Curs 3 Parlament-Aleg.org. Func.

7/23/2019 Curs 3 Parlament-Aleg.org. Func.

http://slidepdf.com/reader/full/curs-3-parlament-alegorg-func 1/42

PARLAMENTUL ROMÂNIEIPARLAMENTUL ROMÂNIEI ALEGERE. ORGANIZARE. FUNCŢIONARE ALEGERE. ORGANIZARE. FUNCŢIONARE

- Planul cursului -

ALEGEREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ALEGEREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI §1. Trăsăturile votului§2. Sistemul electoral utilizat pentru alegerea

parlamentarilor

ORGANIZAREA PARLAMENTULUIORGANIZAREA PARLAMENTULUIROMÂNIEIROMÂNIEI

§1. Validarea mandatelor de deputat şi senator§2. Grupurile parlamentare§3. Alegerea şi revocarea membrilor Birourilor

permanente§4. Comisiile parlamentare

FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUIFUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI

§1. Legislatura Parlamentului§2. Sesiunile Camerei eputa!ilor şi Senatului§3. Convocarea de drept a Parlamentului§4. Convocarea obligatorie a Parlamentului§5. "edin!ele Camerei eputa!ilor şi Senatului

1

33

Secţiunea a 3-a

Secţiunea 1

Secţiunea a 2-a



SECŢIUNEA 1SECŢIUNEA 1

ALEGEREA PARLAMENTULUI ALEGEREA PARLAMENTULUIROMÂNIEIROMÂNIEI

Art. 62 di C!"tit#$i%#$% Camera eputa!ilor şi Senatul se aleg pentru un mandat de &

ani prin vot universal' egal' direct' secret şi liber e(primat' potrivit legiielectorale.#)% *rganiza!iile cetă!enilor apar!in+nd minorită!ilor na!ionale'

care nu ,ntrunesc ,n alegeri numărul de voturi pentru a - reprezentate ,nParlament' au dreptul la c+te un loc de deputat' ,n condi!iile legiielectorale. Cetă!enii unei minorită!i na!ionale pot - reprezenta!i numai deo singură organiza!ie.

#% /umărul deputa!ilor şi al senatorilor se stabileşte prin legeaelectorală' ,n raport cu popula!ia !ării.

§1. Tr&"&t#ri'% (!t#'#i

Votul prezintă următoarele trăsături0 este #i(%r")'. Caracterul universal ,nseamnă că to!i cetă!enii

rom+ni' care ,ndeplinesc anumite condi!ii prevăzute e(pres de Constitu!ieau dreptul să voteze. Condi!iile constitu!ionale pentru e(ercitareadreptului de vot sunt0 ma1oratul politic# alegătorul să aibă v+rsta de $2ani ,mplini!i%3 capacitatea de e(erci!iu deplină #nu au drept de vot debiliisau aliena!ii mintali puşi sub interdic!ie prin 4otăr+re 1udecătoreascăde-nitivă3 demnitatea civică #nu au drept de vot persoanele condamnateprin 4otăr+re 1udecătorească de-nitivă la pierderea drepturilorelectorale%.

este %*)'. 5galitatea votului presupune pe de o parte că -ecarealegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea unui parlamentar'iar pe de altă parte' că votul -ecărui cetă!ean valorează tot at+t c+t valorează votul altui cetă!ean.

este 'i+%r . 5(ercitarea dreptului de vot este un drept şi nu oobliga!ie 1uridică.

este dir%,t. Acest caracter presupune e(ercitare dreptului de vot numai de către titularul dreptului de vot.

este "%,r%t. atorită votului secret' alegătorul nu poate -obligat de către nici o persoană -zică sau autoritate publică să dezvăluie

,n 6avoarea cărui candidat sau partid a votat.Con6orm art. 7 din Constitu!ie' au dreptul de a - aleşi cetă!enii cu

drept de vot care ,ndeplinesc condi!iile prevăzute ,n articolul $8 alineatul2



#%' dacă nu le este interzisă asocierea ,n partide politice' potrivitarticolului &9 alineatul #%. Candida!ii la 6unc!iile eligibile nu pot - 1udecători ai Cur!ii Constitu!ionale' Avoca!i ai poporului' magistra!i'membrii activi ai armatei' poli!iştii şi nu pot 6ace parte din alte categoriide 6unc!ionari publici care nu pot 6ace parte din partide politice' ,n virtutea unor dispozi!ii ale legii organice.

Candida!ii trebuie să - ,mplinit' p+nă ,n ziua alegerilor inclusiv' v+rsta de cel pu!in 23 d% )i pentru a - aleşi ,n C)-%r) %/#t)$i'!r sau ,n organele administra!iei publice locale' v+rsta de cel pu!in 33 d%)i pentru a - aleşi ,n S%)t şi v+rsta de cel pu!in : de ani pentru a -aleşi ,n 6unc!ia de Preşedinte al ;om+niei.

§2. Si"t%-#' %'%,t!r)' #ti'i0)t /%tr# )'%*%r%)/)r')-%t)ri'!r

Sistemul electoral este determinat de natura politică a statului. 5lnu poate să nu corespundă acestei naturi' deoarece' ,n ultimă analiză'statul este ast6el cum rezultă din alegeri.Sc4imbarea regimului politic după evenimentele din $<2< a determinat şisc4imbarea clasei politice' c4estiune care nu putea - realizată potrivit vec4ilor reglementări electorale. =nstituirea noului regim politic a impusca o condi!ie a pluralismului politic şi a statului de drept' organizareaperiodică a alegerilor generale pentru constituirea ;eprezentan!eina!ionale. Clasa politică trebuia 6ormată pe baza unor structuri şiprincipii cu adevărat democratice' ceea ce presupunea un nou sistemelectoral. /oile institu!ii etatice trebuiau să -e e(presia directă a corpuluielectoral' corp electoral ce sim!ea nevoia de a contribui la 6ormarea noii

ordini politice pe cale reprezentativă. Acest proces s>a des6ăşurat ,nsăgradual. acă constituirea Consiliului ?rontului Salvării /a!ionale apurtat amprenta reprezentării de tip revolu!ionar a voin!ei poporului'Consiliul Provizoriu de @niune /a!ională a ,nsemnat reectareaconsiderabilă a gradului de reprezentativitate a autorită!ii publice căreia is>au con6erit at+t atribu!ii de organism legiuitor' c+t şi prerogative denatură e(ecutivă. ecretul>lege nr. <)$<<9 #. *6. P. =' nr.:$2.9.$<<9.% a introdus principiul reprezentării pe baze electorale a voin!ei electoratului.

Primele alegeri democratice' după evenimentele din D2<' s>audes6ăşurat ,n data de )9 mai $<<9. in numărul totalul de $7.)99.7))

alegători s>au prezentat la vot $&.2)8.8$8 #28'$<E%.

R%0#'t)t% )'%*%ri S%)t 1

Nr. ,rt. P)rtid /!'iti,Nr. d%

(!t#ri

Nr. d%-)d)t

%

1. ?S/ <.:.998 87'9)E <$ 78'&7

E2. @; $.99&.: 7')E $) $9.92

E3. P/L <2:.9<& 7'98E $9 2.&E4. 5; &2.87 )':E $ 9'2&E

3



5. P/FC &$.&72 )'&:E $ 9'2&E6. A@; 99.&7 )'$:E ) $'82E. PA; ))$.7<9 $':<E > >. P5; $<).:7& $'2E $ 9'2&E. PS $:).<2< $'$E > >

Singurul candidat independent care a intrat a 6ost Antonie=orgovan cu :.7:& #9')8E% de voturi. Ceilal!i candida!i independen!i auob!inut <$.72$ #)'2$E% de voturi.

R%0#'t)t% )'%*%ri Ad#)r%) %/#t)$i'!r 1

Nr. ,rt. P)rtid/!'iti,

Nr. d%-)d)t%

1. ?S/ 88'$E )82. @; 7')E )<3. P/L 8'&$E )<

4. 5; )'8)E $)5. P/FC )':8E $)6. A@; )'$)E <. PA; $'2E <. P5; $'8<E 2. PS $'9:E :

Adoptarea Constitu!iei ;om+niei ,n $<<$ a reaşezat 6undamentulstatului rom+n pe baze democratice' reglement+nd 6ără ec4ivocpluralismul politic' separa!ia puterilor ,n stat' alegeri libere' egalitatea ,ndrepturi' etc.

*pt+nd pentru scrutinul de listă şi repartizarea mandatelorpotrivit principiului reprezentării proporţionale pentru desemnareadeputa!ilor şi senatorilor' legiuitorul rom+n a reectat ast6el ,n Legeaelectorală nr. 82$<<) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului#. *6.' P. =' nr. $8&$8. 97. $<<)% realită!ile politice e(istente ,n acelmoment0 asumarea de către partidele politice a unui rol activ ,n procesulde tranzi!ie către o societate democratică' dorin!a liderilor politici de aspori prestigiul partidelor' numărul scăzut al candida!ilor cu aderen!ăelectorală care să intre ,ntr>o competi!ie electivă de tip uninominal.

Via!a politică rom+nească nu s>a caracterizat' ea ,nsăşi' prinstabilitate şi c4iar normalitate. ?ragila organizare a partidelor politice'

restructurarea ideologică de-nitivă a acestora' gradul redus de culturăpolitică at+t al noii clase politice' c+t şi al unei ,nsemnate păr!i apopula!iei' 6enomenul corup!iei' necunoaşterea stilului de conducere cuadevărat democratic şi speci-c bunei guvernări' au impus succesive şinumeroase modi-cări ale Legii 82$<<).

Alegerea sistemului plurinominal a o6erit partidelor politice de laacel moment posibilitatea de a>şi cristaliza cu rapiditate strategii şiprograme politice' de a>şi crea un activ necesar pătrunderii acestora ,ncele mai diverse medii sociale' dar şi posibilitatea să se organizezee-cient la nivel teritorial. Pentru desemnarea Preşedintelui ;om+niei'Constituantul rom+n şi' ulterior' legiuitorul' a optat pentru scrutinulmajoritar uninominal cu două tururi de scrutin #Legea nr. 8<$<<) pentrualegerea Preşedintelui României' publicată ,n . *6.' P. =' nr. $8&$8. 97.$<<)%' ,nscriindu>se ast6el pe linia ma1orită!ii democra!iilor occidentale.

4



upă $) ani de la adoptare' ,ntr>un nou conte(t politic' de pacesocială' de con6runtare democratică ,ntre idei' dar şi de solidaritatecivică' ,n 1urul intereselor na!ionale' a apărut cerin!a revizuiriiConstitu!iei din $<<$. Clasa politică a recurs' din punct de vedereinstitu!ional' la corectarea unor decizii luate la ,nceputul anilor D<9'precum şi la adoptarea unora noi' ,n scopul de a stabiliza via!a politică şi

de a o racorda mai bine la noul statut pe care ;om+nia şi l>a dorit ,ncadrul @niunii 5uropene. Constituantul derivat nu a adus ,nsă modi-căride substan!ă sistemului electoral consacrat de te(tul original al Legii6undamentale sau de legile electorale.

n cursul anului )99& s>a realizat o revizuire a cadrului legislativ alalegerilor' bazată pe vec4ea reglementare' dar numerotată distinct. /ouareglementare a alegerilor na!ionale nu sc4imbă 6undamentalcoordonatele 1uridice ale sistemului electoral rom+n #se păstreazăscrutinul plurinominal pentru desemnarea parlamentarilor şi celma1oritar uninominal cu două tururi pentru desemnarea Preşedintelui;om+niei%' ci adaptează din mers unele din reglementările anterioareunor noi cerin!e. Sub auspiciile noilor reglementări ,n materie electoralăs>au des6ăşurat alegerile legislative' dar şi cele preziden!iale din anul)99&.

5volu!iile de pe scena politică rom+nească au scos la ivealăinstabilitatea clasei politice' nevoia de a re6orma această clasă' dar şi dea asigura stabilitatea guvernamentală' toate' elemente care trebuie săconlucreze la realizarea HBinelui comunI' a intereselor cetă!enilor.

Clasa politică' di6eritele organisme neguvernamentale' opiniapublică au ini!iat o largă dezbatere publică ,n legătură cu re6ormareasistemului electoral rom+nesc ,n perspectiva viitoarelor alegeri locale'

parlamentare şi' c4iar a celor europene. n cadrul dezbaterilor realizatede di6erite 6oruri' -e ele politice sau civice' s>a adus ,n discu!ieintroducerea scrutinului majoritar uninominal pentru desemnareaparlamentarilor şi a preşedintelui consiliului 1ude!ean.

Crearea unui nou cadru legislativ ,n materie electorală a 6ostrezultatul unor vii dezbateri ,n 6orul legislativ' a negocierilor ,ntrepartidele politice şi de ce nu' a compromisului politic. /u este mai pu!inadevărat că partidele politice care controlează Parlamentul unei !ări suntsuverane ,n alegerea sistemului electoral. Se poate deci presupune' cutemei' că partidele nu aleg modul de scrutin independent de avanta1ele şidezavanta1ele care decurg pentru ele din această op!iune. eşi modurile

de scrutin au 6unc!ia de a institui reguli după care voturile sunttrans6ormate ,n mandate' cu toate acestea' ,n doctrină s>a arătat căacestea au consecin!e mult mai ample' care depăşesc cu mult opera!iaeminamente te4nică de trans6ormare a su6ragiilor ,n mandate. 5le produce6ecte sesizabile at+t asupra partidelor' silindu>le să adopte strategiiadecvate' e-ciente' c+t şi asupra votului alegătorilor.

=ndependent de modul de scrutin' independent c4iar de e(isten!a vreunui mod de scrutin' via!a politică cunoaşte o dinamică duală'const+nd' pe scurt' ,n a opune sus!inătorii puterii adversarilor ei. odulde scrutin poate să poate să 6avorizeze sau să estompeze această tendin!ăduală.

Legiuitorul rom+n a 4otăr+t că se impunea o re6ormare asistemului electoral' motiv pentru care a adoptat un nou cadru legislativ

5



pentru desemnarea aleşilor' şi anume0 sistemul majoritar uninominal cuun singur tur de scrutin, potrivit principiului reprezentării proporţionale. Ast6el' a 6ost adoptată Legea nr. :)992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modifcarea şi completarea Legii nr!"#$%%& pentru alegerea autorităţilor administraţiei pu'lice locale, a

Legii administraţiei pu'lice locale nr $()#$%%( şi a Legii nr *+*#$%%&

privind Statutul aleşilor locali #. *6.' Partea =' nr. $<8 din $ martie)992%/oul cadru legislativ a stabilit noi coordonate ,n derularea

procesului electoral0

). Legiuitorul a defnit n mod e-pres o serie de termeni de oimportan!ă ma1oră pentru procesul electoral0

> colegiul electoral > subunitate a unei circumscrip!ii electorale',n care este atribuit un singur mandat

> competitori electorali J partidele politice' alian!ele politice'alian!ele electorale şi organiza!iile legal constituite ale cetă!enilor

apar!in+nd unei minorită!i na!ionale reprezentată ,n Consiliulinorită!ilor /a!ionale' care ,naintează propuneri de candidatură'precum şi candida!ii independen!i3

. contestaţie J cale de atac prin care orice parte interesată Jcetă!eni' candida!i' competitori electorali J solicită birourilor electoraleabilitate sau instan!elor 1udecătoreşti competente3

. ntâmpinare J cale de atac prin care orice parte interesată Jcetă!eni' candida!i' competitori electorali J solicită unei autorită!i publicesau birou electoral care a emis actul atacat3

. perioadă electorală J intervalul de timp cuprins ,ntre ziuaaducerii la cunoştin!ă publică a datei la care vor avea loc alegerile şi data,n care rezultatele -nale ale acestora sunt aduse la cunoştin!ă publicăprin publicarea lor ,n onitorul *-cial al ;om+niei' Partea =' dupăe(pirarea tuturor termenelor pentru contesta!ii şi răspunsuri la acestea

. propunere de candidatură J act de ,nscriere ,n competi!iaelectorală a persoanei care doreşte să concureze ,n alegeri pentruc+ştigarea unui mandat ,n condi!iile ,n care este propusă şi sus!inută deun concurent electoral sau se auto>propune şi este sus!inută de un anumitnumăr de alegători3

. registrul electoral J o bază de date centralizată ,n care sunt,nscrişi to!i cetă!enii rom+ni' inclusiv cei cu domiciliul ,n străinătate' care

au ,mplinit v+rsta de $2 ani' cu drept de vot. nregistrarea cetă!enilor cudomiciliul ,n străinătate se va 6ace pe baza eviden!ei e(istente la irec!iagenerală de paşapoarte din cadrul inisterului =nternelor şi ;e6ormei Administrative' utilizate la eliberarea paşapoartelor de tip C;S3

+. in analiza te(tului legal ,n vigoare constatăm unelemodi-cări de esen!ă privind circumscripţiile electorale şi colegiileelectorale

Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripţiielectorale la nivelul celor &( de 1ude!e' o circumscripţie n municipiul

/ucureşti şi o circumscripţie separată pentru românii cu domiciliul na0ara României. /umărul total al circumscrip!iilor electorale este de &*

n cadrul -ecăreia dintre cele & de circumscrip!ii electorale seconstituie colegii uninominale pe baza normei de reprezentare. /umărulcolegiilor uninominale pentru Camera eputa!ilor' respectiv Senat' se

6



determină prin raportarea numărului de locuitori al -ecăreicircumscrip!ii electorale la normele de reprezentare' la care se adaugăun colegiu de deputat' respectiv de senator pentru ceea ce depăşeşte 1umătatea normei de reprezentare' 6ără ca numărul colegiilor de deputatdintr>o circumscrip!ie electorală să -e mai mic de &' iar cel de senatormai mic de ).

Art. 8) alin. din Constitu!ie con6eră legiuitorului dreptul de astabili numărul deputa!ilor şi al senatorilor' prin raportare la numărulpopula!iei. /umărul parlamentarilor a cunoscut o scădere continuă de laprimele alegeri legislative derulate după $<<9>$<<).

N#-&r#' -)d)t%'!r 7 C)-%r) %/#t)$i'!r 1 12 16 2 2427 )2 & &: )

N#-&r#' -)d)t%'!r ') S%)t1 12 16 2 24$&9 $& $& $&9 $7

Con6orm dispozi!iilor legislative actuale' !r-) d% r%/r%0%t)r%alegerea Camerei eputa!ilor este de # d%/#t)t la . '!,#it!ri' ,ntimp ce pentru alegerea Senatului este de # "%)t!r la 16.'!,#it!ri.

e asemenea' legiuitorul a instituit anumite reguli ,n vedereadelimitării colegiilor uninominale0

1. o circumscrip!ie electorală poate - compusă numai din colegiiuninominale ,ntregi32. teritoriul cuprins de un colegiu uninominal trebuie să se ae pe

teritoriul unuia şi aceluiaşi 1ude! sau al municipiului Bucureşti33. pe teritoriul unei localită!i pot - delimitate' de regulă' doar

colegii uninominale ,ntregi34. un colegiu uninominal poate cuprinde' de regulă' una sau mai

multe localită!i ,ntregi85. ,n municipiul Bucureşti' colegiile uninominale nu trebuie să

depăşească limitele administrativ>teritoriale dintre cele 8 sectoare36. ,n cadrul unei circumscrip!ii electorale' delimitarea colegiilor

uninominale pentru alegerea Camerei eputa!ilor şi pentru alegereaSenatului se 6ace ast6el ,nc+t mărimea acestora' calculată ,n număr delocuitori' să -e de aşa natură ,nc+t cel mai mare colegiu uninominal să -ecu cel mult 9E mai mare dec+t cel mai mic colegiu uninominal3

. ,ntotdeauna un colegiu uninominal pentru alegerea Senatuluieste 6ormat dintr>un număr ,ntreg de colegii uninominale pentru alegereaCamerei eputa!ilor' ,ntregi şi alăturate' din cadrul aceleiaşicircumscrip!ii electorale.

Decupajul teritorial la nivelul Judeţului Dâmboviţa

COLEG !""O#"$LE SE"$% COLEG !""O#"$LE C$#E&'

7



,. Reprezentarea parlamentară a românilor care trăiesc n a0aragraniţelor ţării Av+nd ,n vedere 6aptul că mul!i electori rom+ni şi>austabilit domiciliul ,n a6ara !ării' pentru prima data ,n istoria electorală a;om+niei' prin legea electorală s>a stabilit că ,n circumscrip!ia electoralăspecială pentru cetă!enii rom+ni cu domiciliu ,n a6ara grani!elor ;om+nieise vor 6orma & colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi $ colegii uninominale pentru alegerea Senatului.

d. @n alt element de noutate ,l reprezintă crearea Registruluielectoral.

;egistrul electoral reprezintă o bază de date centralizată ,n caresunt ,nscrişi to!i cetă!enii rom+ni' inclusiv cei cu domiciliul ,n străinătate'care au ,mplinit v+rsta de $2 ani' cu drept de vot. nregistrareacetă!enilor cu domiciliul ,n străinătate se va 6ace pe baza eviden!eie(istente la irec!ia generală de paşapoarte din cadrul inisterului=nternelor şi ;e6ormei Administrative' utilizate la eliberareapaşapoartelor de tip C;S. ;egistrul electoral pentru cetă!enii rom+ni cu

domiciliul ,n ;om+nia este structurat pe 1ude!e' municipii' oraşe' comune'iar pentru cei cu domiciliul ,n străinătate' pe !ări şi localită!i Autoritatea 5lectorală Permanentă ,ntocmeşte' păstrează şi

actualizează ,n permanen!ă' p+nă la data de $ martie a -ecărui an';egistrul electoral. La nivelul -ecărui 1ude! şi sector al municipiuluiBucureşti' ;egistrul electoral care cuprinde alegătorii cu domiciliul saureşedin!a pe teritoriului unită!ii administrativ>teritoriale este păstrat şiactualizat de către biroul teritorial al Autorită!ii 5lectorale Permanente.

atele care se ,nscriu ,n ;egistrul electoral pentru -ecare alegătorsunt următoarele0 data naşterii' codul numeric personal' !ara ,n care ,şiare domiciliul sau reşedin!a' adresa de domiciliu' adresa de reşedin!ă'

seria şi numărul căr!ii de alegător' seria şi numărul actului de identitate.atele şi in6orma!iile con!inute ,n ;egistrul electoral sunt

destinate e(clusiv proceselor electorale.8

Cole(iulunino

minal1

Cole(iul

uninominal2

Cole(iuluninominal3

Cole(i

uluninominal)

Cole(iuluninominal*

Cole(iuluninominal+

Cole(iuluninominal,

Cole(iuluninominal



en!ionăm 6aptul că dispozi!iile re6eritoare la ;egistrul electoralna!ional se vor aplica ,ncep+nd cu alegerile parlamentare din )9$).

%. =ntroducerea unui nou mod de scrutin a determinat şimodi-carea dispozi!iilor privitoare la candidaturi.

n accep!iunea noii legi electorale' ,n -ecare colegiu uninominal'

-ecare competitor electoral poate avea doar o singură propunere decandidatură. @n candidat poate reprezenta un singur competitor electoral,ntr>un singur colegiu uninominal. Propunerile de candida!i se depun labirourile electorale de circumscrip!ie care 6unc!ionează la nivelul la caresunt aleşi candida!ii respectivi' cel mai t+rziu cu &9 de zile ,nainte de dataalegerilor.

La depunerea candidaturilor' -ecare partid politic' alian!ă politică'alian!ă electorală' organiza!ie a cetă!enilor apar!in+nd minorită!ilorna!ionale' candidat independent' trebuie să 6acă dovada constituirii unuidepozit' ,n contul Autorită!ii 5lectorale Permanente' cu valoare de :salarii minime brute pe !ară pentru -ecare candidat.

epozitul se restituie ,n termen de $& zile lucrătoare de la datarăm+nerii de-nitive a rezultatelor alegerilor organizate ,n circumscrip!iaelectorală' numai partidelor politice' alian!elor politice' alian!elorelectorale' organiza!iilor cetă!enilor apar!in+nd minorită!ilor na!ionale'care ob!in un număr de voturi egal cu cel pu!in )E din voturile valabile(primate la nivel na!ional. epozitul se restituie şi organiza!iilorcetă!enilor apar!in+nd minorită!ilor na!ionale' altele dec+t cele care atingpragul electoral' care ob!in un mandat de deputat din partea acestororganiza!ii. epozitul se restituie şi candida!ilor independen!i care ob!incel pu!in )9E din voturile valabil e(primate ,n colegiul uninominal ,n care

au candidat. Sumele care nu se restituie se 6ac venit la bugetul de stat.Legiuitorul a instituit noi condi!ii pentru depunerea candidaturiide către independen!i. Ast6el' candida!ii independen!i trebuie să -esus!inu!i de minimum &1 din numărul total al alegătorilor ,nscrişi ,nlistele electorale permanente din colegiul uninominal ,n care candidează'dar nu mai pu!in de ).999 de alegători pentru Camera eputa!ilor şi&.999 de alegători pentru Senat. Procentul stabilit de legiuitor nu este unprag electoral special' ci mai degrabă unul Hde popularitateI' cecondi!ionează c4iar depunerea candidaturii şi nu posibilitatea ob!ineriiunui mandat.

epunerea candidaturii este condi!ionată de depunerea unei

declara!ii pe propria răspundere de către to!i candida!ii născu!i ,naintede $ ianuarie $<78 privind apartenen!a sau neapartenen!a la securitateca poli!ie politică.

f. C+t priveşte atri'uirea mandatelor de deputat' respectiv desenator' noua reglementare electorală a stabilit că' la nivel na!ionalcoefcientul electoral se stabileşte prin mpărţirea numărului total devoturi vala'il e-primate la nivel naţional pentru alegerea Camerei

Deputaţilor la numărul de colegii uninominale constituite la nivel naţionalpentru alegerea Camerei Deputaţilor Are dreptul la reprezentareorganiza!ia cetă!enilor apar!in+nd minorită!ii na!ionale care a ob!inut celpu!in $9E din coe-cientul electoral. Se declară ales acel reprezentant al

9



organiza!iei cetă!enilor apar!in+nd minorită!ii na!ionale care a ob!inut celmai mare număr de voturi.

Coefcientul electoral al circumscripţiei electorale se stabileşte deBiroul electoral de circumscrip!ie' separat pentru Camera eputa!ilor şipentru Senat' prin mpărţirea numărului total de voturi vala'il e-primatepentru toţi competitorii electorali care ntrunesc pragul electoral şi

pentru candidaţii independenţi care au o'ţinut majoritatea voturilor vala'il e-primate n colegiul uninominal n care au candidat la numărulde deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fe aleşi n aceacircumscripţie electorală

Pentru atribuirea mandatelor' s>a păstrat de către legiuitor etodadDKondt #metodă prin divizori%. Atribuirea mandatelor de deputat şi desenator se 6ace ,n două etape' la nivelul colegiilor uninominale şi la nivelul

fecărei circumscripţii electoralen caz de deces sau demisie a unui senator sau deputat' pentru

ocuparea mandatului vacantat se vor organiza alegeri parţiale la nivelulcolegiului uninominal ,n care a 6ost ales respectivul deputat sau senator. Alegerile se organizează doar dacă nu ar urma să aibă loc cu mai pu!in de8 luni ,nainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare.

Sistemul electoral reglementat de Legea nr. :)992 a scos laiveală o serie de imper6ec!iuni dintre care amintim cu titlu de e(emplu0decuparea colegiilor care s>a realizat ,n grabă #legea -ind adoptată la,nceputul anului%' ,n anumite colegii' mandatul a 6ost ob!inut decompetitorul situat pe locul doi sau c4iar trei #e6ect al redistribuirii voturilor%' un parlamentar care ,i reprezintă pe rom+nii din străinătate aob!inut mandatul cu doar & de voturi sau situa!ia ,n care partidul care aob!inut cele mai multe voturi din partea cetă!enilor nu a ob!inut şi cel mai

mare număr de mandate. Alegerile parlamentare din 9 noiembrie )992 au 6ost organizate,n 452 d% ,!'%*ii #i!-i)'%' stabilite ,n cadrul celor 43 d%,ir,#-",ri/$ii %'%,t!r)'%' din care &$ la nivelul 1ude!elor' una pentrumunicipiul Bucureşti şi una pentru rom+nii cu domiciliul sau reşedin!a ,na6ara !ării.

n total' 2.6 d% ,)did)$i s>au prezentat la alegerile pentrudesemnarea a &:) de parlamentari. intre ei' 2.65 au candidat pentruun loc ,n Camera eputa!ilor' iar 5 pentru un loc ,n Senat.

;om+nii din străinătate au avut pentru prima dată posibilitatea dea>şi desemna reprezentan!ii ,n Parlamentul ;om+niei9 4 d%/#t)$i şi 2

"%)t!ri.

$le(eri Camera Deputaţilor - 2.., Nr. alegătorilor înscrişi în listele electorale 18.464.274 Nr. alegătorilor care s-au prezentat la urne 7. 238.871 Nr. voturilor valail e!pri"ate 6.886.794#oturi nule 21$.994#oturi ale 139.139

Nr. "an%ate atriuite 33)

&e/ultate 0inale Camera Deputaţilor - ale(eri 3. noiembrie 2..,1$



"rcrt

artide politice alianţepolitice

"r mandate"r voturi

valabile4primate

5

1 artidul Democrat - Liberal 115 2. 228.86$ 32&36'2 $lianţa olitic6 SD7C 114 2.279.449 33&$9'

3 artidul "aţional Liberal 65 1.279.$63 18&57') !niunea Democrat6

#a(8iar6 din &omânia22 425.$$8 6&17'

$le(eri Senat 2..,

Nr. alegătorilor înscrişi în listele electorale 18.464.274 Nr. alegătorilor care s-au prezentat la urne 7. 238.871 Nr. voturilor valail e!pri"ate 6.888.$55

#oturi nule 172.884#oturi ale 176.217

Nr. "an%ate atriuite 13+

&e/ultate 0inale Senat - ale(eri 3. noiembrie 2..,

"rcrt

artide politice alianţepolitice

"rmandate

"r voturi valabile4primate

5

1 artidul Democrat - Liberal 51 2.312.358 33&57'

2 $lianţa olitic6 SD7C 49 2.352.968 34&16'3 artidul "aţional Liberal 28 1.291.$29 18&74) !niunea Democrat6

#a(8iar6 din &omânia9 44$.449 6&39'

(rganiza)iile cetă)enilor apar)in*n% unei "inorită)i na)ionale& legal constituite& carenu au o)inut în alegeri cel pu)in un "an%at %e %eputat sau %e senator au dreptul& î"preună&

potrivit art. 62 alin. 2 %in +onstitu)ia ,o"*niei& repulicată& la un mandat de deputat& %acăau o)inut& pe întreaga )ară& un nu"ăr %e voturi egal cu cel pu)in 1$' %in nu"ărul "e%iu %e

voturi valail e!pri"ate pe )ară pentru alegerea unui %eputat.entru a putea eneicia %e un "an%at %e %eputat& legea electorală a stailit anu"itecon%i)ii pentru organiza)iile cetă)enilor apar)in*n% "inorită)ilor na)ionale/

a0 organiza)ia eneiciară să ie legal constituită 0 organiza)ia respectivă să i participat la alegeri&c0 organiza)ia să nu întrunească pragul electoral pentru o)inerea unui "an%at %e

%eputat sau %e senator& %ar să o)ină& totuşi& un anu"it nu"ăr %e voturi cel pu)in 1$' %innu"ărul "e%iu %e voturi valail e!pri"ate pe )ară pentru alegerea unui %eputat0

%0 toate organiza)iile cetă)enilor apar)in*n% unei "inorită)i na)ionale eneiciază%e "an%atul %e %eputat& î"preună.

11



n arla"entul ,o"*niei& în legislatura 2$$8-2$12 sunt reprezentate ur"ătoarele"inorită)i na)ionale/

"r crt

Or(ani/aţiile cet6ţenilor aparţinând unei minorit6ţinaţionale care au obţinut un mandat 9n CameraDeputaţilor 9n ale(erile parlamentare din 3. noiembrie

2..,1. Asocia!ia =talienilor din ;om+nia2. @niunea 5lenă din ;om+nia3. @niunea Bulgară din Banat ;om+nia4. ?orumul emocrat al Germanilor din ;om+nia5. @niunea Culturală a ;utenilor din ;om+nia6. @niunea @crainenilor din ;om+nia. Partida ;omilor HPro>5uropaI. @niunea S+rbilor din ;om+nia. @niunea emocrată Turcă din ;om+nia1. @niunea emocratică a Slovacilor şi Ce4ilor din

;om+nia11. @niunea Polonezilor din ;om+nia

12. Comunitatea ;uşilor Lipoveni din ;om+nia

13. @niunea Croa!ilor din ;om+nia

14. Asocia!ia Liga Albanezilor din ;om+nia

15. Asocia!ia acedonenilor din ;om+nia

16. @niunea emocrată a Tătarilor Turco>usulmani din;om+nia1. ?edera!ia Comunită!ilor 5vreieşti din ;om+nia

1. @niunea Armenilor din ;om+nia

SECŢIUNEA A 2ASECŢIUNEA A 2A

ORGANIZAREA ORGANIZAREA PARLAMENTULUIPARLAMENTULUI

Art. 64 di C!"tit#$i% #$% *rganizarea şi 6unc!ionarea -ecărei Camere se stabilesc prin

regulament propriu. ;esursele -nanciare ale Camerelor sunt prevăzute ,nbugetele aprobate de acestea.

#)% ?iecare Cameră ,şi alege un birou permanent. PreşedinteleCamerei eputa!ilor şi preşedintele Senatului se aleg pe duratamandatului Camerelor. Ceilal!i membri ai birourilor permanente sunt

12



aleşi la ,nceputul -ecărei sesiuni. embrii birourilor permanente pot -revoca!i ,nainte de e(pirarea mandatului.

#% eputa!ii şi senatorii se pot organiza ,n grupuri parlamentare'potrivit regulamentului -ecărei Camere.

#&% ?iecare Cameră ,şi constituie comisii permanente şi poateinstitui comisii de anc4etă sau alte comisii speciale. Camerele ,şi pot

constitui comisii comune.#:% Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiescpotrivit con-gura!iei politice a -ecărei Camere.

:1 ;alidarea mandatelor de deputat <i =enator

Cele două Camere nou alese se ,ntrunesc la convocarea

Preşedintelui ;om+niei ,n cel mult )9 de zile de la data alegerii.Convocarea se 6ace prin decret preziden!ial. P+nă la constituireaorganului de conducere al Camerei J Biroul permanent J lucrărileacesteia sunt prezidate de cel mai ,n v+rstă deputat' respectiv senator#preşedinte de vârstă%' asistat de & secretari desemna!i dintre cei maitineri parlamentari. Conducerea Camerei e(ercitate de aceştia are uncaracter provizoriu şi un scop unic0 să asigure buna des6ăşurare aprocedurii de validare a mandatelor.

P+nă la alegerea Biroului permanent' ,n Cameră nu pot avea locdezbateri parlamentare' cu e(cep!ia celor ce privesc validarea

mandatelor. n vederea validării' -ecare Cameră ,şi alege o comisie' caretrebuie să reecte con-gura!ia politică.Comisia de validare poate propune invalidarea unui mandat numai

,n cazul ,n care constată că alegerea parlamentarului ,n cauză s>a 6ăcutprin 6raudă electorală sau cu ne,ndeplinirea oricăreia dintre condi!iileconstitu!ionale şi legale privind alegerea.

Validarea sau invalidarea mandatelor se 6ace cu votul ma1orită!iideputa!ilor şi' după caz' al senatorilor.

Camera eputa!ilor este legal constituită după validarea a ) dinmandatele de deputa!i şi după depunerea 1urăm+ntului de către aceştia.

Senatul este legal constituit după validarea a & din numărul total

al senatorilor şi după depunerea 1urăm+ntului de către aceştia.

§2. Gr#/#ri'% /)r')-%t)r%

Con-gura!ia politică este e(primată de *r#/#ri'% /)r')-%t)r%.Grupurile parlamentare reprezintă o structură organizatorică a

Camerei' constituite pe bază de a-nitate politică. 5le reunescparlamentarii care 6ac parte din acelaşi partid politic sau din partidecompatibile prin programele lor politice.

Grupurile parlamentare se constituie ,n -ecare Cameră prin

alocarea a ,%' /#$i 1 d%/#t)$i sau "%)t!ri care au candidat ,nalegeri din partea unui partid sau unei 6orma!iuni politice. ;ezult+nd din

13



uniunea voluntară a parlamentarilor' organizarea ,n grupuri parlamentarenu este obligatorie #art. 8& alin. din Constitu!ie%.

Parlamentarii care au re6uzat să 6acă parte din grupul parlamentaral partidului din partea căruia au candidat' sunt liberi să>şi des6ăşoareactivitatea ,n a6ara grupurilor. /e raliem opiniei e(primate ,n doctrinăcon6orm căreia ei nu pot avea' ,nsă' calitatea de deputa!i sau de senatori

independen!i' deoarece legea electorală operează doar cu categoria deHcandida!i independen!iI. Aceştia devin Hdeputa!i sau senatoriindependen!iI dacă sunt aleşi #Cristian =onescu%.

*rganizarea ,n grupuri parlamentare reprezintă o cerin!ă practică0parlamentarii des6ăşoară o activitate unitară' au posibilitatea să e(primecu mai multă e-cien!ă programul politic al propriului partid' se asigurăcoeren!a necesară unei ac!iuni politice e-ciente' se realizează un controlpolitic al activită!ii membrilor grupului' şi mai ales' a disciplinei de vot.

eputa!iisenatorii unui partid nu pot constitui dec+t # *r#//)r')-%t)r #,n materie de politică HbigamiaI este interzisă%.

Potrivit ;egulamentului Camerei eputa!ilor' deputa!ii partidelorpolitice' 6orma!iunilor politice' alian!elor politice sau alian!elor electoralecare nu ,ntrunesc numărul necesar pentru a 6orma un grup parlamentar'precum şi deputa!ii independen!i se pot reuni ,n *r#/#ri /)r')-%t)r%-i:t% ori "% /!t );'i) )'t!r *r#/#ri /)r')-%t)r%.

eputa!ii care reprezintă organiza!iilor cetă!enilor apar!in+ndminorită!ilor na!ionale' altele dec+t cea mag4iară' pot constitui #"i*#r *r#/ /)r')-%t)r .

Gr#/#ri'% /)r')-%t)r% C)-%r) %/#t)$i'!r <'%*i"')t#r) 2212=

Si*') P)rtid /!'iti, Nr. d%-%-+rii

P)rtid#' %-!,r)tLi+%r)'$$: membrii

A'i)$) P!'iti,& ) P)rtid#'#i S!,i)'%-!,r)t >i ) P)rtid#'#i

C!"%r()t!r

$97 membrii

P)rtid#' N)$i!)' Li+%r)':: membrii

Ui#%) %-!,r)t& M)*?i)r& diR!-@i)

)) membrii

Mi!rit&$i'% )$i!)'% $2 membriiId%/%d%$i )& membrii

TOTAL 334 Sursa/ +a"era eputa)ilor

14



Grupurile parlamentare - Senat >le(i=latura 2..,-2.12?

Si*') P)rtid /!'iti, Nr. d%-%-+rii

P)rtid#' %-!,r)t Li+%r)':$ #M$ a-liat%

A'i)$) P!'iti,& ) P)rtid#'#i S!,i)'%-!,r)t >i ) P)rtid#'#iC!"%r()t!r

&8

P)rtid#' N)$i!)' Li+%r)'))

Ui#%) %-!,r)t& M)*?i)r& diR!-@i)

<

Id%/%d%$i 2 membrii

TOTAL 13 Sursa/ enatul ,o"*niei

n pri"a şe%in)ă %upă constituire& iecare grup parla"entar îşi alege un lider şi %upăcaz& unul sau "ai "ul)i vice-lideri şi un =ecretar. +on%ucătorul grupului parla"entar prezintă+a"erei %enu"irea acestuia şi co"ponen)a nu"erică şi no"inală. e%in)ele %e grup nu sunt

pulice. rupurile parla"entare se ucură %e unele acilită)i care să le asigure logisticanecesară spa)iu& legături teleonice& etc.0.

,olul regula"entar al li%erului unui grup parla"entar constă în/reprezintă grupul parlamentar şi negociază ,n numele

acestuia3nominalizează reprezentan!ii grupului său parlamentar

,n comisiile permanente ale Camerei eputa!ilorSenatului' ,n comisiilespeciale sau de anc4etă ale acesteia ori ,n comisiile comune ale Camereieputa!ilor şi Senatului3

solicită revocarea din 6unc!ie sau ,nlocuireareprezentan!ilor grupului său parlamentar din structurile Camereieputa!ilorSenatului3

participă la şedin!ele Biroului permanent al Camereieputa!ilorSenatului şi la dezbaterile acestuia 6ără a avea drept de vot3

prezintă amendamentele grupului său parlamentar laproiectele de lege şi propunerile legislative aate ,n dezbaterea comisiilorpermanente ale Camerei eputa!ilorSenatului3

poate cere plenului Camerei eputa!ilor0 pauză pentruconsultări' veri-carea cvorumului' !inerea unor şedin!e nepublice aleplenului' ,nc4eierea dezbaterilor ,n Camera eputa!ilorSenatului' etc.

n aspect care a apărut în practica parla"entară şi care se răsr*nge asupraconigura)iei politice a +a"erelor este părăsirea grupurilor parla"entare şi trecerea la alteletraseis"ul politic"igra)ia politică0. :ceastă "igra)ie %e la un grup parla"entar la altul nuace %ec*t să pro%ucă tensiuni în ca%rul grupurilor& %ar şi să pro%ucă sc;i"ări în structurile%e con%ucere& la nivelul co"isiilor& etc. ărăsirea grupului însea"nă& %e apt renun)area

parla"entarului în cauză la progra"ul parti%ului care l-a propus în alegeri.

15



n literatura %e specialitate& proesorul <on eleanu consi%era că eno"ene precu"/ - a=utorul %at %e un grup parla"entar& prin >î"pru"utarea? unora %intre "e"rii

săi& unei alte or"a)iuni politice pentru a-şi constitui un grup - reprezentarea %e către un parla"entar a unui parti% politic care nu a rezultate %in

alegeri

- sciziunea grupurilor parla"entare& părăsirea %e către un parla"entar a grupului%in care ace parte& pentru a se alătura altuia ori pentru a %eveni in%epen%ent- constituirea unui grup al in%epen%en)ilor

au %at naştere unor practici di=cutabile =au controver=ate

La Camera eputa!ilor' liderii grupurilor parlamentare constituitecon6orm con-gura!iei politice 6ormează C!-it%t#' 'id%ri'!r. Aceastăstructură şi>a 6ăcut apari!ia ,n urma modi-cării ;egulamentului Camereieputa!ilor ,n anul )99: c+nd C!-it%t#' !rdiii d% 0i s>a trans6ormat ,nComitetul liderilor. ;olul Comitetul liderilor se dovedeşte e(trem deimportant din punct de vedere al activită!ii legislative.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare are următoarele)tri+#$ii0

aprobă ordinea de zi a şedin!elor Camerei eputa!ilor şiprogramul de lucru al acesteia' precum şi modi-cările sau completărileaduse ordinii de zi ori programului de lucru3

propune plenului Camerei eputa!ilor modul de organizare adezbaterilor ,n plenul Camerei eputa!ilor prin alocarea pentru -ecaregrup parlamentar' ,n 6unc!ie de ponderea sa ,n numărul total al

deputa!ilor' a timpului a6ectat pentru luările de cuv+nt ,n şedin!a plenarăa Camerei eputa!ilor3 alocarea timpului a6ectat dezbaterilor esteobligatorie la dezbaterile politice şi 6acultativă la dezbaterile generaleasupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative3

poate include ,n ordinea de zi dezbaterea unui proiect delege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere araportului a 6ost depăşit.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare 4otărăşte cuma1oritatea rezultată din ponderea votului -ecărui membru prezent.Ponderea este dată de propor!ia grupului parlamentar reprezentat delider ,n numărul total al deputa!ilor' con6orm con-gura!iei politice ini!iale.

La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Cameraeputa!ilor participă' 6ără drept de vot' preşedintele Camerei eputa!ilorşi' dacă este cazul' reprezentantul Guvernului ;om+niei sau preşedintelecomisiei parlamentare care a depăşit termenul de depunere a raportului.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Cameraeputa!ilor se ,ntruneşte săptăm+nal' de regulă miercurea şi ori de c+teori este nevoie' la cererea unui lider de grup parlamentar' a preşedinteluiCamerei eputa!ilor sau a Biroului permanent al Camerei eputa!ilor.Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se ,ntruneşte şi lucrează ,nmod regulamentar ,n prezen!a a mai mult de 1umătate din numărul

liderilor grupurilor parlamentare' care reprezintă ma1oritatea deputa!ilor'-ind prezidat de preşedintele Camerei eputa!ilor.

16



:3 A'%*%r%) >i r%(!,)r%) -%-+ri'!r ir!#ri'!r /%r-)%t%

upă constituirea legală a +a"erei eputa)ilor şi a enatului& acestea aleg @iroulpermanent @ organis"ul %e con%ucere al celor %ouă corpuri legislative. Airourile

per"anente& prin atriu)iile ce li se coneră prin ,egula"entele parla"entare asigură

con%ucerea propriu-zisă a activită)ii parla"entare& în %eosei& a celei legislative. Airourile auşi atriu)ii privin% organizarea şi con%ucerea serviciilor +a"erelor.

Airoul per"anent este un organ reprezentativ al op)iunilor politice reprezentate în parla"ent @ Airourile per"anente şi co"isiile parla"entare se alcătuiesc potrivit conigura)iei politice a iecărei +a"ere. Airoul per"anent este un organ colegial& cu activitate per"anentă&ce se %erulează şi pe perioa%a %intre sesiuni.

otrivit ,egula"entului +a"erei eputa)ilor& alegerea "e"rilor se ace pe unc)ii&"ai înt*i pentru preşe%intele +a"erei care este şi preşe%intele Airoului per"anent& apoi

pentru vicepreşe%in)i& secretari şi c;estori.Preşedin!ii celor două Camere sunt şi preşedin!ii Birourilor

permanente' aceştia -ind aleşi prin vot secret' cu buletine de vot.Pr%>%di$ii Camerelor se aleg pentru 7tr%)*) '%*i"')t#r&' ,n timp ce,%i')'$i -%-+ri )i ir!#ri'!r /%r-)%t% sunt aleşi ale 7,%/#t#';%,&r%i "%"i#i !rdi)r%.

*ricărui membru al Biroului permanent i se poate revoca

mandatul ,nainte de e(pirarea acestuia.

3.1. A'%*%r%) >i r%(!,)r%) Pr%>%dit%'% #%i C)-%r% )P)r')-%t#'#i

?unc!ia de Pr%>%dit%'% )' C)-%r%i B este Hcea mai importantă'di-cilă şi comple(ă 6unc!ie din ParlamentI #=oan uraru%. Alegerea

preşedintelui Camerei pe durata mandatului Parlamentului este de naturăsă asigure permanen!a 6unc!iei.

IROUL PERMANENT

PREEINTE

DICEPREEINŢI

SECRETARI CESTOR I

17



Pr%>%dit%'% C)-%r%i %/#t)$i'!r este ales pe duratamandatului Camerei #art. 8& alin. ) din Constitu!ie%' prin vot secret' cu'uletine de vot pe care sunt ,nscrise' ,n ordine al6abetică' numele şiprenumele tuturor candida!ilor propuşi de grupurile parlamentare.?iecare grup parlamentar poate 6ace o singură propunere. 5ste declaratales preşedinte al Camerei eputa!ilor candidatul care a ,ntrunit votul

ma1orită!ii deputa!ilor. acă nici un candidat nu a ,ntrunit' după douătururi' votul ma1orită!ii deputa!ilor' se organizează noi tururi de scrutin',n urma cărora va - declarat preşedinte al Camerei eputa!ilorcandidatul care a ob!inut ma1oritatea voturilor deputa!ilor prezen!i.

Preşedintele Camerei eputa!ilor poate - r%(!,)t ,nainte dee(pirarea mandatului' cu votul ma1orită!ii deputa!ilor. Votul este secretşi se e(primă prin buletine de vot. Art. )8 din ;egulamentul Camereieputa!ilor prevedea că0 H Revocarea din 0uncţie a preşedinteluiCamerei Deputaţilor poate f propusă, când se sc2im'ă majoritateapolitică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor I. Aceste prevederi regulamentare au 6ost atacate la CurteaConstitu!ională care a decis că' alcătuirea Biroului permanent se 6ace ,ncon6ormitate cu con-gura!ia politică rezultată din alegeri' 6ără să se6acă vreo distinc!ie ,ntre ,nceputul legislaturii sau derularea acesteia.

Pr%>%dit%'% S%)t#'#i este ales' prin vot secret' cu buletine de vot pe care sunt ,nscrise' ,n ordinea descrescătoare a mărimii grupuluiparlamentar' numele şi prenumele tuturor candida!ilor propuşi de lideriigrupurilor parlamentare. ?iecare grup parlamentar poate 6ace o singurăpropunere. 5ste declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a,ntrunit' la primul tur de scrutin' votul ma1orită!ii senatorilor. acă niciun candidat nu a ,ntrunit numărul de voturi necesar' se organizează un

al doilea tur de scrutin' la care participă primii ) candida!i care auob!inut cel mai mare număr de voturi sau' după caz' to!i candida!ii cares>au clasat pe primul loc' la egalitate de voturi ori primul clasat şi to!icandida!ii care s>au clasat pe locul al doilea' cu un număr egal de voturi.5ste declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a ob!inut votulma1orită!ii senatorilor.

Calitatea de preşedinte al Senatului ,ncetează ,nainte dee(pirarea mandatului ,n următoarele situa!ii0

pierderea calită!ii de senator' potrivit art.79 alin.#)% dinConstitu!ia ;om+niei3

demisie din 6unc!ie3

revocarea din 6unc!ieR%(!,)r%) di #,$i% ) /r%>%dit%'#i S%)t#'#i poate -

propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor',n cel pu!in una din următoarele ,mpre1urări0

,ncalcă prevederile Constitu!iei3,ncalcă grav sau ,n mod repetat prevederile ;egulamentului

Senatului sau ale ;egulamentului şedin!elor comune.;evocarea din 6unc!ia de preşedinte al Senatului poate - propusă

şi de 1umătate plus unu din numărul total al senatorilor. Propunerea derevocare se prezintă ,n plenul Senatului. acă propunerea de revocare

este aprobată prin votul secret al ma1orită!ii senatorilor' 6unc!ia depreşedinte devine vacantă şi' imediat' se organizează alegeri.

18



Preşedintele unei Camerei ,ndeplineşte următoarele atribu!iiputem eviden!ia0

convoacă deputa!iisenatorii ,nsesiuni ordinare sau e(traordinare3

conduce lucrările plenului Camereieputa!ilor #asistat obligatoriu de ) secretari %Senatului şi asigură

men!inerea ordinii ,n timpul dezbaterilor' precum şi respectareaprevederilor regulamentului3acordă cuv+ntul' moderează

discu!iile' sintetizează problemele puse ,n dezbatere' stabileşte ordinea votării' precizează semni-ca!ia votului şi anun!ă rezultatul acestuia3

conduce lucrările şedin!elor Birouluipermanent3

sesizează Curtea Constitu!ională ,ncondi!iile prevăzute la art. $&8 lit. a%' b%' c% şi e% din Constitu!ia ;om+niei'republicată3

asigură trimiterea de ,ndată laSenatCamera eputa!ilor ' spre dezbatere' a proiectelor de legi adoptatesau respinse de Camera eputa!ilorSenat ori' după caz' Preşedintelui;om+niei' spre promulgare' a legilor votate' ,n termenele legale3

reprezintă Cameraeputa!ilorSenatul ,n rela!iile interne şi e(terne3

prezintă rapoarte 1usti-cative' anual',n 6a!a plenului asupra utilizării 6ondului preşedintelui3

interimatul 6unc!iei de Preşedinte al;om+niei se asigură' ,n ordine' de preşedintele Senatului sau depreşedintele Camerei eputa!ilor.

3.2. Di,%/r%>%di$ii

Vicepreşedin!ii' secretarii şi c4estorii Camerei eputa!ilor suntaleşi la ,nceputul -ecărei sesiuni ordinare' la propunerea grupurilorparlamentare cărora le>au 6ost repartizate locurile respective.

Di,%/r%>%di$ii ,l ,nlocuiesc pe preşedinte c+nd acesta esteabsent' ,l a1ută ,n ,ndeplinirea unor atribu!ii sau ,ndeplinesc sarcinistabilite de acesta.

3.3. S%,r%t)rii C)-%r%'!r

S%,r%t)rii ,ntocmesc lista ,nscrierilor la cuv+nt' prezintăpropunerile' amendamentele şi orice alte comunicări adresate Camerei'e6ectuează apelul nominal' numără voturile şi consemnează rezultatul votării' !in eviden!a lucrărilor adoptate şi a proiectelor ,nregistrate laCameră' veg4ează la ,ntocmirea şi publicarea ,n onitorul *-cial astenogramei şedin!ei şi ,l a1ută pe preşedinte la ,ndeplinirea oricărei alte,nsărcinări.

3.4. C?%"t!rii C)-%r%'!r

C?%"t!rii veri-că modul de gestionare a patrimoniului Camerei'e(ercită controlul -nanciar asupra c4eltuielilor e6ectuate' prezintă

19



Biroului permanent proiectul de buget al Camerei şi contul de ,nc4eiere ae(erci!iului bugetar anual' asigură men!inerea ordinii la sediul Camerei',ndeplinesc şi alte atribu!ii ,n con6ormitate cu dispozi!iile preşedintelui şiale Biroului permanent.

n e(ercitarea atribu!iilor de control -nanciar>contabil c4estoriisunt spri1ini!i de un corp de control compus din ) e(per!i contabili şi sunt

subordona!i numai plenului Camerei eputa!ilor. La s6+rşitul -ecăreisesiuni parlamentare c4estorii prezintă plenului Camerei eputa!ilor unraport cu privire la rezultatele controalelor e6ectuate.

Con6orm dispozi!iilor regulamentare' revocarea din 6unc!ie aoricăruia dintre ceilal!i membri ai Biroului permanent poate - solicitatăde grupul parlamentar care l>a propus. Votul este secret şi se e(primăprin bile ,n cazul membrilor Biroului permanent. Propunerea de revocarese 6ace ,n scris şi este ,nso!ită de semnăturile ini!iatorilor.

§4. C!-i"ii'% /)r')-%t)r%

4.1. C!-i"ii'% /)r')-%t)r% /%r-)%t%

Camera eputa!ilor şi Senatul ,şi constituie comisii /%r-)%t%şi pot institui comisii de ),?%t& sau alte comisii de "/%,i)'it)t%' dar şicomisii ,!-#%.

Comisiile sunt !r*)i"-% d% '#,r# ale Camerelor. ;olulcomisiilor este unul te4nic' de specialitate.

n-in!area comisiilor permanente este o obliga!ie constitu!ională aCamerelor' ele 6unc!ion+nd pe toată durata mandatului. 5le nu au putere

decizională' asigur+nd numai pregătirea lucrărilor pentru plenul adunării.e aceea aceste comisii sunt considerate Hla'oratorul ParlamentuluiI#=oan uraru' i4ai Constantinescu%.

;olul comisiilor este de a e(amina proiecte de legi' propunerilegislative şi amendamente' ,n vederea elaborării rapoartelor sau avizelor'precum şi de a dezbate şi 4otăr, asupra altor probleme trimise de Biroulpermanent.

2$



;egulile de organizare şi 6unc!ionare a comisiilor sunt stabilite de Regulamentul Camerei Deputaţilor ' de Regulamentul Senatului şi de Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatuluiprivind lucrările n comisiile permanente

Alcătuirea comisiilor se 6ace cu respectarea con-gura!iei politiceini!iale a Camerei.

La Camera eputa!ilor comisiile permanente sunt constituite

dintr>un număr de $$> de deputa!i pentru -ecare comisie ,n parte' cue(cep!ia Comisiei pentru regulament' care se compune din c+te unreprezentant al -ecărui grup parlamentar din Camera eputa!ilor. @ndeputat 6ace parte' ,n mod obligatoriu' dintr>o singură comisiepermanentă' cu e(cep!ia membrilor Comisiei pentru regulament'Comisiei pentru te4nologia in6orma!iei şi comunica!iilor şi ai Comisieipentru egalitatea de şanse pentru 6emei şi bărba!i' care pot 6ace parte şidin altă comisie permanentă.

To!i senatorii' cu e(cep!ia preşedintelui Senatului' sunt obliga!i să6acă parte din cel pu!in o comisie permanentă.

Participarea membrilor la activitatea comisiilor este obligatorie.

e aceea' ,ncălcarea acestei obliga!ii constituie 6aptă disciplinară' carepoate atrage ,n caz de absen!ă ne1usti-cată de la lucrările comisiei'deputatului i se re!ine din indemniza!ia lunară' pentru -ecare zi deabsen!ă' o sumă de bani ce reprezintă a )$>a parte din indemniza!ialunară' la care se adaugă diurna de deplasare. eputatul care absenteazăde la lucrările comisiei poate - ,nlocuit de un alt deputat din acelaşi grup'pe baza ,mputernicirii semnate de liderul grupului parlamentar.

?iecare comisie are un +ir!# alcătuit din preşedinte' $>) vicepreşedin!i şi $>) secretari. * ,nsărcinare speci-că la comisiilepermanente este aceea de r)/!rt!r . Acesta se desemnează de către

comisie' la propunerea preşedintelui' pentru a redacta raportul sau avizulce urmează a - aprobat de comisie prin vot.

21



Pentru legalitatea şedin!ei este necesară ,ntrunirea cvorumului de:9M$ din numărul membrilor. "edin!ele comisiei permanente # "#t/#+'i,%. La şedin!e pot participa ini!iatorii proiectelor sau propunerilorlegislative pentru a>şi sus!ine punctele de vedere' ca şi reprezentan!iiGuvernului' parlamentari care au 6ormulat amendamente spre a şi lesus!ine' reprezentan!i ai unor organiza!ii neguvernamentale şi specialişti

din partea unor autorită!i publice sau a altor institu!ii specializate.Sinteza lucrărilor -ecărei comisii se publică săptăm+nal ,nonitorul *-cial al ;om+niei' Partea a ==>a.

Comisiile permanente se constituie pe domenii de activitate cecorespund J ,n limite relative J specializării ministerelor.

C!-i"ii /)r')-%t)r% /%r-)%t% '%*i"')t#r) 2212COMISII CAMERA EPUTAŢILOR COMISII SENAT

1. Comisia 1uridică' de disciplină şiimunită!i

1. Comisia 1uridică' de numiri' disciplină'imunită!i şi validări

2. Comisia pentru buget' -nan!e şi bănci2. Comisia pentru buget' -nan!e'activitate bancară şi pia!a de capital

3. Comisia pentru industrii şi servicii 3. Comisia economică' industrii şi servicii

4. Comisia pentru agricultură'silvicultură' industrie alimentară şiservicii speci-ce

4. Comisia pentru agricultură' silviculturăşi dezvoltare rurală

5. Comisia pentru politică e(ternă 5. Comisia pentru politică e(ternă

6. Comisia pentru administra!ie publică'amena1area teritoriului şi ec4ilibruecologic

6. Comisia pentru administra!ie publică'

organizarea teritoriului şi protec!iamediului

. Comisia pentru apărare' ordine publicăşi siguran!ă na!ională

. Comisia pentru apărare' ordine publicăşi siguran!ă na!ională

. Comisia pentru muncă şi protec!iesocială

. Comisia pentru muncă' 6amilie şiprotec!ie socială

. Comisia pentru ,nvă!ăm+nt' ştiin!ă'tineret şi sport

. Comisia pentru ,nvă!ăm+nt' ştiin!ă'tineret şi sport

1. Comisia pentru sănătate şi 6amilie1. Comisia pentru sănătate publică

11. Comisia pentru cultură' arte' mi1loacede in6ormare ,n masă

11. Comisia pentru cultură' artă şimi1loace de in6ormare ,n masă

12. Comisia pentru drepturile omului'culte şi problemele minorită!ilorna!ionale

12. Comisia pentru drepturile omului'culte şi minorită!i

13. Comisia pentru egalitatea de şansepentru 6emei şi bărba!i

13. Comisia pentru egalitate de şanse

14. Comisia pentru politică economică're6ormă şi privatizare

14. Comisia pentru privatizare şiadministrarea activelor statului

15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor'corup!iei şi pentru peti!ii

15. Comisia pentru cercetarea abuzurilor'

22



combaterea corup!iei şi peti!ii

16. Comisia pentru regulament 16. Comisia pentru regulament

1. Comisia pentru te4nologia in6orma!ieişi comunica!iilor

4.2. C!-i"ii'% /)r')-%t)r% t%-/!r)r%

). C!-i"ii'% "/%,i)'% se pot institui pentru avizarea unor actelegislative comple(e' pentru elaborarea unor propuneri legislative saupentru alte scopuri' indicate ,n 4otăr+rea de ,n-in!are a comisiei.Comisiile speciale au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.

La Camera eputa!ilor' comisiile speciale se ,n-in!ează lapropunerea a :9 de deputa!i din cel pu!in două grupuri parlamentare. LaSenat nu e(istă o dispozi!ie e(presă ,n acest sens.

Propunerile legislative elaborate ,n cadrul comisiilor despecialitate nu se mai supun e(aminării altor comisii.

+. C!-i"ii'% d% ),?%t& au ca scop clari-carea cauzelor şi,mpre1urărilor ,n care s>au produs evenimente sau au avut loc ac!iuni cue6ecte negative' precum şi stabilirea concluziilor' răspunderilor şimăsurilor ce se impun.

Anc4etele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor6apte sau activită!i care 6ac obiectul unor anc4ete 1udiciare sau care seaă pe rolul unor instan!e de 1udecată. * anc4etă parlamentară ,nceteazăde drept ,n momentul desc4iderii unor proceduri 1udiciare privitoare la6aptele sau activită!ile care constituie obiectul ei' situa!ie ,n care Biroulpermanent al Camerei eputa!ilor anun!ă organele de urmărire penală căpot avea acces la toate documentele re6eritoare la cazul ,n spe!ă' aate ,nar4iva Camerei eputa!ilor.

Camera eputa!ilor va putea 4otăr, ,n-in!area unei comisii deanc4etă la cererea a minimum )% de deputaţi din cel puţin două grupuriparlamentare. Senatul poate 4otăr, ,n-in!area unei comisii de anc4etă la

cererea unei treimi din numărul mem'rilor săi.Lucrările Comisiei de anc4etă parlamentară se ,nc4eie curedactarea unui raport asupra anc4etei derulate' care se dezbate deCamera eputa!ilor' ,n termen de $: zile de la depunere #comisia are ladispozi!ie $29 de zile pentru realizarea anc4etei şi depunerea raportului-nal%.

/u orice persoană poate 6ace obiectul unei anc4ete a comisiei.i1loacele de investiga!ie sunt' ,n general' audierile care pot - publicesau secrete. e asemenea' pot - analizate şi documente' pot - e6ectuateşi cercetări la 6a!a locului' etc. Persoanele citate sunt obligate să seprezinte ,n 6a!a Comisiei de anc4etă parlamentară.

Concluziile' răspunderile şi măsurile con!inute ,n raportul privindanc4eta parlamentară' dezbătute de către Camera eputa!ilor' vor -reectate ,n con!inutul unei 4otăr+ri care' după adoptare' va - ,naintată'

23



dacă se impune' ,mpreună cu raportul' autorită!ilor competente ,n vederea e(aminării şi solu!ionării.

,. C!-i"ii'% d% -%di%r%. Con6orm art. $:: alin. $ din Constitu!ia;om+niei' republicată' procedura medierii se re6eră doar la proiectele delegi şi propunerile legislative ,n curs de legi6erare' ,nregistrate ,nainte de

adoptarea Legii de revizuire a Constitu!iei ;om+niei' răm+n+nd aplicabilălegilor constitu!ionale. acă una dintre Camere adoptă un proiect de legesau o propunere legislativă ,ntr>o redactare di6erită de cea aprobată decealaltă Cameră' preşedintele Camerei eputa!ilor şi preşedinteleSenatului vor ini!ia procedura de mediere.

Procedura medierii este una dintre consecin!ele organizăriibicamerale a Parlamentului ;om+niei #Cristian =onescu%.

Comisia de mediere este alcătuită pe baze paritare' din 7 deputa!i'respectiv 7 senatori' pentru medierea unor te(te ,n divergen!ă ,ntre celedouă Camere' ,n caz de revizuire a Constitu!iei. Kotăr+rile comisiei se iaucu acordul ma1orită!ii membrilor acesteia. n caz de egalitate la 7 voturidecide votul preşedintelui care conduce şedin!a comisiei ,n momentul votării.

Activitatea comisiei ,ncetează odată cu depunerea raportului. ncazul ,n care comisia de mediere nu a1unge la un acord cu privire late(tele aate ,n divergen!ă sau dacă una dintre Camere nu aprobăraportul comisiei de mediere' te(tele aate ,n divergen!ă se supundezbaterii ,n şedin!a comună a celor două Camere' potrivitregulamentului acestor şedin!e.

Comisiile Camerelor nu sunt subiecte de drept independente' ciac!ionează din ,mputernicirea sau ,n numele Camerei care le>a instituit şi

potrivit competen!elor ce se stabilesc prin ;egulamente # =oan Vida%.d. Camera eputa!ilor şi Senatul ,şi pot constitui ,!-i"ii ,!-#%

#art. 8& alin. & din Constitu!ie%. n legislatura )992>)9$) s>au constituiturmătoarele comisii comune0

Comisia pentru a6aceri europene a Parlamentului ;om+niei3Comisia comună permanentă a Camerei eputa!ilor şi Senatului

pentru e(ercitarea controlului parlamentar asupra activită!ii S;=3Comisia specială a Camerei eputa!ilor şi Senatului pentru

e(ercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de =n6orma!ii 5(terne3Comisia parlamentară a revolu!ionarilor din ecembrie $<2<3Comisia permanentă a Camerei eputa!ilor şi Senatului privind

Statutul deputa!ilor şi al senatorilor' organizarea şi 6unc!ionarea şedin!elorcomune ale Camerei eputa!ilor şi Senatului3

Comisia permanentă comună a Camerei eputa!ilor şi Senatuluipentru rela!ia cu @/5SC*.

SECŢIUNEA A 3ASECŢIUNEA A 3A

FUNCŢIONAREA FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI

Art. 63 di C!"tit#$i%

24



#$% Camera eputa!ilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de& ani' care se prelungeşte de drept ,n stare de mobilizare' de război' deasediu sau de urgen!ă' p+nă la ,ncetarea acestora.

#)% Alegerile pentru Camera eputa!ilor şi pentru Senat sedes6ăşoară ,n cel mult luni de la e(pirarea mandatului sau de ladizolvarea Parlamentului.

#% Parlamentul nou ales se ,ntruneşte' la convocarea Preşedintelui;om+niei' ,n cel mult )9 de zile de la alegeri.#&% andatul Camerelor se prelungeşte p+nă la ,ntrunirea legală a

noului Parlament. n această perioadă nu poate - revizuită Constitu!ia şinu pot - adoptate' modi-cate sau abrogate legi organice.

#:% Proiectele de legi sau propunerile legislative ,nscrise peordinea de zi a Parlamentului precedent ,şi continuă procedura ,n noulParlament.

§1. L%*i"')t#r) P)r')-%t#'#i

Camera eputa!ilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4)i.

urata mandatului mai este cunoscută sub denumirea de'%*i"')t#r&. Pe durata legislaturii' Parlamentul nu ,ncetează nici unmoment să>şi e(ercite activitatea deliberativă' Birourile permanenterăm+n ,n 6unc!iune. e asemenea' ,n această perioadă pot lucra comisiipermanente' precum şi comisii speciale.

Parlamentul nou ales se ,ntruneşte la convocarea Preşedintelui;om+niei' ,n cel mult )9 de zile de alegeri. ata stabilită prin decret

preziden!ial pentru convocarea Parlamentului nou ales reprezintă data dela care ,ncepe să curgă termenul de & ani' respectiv data la care ,ncepemandatul Parlamentului.

andatul Parlamentului ,ncetează la ,ntrunirea legală a nouluiParlament. /oile alegeri se des6ăşoară ,n cel mult luni de la e(pirareamandatului vec4iului Parlament.

andatul Camerelor se prelungeşte p+nă la ,ntrunirea legală anoului Parlament. n această perioadă nu poate - revizuită Constitu!ia şinu pot - adoptate' modi-cate sau abrogate legi organice.

nainte de e(pirare' mandatul Parlamentului poate ,nceta dincauza dizolvării acestuia ,n condi!iile prevăzute ,n art. 2< alin. $. Pe data

,ncetării mandatului ,şi vor ,nceta activitatea toate structurileorganizatorice constituite ,n vec4iul Parlament.

andatul Parlamentului se prelungeşte de drept ,n următoarelesitua!ii0

mobilizare3război3asediu3urgen!ă.

n vederea asigurării continuită!ii activită!ii legislative'Constituantul a stabilit că proiectele de legi sau propunerile legislative,nscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent ,şi continuăprocedura ,n noul Parlament.

25



N2. S%"i#i'% C)-%r%i %/#t)$i'!r >i S%)t#'#i

Art. 66 di C!"tit#$i%#$% Camera eputa!ilor şi Senatul se ,ntrunesc ,n două sesiuni

ordinare pe an. Prima sesiune ,ncepe ,n luna 6ebruarie şi nu poate depăşis6+rşitul lunii iunie. A doua sesiune ,ncepe ,n luna septembrie şi nu poate

depăşi s6+rşitul lunii decembrie.#)% Camera eputa!ilor şi Senatul se ,ntrunesc şi ,n sesiunie(traordinare' la cererea Preşedintelui ;om+niei' a biroului permanent al-ecărei Camere ori a cel pu!in o treime din numărul deputa!ilor sau alsenatorilor.

#% Convocarea Camerelor se 6ace de preşedin!ii acestora.

n cadrul unei legislaturi' Camera eputa!ilor şi Senatul ,şides6ăşoară activitatea ,n "%"i#i0

!rdi)r%%:tr)!rdi)r%

S%"i#%) constituie principala 6ormă de lucru a Parlamentului şieste perioada ,n cursul căreia o adunare parlamentară ,şi e(ercităcompeten!a constitu!ională #=oan uraru%.

n doctrina de specialitate s>a a-rmat că regimul sesiunii secaracterizează prin două principii de 6ond0 principiul continuităţii şiprincipiul simultaneităţii #=oan uraru' i4ai Constantinescu%.

Con6orm principiului continuită!ii' sesiunea nu poate - ,ntreruptăsau suspendată. Principiul simultaneită!ii rezultă din cel albicameralismului. ntrunirea Camerelor ,n sesiune se 6ace concomitent.

Principala consecin!ă a acestui principiu constă ,n imposibilitateaconvocării ,n sesiune numai a uneia din Camerele Parlamentului. * altăconsecin!ă constă ,n imposibilitatea dizolvării numai a uneia din Camere.

n a6ara acestor două tipuri de sesiuni' Parlamentul ;om+niei se,!(!),& d% dr%/t sau !+'i*)t!ri#' potrivit dispozi!iilor e(prese aleConstitu!iei ;om+niei' revizuită.

21 Se=iunile ordinare

Potrivit art. 88 alin. $' Camera eputa!ilor şi Senatul se ,ntrunesc

,n două sesiuni ordinare pe an.

Parlamentul este deci ,n sesiune timp de < luni pe an. Pe duratasesiunii' Camerele se ,ntrunesc de drept.

Convocarea Camerelor ,n sesiune se 6ace de către preşedin!iiacestora' singura e(cep!ie este cea re6eritoare la convocareaParlamentului nou ales care se 6ace de către Preşedintele ;om+niei.

26

FERUARIE B IUNIE

SEPTEMRIE ECEMRIE



n timpul sesiunilor' parlamentarii lucrează ,n şedin!e ,n plen' ,ncomisii' ,n grupuri parlamentare' la nivelul birourilor parlamentare' ,ncircumscrip!iile electorale ori ,ndeplinesc alte sarcini dispuse de Camere.

n a6ara sesiunilor' parlamentarii ,şi pot des6ăşura activitatea' cuaprobarea Biroului permanent' ,n comisii permanente sau speciale ori,ndeplinesc alte sarcini dispuse de Camere' dar şi ,n grupuri

parlamentare' din dispozi!ia sau cu aprobarea conducerii grupurilor' şi ,şie(ercită mandatul la nivelul birourilor parlamentare şi ,n circumscrip!iileelectorale.

Preşedin!ii camerelor stabilesc ziua şi ora de desc4idere a sesiuniicare este consacrată primei şedin!e din programul săptăm+nal al luniirespective.

n cadrul -ecărei sesiuni ordinare' activitatea Camerelorlegislative se des6ăşoară potrivit unei ordini de zi şi a unui program delucru stabilite săptăm+nal şi ,ntocmite de Biroul permanent.

Ordi%) d% 0i a Camerei eputa!ilor cuprinde toate problemelecare se supun dezbaterii şi adoptării Camerei.

Ordi%) d% 0i /%tr# >%di$) ,!-#& )C)-%r%i

%/#t)$i'!r >i S%)t#'#i di 23d%,%-+ri% 2

Ordi%) d% 0i a

Camerei eputa!ilorcuprinde toateproblemele care sesupun dezbaterii şiadoptării Camerei.

Pr!*r)-#' d% '#,r# al Camerei eputa!ilor se stabileşte ,nconcordan!ă cu ordinea de zi şi poate cuprinde măsuri pentruorganizarea dezbaterilor Camerei.

27

ORINEA E ZIPENTRU SEINŢA COMUN A

CAMEREI EPUTAŢILOR I SENATULUIdi 0i#) d% -i%r,#riH 23 d%,%-+ri% 2 B !r)

H3

I. ORINEA E ZI

1. Prezentarea Programului si a Listei Guvernului decătre domnul 5mil Boc' candidatul desemnat pentru6unc!ia de prim>ministru.ezbateri asupra Programului si Listei Guvernului.

Votul asupra cererii de acordare a ,ncrederiiParlamentului asupraProgramului si a ,ntregii Liste a Guvernului.

2. Proiectul de Kotăr+re privind prelungireamandatului presedintelui si al celorlal!i membri aiConsiliului de administra!ie al Societă!ii ;om+nede ;adiodi6uziune.



Pr!*r)-#' d% '#,r# )' C)-%r%i %/#t)$i'!rPr!*r)-#' d% '#,r# )' C)-%r%i %/#t)$i'!r7 "&/t&-@) 14 B 2 d%,%-+ri% 27 "&/t&-@) 14 B 2 d%,%-+ri% 2

L#iH 14 d%,%-+ri% 2

$&.99 > "edin!a Biroului permanent al Camereieputa!ilor> "edin!a Comitetului liderilor grupurilorparlamentare

$:.99 >$8.99

Activitate ,n cadrul grupurilor parlamentare

EINŢA N PLEN A CAMEREIEPUTAŢILOR

$8.99 >$2.99

ezbateri asupra problemelor ,nscrise pe ordineade zi

$2.99 >

$<.99

Primirea de răspunsuri la ,ntrebările adresate

membrilor Guvernului$<.99 >$<.9

Prezentarea pe scurt de către deputa!i ainterpelărilor adresate membrilor Guvernului

M)r$iH 15 d%,%-+ri% 2EINŢA N PLEN A CAMEREIEPUTAŢILOR

2.9 >$9.99

eclara!ii politice

$9.99 >$.99

ezbateri asupra problemelor ,nscrise pe ordineade zi

$).9 Vot -nal

$.9 > "edin!a Biroului permanent al Camereieputa!ilor> "edin!a Comitetului liderilor grupurilorparlamentare

$&.99 >$<.99

ACTIDITATE N COMISIILE PARLAMENTARE

Avizarea unor proiecte de legi şi propunerilegislative3 documentare şi solu!ionarea unorprobleme repartizate comisiilor

Mi%r,#riH 16 d%,%-+ri% 2EINŢA N PLEN A CAMEREI

EPUTAŢILOR <.99 > "edin!a Biroului permanent al Camereieputa!ilor> "edin!a Comitetului liderilor grupurilorparlamentare

$9.99 ezbateri asupra problemelor ,nscrise pe ordineade zi

la-nalizareadezbaterilor

Vot -nal

ACTIDITATE N COMISIILE PARLAMENTARE$&.99 >$<.99

Avizarea unor proiecte de legi şi propunerilegislative3 documentare şi solu!ionarea unor

28

http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.sumar?ids=6733






probleme repartizate comisiilor J!iH 1 d%,%-+ri% 2

ACTIDITATE N COMISIILE PARLAMENTARE2.9 >$).9

Avizarea unor proiecte de legi şi propunerilegislative3 documentare şi solu!ionarea unorprobleme repartizate comisiilor

Di%riH 1 d%,%-+ri% S@-+&t&H 1 d%,%-+ri% 2 Activită!i ale deputa!ilor ,n circumscrip!iileelectorale

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru suntsăptăm+nale şi se aprobă de Comitetul liderilor grupurilor parlamentare.

2.2. S%"i#%) %:tr)!rdi)r&

Potrivit art. 88 alin. )' Camera eputa!ilor şi Senatul se ,ntrunescşi ,n sesiuni e(traordinare la cererea0

Pr%>%dit%'#i R!-@i%i3ir!#'#i /%r-)%t al -ecărei Camere3

) ,%' /#$i ! tr%i-% di #-&r#' d%/#t)$i'!r ")# )'"%)t!ri'!r .

n cererea de convocare a sesiunii e(traordinare se va men!iona',n mod obligatoriu' ordinea de zi' precum şi perioada de des0ăşurare asesiunii. *rdinea de zi trebuie să -e aprobată de Cameră cu votul

ma1orită!ii deputa!ilorsenatorilor prezen!i la şedin!ă. /eaprobarea decătre Cameră a ordinii de zi solicitate ,mpiedică !inerea sesiuniie(traordinare.

Potrivit principiului autono"iei unc)ionale a iecărei +a"ere& convocarea însesiune e!traor%inară a uneia %intre +a"ere nu atrage or"al şi auto"at convocarea celeilalte.

§3. C!(!,)r%) d% dr%/t ) P)r')-%t#'#i

Convocarea de drept a Parlamentului se 6ace ,n cazuri 'i-it)ti( şi%:/r%" prevăzute de Constitu!ie0

- )rt. 2 )'i. 3 J ,n caz de )*r%"i#% )r-)t& 7dr%/t)t&7-/!tri() $&rii' Preşedintele ;om+niei ia măsuri pentru respingereaagresiunii şi le aduce ne,nt+rziat la cunoştin!ă Parlamentului' printr>unmesa1. acă Parlamentul nu se aă ,n sesiune el se ,!(!),& d% dr%/t ,n)& de ore de la declanşarea agresiunii.

- )rt. 3 )'i. 2 J dacă Parlamentul nu se aă ,n sesiune el se,!(!),& d% dr%/t ,n cel mult &2 de ore de la instituirea "t&rii d%)"%di# ")# ) "t&rii d% #r*%$& şi 6unc!ionează pe toată durata acestora.

§4. C!(!,)r%) !+'i*)t!ri% ) P)r')-%t#'#i

29



@n caz de convocare obligatorie a Parlamentului este reglementatde art. $$: alin. : din Constitu!ie care prevede că ordonan!a de urgen!ăintră ,n vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere ,n procedură deurgen!ă la Camera competentă să -e sesizată şi după publicarea ei ,nonitorul *-cial.

Camerele' dacă nu se aă ,n sesiune' se convoacă ,n mod

!+'i*)t!ri#' ,n : zile de la depunere sau' după caz' de la trimitere.

§5. %di$%'% C)-%r%i %/#t)$i'!r >i S%)t#'#i

Art. 65 di C!"tit#$i% #$% Camera eputa!ilor şi Senatul lucrează ,n şedin!eseparate.

#)% Camerele ,şi des6ăşoară lucrările şi ,n şedin!e comune'potrivit unui regulament adoptat cu votul ma1orită!ii deputa!ilor şisenatorilor' pentru0

a% primirea mesa1ului Preşedintelui ;om+niei3b% aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale

de stat3c% declararea mobilizării totale sau par!iale3d% declararea stării de război3e% suspendarea sau ,ncetarea ostilită!ilor militare36% aprobarea strategiei na!ionale de apărare a !ării3g% e(aminarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Fării34% numirea' la propunerea Preşedintelui ;om+niei' a directorilor

serviciilor de in6orma!ii şi e(ercitarea controlului asupra activită!iiacestor servicii3

i% numirea Avocatului Poporului3 1% stabilirea statutului deputa!ilor şi al senatorilor' stabilireaindemniza!iei şi a celorlalte drepturi ale acestora3

O% ,ndeplinirea altor atribu!ii care' potrivit Constitu!iei sauregulamentului' se e(ercită ,n şedin!ă comună.

n perioada de timp rezervată sesiunilor' Camera eputa!ilor şiSenatul ,şi des6ăşoară activitatea ,n >%di$% "%/)r)t% şi ,n >%di$%,!-#%.

%di$) este 6orma organizatorică ,n care Senatul şi Cameraeputa!ilor dezbat ,n plen proiecte de legi şi propuneri legislative'precum şi alte probleme ,nscrise pe ordinea de zi. "edin!a estesubdiviziunea temporală a sesiunii' aşa cum sesiunile sunt subdiviziunitemporale ale legislaturii #=on eleanu%.

e regulă' şedin!ele se des6ăşoară ,n decurs de & zile pesăptăm+nă' cea de a :>a şi a 8>a zi -ind rezervate activită!ilor ,n teritoriu#,n colegiile uninominale%.

Constitu!ia prevede că Senatul şi Camera eputa!ilor adoptă ,nmod valabil legi' 4otăr+ri şi mo!iuni ,n prezen!a ma1orită!ii membriloracestora.

Această dispozi!ie -(ează cvorumul legal de şedin!ă. Cvorumul nutrebuie con6undat cu ma1oritatea de voturi cerută pentru adoptareaactelor prevăzute ,n art. 87.

3$



C(!r#-#' '%*)' reprezintă numărul minim de deputaţi#senatori acăror prezenţă este a'solut necesară la şedinţele Camerei Deputaţilor şiSenatului pentru ca acestea să adopte n mod vala'il cele trei categoriide acte prevăzute de art. 67 din Constituţie.

;egulamentul Camerei eputa!ilor prevede că ,ntrunireacvorumului este necesară numai la votul pentru adoptarea legii ,n

ansamblul ei' precum şi atunci c+nd se supune la vot respingerea uneiini!iative legislative.n timpul şedin!elor' liderii grupurilor parlamentare pot cere

preşedin!ilor Camerelor veri-carea cvorumului' dar numai la şedin!ele de vot -nal' ,nainte de votare.

n cazul ,n care cvorumul legal nu este ,ntrunit cei doi preşedin!isuspendă şedin!a şi anun!ă ziua şi ora la care lucrările Camereirespective vor - reluate.

eputa!iisenatorii care nu ,şi e(ercită dreptul de vot' dar care au6ost prezen!i ,n sala de şedin!ă intră ,n numărul regulamentar de stabilirea cvorumului.

"edin!ele Camerelor sunt /#+'i,%. ;egulamentele prevăd ,nsă' căla cererea Preşedintelui Camerei sau a unui grup parlamentar #la Senat'şi la cererea a cel pu!in )9 de senatori%' se 4otărăşte cu votul ma1orită!iiparlamentarilor prezen!i ca anumite şedin!e să -e "%,r%t% #art. $< ;.C.. şi art. $$8 din ;. S.%

La şedin!ele publicepot participa0

diploma!i'

reprezentan!i aipresei'al!i invita!i #inclusiv

cetă!eni%' pe bazaacreditării sau invita!ieiemise de secretariigenerali ai celor douăCamere' ,n condi!iilestabilite de Birourilepermanente şi ,n limitalocurilor disponibile.

embrii Guvernuluiau acces la lucrărileCamerelor' iar dacă li sesolicită prezen!a'participarea lor este!+'i*)t!ri% #art. $$$din Constitu!ie' art. $&9alin ) din ;.C.. şi art.$$7 alin. $ din ;.S.%

acă regula o constituie şedin!ele separate J ca e6ect albicameralismului J >%di$%'% ,!-#% sunt e(cep!ii de la regulă.

31



atorită importan!ei pe care o reprezintă' anumite c4estiuni reclamăma(imum de parlamentari.

Constitu!ia stabileşte ,n art. 8: alin. ) situa!iile c+nd' ,n modobligatoriu Camera eputa!ilor şi Senatul se ,ntrunesc ,n şedin!ăcomună.

Convocarea Camerelor ,n şedin!ă comună se 6ace de preşedin!ii

acestora' de comun acord #art. ) din ;.S.C.C..S%.Birourile permanente stabilesc data şi locul des6ăşurării şedin!elorcomune şi asigură buna des6ăşurare a acestora. Lucrările şedin!elor suntconduse' prin rota!ie de preşedin!ii Camerelor' asista!i de ) secretari'c+te unul de la -ecare Cameră. Preşedintele care conduce şedin!acomună este obligat să precizeze dacă este ,ntrunit cvorumul legal şi săanun!e ordinea de zi.

La şedin!ele publice ale celor două Camere pot asista diploma!i'reprezentan!i ai presei' radioului şi televiziunii' precum şi cetă!eni' pebaza autoriza!iei sau invita!iei emise de secretarii generali ai celor douăCamere' ,n condi!iile stabilite de birourile permanente şi ,n limitalocurilor disponibile.

n a6ara cazurilor e(pres prevăzute de Constitu!ia ;om+niei' Regulamentul şedinţelor comune prevede că acestea se reunesc ,n>%di$% ,!-#% şi pentru0

ree(aminarea Legii bugetului de stat şi a Legiibugetului asigurărilor sociale de stat' precum şi ree(aminarea legiiadoptate ,n şedin!ă comună' ,n condi!iile art. $$ din Constitu!ie' prinanga1area răspunderii Guvernului3

adoptarea proiectelor sau propunerilor de revizuire aConstitu!iei ,n cazul ,n care' prin procedura de mediere' Camerele nu

a1ung la un acord3 depunerea 1urăm+ntului de către Preşedintele;om+niei3

punerea sub acuzare a Preşedintelui ;om+niei pentru,naltă trădare3

suspendarea din 6unc!ie a Preşedintelui ;om+niei saua persoanei care asigură interimatul ,n e(ercitarea acestei 6unc!ii' ,ncazul ,n care a săv+rşit 6apte grave prin care se ,ncalcă prevederileConstitu!iei3

,ncuviin!area stării de asediu sau a stării de urgen!ă' ,n,ntreaga !ară ori ,n unele localită!i' instituită de Preşedintele ;om+niei3

dezbaterea programului şi a listei Guvernului şiacordarea votului de ,ncredere3

retragerea ,ncrederii acordate Guvernului prinadoptarea unei mo!iuni de cenzură3

des6ăşurarea procedurii privitoare la anga1arearăspunderii Guvernului asupra unui program' a unei declara!ii de politicăgenerală sau a unui proiect de3

alegerea magistra!ilor ce compun Consiliul Superior alagistraturii3

numirea membrilor Cur!ii de Conturi3numirea membrilor noii Cur!i Supreme de usti!ie3e6ectuarea altor numiri ,n 6unc!ii care' potrivit legii'

intră ,n competen!a Parlamentului3

32



adoptarea unor declara!ii' mesa1e sau a altor acte cucaracter e(clusiv politic3

proclamarea rezultatelor re6erendumului na!ional3primirea unor reprezentan!i ai altor state sau ai unor

organisme interna!ionale3celebrarea unor sărbători na!ionale sau a unor

comemorări3 constituirea unor comisii comune de anc4etă sau aaltor comisii speciale.

"edin!ele comune reprezintă o modalitate a proceduriiparlamentare' pentru urgentarea procesului decizional sau pentrucorelarea atitudinii Camerelor ,n probleme ma1ore de interes na!ional'cre+nd un cadru de dialog şi dezbateri a unei probleme comune celordouă Camere.

"edin!a comună a Camerelor este o 6ormă de lucru'institu!ionalizată la nivelul Constitu!iei' o modalitate a proceduriiparlamentare #=oan uraru' i4ai Constantinescu%.

33



MEMOMEMO

Camera eputa!ilor şi Senatul sunt desemnate prin su6ragiuuniversal' direct' egal' secret şi liber e(primat prin scrutin majoritar uninominal' pe baza principiului reprezentării propor!ionale. Cameraeputa!ilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de & ani. Buna6unc!ionare a Camerelor este reglementată de ;egulamentele celor douăCamere.. Con-gura!ia politică a Parlamentului este e(primată de grupurileparlamentare #6ormate pe bază de a-nitate politică din minim $9 deputa!işi minim 7 senatori%. ?iecare Cameră ,şi alege un Birou permanent#preşedinte' vicepreşedin!i' secretari şi c4estori%. Camerele ,şi constituiecomisii permanente şi ,şi poate institui comisii de anc4etă sau alte comisiispeciale. e asemenea' ele ,şi pot constitui comisii comune. Activitatea

Camerelor se derulează pe durata a două sesiuni ordinare #6ebruarie>iunie3 septembrie>decembrie%. Camerele se ,ntrunesc şi ,n sesiunie(traordinare. n cadrul sesiunilor au loc şedin!ele Camerelor. "edin!elesunt' de regulă' separate şi pu'lice. Camerele se ,ntrunesc şi ,n şedin!ecomune ,n situa!iile prevăzute de Constitu!ie şi de ;egulamentulşedin!elor comune.

CUVINTE-CHEIECUVINTE-CHEIE

C!'%*i# %'%,t!r)' #i!-i)'C!'%*i# %'%,t!r)' #i!-i)' B su'unitate a unei circumscripţii

electorale, n care este atri'uit un singur mandat

S,r#ti -)K!rit)r #i!-i)'S,r#ti -)K!rit)r #i!-i)' J sistemul n care pentru fecarecircumscripţie e-istă un singur mandat pus n joc şi fecare alegător dispune de un singur vot prin care alege dintre mai mulţi candidaţi, unsingur reprezentant

Gr#/ /)r')-%t)r Gr#/ /)r')-%t)r A structură organizatorică a Camerei,constituită pe 'ază de afnitate politică

ir!#' /%r-)%tir!#' /%r-)%t B organism colegial creat de adunare,nsărcinat cu organizarea şi conducerea şedinţelor adunării 3ste compusdin preşedinte, vicepreşedinţi, secretari şi c2estori

C!-i"i% /%r-)%t&C!-i"i% /%r-)%t& B structură internă a unei adunărinsărcinată cu e-aminarea proiectelor şi propunerilor legislative şi de anainta un raport care conduce la adoptarea sau respingerea unui te-t

C!-i"i% d% ),?%t&C!-i"i% d% ),?%t& B comisie temporară creată de către oadunare cu scopul de a clarifcarea cauzelor şi mprejurărilor n care s.auprodus evenimente sau au avut loc acţiuni cu e0ecte negative, precum şista'ilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun

S%"i#% /)r')-%t)r&S%"i#% /)r')-%t)r& B perioadă a anului pe durata căreia Parlamentul se reuneşte n mod vala'il pentru a deli'era

34



%di$& /)r')-%t)r&%di$& /)r')-%t)r& B reuniune plenară şi, n principiu,pu'lică, pe durata unei sesiuni n cursul căreia 4dunarea şi e-ercităcompetenţele

C(!r#-#' '%*)'C(!r#-#' '%*)' 5 numărul minim de deputaţi#senatori a căror prezenţă este a'solut necesară la şedinţele Camerei Deputaţilor şi

Senatului pentru ca acestea să adopte n mod vala'il cele trei categorii deacte prevăzute de art !" din Constituţie

L%*i"')t#r&L%*i"')t#r& 5 durata mandatului colectiv al unei adunării politice

DOCUMENTEDOCUMENTE

E:tr)" di %,i0i)E:tr)" di %,i0i) C#r$ii C!"tit#$i!)'%C#r$ii C!"tit#$i!)'% r. 46 di 1 -)ir. 46 di 1 -)i1414 privind constitu!ionalitatea ;egulamentului Senatului' publicată ,nprivind constitu!ionalitatea ;egulamentului Senatului' publicată ,n. *6. al ;om+niei' Partea =' nr.$$ din )7.9:.$<<&. *6. al ;om+niei' Partea =' nr.$$ din )7.9:.$<<&

(…)(…) 3. Prevederile art.$& alin.) şi din regulament re6eritoare la it%rdi,$i)tr%,%rii "%)t!ri'!r d% ') # *r#/ /)r')-%t)r ') )'t#' ")# d% ) "% );'i)##i *r#/ /)r')-%t)r d),& )# /&r&"it *r#/#' di ,)r% &,%)# /)rt%' careau valoarea unor sanc!iuni pentru părăsirea unui grup parlamentar' suntneconstitu!ionale' ,ntruc+t at+t părăsirea unui grup' c+t şi trecerea sau a-liereaulterioară la altul' constituie modalită!i ale e(ercitării unuia şi aceluiaşi dretconstitu!ional' prevăzut de art. 8$ alin.#% din Constitu!ie şi de alin.$ al art.$ dinregulament. Aşa cum s>a precizat ,n ecizia Cur!ii Constitu!ionale nr.&&$<<'parlamentarul ''are 6acultatea constitu!ională de a adera la un grup parlamentarsau altul ,n 6unc!ie de op!iunile sale' de a se trans6era de la un grup parlamentarla altul sau de a se declara independent 6a!ă de toate grupurile parlamentare./ici o altă normă 1uridică' legală sau regulamentară' nu poate contraveni acestordispozi!ii constitu!ionaleI. in prevederile art.$& alin.) şi rezultă ,nsă căsingura posibilitate a unui senator ce a părăsit un grup parlamentar este' dacă,n!elege să>şi e(ercite dreptul său prevăzut de art.8$ alin.#% din Constitu!ie' săse re,ntoarcă la grupul pe care l>a părăsit. Această consecin!ă ,ncalcă nu numaiprevederea constitu!ională sus>men!ionată' dar şi libertatea op!iunii politice' ca

şi cum aceasta s>a putea ,ntemeia alt6el dec+t pe liberul consim!ăm+nt alsenatorilor. Argumentul dedus din alegerea senatorilor pe lista unui partid politicsau' ,n cazul condi!iilor electorale' la propunerea partidelor din coali!ie' nu poate

1usti-ca interdic!iile respective' c+t timp' pe de o parte' prin vot se aleg nupartide' ci parlamentari' partidele av+nd numai rolul de mediatori ,ntre corpulelectoral şi Parlament' pentru constituirea acestuia prin votul alegătorilor' iar' pede altă parte' potrivit art.88 din Constitu!ie' ,n e(ercitarea mandatului' senatoriisunt ,n serviciul poporului' nu al partidului care le>a mi1locit alegerea #,n acestsens este şi ecizia Cur!ii Constitu!ionale nr.&&$<<%. e aceea' pentru caop!iunile politice reprezentate ,n Parlament să corespundă modi-cărilor produse,n opinia publică' sc4imbarea orientărilor politice este un proces inevitabil care'dacă nu se reectă şi ,n compunerea grupurilor parlamentare' ar putea conduce

la o necorelare ,ntre reprezentativitatea op!iunilor politice din Parlament şi dinsocietate. &. =nterdic!ia senatorilor independen!i de a constitui un grupparlamentar' prevăzută de art.$& alineatul ultim din regulament' este

35



neconstitu!ională ,ntruc+t ,ncalcă libertatea lor de op!iune' oblig+ndu>i' dacă vorsă>şi e(ercite dreptul constitu!ional de a 6orma un grup parlamentar' să recurgăe(clusiv la posibilitatea de a se a-lia la un grup parlamentar e(istent' potrivitart.$& alin.$. Cele arătate cu privire la părăsirea unui grup parlamentar sau latrecerea de la un grup parlamentar la altul' inclusiv a-lierea' nu ,mpiedicăposibilitatea de a se stabili anumite reguli speci-ce ipotezelor avute ,n vedere

pentru a nu se destabiliza activitatea parlamentară pe perioada des6ăşurăriisesiunii. @na dintre ra!iunile regulamentului este tocmai asigurarea e-cacită!iiacestei activită!i. Ast6el' ,n considerarea' de e(emplu' a 6aptului că alegereaBiroului permanent se 6ace la ,nceputul -ecărei sesiuni' orice modi-care acompozi!iei grupurilor ar putea - corelată cu această regulă. Asemenea norme'ce se găsesc şi ,n practica altor parlamente' nu sunt neconstitu!ionale ,ntruc+tconstituie modalită!i de e(ercitare a dreptului senatorilor de a se constitui ,ngrupuri parlamentare !in+nd seama şi de cerin!ele asigurării stabilită!iiorganelor de lucru ale Senatului (...)(...)

E:tr)" di %,i0i) C#r$ii C!"tit#$i!)'% r. 6225E:tr)" di %,i0i) C#r$ii C!"tit#$i!)'% r. 6225 pprivindrivind

constitu!ionalitatea dispozi!iilor art.):' art.):constitu!ionalitatea dispozi!iilor art.):' art.):$$ alin.#$%' #)%' #&%' #:% şi #7%'alin.#$%' #)%' #&%' #:% şi #7%'art.):art.):)) alin.#$% şi #)%' art.& alin.#:%' art.&2 alin.#&%' art.28 alin.#)% pct.alin.#$% şi #)%' art.& alin.#:%' art.&2 alin.#&%' art.28 alin.#)% pct.lit.c% şi ale art.28 alin.#% pct.) lit.elit.c% şi ale art.28 alin.#% pct.) lit.e))% şi e% şi e% din ;egulamentul Camerei% din ;egulamentul Camereieputa!ilor' publicată ,neputa!ilor' publicată ,n . *6. al ;om+niei' Partea =' nr. $9)7 din $2.$$.. *6. al ;om+niei' Partea =' nr. $9)7 din $2.$$.)99:)99:

H(…)(…) ===. Curtea constată că art.):$ alin.#$%' #)%' #&%' şi #7%' art.):) alin.#)%'art.& alin.#:% teza -nală' art.28 alin.#)% pct.) lit. c%' c+t priveşte re6erirea laart.:: alin.#% din Constitu!ie şi art.28 alin.#% pct.) lit.e)% şi e% din;egulamentul Camerei eputa!ilor' ast6el cum a 6ost modi-cat şi completat prinKotăr+rea Camerei eputa!ilor nr.& din ): octombrie )99: sunt

neconstitu!ionale' pentru următoarele considerente0H$. Articolul ):$ alin.#$% şi #)% şi art.):) alin.#)% din ;egulament' ast6el cum

au 6ost introduse prin art. = pct.): din Kotăr+rea Camerei eputa!ilor nr.& din): octombrie )99: prevăd0

> Art.):$ alin.#$% şi #)%0 H6(7 Revocarea din 0uncţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate f propusă, când se sc2im'ă majoritatea politică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor

6$7 Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fpropusă şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, n unadintre următoarele situaţii8

a7 ncalcă prevederile Constituţiei României9

'7 ncalcă grav sau n mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului:;<

> Art.):) alin.#)%0 6$7 Revocarea din 0uncţie a oricăruia dintre ceilalţi mem'riai /iroului permanent poate f propusă şi la cererea a minimum o treime dinnumărul total al deputaţilor, n una dintre următoarele situaţii8

a7 ncalcă prevederile Constituţiei României9'7 ncalcă grav sau n mod repetat prevederile Regulamentului Camerei

Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului<

n aprecierea constitu!ionalită!ii acestor te(te ale regulamentului se impunea - analizate următoarele elemente 0 a% principiile constitu!ionale pe care se

,ntemeiază activitatea Parlamentului' ,n general' şi compunerea organelor salede lucru' ,n special 3 b% statutul 1uridic al Biroului permanent al Camereieputa!ilor şi al membrilor acestui organ 3 c% condi!iile de revocare a membrilor

36



Biroului permanent al Camerei eputa!ilor.a% @n prim principiu ce se impune a - analizat este cel al autonomiei

parlamentare' consacrat de art.8& din Constitu!ie. n virtutea acestui principiu'Parlamentul are libertatea de a>şi stabili singur' prin regulamentele celor douăCamere' regulile de organizare şi 6unc!ionare. Ca orice principiu şi normă

1uridică' principiul autonomiei parlamentare se realizează ,nsă numai cu

respectarea Constitu!iei şi a legilor' aşa cum' ,n mod imperativ' se dispune prinart.$ alin.#:% din Legea 6undamentală. Ast6el' autonomia parlamentară nulegitimează instituirea' prin regulamentele Parlamentului' a unor reguli care,ncalcă normele şi principiile Constitu!iei.

Alt principiu de analizat este cel al deciziei ma1oritare' care rezultă dincaracterul pluralist şi democratic al statului rom+n' consacrat prin art.$ alin.#%din Constitu!ie şi din natura electivă şi reprezentativă a mandatului deparlamentar' consacrată ,n art.) şi art.8) din Constitu!ie.

Pe baza acestui principiu' at+t ,n organizarea c+t şi ,n activitateaParlamentului 6unc!ionează regula că ma1oritatea decide' iar minoritatea see(primă.

Constitu!ia nu de-neşte ,nsă nici no!iunea de ma1oritate şi nici pe cea de

minoritate' no!iunea de ma1oritate put+nd ,nsemna -e ma1oritatea rezultată dinalegeri pe baza unui program politic' -e ma1oritatea con1uncturală necesarăadoptării unor acte 1uridice' iar no!iunea de minoritate av+nd ,n!elesul deopozi!ie sau de minoritate de voturi' insu-cientă adoptării ori respingerii de acte

1uridice.n ce priveşte alegerea preşedin!ilor Camerelor' birourilor permanente şi a

comisiilor parlamentare' Constitu!ia instituie principiul confguraţiei politice,prin care se ,n!elege compunerea politică a -ecărei Camere' rezultată dinalegeri.

b% Biroul permanent al Camerei eputa!ilor este un organ de lucru al acesteiCamere a Parlamentului' ales pentru ,ndeplinirea unui mandat const+nd ,n

realizarea atribu!iilor ce ,i revin potrivit regulamentului. (…)(…) in prevederile constitu!ionale men!ionate rezultă că preşedinteleCamerei eputa!ilor este membru al Biroului permanent al Camerei şi că laalcătuirea Biroului permanent' adică la alegerea membrilor săi' inclusiv apreşedintelui' precum şi la revocarea lor ,nainte de e(pirarea mandatului' se !ineseama de criteriul con-gura!iei politice a acestei Camere.

in te(tele constitu!ionale rezultă că preşedintele Camerei eputa!ilor areun statut 1uridic distinct de statutul celorlal!i membri ai Biroului permanent.

Preşedintele Camerei eputa!ilor este membru de drept al Birouluipermanent al Camerei deputa!ilor' ceea ce rezultă ,n mod limpede din te(tulConstitu!iei' iar una dintre consecin!e este alegerea lui ,nainte de constituireaBiroului permanent prin alegerea celorlal!i membri.

n calitate de membru al Biroului permanent' ,n e(ercitarea 6unc!iei'Preşedintele Camerei eputa!ilor este neutru din punct de vedere politic',ntruc+t nu reprezintă pozi!ia politică şi interesele unui partid politic' cireprezintă Camera eputa!ilor ,n integralitatea sa. Potrivit art. $ din;egulamentul Camerei eputa!ilor preşedintele are' ,ntre alte atribu!ii cedecurg din calitatea sa de membru al Biroului permanent' următoarele0reprezintă Camera şi interesele ei' inclusiv pe plan interna!ional' convoacăCamera ,n sesiuni ordinare sau e(traordinare' prezidează lucrările ,n plen'acordă cuv+ntul' moderează discu!iile' sintetizează problemele supusedezbaterii' asigură men!inerea ordinii ,n timpul dezbaterilor şi respectarearegulamentului' proclamă rezultatul votului' prezidează lucrările Birouluipermanent. eosebit de aceste atribu!ii' Preşedintele Camerei eputa!ilor,ndeplineşte unele competen!e de ordin constitu!ional şi legal' dintre care' ,nsolu!ionarea prezentei cauze' Curtea le men!ionează pe următoarele0 este

37



consultat' alături de preşedintele Senatului' ,mpreună cu liderii grupurilorparlamentare' de către Preşedintele ;om+niei la dizolvarea Parlamentului3 poatesesiza Curtea Constitu!ională ,n condi!iile prevăzute de art.$&8 lit.a%' b%' c% şi e%din Constitu!ie3 participă la consultările politice organizate de Preşedintele;om+niei3 primeşte sau participă la depunerea 1urăm+ntului de către unelepersoane cu 6unc!ii de demnitate publică.

Statutul preşedintelui Camerei eputa!ilor' distinct de statutul celorlal!imembri ai Biroului permanent' implică un plus de e(igen!ă ,n reglementarearevocării acestuia ,nainte de e(pirarea mandatului. Curtea Constitu!ională re!ine,n acest sens că orice reglementare care ar 6ace posibilă revocarea preşedinteluiCamerei eputa!ilor ori de c+te ori s>ar realiza ma1oritatea de voturi su-cientăadoptării unei asemenea măsuri' ar - de natură să creeze o instabilitateinstitu!ională perpetuă' contrară voin!ei electoratului care a de-nit con-gura!iapolitică a Camerelor Parlamentului pentru ,ntregul ciclu electoral şi intereselecetă!enilor pe care Parlamentul ,i reprezintă.

(…)(…) e asemenea' Curtea Constitu!ională re!ine că' reglementarea revocăriipreşedintelui Camerei eputa!ilor' nu poate contraveni principiului con-gura!ieipolitice' care' potrivit art.8& alin.#:% din Constitu!ie' stă la baza alcătuirii Biroului

permanent. in te(tul constitu!ional men!ionat rezultă' 6ără ec4ivoc' că princon-gura!ia politică a -ecărei Camere se ,n!elege compunerea acesteia rezultatădin alegeri' pe baza propor!iei pe care grupurile parlamentare o de!in ,n totalulmembrilor Camerei respective. n virtutea con-gura!iei politice izvor+te din

voin!a corpului electoral se desemnează şi preşedintele Camerei eputa!ilor şi alSenatului. Votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nupoate - anulat dec+t ,n cazul ,n care grupul care l>a propus cere revocareapolitică a acestuia sau' ,n cazul unei revocări ca sanc!iune' c+nd acest grup sau oaltă componentă a Camerei solicită ,nlocuirea din 6unc!ie a preşedintelui pentrusăv+rşirea unor 6apte care atrag răspunderea sa 1uridică. Această ,nlocuire sepoate 6ace numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar' care nu>şi poate

pierde dreptul la 6unc!ia de preşedinte' dob+ndit ,n virtutea rezultatelor ob!inute,n alegeri' respect+ndu>se principiul con-gura!iei politice. n acelaşi sens' CurteaConstitu!ională re!ine că revocarea din 6unc!ie ,nainte de e(pirarea mandatuluiproduce ,ntotdeauna e6ecte numai asupra mandatului celui revocat' iar nu şiasupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui' de a -reprezentat ,n Biroul permanent şi' ,n consecin!ă' de a propune alegerea unui altdeputat ,n locul devenit vacant. /eobservarea principiului men!ionat şiinstituirea posibilită!ii alegerii unui nou preşedinte dintr>un alt grup parlamentarar avea drept consecin!ă ca sanc!iunea aplicată preşedintelui Camereieputa!ilor' revocat din 6unc!ie' să se e(tindă asupra grupului parlamentar carea propus alegerea lui. *r' Constitu!ia nu permite aplicarea unei asemeneasanc!iuni cu caracter colectiv.

Fin+nd seama de considerentele e(puse mai sus' Curtea constată că art.):$alin.#$% şi #)% şi art.):) alin.#)% din ;egulamentul Camerei eputa!ilor suntneconstitu!ionale ,ntruc+t contravin dispozi!iilor din Constitu!ie privind dreptul6undamental la apărare şi principiului con-gura!iei politice ,n alcătuirea BirouluipermanentI.

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE

TRATATE. MONOGRAFII. CURSURI UNIDERSITARE

L#,r&ri d% r%%ri$&

38



1. NIORH ) C')#di#H Drept constituţional şiinstituţii politice =ol > ?eoria generală ?ratat' 5d. C4. BecO' Bucureşti')997.

2. RGANUH T#d!r ' Drept constituţional şi instituţii politice. =ol > şi =ol >> ' 5d. Lumina Le(' Bucureşti' $<<2.

3. ELEANUH I!' >nstituţii şi proceduri constituţionale 5 n dreptul

român şi n dreptul comparat' 5d. C.K. BecO' Bucureşti' )998.4. IONESCUH Cri"ti)' ?ratat de drept constituţional contemporan'

edi!ia a )>a' 5d. C.K. BecO' Bucureşti' )992.5. MURARUH I!)H TNSESCUH E'%) Si-i)' Drept

constituţional şi instituţii politice, =ol >> ' edi!ia a $>a' 5d. C.K. BecO'Bucureşti' )99<.

6. MURARUH I!)H TNSESCUH E'%) Si-i) <,!!rd.=HConstituţia României Comentariu pe articole' 5d. C.K. BecO' Bucureşti')992.

. DRAIEH G%!(%()H LANH M)ri#"H @rganizarea politico.

etatică a României' 5d. =nstitutul 5uropean' =aşi' )99&.

L#,r&ri d% "/%,i)'it)t%

1. ADRILH Pi%rr%H GICUEL J%)' Le-iAue de droit constitutionnel'P.@.?.' Collection Bue sais.jeQ' Paris' )99.

2. ARUH )i%'H Politica pentru 'ar'ari, 5d. /emira' Bucureşti')99:.

3. CARPH R)d#H STANOMIRH I!)H Limitele Constituţiei Despreguvernare, politica şi cetăţenie n România' 5d. C.K. BecO' Bucureşti'

)992.4. CLINOIUH C!"t)$)H UCULESCUH Di,t!rH Drept parlamentar

' 5d. Lumina Le(' Bucureşti' )998.5. CONSTANTINESCUH Mi?)iH MURARUH I!)H Drept parlamentar

românesc' 5d. C.K. BecO' Bucureşti' )99:.6. CONSTANTINESCUH Mi?)iH IORGODANH At!i%H ELEANUH

I!H DIAH I!)H 4legerile parlamentare şi prezidenţiale. ?e-te legalecomentate' 5d. ;egia Autonomă Honitorul *-cialI' Bucureşti' $<<).

. CONSTANTINESCU Mi?)iH ELEANUH I!H IORGODANH At!i%H MURARUH I!)H DASILESCUH F'!riH DIAH I!)H Constituţia

României Comentată şi adnotată' 5d. ;egia Autonomă Honitorul*-cialI' Bucureşti' $<<).. UCULESCUH Di,t!rH CLINOIUH C!"t)$)H UCULESCUH

G%!r*%t)' ?ratat de teorie şi practică parlamentară ' Vol. =' 5d. LuminaLe(' Bucureşti' )99$.

. CLINOIUH C!"t)$)H UCULESCUH Di,t!rH Dreptconstituţional şi instituţii politice' edi!ia a =V>a' 5d. Lumina Le(' Bucureşti')992.

1. GILIAH C')#di)' Sisteme şi proceduri electorale' 5d. C. K.BecO' Bucureşti' )997.

11. IANCUH G?%!r*?%H GLDANH G?%!r*?%' Sistemul electoral,

5d. All BecO' Bucureşti' )99&.12. IANCUH G?%!r*?%H Drept constituţional şi instituţii politice

=ol >> Sisteme electorale contemporane' 5d. C. K. BecO' Bucureşti' )99<.

39



13. IONESCU' Cri"ti)H Regimul politic n România' 5d. All BecO'Bucureşti' )99).

14. IONESCUH Cri"ti)' Constituţia României Legea de revizuirecomentată şi adnotată cu dez'ateri parlamentare' 5d. All BecO' Bucureşti')99.

15. IONESCUH Cri"ti)' Legile electorale pe nţelesul tuturor, 5d. All BecO' Bucureşti' )99&3

16. MURARUH I!)H TANASESCUH E'%) Si-i)H POPESCUHC!r%'i# Li(i#H EACONUH t%)H GEORGEH I),#H MURARUH

Adr%i' Perspective juridice privind instituţia Parlamentului' 5d. ALLBecO' Bucureşti' )99:.

1. TNSESCUH E'%) Si-i)' Legile electorale Comentarii şie-plicaţii, 5d. All BecO' Bucureşti' )99&.

ARTICOLE. STUII E SPECIALITATE

1. GILIA C')#di), Sistemul electoral românesc n 0aţa provocărilor prezentului, ,n Volumul oile dimensiuni ale spaţiului juridic european,5d. Bibliot4eca' T+rgovişte' )997' pp. ))&>)&3

2. GILIA C')#di)H Re0ormarea sistemului electoral românescConsideraţii privind noile reglementări n materie electorală' Studii derept ;om+nesc' nr. >&)992.

3. IORGODANH At!i%' Despre neconstituţionalitatea a trei te-tedin Regulamentul Senatului, ;evista de rept Public' nr.)99:' pp. $9:>$)8.

4. EACONUH t%)' 4vantajele şi dezavantajele di0eritelor sisteme

electorale' ;evista reptul nr. )999.5. IONESCUH Cri"ti)H nele reEecţii pe marginea art !& din

Constituţia României, repu'licată' ;evista de rept Public' nr. ))99<'pp. 8>&2.

6. IONESCUH Cri"ti)H nele reEecţii pe marginea art !! dinConstituţia revizuită, Analele ?acultă!ii de "tiin!e uridice' nr. $)99<' pp.8>$$.

. SOAREH S!ri)H PREAH Cri"ti)H La Roumanie, pp. &7>88' ,n AELEH J%)Mi,?%'H MAGNETTEH P)#'H Les dFmocratieseuropFennes 4pproc2e comparFe des sGstHmes politiAues nationau-,

Armand Colin' Paris' )992.

LEGISLAŢIE

1. Constitu!ia ;om+niei.

2. Legea nr. 82$<<) pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi aSenatului' publicată ,n . *6.' Partea =' nr. $8&$8. 97. $<<).

3. Legea nr. 7)99& pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a

Senatului, publicată ,n . *6.' Partea =' nr. 227)<. 9<. )99&' cumodi-cările şi completările ulterioare.

4$



4. Legea nr. :)992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi aSenatului şi pentru modifcarea şi completarea Legii nr !"#$%%& pentrualegerea autorităţilor administraţiei pu'lice locale, a Legii administraţieipu'lice locale nr $()#$%%( şi a Legii nr *+*#$%%& privind Statutul aleşilor locali, publicată ,n . *6.' Partea =' nr. $<8 din $ martie )992.

5. ecretul>lege nr. <)$<<9 pentru alegerea Parlamentului şi a Preşedintelui României' publicat ,n . *6. Partea =' nr. :$2.9.$<<9.

6. ;egulamentul Camerei eputa!ilor.

. ;egulamentul Senatului.

. ;egulamentul şedin!elor comune ale Camerei eputa!ilor şiSenatului.

ALTE OCUMENTE

1. Asocia!ia Pro emocra!ia H Parlamentare $%%I . Raport deo'servare a alegerilor parlamentare din *% noiem'rie $%%II #materialulpoate - consultat pe site>ul0 4ttp0RRR.apd.ro%3

2. Raportul Comisiei Prezidenţiale de 4naliză a Regimului Politic şiConstituţional din România 5 Pentru consolidarea statului de drept 5#Poate - consultat pe site>ul0 4ttp0RRR.presidenc.ro%3

3. Proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei României #Poate -consultat pe site>ul0 4ttp0RRR.presidenc.ro%.

4. Jeneza Constituţiei României din (++( Lucrările 4dunăriiConstituante' ;A*' Bucureşti' $<<2.

SURSE INTERNET

4ttp0RRR.cdep.ro 4ttp0RRR.senat.ro 4ttp0BBB.ecparla"entare2$$8.roCCC 4ttp0RRR.apd.ro

41

Curs 3 Parlament-Aleg.org. Func.

Documents

Transcript of Curs 3 Parlament-Aleg.org. Func.