ACADEMIA.ROMANA

INSTITUTUL DE $TIINTE POLITICE' $r RELATII rxftnNATIoNALE'

,,ION I. C. BRATIAN{J" r

.r,rlr';

www.rsprl.rowww. librarie.ispri.ro

LUCTAN IORAr' I

:r

DTPLOMATTA CULTURALaA ROIvI/ANIEI IN

PERIOADA INTERBELICAREPREZENTAREA I STORI EI

EmtEDITURA

INSTITUTULUI DE, $TIINTE POLTTICE$I RELATII INTERNATIONALE

,IoN t. c. nnAtIADru"Bucuregti, 2018

272 LUCIAN JORA

TURLEA, Petre. $coala Romdna din Franpa, Editura AcademieiRom6ne, Bucuregti, I 994.

VLAD, Laurartiu. Ecouri romdneSti in presafrancad, L'Ilustration,1843-1944, Editura Universitilii Bucuregti, Bucuregti, 2005.

VLAD, Laurenfiu. Pe urmele ,,Belgiei Orientului". Romdnia laexpoziltile universale sau internalionole de la Anvers, Bruxelles,Liege si Gand, 1894-19J5, Editura Nemira, tsucuregti, 2004.

VLA[,, Laurenliu. Images de l'identite. La Rownanie de Carol IIaux Expositions universelles, in Povoirs et mentalites, textsreunis por Lawenliu Wad a la menoire de Pruf*sanr AtemndruDu;u, Bucharest, Babel, 1999.

WOLF, Charles, ROSEN, Brian. Public Diplomacy: How to ThinkAbout and lmprorz Il (Santa Monica, Calif.: RAND,2OO4).

SANTORO, Stefano. L'lnlia e L'Eurqo Orientale. Diplomaziaculturole e propaganda 1918-1943, Fianco Angeli Editore,Milano,2005.

$ERBAN, Geo. ,,Grigore Cugler - Abstrrdul in lume", inManuscriptum, nr. l-4, Bucureqti, 1998.

ZAMFIR, Mihai. Mircea Eliode si Portugalia,inJurnal Portughezvol. l, Editura Humanitas, Bucuregti, 2006.

ZUB, Alexandru. Istorie Si istorici in Romdnia interbelic*, FdituraJunimea,Iaqi, 1989.

CUPRINS

Argument....

[. Provociri metodologice in studiul diplomaliei

2. Bibliografia qi stadiul cercetirilor din Rominia.....3. Reprezentarea istoriei, o tehnici de diploma(ie

culturali...4. Concept ele Diplomagi Culturald, P ropagandd....5. Universitarii gi lectoratele.6. Scriitorii in diploma[ia culturalI romineasce in

perioada interbelicl.6.1 Cazul Emil Cioran

7. Tipologia practicienilor diploma{iei culturale -,,Aventurierii"...... -..

7.1 R. Zalevesky.7 .2lmre Lippay Ei Herbert van Leysen

- aventurieri in serviciul propagandeiculturale maghiare...

7.3 Alte acliuni personale independente..............8. Tehnici folosite in ac{iunile de propagandl

cultural[ sau diplomalie culturaH ..............

8.2 Selectarea publiculuipropagandei / diploma(iei culturale ..............

9t3

t72029

4042

55

56

6T

62

6767

69

274 LIJCI"AN JoRA

8.3 Manipularea cifrelor qi datelor statistice.......8.4 Selectarea gi negarea................8.5 Omisiunea..............8.6 Repetarea obsesivd ...............8.7 Folosirea argumentatiei adverse

8.8 Standardul dublu -Argumentul potrivitla momentul gi in locul potrivit

8.9 Clutarea paralelismelor istorice ....................8.10 Aspecte ale diplomagiei culturale

8.11 Argumentele istorice in diploma{ia /propaganda culturala romdneasci

S.lzArgimentele geografice..............8. I 3 Argpmente confesionale ..............................8. l4 Stereotipurile......

9. Institutul Cultural Romfln din Gerrnania.............

11. Organizarea institulionall a diplomalieiculturale / propagandei rominegti in perioadainterbelicl in lumina documentelorMinisterului Propagandei Na[ionale qi aleMinisterului Afacerilor Striine....

12. Organizarea propagandei in alte {6riin rapoartele ataga{ilor de presi..

13. Sugestii pentru reorganizarea diplomaliei /propagandei culturale din perspectivapracticienilor Ministerului Afacerilor Str6ine.. .... | 47

14. Studii de caz privind activitatea ataqatilorculturali / de presi ........... 156

15. Propaganda cultural[ maghiarl din perspectivaMinisterului Propagandei Na{ionale.................... I 87I 5. 1 .,,Acfiunea protestant["..................... :... ....... 192

Diplomalia culturalii a Romdniei in perioada interbelicd2TS

15.2. ,,Ac{iunea cato1icI"............ ....... 193

15.3. Identitatea de ,,ras6"........ ..........194I 5.4 Selectarea experien[elor personale

din Transilvania......... ................. 196

16. Antirevizionismul acfiunilor de propagandl /diploma(ie culturalI - Motivele preferate alepropagandei / diplomaliei culturale romineqti.... 197

I 6. I Propaganda cu mijloace vi2ua1e.................. 2 I 3

16.2 Propaganda / diplomalia culturall audioin perioada interbelicl ..............217

I 7. Turismul cultural in perioada interbelici. .......... 21918. Consideratii inteme privind utiliatea materialelor

gi acfiunilor de propagandi culqrall .............. .... 22618.1 Broqurile............ .,....22618.2 Articolele de pres6......... ............22818.3 Posturile de radio .....23018.4 Consulii onorifici................. ......232

19. Participlri expozifionale mai pu{in cunoscute.. .. 235

Concluzii.. ...........238

Bibliografie selectivl. ...........267

77

7979

84

85

90929397

toz

7273

7475

t24

104

LUCIAN JORA

coordonzlrea activitiililor de turism, expozilii in str6i-nitate etc. pe parcursul anilor interbelici. FondulMPNexistentazi,uhivatpebazafondurilorlarindullor incomplete existente anterior, reflectl doar pa4ialactivitatea Direcfiei Prcsei qi ulterior a MinisieruluiPropagandei. Chiar incomplete gi lacunare, acestedocumente pot si ofere o imagine suficient de com-plexi qi de veridic[ asupra modului in care era infe-leasi propaganda culturali (diplomalia cultural[ inaccepfiunea de azi) in perioada respectiv[. Remar-cele gi recomandlrile din documentele artrivate apartlntimpului lor, unele insl sunt utile Ei practicienilorde azi.

Capitolul I

PROVOCAil MffODOLOGICEin sruoruL DrPLorriATrEr

CU LTU RALE/PROPAGAN DEI CULTURALE

O analizd comparati a diploma[iei culturale prac-ticati de diferite tnri in diferite perioade istorice estedificilA avind in vedere variabilele diferite folositede fiecare, perspectiva diferitl datorati pregitiriiintelectuale diferite a practicienilor (filosofie, poli-tologie; sociologie, istorie, economie, arte, studii eco-nomice, juridice etc). Solu{ia clarific[rii teoretice qi

metodologice, ce poate si fie considerati act dediplomalie culturali, cum poate s[ fie acesta evaluat,implici o abordare multidisciplinar[ realizabilI prinefortul concertat al cercetltorilor (cu expertizd diversi)qi practicienilor (diptorna{i, oameni de presl etc.,sociologi, lobiqti). Una dintre principalele problemeatunci ca qi acurn este justificarea acfiunilor de pro-pagandE/diplomafie cultural[ gi fondurile investite.Aici se pune intrebarea in ce misuri acliuni de diplo-mafie culturali sau o intreag[ strategie pot si fieevaluate cantitativ din puncttrl de vedere aI eficienfei.Eficaciatea acliunilor de diploma{ielpropagandi cul-

t0 LUCIAN JORA

ttuaE este afectati gi de tendin{a instinctivi de orien-tare a mesajului cltre un pubtic favorabil. Este nepl[-cut gi diplomatic stinjenitor a te adresa unui publicostil. Cum se poate misura impactul reprezentiriiculturale in strlinitate? Cum se poate compara sauevalua,,capitalul cultural", dar modalitifle de repre-zentare gi proiectare a agestuiainft-un mediu extem?A avea un capital cultural impresionant e condilianecesarl dar nu gi suficientS. Diferenla o face capa-citatea de reprezentare gi,de proiectare intr-o formulIcare sI asigure impactul cuvenit in mpdii externediferite. In evaluarla unei campanii de diplomaliecultual[ numirul de activitIli bifate nu are reie-vantE.Ceea ce conteazl este vizibilitatea gi mai alesimpactul pozitiv pe tennen lung asupra publicului.

Alte provocEri metodologice copstatate:l. Succesul sau eqecul unor ac[iuni de diplomalie

culturall sau propagandl este, dificil de nlisuratpeNrtru cI obiectivele sale sunt difuze qi vizibile doarin termen mediu gi lung. Acesta poate sI fie misuratutilizind diferite instnrmente pe termen scurt, mediugi lung. La misur6torile pe termen scurt intervinemereu problema factorilor perturbatori, de obicei

2.,Diploma1ia cultural5 angajati,,w€i anumitecauze politice (spre deosebire de cea $e tip artdpentru atrtfi urmlregte influenprea percepliilor qi amentalitftilor. Mentalit5lile se schim![ insd doar intimp, degi existl evenirnerlte sau acfiuni carp potschimba semnificativ irnagipea unei {Iri sau a uneiculturi. Aici intervine difipultatea,dc p misura con;ceptp intangibilg gi difuqe pqcum:, atitudini, compor-tamente, mentaliEli. S-ar prrtea mEgura gu.qanumiti

Diplomayia culturuld a Romdniei in perioada interbelicii ll

acuratelg inclusiv concepte innangiUtle qi difuze precumschimbiri la nivelul mentalitjitiilor; aceasta ar implicains6 sondaje pbriodice pe un egantion reprezentativ$i un grup de control de-a lungul mai multor ani.

3. Tentafia de a afibui schimbtrri observabile po-zitiv.e propriilor: acliuni observabili' in rapoartetemultor diplomali este un alt aspect de care terceUi-torul hebuie s51ini cont.

4. Tentafia de a generaliza oiee ipotezl'este otentatie carie pune in umbrl specificit[1ile, acele spe-cificitiili care sunt de multe ori esenliale pentnr a neputea apropia de adevir intr-o investigalii de facnraistoricl sau potitologrcn. De aceastr problemi este le-gatil qi tenta[ia de a simplifica. Instinctiv preferlmidei simple uqordigerabile, ugorde inples gi acceptatTratarea unui subiect cu meticulozitate, scoaterea inevidenfi a cit mai multor variabile posibile este inmisuri s[ scoatE in eviden{5 complexiatea problemei'ffatate, dar aceasti complexitate genercaziconfirziegi diuneazi simetriei qi atractivitfiii unui model deinvestigafie preconceput.

Tentativa de evaluare a efectelor diploma{iei cul-turale sau propagandei a intrat in aten{ia lumii acade-mice cu precidere in perioada post-2001 ca urmarea efectelor interven[iei SUA in Irak qi Afganistan qia incerc[ritor de reabititare a imaginii acestei l5ri inlumea islamic[ inclusiv prin ac[iuni de diploma{ieculturalE. Fiind vorba de bani publici intr-o fari cuftaditii democratice inr[d5cinate precum SUA, guver-nanlii se simt responsabili a demonstra publiculuimodul in care banii acestora sunt folosili qi cu ce .

efecte. ln eontexhrl respectiv, cOmpara{ia 6cutI deNick Cull in 2007 devenea de notoriethte. Acesti

12 LUCIAN JORA

compara tentativa de mdsurare a efectelor dfploma-$ei culturale cu absurdul efortului frcutdeunp6durarcare ar verifica 2ilnic daci i-au mai crescirt copaciiplantali in pldurel. Congtientizareaacestor dificut-t6ti potenfiale nu exclude ideea de evaluare, ci even-tual temperarea zelului unor birocra[i obiqnuili in acataloga totul in alb sau negru. $i in perioada inter-belicl, ca qi azi, cea mai simplS gi ne-sofisticatii eva-luare urmErea de regull fiei indicatori. Dupa o acliunede diplomalie culturali/propagandi se urm[rea ati-tudinea presei (indicator media), influenfa asupraformatorilor de opinie sau clasei politice (trn indicatoral'influenfei, respectiv un indicator al schimbirilorpolitice .onirete (de exemplu decizia de sponsori-zarg aunei pualicalii, un acord cultufal, cenzurareapgblicaliilor dugm[noase, schimburi de studenli, fa-cilitElidecll{qriebrc.). , . , ,\

t f.f i.t of"s J. CllI, Public diplomacy : lessons from the past, LosAngelcs: University qf Southem Califomia, 20/J7.

, rr , Capitolul 2

BIBLIQSRAFIA Sl SrADllrL i

; ,CERGEFAR]LOR OIX NOMAXN i

, ." t i :'

,c

, in 1998,Nicolae Dasclltr, cercetitor la InstitutulIorga din Bucuregti,, publica Prcpaganda externd aRom,hniei Mari, gi aai o lucrare de referinfi pentnrdom-pniui" care ,prin, complexitatea, abordlrii 'gi

volumul de informalii rtrmine lucrarea,de referinli adomeniului gi un'bun punct de plecare pentqoricine. Amintim studiile lui Laurenliu Vlad inche-gate in ultimul,de.ceniu in citeva volume care ne-aufost foar-te utile(Propagandd Si identitate. Romdniala expoziliile universale belgiene, 1897-1935,Imagini ale identitdlii nalionale. Romdnia Si expo-ziliile universale de la Paris, 1867-1937, Pe urmele

,,Belgiei Orientului"" Romdnia la *poziliile uni-versale'sgu internalionale de la Anvers, Ecouri ru-mdneSti tn.pesa francud: L'Illustration, I 84 3' I 944,Latinitate, o$odoxie Si ruralian in construclia iden-titard, frincipatele Romdne la expozilia universaldde la Paris din 1867).

Carmen Buroea, cercetEtorin cadrul ISPRI (Aca-demia Rom6ni, Institutul de $tiinle Politiqe gi Relalii

t4 LUCIAN JORA

(

lnternafionale), in ultimul deceniu a desfEgurat cer-cetiri extinse materializate intr-un volumul Diplo-malie anhurahi. Ptuenle rumfurcSti in lalia ntirbe-/rcd, oqryindu-se de relatiile culnlale romirp-italiene.La acestea s-au aditrgatarticole referitoare la relaliileculturale romflno--spaniole care ne-au fost de ajutor.

ln tgg8 mai rmlte,ium€rc ale'nirri*ei Marusuipantau fost dedicate scriitorilor mmini diplomali inperioada inrcrbeiice (Eliade, Eugpn lorie$q tucianBlaga" Arcn'Gotrug, Cugler, Osctr Walrcr Cizek),ocazie cu care o pleiadtr de cerce6tori au avut ocazia

v ,jsI-gi expund rezultatele investigaliilor din, fonduride artiv[ d€sctlise dupn 1990. Geo $eftan a scrisdespre Scar.Walter Circlq lon BtrEu va publica'ilincmesponden[a diplomatici a,lui Blaga GenI acumin arhiva MAS au fost identificate aproximativ 200de pagini de corespondenp diplomitici trimise deBlaga). Artterior, in.:1995j' Constiurtin I. Turcu apublicat rolrnnul Lrcian'Blaga sau Fascinasia Diplo-mafiCi,Edituia' Enciclop&licI. in ricelagi an,1995,Pavel TUgui publica la Edittua Eminescu peste 100de paginl de rapoarte, articole, teldgrante trimise deBlaga ca diplomat rom6n in perioada 1927-lg38,irttrei volume. In 2008, sub ingrijirea fiicei scriitomlui,Dorli Blaga,i sunt publicate insemnirile mdmoria-listice'ale Corneliei Blaga Brediceantl sofia soriito-rului qi'cea care i-a fost atituri in toate miSiunite Aipto-matice, sub titlul Cornetia:Blaga:Bredicearu, JurnaleDf 9 ; D3 6- I 9 39 t 19 39.1 940 ; I 9 5 9- I 960. Edifia esteedificatoare pentru misiunile de la Viena, Berna giLisabona mai ales prin faptulrc[ expune arnanrnigdtn culi&ie activtt{ii' diplirnatice,,acelb u*en rnt"dare" niciodat6 nu vor reieqi din rapoarterdiplomatice

Diplomatria calturold a Romdniei in perioada interbelicd lJ

qi referate oficiale. De activitatea (pu[in,cunoscutii)a lui Blaga la Vargovia s-a ocupat Nicolae Mareg,fost dlplomat laAtbasada R.S. [omflnia Ia Vargovia.

Florin Jurcanu s-a ocupat de activitatea diplo-maticl a lui Mircea Eliade in volumul Jwnalul Por-tughurpflrtea de Studii inffiuctive, apEr.rt la'Editurdllumanita5 in 2006. Mihai Zanfir a publicat de qse-menea un'volum de documente din arhiva trlas,Mircea Eliade Si Portugalra (Humanitas 2006).

De activitatea lui Emil Cioran ca atagat culturals-a ocupit cu precidere Simona Cioculescu, care apublicat rezultatele cercetiirii sale in 1998 in acelaginumlr din revista Manuscriptum dedicat scriitorilordiplomali irt perioada interbelici (Manuscriptum,nr. l-4; Bucuregti, 1998). In acelagi an cercettrtoaieaa publicat $i un studiu despre Errgen lonescu, inpe-,rioada irt car€ a hctivat la Vichy ca atagat de presE(Eugen lonescu. (Jn scriitor p:rint e diplomili, inMaruncfiptum, anulXXD( nr. l-2, Bucuregti, I 998)2.

Despre cele' doui institulii fundamentale'alediploma{iei culturale romdnegti in perioada interbe-licd (Accademia di Romania din Roma, respectivftoala Romfud din Fraryla- Fontowy aux Roses') s-apublicat foarte _pu{in. ln 1994 Petre furlea a pu-blicat lucrarea $coala Romdnd din Franla (EdituraAcademiei Rorn6ne, Bucureqti), unde in baza unordocumente provenite mai ales din BibliotecaAcademiei Romine dar gi din fondul MinistemluiInstruc{iunii Publice (instituliile tutelare ale gcolii)oferl informa{ii esenfiale. Arimas p6n[ azi o lucrare' 2 Publicara in ultimii ani afirnalutui lui Mihail Sebastian va

aduce in aten[ie noi aminunte interesante despre contextul in careau fost numifi qi activat Eliade, Cioran ca mernbri ai corpului diplo-matic intr-o perioadi tulbure din istoria 1irii.