Disertatie - Raportul Parlament - Guvern in Romania

8/17/2019 Disertatie - Raportul Parlament - Guvern in Romania

1/61

COALA NA IONALĂ DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVEȘ Ț Ș

FACULTATEA DE ADMINISTRA IE PUBLICĂȚ

DISERTA IEȚ

PROFESOR COORDONATOR

Lect. univ. dr. ANTONOVICI CORINA

ABSOLVENT

ENACHE CARMEN IOANA

BUCURE TIȘ2!"

0


2/61

COALA NA IONALĂ DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVEȘ Ț Ș

FACULTATEA DE ADMINISTRA IE PUBLICĂȚ

MASTER PUTEREA E#ECUTIVĂ I ADMINISTRA IA PUBLICĂȘ Ț

RELA IA $UVERN % PARLAMENTȚABORDARE COMPARATIVĂ

COORDONATOR TIIN IFICȘ Ț

Lect. univ. dr. ANTONOVIVI CORINA

ABSOLVENT

ENACHE CARMEN IOANA

BUCURE TIȘ2!"

1


3/61

CUPRINS

CAPITOLUL ICONSIDERA II INTRODUCTIVEȚ

1.1. Scurt istoric i delimitări conceptualeș1.2. Institu ii implicate în rela ia dintre Guvern i Parlament în România i Fran aț ț ș ș ț

1.1.1. Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentulț1.1.2. Secretariat d’etat au Relations avec le Parlament

CAPITOULUL IIDELE$AREA LE$ISLATIVĂ

2.1. !onsodera ii "eneraleț2.2. #lemente speci$ice dele"ării le"sislative în România i Fran aș ț

2.2.1. Fran aț 2.2.2. România

CAPITOLUL III

CONTROLUL PARLAMENTAR

%.1. Scurtă introducere%.2. #ercitarea controlului parlamentar prin între&ări i interpelări în România i Fran aș ș ț

%.2.1. România %.2.2. Fran aț

%.%. Discu ia re'ultatelor ț

%.%.1. Dele"area le"sislativă

%.%.2. !ontrolul parlamentar

%.%.2.1. !ontrolul parlamentar prin între&ări i interpelăriș %.%.2.2. !ontrolul parlamentar prin intermediul mo iunii de cen'urăț

CONCLU&II

2


4/61

BIBLIO$RAFIE

ANE#E

%


5/61

CAPITOLUL ICONSIDERA II INTRODUCTIVEȚ

!.!. Scurt i't(ric i de)i*it+ri c(nce,tu-)eș

(nul dintre aspectele $undamentale ale dreptului pu&lic contemporan îl repre'intă

separarea puterilor in stat) în ca'ul de $a ă re$erindu*ne la puterea le"islativă i ceaț ș

eecutivă.

!ele două puteri se in$luen ea'ă reciproc prin di$erite $orme de mani$estare)ț

raporturile dintre acestea cunoscând $orme noi) eprimate prin di$erite re"lementări cu rolul

de a sta&ili re"imul +uridic al acestora.

,m ales această temă) deoarce considerăm că într*un stat de drept raporturile dintre

institu iile $undamentale +oacă un rol esen ial în &una $unc ionare a societă ii.ț ț ț ț

-ntrucât Parlamentul are ca principală atri&u ie crearea le"ilor i $unc ionarea în interesulț ș ț

cetă enilor) studiul acestei entită i va a+uta la o mai &ună cunoa tere a mecanismelor ț ț ș

utili'ate în activitatea parlamentară.

De asemenea) Guvernul ca putere eecutivă) având rolul de a eercita conducerea

"enerală a administra iei pu&lice) +oacă un rol etrem de important în ceea ce prive teț ș

asi"urarea &unului mers al societă ii.ț umeroasele interven ii le"islative asupra actelor normative aplica&ile unor pro&lemeț

speci$ice dreptului pu&lic implică cu necesitate asi"urarea unei in$orma ii actuali'ate aț

sistemului administra iei pu&lice.ț

Prin cunoa terea principiilor) a rolului) a competen elor i atri&u iilor $iecăreia dintreș ț ș ț

autorită ile administra iei pu&lice centrale i locale se poate în ele"e corect i completț ț ș ț ș

$unc ionarea sistemului administrativ) ast$el cum acesta este con$i"urat prin dispo'i iileț ț

/e"ii $undamentale.

-n a&ordarea pro&lematicii) pre'entarea pleacă de la principiile instituite de !onstitu ie)ț

urmărindu*se apoi de'voltarea acestora la nivelul actelor normative cu $or a +uridică a le"ii)ț

$iind valori$icate ideile avansate până în acest moment în doctrină) dar si practica instanei

de contencios constituional) precum si cea a instanelor de contencios administrativ)


6/61

re'ultând ast$el coordonatele care stau la &a'a sistemului administraiei pu&lice din

România.

,ceste două institu ii +oacă un rol $undamental în &una $unc ionare a statului) ast$elț ț

plecând de la dispo'i iile constitu ionale) /e"ea nr.032001ț ț privind organizarea si

funcţionarea Guvernului României si a ministerelor preci'ea'ă natura +uridică a Guvernului

si îl de$ineste în art.1 alin.415 ca $iind )) autoritatea publică a puterii executive, care

funcţionează în baza votului de încredere acordat de Parlament si care asigură realizarea

politicii interne si externe a ţării si exercită conducerea generală a administraţiei publice.

Din această de$ini ie re'ultă interdependen a acestor două entită i.ț ț ț

-n reali'area lucrării de disertatie) cadrul metodolo"ic de cercetare este repre'entat de

cercetarea teoretică) intrucât tema aleasă studia'ă raporturile care se nasc între Guvern iș

Parlament) pornind de la normele re"lementate în special de !onstitu ia României.ț

,st$el) pe parcursul lucrării se vor avea în vedere) se vor epune i se vor interpretaș

inter$eren ele i le"ăturile între entită ile amintite.ț ș ț

-ntrucât cercetarea teoretică va avea în vedere raportul Guvern*Parlament) vom porni de

la între&ările lo"ice6

Cum se desfă oară rela ia Guvern-Parlamentș ț

Care sunt dispozi iile legale în acest sensț

Cum se prezintă aceasta rela ie în sistemul legislative i executive francezț ș

7om porni) deasemeni de la ipote'a con$orm căreia rela ia Guvern*Parlament presupuneț

o strânsă le"ătura între acestea două) având ca $inalitate asi"urarea unui mediu propice

de'voltării sociale) le"islative i a administra iei pu&lice.ș ț

8&iectivul cercetării este acela de a cunoa te modul de des$ă urare al rela iilor dintreș ș ț

entită ile amintite) în special prin prisma noului departament în$iin at în cadrul actualeiț ț

"uvernări) Departamentul pentru rela ia cu Parlamentul) condus de către un ministruț

dele"at i in al doilea rând) cercetarea rela iilor dintreș ț executive i legislativeș în statul

$rance'.

9ipul de cercetare) a a cum am amintit) se &a'ea'ă pe cercetarea teoretică. !onsiderămș

că aspectele urmărite în cercetarea de $a ă tre&uie să se &a'e'e pe aria teoretică) întrucâtț

domeniul ales presupune în primul rând un acces mai în"radit la ast$el de in$orma iiț

:


7/61

colectate direct de la sursă) ast$el reali'area de c;estionare ori de $ocus "rupuri sunt inte nuț

$acil de atins.

-n spe ă) cercetarea va avea în vedere o serie de documente le"islative) acte aleț

Parlamentului ori acte ale Guvernului.

,&ordarea !onstituiei ca instituie*reper pre'intă avanta+e conceptuale) $acilitând) pe

de o parte) sistemati'area instituională) dar) mai ales) evideniind rolul de $undament

constitutiv al principiului le"alităii.

Re$eritor la istoria constituională a României) menionăm că prima !onstituie)cea din

1i moderni'are instituională) de racordare

treptată la valorile) principiile >i practicile democraiilor li&erale avansate. Doctrina arată

în mod pertinent că) eaminând dispo'iiile !onstituiei României în versiunea adoptată la

< decem&rie 11) se putea constata că principiul separaiei >i ec;ili&rului puterilor în stat

se re"ăsea în coninutul >i semni$icaia sa >tiini$ică modernă.

-n procesul revi'uirii !onstituiei s*a simit nevoia instituionali'ării >i la nivel +uridic a

principiului separaiei >i ec;ili&rului puterilor) ast$el încât art.1 a $ost între"it cu două noi

alineate) din care unul este consacrat în eclusivitate cons$inirii acestui principiu.?otivul

inserării acestui alineat a $ost) în principal) acela de a contri&ui la o mai &ună delimitare a

raporturilor dintre puteri) pre'entând avanta+ul pe care întotdeauna o normă epresă îl

pre'intă $aă de aceea re'ultată din interpretare) anume certitudinea) în mod strict)

previ'i&ilitatea) în mod indu&ita&il. Dar acesta nu a constituit unicul motiv6 $aptul că acest

principiu se re"ăse>te într*o $ormă sau alta în constituiile altor state din (niunea

#uropeană.

=


8/61

Faă de Parlament) Guvernul &ene$icia'ă de un vot de încredere) acordat prin e$ectul

votului de învestitură) iar $aă de Pre>edintele României) Guvernul $iind numit de către

acesta 4Parlament5) conlucrea'ă cu Pre>edintele în îndeplinirea unor atri&uii.

Sinteti'ând) aceste raporturi care se sta&ilesc între cele trei autorităi sunt următoarele6

Pre>edintele nume>te Guvernul a>a cum l*a apro&at Parlamentul prin votul de învestitură >i

nu cum i*l propune Primul @ ministru.

Potrivit dispo'iiilor constituionale prevă'ute la art.102) Guvernul asi"ură reali'area

politicii interne >i eterne a ării) con$orm pro"ramului de "uvernare pre'entat spre

apro&are >i acceptat de Parlament. #l poartă răspunderea politică pentru re'olvarea

pro&lemelor cu care se con$runtă ara. Pentru adoptarea celor mai &une >i adecvate măsuri

ori luarea unor ;otărâri importante este nevoie >i de asi"urarea unui cadru +uridic.

Raporturile Guvernului cu Parlamentul se reali'ea'ă) potrivit prevederilor constituionale) prin6 in$ormarea deputailor >i senatorilor 4art.1115) între&ările >i

interpelările pe care parlamentarii le pot adresa mem&rilor Guvernului Aart.112 alin.415B)

posi&ilitatea introducerii moiunilor simple Aart.112 alin.425B >i de cen'ură 4art.11%5)

an"a+area răspunderii Guvernului 4art.115) precum >i prin procedura dele"ării le"islative

4art.11:5. ,ceastă le"ătură între puterea le"iuitoare >i cea eecutivă constituie elementele

$unciei de control a Parlamentului asupra Guvernului.

Funcia de control a $orului le"islativ suprem asupra Guvernului nu presupune că

or"anul prin care se eercită puterea eecutivă este în su&ordinea Parlamentului) ci eprimă

doar o modalitate de conlucrare între aceste instituii ale unui stat cu re"im democratic.

,lături de $uncia le"islativă a Parlamentului) $uncia de control) considerată de o parte

a doctrinei mai importantă decât cea le"islativă repre'intă un mi+loc de reali'are a

cerinelor principiului separaiei >i ec;ili&rului puterilor în stat în cadrul democraiei

constituionale. Pentru asi"urarea reali'ării acestui principiu constituional este necesar ca

odată puterile con$i"urate) ecesele sautendinele a&solutiste ale unei puteri să $ie oprite

prin aciunea celorlalte puteri.

,st$el) prin instituirea unui sistem de ponderi >i contraponderi în stat) nicio putere nu

poate avea o ascendenănepermisă la supremaie. 9ocmai de aceea) controlul parlamentar

nu este un mi+loc de a su&ordona Guvernul Parlamentului) ci numai de a se asi"ura că) în

C


9/61

activitatea sa) Guvernul îndepline>te mandatul primit la învestitură) în condiii de

le"alitate.1

!ontrolul parlamentar poate $i $ără sanciune ori cu sanciune. !ontrolul parlamentar

$ără sanciune) speci$ic ărilor care se a$lă în curs de consolidare a democraiei) are ca

principale $orme speci$ice de reali'are6 dări de seamă) mesa+e) rapoarte) pro"rame

pre'entate Parlamentului) anali'e în comisii parlamentare între&ări >i interpelări) dreptul

deputailor >i senatorilor de a cere >i o&ine in$ormaii necesare)re'olvarea petiiilor

cetăenilor.

-n secolele 7III* 7I î. Er. -n aria de locuire a tracilor s*a individuali'at ramira de nord)

"eto*dacică) cu centrul în !arpa i) cea mai evoluată din neamul său) de alt$el) sin"ura careț

i*a creat un stat propriu.ș 2

!a $enomen social comple) statul este studiat din diverse perspective de către politolo"ie ) sociolo"ie) $iloso$ie) stiin ele +uridice) etc. Pro&lematica statului între"e te)ț ș

inter$erea'ă cu pro&lematica +uridică) cele două $enomene sociale* statul i dreptul @ suntș

indisolu&il le"ate) se întrepătrund) $iind consu&stan iale.ț %

-n 'ilele noastre) statul este o $ormă considerată normală) a or"ani'ării societă ii politice.ț

9ermenul stat, cunoa te mai multe accep iuni) aceea de putere centrală) prin opo'i ie cuț ț ț

colectivită ile locale) desemnea'ă de asemenea "uvernan ii) pentru a* i di$eren ia deț ț ț

"uverna i evocând puterile pu&lice în ansam&lul lor) distin"ându*se de societatae civilă)ț

termen care desemnea'ă particularii i "rupările private)ș

De asemena) no iunea deț stat desemnea'ă o societate politică ori"ani'ată.

Statul pote $i de$init ca o putere or"ani'ată asupra unei popula ii) pe un anumit teritoriu.ț

#lementele constitutive ale statului) puterea) popula ia) teritoriul suntț piese necesare în

an"rena+ul i $inan area unui stat. -n prim*plan se a$lă) însă) puterea de stat) cunoscută înș ț

doctrină ca putere politică ori putere pu&lică.

Puterea reopre'intă sinonimul autorită ii) caracteri'ându*se prin posi&ilitatea de a daț

ordine i o&li"a ia "uverna ilor de a se supune. ,ceasta autoritatea eistă încă din cele maiș ț ț

vec;i timpuri) la început $iind întruc;ipată de e$ul respectivei colectivită i) precum "intaș ț

1 ălan #mil) !rept administrativ, #ditura !;) ec) ucure ti) 200) pa". Cș2 itoleanu Ioan) "ntroducere în istoria dreptului, #ditura Funda iei România de mâine) 200=) pa". %:ț% !raiovan Ion) #ratat de teoria generală a dreptului, #di ia a II*a) revi'uită i adău"ită) #ditura (niversul Huridic)ț șucure ti) 200) p". 201ș P;illipe ,rdant) "nstitutions Politi$ues et !roit Constitutionnel, Paris) 10) pa". 1=


10/61

ori tri&ul. De*a lun"ul timpului autoritatea @ a desprins) instituindu*se ca o realitatea

distinctă i depersoni$icată deș unicul conducător ) cel care de ine eclusiv puterea i oț ș

eercita.

,st$el) s* constituit un aparat de or"ani'are comple) autoritatea devenind o institu ie deș

sine stătătoare) devenidn ceea ce în pre'ent numim stat%

Secolul al 7I*lea) aduce în prim*plan consacrarea termentului de stat.

-n primă accep iune) puterea de stat este o putere politică) puterea politică desemnea'ă înț

"eneral tiin a "uvernării statelor.ș ț

Fenomenul politic $undamental care tre&uie studiat în le"ătură cu statul i putereaș

politică îl repre'intă dinsinc ia între "uvernan i i "uverna i între cei care de in puterea) careț ț ș ț ț

comandă i cei care sunt condu i) care se supun acestei conduceri.ș ș :

#ercitarea puterii este in$luen ată de structura economico*socială) de condi iile istoriceț ț

i ele ideolo"ice.ș

Puterea de stat este o putere or"ani'ată) divi'ată pe mai multe paliere) ea se

depersonali'ea'ă de persoana care o eercită) este o putere de comandă) instituind norme

o&li"atorii i dispo'i ii) atât su& $orma normelor "enerale) cât i su& $orma normelor ș ț ș

concrete.

Puterea de stat este suverană) doctrina con$erindu*i caracterul suprem în interiorul unui

stat i de asemenea nu recunoa te nicio altă puterea deasupra sa) $iind independentă înș ș

raport cu alte state.

Statul suveran repre'intă statul care de ine puterea pe teritoriul său) $ără a $i su&ordonatț

unor $or e eterne i nerecunoscând nicio autoritate superioară. #istă situa ii cândț ș ț

suveranitatea poate $i în mod voluntar limitată) în ca'ul aderării la di$erite tratate

interna ionale ) în ceea privin a pro&lemelor vitale de apărare) sociale) etc.ț ț

,vând voca ie "lo&ală) pterea de stat se aplică într*o societate asupra tuturor aspectelor)ț

în orice domeniu al vie ii cotidiene. ,st$el) statul este o insitut ie politică cu personalitateț ș

+uridică) puterea politică este institu ionali'ată prin stat i ast$el acesta î i eercită putereaț ș ș

suverană) determinând or"ani'area societă ii potrivit unei anumite concep ii) con$orm uneiț ț

anumite oridini de drept în societate) asi"urând apărarae acesteia.

: !raiovan Ion) 8p. cit.) p". 202


11/61

!a parte constituantă de &a'ă) popula ia repre'intă elementul c;eie al unui stat) putereaț

statală se eercită asupra unei colectivită i uman) o na iune. Puterea statală se eercita deț ț

asemenea i asupra cetă enilor străini a$la i pe teritoriul respectivului stat.ș ț ț

9eritoriul repre'intă un element c;eie al statului) $iind spa iul delimitat prin "rani e) înș ț

care acesta î i or"ani'ea'ă activitatea i î i eercită competen ele.ț ș ș ț

Statul se compune dintr*un sistem de or"ane i or"anisme inte"rate ăntr*un mecanism)ș

prin intermediul căruia el î i reali'ea'ă $unc iile i rolul în societate.ș ț ș

De*a lun"ul istoriei) realită ile de natură culturală) socială) economică) etc) au cau'at înț

interiorul statelor diver"en e i a&u'uri de putere. Datorită acestor $apte) prin intermediulț ș

teoreticienilor) precum Ho;n /oce) s* a de'voltat teoria separa iei puterilor de stat.ț

(lterior) ?ontesJuieu a revolu ionat conceptul de stat) lucrarea sa)ț #eoria separa ieiț

puterilor, a consacrat puterile distincte din interiorul unui stat) pe care astă'i le cunoa temș

ca $iind puterea le"iuitoare) puterea eecutivă i puterea +udecătorească.ș

,ceste trei puteri eercită atri&u ii speci$ice) însă cola&orea'ă i se controlea'ă între ele.ț ș

-n ceea ce prive teș executarea, pentru punerea în practică a ;otărârilor edictate de

puterea le"islativă se reali'ea'ă de către or"anele eecutive) repre'entate de e$ul statului iș ș

"uvern.

Pentru re'olvarea con$lictelor apărute la nivelul societă ii i asi"urarea i resta&ilireaț ș ș

oridinii de drept) eistă or"anele distincte) cunoscute în doctrină ca or"ane +urisdic ionaleț

sau or"ane +udiciare.

#ste necesar ca or"anele le"islative i eecutive să* i îndeplinească $iecare atri&u iile)ș ș ț

a$lându*se în interdependen ă) controlându*se reciproc) $ără însă a se su&ordona unea alteia.ț

!alitatea de &a'ă a puterii +udecătore ti este independen a $a ă de celelalte două puteri)ș ț ț

practic nici le"islativul i nici eecutivul nu pot interveni în solu uionara anumitor liti"ii deș ț

către instan a +udecătorească.ț

-n conclu'ie. Pentru a discuta de o &ună $unc ionare a aparatului de stat este imperiosț

necesară asi"urarea unui ec;ili&ru ra ional.ț

Statul este un instrument de or"ani'are i conducere a societă ii a$lat în serviciulș ț

societă ii) deci o or"ani'a ie a puterii prinintremediul căreia se asi"ură or"ani'area)ț ț

conducerea societă ii) în con$ormitate cu voin a i interesele puterii de stat. De*a lun"ulț ț ș

istoriei statul i a pus amprenta asupra or"ani'ării popoarelor. ,ctualmente) în societă ileș ț

10


12/61

democratice se distin" $unc ii precum cea politico*+uridică) asi"urând oridnea +uridică iț ș

promovarea drepturilor i li&eră ilor $undamentale) $unc ia social*economică) cea care seș ț ț

mani$estă în $unc ie de concep ia economică în care este condusă economia na ională.ț ț ț

-n ceea ce prive te planul etern) statele contemporane î i de'voltă rela ii tot mai stânseș ș ț

de cola&orare pe &a'a principiilor dreptului interna ional) participând de asemenea laț

or"anismele interna ionale pentru re'olvarea pro&lemelor proprii) cât i pentru re'olvareț ș

pro&lemelor de ordin "lo&al.

Func iile amintite au ca scop promovarea i apărarea drepturilor i li&eră ilor cetă ene tiț ș ș ș ț ș

$undamentale) cunoscute ca valori de &a'ă ale unui stat democratic.

Forma de stat desemnea'ă modalitatea de or"ani'area acestuia. Forma de stat poate $i

privită din mai multe un";iuri) precum structura de stat) $orma de "uvernâmânt i re"imulș

politic.Structura de stat repre'intă or"ani'area puterii de stat) entită ile eistente în acel stat iț ș

rela iile speci$ice dintre acestea ) cât i statul ca între". ,st$el) statul poate $i unitar sauț ș

$ederativ.

Statul unitar are o sin"ură constitu ie) un sin"ur rând de or"ane supreme care î i eercităț ș

autoritatea i competen ele pe între" teriroriul) popula ia având o unică cetă enie. Statulș ț ț ț

este su&iect de drept interna ional.ț

Statul $ederativ se compune din două sau mai multe state mem&re) care în limitele i înș

condi iile sta&ilite de constitu ia respectivei $edera ii î i trans$eră o parte dintre atri&uteleț ț ț ș

lor în $avoarea statului compus) dând în acest $el na tere unui stat nou) statele componenteș

păstrându* i identitatea i o parte a atri&utelor suverane.ș ș

-n statul $ederativ re"păsim o constitu ieț comună) o le"isla ie de aceea i natură) or"aneț ș

le"iuitoare administrative i +udecătore ti lanivel de $edera ie ) popula ie cu cetă eniiș ș ț ț ț

distincte. De asemenea) $iecare stat are o ordine constitu ională i le"isla ie proprie.ț ș ț

-n dreptul interna ional s*au consacrat asocia iile de state) precum con$edera ia) uniuneaț ț ț

personală i uniunea reală. -n ca'ul con$edera iei) aceasta presupune asocierea unor stateș ț

care î i păstrea'ă suveranitatea i calitatea de de su&iecte ale dreptului interna ional)ș ș ț

convenind asupra creării unor or"ane comune sau uni$icarea le"isla iei. (niunea personalăț

repre'intă asocierea a două sau mai multe state prin eisten a unui monar; sau e$ de stat)ț ș

cu condi ia ca $iecare stat mem&ru să î i păstre'e plenitudinea suveranită ii sale.ț ș ț

11


13/61

Re"imul politic se constituie din ansam&lul insitu iilor) metodelor i mi+loacelor prinț ș

care se reali'ea'ă puterea. -n doctrină se distin" două tipuri de re"imuri politice) re"imul

democratic i cel autoritar) cunsocut i ca re"im totalitar.ș ș

Democra ia se caracteri'ea'ă prin puterea apar inând poporului) pluralismul politic)ț ț

aplicându*se principiul ma+orită ii) li&eratatea) recunoa terea opo'i iei) promovarea iț ț ț ș

apărarea drepturilor i li&ertă ilor $undamentale) etc.ș ț

-n re"imurile democratice) ca $irma de or"ani'are statală apar re"imul parlamentar)

re"imul pre'iden ial i re"imul mit.ț ș

8pusul re"imului democratic este re"imul totalitar) în ast$el de state eistă un unic or"an

care re"lementea'ă în toate domeniile vie ii sociale) nerecunoscând pluralismul politic)ț

dreptul la opo'i ie) separa ia puterilor în stat i drepturile i li&ertă ile $undamentale.ț ț ș ș ț

Ideea statului de drept a apărut încă din antic;itate) când o serie de coli $iloso$ice) înș

special "rece ti) ca cea a so$i tilor) sau ca cea a le"itimi tilor din !;ina ,ntică) dar i oș ș ș ș

serie de "ânditori) ca Platon) ,ristotel) au $ormulat ideea $undamentării statului pe le"e) pe

drept. -n $orma clasică) statul de drept a apărut odată cu cu societatea modernă) cu a e'areaș

societă ii pe principii laice) ra ionale) pe principii de drept.ț ț =

-n societă ile contemporane) prin înlăturarea re"imurilor totalitariste) re"imuri care auț

sec ionat complet rădăcina democra iei) a reapărut cumulul valorilor sociale &a'ate peț ț

li&ertate i asi"urarea suprema iei le"ii i a drepturilor i li&eră ilor $undamentale.ș ț ș ș ț

#volu ia concep iei de stat de drept a coincis cu lupta împotriva $eudalismului iț ț ș

monar;iei a&solute. Prima ast$el de mani$estare a apărut în anul 121: în ,n"lia) ?a"na

!arta a re"elementat raporturile dintre no&ilii re&eli i re"e) acest document prevedeaș

intre'icerea arestării ar&itrare i principiul le"alită ii. ,st$el) se consacra inter'icereaș ț

întemni ării $ără motiv) numai în &a'a unui proces le"al.ț

8 condi ie esen ială a statului de drept este considerată autotnomia dreptului)ț ț

respectarea le"ii) practic) dreptul se a$lă în prim*plan) asi"urând previ'i&ilitatea iș

securitatea) o$erind popula iei sentimentul de înceredere i capcaitatea de a se su&ordonaț ș

le"ilor.

Re"imul constitu ional asi"ură respectarea pricipiilor precum separarea puterilor în stat)ț

distinc ia dintre puterea constituantă i puterile constituite) "uvernarea repre'entativă)ț ș

= Pi urcă ,urel)ț "ntroducere în &tiin a Politică,ț (niversitatea din !raiova) 2010) p". 2%

12


14/61

controlul constitu ionalită ii le"ilor) acesta din urmă având un rol decisiv în a "arantaț ț

valorile consacrate în promovarea constitu ionalismului în sensul său deplin.ț C

!onstitu ia României) prin articolul 1) alineatul % consacrăț România este stat de drept

democratic în care demnitatea omului, drepturile i libertă ile cetă enilor, libera dezvoltareș ț ț

a personalită ii umane, dreptatea i pluralismul politic reprezintă valori supreme, înț ș

spiritul tradi iilor democratice ale poporului român i idealurile Revolu iei din decembrieț ș ț

'()(, i sunt garantate%ș

Statul de drept a devenit un ideal i o aspira ie "lo&ală. #ste su inut de către persoane)ș ț ț

"uverne i or"ani'a ii din întrea"a lume. #ste considerat) pe scară lar"ă) $undamentulș ț

sistemelor na ionale politice i +uridice. #ste) de asemenea) recunoscut din ce n ce mai multț ș

ca $iind componenta $undamentală a rela iilor interna ionale.ț ț <

-n esen ă) statul de drept asi"ură "arantarea i promovarea drepturilor omului la nivelulț ș

standardelor interna ionale i creearea unui cadru propice pentru mani$estarea valorilor ț ș

persoanei umane.

Statul de drept ca $enomen social comple) tre&uie să ină su& control pericolele careț

pândesc societatea) precum scaderea nivelului de trai) nesi"uran a socială) etc.ț

-n "eneral) prin no iunea de stat de drept se întele"e statul care se $undamentea'ă)ț

$unc ionea'ă i î i eercită prero"ativele pe &a'a le"ii.ț ș ș

!a elemente di$initorii ale statului de drept re"ăsim întemeierea i $unc ionarea acestuiaș ț

pe &a'a le"ii supreme) !onstitu ia) le"ea supremă care $undamentea'ă) le"itimea'ă)ț

orientea'ă i conduce întrea"a activitate a statului) de asemenea eisten a unei s$ere lar"i deș ț

drepturi i li&ertă i $undamentale ale cetă enilor) "arantate prin le"e) aplicarea principiuluiș ț ț

separa iei puterilor în stat) votul li&er eprimat de către cetă eni i ca trăsătură esen ială)ț ț ș ț

eisten a unei delimitări clare între institu iile) prero"ativele i atri&utele statului de cele aleț ț ș

partidelor politice.

-n concep ia lui Hean GicJuel) statul de drept semni$ică su&ordonarea statului $a ă deț ț

drept.

-n via a cotidiană) statul de drept se o"linde te în respectarea le"ii) atât de cătreț ș

"uvernan i) cât i de catre "uverna i.ț ș ț

C ?ic;el 9roper) Pour une t*eorie +uridi$ue de l tat ) P.(.F.) Paris) 1) pa". 20%


15/61

, adar) putem conc;ide că statul dre drept) pre'intă ei"en e de necontestat i avanta+e )ș ț ș

dar este i un concept per$ecti&il în raportul său cu realitatea istorică i tendin eleș ș ț

pro"resului social.

!.2 In'titut ii i*,)ic-te n re)- i- $uvern P-r)-*entț ț

!.!.! De,-rt-*entu) ,entru Re)- i- cu P-r)-*entu)ț

Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentul se or"ani'ea'ă i $unc ionea'ă caț ș ț

structură cu personalitate +uridică în aparatul de lucru al Guvernului) asi"urând iș

coordonând reali'area activită ilor în cadrul raporturilor constitu ionale dintre Guvern iț ț ș

Parlament.

Pentru a asi"ura o &ună des$ă urare a raporturilor dintre Guvern i Parlament) D.R.Pș ș

înndepline te $unc ii precum cea deș ț strategie, prin care se creea'ă sistemul de rala ii pentruț

$undamentarea i ela&orarea Pro"ramului le"islativ al Guvernului) în concordan ă cuș ț

Pro"ramul de "uvernare acceptat de Parlament) func ia de reglementareț ) prin care se

asi"ură participarea la ela&orarea cadrului normativ i institu ional necesar pentruș ț

or"ani'area i $unc ionarea între"ului sistem de promovare a ini iativelor le"islative i deș ț ț ș

urmărire a lor în toate $a'ele procesului le"islativ) până la pu&licarea actelor normative în

?onitorul 8$icial al României) Partea I) con$orm prevederilor !onstitu iei) cleorlalte acteț

nromative i procedurii parlamentare. D.R.P. îndepline te) de asemenea)ș ș func ia deț

Eotărârea "uvernului nr. 2=32010) privind or"ani'area i $unc ionarea Departamentului pentru Rela ia cuș ț țParlamentul

1


16/61

reprezentare, prin care se asi"ură) în domeniul său de activitate) repre'entarea pe plan

intern i etern a Guvernului României.ș

Institu ia ela&orea'ă pe &a'a propunerilor $ormulate de autorită i ale administra ieiț ț ț

pu&lice centrale) în con$ormitate cu Pro"ramul de "uvernare acceptat de Parlement)

proiectul le"silativ al Guvernului) pre'intă acestuia la începutul $iecărei sesiuni

parlamentare) lista proiectelor de acte normative care au prioritate) urmărind de'&aterea iș

apro&area lor de către Parlament.

Pentru reli'aera ati&u iilor ce îi revin ) Departamentu pentru Rela ia cu Parlamentulț ț

reali'ea'ă coordonarea interministerială a activită ilor din domeniu.ț

-n eercitarea atri&u iilor ce îi revin) Departamentul pentru Rela ia cu Parlamentulț ț

cola&orea'ă cu minnistere i alte autorită i ale administra iei pu&lice centrale sau locale) cuș ț ț

structurile asociative ale autorită ilor administratiei pu&lice locale i alte institu ii pu&lice)ț ș ț

precum i cu persoane $i'ice sau +urdice.!onducerea institu ei este asi"urată de către un e$ ș ț ș

de departament) având ran" de ministru) numit prin deci'ie a primului*ministru i $iindș

ordonator ter iar de credite.ț

Pentru a asi"ura o &ună $unc ionare a rela iei dintre "uvern i Parlament) D.R.P.ț ț ș

îndepline te $unc ii precum cea de strate"ie) prin care creea'ă sistemul de rela ii pentruș ț ț

$undamentarea i ela&orarea Pro"ramului le"islativ al Guvernului în concordan ă cuș ț

Pro"ramul de "uvernare acceptat de Parlament) $unc ia de re"lementare) prin care seț

asi"ură participarea la ela&orarea cadrului normativ i institu ional necesar pentruș ț

or"ani'area i $unc ionarea între"ului sistem de promovare a ini iativelor le"islative) pânăș ț ț

la pu&licarea actelor normative în ?onitorul 8$icial al României) Partea I) con$orm

prevederilor !onstitu iei) celorlalte acte normative i procedurii parlamentare.ț ș

De asemenea îndepline te $unc ia de repre'entare) prin care se asi"ură) în domeniul săuș ț

de activitate) repre'entarea pe plan intern i etern a Guvernului Ronâniei.ș

!on$om Eotărârii Guvernului nr. 2=3 2010) Departamentul pentru Rela ia cuț

Parlamentul are ca atri&u ii principale ela&orarea) pe &a'a propunerilor $ormulate deț

autorită ile administra iei pu&lice centrale în con$ormitate cu Pro"ramul de "uvernareț ț

acceptat de Parlament) proiectul Pro"ramului le"islativ al Guvernului) pe care îl supune

spre apro&are Guvernului i asi"ură) în $unc ie de priorită i actuali'area anuală a acestuiș ș ț

pro"ram) pre'intă Guvernului la începutul $iecărei sesiuni parlamentare) lista proiectelor de

1:


17/61

acte normative ce se constituie în priorită i le"silative i urmăre te de'&atere i apro&areaț ș ș ș

acestora de către Parlament.

(rmăre te transmiterea proiectelor de le"i ini iate de "uvern către !ameraș ț

Parlamentului) care va $i sesi'ată ca primă !ameră i trecerea acestora prin $a'eleș

proceduriile"islative) până la promul"area le"ii i pu&licarea acesteia în ?onitorul 8$icial.ș

Departamentului îi revine sarcina de sus ine priorită ile "uvernului la întocmireaț ț

proiectului ordinii de 'i i a pro"ramului de activitate în edin ele &irourilor permanente aleș ș ț

!ameLrei Deputa ilor i Senatului) su inerea cererilor Guvernului în privin a adoptării unor ț ș ț ț

proiecte de le"i în procedură de ur"en ă de către Parlament. D.R.P. pre'intă in$orma iile iț ț ș

documentele cerute Guvernului i celorlalte or"ane de specialitate ale administra ieiș ț

pu&lice centrale) în cadrul controlului parlamentar) de către !amera Deputa ilor) de cătreț

Senat ori de către comisiile parlamentare) prin intermediul pre edin ilor acestora) asi"urăș ț

depunerea către de'&atere de către Parlament sau de către una dintre !amerele sale a

rapoartelor i declara iilor primului*ministru cu privire la politica Guvernului i nu înș ț ș

ultimul rând) pre'intă Guvernului in$ormări) la s$âr itul sesiunilor ordinare aleș

Parlamentului) sau ori de câte ori este ca'ul) cu privire la procesul le"islativ) controlul

parlamentar) precum i la alte acticită i din cadrul rela iilor dintre "uvern i Parlament.ș ț ț ș

Departamentul îndepline te i alte atri&u ii prevă'utee de le"e sau de ;otărâri aleș ș ț

Guvernului) precum i însărcinări date de primul*ministru.ș

!onducerea Departamentului este eercitată de către un e$ de departament) având ran"ș

de ministru) numit prin deci'ie a primulu*ministru i $iind ordonator ter iar de credite.ș ț

De asemenea) conducătorul departamentului repre'intă institu ia în raporturile cuț

autorită ile pu&lice) cu persoane $i'ice i +uridice din ară i din străinătate) îndeploniindț ș ț ș

atri&u iile "enerale prevă'ute de /e"ea nr. 032001. -n eercitarea atri&u iilor sale) emiteț ț

ordine i instruc iuni) în condi iile le"ii i participă la edin ele Guvernului. #ste a+utat deș ț ț ș ș ț

către u nul sau mai mul i secretari de stat numi i prin deci'ie a primului*ministru.ț ț

,tri&u iile secretarilor de stat se sta&ilesc prin ordin al e$ului de departament.ț ș

Structura or"ani'atorică) statutul de $unc ii i numărul de posturi al departamentului suntț ș

apro&ate prin ordin al secretarului "eneral al Guvernului) la propunerea e$uluiș

departamentului i cu încadrarea în numărul macim de posturi sta&ilit pentru aparatul deș

lucru al Guvernului.

1=


18/61

-n ceea ce prive te încadrarea personalului) modi$icarea)suspendarea ori încetJareaș

raporturilor de serviciu) sau a raporturilor de muncă) acestea se apro&ă prin ordin al e$uluiș

departamentului. Personalul necesar des$ă urării activită ii se alcătuie te din $unc ionariș ț ș ț

pu&lici i personal contractual) $iind salari'at în con$ormitate cu prevederile le"ale înș

vi"oare aplica&ilepersonalului din aparatul de lucru al "uvernului.

Finan area activită ii se asi"ură de la &u"etul de stat) prin &u"etul Secretariatului Generalț ț

al Guvernului.

Departamentul pentur Rela ia cu Parlamentul este structurat pe compartimente) dupăț

cum urmea'ă) !a&inetul ministrului) !ompartimentul pentru audit intern) !a&inetul

secretarului de stat 1) !a&inetul secretatului de stat 2) Direc ia "enerală activită iț ț

parlamentare) structurată în !ompartimentul pentru rela ia cu Guvernul i eviden aț ș ț

procesului le"islativ) !ompartimentul pentru rela ia cu !amera Deputa ilor iț ț ș

!ompartimentul pentru rela ia cu Senatul i Direc ia anali'ă) documentare) anali'ă) avi'are)ț ș ț

control parlamentar) stucturată în !ompartimentul pentru anali'a i avi'area proiectelor deș

acte normative i !ompartimentul pentru control parlamentar. !ea de*a asea structură)ș ș

denumită Direc ia resurse umane) $inanciare) conta&ile se compune din !ompartimentulț

resurse umane i contencios administrativ) !ompartimentul an"a+amente &u"etare)ș

$inanciar*conta&ile) !ompartimentul ac;i'i ii pu&lice) !ompartimentul administrativ)ț

ar;ivă.10

!a&inetul ministrului este coordonat de către directorul de ca&inet) care se su&ordonea'ă

direct ministrului) coordonând întrea"a activitate a ca&inetului con$orm re"lementărilor

le"ale în vi"oare i $iind răspun'ător de &unul mers al acestuia. Directorul de ca&inetș

repre'intă ca&inetul în raporturile cu celelalte structuri or"ani'atorice ale Departamentului

pentru Rela ia cu Parlamentul) cu ministerele i celelalte institu ii pu&lice.ț ș ț

Personalul an"a+at la !a&inetul secretarului de stat este personal de specialitate care

îndepline te i acticită i de secretariat*adminsitrative) o$erind secretarului asisten ă oriș ș ț ț

consultan ă i eecutându*i dispo'i iie.ț ș ț

Direc iile din cadrul D.R.P. sunt conduse de către directori) iar în lipsa acestora de cătreț

unul dintre $unc ionarii direce iei desemna i) în limita mandatului sta&ilit de directori.ț ț ț

10 !on$orm Re"ulamentului privind or"ani'area i $unc ionarea Departamentului pentru Rela ia cu Parlamentulș ț ț

1C


19/61

!.!.2. Secret-ri-t d/ Et-t -u0 re)-ti(n' -vec )e P-r)e*ent

Postul de comisar pentru rela iile cu ,dunarea !onsultativă a $ost creat pentru primaț

data în 1%) de către !omitetul $rance' de #li&erare a ională din ,l"er) post atri&uit pânăț

în 1 lui ,ndre P;ilip. Dupa cel De*al Doilea Ră'&oi ?ondial) Repu&lica a patra a

introdus în structurile "uvernamentale $unc iileț pentru rela ia cu Parlamentul ț ) iar din anul

1:< aceste $unc ii au devenit ata ate Primului*?inistru.ț ș

Departamentul apare în cadrul nenumăratelor "uvernări) condus de către ministrul

însărcinat cu men inerea rela iilor cu Parlamentul) a devenit indispensa&il. Practic)ț ț

Guvernul) prin intermediul acestui departament) i*a $acilitat interven ia în procesulș ț

le"islativ) lăsând în "ri+a acestuia $unc ia de mediere dintre eecutiv i le"islativ i păstrareaț ș ș

de rela ii strânse cu ma+oritatea parlamentară care spri+ină Guvrenul.ț

Punerea în aplicare a politicii "uvernamentale se reali'ea'ă inclusiv prin transpunerea

acesteia în le"isla ie. ,st$el) pentru plasarea pe a"enda edin elor Parlamentului a politicilor ț ș ț

"uvernamentale) ministrul pentru Rela ia cu Parlamentul are ca atri&u ii principaleț ț

epunerea dolean elor ț "uvernamentale pe masa le"islativului.

Pentru evaluarea di$eritelor proiecte "uvernamentale i preîntâmpinarea di$icultă ilor ceș ț

pot apărea în timpul de'&aterilor parlamentare) Guvernul este repre'entat de către

departament) care eprimă po'i ia di$eritelor ministere. ,cestuia i se asocia'ă ela&orareaț

păr ii le"islative a !onsiliului de mini tri) ceea ce îi perminte sta&ilirea unui calendar alț ș

proiectelor de le"e prioritare i propunerea includerii pe ordinea de 'i a unei reuniuni sauș

alta.

Hoacă rol de mediator între Parlament i Guvern* în "eneral) ministrul îmsărcinat cuș

rela iile cu Parlamentul tre&uie să $acilite'e rela iile între mini trii i parlamentari. 9re&uieț ț ș ș

inclusiv să asi"ure prevenirea eventualelor di$icultă i între Guvern i ma+oritatea acestuia.ț ș

Pentru aceasta) el participă la reuniunile "rupurilor politice i ale ma+orită ii sale) înș ț

cadrul cărora el transmite in$orma ii le"ate de activitatea "uvrnamentala) ceea ce îi permiteț

să* i prevină cole"ii cu privine la reac iile "rupurilor i po'i iilor celor ale i.ș ț ș ț ș

1


20/61

#ste în mod tradi ional în aceea i măsură pre'ent la reuniunile dintre principaliiț ș

resonsa&ili i ma+oritatea.ș

?inistrul însărcinat cu rela iile sus inute cu Parlamentul) participă la pro"ramareaț ț

muncii parlamentare i se asi"ură de disponi&ilitateș

?inistrul contri&uie la ela&orarea ordinii de 'i. ?inistrul pentru Rela ia cu Parlamentulț

asistă la reuniunile edin a comună a celor două !amere* în $iecare săptămână a ,dunăriiș ț

a ionale i în medie o dată la trei săptămâni la adunările Senatului* i care reune te înț ș ș ș

+urul pre edintelui respectivei adunări) vicepre edin ii) pre edin ii comisiilor permanente iș ș ț ș ț ș

după ca' comisiile speciale în derulare) raportorul "eneral al !omisiei de Finan e)ț

pre edintele !omisiei ,$acerilor #uropene i pre edin ii partidelor politice cu scopul de aș ș ș ț

sta&ili ordinea de 'i a ansam&lului.

Dacă înaintea revi'uirii constitu ionale din 2% iulie 200


21/61

Departamentul a $ost creat la ini iativa ministrului ăn scopul de a pune în aplicareț

o&li"a ia care sta&ile te o perioadă maimă de ase luni între data pu&licării unei le"i iț ș ș ș

aplicarea acesteia.

Pe de*o parte) ministrul este implicat în de'voltarea laturii le"islative a !a&inetului)

primind actuali'ări 'ilnice cu privire la stadiul proiectelor de le"i. De asemenea este

repre'entat constat la reunirile interministeriale ce vi'ea'ă armoni'area priorită ilor ț

a"enedelor de lucru) participând la reuniunile mem&rilor Guvernului) pentru a preveni

apari ia oricăror disensiuni între ace tia i Parlament.ț ș ș

Pe de altă parte) departamentul o$eră repre'entare Guvernului în Parlament) implicându*

se în pre"ătirea proiectelor de acte normative i a ordinii de 'i a edin elor întâlnirilor ș ș ț

,dunării a ionale i Senatului. -n a+unul acestor edin e) ministrul pentru Rela ia cuț ș ș ț ț

Parlamentul pre'intă Guvernului temele ce tre&uie a&ordate cu prioritate pe ordinea de 'i) proiecte de le"e precum cele care vi'ea'ă $inan ele pu&lice i $inan area pro"ramelor deț ș ț

securitate socială.

Pe perioada de'&aterilor le"silative asi"ură pre'en a mini trilor competen i) având rolț ș ț

similar în ca'ul di$eritelor de'&ateri or"ani'ate) în special pe tema politicilor pu&lice.

-n timpul sesiunilor re'ervate adresării între&ărilor orale) colectea'ă i or"ani'ea'ăș

între&ările parlamentarilor. Rolul ministrului pentru Rela ia cu Parlamentul este în anumiteț

ca'uri acela de a*i su&stitui pe cole"ii săi de ca&inet care lipsesc din pricina anumitor

pro&leme.

Departamentul asi"ură prin an"a+a ii săi &una des$ă urare a de'&aterilor din cadrulț ș

edin elor) $iind responsa&il de consilierea Guvernului cu privire la procedura parlamentară.ș ț

CAPITOLUL II. DELE$AREA LE$ISLATIVĂ

20


22/61

2.! C(n'ider- ii 1ener-)eț

Institu ia Parlamentului apare în decursul instoriei pentru prima dată în ,n"lia)ț

de'voltându*se treptat în toate statele lumii.

De*a lun"ul instoriei s* a cunoscut a$irma ia potrivit căreia puterea i suveranitateaț ș

apar in poporului) acesta având dreptul de a le"i$era) ca epresie e voin ei sale. Realitateaț ț

însă a demonstrat că este practic imposi&il acest $apt) poporul neputând lua deci'ii laolaltă.

,st$el) $iloso$i) +uri ti i deopotivă politolo"i) au încercat să "asească solu iile e$icienteș ș ț

pentru $unc ionarea armonioasă a societă ilor. S* a a+uns la conclu'ia că solu ia optimă esteț ț ț

aceea de a dele"a eerci iul dreptului de a le"i$era anumitor repre'enan i) re"ăsi i înț ț ț

doctrină su& denumirea de mandatari sau delega iț ) desemna i pentru a putea eprimaț

vonin a poporului. -n acest mod au apărut sistemele electorale) deputa ii i senatorii.ț ț ș

,stă'i) marea ma+oritate a constitu iilor statelor consacră suveranitatea poporului iț ș

sta&ilesc că aceasta se mani$estă prin repre'entare i re$erendum.ș

Re$erendumul repre'intă "aran ia că Parlamentul nu se va îndepărta de la împuternicirileț

date) ast$el că puterea le"islativă apare ca institu ie politică i le"islativă constituită în douăț ș

camere) alcătuite dintr*un număr de mem&ri.

Istoria parlamentară în România începe cu anul 1


23/61

-ntre aniii 1%


24/61

(n al doilea caracter al &icameralismului este acela de a $i *ibrid ) $unc ionând cuț

intermiten e monocamerale i &icamerale. !ele două !amere lucrea'ă de principiu înț ș

edinte separate) însă apar des situa ii când se reunesc în edin e comune.ș ț ș ț

!ele două !amere ale Parlamentului se ale" prin vot universal) e"al) direct) secret iș

li&er eprimat) potrivit le"ii electorale.1

umărul deputa ilor i al senatorilor este re"lementat de le"ea electorală) în raport cuț ș

popula ia ării.ț ț

!amera Deputa ilor i Senatul se ale" pentru un mandat de ani) mandat care se poateț ș

prelun"i de drept în situa ii de mo&ili'are "enerală) ră'&oi) stare de ur"en ă sau asediu) etc.ț ț

,le"erile se des$ă oară în cel mult trei luni de la epirarea mandatului ori de laț

di'olvarea Parlamentului) ast$el) Parlamentul nou ales se întrune te) la convocareaș

Pre edintelui României) în termen de maimum 20 de 'ile de la ale"eri.ș

Parlamentul are i tre&uie să ai&ă un loc i un rol deose&it în sistemul statel. De aceea) iș ș ș

competen a sa tre&uie să reăspundă necesită ii de a se crea condi iile eprimării vonin eiț ț ț ț

poporului care l*a ales i pe care îl repre'intă direct) nemi+locit.ș 1:

,m&ele camere au aceea i le"itimitate i se desemnea'ă prin tip de scrutin identic.ș ș

!ondi ia esen ială pentru a putea $i ales în Senat este aceea ca persona respectivă să ai&ăț ț

varsta de cel putin %% de ani împlini i) în timp ce varsta minimă pentru a $i ales în !ameraț

Deputa ilor este de 2% de ani.ț

Parlamentul are ca atri&u ie speci$ică în$ăptuirea la cel mai înalt nivel a conduceriiț

statale) având $unc ii de conducere) traduse în $unc ii deli&erative. Deoarece este ales deț ț

cetă eni) acesta tre&uie să eprime voin a poporului) având dreptul de a eercita cele maiț ț

importante drepturi ale acestuia.

!onstitu iile de la 1


25/61

uneori cu e$ul statului) în situa iile în care promul"area le"ii eset condi ie sine*Jua*non deș ț ț

vala&ilitae a acesteia.

Func iile Parlamentului se mani$estă în mai multe direc ii) însă cele de &a'ă sunt $unc iaț ț ț

le"islativă i $unc ia de control. Doctrina atri&uie parlamentului $unc iile le"islativă) $unc iaș ț ț ț

de sta&ilire a direc iilor principale ale activită ii social*economice) culturale) statale iț ț ș

+uridice) ale"erea) $ormarea) avi'area $ormării) numirea sau revocarea unor autorită iț

statale) controlul parlamentar) conducerea în politica eternă i nu în ultimul rând)ș

or"ai'area si $unc ionarea proprie.ț

Func i ale"islativă este $unc ia primordială a parlamentului) aceasta repre'entând ceaț ț

mai importanta însărcinare) edictarea de norme o&li"atorii pentru puterea eecutivă. /e"ea

are două direc ii i anume) una lar"ă) aceea de act +uridic normativ) iar cea de*a doua) maiț ș

restrânsă) de act +uridic al parlamentului. Func ia le"islativă este însă împar ită a a cum amț ț ș

amintit cu eecutivul) cu electoratul prin re$erendum si cu comisiile proprii.

!onstitu ia prevede prin articolul C% că Parlamentul poate adopta trei tipuri de le"i) iț ș

anume) le"i constitu ionale) le"i or"anice i le"i ordinare. /e"ile constitu ionale sunt celeț ș ș

de revi'uire a !onstitu iei) iar prin le"ile or"anice se re"lementea'ă sistemul electoral)ț

or"ai'area) $unc ionarea i $inan area partidelor politice) statutul senatorilor i deputa ilor)ț ș ț ș ț

or"ani'area i des$ă urarea re$erendumului) or"ani'area Guvernului i a !onsiliuluiș ș ș

Suprem de ,părare a ării. De asemenea) prin le"ile or"anice se re"lementea'ă re"imulȚ

stării de mo&ili'are part ială sau totală a $or elor armate i al stării de ră'&oi) in$rac iunile)ț ș ș ț

pedepsele i re"imul eecutării acestora) acordarea amnistiei sau a "ra ierii colective)ș ț

statulul $unc ionarilor pu&lici i contenciosul administrativ) or"ani'area i $unc ionareaț ș ș ț

!onsiliului Superior al ?a"istraturii) a ?inisterului Pu&lic i a !ur ii de !onturi)ș ț

or"ani'area învă ământului i or"ani'area administra iei pu&lice locale) etc.ț ș ț

Deoarece eercită împuternicirile de conducere a statului dele"ate de către popula ie)ț

parlamentul ia deci'ii în privin a celor mai importante domenii sociale. Domeniile la careț

$acem re$erire sunt cele social*econimic) cultural) statal i +uridic. -mputernicirileș

men ionate pot $i eercitate de parlament $ie în ansam&lul său) $ie în interiorul $iecăreiț

!amere. ,st$el) Parlamentului îî revin atri&u ii precum adoptarea &u"etului) aprop&areaț

pro"ramului "uvernului) re"lementarea ale"erilor i des$ă urarea re$erendumului)ș ș

or"ani'area i $unc ionarea or"anelor de stat) sta&ilirea re"ulilor privind satutul persoanelor ș ț

2


26/61

$i'ice i +uirice) sta&ilirea re"imului "eneral al taelor i impo'itelor) emisiunea de monedă)ș ș

etc.

!unoscut ini ial drept !onsiliul de ?ini tri) Guvernul ca institu ie de sine stătătoareț ș ț

apare odată cu tiin a dreptului administrativ i primele constitu ii moderne.ș ț ș ț 1= 8ri"inea

Guvernului provine de aseamenea) în alte accep iuni din vec;iile !onsilii ale re"elui)ț

denumite curia regis, or"anisme care îi înlesneau activitaeta re"eului. #volu ia societă ilor ț ț

a dus la trans$ormarea acestor corpuri de speciali ti) $ormând clasa marilor dre"ători)ș

deveni i $unc ionari) iar în 'ilele noastre cunoscu i su& numele deț ț ț mini triș .

Primul "uvern verita&il s* a $ormat în vremea lui ,leandru Ioan !u'a.

-n era modernă consacrarea Guvernului a apărut odată cu !onstitu ia României dinț

11) care de$ine te Gucernul ca $iindș organul central al puterii executive, care pe baza

programului său de guvernare dezbătut în edin ă comună a celor două camere aleș ț

Parlamentului i acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne i externe aș ș

ării i exercită conducerea generală a administra iei publice%ț ș ț

După căderea re"imului comunist) ulterior anului 1


27/61

ormele constitu ionale sta&ilesc structura) componen a) investitura) incompati&ilită ile)ț ț ț

încetarea $un tiei demem&ru al Guvernului) actele) răspunderea mem&rilor Guvernului iț ș

încetarea mandatului.

ormele constitu ionale se armoni'ea'eă cu cele le"ale) ast$el) /e"ea nr. 032001)ț

modi$icată i completată) de'voltă re"lementarea structurii Guvernului) precum iș ș

răspunderea ministerială.

Rolul Guvernului este acela de a asi"ura o $un ionare ec;ili&rată i de asemeneaț ș

de'voltarea sistemulu na ional economic i social) precum i racordarea acestuia la sistemulț ș ș

economic mondial) în condi iile promovării intereselor na ionale.ț ț

Guvernul este parlamentar prin ori"ine sa i "uvernamental prin $unc ie) pro"ramul săuș ț

politic este un document eclusiv) însă investitura îi este o$erită de către Parlament.

Guvernul) potrivit pro"ramului său de "uvernare acceptat de Parlament asi"urăreali'area politicii interne i eterne a ării i eercită conducerea "enerală a administra ieiș ț ș ț

pu&lice.

Folosirea sinta"mei acceptat de Parlament scoate în eviden ă) $ără ec;ivoc) $aptul căț

pro"ramul de "uvernare este i rămâne al Primului ministru i al restului ec;ipeiș ș

"uvernamentale) votul Parlamentului însemnând doar $aptul +uridic care le"itimea'ă

respectivul pro"ram) ca pro"ram o$icial al Guvernului României în $un iune.ț 1

-n ceea ce prive te eercitarea conducerii "enerale a administra iei pu&lice) de aiciș ț

re'ultă că nicio altă structură a administra iei) $ie ea centrală sau locală) nu î i poateț ș

des$ă ura activitatea decât su&ș bag*eta conducătoare a Guvernului.

, adar) Guvernul conduce prin intermediul unor stucturi su&ordonate) structuri centraleș

autonome în$iin ate prin le"e sau structuri alese) în reali'area principiului autonomieiț

locale.

,st$el) între aceste stucturi) apar raporturi de su&ordonare) în ca'ul autorită ilor ț

în$iin ate prin le"e) iar în ceea ce prive te autorută ile alese) apar raporturile de tutelăț ș ț

administrativă.

-n ecercitarea politicii sale "enerale) Guvernul cooperea'ă cu or"anisme ale societă iiț

civile)precum patronate) asovcia ii pro$esionale) de drept pu&lic sau privat) sindicate) etc.ț

1 ?iulescu icoleta) !rept administrativ " , #ditura Funda iei România de mâine) ucure ti) 2010) p". =


28/61

-n îndeplinirea atri&u iilor sale) Guvernul cooperea'ă cu or"anismele sociale interesate.ț

Guvernul este alcătuit din prim*ministru) mini tri i al i mem&ri sta&ili i prin le"eș ș ț ț

or"anică.20

Guvernul îndepline te $unc ia eecutivă în stat) $unc ie care constituie activitateaș ț ț

$uncamentală) având ca o&iect asi"urarea &unului mers al serviciilor pu&lice) or"ani'area

aplicării i eecutării în concret a le"ilor de către or"anele care constituie) în ansam&lul lor ș

administra ia unui stat.ț

Pre edintele nume te Guvernul pe &a'a votului de încredere acordar de Parlament. ,t$el)ș ș

se parcur" următoarele etape) desemnarea unui candidat pentru $unc ia de prim*ministru) înț

urma consultării partidului care are ma+oritate a&solută în Parlament) iar dacă nu eistă o

asemenea ma+oritate) a partidelor pre'ente în Parlament. !andidatul pentru $unc ia de prim*ț

ministru va cere în termen de 10 'ile de la desemnare votul de încredere al Parlamentuluiasupra pro"ramului i a între"ii liste a Guvernului.ș

Pro"ramul i lista Guvernului se de'&at de !amera Deputa ilor i Senat în edin ăș ț ș ș ț

comună.

?andatul Guvernului începe odată cu depunerea +urământului în $a a Pre edinteluiț ș

României.

-n ceea ce prive te reali'area Pro"ramului de "uvernare) Guvernul eercită con$ormș

!onstiut iei $unc ii precum cea de strate"ie) prin care se asi"ură ela&orarea de punere înț ț

aplicare a pro"ramului pentru care a $os învestit) $unc ia de re"lementare) $unc ie prin careț ț

asi"ură ela&orarea cadrului normativ i institu ional necesar pentru reali'area o&iectivelor ș ț

strate"ice) $unc ia de administrare a proprietă ii statului) $unc ia de repre'entare pe planș ț ț

intern i etern. De asemenea) Guvernul eerctiă $unc ia de autoritate de stat) urmărind iș ț ț

controlând respectarea re"ulamentelor în domeniul apărării) ordinii pu&lice i si"uran eiș ț

na ionale) precum i în domeniul economic i social.ț ș ș

Doctrina consacră Guvernul ca $iind repre'entantul de &a'ă al puterii eecutive)

autoritate care eercită conducerea "enerală a administra iei pu&lice impreună cu celelalteț

or"ane de specialitate or"ani'ate în su&ordinea sa.

2.!.! R(*ni-

20 , se vedea !onstitu ia României) modi$icată i completată prin /e"ea de revi'uire a !onstitu iei) nr. 23200%)ț ș ț!ap. al III*lea) art. 102) alin 1) 2) %

2C


29/61

Prin dele"area le"islativă în ele"em trans$erul unor atri&u ii le"silative de la parlamentț ț

la "uvern în anumite condi ii prevă'ute de !onstitu ie) de le"e sau c;iar de o acaparare aț ț

unor asemenea atri&u ii de către puterea eecutivă în virtutea unor stări de $apt.ț 21

Guvernul poate emite două tipuri de acte) i anume ;otărâri i ordonan e. !a acteș ș ț

speci$ice ale activită ii Guvernului) acestea sunt ;otărârile) prin care se pun în eecutareț

le"ile adoptate de către Parlament.

Eotărârile se emit pentru or"ani'area eecutării le"ilor) ceea ce înseamnă că ele nu pot

cuprinde re"lementări primare ale rela iilor sociale) ;otărârile având un caracter secundumț

le"em.22

8rdonan ele ca acte ale Guvernului au $ost consacrate prin !onstitu ia din 11 )ț ș

pornindu*se de la ideea că Parlamentul î i des$ă oară activitatea în două sesiuni anuale)ș ș

$iecare având o durată determinată de timp) eistând între aceste două sesiuni o persioadă

de vacan ă parlamentară) interval în care cele două !amere î i încetea'ă activitatea.ț ș

,st$el) s*a considerat că perioada de vacantă ar putea duce la apari ia necesită iiț ț

adoptării de acte normative cu $or ă +uridică e"ală cu cea a le"ilor) prin care să seț

re"elemente'e rela iile sociale) care de re"ulă) sunt de competen a Parlamentului.ț ț

8rice ;otărâre i ordonan ă a Guvernului se semnea'ă de către primul*ministru i seș ț ș

contrasemnea'ă de către ministrii care au o&li"a ia de a le pune în eecutare. ,ceste douăț

cate"orii de acte se supun o&li"a ie pu&licării lor în ?onitorul 8$icial al României) ecep ieț ț

$ăcând cele cu caracter militar) care se comunică doar institu iilor interesaste.ț

epu&licarea acestor acte în ?oniitorul 8$icial atra"e sacn iunea nulită ii) practicț ț

ineisten a) ast$el) pu&licarea constituie condi ia esen ială de validitate a actului. Deci)ț ț ț

;otărârea sau ordonan a sunt vala&ile i pot $i aplicate numai după îndeplinirea proceduriiț ș

de pu&licare.

21 Ioan 7ida) Introducere în te;nica i procedura le"islativă) edi ia a I7*a) revi'uită i completată) #ditura /uminle)ș ț șucure ti) 2010) pa". 11:ș22 G;or";e ("lean) !rept constitu ional i institu ii politice,ț ș ț #ditura Funda iei România de ?âine) ucure ti) 200=)ț ș

p". 2=2

2


30/61

Parlamentul poate adopta o le"te specială de a&ilitare a "uvernului pentru a emite

ordonan e în domenii care nu $ac o&iectul le"ilor or"anice.ț 2%

/e"ea de a&ilitare tre&uie să sta&ilească) în mod o&li"atoriu domeniul i data până laș

care se pot emite ordonan e.ț

#istă situa ii în care dacă le"ea de a&ilitare o impune) ordona ele se supun apro&ăriiț ț

Parlamentului) potrivit procedurii le"islative) până la împlinirea termenului de a&ilitare)

nerespectarea termenului atră"ând încetarea e$ectelor ordona ei.ț

,st$el) "uvernul poate adopta ordonan e de ur"en ă doar în situa ii etraordinare) a căror ț ț ț

re"lementare nu poate $i amânată) cu o&li"a ia motivării în cuprinsul acestora. 8rdonan aț ț

de ur"en ă va intra în vi"oare numai după depunerea spre de'&atere în procedură de ur"en ăț ț

la !amera competentă. !amerele) în situat ia în care nu se a$lă în sesiune) se convoacă înț

mod o&li"atoriu în termen de cinci 'ile de la depunere) ori ) după ca') de la trimitere. -nsitua i aîn care) !amera sesi'ată nu se pronun ă asupra ordonan ei)a ceasta va $i consideratăț ț ț

adoptată i se va trimite celeilalte !amere) care decide de asemenea în procedură deș

ur"en ă.ț

8rdonan a de ur"en ă se apro&ă cu votul ma+orită ii mem&rilor pre'en i în $iecareț ț ț ț

!ameră.2

8rdonan ele de ur"en ă nu pot $i adoptate în domeniul le"ilor constitu ionale) neputândț ț ț

a$ecta re"imul institu iilor $undamentale ale statului) drepturile) li&ertă ile i îndatoririleț ț ș

prevă'ute de !onstitu ie) drepturile electorale i nu pot vi'a măsuri de trecere silită a unor ț ș

&unuri în proprietate pu&lică.

!onstitu ia prevede tipurile de le"i) ast$el le"ile constitu ionale sunt cele de modi$icare aț ț

!onstitu iei. Prin le"e or"anică se re"lementea'ă sistemul electoral) or"ani'area)ț

$unc ionarea i $inan area partidelor politice) statutul deputa ilor i senatorilor) or"ani'areaț ș ț ț ș

i des$ă urarea re$erendumului) or"ani'area Guvernului i !.S.,.9.) statultul $unc ionarilor ș ș ș ț

pu&lici) etc

/e"ile ordinare repre'intă toate celelalte le"i adoptate de Parlament) care re"lementea'ă

orice materie care nu ine de domeniul le"ilor constitu ionale sau or"anice. -n acest sens potț ț

$i eempli$icate !odul !ivil) !odul penal) le"i care "rupea'ă i sistemati'ea'ă într*un corpș

unic ma+oritatea re"lementărilor dintr*un anumit domeniu.

2% !onstitu ia României) art. 11:) alin. 1ț2 !on$orm art. C=) alin. 2 din !onstitu ia Românieiț

2


31/61

-n a$ara actelor adoptate de către Guvern) primul*ministru) personal) poate adopta acte)

denumite deci'ii.

8rdonan ele cu care Parlamentul a $ost sesi'at se apro&ă) sau ) după ca') se respin"ț

printr*o le"e în care vor $i cuprinse i ordonan ele ale căror e$ecte au încetat) iar prin le"eaș ț

de apro&are sau respin"ere se vor re"lementa) dacă situa ia o impune) măsurile necesare cuț

privire la e$ectele +uridice produse pe perioada de aplicare a ordonan ei.ț

,&ordarea raporturilor le"islativ*eecutiv tre&uie $ăcută înnt*un cadru mai lar") care

presupune un anumit rol al le"islativului în $ormarea i activitatea eecutivului. ,cestș

raport di$eră de la un sistem constitu ional la altul) $iind în directă le"ătură cu $orma deț

"uvernământ i cu structura eecutivului) mani$estându*se prin desemnarea e$uluiș ș

eecutivului)denumit e$ de stat) desemnarea e$ului "uvernului i mem&rilor acestuia.ș ș ș

Rolul Palrlamentului în această desemnare este di$erit în raport cu $orma de "uvernâmnt)în monar;ie) Parlamentul are rol decorativ) în repu&lica pre'iden ială Pre edintele este alesț ș

prin su$ra"iu universal. Doar în repu&lica parlamentare e$ul statului este ales de Parlament)ș

acesta din urmâ având un rol ;otărâtor.

-n ceea ce prive te desemnarea e$ului de "uvern) aceasta depinde de asemenea deș ș

sistemul constitu ionalț

-n România) desemnarea e$ului statului i al "euvernului este re"lementată deȘ ș

!onstitu ie. ,st$el) Primul*ministru pre'intă celor două !amere repoarte i declara ii cuț ș ț

privire la politica Guvernului) care se de'&at cu prioritate.

?em&ri Guvrnului au acces la lucrările Parlamentului) iar dacă li se solicită) participarea

lor este o&li"atorie. !onstitu ia re"elemntea'ă de asemenea o&li"a ia mem&rilor Guvernuluiț ț

de a răspunde la între&ările iinterpelările $ormulate de deupta i i senatori.ș ț ș

!amera Deputa ilor sau Senatul pot adopta o mo iune prin care să* i eprime po'i ia cuț ț ș ț

privire la pro&lemele ce au $ăcut o&iectul interpelării.

Guvernul răspunde politic în $a a Parlanetului pentru întrea"a sa activitate) iar $iecareț

mem&ru al acestuia răspunde politic soldar cu ceilal i mem&ri.ț

!ele două !amere reunite în edintă comună pot retra"e încrederea acordatăș

Guvernului) prin adoptarea unei mo iuni de cen'ură) cu votul ma+orită ii deputa ilor iț ț ț ș

senatorilor) mo iune care poate $i ini iată de ce lpu in o pătrime din numărul deputa ilor iț ț ț ț ș

senatorilor) care se comunică Guvernului la data depunerii.

%0


32/61

?o iunea de cen'ură se de'&ate după trei 'ile de la data pre'entării sale în edintăț ș

comună a celor două !amere.

Daca mo iunea se adoptă) Guvernul este demis) iar în ca'ul respin"erii) senatorii iț ș

deputa ii care au ini iat*o) nu mai pot ini ia o nouă mo iune în aceea i sesiune) cu ecep iaț ț ț ț ș ț

ca'ului când Guvernul î i an"a+ea'ă răspunderea.ș

Răspunderea se poate an"a+a în $a a !amerei Deputa ilor i Senatului) reunite în edin ăț ț ș ș ț

comună) asupra unui pro"ram) a unei declara ii de politică "enerală sau a unui proiect deț

le"e. -n situalia în care acestea se respin" printr*o mo iune de cen'ură) depusă în termen deț

trei 'ile de la pre'entare) Guvernul se consideră demis) urmând să $ie desemnat un nou

prim*ministru i să $ie ales un Guvern nou.ș

Dele"area le"islativă în România este o institu ie a dreptului constitu ional i este deț ț ș

două tipuri) dele"area le"islativă către Guvern i dele"area le"islativă către e$ul statului.ș ș 2:

Re$eritor la del"area le"islativă către s e$ul statului) acesta) con$orm !onstitu iei)ș ț

promul"ă le"ile. Promul"are se $ace în cel mul 20 de 'ile de la primire.2= -nainte de a

promul"a o le"e) Pre edintele poate cere reeaminarea le"ii) însă numai o sin"ură dată.ș

Dacă acesta a cerut reaminarea le"ii) ori dacă s*a cerut veri$icarea constitu ionalită ii ei)ț ț

promul"area se $ace în cel mult 'ece 'ile de laprimirea le"ii adoptate după reeaminare sau

de laprimirea deci'iei !ur ii !onstitu ionale) prin care i s*a con$irmat constitu ionalitatea.ț ț ț

Pre edintele poate înc;eia tratate interna ionale în numele României) ne"ociate deș ț

Guvern) pe care le supune spre rati$icare Parlamentului i de asemenea $iind comandantulș

$or elor armate i îndeplinind $unc ia de pre edinte al !onsiliului Suprem de ,părare alț ș ț ș

ării) poate declara) cu apro&area preala&ilă a Parlamentului) mo&ili'area totală sau par ialăȚ ț

a $or elor armate.ț

-n eercitarea atri&u iilor sale) Pre edintele României emite decrete.ț ș

2.!.2 Fr-n -ț

2: te$an Deaconu) Dele"earea le"silativă în România @ ,nali'ă +urispruden ialăȘ ț2= !on$orm art. CC) alin. 1 din !onstitu ia Românieiț

%1


33/61

Ini iativa le"islativă apar ie atât Primului*ministru) cât i mem&rilor Parlamentului.ț ț ș 2C

Pentru punerea în aplicare a pro"ramului său) Guvernul poate solicita Parlamentului

autori'area pentru un termen limitat) de a dispune prin intermediul ordonan elor uneleț

măsuri) care în mod normal apar in domeniului le"ii.ț

8rdonan ele se adoptă în !onsiliul de mini tri) cu avi'ul !onsiliului de Stat.ț ș

8rdonan ele intră în vi"oare de la data pu&licării) însă devin caduce dacă proiectul de le"eț

de rati$icare nu este depus în Parlament înaintea datei $iate prin le"ea de a&ilitare.

8rdonan ele pot $i rati$icate decât în mod epres.ț

Proiectele de le"e se de'&at în cadrul !onsiliului de mini tri) iar în urma avi'uluiș

!onsiliului de Stat sunt înaintate unei dintre cele două !amere.

Proiectele de le"i care privesc domeniul $inan elor pu&ilce) sau $inan area sistemului deț ț

securitate socială se înaintea'ă ,dunării a ionale. Proiectele de le"e care au ca o&iectț

or"ani'area colectivită ilor locale se înaintea'ă Senatului.ț

Proiectele de le"e nu se pot înscrie pe ordinea de 'i) daca s*a constatat de către

!on$erin a Pre edin ilor primei camere sesi'ate că nu sunt respectate re"ulile prevă'ute deț ș ț

le"ea or"anică.

-n ca'ul în care !on$erin a Pre edin ilor primei !amere sesi'ea'ă că nu se respectăț ș ț

re"ulile prevă'ute de le"ea or"anică) proiectele de le"e nu pot $i înscrise pe ordinea de 'i.

-n situa ia de'acordurilor între Guvern i !on$erin a Pre edin elor) pre edinteleț ș ț ș ț ș

respectivei camere poate sesi'a !onsiliul !onstitu ional) iar acesta are la dispo'i ie opt 'ileț ț

pentru a se pronun a.ț

/e"ea prevede posi&ilitatea Pre edintelui unei !amere de a înainta o propunereș

le"islativă a unuia dintre mem&ri camerei respective anterior anali'ării ei în comisie) către

!onsiliul de Stat în vederea o& inerii unui avi'.ț

Propunerile i amendamentele mem&rilor Parlamentului nu se pot admite în situa ia înș ț

care acestea prevăd scăderi ale veniturilor pu&lice ori crearea sau sporirea unei c;eltuieli

pu&lice.

-n situa ia în care se se'i'ea'ă că o propunere sau un amendament nu apar in deț ț

domeniul le"ii ori sunt contrare dele"ării le"islative) Guvernul sau un mem&ru al

2C , se vedea !onstitu ia Repu&licii France'e) art. %ț

%2


34/61

le"islativului pot opune inadmisi&ilitatea. -n ca'urile de de'acord) !onsiliul !onstitu ionalț

se pronun ă în respectiva cau'ă.ț

Discutarea de proiecte i propuneri de le"e se rali'ea'ă în edin ă) pe &a'a tetuluiș ș ț

adoptat de către comisia sesi'ată) ori în lipsa acestuia pe mar"inea tetului înaintat

respectivei camere. ,ceastă discutare nu poate avea loc în cadrul unei edin e) decât dupăș ț

epirarea unui termen de ase săptămâni de la data depunerii. -n cea de*a doua !amerăș

sesi'ată discutarea începe într*un termen de patru săptămâni

!omisiile permanente $ormate dintr*un număr de maim opt mem&ri primesc spre

eaminare proiectele i propunerile de le"e. ,tât mem&ri Guvernului) cât i mem&riș ș

Parlamentului au dreptul de a propune amendamente. Dreptul con$erit de către !onstitu ieț

se poate eercita în edin ă sau comise) în condi iile prevă'ute de re"ulamentele camerelor ș ț ț

prin le"e or"anică.După ce se des';id de'&aterile) Guvernul are posi&ilitatea de a se opune eaminării

oricăror amendamente care nu au $ost anterior pre'entate comisiei.

/a solicitarea Guvernului) camera sesi'ată se pronun ă printr*un sin"ur vot asupraț

ăntre"ului tet ce se a$lă în de'&atere ori a unei păr i din acesta) re inând doar ț ț

amendamentele propuse sau acceptate de către Guvern.

Proiectele sau propunerile de le"e sunt eaminate succesiv în cele două !amere ale

Parlamentului) în situa ia adoptării unui tet identic) ast$el) orice amendament esteț

admisi&il în prima lectură) în situa ia în care are le"ătură) $ie ea indirectă cu tetul depus.ț

/a apari ia unui de'acord între cele două !amere care duce la imposi&ilitatea adoptăriiț

unui proiect sau unei propuneri de le"e) Pre edin ii !amerelor pot convoca o comisie mităș ț

care să propună câte un tet în parte pentru prevedrile ce se a$lă în de'&atere.

9etul ela&orat de către comisia mită poate $i supus de "uvern apro&ării celor două

!amere. -n situa ia în care comisia mită nu reu e te sa adopte un tet comun) Guvernulț ș ș

poate solicita ,dunării a ionale să se pronun e de$initiv.ț ț

/e"ile cărora !onstitu ia le con$eră caracter de le"i or"anicee sunt votate i modi$icateț ș

în condi iile prevă'ute prin însu i tetul acesteia.ț ș

,st$el) un proiect sau o propunere nu poate $i trimisă în prima lectură) spre de'&atere iș

vot în cadrul camerelor) decât după epirarea termenelor anterior men ionate) i anume deț ș

ase sau de patru săptîmâni. Dacă procedura de ur"en ă a început) proiectul sau propunereaș ț

%%


35/61

nu pot $i trimise spre de'&atere decât după împlinirea unui termen de cincispre'ece 'ile.

/e"ile or"anice care privesc Senatul tre&uie să $ie votate în termeni identici de am&ele

camere i nu pot $i promul"ate decât în urma declarării con$ormită ii cu !onstitu ia deș ț ț

!ătre !onsiului !onstitu ional.ț

,rticolul :C al !onstitu iei $rance'e prevede că Parlamentul votea'ă proiectele de le"eț

privind $inan ele pu&lice în condi iile prevă'ute de le"e or"anică. Dacă ,dunarea a ioanlăț ț ț

nu se pronun ă în prima lectură) în termen de patru'eci de 'ile de la depunerea proiectului)ț

Guvernul sesi'ea'ă Senatul) care are un termen de cincispre'ece 'ile pentru a se pronun a)ț

iar dacă Parlamentul nu se pronun ă în termen de apte'eci de 'ile) prevederileț ș

respectivului proiect intră în vi"oare printr*o ordonan ă.ț

-n ca'ul în care le"ea $inan elor pu&lice sta&ilind veniturile i c;eltuielile unui eerci iuț ș ț

&u"etar) nu este depusă în timp util pentru promul"are) Guvernul cere de ur"en ăț

Parlamentului autori'a ia de a precepe tae i impo'ite) desc;i'ând prin decret liniile deț ș

credit corespun'ătoare serviciilor votate.

De asemenea) Parlamentul votea'ă proiecte de le"i care privesc $inan are sistemului deț

securitate socială. Dacă ,dunarea a ională nu s epronun ă în prima lectură) în termen deț ț

două'eci de 'ile) Gvernul sesi'ea'ă Senatul) care are la rândul său termen de cincispre'ece

'ile pentru a se pronun a. !a i în ca'ul proiectelor de le"e privind $inan ele pu&ilce)ț ș ț

proiectele privind sistemul de securitate socială se pun în aplicare prin ordonan ă.ț

!a i în sisetmul institu ional românesc) în su&ordinea Parlamentului lucrea'ă !urtea deș ț

!onturi) care controlea'ă ac iunile Guvernului. De asemenea !urtea de !onturi a+utăț

eecutivul i le"islativul la controlarea eecutării le"ilor privind $inan ele pu&lice i aș ț ș

aplicării le"ilor privind $inan area sistemului de securitate socială i evaluarea politicilor ț ș

pu&ilce) in$ormând popula ia prin rapoarte anuale.ț

!onturile administra iilor pu&lice o$eră o ima"ine $idelă a re'ultatului "estiunii)ț

patrimoniului) i situa iei $inanciare a adminstra iilor pu&lice.ș ț ț

Fiecare !ameră î i sta&ile te ordinea de 'i. -n decursul unei luni) două săptămâni suntș ș

re'ervate) în ordinea sta&ilită de Guvern pentru a se eamina tetele i de'&aterile propuseș

de către acesta pe ordinea de 'i.

%


36/61

Guvernul poate cere înscrierea cu prioritate pe ordinea de 'i a proiectelor de le"e privind

$inan ele pu&lice) $inan area sistemului de securitate socială. Parlamentul î i alocă oț ț ș

săptămână pentru a controla activitatea Guvernului i pentru evaluarea politicilor pu&lice.ș

8 'i de edintă se alocă ordinii de 'i sta&ilite de $iecare cameră la ini iativa "rupurilor deș ț

opo'i ie din camera respectivă) precum i a "rupurilor miniritare) iar cel pu in o edin ă peț ș ț ș ț

săpămână se re'ervă cu prioirtate între&ărilor adresate de mem&rii Parlamentului iș

răspunsurilor Guvernului.

Pre edintele Repu&icii ne"ocia'ă i rati$ică tratate) de pace) comerciale) sau acorduriș ș

privind or"ani'area interna ională) cele care presupun $inan ele statului) statululț ț

persoanelor) etc.) în &a'a unei le"i speciale de a&ilitare

CAPITOLUL III. CONTROLUL PARLAMENTAR

Pe lân"ă rolul primordial de ela&orare a le"ilor) sta&ilirea de direc iilor de activitate iț ș

$ormarea de or"ane de stat) o altâ $unc ie importantă a Parlamentului este aceea de control.ț

,cest control este necesar i deplin. /e"islativul constată direct modul în care suntș

respectate i aplicate le"ile i modul în care autorită ile statale î i des$ă oară activitatea.ș ș ț ș ș

Parlamentul are dreptul de a anula acte ile"ale) de a revoca or"ane de stat ori înal iț

$unc ionari pu&lici) în situa iile în care constată a&ateri.ț ț

!ontrolul parlamentar se eercită asupra activită ilor din interiorul statului) asupraț

or"anelor de stat) precum i a actelor normative. , adar) acest control poate $i ecercitat deș ș

către Parlament în între"ul său) sau de către una dintre !amere. Supuse controlului

parlamentar sunt intitu iile ,vocatului Poporului) care are o&li"a ia de a pre'enta celor douăț ț

!amere rapoarte) Guvernul are o&li"a ia de a pre'enta în cadrul controlului parlamentar ț

in$orma iile i documentele cerute.ț ș

%:


37/61

!ontrolul parlamentar) în plenitudinea sa se ererctită prin dări de seamă) rapoarte iș

pro"rame pre'entate parlamentului) prin comisiile parlamentare) prin între&ări i interpelări.ș

Deputa ii i senatorii au dreptul de a cere i de a o& ine in$orma ii. !ontrolul poate $iț ș ș ț ț

eecritat de asemenea prin re'olvarea peti iilor cetă enilor i prin avocatul poporului sauț ț ș

institu ia om&udsmanului.ș

!ontrolul eecrictat prin dări de seamă) mesa+e) rapoarte i pro"rame pre'entateș

Parlamentrului este un control direct asupra activită ii statale. !onstitu iaț ț

prevede o&li"a ia anumitor or"ane ale statului de a pre'enta Parlamentului ori uneia Dintreț

!amerele sale mesa+e) rapoarte) mesa+e) etc. ,ceste o&li"a ii revin Pre edinteluiț ș

României) care adresea'ă anual un mesa+ cu privire la principalele pro&leme ale na iunii)ț

Guvernului) care î i pre'intă pro"ramul) !ur ii de !onturi de a pre'enta raportul anual)ș ț

precum i ,vocatului Poporului de a pre'enta rapoarte cu privire la activitatea sa. 9re&uieș

men ionat că termenulț control nu este $olosit în plenitudinea întelesului său) ci mai de"ra&ă

desemnea'ă raporturi între autorită ile pu&ilce men ionate.ț ț

!ontrolul eecitat prin comisiile parlamentare este considerat a $i e$icient) în sensul că

orice comisie poate e$ectua controlul) însă aceste $unc ii revin de re"ulă comisiilro deț

anc;etă ori comisiilor speciale) având puteri +udiciare i posi&ilitatea de a cita martori.ș

,rticolul =) alin. din !onstitu ie prevedeț 0iecare Cameră î i constituie comisiiș

permanente i poate institui comisii de anc*etă sau alte comisii speciale%ș

3.!. E0ercit-re- c(ntr()u)ui ,rin intre4-ri 'i inter,e)-ri

-n ceea ce prive te controlul eercitat prin între&ări i interpelări) acestea sunt cereriș ș

adresate dă către deputa i sau senatori or"anelor de stat) de re"ulă Guvernului) în privin aț ț

activită ii pe care Parlamentul o anali'ea'ă sau în privin a oricăror alte pro&leme de naturăț ț

socială) economică) culturală) +uridică) etc. Prin între&ările adresate se cer anumite

in$orma ii i preci'ări.ț ș

%=


38/61

-ntre&area repre'intă o cerere de a răspunde dacă un $apt este adevărat) dacă o in$orma ieț

este corectă) dacă Guvernul i celelalte or"ane ale administra iei pu&lice în ele" săș ț ț

comunice !amerei in$orma iile i documentele cerute de !amera Deputa ilor sau deț ș ț

comisiile permanente) ori dacă Guvernul are inten ia de a lua o ;otărâre într*o pro&lemăț

determinată.2<

Interpelarea constă într*o cerere adresată Guvernului de un "rup parlamentar) de unul

sau mai mul i deputa i) prin care se solicită eplica ii asupra politicii Guvernului înț ț ț

pro&leme importante ale activită ii sale interne sau eterne.ț 2

!onstitu ia României prevede $aptul că Guvernul i mem&rii săi au o&li"a ia de aț ș ț

răspunde la interpelările ori între&ările $ormulate de senatori sau deputa i) precum i tipmulț ș

în care acestea se pot adresa i procedurile de urmat.ș

!;estiunile le"ate de între&ări i interpelări sunt epres men ionate în Re"ulamenteleș ț

!amerelor Parlamentului României.

,ceste re"ulamente prevăd $orma su& care pot $i $ormulate între&ările i interpelările)ș

con inutul) timpul în care pot $i $ormulate) con inutul i durata timpului de răspuns) timpulț ț ș

pentru replică sau anumite e$ecte +ruidice.

-n ceea ce prive te con inutul este inter'isă adresarea de între&ări ori interpelăriș ț

privitoare la interese personale sau particulare) cele care urmăresc în eclusivitate o& inereaț

unei consulta ii +uridice) între&ări care $ac re$erire la procese a$late pe rolurile instan elor deț ț

+udecată ori pot a$ecta în vreun $el solu ionarea acestora) între&ări cu privire la activitateaț

anumitor persoane care nu îndeplinesc $unc ii pu&lice. Primului*ministru i se pot adresaț

între&ări re$eritoare eclusiv la politica "enerală a Guvernului.

-n privin a timpului în care pot $i $ormulate) R"ulamentele celor două !amere prevăd oț

durată eactă în timp a între&ării) a răspunsului i a replicii. Sunt sta&ilite re"uli care prevădș

că răspunsul la între&ările scrise poate $i eprimat oral sau în scris. ?ini tri nu răspund laș

între&ări dacă cel care le*a $ormulat nu este pre'ent în sală. Pentru a $i evitat un posi&il

a&u' de între&ări este prevă'ut un număr de două între&ări în timpul unei edin e.ș ț

Deose&irea interpelărilor $a ă de între&ări constă în procedura care se aplică. ,cestea potț

$i $ormulate de unul sau mai mul i parlamentari) precum i de către un "rup parlamentar.ț ș

Interpelarea se $ace în scris) cu indicarea o&iectului ei) $ără nicio de'voltare sau motivare.

2


39/61

#ste citită de către pre edintele respectivului "rup parlamentar ori de către parlamentar înș

edin ă pu&lică ) transmi ându*se pre edintelui !amerei) care la rândul său trimiteș ț ț ș

interpelarea primului*ministru sau ministrului interpelat.

Interpelările se înscriu într*un re"istru special i se a$i ea'ă la sediul !amerei i peș ș ș

pa"ina de internet a acesteia.

Dreptul deputa ilor i senatorilor de a cere i a o& ine in$orma iile necesare se răs$rân"eț ș ș ț ț

în solicitarea acestora către autorită ile pu&lice i o&li"ativitatea lor de a le $urni'a.ț ș

Re"ulamentele celor două !amere prevăd dreptul deputa ilor de a cere de la or"aneleț

adminsitra iei pu&lice in$orma ii sau documente) în copie certi$icată) ce pot $i utile înț ț

activitatea lor. După consultare) documentele se restituie or"anului în cau'ă. #istă situa iiț

când ast$el de cereri pot $i re$u'ate) în ca'ul secretelor de stat i de importan ă deose&ită.ș ț

Spre eemplu) Re"ulamentul Senatului sta&ilie te re"uli detaliate privind interpelările iș ș

între&ările) lucru $iresc) $a ă de $recven a acestora în via a parlamentară i de rolul lor înț ț ț ș

eercitarea $unc iei de control. /a Senat pre'entarea interpelărilor se $ace în 'iua dedicatăț

acestora. -n edin a consacrată pentru de'voltarea interpelării se dă cuvântu

Disertatie - Raportul Parlament - Guvern in Romania

Documents

Transcript of Disertatie - Raportul Parlament - Guvern in Romania