus `n sutien are alt\ form\ [i d\ unaspect fals.

3Nu folosi fotografiile unor persoane cunoscute (artiste,fotomodele), deoarece nu [tii cum ar\tau ele `nainte deopera]ie.

3 lucruri care NU determin\m\rimea

Care este m\rimea perfect\ a sânilor...

Chirurgul plastician va evalua disponibilitatea]esuturilor la nivelul sânului pentru a puteadetermina gradul de expandare (`ntindere) alacestora dup\ introducerea implantului. În func]iede acest aspect [i legat [i de dimensiunile sânuluichirurgul plastician `]i va explica [i recomandavolumul maxim care poate fi introdus `n cazul t\uastfel `ncât rezultatul s\ fie unul armonios.

Probeaz\ diferite m\rimi de sizers(proteze mamare externe care seintroduc `n sutien) pentru a-]i faceo p\rere cu privire la volumul,forma [i aspectul sânilor dup\interven]ia de m\rire.

L\]imea conteaz\

Volumul maxim

Ofemeie care are sutien 75 cupa A poate[tii c\ dup\ m\rirea sânilor dore[te s\aib\ 75 cupa C. În acela[i timp, trebuie

]inut cont [i de forma sânului, aspect pe caredimensiunile [i cupa nu `l pot descrie. În cadrulconsulta]iei cu chirurgul plastician discut\preferin]ele tale referitoare la forma [i aspectulsânului astfel `ncât chirurgul s\ poat\ alege [i s\-]i prezinte implantul potrivit pentru tine atât cam\rime cât [i ca form\. Volumul implantuluimamar este determinat de diametru, proiec]ie (`ncazul implantelor rotunde) [i l\]ime, `n\l]ime [iproiec]ie (`n cazul implantelor anatomice). Acestedimensiuni te pot `ndruma [i pe tine [i pe chirurgspre particularizarea [i personalizarea implantuluic\tre rezultatele pe care le dore[ti. Aceste aspectestau la baza posibilit\]ii de alegere a implantuluidup\ dimensiunile pacientei.

Cea mai important\ dimensiune este l\]imeaimplantului, deoarece aceasta determin\ spa]iulcare va r\mâne `ntre sâni dup\ m\rirea acestora[i deasemenea determin\ curbura sânului astfel`ncât acesta s\ fie `n armonie cu [oldurile.

50

Medicin\ dentar\

Tehnicile de albire sunt diferite `nfunc]ie de tipul recomandat: albire `ncabinetul de stomatologie, albire acas\ saumetoda mixt\.

1Albirea `n cabinet presupuneaplicarea unui agent de albire pedin]ii izola]i obligatoriu! (cu

material de protec]ie fotopolimerizabil saudig\) [i activarea acestuia prin lumin\(l\mpi laser, plasm\, halogen, led) sauc\ldur\. Timpul de ac]iune variaz\ de la 15– 60 de minute, `n [edin]e repetate, `nfunc]ie de tipul, concentra]ia substan]ei [ireactivitatea individual\.

Albirea din]ilor, sigur\ sub supravegherea stomatologuluiZâmbetul este cel mai important factor de comunicare afectiv\, fiind un catalizator al oric\reireac]ii emo]ionale. O dantur\ `ngrijit\ poate `ntregi imaginea, iar una afectat\ de neglijen]\poate cauza complexe de inferioritate persoanei respective.

CE ESTE?

Albirea este tehnica prin care semodific\ nuan]a din]ilor vitalisau devitali, folosind agen]ioxidan]i.

Dr. Constantin Cazacu,Medic primar stomatologie general\Tel 021 211 45 38www.cncdentalart.ro

În societatea actual\, raportul competen]\/imagineeste deseori evaluat doar din perspectiva ultimei.American Dental Association recomand\ procedurile dealbire a din]ilor sub controlul medicului. Albirile dentare`n cabinet s-au realizat `nc\ din anul 1910. În 1940 s-afolosit peroxidul de hidrogen la din]ii vitali, iar `n 1960s-a introdus peroxidul de carbamid\ 10%. Literatura despecialitate consider\ c\ albirea cu peroxid decarbamid\ cu concentra]ie de 10% este sigur\ pentrudin]i [i gingii, dar trebuie realizat\ dup\ o consulta]iede specialitate [i sub supravegherea medicului dentist!

Substan]ele folosite pentru albire sunt: peroxidul dehidrogen; perboratul de sodiu; peroxidul decarbamid\.

Necesitate sau artificiuinutil? 3 metode de albire

51

Medicin\ dentar\

2Albirea acas\ este otehnic\ simpl\ [i areurm\toarele etape:

amprentarea arcadelor dentare `ncabinet; realizarea gutierelor;substan]ele de albire aplicând-se `naceste gutiere. Ele sunt purtate – deregul\ – noaptea timp de 1-2s\pt\mâni, `n func]ie deconcentra]ie [i substan]a folosit\.

3Tehnica de albire mixt\:`ntâi `n cabinet [i pentrumen]inerea rezultatelor,

la un anumit interval de timp, sefolosesc gutierele pentru acas\. Serecomand\ purtarea odat\ la 6luni timp de 1-2 nop]i.

Exist\ [i situa]ii `n care este contraindicat\ albireadanturii cum ar fi: retrac]iile gingivale mari; la din]ii vitali culeziuni carioase pân\ la rezolvarea acestora; la pacien]ii cuhipersensibilitate dentinar\ pân\ la rezolvarea acesteia; lapacientele care sunt `n timpul sarcinii; la pacien]ii cu

afec]iuni ale articula]iei temporo-mandibulare nu se potfolosi gutierele pentru acas\, decât dac\ se face un reliefocluzal func]ional, precum [i `n cazul alergiilor la substan]elefolosite. În situa]ia folosirii concentra]iilor terapeutice nu secunosc efecte carcinogenetice, dar metoda trebuie folosit\sub supraveghere medical\

Albirile nufavorizeaz\ apari]iade carii dentare.

Albirile acas\ dau rezultate bune `n timp. Sefolose[te peroxid de carbamid\ 10%(corespunde concentra]iei a 3,4 % peroxid dehidrogen).

Pot ap\rea [i efecte negative cum

ar fi: disconfort; sensibilitate dentar\,

complet reversibil\. Sensibilitatea se

poate rezolva prin aplica]ii locale de

substan]e fluorurate (nitrat de potasiu

3-5%, timp de 10-30 minute, `nainte

sau dup\ tratament). În rare situa]ii se

pot folosi antialgice administrate pe

cale oral\. În situa]ia unei izol\ri

defectuoase, solu]iile concentrate pot

produce arsuri, dureri, decolor\ri ale

p\r]ilor moi. Toate acestea sunt

reversibile total.

Contraindica]ii

Indica]ii post-tratament Dup\ albire, este necesar\ o igien\ oral\ riguroas\. Ar

fi de preferat evitarea alimentelor [i b\uturilor colorate (vinro[u, cafea, b\uturile acidulate, coloran]i alimentari`ngloba]i, `n concentra]ii mari, tutun, alimentele foarte recisau fierbin]i). Înaintea deciziei de a face modific\ri esteticela arcadele dentare trebuie consultat obligatoriu, un medicde specialitate.

52

Advertorial

Produsul nu trebuie s\ con]in\ zah\r, pentru a proteja astfel din]ii [i a preveni apari]ia cariilor.Nu de pu]ine ori inflama]iile din gur\ [i faringe sunt `nso]ite de un miros nepl\cut. Dac\ vre]i s\ ave]i

o respira]ie proasp\t\ [i s\ sc\pa]i de problema din gât, alege]i produsele care au [i propriet\]idezodorizante.

Afec]iuni inflamatorii la nivelulcavit\]ii bucale [i faringiene

Dr. Anda Irinel Podar

Te doare `n gât, `nghi]i cugreutate? Nu intra `n panic\.Este posibil s\ ai de-a face cu omic\ problem\ instalat\ lanivelul gâtului sau faringelui. Darca orice problem\, [i aceasta areo solu]ie.

Produsul cel mai indicat, `n asemenea situa]ii,ar trebui s\ con]in\ un antibiotic, care s\ ac]ionezelocal, cu un spectru larg de ac]iune antimicrobian\,un antiseptic pentru dezinfectarea cavit\]ii bucale [iun analgetic cu ac]iune rapid\ [i de lung\ durat\,care s\ calmeze durerile.

Antibiotic, antiseptic [i analgetic

Cum apar inflama]iile `n cavitatea bucal\ [i faringian\?Inflama]iile `n cavitatea bucal\ [i faringian\ sunt provocate de agen]i patogeni (bacterii, virusuri sau

fungi) mai ales `n cazurile `n care capacitatea de ap\rare a organismului este sc\zut\. De asemeneairitarea mecanic\ produs\ prin proteze dentare sau printr-o igien\ oral\ insuficient\ pot deterioramucoasa bucal\, favorizând p\trunderea germenilor. Tabloul clinic se exprim\ printr-o hiperemie [i ohipersensibilitate a mucoaselor, `nso]ite de senza]ie de arsur\ `n cavitatea bucal\ sau de dificult\]i la`nghi]ire, dureri de gât [i r\gu[eal\.

54

Ginecologie

Dac\ v-a]i decis s\ merge]i la ginecolog,trebuie s\ [ti]i c\ un consult la specialistcuprinde efectuarea:

-unui test Babe[–Papanicolau (dac\ nu afost f\cut `n ultimul an), completat, eventual cuo colposcopie;

-unei ecografii (cu pol vaginal) ce va evaluaprezen]a eventual\ a unei fibromatoze uterine,a unei hiperplazii (`ngro[\ri) a mucoasei uterinesau a unei tumori ovariene/tubare. Nu da]i bircu fugi]ii imediat ce le-a]i f\cut, urmeaz\ un pas[i mai important!

Am 50 de ani!? Vreau s\ fiu s\n\toas\,frumoas\ [i iubit\! {i cine ne opre[te, chiardac\ multe dintre noi am devenit `ntre timpbunicu]e…

Dr. Daiana Drut\, medic primar obstetric\-ginecologie,Maternitatea Cantacuzino, tel. 0745038323daianadruta@yahoo.com

Nu amâna consultulginecologic de rutin\

Trei grijifrecventeTrei grijifrecvente

EE drept c\ avem destule griji pe cap de lagrija de a fi competitiv\ la serviciu, la cea dea ne p\stra privirea admirativ\ a so]ilor no[trisau la grija de a face fa]\ [i acas\ [i lamunc\. {i s\ nu uit\m c\ aceast\ vârst\ nepoate prilejui [i alte griji legate de s\n\tate.

1"Nu mi-a venit menstrua]iao lun\ [i testul de sarcin\este negativ!"

2"Luna urm\toare,menstrua]ia a fost maiabundent\ ca de obicei!"

3"Ce mi se `ntâmpl\?"

Este probabil perioada numit\preclimax. Îns\, obligatoriu trebuie s\solicit\m un consult ginecologic,fiindc\ certitudinea o ob]inem numaiprintr-un consult de specialitate.

Ce include consultul de specialitate

Ginecologie

55

Interpretarea rezultatelor examenuluiginecologic se face ]inând cont de condi]iilegenerale (HTA, modific\ri de coagulare sanghin\).Modificarea ciclului menstrual este expresia unormodific\ri hormonale ce conduc, progresiv, laoprirea menstrua]iei (menopauza). Evaluarea,printr-o analiz\ de sânge, a acestor hormoni,poate preciza condi]ia de premenopauz\. Trebuie`ntotdeauna s\ ne gândim c\, la aceast\ vârst\,pot fi mai multe cauze, concomitente ale uneisânger\ri uterine neregulate. Odat\ identificateaceste aceste cauze, ele pot fi tratate, uneori, cutratamente diferite, pentru fiecare dintre cauze(tratament chirurgical/medicamentos, asociat,eventual). Dac\ ave]i nel\muriri discuta]i cumedicul dvs.

Dup\ investiga]ii urmeaz\ interpretarea

Mai pu]ini estrogeniPrincipala tulburare hormonal\ din aceast\ perioad\ este sc\derea estrogenilor. Aceastaconduce la modific\ri osoase/osteoporoz\, vasculare/accidente tromboembolice, troficegenerale [i locale, genitale ("`mb\trânirea ]esuturilor"), usc\ciune vaginal\, senza]ie demic]iune imperioas\ [i tulbur\ri neurovegetative (insomnie, sc\derea aten]iei, irascibilitate,depresie). {i toate acestea cu impact social important ! Pentru a combate aceste tulbur\ri,putem face un tratament "compensator", `ntotdeauna decis de medicul specialist!

În aceast\ perioad\ din via]a femeii,cancerele genitale [i mamare au un maximde frecven]\.

P\stra]i-v\, astfel s\n\toase, frumoase [i iubite, f\cându-v\timp, `ntre grijile dvs., s\ merge]i periodic la ginecolog [i s\

urma]i tratamentul indicat! S\ auzim de bine!

Controlul genital periodic (anual sau mai des, dac\ginecologul stabile[te) v\ permite s\ face]i investiga]iilenecesare depist\rii precoce a unui eventual cancer

genital/mamar. Nu ezita]i s\ face]i mamografie, ecografie,markeri tumorali, tot ce v\ recomand\ medicul ginecolog.

56

Advertorial

În mod normal suprafa]a ochiului(corneea) trebuie s\ fie permanentumed\. Sindromul de ochi uscat(keratita sicca) apare datorit\ lipsei`ndelungate de lubrifiere [i umidificare aochiului. În consecin]\, p\r]ileanterioare ale ochiului sufer\ o irita]ieconstant\, pân\ la inflama]ie.

Sindromul de ochiuscat

Testul Schirmer este folosit depeste un secol. El const\ `nm\surarea gradului de umezire aochiului cu ajutorul unei benzi dehârtie de filtru, plasat\ `n fundul desac conjuctival inferior. Se m\soar\dup\ 5 minute lungimea hârtiei defiltru umezit\ f\r\ a se consideraprimii 5 mm. Sub 10 mm seconsider\ hiposecre]ie lacrimal\,`ntre 10 [i 30 mm secre]ia estenormal\. Aceste valori sunt arbitrare[i aproximative [i sunt supusenumeroaselor variabile dintre carevârsta este cea mai important\.Peste 60 de ani secre]ia lacrimal\reflex involueaz\, iar testul Scrimertrebuie s\ r\mân\ superior egal cu10 mm. Datorit\ varia]iilor secre]ieilacrimale testul Schirmer trebuief\cut `ntre orele 8 [i 17.

O alt\ metod\ de aprecierecantitativ\ a secre]iei lacrimaleconst\ `n m\surarea timpului de

rupere a filmului lacrimal. Filmullacrimal se sub]iaz\ `ntre dou\clipiri. Se materializeaz\ filmullacrimal instilând o substan]\colorant\ `n fundul de sacconjunctival inferior.

Pacientul e pus s\ clipeasc\ demai multe ori [i se a[teapt\ câtevamomente. Se cere acestuia s\r\mân\ cu ochii mari deschi[iprivind drept `nainte [i seexamineaz\ filmul lacrimal labiomicroscop. Se m\soar\ timpul cesepar\ ultima clipire de apari]iaprimei zone uscate pe cornee,marcând ruptura filmului lacrimal.Dac\ timpul mediu e superior valoriide 25 de secunde, filmul lacrimal estabil; dac\ e inferior valorii de 10secunde, filmul e instabil. Exist\varia]ii legate de sex [i de vârst\.De exemplu, la b\rba]i timpul derupere a filmului lacrimal este mailung decât la femei.

Cum depist\m sindromul de ochi uscat? Semnelesindromului de ochiuscat Semnele sindromuluide ochi uscat sunt:senza]ia permanent\de usc\ciune, demânc\rime [i dearsur\ la nivelulochilor - aceasenza]ie de “nisip `nochi”. Acestesimptome pot fi deajuns pentru caoftalmologuldumneavoastr\ s\pun\ diagnosticul deochi uscat. Uneori s-ar putea s\ doreasc\s\ m\soare cantitateade lacrimi dinochi.(test Schirmer)

Oftalmologul v\ poate prescrie lacrimiartificiale ziua, geluri lacrimale noaptea.Acestea sunt pic\turi de ochi lubrifiante carepot ameliora senza]ia de usc\ciune [imânc\rime. În ultimul timp au ap\rut lacrimiartificiale pe baz\ de hialuronat de sodiu, osubstan]\ foarte apropiat\ din punct de vedereal caracteristicilor de lacrimile naturale.Compozi]ia omogen\ a hialuronatului duce la:4distribu]ie omogen\ a pic\turilor pe toat\

suprafa]a corneei; 4v`scozitate uniform\; 4stabilitate mai bun\ a filmului lacrimal;4normalizare a tensiunii superficiale a

filmului lacrimal ;4adeziune mai bun\ la celulele corneo

conjunctivale;

4remanen]\ mai bun\ `n cornee;4reducere a cazurilor de alergie [i

intoleran]\; 4Posibilitatea repet\rii administr\rilor peparcursul zilei pân\ la refacerea condi]iilorlacrimale normale;

Cele mai noi lacrimi artificiale con]inhialuronat de sodiu [i aminoacizi cu ocompozi]ie asem\n\toare lacrimilor naturale.Folosirea unor lacrimi artificiale sigure, f\r\conservan]i tradi]ionali, [i care s\ con]in\hialuronat de sodiu [i aminoacizi esteimportant\ pentru refacerea calitativ\ [icantitativ\ a filmului lacrimal [i a suprafe]eioculare conferind pacien]ilor cu sindrom deochi uscat confortul [i starea de bine de careau nevoie.

Advertorial

Tratament

58

Fi[a de observa]ie

Sc\p\m de plic `n 2012?

Director EditorialDr. Val Vâlcu

Asigur\rile private promit s\ dea ”aten]ie”medicului `n locul nostru

Cât ai dat? Cât se d\? Oi fi dat cât trebuie? Întreb\ri puse de `nainte de ”ce boal\am?”. Fie c\ i-au spus plat\ informal\ sau ciubuc, autorit\]ile nu au f\cut nimic s\rezolve problema. De fapt, au profitat de acest obicei. Medicii sunt nevoi]i s\-[icompleteze veniturile prin contribu]ia pacien]ilor, iar când cer salarii decente li seaminte[te c\ nu tr\iesc din salariu. Pacien]ii accept\ sistemul, sperând `ntr-un tratamentmai bun, odat\ ce au motivat medicul. Când nu au bani sau sunt nemul]umi]i derezultate, apar conflictele. Chiar dac\ nu tr\iesc permanent cu teama flagrantului, mul]imedici consider\ situa]ia drept `njositoare [i, `n lipsa unei alternative, emigreaz\.

Speran]e sau amenin]\riCe [anse sunt ca a treia `ncercare de reform\,

dup\ 1989, s\ elimine ”plicul” din ecua]ie? Opozi]ia nueste convins\ de bunele inten]ii ale Puterii. ”Introducerea managementului privat `n s\n\t\te sereg\se[te [i `n programul nostru de guvernare, ne-adeclarat dr. Nicolae B\nicioiu (USL). Ne temem, `ns\,c\ privatizarea spitalelor ar putea fi o manevr\ princare s\ fie oferite clientelei politice a PDL. Sau c\ a[a-zisele funda]ii [i asocia]ii s\ nu fie decât un paravanpentru directorii corup]i ai actualei guvern\ri. Ca s\coment\m alte prevederi, trebuie s\ vedem variantafinal\ a legii [i normele de aplicare”. Pacien]ii acuz\

lipsa de transparen]\. ” Ne temem c\ ar putea fi unnou sistem de c\pu[are a fondurilor [i a[a insuficiente,ne-a declarat Cezar Irimia, directorul COPAC (Coali]iaorganiza]iilor de pacien]i cu afec]iuni cronice). Legeacuprinde lucruri mult prea generale, nu se cunoscnormele. Am `ncercat s\-i contactez pe autorii legii, dara fost imposibil”. Vasile Barbu, pre[edintele Asocia]ieiPacien]ilor, nu crede c\ pl\]ile informale ar fi adev\rataproblem\ a sistemului. ”Necazurile vin de la insuficientabugetare [i de la gestionarea proast\ a resurselor.Costurile sunt apropiate de cele din Vest, cum s\ rezolviproblema salariilor cu asigur\ri de 10 ori mai mici?”.

Noua lege a S\n\t\]ii ne propune s\ sc\p\m de plic prin privatizare.Spitalele vor fi ”privatizate”, adic\ transformate `n asocia]ii sau funda]ii.Astfel, medicii nu vor mai fi bugetari, ci vor avea venituri `n func]ie de cât

[i cum lucreaz\. Finan]area se va face prin intermediul unor case de asigur\ri private.Românii vor pl\ti ca [i pân\ acum CAS, iar Finan]ele vor trimite banii c\treasiguratorii priva]i. Când are nevoie de tratatment, asiguratul e trimis la spitalul saumedicul de pe lista casei de asigur\ri, dup\ un protocol strict. Dac\ dore[te ca treabas\ mearg\ mai repede sau vrea mai multe servicii, `ncheie o poli]\ suplimentar\:pl\te[te mai mult, prime[te mai mult. Cam a[a ar trebui s\ arate sistemul `n 2013,dac\ legea trece prin asumare, `n aceast\ lun\, [i dac\ se vor elabora la timpnormele de aplicare.

59

Fi[a de observa]ie

Casele de asigurarivor trebui s\ reduc\tratamentul spitalicesccostisitor, iar una dinvariante este accentul puspe preven]ie [i pemedicina de familie, credeprof. Vl\descu. ”Cummajoritatea pl\]ilorinformale sunt `n spitale,ca valoare, se va reduceponderea acestora `nsistem. Asigur\rilevoluntare suplimentare vorfi mult mai atractive fiscaldecât acum. Acestea vor

face s\ intre o sum\semnificativ\ `n sistem. Lao contribu]ie de 10-15Euro/lun\/om putemestima c\ vor veni `n plus1-1,5 miliarde euro,anual. Sumele dinasigur\rile private vorputea fi utilizate pentruplata suplimentar\ amedicilor/personaluluiperformant, aspect ce vacontribui [i el la reducereapl\]ilor informale”,concluzioneaz\ prof.Vl\descu.

Sindicatele medicilor sus]in c\fenomenul pl\]ilor informale e legatde salariu [i de morala social\, nude forma de proprietate. ”Studiile auar\tat c\ ciubucul se situeaz\undeva la 4-5 procente dincheltuielile de s\n\tate, sus]ine dr.Dan Pere]ianu, vicepre[edinteleCamerei Federative a Medicilor. Nupare mult, dar pentru oamenii cuvenituri modeste, costuri de 300-1000 de euro pentru o interven]iechirurgical\ sunt imposibil desuportat. Solu]ia pe care opropunem este cre[terea finan]\rii [ia salariz\rii. Dac\ spitalele pleac\de la autorit\]ile locale vor pierdecirca 5 la sut\ din finan]are, iarfunda]iile nu au ce aduce `n plus.Cum noua lege nu propune ocre[tere a finan]\rii, nu va rezolvaproblema ciubucului”. De aceea[ip\rere este [i Colegiul Medicilor.”Nu un proiect de lege rezolv\problema pl\]ilor informale cifinan]area sistemului, ne-a declaratprof. Vasile Ast\r\stoae. Atât timpcât, pe de o parte, nu pot fiasigurate serviciile medicale pentruto]i pacien]ii, iar pe de alt\ parteveniturile medicilor vor fi mici, pl\]ileinformale vor exista. Pacientul vadori s\ beneficieze de serviciilenecesare, iar medicul va fi obligat s\fac\ liste de priorit\]i `n func]ie demodul `n care este finan]at\ unitateamedical\”.

Sindicatele nucred `n noua lege

Priva]ii se tem s\ nu-[i piard\ clien]ii

Prof. dr. Cristian Vl\descu, coordonatorul Comisieicare a elaborat noua lege, e con[tient c\ schimb\rile nuvor ap\rea din prima zi de la aplicarea ei, darmecanismele propuse vor da rezultate mult mai rapiddecât actualul sistem.

”Alegerea casei de asigur\ri se va face [i `n func]ie demodul `n care personalul medical se comport\ cupacientul, sus]ine Vl\descu. Când aten]iile solicitate sup\r\pacientul, acesta va aten]iona Casa. Dac\ aceasta nu vainterveni, va pierde un “client” care se va muta la o alt\cas\. Pentru a câ[tiga, Casele de asigur\ri trebuie s\-[imen]in\ clien]ii mul]umi]i [i s\ `ncheie contracte cu institu]iicare au costuri rezonabile. Pentru asta vor face contract cuacei medici care sunt c\uta]i de pacien]i [i au rezultatebune (f\r\ complica]ii sau reintern\ri ). Ca urmare, mediciiperforman]i vor avea venituri mai mari, din contractele cuCasele de asigur\ri”.

Asigur\rile vor fi mai atractive fiscal

60

Nu l\sa pl\mânii s\ te `mb\trâneasc\!”Medicii [i pacien]ii Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta au marcat

`mpreun\ Ziua Mondial\ a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC)lansând mesajul „Un singur pas `]i taier\suflarea? Nu l\sa pl\mânii s\ te`mb\trâneasc\!” Pacien]ii [i medicii Institutului[i-au pus la `ncercare talentul [i creativitateapentru a l\sa o amintire plin\ de culoaretuturor celor care vor trece pragul Institutului: untablou de 2 x 2 metri ce ilustreaz\ libertatea derespira]ie a unui pl\mân s\n\tos. Acesta esteexpus `n holul de la intrarea `n Institut [i var\mâne permanent acolo. Prin acest eveniment,medicii au dorit s\ transmit\ cât de important\este o rela]ie apropiat\ a doctorilor cu pacien]ii[i faptul c\ aceast\ boal\ cronic\, multsubdiagnosticat\, poate fi ]inut\ sub control

dac\ este depistat\ din timp [i dac\ este tratat\ adecvat. „În cazul oric\reiafec]iuni, o rela]ie apropiat\, bazat\ pe `ncredere [i respect, `ntre medic [ipacient este esen]ial\. Aceast\ rela]ie este cu atât mai important\ `n cazul uneiboli cronice, cu inciden]\ crescut\ [i cu poten]ial fatal, cum este BPOC”, adeclarat dr. Emilia Cri[an, directorul medical al Institutului de PneumoftiziologieMarius Nasta.

Magazin

Num\rul diabeticilor`n cre[tere

În România, diabetul

afecteaz\ peste un milion de

oameni, aproximativ 2800 de

copii sunt bolnavi de diabet, dar

[i mai mul]i risc\ s\ dezvolte

aceast\ afec]iune din cauza

stilului de via]\ nes\n\tos.

Potrivit studiilor realizate de

Organiza]ia Mondial\ a

S\n\t\]ii, peste 60% din

oamenii din `ntreaga lume duc

o via]\ sedentar\. Diabetul este

o boal\ cronic\ netransmisibil\,

dar care afecteaz\ `n prezent

aproximativ 346 de milioane de

oameni din `ntreaga lume.

„Lifting” f\r\bisturiu

Peste 150 de medici

dermatologi [i chirurgi

plasticieni - esteticieni de top din

România- s-au familiarizat cu

un nou produs ce are efect

miraculos de „lifting” f\r\

bisturiu pentru zona pome]ilor.

Juvederm Voluma cu Lidocain\

a fost lansat de renumitul

estetician Herve Raspaldo,

membru interna]ional al

Academiei Americane de

Chirurgie Plastic\ Facial\ [i

Reconstructiv\, realizând `n

cadrul evenimentului din

România [i demonstra]ii de

injectare pe primele trei

românce care s-au bucurat de

beneficiile tratamentului de

rejuvenare facial\.

31 de maternit\]i Prietene ale CopiluluiReprezentan]a UNICEF `n România `mpreun\ cu Organiza]ia Mondial\ a

S\n\t\]ii a certificat cu titulatura ,,SpitalPrieten al Copilului” `nc\ 9 noimaternit\]i `n ultimii doi ani. În prezent,la noi `n ]ar\ sunt active `n ini]iativ\ 40de maternit\]i din care 31 certificate caSpital Prieten al Copilului, o maternitatea primit Certificat de Angajament(`ndepline[te cel pu]in 7 din cele 10criterii) [i 8 se afl\ `n diferite stadii deimplementare a celor 10 Pa[i.Desemnarea unei maternit\]i ca Spital Prieten al Copilului presupune`ndeplinirea unui set de 10 condi]ii (Cei Zece Pa[i pentru o Al\ptare de Succes)care reprezint\ standarde interna]ionale de `ngrijire pentru mam\ [i nou n\scut;ele nu presupun condi]ii hoteliere speciale sau cheltuieli majore, sunt doar regulide `ngrijire. În toate aceste maternit\]i se nasc aproape 40% din copiii dinRomânia. Aceasta `nseamn\ aproape 80.000 de nou n\scu]i.

61

Magazin

Medic român din Fran]a, opereaz\[i `n Bucure[ti

Specialist `n chirurgia spinal\la spitalul Clinique du Parc dinPerigueux `n Fran]a [i cu oexperien]\ de peste 15 ani `nmedicina ortopedic\, dr. CiprianVâjeu a revenit `n România s\efectueze patru opera]ii dificile `ncondi]ii ultramoderne. A fostasistat de o echip\ experimentat\de chirurgi de la Delta Hospital [ia efectuat patru opera]ii printrecare [i artroplastia de disc.Aceast\ interven]ie presupune`nlocuirea discului vertebral bolnavcu o protez\ ce reu[e[te s\p\streze mobilitatea coloaneivertebrale.

Gal\ de Caritateorganizat\ deAsocia]ia Vasiliada

Asocia]ia Vasiliada,organiza]ie aflat\ sub patronajulMitropoliei Olteniei, a organizatGala de Caritate “Vasiliada”.Aproximativ 100 de donatori, auputut licita picturi [i sculpturirealizate chiar `n timpul Galei dec\tre copii cu deficien]e de auz [ivorbire. Scopul a fost de a atragefonduri pentru construirea a dou\centre reziden]iale pentru copil [imam\, afla]i `n dificultate. Anulacesta, Asocia]ia Vasiliada a`mplinit 10 ani de activitatefilantropic\ `n beneficiulpersoanelor aflate `n dificultate,din sudul României.

35.000 de oameni [i-au f\cut Testul Cartona[elor Topul factorilor de risc la români: stresul, hipertensiunea [i ereditatea,

toate acestea reies dintr-un test simplu-Testul Catona[elor. Pe site-ulsoscardio.ro, oricine `[i poate evalua riscul de a se `mboln\vi de boal\cardiovascular\ `n urm\torii ani. În urma primei p\r]i a campaniei, aproape35.000 de oameni [i-au f\cut Testul Cartona[elor. În Bucure[ti, 7.912 depersoane au parcurs acest test. Instrumentul evalueaz\ riscul cardiovascularal persoanei respective, `n urma r\spunsurilor la 10 `ntreb\ri privindprincipalii factori de risc. Rezultatul testului trebuie validat de mediculgeneralist sau de cardiolog. Din totalul de 34.433 persoane care [i-au f\cuttestul, 15.798 sunt femei [i 18.635 b\rba]i. Topul factorilor de risc bifa]i dec\tre popula]ie `n Testul Cartona[elor au fost: hipertensiunea arterial\, `ncazul a 19.828 de persoane, ereditatea, bifat\ de 17.550 de persoane,fumatul, recunoscut de 11.736 de persoane [i stresul, care a fost bifat de21.686 de ori. Campania de preven]ie a riscului cardiovascular beneficiaz\[i de un num\r gratuit 0800 070 777, unde medici speciali[ti `n cardiologiesprijin\ popula]ia `n parcurgerea telefonic\ a Testului Cartona[elor. Pân\ ladata de 5 noiembrie, au fost preluate aproximativ 1.500 de apeluri din toat\]ara, dintre care peste 500 s-au concretizat `n parcurgerea TestuluiCartona[elor. “Testul Cartona[elor `nseamn\ mai mult decât informareaasupra riscului de boli cardiovasculare. Înseamn\ con[tientizare, `nseamn\preven]ie, iar preven]ia `nseamn\ mai pu]ine decese”, a precizat prof. dr.Dan Gai]\, cardiolog, pre[edintele Funda]iei Române a Inimii.

Un deces la fiecare 6 secunde, din cauza fumatului

În România, se fumeaz\ zilnic peste 5 milioanede pachete de ]ig\ri, iar aproximativ 85% dintrepacien]ii cu cancer bronhopulmonar sunt fum\tori,potrivit Societ\]ii Române de Pneumologie. Totodat\studiile au ar\tat c\ 89% dintre fum\torii din ]aranoastr\ [i-ar dori s\ reduc\ num\rul ]ig\rilor sau s\ renun]e complet la fumat.La nivel global, din cauza fumatului, la fiecare [ase secunde o persoan\moare. Un studiu al Centrului pentru Politici de S\n\tate arat\ c\, anual,33.000 de români mor din cauza unor boli agravate de fumat. Fumul de]igar\ con]ine peste 4.000 de substan]e chimice diferite, dintre care peste 60de substan]e cangerigene pentru om, men]ionând aici: nicotin\, arsenic,radon, cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehid\.În România, aproximativ 85% dintre pacien]ii cu cancer bronhopulmonar suntfum\tori, fapt care ar trebui s\-i alarmeze pe cei care au acest viciu. Se [tie c\fumatul este principala cauz\ de deces care poate fi prevenit\, dar se pare c\acest lucru nu este de ajuns pentru fum\tori.

Divertisment

62

Bancuri cu medici

n Un doctor cu strabismconvergent se ciocne[te pe holulspitalului cu un doctor cu strabismdivergent: Primul `i spune:

- De ce nu te ui]i pe undemergi?

Cel\lalt `i r\spunde:- Dar tu de ce nu mergi pe unde

te ui]i?

n - Doctore, so]ia mea [i-apierdut vocea, ce s\ m\ fac?

- Încerca]i s\ veni]i la treidiminea]a acas\ [i pu]in b\ut!

n Medicul c\tre pacient:- Ave]i o boal\ contagioas\

extrem de rar\. O s\ fi]i mutat`ntr-o camer\ separat\ [i acolove]i mânca numai pizza [i cl\tite.

- {i astea m\ vor ajuta s\ m\fac bine?

- Nu, dar asta-i singuramâncare care `ncape pe sub u[\.n La psihiatru:- Felicit\ri domnule, face]i

Doctorul enervat zice:- Am venit aici s\ m\nânc nu

s\-]i ascult problemele!

n Nevasta unui nebun merge lamedicul psihiatru:

- Doctore, so]ul meu `[i`nchipuie c\ este o farfuriezbur\toare.

- Bine, trimite-l la mine.- {i unde ar putea ateriza?

n Un tip face accident la schi [ieste internat `n spital. Vin prietenii`n vizit\ la el [i-i spun:

- Avem dou\ ve[ti pentru tine:una bun\ [i una rea. Pe care s\]i-o spunem prima?

- Aia rea.- Cea rea e c\ `]i vor amputa

picioarele, iar cea bun\ e c\ deja]i-am g\sit client la cl\pari.

n Merge un schelet la medic.Medicul: Acuma se vine?

n O adolescent\ pasionat\ demedicin\, poart\ o bluzi]\ cuinimioare. Un vecin o vede [i o`ntreab\:

- "Domni[oar\, te-ai r\zgândit?Nu te mai faci medic urolog? Vreis\ te faci cardiolog?"

CONCURSPuteti câ[tiga unul din premiile oferite de Editura Mac-Mac [i anume 3 c\r]i: câte un exemplar din Oglindafermecat\, Fat Frumos cel Adormit [i Penelul fermecat.l Editura Mac-Mac se adreseaz\ celor mici, c\rora leplace s\ coloreze [i s\ asculte pove[ti. Noi, cei de laMac-Mac, am creat un produs unic, pe care p\rin]ii cusiguran]\ `l vor g\si extrem de potrivit pentru puiul lor. l Un pachet ce con]ine un audio CD cu o "PovesteNemuritoare" [i o carte de colorat aferent\ pove[tii cu22 de ilustra]ii atractive

progrese, tratamentul d\rezultate!

- Astea numi]i dumneavoastr\progrese? Cu [ase luni `n urm\eram Napoleon, iar acum - unnimeni...

n Un doctor dup\ o zi demunc\ se duce la un restaurants\ m\nânce. Vine chelnerul [izice:

- Am picioare afumate cu cartofila cuptor, rinichi mura]i [i ficat `nsânge.

Nout\]i medicale

63

Sistemul imunitar cuprinde ac]iunile de ap\rare aleorganismului `mpotriva factorilor nocivi externi la care acestaeste expus `n permanen]\, fiind o barier\ de protec]ie pentrudiversele boli sau infec]ii pe care le-am putea contacta. Demulte ori, agen]ii patogeni `n cantit\]i mari pot afectaimunitatea. De aceea, uneori este nevoie de un ajutorsuplimentar `n procesul de ap\rare, mai ales `n perioadelereci, `n care factorii externi sunt determinan]i pentru starea des\n\tate iar imunitatea organismului trebuie protejat\ intens.

Septilin tablete [i sirop, `mbun\t\]e[tecapacitatea organismului de ap\rare`mpotriva infec]iilor, fiind util `n infec]ii

respiratorii acute, cronice saurecurente, `n infec]ii ORL, singursau `n combina]ie cu antibioticele.Reduce riscul contact\rii gripei [ial altor viroze respiratorii atât laadul]i cât [i la copii [i serecomand\ preventiv sau de laprimele simptome ale bolii.

Cre[terea imunit\]ii `n sezonul rece

Ciocolat\ delicioas\ [i s\n\toas\ cu lapte [i vitamine pentru copilul t\u

F\r\ conservan]i

Produsul poate fi achizi]ionat din re]elele

de magazine Kaufland [i Cora.

Produsele Apoforce® reprezint\ “b\uturileideale fiec\rei zi de iarn\”,bogate `n vitamine care`]i `nt\resc sistemul imunitar [i te protejeaz\ `nanotimpul geros. Pe lâng\ con]inutul de vitamine,

acestea au ingrediente care `ti dau un plus deenergie, mai ales dac\ sunt consumate de la primaor\ a dimine]ii. Consumate zilnic, acas\ sau labirou aceste b\uturi au un efect vitaminizant [iputernic, care `]i `nc\lzesc zilele mohorâte de iarn\.Produsele Apoforce® se g\sesc sub 4 forme:

n Apoforce®Heißer Holunder este o combina]iede vitamina C, magneziu [i pulbere dinfructe de soc.

n Apoforce® Bären Mix este o combina]ie de10 vitamine [i calciu, cu pulbere de zmeur\[i m\ce[e. Se poate administra atât copiilor,cât [i adul]ilor.

n Apoforce®Heißer Zitrone este o combina]iede vitamina C, calciu [i pulbere de l\mâie.

n Apoforce®Heißer Zitrone zuckerfrei este ocombina]ie de vitamina C [i prebiotice dinfibre de inulin\.

Apoforce®

B\utura ideal\ pentru anotimpul rece!

64

Divertisment

n Un psihiatru american avea

un grup de 4 mame la terapie: -

Cu toate ave]i obsesii! A observat

el... C\tre prima mam\:

- Tu e[ti obsedat\ de mâncare!

}i-ai botezat fiica Candy. C\tre a

2-a:

- Obsesia ta este a avea bani.

Pe copilul t\u `l cheam\ Penny.

C\tre a 3-a:

- Obsesia ta este alcoolul.

Aceasta se manifest\ `n numele

copilului t\u, Brandy.

În acest punct, mama celui

de-al 4-lea copil se ridic\

iritat\, `[i ia odrasla de mân\

[i-i spune:

- Hai Dick, noi plec\m!

n B\iatul unui medic psihiatru

`[i `ntreab\ tat\l:

- Când e[ti inteligent [i când

e[ti `n]elept?

- E[ti inteligent dac\ nu crezi

decât jum\tate din ceea ce auzi;

e[ti `n]elept dac\ [tii care

jum\tate!

65

Divertisment

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

de Costel „Cos“ Ra[c\

- Domnu’ doctor, mi-e team\ c\ am

probleme cu ochii.

- Ce v\ face s\ crede]i asta, domnule?

- P\i, de când m-am `nsurat nu mai

v\d un .......

urmarea pe linia 7

Dezlega]irebusul [i trimite]i-l la adresa „Doctorul meu”,Concursul „Dezlegi [i câ[tigi”, Str. Cuza Vod\,nr. 130, bl. 1A, sc. 1, ap 7, Sector 4, Bucure[ti.

De asemenea, ne pute]i trimite bancuri cumedici [i pacien]i.

Pute]i câ[tiga , prin tragere la sor]i, o cutiede COLON HEALTH - pulbere.

Produsul Colon Health®

pulbere contine un complexde principii active naturale sifibre alimentare solubile(prebiotice) si insolubile, cumultiple efecte benefice:detoxifierea organismului;stimularea tranzitului intestinalsi mentinerea sanatatiicolonului; are rol in reducereaabsorbtiei de glucide, lipide,lipoproteine (colesterol); reducerea senzatiei defoame si mentinerea unei greutati ideale;cresterea absorbtiei de calciu; util in boalahemoroidala; contine vitamine, minerale, enzime,aminoacizi esentiali, carbohidrati si acizi grasi,Omega-3, Omega-6, Omega-9, benefici pentrufunctionarea normala a organismului.

Câ[tig\torul unei cutii de Imuno Royal Junioreste Panciu Anca-Olimpia din Ia[i.

Ingrediente: fileurile de la 2 piep]i de pui, 500 g ciuperci Pleurotus, 450

g spanac congelat, 2 cepe, 2 morcovi, 2 leg\turi usturoi verde (dac\ este

permis), 2 ou\, o leg\tur\ m\rar, sare, piper, o l\mâie, 4 linguri de ulei.

Preparare: cur\]\ [i spal\ ciupercile, taie cât mai sub]ire picioru[ele [i taie fidelu]\

p\l\riile. Rade fin morcovul. Toac\ ceapa fidelu]\. Pune la fiert ciupercile, o ceap\ [i un

morcov, `n 2 l de ap\ cu pu]in\ sare. Pune `ntr-o crati]\, la `n\bu[it, `n ulei, ceapa [i

morcovul, cu pu]in\ sare [i pu]in\ ap\. Când s-au `nmuiat adaug\ usturoiul tocat rondele

sub]iri. Scurge ciupercile fierte [i pune-le peste ceap\, las\-le 5 minute, adaug\ spanacul

decongelat [i stors u[or de ap\, m\rarul tocat fin [i drege de sare [i piper (dac\ e permis).

Las\ la foc potrivit pân\ scade bine sosul. Cu aceast\ compozi]ie, amestecat\ cu ou\le

b\tute, umpli fileurile din piept de pui. Monteaz\ apoi `ntr-o tav\ uns\ cu unt (ulei), toarn\ o

can\ de zeam\ de la ciuperci, acoper\ tava cu staniol [i d\ la cuptorul `ncins, la foc potrivit,

pentru 30 minute. Scoate staniolul, `ntoarce rulourile [i mai toarn\ o can\ de zeam\, apoi

pune-le la cuptor f\r\ staniol pân\ se auresc u[or (dac\ se permite).

Serve[te-le, `nveselite cu sim] artistic, de verdea]\ pres\rat\, cu zeam\ de

l\mâie sau cu iaurt [i garnitur\ de legume fierte conform regimului. Din

zeama r\mas\ de la ciuperci po]i prepara o sup\, ad\ugând o mân\ de

fidea [i câteva fire de p\trunjel tocat fin. Este delicioas\.

Rulad\ de pui cu ciuperci pleurotus[i spanac Buc\t\ria

ORIZONTALl 1) Trunchi de tufan! – A lansa `n centru ! –

În scop! l 2) Care apar]ine unei singure

persoane; l 3) Anotimp estival – Deosebit

de deas\; l 4) A jeli – 24 studen]i! –În

cas\! l 5) În cerc! – Trage la car – În sob\!

l 6) St\ pe gât – A sudui; l 7) Continuare

glum\ (3 cuv.); l 8) A medita (fig.); l 9)

Muncitor `n p\mânt; l 10) Sân

VERTICALl 1) În cup\! – Corp de iluminat – Introdus

`n urn\; l 2) Propice; l 3) Baston agricol

–Terci de mei; l 4) Organizare primitiv\ –

A povesti; l 5) Aceea – Miez de rodie!

l 6) 13 nuci! – Tur\; l 7) Tare de urechi –În

pace! l 8) În plan! – M\sura lui Cuza;

l 9) Gândac de mai; l 10) Urbe – În ziar!.

NECAZ

CONCURS

Veronica Becta[âni