Discriminari Pe Piata Muncii FINAL

8/10/2019 Discriminari Pe Piata Muncii FINAL

1/19

Academia de Studii Economice

Facultatea de Relatii Economice Internationale

Discriminari pe piata muncii, inegalitati de sanse si gen

Analiza comparativa, UE si Orientul Mijlociu

Studenti: Aleandra Ivanov

Daniela Dodescu

Marius !enu

Aleandru "#eorg#e

Ionut "#iara

$ucuresti

%&'%

0


2/19

Discriminarea reprezinta un comportament de excludere sau de reducere a

accesului unor indivizi la anumite resurse. (egea nr) *%+%&&-defineste discriminarea ca

fiind: "orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa,

nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala,

varsta, handicap,boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie

defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea,

inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor

omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul

politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice."

.ipuri de discriminare

Cea mai intalnita este distinctia intre discriminarea directa si cea indirecta

(Michaela anton! "##$%. Discriminarea directa apare atunci cand tratamentul

diferentiat este generat in mod intentionat! in timp ce discriminarea indirecta apare

atunci cand acest tratament are la baza o decizie inechitabila luata anterior. &e exemplu!

situatia la locul de munca! discriminarea directa este prezenta atunci cand doua persoane

avand pregatire egala si o slu'ba similara sunt platite in mod diferentiat datorita faptului

ca una dintre acestea apartine unui anumit grup etnic. &iscriminarea indirecta apare

atunci cand cele doua persoane sunt platite in mod diferit deoarece au fost anga'ate in

pozitii diferite desi aveau aceeasi pregatire.

Cercetarea reprezinta o incercare de a identifica sursele si caracteristicile

discriminarii in piata muncii! atat la nivel national cat si la nivel regional! urmarind in

acelasi timp sa fie o sursa de informatii pentru elaborarea politicilor de gen si

antidiscriminare in piata muncii.

Conform studiilor si datelor statistice existente anterior! tipurile de discriminare

cel mai des intalnite in piata muncii sunt legate de varsta si etnie. n criteriu de selectieal anga'atorilor este ca aplicantul pentru un post sa nu aiba familie! pentru a fi disponibil

oricand si la orice ora. )anatatea este un alt criteriu de selectie! pentru ca anga'atorii vor

salariati sanatosi! fara probleme care ar putea sa creeze absente de la locul de munca.

*ersoanele care au o singura calificare nu se numara pe lista de preferinte a anga'atorilor.

In ceea ce priveste discriminarile legate de rasa! o mare problema se resimte in randul

"
http://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/51/Reintegrare-sociala:-educatia-pentru-copii-cu-dizabilitati.htmlhttp://www.imparte.ro/Stiri-si-evenimente-caritabile/281/Fundatia-Renasterea-da-startul-campaniei-impotriva-cancerului-la-san.htmlhttp://www.imparte.ro/Stiri-si-evenimente-caritabile/280/Cel-mai-adorabil-protest-de-pe-planeta-impotriva-contaminarii-cu-H.htmlhttp://www.imparte.ro/Stiri-si-evenimente-caritabile/281/Fundatia-Renasterea-da-startul-campaniei-impotriva-cancerului-la-san.htmlhttp://www.imparte.ro/Stiri-si-evenimente-caritabile/280/Cel-mai-adorabil-protest-de-pe-planeta-impotriva-contaminarii-cu-H.htmlhttp://www.imparte.ro/Cum-sa-donezi-inteligent/51/Reintegrare-sociala:-educatia-pentru-copii-cu-dizabilitati.html


3/19


4/19

/om0aterea discriminarii in UE

nele grupuri din societate se confrunta cu discriminarea atat in demersurile de

gasire a unui loc de munca! cat si la locul de munca. *rintre aceste grupuri se numara

femeile! lucratorii in varsta! minoritatile si imigranti din . > astfel de discriminareimpiedica de la utilizarea la maximum a talentelor tuturor cetatenilor sai si a

capacitatilor pe care ei le?ar putea aduce la piata

muncii.

Mamele care cauta un loc de munca dupa ce au

nascut! dar ale caror indatoriri privind ingri'irea

copiilor sunt de nedorit de catre anga'atori@ persoane

in varsta foarte calificate care au fost ocolite de la promovare in favoarea unor candidati

mai tineri@ imigranti care sunt discriminati de catre potentialii anga'atori! anga'atori sau

colegi. ,cestea sunt cateva exemple de grupuri de persoane care sufera de pe urma

discriminarii de pe piata muncii in obtinerea si pastrarea unui loc de munca! precum si in

promovarea la locul de munca.

xista doua motive pentru combaterea discriminarii la accesul si la mentinerea pe

piata muncii. *rimul motiv este de natura sociala: discriminarea pe astfel de motive este

impotriva valorilor europene si a dreptului comunitar. Cel de?al doilea motiv este unul

economic: ! confruntata cu o populatie care imbatraneste! trebuie sa aiba cat mai multe

persoane active pe piata muncii pentru a putea garanta cresterea si prosperitatea viitoare.

)ituatia imigrantilor ne da un exemplu al dimensiunii problemei si! in acelasi

timp! al oportunitatilor pe care aceasta le prezinta. In 2002! rata soma'ului in randurile

cetatenilor non? a fost de doua ori mai mare decat cea a cetatenilor tarii gazda din

niune. Iar rata de ocupare a fortei de munca a cetatenilor non? a fost! in modconstant! mai mica decat cea a cetatenilor ! indiferent de varsta sau de calificari! si

semnificativ mai mare pentru femei decat pentru barbati. In plus! rata redusa a ocuparii

fortei de munca in randurile cetatenilor non? se datoreaza partial faptului ca ocupatiile

lor au tendinta de a fi cu calificari reduse. >portunitatea rezida in faptul ca! prin

eliminarea barierelor discriminarii! putem spri'ini integrarea grupurilor de imigranti in

5


5/19

tara gazda! atat din punct de vedere social! cat si din punct de vedere al ocuparii fortei de

munca. > alta oportunitate este educarea si formarea persoanelor de care are nevoie

pentru o economie bazata pe cunoastere! contribuind astfel la cresterea durabila viitoare.

Femeile si locurile de munca

galitatea intre femei si barbati este o caracteristica fundamentala a societatii

noastre democratice. ste un element important al )trategiei europene pentru crestere si

locuri de munca si un element vital pentru sustinerea prosperitatii niunii uropene)

In ciuda cresterii participarii femeilor la piata muncii si in cadrul invatamantului

superior! diferentele dintre femei si barbati in pozitia de pe piata muncii sunt inca

prezente. =)

2

(=ondul )ocial uropean% a adus de'a importante contributii laimbunatatirea situatiei femeilor pe piata muncii. &e exemplu! =) a contribuit la

reducerea discrepantelor salariale intre sexe! de la 601 (in anii "#0% la mai putin de 201

in prezent. &esi se inregistreaza progrese importante! este foarte clar ca aceste eforturi

vor trebui continuate si in viitor.

=iind o problema de 'ustitie sociala! eliminarea discriminarii pe motiv de sex este!

de asemenea! o problema de necesitate economica. galitatea dintre femei si barbati in

cadrul ocuparii fortei de munca este un element cheie in generarea unei cresteri puternicesi in crearea de locuri de munca. ste vital un raspuns la provocarile demografie actuale:

populatia care imbatraneste! forta de munca tot mai redusa si rata natalitatii aflata in

2=ondul )ocial uropean (=)% este unul dintre fondurile structurale ale ! creat pentru a reducediferen;ele cu privire la standardele de via; 7i prosperitate 8n regiunile 7i statele membre ale 7i! prinurmare! pentru a promova coeziunea economic 7i social.

6


6/19

scadere! deoarece acest fapt poate contribui la asigurarea durabilitatii financiare a

sistemelor de protectie sociala.

Importanta asociata garantarii egalitatii intre femei si barbati se reflecta in cadrul

programarii =) pentru perioada 2004?20"5. ,ceasta contine doua abordari:

abordarea integratoare a egalitatii de gen! care introduce dimensiunea de gen in

cadrul tuturor prioritatilor =)@

actiuni specifice care vizeaza aducerea femeilor la munca si mentinerea acestora

pe piata muncii.

,bordarea integratoare a egalitatii de gen semnifica atentia particulara care

trebuie acordata sanselor egale din cadrul tuturor activitatilor de programare si

implementare ale =). ,colo unde este posibil! acestea spri'ina promovarea femeilor in

cadrul fortei de munca si eliminarea discrepantelor salariale. ,ctiunile specifice vizeaza

in mod direct ocuparea fortei de munca feminine! de exemplu! prin concentrarea asupra

unui grup distinct! precum femeile imigrante sau femeile antreprenor. *e langa

promovarea sanselor egale! obiectivul acestei prioritati a =) este de a spri'ini obiectivul

de la /isabona privind ridicarea nivelului mediu de participare a femeilor la forta de

munca la 01 pana in 20"0.

Sprijinul FSE pentru participarea 1emeilor

*entru a sustine atingerea acestor obiective! =) finanteaza activitatile din statele

membre care promoveaza ocuparea fortei de munca feminine! inclusiv proiecte care:

promoveaza accesul si participarea femeilor la toate nivelurile de pe piata muncii

si a'uta la reducerea discrepantelor salariale si spri'ina independenta financiara a

femeilor@

promoveaza femeile antreprenor si participarea femeilor in domenii stiintifice si

tehnologice! in special in pozitii de luare a deciziilor@

combat stereotipurile de gen la selectia carierei si a profesiilor si promoveaza

invatarea de?a lungul vietii@

3


7/19

conciliaza viata de familie cu cea profesionala si ofera suport pentru facilitati de

ingri'ire a copiilor si ingri'itori pentru cei dependenti@ spri'ina integrarea pe piata

muncii a femeilor imigrante.

Studiu UE: Discriminarea la locul de munca

&iscriminarea pe criterii de varsta la locul de munca este cea mai raspandita

forma de discriminare pe criterii de varsta! fiind traita personal sau vazuta de unul din

cinci cetateni. ,ceasta este concluzia noului studiu urobarometru prezentat de Comisie

pentru a marca inceputul anului european 20"2 al imbatranirii active si al solidaritatii

intre generatii. Mai putin de 'umatate dintre europeni sunt ingri'orati de imbatranirea

populatiei! arata un studiu . -ezultatele studiului arata ca discriminarea pe criterii de

varsta este insa mai putin frecventa in ceea ce priveste accesul la educatie si formare sidivertisment! fiind traita sau vazuta de doar unul din zece cetateni. )tudiul urobarometru

acopera cinci domenii: perceptia de ansamblu referitoare la varsta si persoane in varsta@

persoane in varsta la locul de munca@ pensionare si pensii@ muncavoluntara si spri'inirea

persoanelor in varsta si un mediu favorabil persoanelor in varsta. *otrivit rezultatelor

studiului! doar aproximativ patru europeni din zece (621% sunt ingri'orati de imbatranirea

populatiei. In plus! desi este posibil ca cetatenii statelor "35sa fie mai constienti de

imbatranirea populatiei! acestia sunt mai putin ingri'orati de acest aspect decat cetatenii

celor "2 noi state membre (601 fata de 6#1%

/ipsa oportunitatilor de a se retrage treptat! excluderea de la formare si perceptiile

negative referitoare la persoanele in varsta ale anga'atilor sunt percepute ca fiind

principalele obstacole care le impiedica sa munceasca pe persoanele de peste 33 de ani.

Cele mai utile contributii ale autoritatilor ar fi o contributie financiara acordata

ingri'itorilor (661%! urmata de o mai mare flexibilitate la locul de munca in ceea ce

priveste orele de munca flexibile (5$1% si posibilitatea de intrerupere temporara a

activitatii(531%.

)itua;ia general a femeilor 7i a brba;ilor 8n niunea uropean este descris

dup cum urmeaz:

A -ata de ocupare a femeilor este 8n cre7tere dar rm9ne mai redus dec9t cea a brba;ilor!

5elgium! Breece! /uxembourg! &enmar! )pain! Detherlands! BermanE! =rance! *ortugal! Ireland! ItalE!nited Fingdom! ,ustria! =inland! )Geden.
http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406http://www.memo.codulmuncii.eu/?cs=360406


8/19

chiar dac ponderea femeilor este mai mare 8n numrul total de studen;i 7i absolven;i ai

8nv;m9ntului universitar.

A =emeile continu s aib salarii! 8n medie! cu "4!61 mai mici dec9t brba;ii! pentru

fiecare or lucrat 7i aceast cifr nu prezint modificri.

A =emeile sunt 8nc foarte slab reprezentate 8n pozi;iile de decizie economic 7i politic!

chiar dac ponderea lor 8n aceste domenii a crescut pe parcursul ultimilor zece ani.

A -epartizarea responsabilit;ilor familiale 8ntre femei 7i brba;i rm9ne 8nc foarte

inegal.

A -iscul de a fi afectate de srcie este mai mare pentru femei dec9t pentru brba;i.

A =emeile sunt principalele victime ale violen;ei cu caracter sexual! iar femeile 7i fetele

sunt mult mai vulnerabile 8n fa;a traficului de fiin;e umane (Comisia uropean! 200#a%.

Discriminarea la locul de munca in Orientul Mijlociu si A1rica de 2ord

,u existat unele 8mbunt iri 8n combaterea discriminrii la locul de munc! 8n

>rientul Mi'lociu i ,frica de Dord! cum ar fi relaxarea constr9ngerilor privind lucrtorii

imigran i i a actelor 8n cadrul acordurilor de liber schimb. Cu toate acestea! progresele au

fost inegale i! 8n unele domenii! cum ar fi ocuparea for ei de munc pentru femei i

tratamentul imigran ilor ! regiunea este 8n scdere 8n comparatie cu alte regiuni.

>rientul Mi'lociu i regiunea ,fricii de Dord sunt at9t o surs cat i o destina ie

pentru mul i lucrtori imigran i . )tatele din Bolf atrag un numr tot mai mare de

muncitori imigran i din ,sia! 8n principal 8n domeniile de construc ii ! munca domestic i

agricultura.


9/19

religie i etnie sunt 8nc active 8n regiune! precum i discriminarea cu care se confrunt

cei din regiunea care caut de lucru 8n afara rii lor de origine.

Discriminarea de see

>cuparea fortei de munca in functie de sexe rm9ne un domeniu de marepreocupare pentru valorificarea 8ntregului poten ial productiv al regiunii. *articiparea

femeilor la for a de munc i ocuparea for ei de munc remunerat a men inut o tendin

ascendent 8n aproape toate regiunile lumii! in 'ur 3!1. &in pcate! 8ngustarea

decala'ului de gen la rata de participare de munc pentru ,frica de Dord si >rientul

Mi'lociu s?a dovedit a fi dificil.-ata a rmas la 521! cel mai sczut nivel dintre toate

regiunile.

,u existat unele 8mbunt iri pozitive pentru femeile din regiune. rientul Mi'lociu i ,frica de Dord ar putea avea 8n continuare cea mai mic pondere a

femeilor 8n ocuparea for ei de munc non?agricole pltite (2$!21%! cre terea 8n aceast

domeniu pentru regiune a fost puternica 8n compara ie cu toate celelalte regiuni! 8n

cre tere cu 5!41 8n ultimul deceniu.

n bun indiciu al reducerii discriminarilor privind politicile de anga'are este

reprezentat de ocuparea for ei de munc a femeilor 8n locuri de munc de bun calitate! 8n

legislative sau pozitii de conducere. &e i femeile reprezint 8nc o minoritate distinct 8n

astfel de func ii 8n toate regiunile! 8n ,frica de Dord i >rientul Mi'lociu regiune a existat

o cre tere procentual absolut de aproape 21! a'ung9nd la un nivel de ""1 8n anul 200#.


10/19

/ocurile de munca pentru migran ii de sex feminin sunt concentrate 8n sectoare

mai pu in reglementate! ceea ce le face mai vulnerabile la exploatare si la un tratament

inegal dec9t pe brba ii migran i! ca de exemplu! domenii precum agricultura! industria

sexului si industria casnica.

Industria casnica! in mare parte! e cuprinsa din imigranti de sex feminin in statele

apartinand golfului. In Consiliul de Cooperare al Bolfului ( BCC %! tarile in care imigantii

de sex feminin ocupa un procent de 20 60 1 din forta de munca migranta! provin in cea

mai mare parte din ,sia de )ud si de )ud?st. In anul 2000! de exemplu! 53000 locuitori

din )ri /ana i 4.000 din =ilipine au fost anga'a i ca lucrtori pe pia a intern 8n

Iordania.

&e i condi iile lor de munc variaz enorm! ace ti lucrtori sunt deosebit de

vulnerabili la discriminare! exploatare si abuzuri de toate felurile! inclusiv hr uirea ! dectre anga'atori i constrangere din partea agentiilor de ocupare a fortei de munca!

munca fortata! salarii mici si un domeniu social inadecvat. &iscriminarea salarial 8n

func ie de na ionalitatea este! de asemenea! comun 8n multe ri din ,sia si din >rientul

Mi'lociu (8n timp ce lucrtorii din =ilipine castiga salarii relativ ridicate! femeile din

Indonezia si )ri /ana nu sunt platite nici cu un salariu mediu %.

xist multe moduri 8n care alegerea libera a lucrtorilor migran i in ceea ce

priveste ocuparea for ei de munc

i accesul lpe pia a

for ei de munc

este restric ionata

.In ,rabia )audita! gipt! Iordania si -epublica ,raba )iriana! sistemul permiselor de

munca dau voie guvernelor sa limiteze accesul strainilor la anumite categorii de locuri de

munca si totodata restrictionarea alegerii acestuia din partea migrantilor.


11/19

musulmani trebuie s se ab in de la afi area public a simbolurilor religioase cre tine !

cum ar fi cruci sau tilaa hindus ( semn purtat pe frunte i alte pr i ale corpului %. ,lte

forme de discriminare constau in anunturi de locuri de munc! in care sunt exclusi

solicitan ii care apar in anumitor grupuri religioase sau de prevenire a lucrtorilor

migran i de a practica religia lor 8n mod deschis.

na dintre formele cele mai rezistente de discriminare este direc ionarea a

cop ilor 8n gipt (gEptian Christians%! carora le este refuzat accesul egal la educa ie i

egalitatea de anse 8n recrutare i promovare. =oarte putini sunt numiti in functii cheie din

guvern sau sunt candidati ai parlamentului. rientul Mi'lociu!discriminarea la locul de munca 8mpotriva musulmanilor din lumea industrializat se

inrautateste in ultimii ani. )ituatiile variaza de la hartuire si comentarii ofensive 8n ceea

ce prive te convingerile religioase sau practici la refuzul de ctre anga'atori pentru a se

potrivi nevoilor unei persoane care decurge din religia lui sau a ei! care poate intra in

conflict cu o cerin ! o calificare sau o practica.

Violen a! discriminarea i segregarea! din cauza presupusei JimpuritateJ i

inferioritate sunt o experien a

de zi cu zi a milioanelor de barbati si femei din mai multeregiuni ale lumii. &iscriminarea isi are radacina dintr?un cerc inchis sau a unui sistem

rigid din punct de vedere al rigiditatii sociale! fiind observat 8n >rientul Mi'lociu. rientul Mi'lociu si nordul ,fricii sunt adesea negate de

fiecare din tarile din aceste regiuni. Multe guverne suprima societatea civila!

"0
http://en.wikipedia.org/wiki/Christianity_in_Egypthttp://en.wikipedia.org/wiki/Christianity_in_Egypt


12/19

restrictionand libertatea presei sau pe cea de exprimare. &esi aceste ingradiri afecteaza si

femeile si barbatii! in general femeile sunt subiectul mai multor violari ale drepturilor

omului! creandu?le acestora un statut de subordonare fata de barbati. Iar aceasta

discriminare legala submineaza participarea egala a ambelor sexe in societate si expune

femeile unui risc mai mare de violenta.

Interzicerea so1atului

In ,rabia )audita femeilor nu li se permite sa sofeze si nici macar sa mearga pe

biciclete! iar barbatii nu au voie sa aiba in masina femeicare nu le sunt rude apropiate. In

aceste conditii! conducerea autobuzelor de scoala este o problema destul de delicata.

Ministerul ducatiei are in aceste posturi barbati special alesi! de incredere. Insa

increderea parintilor este cam greu de castigat dupa ce politia religioasa a ucis "3persoane in 2002. vorba de "3 fete a caror scoala luase foc. *olitia le?a interzis acestora

sa paraseasca imobilul! folosind chiar forta! deoarece fetele nu erau acoperite

corespunzator. Loate au murit in incendiu.

/erinte vestimentare

In 200"! un grup militant numit /ashar?e?abar a cerut ca femeile musulmane

din Fashmir sa poarte bura ? o haina care sa le acopere din cap pana in picioare. &ouafemei care nu s?au acoperit astfel in public au fost stropite cu acid pe fata de catre barbati.

Dreptul la divort

In multe tari! in timp ce sotii pot divorta usor (adesea doar pe cale verbala%!

femeile se confrunta cu obstacole de natura financiara si legala de neinvins. In /iban!

femeile maltratate nu pot cere divortul pentru abuz fara depozitia unui martor ocular. )i

asta deoarece un certificat medical care sa sustina abuzul fizic nu este suficient. Iar

femeile din gipt! desi pot sa initieze un divort fara o cauza anume! trebuie nu numai sa

renunte la orice drept asupra bunurilor materiale ale cuplului! ci si sa isi plateasca zestrea.

""
http://www.ziare.com/life-style/barbati/http://www.ziare.com/life-style/femei/http://www.ziare.com/life-style/barbati/http://www.ziare.com/life-style/femei/


13/19

Accesul la educatie

In multe zone din ,fganistan! fetelor nu li se mai permite sa mearga la scoala

dupa ce a'ung la pubertate. *e langa problema reprezentata de prezenta adolescentilor de

ambele sexe intr?o scoala si de amenintarile legate de siguranta fetelor! si lipsa

profesoarelor! esentiale intr?o tara in care fetele nu pot fi invatate de un barbat dupa o

anumita varsta! constituie o bariera in calea educarii fetelor. )tatisticile din 200$ arata ca

doar "$1 dintre femeile afgane cu varste cuprinse intre "3 si 26 de ani stiu sa citeasca.

Dreptul de a calatori

arbatii din gipt si ahrain pot semna un act oficial pe care sa il inaintezeaeroporturilor! prin care sa interzica sotiilor lor parasirea tarii! sub orice motiv. In Ira!

/ibia! Iordania! Maroc! >man si Kemen! femeile maritate au nevoie de permisiunea scrisa

a sotilor pentru a calatori in strainatate si pot fi impiedicate sa faca acest lucru pentru

orice motiv. Iar in ,rabia )audita femeile trebuie sa obtina permisiunea scrisa a celor

mai apropiate rude de sex masculin pentru a parasi tara sau pentru a calatori folosind

transportul public intre parti diferite ale regatului.

3iolenta

In multe tari arabe nu exista legi specifice sau prevederi care sa pedepseasca

violenta domestica! desi aceasta constituie o problema destul de raspandita. Violenta

domestica este considerata! insa! in general! o problema care iese de sub 'urisdictia

statului. &aca o femeie maltratata merge la politie pentru a semna o plangere i se spune sa

se intoarca acasa. In plus! exista foarte putine adaposturi care sa prote'eze femeile ce se

tem pentru vietile lor. Mai mult! codurile penale din mai multe tari din regiune contin

prevederi care permit politiei si 'udecatoriilor sa ignore acuzatiile impotriva unui violator

daca acesta vrea sa isi ia victima de sotie.

Dreptul la custodie: In ahrain! 'udecatorii au puterea totala de a nega femeilor custodia

"2


14/19

asupra copiilor lor! pentru cele mai arbitrare motive.

/etatenia: Cele mai multe tari din regiune! cu exceptia Iranului! Lunisiei! Israelului si aunei parti din gipt! permit doar tatilor sa isi treaca mai departe cetatenia copiilor.

Su0jugarea seuala

Multe tari incrimineaza adulterul. In Maroc! femeile sunt mult mai expuse

riscului de a fi acuzate de incalcarea Codului *enal in ceea ce priveste relatiile

extracon'ugale decat barbatii. Lotodata! femeile gravide! dar nemaritate! sunt in special

expuse riscului persecutarii.

Uciderea copiilor de se 1eminin

=aptul ca in China nu este permis decat un singur copil intr?o familie a dus laabandonarea! negli'area si uciderea tot mai multor copiide sex feminin. &e asemenea!

numarul fetelor care supravietuiesc in India este semnificativ mai mic comparativ cu cel

al baietilor! din cauza numarului mare de avortari ale fetusilor de sex feminin si a

negli'arii deliberate a fetitelor (care sunt lasate chiar sa moara%. -ata normala de nasteri

ar trebui sa fie de #30 de fete la ".000 de baieti! insa! in unele zone din India aceasta

a'unge chiar si la 500 de fete la ".000 de baieti.

/O2/(U4II:

&esi s?au inregistrat progrese remarcabile in acest sens! rata integrarii femeilor in

piata muncii a niunii uropene si eliminarea inechitatilor referitoare la remuneratie mai

au mult pana la atingerea scopului propus! si anume acela de a exista o egalitate intre

sexe pe acest plan.

&esi reprezinta regiunea cu cea mai mica rata de participare a femeilor la forta de

munca! zona >rientului Mi'lociu si a ,fricii de Dord a inregistrat progrese remarcabile!

avand o crestere puternica a acestei rate! in comparatie cu alte regiuni! in ultimul deceniu

*rincipalele motive ale discriminarii persoanelor de sex feminin din zona

>rientului Mi'lociu si a ,fricii de Dord se datoreaza codurilor religioase si

conservatorismului tipic acestei regiuni.

"5
http://www.ziare.com/life-style/copii/http://www.ziare.com/life-style/copii/


15/19

&e asemenea! ocuparea fortei de munca de gen feminine in >rientul Mi'lociu este

in stransa legatura si cu accesul acestora la educatie. ,sadar! lupta impotriva discriminarii

trebuie purtata pe mai multe planuri.

/upta impotriva discriminarii in regiunea >rientului Mi'lociu si a ,fricii de Dord

a inregistrat primele rezultate pozitive! prin ocuparea fortei de munca feminine in posturi

de natura legislativa sau de conducere.

*utem afirma ca diferentele culturale ale si ale >rientului Mi'lociu si a ,fricii

de Dord sunt in stransa legatura cu progresele acestora pe planul integrarii femeilor in

campul muncii. /iberalismul! deschiderea catre nou a europenilor! comparat cu

conservatorismul >rientului reda foarte exact diferenta ratei de integrare a femeilor pe

piata muncii. &esi si in ! reprezentantele sexului feminin sunt inca supuse unor

pre'udecati! acestea sunt incomparabile cu nedreptatile la care sunt supuse cele din>rientul Mi'lociu si ,frica de Dord.

*rivind cifrele acestea aflate intr?o continua crestere! privind semnele pozitive

care sunt inregistrate! putem afirma ca egalitatea dintre sexe va fi in cele din urma atinsa.

Cu greu! dar se va realiza.

"6


16/19

ibliografie:

". http:++GGG.egalitatedesansa.ro+ploads+sers+&ocuments+prezentareN

raport.pdf2. http:++GGG.revistacalitateavietii.ro+20"0+CV?"?2?20"0+04.pdf5. http:++ec.europa.eu+esf+main.'spOcatIdP35QlangIdPro6. http:++legislatiamuncii.manager.ro+a+6#4"+discriminare?pe?piata?

muncii?din?romania.html3. http:++legislatiamuncii.manager.ro+a+3##+studiu?ue:?discriminarea?la?

locul?de?munca.html. http:++eacea.ec.europa.eu+education+eurEdice+documents+thematicNrep

orts+"20->.pdf4. http:++GGG.ilo.org+Gcmsp3+groups+public+???edNnorm+???

declaration+documents+publication+GcmsNdeclNfsN#2Nen.pdf$. http:++GGG.ziare.com+life?stEle+femei+exemple?extreme?de?

inegalitate?intre?sexe?"0#340

"3


17/19

Intrebari grila:

". In ceea ce priveste discriminarile legate de rasa! o mare problema se resimte in

randul etniei:

a%. rrome

b%. maghiare

c%. ucraieniene

d%. ruse

2. Lipul de discriminare cel mai des intalnit in piata muncii este legat de:

a%. religie

b%. sex

c%. varsta si etnie

d%. grupurile de imigranti5. =emeile predomina in populatia ocupata in sectorul gospodariilor! avand o

proportie de:

a%. 501

b%. 331

c%. "31

d%. $01

6. Cine a adus importante contributii la imbunatatirea situatiei femeilor pe piatamunciiO

a%. >D

b%. >DB?urile

c%. =MI

d%. =)

3. *rintre actiunile sustinute de =) pentru perioada 2004?20"5 se numara:

a%. actiuni specifice care vizeaza aducerea femeilor la munca si mentinerea acestora

pe piata muncii

b%. eliminarea saraciei

c%. programe de protectie a mediului

d%.proiecte de cercetare pentru tineri

. =emeile sunt 8nc foarte slab reprezentate 8n pozi;iile de :

"
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.html


18/19

a%. decizie economic 7i politic

b%. invatamant

c%. asistenta sociala

d%. comert

4. Care dintre aceste forme nu reprezinta una de discriminare O

a%. origine sociala

b%. religie

c%. etnie

d%. guvernamentala

$. Care este ponderea ocuparii fortei de munca non?agricole platite a femeilor din

>rientul Mi'lociu O

a%. "!21b%. 2$!21

c%. 5"!41

d%. "!"1

#. In care tara din >rientul Mi'lociu sau ,sia! discriminarea salariala era mai putin

resimtita O

a%. =ilipine

b%. Indoneziac%. Iordania

d%. )ri /ana

"0. Ce reprezinta RStilaa hindusSS O

a%. mancare

b%. drept national

c%. simbol religios

d%. forma de discriminare

"". Coptii nu au dreptul de a ocupa un loc de munca precum cel de :

a%. profesor

b%. contabil

c%. 'udecator

d%. pompier

"4
http://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.htmlhttp://uefiscdi.gov.ro/Public/cat/464/Proiecte%20TD.html


19/19

"2. In care tara femeile maltratate nu pot cere dreptul la divort fara depozitia unui

martor O

a%. /iban

b%. gipt

c%. ,nglia

d%. )uedia

"5. &e ce este important combaterea discriminrii rasialeO

-aspuns: *re'udec;ile anga'atorilor sau ale celor care presteaz servicii pot

8mpiedica alte persoane s participe 8n societate! de exemplu s ob;in un loc de munc

sau s 8nchirieze o locuin;. &ac o pre'udecat este bazat pe rasa unei persoane!

8nseamn c 8ntregi minorit;i etnice pot fi excluse. fectele colaterale sunt considerabile.

xist tendin;a ca 8n r9ndul minorit;ilor etnice s existe un risc mai crescut de 7oma'! s

se lucreze 8ntr?o gam limitat de profesii! de exemplu construc;ii sau agricultur! s

existe niveluri mai sczute de educa;ie 7i condi;ii de locuit mai precare! comparativ cu

popula ia ma'oritar .

"$

Discriminari Pe Piata Muncii FINAL

Documents

Transcript of Discriminari Pe Piata Muncii FINAL