Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)

DINU C. GIURESCU

TARAROMANEASCA

IN SE C OLELE

XIV-XV

Editura

L 4

rff-At II114 1111 1

'51

1,.. 111(

Ijr

stiinifieawww.dacoromanica.ro

Lucrarea de fad4i propune so arateTara Romiineasccidin secolele XIV fi XV,in citeva din principaleleei alcdtuiri:realiati demografice,marcate de vechimeaci continuitateapoporului roman ;producjiabunurilor materiale,inclusiv echipareatehnicd # circulajiameirfurilor ;intocmirea societeitiicu antagonismele sale;organizarea vigil de statin sectoarelemai importante :idei, mentaliati,norme juridice.Cercetarea rdmineconditionatd de numdrulrestrins al documentelorpeistrate din acest interval;de formuldrile forlaconice ; de rezultatelearheologiei feudale,aflate incd intr-o fazdde inceput ;de publicarea # indexareaarhivelor mai recente,

994

1.-0

P

mot

41110

or

4-'4

7 ic

t-

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Dinu C. Giurescu

TARAROMANEASCA

in secolele XIV Si XV

eaEditura Stiintifica Bucurqti 1973

www.dacoromanica.ro

COPERTA $1 SUPRACOPERTA: VAL NIUNTEANU

www.dacoromanica.ro

Introducere

Tara Romaneasca a secolelor XIV 5i XV se inscrie, prinalcatuirile ei economice, sociale, politice, prin crea0a dearta, in realitatile definitorii ale civilizgiei europene me-dievale.

Asezata din Carpatii meridionali ping in valea Dungriisi Marea cea Mare", ea cuprinde in jur de 3 000 de sate5i un numar de orase (tirguri), raspindite din munte 5iping. in cimpie, cu inceputuri din departate timpuri 5icu delimitari statornice, bine §tiute de fiecare colectivi-tate.

Realitatea demografica se intemeiaza pe continuitatearomanilor in spatiul carpatic 5i pe unitatea de limbs.Romanii formeaza aproape totalitatea populatiei farii insecolele XIV si XV ; alaturi de ei convie %uiesc, in ci-teva orase mai ales, mici comunitati de sari si unguri,familii de greci 5i raguzani, iar in Dobrogea, musulmani.

Ca pe intregul continent, sectorul predominant de pro-ductie it constituie agricultura, in cele doug componentemajore : cultura cimpului cereale (griu, mei, ovaz,orz), vii, livezi, legume (cunoscute 5i continuate, toate,din antichitate), determinind inaintarea lentg a ogoa-relor asupra padurii si cresterea animalelor (ovine,porcine, vite marl., cai), sector in strinsg interdependentacu productia cerealiera ; li se adauga stupgritul 5i pes-cuitul. Resursele subsolului sint puse in valoare prin ex-tragerea si reducerea minereurilor de fier si arama, ca5i prin exploatarea salinelor.

5 www.dacoromanica.ro

Agricultura foloseste unelte, instalatii metode simi-lare celor din alte parti ale continentului (plugul, moarahidraulica, asolamentul trienal).

Productia bunurilor se materializeaza prin practicareaa zeci de mestesuguri. Meserie" maestrie", faur (fie-rar), timplar, lemnar, olar, pietrar, carbunar, pielar, mo-rar, arcar sint de origine latina arata practi-carea neintrerupta a acestor mestesuguri, din antichitate.Instalatiile medievale mai complexe (cele hidraulice lacuptoarele de redus minereul, pive, viltori, dirste...) staualaturi de cele din alte tari, in aceeasi epoca ; un studiucomparativ ar fi, desigur, de cel mai mare interes. Con-structiile de zid se inscriu in parametrii tehnici si demaestrie ai celor de traditie bizantina, pregatind treptatsinteze definitorii pentru arhitectura veche romaneasca.Mesterii lemnului, judecind dupa marturiile de data mairecenta, dar care reiau tipuri procedee foarte vechi,aduc o contribu %ie de certa originalitate in arhitecturaeuropeana.

Comertul intern are loc in orase, in zonele din jurdeopotriva, pe arii mai mari, cu marfuri de larga cautare(produse metalurgice, sare, peste, textile, articole dinimport).

Schimbul de produse ni-1 arata termenul insusi de tirg"(cu derivatele sale), intrat in limbs din perioada conlo-cuirii romano-slave (pins in secolele IXX). Tirg" ainsemnat initial locul uncle se cumpara si se vinde",apoi operatic de vinzare cumparare in al treilearind, asezarea stabila unde se desfasoara nego %ul, adicaorasul propriu-zis. 0 astfel de evolutie semantics arata,pentru intreaga arie de vietuire a poporului roman (undecuvintul s-a impus cu aceste semnificatii), cristalizareatreptata a unor realitati socio-economice similare altorzone europene. Diplome regale si imperiale din secoleleIXX autoriza, in centrul continentului, crearea unortirguri (mercatum concedere, mercatum publicum), undese efectua schimbul de marfuri. Sporadic, in secolul alIX-lea, tot mai explicit in cel urmator, documentele in-scriu, tot pentru centrul vestul Europei, existenta unorportus wik, desemnind asezari stabile de negutatorimestesugari, nucleele din care au pornit orasele medievale.

Daca la realitatea cuprinsa in termenul insusi de tirgin cele trei intelesuri ale sale adaugam cuvintele

6

si

si

si

si

si

l.a. si

1i,

si 1i,

sisi

www.dacoromanica.ro

ramase din fondul latin at limbii (negot, negufator, avinde, a cumpara, pret, a imprumuta, a schimba, cis-tig...), din lexicul vechi-slav (vama, a plati, a tocmi, do-binda, si din cel greco-bizantin (arvuna, ieftin,cintar, litra, pravalie, camata...) ne apare, cu deosebitaclaritate, fenomenul fundamental al circulatiei marfurilorin interiorul teritoriilor romanesti la fel ca in cele-lalte tari ale Europei medievale circulatie inlesnita,evident, de folosirea monedei, mai ales din secolele IXXinainte.

Prezenta tinuturilor romanesti in schimbul continentalde marfuri, cunoscuta prin marturii arheologice si nu-mismatice, in diferitele etape ale migratiunilor si feudalis-mului timpuriu, capata confirmarea scrisa o data cu ulti-mele decenii ale secolului al XIII-lea, cind genovezii isidesfasoara, cu regularitate, negotul la Dunarea de jos,la Vicina.

Constituirea statului feudal centralizat al Tarii Roma-nesti, in jurul anului 1300, da acestei participari o altsamplitudine. Se exportau vite (bovine, berbeci, cai),peste, piei, ceara, miere, brims, seu, yin, grine, sare, blia-nuri de animale salbatice. se importau postavuri

din varietatile cunoscute ale Flandrei, Renaniei, Cehieisi diii Transilvania matasuri, pinzeturi, bumbac, ca-melot, piei fine, fier si col, felurite obiecte de metal(arme, unelte), articole vestimentare de lux, arginta-rie etc., toate destinate unor anume categorii de consu-matori. La care se adaugau mirodeniile, acestea fiind (casi alte marfuri orientale), curent tranzitate spre Tran-silvania §i Ungaria.

Politica economics a voievozilor munteni, confirmatadin vremea lui Mircea cel Batrin, intarita ulterior de nu-meroase atestari scrise, a sprijinit interesele tirgovetilorautohtoni, atit in negotul for intern, cit si in afara, in-deosebi pe piata brasoveana. Prin autoritatea for politics

militara, prin pivilegiile acordate, domnii au inlesnitsi intarit buna desfasurare a comertului intern, extern side tranzit. De aceea si participarea Tarii Romanesti lamarile circuite comerciale intereuropene, realizata inanume forme si in etapele anterioare, a devenit continua,o data cu secolul al XIV-lea.

Un indice sensibil al evolutiei productiei de marfurieste circulatia monetara. Zeci de descoperiri, tot mai nu-

7

marg....)

i

si

www.dacoromanica.ro

meroase cu cit progreseaza cercetarile, arata pins la evi-denta ca incepind din secolele IXX, pe teritoriul TariiRomanesti, monedele (cu preponderenta celor bizantinede bronz, o parte si din aur, iar altele tataresti, de argint)slujeau ca etalon de valoare mijloc de schimb. 0 ase-menea realitate se inscrie, firesc, in evolutia sud-estuluisi a restului continentului european, in care rolul banilorcreste neincetat pins cind, o data cu secolele XIIXIII,ei devin instrumentul indispensabil desfasurarii vietii eco-nomico-sociale. La fel si in tarile romane. Mari le rezerveale vistieriei lui Basarab I, chiar din primele decenii aleexistentei statului feudal centralizat, se datoresc circulatieimarfurilor cu ajutorul monedelor, functionarii vamilor lahotare, incasarii, eventuale, a unor dari in bani. Absolutfiresc, asadar, ca voievozii munteni sa treaca si la emi-siuni monetare proprii, continuate, aproape fara intre-rupere, din 1365 (Vladislav-Vlaicu) pina. in 1477.

Manifestarile semnificative ale cresterii economice tir-guri periodice, tirguri permanente devenite orase, circu-latia interns a marfurilor, participarea la marile circuitecomerciale europene, folosirea monedei in tranzactii, im-plinind feluritele descasurari ale vie%ii sociale poli-tice privite in interdependenta evolutia for arata'impede ca in Tara Romaneasca la fel ca in Moldova

Transilvania productia de marfuri, comertul internsi extern sporesc treptat incepind cu secolele IXX, evo-lulia continuindu-se in diferite ritmuri, dar in acelasisens, in etapele urmatoare. Constituirea statului feudalcentralizat intre Carpati Dunare, ping in Delta, a ac-tionat, la rindu-i, in sens favorabil, asupra acestei cresterieconomice.

Analiza unor astfel de marturii esentiale infirma opiniapotrivit careia in istoria Tarii Romanesti si a Mol-dovei ar trebui deosebite doua etape distincte, unapina catre 1450-1460, cind predomina economia natu-rala, si a doua dupg aceasta data, cind ar fi avut loc ocrestere sensibila a productiei de marfuri, o dezvoltarea pietei interne, cu sporirea rolului negutatorilor autoh-toni in schimburile externe, sprijiniti, numai in aceasta adoua faza, de puterea politica (domnie). Etape carorale-ar raspunde, in organizarea politics, farinaitarea feu-dala respectiv, procesul de centralizare a statului. Cele

8

5i

5i

5i5i

5i

5i

5i,

www.dacoromanica.ro

doua faze in evolutia economics, socials 5i de stat, culinia de demarcatie catre 1450-1460, nu sint confirmatede marturiile documentare, anarizate in totalitatea lor.

La fel ca in intreaga Europa, stapinirea pamintului, celmai important mijloc de productie, este determinantspentru alcatuirea societatii medievale romane5ti : de oparte se rinduiesc stapinii pamintului, de cealalta parteoamenii dependenti, ascultind de cei dintii. Iar in rin-durile stapinilor deosebim pe cei ce-5i lucreaza singuriocinele, ei cu familiile tor, de feudalii care exploateazamunca altora, a taranilor dependenti.

Forma curenta de exercitare a proprietatii solului estein devalma5ie, dar cu o foarte precisa evidenta a drep-turilor fiecarei familii asupra teritoriului satesc.

Daca ierarhia feudalilor raporturile multiple de va-salitate dintre ei nu pot fi urmarite ca in alte taxi euro-pene, in schimb, documentele muntene ale secolelor XIV5i XV deosebesc pe boierii mari de cei mici sau ii nu-mesc fie boieri, fie slugi, dregatori, jupani, cnezi sau,uneori, u arata numai pe nume. Si un prim front altensiunilor antagonismelor se desfa5oara intre feudaliicare cauta sporeasca avutia rangul prin acapa-rarea treptata a paminturilor stapinii de mici ocini careisi apara insag conditia for de oameni liberi.

In fata feudalilor clasa dependents. Cei ce pierdu-sera proprietatea asupra solului pastrind un drept deposesie asupra lotului lucrat ; implineau, alaturi de sta-plinii de ocini mici, un rol determinant In productie, efec-tuind direct, cu familiile tor, muncile agricole. Ascul-tau" de feudal (domn, boier, manastire), erau datori"

lucreze, dea dijma din produse. Dupa cum im-plineau dari, dijme prestatii fats de stat.

A5adar, o dubla exploatare, a feudalului 5i a statului.Legatura personala, ca ansamblul de indatoriri amin-

tit caracterizeaza clasa oamenilor dependenti in TaraRomaneasca, la fel cum o definesc 5i in celelalte statedin Europa medievala (indiferent de formele variate demanifestare, pe zone, a unor asemenea obligatii). Tara-nime dependents cel mai adesea cuprinsa in denumireade sat" (selo), dar desemnata. 5i prin vecini, seleani,tarani (horane), vlahi, case". §i al doilea mare front al

9

sa-i

si

li

lisa-si si

li

1i ji

si

www.dacoromanica.ro

antagonismelor se desfa§oara intre feudali §i vecini, ace§-tia tot mai apasati, indeosebi prin darile fate de stat.

Ora§enii constituie o alts realitate a societatii medie-vale. Temeiul for economic consta an exercitarea nego-tului §i a me§te§ugurilor ca indeletniciri de sine stata-toare, producatoare pentru piata. Documentele aduc con-firmarea : 21 de meserii specializate in tirgurile muntene§i moldovene catre 1450 §i circa 30 pe la 1500, fata de11 respectiv 13 indicate de acte, la acelea§i date,in sate. Civilizatia medievala romaneasca din secoleleXIV §i XV a cuprins in alcatuirea sa ora§ul, cu acelea§ifunclii economico-sociale de baza ca §i in alte parti alecontinentului, chiar data in organizarea juridico-institu-tionala ca §i in infati§area exterioara a tirgurilor sintcerte diferentieri fats de ora§ul din alte tari ale Europei.

Si o ultima categorie, marginala, aceea a robilor, aflatain proprietatea feudalilor, care dispuneau de ei prin vin-zare, cumparare, donatie, mo§tenire.

Ca organizare de stat, Tara Romaneasca la fel caMoldova §i Transilvania este un voievodat, condus deun voievod §i domn". Autoritatea cirrnuitorului politicsuprem a fost intotdeauna socotita ca una singura, oriceimpartire a ei fiind considerate ca o situatie anormala,ce trebuia cit mai curind curmata. Voievodul era asistat,in exercitarea puterii, de un sfat de mari dregatori(multi dintre ei cu functii similare demnitarilor de lacurtile regale sau princiare in secolele XIV §i XV) §i careascultau §i se schimbau o data cu domnul ; .aveau sub-alterni directi.

Aparatul de stat cuprinde §i pe dregatorii teritoriali,locali parte din ei aflati in functii anterior unificariistatului feudal muntean cu menirea de a veghea laindeplinirea obligatiilor statornicite in relatiile sociale alevremii. Numele for colectiv este dregator (din latinesculdirigo), slugs, slujitor, curtean. Iar dupe natura slujbeiefectuate, se diferentiaza in birari, albinari, brani§tari,dijmari, finari, galetari, vame0 (de oi, porci, albine, stupi,balti), vinariceri, osluhari, povodnicari, globnici, pircalabi,pirgari, pristavi, vatafi, vornici etc. Ei toti materializeaza,pe planul organizarii administrative, de stat, realitateaorinduirii feudale, intemeiata pe sectoarele productieiagricole preponderente, pe pozitia dominants a clasei feu-


dalilor. Frecventa cu care dregatorii apar in acte, de lafinele secolului al XIV-lea, arata amplitudinea aparatuluide stat aflat in subordinea domniei (satele sub regimul

cu slugi" direct ascultatoare de feudalul bene-ficiar al imunitatii, reprezinta un procent foarte redus).Dregatorii domniei sint prezenti pe toata intinderea TariiRomanesti cu atributii militare, fiscale, administrative sijudiciare, ca reprezentanti ai puterii centrale, ai voievo-dului in toate comunitatile satesti sau orasenesti. Imagi-nea unei Tani Romanesti in care, in secolul al XIV-lea

pina catre 1450, puterea politica a statului se aflafarimitata, exercitata in primul rind de un numar defeudali beneficiari de imunitati, lasind domniei numaiun rol de coordonare, o atare imagine este net contrarierealitatilor epocii, asa cum ni le dezvaluie documentele,analizate in totalitatea lor. 0 fragmentare a teritoriuluiintre mai multe autoritati politice a existat pina catrefinele secolului al XIII-lea, cind intre Carpatii meri-dionali Dunare fiintau mai multe cnezate voievo-date. 0 data cu adunarea acestor formatii sub cirmuirealui Basarab, mare voievod, farimitarea politica a incetat.

Autoritatea puterii centrale (a domniei) se sprijineanu numai pe dregatorii centrali teritoriali, dar, deopo-triva, pe intreaga forts military a tarii, alcatuita din to-talitatea stapinilor pamintului, indiferent de marimeaproprietatii, din contingentele oraselor chiar ale satelordependente, oaste datoare sa raspunda la chemarea dom-nului (dezertorii, socotiti hicleni, plateau tradarea cuviata).

Intr-o Europa in care, intr-un numar de state regali-tatea incerca, pas cu pas, sa-si consolideze autoritatea,limitind tot mai mult pe aceea a vasalilor de diferitetrepte, organizarea statului feudal centralizat al TariiRomanesti ca si al Moldovei , in secolul al XIV-lea,reprezinta contributia poporului roman la constructia po-litica medievala europeana. Ea se inscrie in varietatea so-lu%iilor cladite pe o baza economics socials ce prezinta,in elementele ei definitorii, trasaturi comune la scara in-tregului continent.

Ideile, mentalitatile §i normele juridice cit se maipot reconstitui din informatia documentary lacunaraintregesc nuanteaza tabloul realitatilor Tarii Romanestia secolelor XIV si XV.

11

imunitatii,

Si

§i §i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Domnii exprima, nu o data, sentimentul puterii, alexercitarii unei autoritati efective, insumind, ca 5ef al sta-tului, atributiile principale de comandant suprem al o5ti-rii 5i de cIrmuitor al treburilor tarii. Titlul de voievod

domn" raspunde traditiei societatii romane5ti, care nua dus o politica de expansiune in dauna altor popoare,ci a urmarit, in primul rind, apararea propriului sauteritoriu. Acesta a fost, de altfel, obiectivul strategicfundamental al gindirii actiunii militare romane5ti inepoca medievala.

Apararea patriei s-a infaptuit prin chemarea sub armea tuturor stapinilor pamintului ceea ce asigurao larga baza socials la care se adaugau contingenteale orarlor chiar ale satelor dependente ; prin trans-formarea tarn intregi in zona de operatii ; prin retra-gerea populatiei necombatante spre tinuturile mai ada-postite 5i distrugerea bunurilor ce nu puteau fi transpor-tate (indeosebi alimente, furaje, spre a impiedica aprovi-zionarea agresorului) ; prin marea mobilitate a trupeloratacuri retrageri succesive, urinate de alegerea locurilorcelor mai potrivite pentru infruntarile decisive, cu folo-sirea din plin a elementului surpriza in atac.

Viata politica interns atesta, periodic, rivalitatea dintrefractiunile boiere5ti, acordind sprijin diferitilor candidaticare, descendenti directi din voievozii inainta5i, aveau,teoretic, egale drepturi sa revendice conducerea supremaa tarii. Ceea ce explica violenta represiunilor impotrivahiclenilor deopotriva, preocuparile domnilor, exprimate5i in elaborari teoretice, de a-5i alege cu grija colaboratorii,pretuindu-i, in primul rind, dupa credinta", dupa loiali-tatea lor.

In relatiile cu puterile vecine (de la finele secolului alXIV-lea cu Imperiul otoman indeosebi, cea mai puter-nica forts militara a sud-estului european), rezistenta ar-math' a fost folosita in cazuri extreme, cind fiinta insa5ia statului era amenintata. Ea s-a imbinat organic cusolutia politica, cu negocierile, menite sa impiedice oeventuala agresiune externs, 5i, mai ales, sa stabileascamodalitatile unei pamice vecinatati, a unui modus vi-vendi. In functie de fluctuatia raporturilor de forts, desporirea sau slabirea capacitatii de aparare, a hotaririide a rezista incalcarilor din afara sau uneltirilor interne,

12

§i

§i

§i

o§tirii

§i

§i

§i

§i,

www.dacoromanica.ro

inregistram variatii §i in atitudinea voievozilor, consem-nate de documente.

A existat §i o gindire romaneasca privind negociereadiplomatica §i regulile ei de desfa§urare, alegerea persoa-nelor chemate sa duca tratativele, atitudinea de adoptatin fata trimi§ilor unei puteri straine, etapele de urmat inelaborarea unor decizii, respectarea unui protocol nuantat.

A existat o gindire romaneasca despre pace §i razboi.Am cunoscut un singur razboi : cel de aparare.Folosirea armelor se face numai in caz de necesitate

extrema', cind Cara este invadata, cind mijloacele uneirezolvari pa§nice au dat gre§. Solutia politica este pre-ferabila ciocnirii armelor. Dar disproportia de forte infavoarea du§manului nu trebuie sa scads hotarirea de ane opune agresorului.

Vointa de a rezista violentei este hotaritoare.Normele juridice urinate in secolele XIV §i XV sint,

in parte, consemnate in actele cancelariei Indeosebicele privind proprictatea funciara ; cele mai multe insaramin nescrise, statornicite de o indelungata practica so-

transmise oral, de la o generatie la alta. Studiulcomparativ al normelor de drept folosite in tarile Euro-pei medievale se afla Intr -un stadiu de inceput ; incit,cu citeva exceptii (imunitatile, dreptul de protimisis sauacela de ctitorie), nu putem Inca formula Incheieri asu-pra trasaturilor comune §i a diferentierilor.

Capitolele ce urmeaia analizeaza civilizatia Tarii Roma-ne§ti din secolele XIV §i XV in citeva din principaleleei alcatuiri : realitati demografice ; productia bunurilormateriale, echiparea tehnica §i circulatia marfurilor ; in-tocmirea societatii cu antagonismele sale ; organizareapolitica ; idei, mentalitati, norme juridice.

Cercetarea a fost conditionata de numarul restrins aldocumentelor ; de formularile for laconice ; de rezultatelearheologiei feudale aflata inc. intr-o faza de inceput ; destadiul publicarii §i indexarii unor arhive mai recenteunde aflam insa §i unele §tiri din secolele XIVXV ;de progresul investigatiilor privind tehnica amintiteietape, institutii juridice, etnografia, creatia de arts. Sint

13

cials,

ga

www.dacoromanica.ro

tot atitia factori care ingradesc posibilitatile de a detaliasau nuanta realitati existente cu cinci-§ase sute de aniin urma.

Dar marturiile, cite ne-au ramas, ne ingaduie totu§i sareconstituim ceea ce a fost definitoriu in diferite sectoarede viata. Este ceea ce am urmarit prin lucrarea de fats.Care, adaugindu-se celor efectuate, sa ne duck in final,pentru toata aria de dezvoltare a poporului nostru, la osinteza a civilizatiei medievale romane§ti, parte integrantaa civilizatiei europene.

D.C. G.

www.dacoromanica.ro

I

Coordonate geograf ice i demografice

DENUMIREA TARII. INTINDERE $I ASEZARE GEOGRAFICA

REALITATI DEMOGRAFICE, VECHIMEA $1 CONTINUITATEA A5EZARILOR

NUAIARUL 51 DESIMEA SATELOR

POPULATIA ROMANEASCA

SA$II 51 UNGURIIGRECII. RAGUZANII. MUSULMANII

www.dacoromanica.ro

DOMN AL TARII ROMANE$T1

(Document din 21 noiembrie 1398)

www.dacoromanica.ro

Denumirea De la primele marturii scrise pastrate din secolul al XIV-farii lea, Cara dintre Severin gurile Dunarii este romaneasca.

Cind jupanul Aldea sotia sa Bisa daruiesc satul Circa-sov manastirii Cutlumuz de la Athos, ei mentioneaza canimeni dintre rudele for sau altul, fie vreun domn alTarii Romanesti, fie si boier, fie si sudet, fie oricine..."sa nu cuteze a turbura cu ceva satul amintit 1. rocnomilibBnamxox 3emsm sau rOCH0,41411b 3emste BnacxoM82, estetraducerea, in slavona cancelariei muntene, a denumirii

asa cum se rostea ea, avem temeiul s-o afirmam,in graiul romanesc al secolelor XIV 5i XV 3. Aceeasirealitate este consemnata si de marturiile externe aleepocii. Despotul Serbiei, *tefan Lazarevici, intareste ma-nastirilor Tismana Vodita din Tara Romaneasca", maimulte sate din dreapta Dunarii 4.

Dar pentru logofetii care redacteaza actele domniei,denumirea cea mai obisnuita este Ungrovlahia, adicaTara Romaneasca dinspre partile aflate sub dominatiacoroanei ungare 5.

Pentru conducatorii politici bisericesti ai Bizantului,Vlahia dintre Dunare Carpati se deosebea de altetari" ale vlahilor, din Peninsula Balcanica 6. Tarul bul-gar Mihail a primit, in lupta sa impotriva bizantinilorce asediau orasul Filipopol, nu putin ajutor de la Un-grovlahi" 7 scrie imp'aratul Ioan Cantacuzino in cu-noscuta sa istorie. Iar in mai 1359, cind Patriarhia dinConstantinopol recunoaste, prin hotarire sinodalk situatia

1 Doc. 21 nov. (1398) ; Documenta Romaniae Historica.B. Tara Romaneasca, vol. I, Bucuresti, 1966, pp. 46-47 (veziprescurtat, mai departe, DRH, B).

2 Doc. (1401-1406), ibidem, pp. 56-57 si passim.3 In traducerile vechi ale documentelor slavone citim : Tara

Ruma'neasca sau Romaneasca. Vezi, de exemplu, traducereadin 1728 a doe, din 8 aug. (1437-1438) sau aceea din seco-lid al XVIII-lea a doc. din 10 aug. 1437, 23 apr. 1441 ; DRH,B, I, pp. 149 si 160.

4 DRH, B, I, p. 69 (nr. 31).5 Primul act din 1374 ; DRH, B, I, pp. 17-18 ; denumirea

revine in zeci sute de acte slavone ; op. cit. passim.6 E. STANESCU, Unitatea teritoriului romanesc in lumina

naratiunilor externe. Valahia li sensurile ei, in Studii", nr. 6.1968, pp. 1108-1109.

IOAN CANTACUZINO, ittorii, cartea 1, p. 175.Cf. E. STANESCU, op. cit.

17

si

/aril,

si

si

qi

al

www.dacoromanica.ro

existents in biserica munteana, ea se adreseaza lui Ni-colae Alexandru Basarab ca mare voevod §i domn atoata Ungrovlahia" 8, numire ce revine pe urma §i incelelalte acte ale Patriarhiei 9. Autoritatea pe care a aveain sud-estul european cea mai veche imparatie a conti-nentului nostru, continuatoare adevarata a celei romane,explica, pe semne, de ce cancelaria munteana a folositin actele sale Ungrovlahia", mai curind decit alte de-numiri 10.

Diecii o completeaza insa, insotind-o, aproape invaria-bil, cu adjectivul toata" : ,,...Io Mircea voievod, dinmila lui Dumnezeu, domn a toata Ungrovlahia..." citimla 27 iunie 1387, ca §i in actele predecesorilor, Dan I§i Vlaicu 11, sau ale urma§ilor, pins la Radu cel Mare 12.Simpla formulare a gramaticilor sau un ecou al unorrealitati de la inceputurile secolului XIV ? Toata Vlahia,cirmuita de primii Basarabi §i de urma§ii lor, nu inseamnatocmai statul unitar cuprins intre Carpati, Dunare §iMarea cea mare", spre deosebire de tarile mai inici, totromane§ti §i acelea, aflate intre acelea§i hotare, in seco-lul al XIII-lea, dar separate inc a unele de altele ?

In hrisoavele latine, Cara este Transalpina" cirmuitade un vajvoda Transalpinus" 13. De ce voevod trans-alpin", de peste munti ? In acest fel cancelaria ungarafacea o deosebire intre voevodul tarii de la sud de Car-pati §i cel din Transilvania, acesta din urma continuatoral unor realitati cunoscute Inca de la finele secolului alIX-lea §i inceputul celui urmator, cind populatia roma-

8 HURMUZAKI-IORGA, Documente, XIV, 1, pp. 1-65i C. C. GIURESCU, Intemeierea Mitropoliei Ungrovlahiei, inB.O.R." LXXVII, 1959, nr. 7-10, pp. 678-679.

9 HURMUZAKI-IORGA, Documente, XIV, 1, pp. 1-6 ;actele din 1359.

1° E. STANESCU, op. cit., p. 1108.11 Doc. din 27 iun. 1387, 3 oct. 1385 §i 1374 : DRH, B, I,

pp. 20 §i 18.12 Doc. din 13 dec. 1500, DRH, B, I, p. 495.13 Cu variante : waywoda Transalpinarum parcium Trans-

alpinensis partium regni Transalpinarum dominus : I. BOG-DAN, Documente privitoare la relatide Tdrii Romdnesti cu Bra-sovul si cu Tara Ungureased in sec. XV si XVI, Bucure§ti, 1905,pp. 36, 311-316, 319, 328, 330-333, 346 etc., DRH, B, I,pp. 12-14 (nr. 3 §i 5).


neasca traia in mai multe formatiuni politice 14 propriiin interiorul cetatii carpatice.

Pentru papalitate, statul dintre Carpatii meridionali §iDunare este Valahia. Urban al V-lea se adreseaza, la1370, ,,...fiicei, nobilei doamne Clara, vaduva raposatuluiAlexandru voevod in Vlahia..." (Wlachia) 15. Acelginume cu variante, Walachia, Wlachi (pentru poporuldin aceasta tars), Valachia, Vallachia etc. este folo-sit in corespondenta curiei romane in secolele XIV 0 XV0 in documentele de limbs germane Walachey" 16.

intindere Pentru romani, ca unii ce traiau din cele mai indepar-si asezare tate timpuri in acelegi locuri, intinderea ;aril era u§orgeografica de cuprins in cuvinte. Dind libertate de nego% manastirii

Cozia, Vladislav al II-lea precizeaza la 1451 egumenuluichir Iosif, ca pentru marfurile vindute sau cumparate...nicaeri sa nu dea vama la toate tirgurile §i la toatevadurile, de la Severin pins la Braila, nici pe drumurilemuntilor..." 17 : locurile de trecere la Dunare sau pestemunte binecunoscute, a§a incit nici enumerarea forseparate nu mai este socotita necesara tirgurile cure %eaua de drumuri ce le une§te §i, ca puncte extreme,la rasarit Braila, pe unde se aduc marfurile ce yin depeste mare, iar la apus Turnu Severin. Aceea0 intindere,lapidar exprimata, 0 in privilegiul lui Dan al II-lea, catretirgovi§teni, pe care ii sloboade" de plata vamii, porun-cindu-le : sä umblati 0 pe la Severin 0 prin toate tir-gurile §i la Braila §i prin toatei Sara domniei mele... (subl.ns., D.C.G.)" 15.

Pozi %ia geografica a Tarii Romane§ti intrata deplindin primele decenii ale secolului al XIV-lea in desfa-§urarea relatiilor sud-est europene era binecunoscutecontemporanilor.

14 Cronicon pictum Vindobonense, Ed. Szentpetery, Budapesta,1937, p. 234 ; E. STANESCU, op. cit., p. 1107.

15 HURMUZAKI N. DENSUSIANU, Docurnente, 1/2,p. 158. Cf. p. 159 ; E. STANESCU, Op. cit., p. 1106.

15 HURMUZAKI, op. cit., pp. 194, 207, 330, 341, 342, 453,552, 579, 689, 705, 723.

17 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106). Cf. pp. 220 §i 449 (nr. 128§i 275).

18 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55).

19

www.dacoromanica.ro

Pelerinii germani Peter Sparnau si Ulrich von Tenn-stadt, care in 1385 se intorc spre patrie, noteaza ca dupace au parasit istovul, au intrat, la nord de Dunare, inTara Romaneasca" (das Lant Walachei), unde au stra-batut orasele Rusii de Vede, Pitesti, Arges, Carnpulung,indreptindu-se apoi pe valea Oltului spre Transilvania,la Sibiu 19.

Calugarul dominican Joan, devenit arhiepiscop de Sul-tanieh, activ participant la tratativele diplomatice dintreTimur Lenk si unele state central si vest-europene, isiredacteaza in 1404 a sa Carte despre cunoaperea lumii(Libellus de notitia orbis), in care cuprinde ceea ce va-zuse §i auzise asupra mai multor tari europene, intre al-tele si Tara Romaneasca.

La nord de Bulgaria, scrie arhiepiscopul-diplomat, seafla Volaquia" asezata la Marea cea Mare sau Pon-tica", tara mare..." prin care trece Dunarea, cel maimare fluviu de pe pamint, ce coboara din Germania, (sitrece) prin Ungaria apoi prin Volaquia §i se varsa inMarea cea Mare, linga Lycostomo, ceea ce insearnnaGura Lupului, deoarece cind se varsa in mare formeazamulte insule si (multe) guri" 20. Coordonatele geograficegenerale sint deci exact redate : Tara Romaneasca se in-tinde ping la Marea Neagra si cuprinde, in hotarul ei,pe o anume distanfa, ambele maluri ale Dunarii.

Hans Schiltberger, participant la batalia de la Nico-pole si care a stat 31 de ani in Imperiul otoman, intor-cindu-se abia in 1427 in Bavaria, §i-a insemnat in a saCarte de calatorie cele vazute in indelungata peregrinare.Cunoaste Valahia mare (Tara Romaneasca.), Valahia mica(Moldova) si Siebenbargen (Transilvania). In TaraRomaneasca se opreste in cele doua capitale" Arge§ siTirgoviste ; despre Braila stie ca se afla la Dunare, unde

19 N. IORGA, Acte fragmente..., III, Bucure§ti, 1897,pp. 1-2 ; IDEM, Istoria comertului romanesc, I, Bucure§ti, 1925,p. 55 ; IDEM, Un vechi ceileitor german in secolul al XIV-lea lanot rectifictiri de interpretare, in R I, XXIII, 1937, nr. 1-3,p. 25 ; Calcitori straini despre tarile romeine, I, Editura

Bucurevi, gyp. 19.29 S. PAPACOSTEA, Un cilleitor in girlie romdne la incepu-

tul veacului al XV-lea, in Studii", 18, nr. 1, 1965, pp. 171-173 ;Calatori straini..., I, pp. 39-40.

20

gi

Stan-rifica,

www.dacoromanica.ro

coceele si galeele 21 isi descarca marfurile aduse denegustori din paginatate, adica produsele orientale 22.

cronicarul bizantin Laonic Chalcocondil, in ale saleExpuneri istorice (redactate catre mijlocul secolului atXV-lea pina. catre 1464), cunoaste impartirea Daciei intrei provincii, cu exacte localizari geografice.

Tara for scrie el despre Dacii condusi de Mircea(cel Batrin) incepind din Ardeal (Dacia peonilor) 23

se intinde ping la Marea Neagra. Intinzindu-se spre mare,are de-a dreapta fluviul Istru 24, iar la stinga tam asa-numita Bogdania 25. De Peonodacia u desparte un muntece se intinde mult, numit al Brasovului. Vecinii ii maiare aceasta Iarg, pe o intindere nu mica, pe sci%ii no-

Spre miazanoapte de acestia sint polonii, sprerasarit cinsa. sarmatii" 27.

Fara detalii, istoricul bizantin Ducas scrie ca de unfapt binecunoscut, despre romanii locuind la gurile Du-narii, despre granitele Tarii Romanesti 28.

$i cronicarii otomani, martori ai numeroaselor vio-lentelor infruntari dintre romani turci, ne-au lasat su-mare, dar exacte insemnari. Enveri, in a sa Diistiirname(Cartea vizirului), relateaza ca Bahaeddin Umur bei,emirul de Efes, intrind, in 1337-1338, in Marea Nea-gra cu 350 de vase, a ajuns la Chilia, la hotarul TariiRomanesti..." 29. Pentru Orudj bin Adil, autor al Cro-nicilor dinastiei otomane (Tevarih-i al-i Osman), Tara

21 Nave destinate comertului, coceele fiind de mare capacitate.22 HANS SCHILTBERGER, Reisebuch, ed. V. Langmantel,

Tubingen, 1885, p. 52. Calcitori straini..., I, p. 30." Sau Peonodacia parte din vechea Dacie aflata sub sea-

pinirea peonilor (ungurilor).24 Dunarea.25 Moldova.

Tatarii.27 Rll§11 : LAONIC CHALCOCONDIL, Expuneri istorice,

ed. V. Grecu, Bucure§ti, 1958, p. 63. Pentru Moldova, vezi p. 93.DUCAS, Istoria turco-bizantinii, ed. critics V. Grecu, Bucu-

re§ti, 1958, pp. 426 §i 180.29 Cronici turce0i privind jdrile ronza'ne, vol. I, ed. M. Gu-

boglu §i M. Mehmet, Bucuresti, 1966, p. 36 ; V. LAU-RENT, La domination byzantine our bouches du Danube sousMichel VIII Paleologue, in R.H.d.S.E.E., vol. 22, 1945,pp. 197-198 ; M. ALEXANDRESCU DERSCA, L'expeditiond'Umur beg d'Aydin aux bouches du Danube (1337 on 1338),in St. A. 0., II, 1960, pp. 3-23.

21

$i

mazi 28...

si

sisi

si

28

www.dacoromanica.ro

Rea liatidemografice

V echimeasi conti-nuitatea

cqezciriloromenqti

Romaneasca (Eflak-ili), unde era bei" (domn) ghiau-rul Mirci" 30, incepea la nord de Nicopole §i Silistra, laDunare 31. Localizari similare §i la cronicarii A§ih-Pa§a-Zade §i Idris-Bitlisi pentru care hotarul Tarii Romane§tiajunge pins la Marea Neagra 32.

Marturiile cartografice aduc informatii asemanatoare.Cum negutatorii italieni §i-au Incheiat tranzactiile in-deosebi in zona Dobrogei §i a Deltei Dunarii, portulaneleau notat la inceput Pangalia (Mangalia), Costanza (Con-stanta), Solina-Salina (Sulina), Sancti-Georgi (Sf. Gheor-ghe), Licostomo-Licostoma (Chilia), Vecina-Vezina (Vi-cina, probabil Isaccea). Localitatile acestea (sau uneledin ele) le intilnim pe portulanele Harta Pisana (seco-lul al XIII-lea), Pietro Vesconte (4 exemplare, 1311-1318), Angelino Dulcerto (1339), a fratilor Pizigani, peatlasele lui Pinelli (secolul al XIV-lea) §i a lui IacobusGiroldis (1426) 33. Dar o data cu portulanul lui BattistaBecharius (1426), Valachia i§i ocupa locul ei Intre tarileeuropene, la nord de Dunare 34. Tara Romaneasca (ala-turi de Transilvania §i uneori §i de Moldova) este men-tionata (cu inerentele aproximatii de amplasare ale car-tografiei vremii), intr-un portulan anonim din secolulal XV-lea 35, in mapamondul zis Borgia (1436), in hartalui Bartholomeo de Pareto (1455), in aceea italiana din1453, in mapamondul lui Fra Mauro Camalduleb(1459) 36. Existenta tarilor romane, ca individualitatipolitico-economice, este astfel atestata §i de atare marturii.

Ce §tim despre locuitorii acestei Tani Romane§ti in seco-lele XIV §i XV ?

In primul rind, vechimea §i continuitatea arzarilor, cuinceputuri in indepartata antiohitate. Citeva denumiridin limba traco-dacilor sint graitoare pentru permanenta

3° Mircea cel31 Cronici I, p. 48.32 ibidem, pp. 85, 152.33 M. POPESCU SPINENI, Romania in istoria cartografiei

pins la 1600, Bucure§ti, 1938, pp. 72-78 §i harta 27.34 Ibidem, p. 78.36 La biblioteca Vaticanului, IBIDEM, harta 32.36 IBIDEM, pp, 78-80 §i hartile 30, 34.

22

Marin.turcefti...,

www.dacoromanica.ro

formelor de via individuals si socials 37 : bordeiul, lo-cuinta cea mai simply, repede refacut chiar daca asupralui tree razboaiele si expeditiile de prada ; vatra ce in-calzeste interiorul bordeiului, slujind, totodata, pregatiriihranei zilnice ; argeaua, mica incapere unde {emeia isiasaza razboiul de tesut pinza necesara imbracamintei ;gardul imprejmuitor al gospodariei si f%rusul, slujind atitla constructii, cit gi la delimitarea unor loturi de teren ;in sfirsit, catunul, ca asezare permanents, de proportiimodeste, grupind citeva familii. Dainuirea neintrerupta aacestor termeni se explica tocmai prin continuitatea, dingeneratie in generatie, a populatiei mai intii dacice, apoiromanizata, dar pastrindu-si anume alcatuiri ale locuinteisi asezarilor rurale, mai pe urma straromaneasca, obligatasa vietuiasca iaolalta cu valurile migratorii, in sfirsit ro-maneasca.

Aceeasi permanents si pentru asezarile mai maH, anumesatele, cu numele derivat din latinescul fossatum, desem-nind un loc inconjurat cu ,sang (fossa), care delimita inepoca romans hotarul satului. Din fossatum avem formaintermediary fsat (secolul al XVI-lea) 38. Permanents cese lumineaza citeodata si prin marturii scrise vezi scri-soarea din secolul al IV-lea despre Patimirea sfintuluiSava, traind in partite Buzaului 39 §i deopotriva prin celearheologice. Rezultatele obtinute piny in prezent atesta,pentru secolele IXXIV, zone de locuire foarte intensein Moldova si de frecvente asezari in Muntenia propriu-zisa, indeosebi partile Buzaului si ale Brailei, ale Bucu-restilor ale luncii Dunarii 49.

Continuitatea de viata se reflects graitor si in numelesatelor care ne trimit la intemeietorul asezarii, cu gene-

37 I. I. RUSU, Limba traco-dacilor, Bucure§ti, 1967, pp. 204215. Cf. AL. ROSETTI, Istoria limbii romane de la origini

pinci in sec. al XVII-lea, Bucure§ti, 1968, pp. 264, 267, 269,275.

38 AL. ROSETTI, op. cit., pp. 194, 215, 524, 681.38 P. P. PANAITESCU, Obitea ldrdneascd in Tara Romd-

neascii ¢i Moldova. Orinduirea feudald, Bucure§ti, 1964, pp. 22-23 §i nota 17.

40 Indeosebi intre Giurgiu §i Pacuiul lui Soare : vezi studiulphn de interes §i harta intocmite de ST. OLTEANU, Evolutiaprocesului de organizare statald la est fi sud de Carpati, insecolele IXXIV, in Studii", 24, nr. 4, 1971, pp. 763-764§i 774.

23

0

www.dacoromanica.ro

ratii in urma si din care se trag locuitorii de mai tirziu,chiar data printre acestia vor fi venit cu timpul, in modfiresc, gi oameni din alte parti.

Alexani (Alexeni) pe Ialomita", daruit de AlexandruAldea manastirii Dealu141, sint urmasii unui Alexe, numece-1 gasim, de altfel, in documentele secolului al XV-1ea42.

Albenii pe Gilort", intariti la 30 iunie 1486 lui jupanRoman, fiilor sai altora, se trag de la un Albul numefrecvent in actele vremii un Albul fiind de altfelamintit chiar printre stapinii satului de pe Gilort 43. Laintemeietorul asezarii trimit denumirile satelor Balomi-resti, Balotesti, Baleani, Balevii, Banesti Ban revine nuo data in onomastica ; Berivoesti, trei sate Birsesti altetrei sate Bogdanesti, Bucurestii, Budeni Budesti, Cali-nesti, Cazanesti, Cernatesti, Cindesti, Cirstiani, Coco-

Comanesti, Dabacesti de la Dabacescul, caz cu-totul semnificativ pentru legatura dintre pamint oa-meni, deoarece Ia 27 iunie 1387, in hrisovul de danieal lui Mircea eel Batrin catre Cozia aflam Inca cea daruit manastirii Dimitrie DaVdcescu la moartea lui,cat a fost al sau la Dahace§ti, a patra parte" 44. Iarexemplele pot fi inmultite cu zeci ssi zeci de cazuri ase-manatoare 45.

Denumiri de sate cu graitoare intelesuri, fiindca fiecareinsumeaza, intr-un singur nume, sirul neintrerupt de viatasi efortul continuu al copiilor, nepotilor, stranepotilor, ge-neratii de-a rindul ai unor Mihail, Milea, Mircea, Mo-ps, Musat, Nan, Neacsa, Neagoe 46 pentru a scoateroadele pamintului, pentru a famine pe aceleasi locuri,pentru a stapini acest pamint, pentru a-1 apara cu armelecind nu se mai putea altfel, pentru a odihni in el, trecin-

41 DRH, B, I, p. 134.42 DRH, B, I, pp. 354, 436.43 DRH, B, I, p. 320. Pentru toate referirile la toponimiaonomastica secolelor XIVXV, la care nu se dau trimiteri

in josul paginii, a se consulta DRH, B, indicele, sub voce.44 DRH, B, I, p. 24." Au fost alese numai cazurile in care numele satului isi

afla un corespondent in onomastica secolelor XIVXV ; esteevident ca alte denumiri de sat, din aceeasi epoca, trimit Iaintemeietorul lor, chiar daca nu aflam in actele vremii un ase-menea nume. Vezi satele Dragotesti, Farcasesti, Gugesti etc.

46 De la care se trag satele Mihailesti, Milesti, Mircesti, Mo-gosan, Nanaesti, Necsesti, Negoesti, Cf. I. IORDAN, Toponimieromaneascii, Bucuresti, 1963, pp. 157 si urm.

24

§i

§i

§i

§i

§i

resti...

: 4

si

www.dacoromanica.ro

du-I apoi in miinile urma5ilor, pins in zilele noastre 47.Fiecare nume de sat pastrat in documentele primelor se-cote ale vieii noastre de stat concentreaza istoria societatiifeudale romanegi, pornind chiar de la inceputurile el.

Realitati demografice ce se regasesc §i in alte topice, nunumai in sate. Astfel, nume de persoane pentru muntiiAndrian 48, Arsurile lui Boe 48, cel al lui Manea 50, acelaal Muierii 51, pentru balta Cirjeu, cumparata de la unRadomir §i de la Cirjeu §i de la fiii lui Gligor" 52. 0 ve-che ocina a jupanului Ticuci si a fratilor s5.i era la 1480§i Curtea lui Vilcan" 53 ; altele poarta numele lui Be-rila 54, al lui Micul 55, al lui Bucur 56, Virful lui Vlad (saual Vladului) 57, Laiovul lui Stroe 58, dupa cum lacul dela Sow, in rata ora§ului Ocnele Mari, poarta numele, nespuneDoamnei

un act ramas de la Radu cel Mare, de Lacul59.

Numdrul Dad lexicul ne ingaduie sa luminam durata unor realitatidesimea demografice, el nu ne desluse5te asupra aspectelor nume-

satelor rice ale lor. Ne lipsesc samile §i evidentele Iinute in seco-lul al XIV-lea de dregatorii domniei §i care exprimau, prinobligatii §i venituri, relatiile sociale §i implicit alcatuirilelor. 5i totu§i, documentele dau unele indicatii.

Satele sint de doua marimi, bine §tiute, a§a incit dieciiactelor nu socot necesar sa dea alte deslu§iri. Mircea celBatrin d5.ruieste §i intare5te manastirii Cozia, intre altele,satul pe Luncaval, Bucure§tii §i pe Olt, doua sate mici,

47 Cel putin 3/4 din satele mentionate documentar intre 1351si 1625 exists si astazi vezi mai jos, pp. 26, 27.

48 DRH, B, I, p. 225. Vezi §i doe, din 30 mai 1493, p. 384.49 Nume ce-1 afilm Intr-un document contemporan din 5

aug. 1452 ; DRH, B. I, p. 190 ; vezi p. 180, doc. din iul. 1451.59 DRH, B, I, p. 218, doc. din 28 clot. 1464 sau p. 291, doe.

din 23 mart. 1482.51 DRH, B, I, p. 310, doc. din 24 apr. 1484.52 DRH, B, I, p. 475.53 DRH, B, I ,p. 275, doc. din 18 ian.54 DRH, B, I, p. 163, doc. din 14 mai 1441.

Ibidem.56 DRH, B, I, p. 253, doc. din 1475-1476.57 DRH, B, I, p. 381, doc. din 10 apr. 1493, Cf. pp. 459

si 483.58 DRH, B, I, pp. 253, doc. din 1475-1476 si p. 343, doc.

din 1489.59 DRH, B, I, pp. 451, doc. din 1497-1498.

§i

ss

8%

20www.dacoromanica.ro

Bogclane§tii §i Luncianii" 613. Ace la§i voevod da porunca,pentru a sprijini intemeierea unei not arzari la gura Ialo-mitei", ca oricine ar dori sa mearga in satul manastirii 61,din satele boieregi mari mici, sa fie slobod de oricedajdii..." 62 (subl. ns. D.C.G.).

Deci sate mari 1i mici. Cite familii in fiecare nu maiputem spune astazi. Corespund ele oare celor doua tipuride arzari satul §i catunul, pastrate in lexic ? Esteposibil.

In schimb, ne putem gindi la numarul total de sate§i tirguri din secolele XIVXV, folosind ceea ce ne-autransmis documentele pastrate intre 1351/2 (primul rezu-mat al unui act intern ramas pins azi) §i pins catre1625 63. In acest interval, s'int atestate documentar 3 220 desate tirguri, din care 2 045 (63,5%) exists §i astazi

graitoare confirmare a clainuirii neintrerupte a popo-rului nostru in aceasta parte a pamintului romanesc iar1 175 (36,5%) au disparut intre timp 64. Cifra reprezinta,credem, un minimum, deoarece inenlionarea unei arzariintr-un act scris este determinate nu de nevoia de a inre-gistra inceputurile §i existenta ei, ci de a confirma §i fixa,pentru urma§i, realitatea unor raporturi sociale, cu drep-turile" §i indatoririle" ce rezulta din ele, pentru unii saual/ii. Cind voevodul Vlaicu inzestreaza manastirea nou cla-dita de la Vodila, in hrisovul de danie, din 1374, aflam,pentru India data, de satcle Jidov§tita §i de cel al luiCostea pe Topolog" 65, evident existente dinainte, dar careabia acum sint trecute intr-un act scris. Cind se inalta oaka manastire Tismana §i ea bogat daruita de dom-nie apar alte doua sate 66, Hirsomuinti (Hir§ova lingaBalta Bistrel) §i Vadul Cumanilor, acesta din urma arzat

60 DRH, B, I, p. 44, doc. din 8 ian. 1392.61 Cozia.62 DRH, B, I, p. 66, doc. din 1404-1418, Ibidem, doc.

din 1407 pt. manastirea Tismana.63 I. DONAT, A ,cezdrile omenefti din Tara Romtineasca in

secolele XIVXVI, in Studii", 9, nr. 6, 1956, pp. 76-77 (stu-diu fundamental).

" 0 parte din cele 1 175 gezari au fost de fapt incorporatede tirguri sau alte sate mai mari ; I. DONAT, op. cit., pp. 78§i 91 ; C. C. GIURESCU, Istoria Bucure ,ctilor, Bucurelti, 1966,pp. 255-259.

62 DRH, B, I, p. 18.DRH, B, I, pp. 21 §i 550, doc. din 3 oct. 1385.

26

,si

,si

66

www.dacoromanica.ro

linga vadul de la Calafat si intemeiat cu cel putin douasecole inainte de domnia lui Dan voevod (1385), in vre-mea cind cumanii dominau %inuturile romanesti si cind

ne-o arata numele atit de sugestiv al asezarii ei efec-tuau uneori si incursiuni peste Dunare. Cind, la rindulsau, Mircea cel Batrin intareste amintitelor ctitorii Voditasi Tismana, daniile inaintasilor sai, el asaza sub ascul-tarea" egumenului alte case sate : Jarcovti, amindou'aVarovnicele", Prilepet, Petrovita si Virbita 67, existentepoate, daca ne raportam la numele lor, din timpul con-locuirii romano-slave. Aidoma aflam de alte asezari si dinactele privind raporturile dintre laici. Atestarea documen-tary a satelor arata numai o schimbare sau o confirmarea stapinirii lor si nu constituie nicicum o dovada asuprainceputurilor lor 68. Din cele 514 sate si tirguri ce aparin acte in intervalul 1352-1500 pentru a nu ne referi de-cit la secolele XIV si XV 69 numai citeva, in num&intim vezi de exemplu Cararenii de la gura Ialomiteisint asezari not 70 : la toate celelalte nu aflam vreo men-tiune asupra intemeierii lor ; ele exista, iar autoritatea destat le inscrie in acte ca realitati binecunoscute, aca inch,nu o data, nu mai socoate necesar sa dea vreo indicatieprivind localizarea lor. Firesc sa fi fost asa, fiindca ceea ceinteresa pe beneficiarii actelor nu era atestarea satului, cidrepturile" si. deci veniturile" ce le dobindeau sau li seconfirmau in legatura cu aceste ocini. De aceea, putemconchide ca. in Tara Romeineasca a secolelor XIVXVexistau cel putin 3 000 de sate (tirgurile inclusiv) 71.

Cite familii cuprindeau fiecare din aceste asezari estegreu de precizat, deoarece spre deosebire de Moldovaunde marimea medie a unui sat era de 20 de case 72 inTara Romaneasca nu aflam vreo tire de acelasi fel.

Din citi membri se alcatuia o familie ? Este mai ane-voie de dat o cifra medic. Lipsesc date adecvate, iar in

67 DRH, B, I, p. 24, doc. din 27 iunie 1387.68 DRH, B, I, pp. 81, 123, 126 (nr. 38, 63 5i 65).69 I. DONAT, op. cit., p. 77.79 DRH, B, I, p. 66, doc. din 1404-1418.71 A existat probabil o cre5tere demografica, favorizata de in-

temeierea statului centralizat al Tarii Romane5ti catre 1300 ; oastfel de cre5tere va fi influentat 5i numarul satelor, gra insa aputea face vreo precizare in stadiul actual al cercetarilor.

72 Istoria Romdniei, II, Bucure5ti, 1962, p. 302.


documentele privind stapanirea de ocini, cel mai adeseaapar beneficiarii cu fiii lor, dar nu si cu fetele. StanciulMoenescul are, in 1441, 5 feciori, Marian, Stoica, Sin,Vlad si Mihail ; dintre acestia Marian are, la rindu-i,3 copii pe Aldea, Marian si Stanca, iar Stoica, tot 3,pe ySerban, Coman si Mihail 73. Dar nu putem spune maimult despre familia lui Stanciul Moenescu, de exempluciti nepo%i a avut in total. Alteori nu se dau aceste pre-cizari ; citim numai : Stanciul Dijanul cu copiii lui si cunepotii lui... 74. Uneori, apar si fetele 75.

Cu toata imprecizia documentelor, credem ca familiilecu multi copii, ca aceea a lui Stanciul Moenescul, erauobisnuite in secolele XIVXV, compensind, pe aceastacale, pierderile pricinuite de boli si de frecventele razboaie.Fiindca speranta de viata, ca in toata Europa medievalade altfel, era scurta. Marturii directe asupra ravagiilor mo-limelor si ale razboaielor nu s-au pastrat. Dar in cimitiruldin fostul sat Maicanesti, din 72 de morrninte cercetate(datind de la finele secolului al XIV-lea), numai 38 (deci54,16%) erau persoane adulte si aproape 46% copii 76.

Este drama celor mici, in primii ani ai vietii, mai dezar-mati in fata conditiilor dure de trai, loviti cei dintii demoarte.

Dar si farce alte precizari, pornind de la cifra sateloramintita mai sus, citeva constatari sint cu putinta.

Ea ne arata, in primul rind, ca lara cuprindea un nu-mar relativ mare de areziiri, ca era deci bine locuitg.Arhiepiscopul Joan de Sultanieh socoate demn de notat ca.ei (romanii) nu au orase marl, ci multe sate..." 77. Apre-cierea nu este o simpla afirmatie. Ea reflects o realitate,iar cercetarea pe teren confirms desimea acestor sate siraspindirea for pe aproape toata suprafata Tarii Roma-nesti.

Din daniile acute de Dan voevod la 27 iunie 1387 ma-nastirii Tismana, Jnrcovat (Jarcovli) era situat linga satulBreznita Ocol de astazi, deci la aproximativ 6 km spre

73 DRH, B, I, p. 160, doc. din 23 apr. 1441 ; vezi §i pp. 174,180, 182 passim (nr. 99, 103, 182).

74 Idem, p. 194, doc. din 4 oct. 1453 ; vezi gi p. 196 (nr. 112).75 Idem, pp. 207-208, doc. din 12 nov. 1463.75 PANAIT I. PANAIT, Inceputurile orafului Bucureiti in

lumina scipdturilor arheologice, in M.I.M., 5, 1967, p. 15.77 S. PAPACOSTEA, op. cit., p. 173.


NV de orasul Turnu Severin ; tot linga Breznita localizam,probabil, Petrovita ; cele doua Varovnice se aflau lingaSchela Cladovei, la 2 km spre V de mentionatul oral, inapropierea caruia se situa Prilepetul 78 ; cu alte cuvinte,pe o razes de cel putin 6 km la NV si V de Turnu Seve-rin intilnim 5 sau chiar 6 sate (data Virbita ar apar-line aceleiasi zone 79).

Sogoino Pesticevo, adaugate de Mircea cel Batrin ace -luiasi al Tismanei, erau asezate unul linga altul,in partea de rasarit a baltii Cirna 80.

Jidovstita, Susita ambele existente astazi si Po-tocul, trecute printre satele intarite tot de Mircea cel Ba-trin Tismanei, sint foarte apropiate, sub 2 km, unul dealtul ; de notat, in plus, ca ele se afla, citesitrele, la apro-ximativ 11 km NV de Turnu Severin si la numai 5-6 kmde Breznita-Ocolu, amintita mai inainte.

Intr-o alta parte a tarii, in jurul Valenilor de Munte,o situatie asemanatoare : Maniaciul (Maneci), PoenileVarbilaului, Stanesti Berivoesti in fiinta acumsint situate, ultimul chiar in raza orasului Valeni, iar cele-lalte, Ia aproximativ 13, 9, 10 km la NV, SV si NE deValeni : toate sint atestate la 1 decembrie 1429 81. Inacelasi an sint amintite Modruzestii Crapestii, foarteaproape unul de altul, pe locul unde astazi intilnim VaduSorestilor 82.

Desimea asezarilor rurale apare mai graitoare cind leprivim fixate pe harta 83 : ele acopera toata intindereaTarii Romanesti, cu exceptia Baraganului, la sud de riulIalomita, a sesului Brailei, a zonelor de munte de peste1 400 m, unde ele se insiruie totusi de-a lungul treca-torilor (pasul Oltului, drumul Cimpulung-Bran valeaBuzaului, spre Transilvania). Oricum ar fi strabatut tamdinspre munte la Dunare, de la Severin ping Ia Braila"

sint insesi cuvintele gramaticului Calcio din 1451 84

78 DRH, indice, sub voce, pentru toate79 Virbita nu a putut fi identificata Inca.60 Linga Macesu de Jos de azi ; DRH, B, I, indice, sub voce,

doc. din 1391 sept. 1 1392 aug. 31, p. 35.81 Pentru localizarile pe harta vezi I. CAMARASESCU,

C. CHIRIACESCU, C. IOANID, Ghidul drumurilor, Bucuresti,1928. Plansele respective ; DRH, B, I, p. 127.

82 DRH, B, I, p. 126 si indicele, sub voce.83 Reprodusa dupes I. DONAT, op. cit., p. 80.m DRH, B, I, p. 187.

29

si

si

si

sidomeniu

si

si si

si si

si

localizarile.

www.dacoromanica.ro

slujbasii domniei, soliile, negutatorii cu carele incarcate demarfuri, ostenii, calugarii, dusmanii, veniti prea adeseoridupa prada, intilneau la numai citeva ceasuri de drum,casele oamenilor. Dar desimea acestor asezari explicapotentialul economic si militar al Tarii Romanesti, intr-ovreme in care forta fizica omeneasca era precumpanitoare

pentru hrana, pentru producerea bunurilor destinatecomertului, pentru ridicarea armelor impotriva navali-torilor 85. Omul era pretutindeni, la munte, la deal §i layes, in padure ¢i pe vaile riurilor, la balta, §i fiecarepunct de pe harts, daca 1-am proiecta marindu-1 la scaranaturals ne-ar dezvalui casele bordeiele, inconjuratede cimpuri lucrate, de pasuni cu turme, de WO iazuri,de paduri, ne-ar desfasura imaginea unui centru de viata,din cele peste 3 000, care alcatuiau societatea romaneascaa secolelor XIVXV.

Desigur, in unele zone, viata omeneasca era mult maidensa : sint depresiunile din munti, intreaga regiune sub-carpatica, dealurile in anume parti numarul satelor in-trecind chiar pe cel de astazi 86 este tocmai zona undesint atestate documentar, la 1247, in dreapta Oltului, for-matiunile politice ale lui loan Farcas, voivodatul roma-nilor condusi de Litovoi, destul de puternic pentru a seopune cu armele suzeranului sau, regele Ladislau al IV-leaal Ungariei, iar in stinga riului, tara lui Seneslau 87,voevodul romanilor, regiuni de unde a pornit, dupa toateprobabilitatile, procesul politic de constituire a statuluifeudal unitar, unde intilnim insiruite majoritatea tirgu-rilor oraselor 88, unde procentul de asezari omenesti

INTRE 1351/2 $1 1625, SINT ATESTATE DOCUMENTAR IN TARA ROMA-NEASCA 3220 DE SATE $1 TIRGURI DIN CARE 2045 EXISTA 51 ASTAZI(63,5%). FIXAREA LOR PE MARTA ARATA SUGESTIV REALITATI DEMO-GRAFICE DIN SECOLELE XIV -XV -XVI, DESIMEA ASEZARILOR, REPAR-TIZAREA LOR IN TOATE ZONELE, LA MUNTE, DEAL $1 IN CIMPIE. RETI-NEM INSIRUIREA SATELOR DE-A-LUNGUL APELOR IMPORTANTE - PEDU, OLT, ARGES, IALOMITA, BUZAU $1 IN VALEA DUNARII. (DUPA I. DO-NAT, A5EZARILE OMENE.$T1 DIN TARA ROMANEASCA IN SECOLELEXIV -XVI IN STUDII", IX, 1956, FR. 6, P. 80).

85 Cf. 5TEFAN STEFANESCU, Istorie ¢i demografie, in Stu-dii", t. 20, nr. 5, 1967, p. 938.

86 I. DONAT, op. cit., pp. 81-83.87 DRH, B, I, pp. 7 §i 9, doc. din 2 iunie 1247.88 I. DONAT, op. cit., pp. 83-85, 89.

30

§i

§i §i

§i

,vi

§i

§i

-

§i

gi

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

disparute este cel mai mic, unde se inalta un mare nu-mar de ctitorii, centre ale vietii spirituale, ale culturii§i artei.

Relativ mai dens populata este Oltenia : cu o supra-fata de 24 078 km2 (31,44%) fata de 76 583 cit repre-zinta Tara Romaneasca, inclusiv Oltenia (fail Delta §iDobrogea), ea cuprinde 1 223 de sate din totalul de3 220, deci 38,290/o 89.

Semnificativa este arzarea oamenilor de-a lungul ape-lor, satele urmind linia riurilor : u§or de observat sint celede pe Jiu ; cele care marginesc §i un mal §i celalalt alOltului, fara intrerupere de cind coboara din munte §ipina la Dunare ; cele de pe Calmatui, Vedea, Teleor-man ; ca de altfel de-a lungul tuturor apelor mai marisau mai mici, care se unesc cu Dunarea de la varsareaOltului pina la aceea a Arge§ului §i care, pornite dintredealuri, strabat cimpia munteana. Doua ultime exemplearata cum apa curgatoare a fost indeosebi prielnica omu-lui. Cursul Ialomitei poate fi urmarit dupa salba satelorde pe ambele maluri, de la intrare in cimpie §i pina laVadul Oii, salba cu atit mai vizibila pe harta, cu cit lanord §i la sud cimpia Baraganului, cea mai expusa sece-tei, cuprinde prea putine arzari, lasind, in secolele XIVXVI, spa %ii intregi nelocuite. Al doilea exemplu este alDunarii : aci, continuitatea satelor dezvaluie cum, in dia-logul for permanent cu natura, oamenii vremii au §tiutunde sa-§i ridice casele §i gospodariile, a§a incit sa sefoloseasca de binefacerile fluviului, dar in acela§i timpsa stea oarecum la adapost de puterea sa prea mare, in-deosebi cind apele revarsate cuprindeau totul, fra pu-tinta de impotrivire. Intr-adevar, satele se tin unele dealtele, de la Turnu Severin pina la varsarea Ialomitei,mai aproape de mal vezi portiunea Portile de Fier spreTurnu Severin, unde apele nu pot ie§i din matca, malu-rile fiind inalte sau de-a lungul bra ;ului Borcea, undebaltile se intind mai ales spre rasarit, spre matca prin-cipals a Dunarii ; sau, dimpotriva, satele se tin relativmai departe de fluviu in Oltenia sau de la Turnu(azi Turnu Magurele) §i pina la Cornatel delimitindastfel zonele cuprinse de apele revarsate primavara(vezi harta).

" Ibidem, p. 83.

$2 www.dacoromanica.ro

Popu/atiaromeineascci

Cele peste 3 000 de sate erau aproape in totalitatea forlocuite de o populatie romaneasca. Intr-o vreme cindastfel de numaratori nu se efectuau probabil, o atare in-cheiere se sprijina pe citeva fapte, cunoscute de astfel.In primul rind, numele statului Vlahia 90, deci tam incare locuiesc romdnii : este o realitate demografica §i po-litica subliniata de toate actele interne, de cancelariilestrain mai apropiate sau mai departate, de calatoriistraini §i de alte marturii : pentru to%i exista, intre Car -pali §i Dunare, pins spre Marea Neagra, o Tara Roma-neasca.

In al doilea rind, hotarele acestei tari linia mun-lilor §i a Dunarii cu Delta cuprind un teritoriu tradi-tional de dezuoltare at geto-dacilor, at daco-romanilor,unde s-au consolidat ulterior voivodatele romeinefti :

,,...Tara lui Seneslau, voivodul romanilor, pe care le-amlasat-o acelora, afa cum au stdpinit-o ,si pind acum..."(subl. ns., D.C.G.), citim in actul regelui Bela al IV-leala 2 iunie 1247 91, zona de unde a pornit unificarea po-litica a statului feudal in al carui teritoriu, statisticile(din timpurile mai apropiate noua) atesta o foarte com-pacts §i densa populalie romaneasca, stapina pe pamin-tul pe care-1 lucreaza, cu atit mai densa cu cit ne urcamin partea de deal §i de munte 92.

In al treilea rind, intreaga terminologie a familiei ar'dmas la romdni fundamental latina. In asigurarea con-tinuitatii poporului nostru, in spatiul carpato-dunarean,rolul esenlial a apartinut familiei ; prin legaturile ei arealizat soliditatea §i durata celulelor initiale de viata deunde, treptat, s-au dezvoltat comunitatile roma'nqti cutarile" de mai tirziu, Recentele cercetari conchid ca ter-menii de inrudire apartin romtinei primitive comune"incepind chiar cu secolul al VII-lea cei urmatori ; iaratestarea acestei vechimi o aduce §i numarul mare alderivatelor 5tiut fiind ca exista o proportie directsintre vechimea cuvintelor dintr-o limba §i derivateleacesteia 93. Intr-adevar, cei 72 de termeni de baza, de-

" Vezi mai sus, p. 17.91 DRH, B, I, p. 9.92 I. DONAT, op. cit., pp. 80 51 82." V. SCURTU, Termenii de inrudire in limba romans, Bucu-

re.5ti, 1966, pp. 341-343 5i 331 ; of. p. 37 ; lucrare fundamen-tala.

33

i

www.dacoromanica.ro

semnind legaturile de familie §i care reprezinta sub 3,43 ° /odin cuvintele de baza, au dat 760 de derivate, deci 11,17%din totalul derivatelor pe teren romanesc 94. Aceste stra-vechi cuvinte §i-au afirmat forla §i vigoarea numai pen-tru ea realitatea socials pe care o desemnau familiade limbs daco-romans (in acceptia ei restrinsa, dar §imai larga) a putut dainui secole intregi, cu toate pen-dularile, adesea violente, ale popoarelor migratoare, inspatiul carpato-dunarean §i maritim. Denumirile latinepentru structurile familiei s-au pastrat in toate compar-timentele ei, pentru rudenia de singe in linie dreapta,colaterala, pentru rudenia prin alianta (incuscrire), ca§i pentru rudenia conventionala 95.

Adaugam, daca mai este necesar a sublinia vitalitateatermenilor amintiti, ca ei razbat uneori chiar §i in textuldocumentelor slavo-romane, in locul celor echivalenti sla-voni. Radu cel Frumos intare§te lui Stanciu cu fiii sai§i cu fiastrii sai, Barbat §i Ion, ca sa le fie jumatate dinSpin in Lovilte" 96. Acelgi voevod da un act mai mul-tor slugi domne§ti intre altii lui Hasan cu fiii lui §icumnatului lui, Fatal..." atit cumnat" cit §i numelepropriu el insu§i derivat dintr-un termen de inrudire

apar in aceasta forma in textul documentului slavon 97.Realitatea demografica romaneasca a secolelor XIVXV

reiese, in al patrulea rind, din inse§i actele cancelarieimuntene : influenta limbii romanegi vorbite ,,...a fostatIt de puternicii, inc* ea formeaza chiar o tra'saturacaracteristica limbii... documentelor slavo-romane" 98.

94 Aproape toti proveniti din latina, pulini din slavona si altelimbi ; daca defalcam numai cuvintele de baza latine, procentuleste ceva sub 3 ; V. SCURTU, op. cit., pp. 342-343.

95 V. SCURTU, op. cit., cap. IIV ; ibidem, pp. 239-258.In schimb, termenii de politete intre rude provin din graiurileslave : bade, nene (neica), nana, ceace (nene), lele, dada. etc. ;ibidem, pp. 261-289.

95 DRH, B, I, p. 234, doc. din 12 dec. 1471 ; D. BOGDAN,Glosarul cuvintelor romdneiti din documentele slavo-romane,Bucuresti, 1946, pp. 49, 57, 158.

97 DRH, B, I, p. 227, doc. din 28 tun. 1469. Vezi si exemplullui Fratill (onomastic de la frate) Fratilesti ; DRH, B, I, p. 317si 224 (nr. 197 Ii 131).

99 D. BOGDAN, Caracterul limbilor textelor slavo-romiine,Bucuresti, 1946, p. 7. (lucrare care impreuna cu Glosarul...constitute studii fundamentale pentru influenta limbii romaneasupra textelor documentelor slavo-romane).

34

www.dacoromanica.ro

O atare influents se constata in redarea numelor pro-prii, articulate, de la primele documente pastrate, asacum se rostesc in limba romans (de exemplu Stanciu/,Turcu/, Vilcul, Albul, Radul, Barbul etc.) 99 ; in decli-narea numelor proprii cu terminatiile din slavona, darpornind de la nominativul romanesc articulat 1919 saureproducind direct pe cele ale limbii noastre (Stefane"

la vocativ). Deopotriva, in folosirea directs a unornume comune din romans (bunilor, bucuros, alesetc.) lol.

Intilnim, in sfirsit expresii caracteristic romeinegi tra-duse ad literam in slavona. Mihail, fiul lui Mircea celBatrin pune in vedere vamesilor din Ruck si Bran sataxeze cu dreptate pe brasoveni, adaugind : ...sa nu semai plinga de voi mai mult pkintelui domniei mete,ca ping acum, sau domniei mele nu-mi mai andniscaiva vorbe de la parintele domniei mele, din pri-cina vorbelor voastre..." sa nu ne purtaci cu vorbegoale ca pins acuma" (subl. ns., D.0 G.) citimintr-o scrisoare de la Alexandru Aldea 192. Dan, pre-tendentul din timpul domniei lui Vlad Tepes, scrie celordin Brasov despre cruzimile rivalului sau, aratind caToti negustorii din Brasov, din Tara Birsei, au mersin pace in Tara Romaneasca...", dar voevodul, dupace i-a ucis pe toti ,,...cu avutul acelor oameni nu s-a

Tinar,putut siitura"1-03 (subl. ns., D.C.G.). Basarab celingrijat de uneltirile pretendentilor refugiati in Transil-vania, reaminteste jupanilor brasoveni Hada§ CretulPaul ca daca ei ar voi cu adevarat sa goneasca pe acestipretenden%i, atunci : ...nici unul dintre ei nu s-ar in-virti printre voi" 104.

Vlad Dracut asteptind sa puns mina pe domnie afla,desigur cu placere, ca voevodului Alexandru Aldea

99 DRH, B, I, pp. 26-27, 28, 30, 50-51, 56-57, 75-76,81-82, 87-88.

100 DRH, B, I, pp. 342-343, 370-371.101 GR. TOCILESCU, 534 documente istorice slavo-romane,

Bucuresti, 1931, pp. 102, 380, 405 ; Toate cazurile sint discutatesi demonstrate de D. BOGDAN, in Caracterul limbii... §i Glo_sand...

1°2 GR. TOCILESCU, op. cit., pp. 8 si 36.193 Ibidem, p. 72.1°1 GR. TOCILESCU, op. cit., p. 133. D. BOGDAN, Carac-

terul limbii..., pp. 39-41.

35

,ci sa

,ci

§i

www.dacoromanica.ro

...i -a venit rau §i are sa moara 105. Radu cel Marese mira de atitudinea autorita/ilor din Brasov faca denegutatorii din Tara Romaneasca". Dar cind au voitsa iasa din cetate afara pe poarta, voi ati pus oameniivostri la poarta si le-au tinut calea..."106.

Expresiile citate, cazurile gramaticale amintite, reda-rea numelor proprii, sint tot atitea marturii ale faptuluica diecii gindeau actele in romaneste si le traduceauapoi in slavona oficiall 107 a cancelariei, in care pa-trund astfel diferite elemente ale graiului romanesc, limbavie, vorbita zi de zi de locuitorii Tarii Romanesti.

De altfel, o cercetare a tuturor cuvintelor romanestidin documentele slavone, muntene moldovene ale se-colelor XIVXVII a dus la rezultate concludente : sintmii de cuvinte, comune nume proprii de oameni

locuri, care agar articulate, flexionate ¢i cu grupulde sunete caracteristice limbii romane 108. Revelatoareeste indeosebi onomastica §i toponomastica, in marea eimajoritate romaneasca, asa cum rezulta chiar din celemai vechi documente interne pastrate 1". Nu este vorbanumai de cuvintele derivate din fondul latin si careatesta influenta limbii romane vorbite a epocii asupracelei slavone : revelatoare sint indeosebi sutele de cu-vinte nume proprii sau comune provenite dinvechea slavona sau alte limbi si care sint trecute in actein forma for romanizata 110. 0 foarte recenta analizaa limbii documentelor slavone emise de cancelaria TariiRomanesti in secolele XIVXV, ajunge la o incheieresirnilara. Ea eviden/iaza prezenta elementelor romanestiin fonetica, in utilizarea articolului proclitic si mai alesenclitic, in formarea pluralului, in flexionarea cuvinte-lor, in genul substantivelor, in adjective, verbe, prepo-zitii, in topice si felurite expresii redate in slavona, darcalchiate dupa romana ; ceea ce arata ca marea ma-

1°5 GR. TOCILESCU, op. cit., p. 45.106 Ibidem, p. 187 D. BOGDAN, op. cit., pp. 42-43.1°7 D. BOGDAN, op. cit., p. 25.1°8 Vezi D. BOGDAN, Glosarul..., in care aceste cuvinte

romanesti ocupa 226 p tiparite.209 Ibidem, pp. 8-9.11° Intreaga analiza de D. P. BOGDAN, Glosarul...

36

si

sisi

;i

www.dacoromanica.ro

joritate a gramaticilor erau romani, cu limba materna.romans 111.

In concluzie, numele insu§i al tarii, Vlahia adicaTara Romaneasca : hotarele ei cuprinzind exclusiv unteritoriu traditional de dezvoltare al poporului nostru, 5ianume partea dintre Carpatii meridionali, Dunare §i

Marea Neagra ; terminologia familiala aproape numaide origine latina ceea ce atesta continuitatea struc-turala a comunitatilor daco-romane §i straromane§ti, in-temeiate pe celula socials esentiala familia ; limbavorbita in fiecare zi, atit de inchegata incit razbate per-manent in textul documentelor redactate in slavona ofi-ciala a cancelariei toate demonstreaza realitatea de-mografica romaneasca a secolelor XIVXV, organiclegata §i indisolubil dezvoltata in spatiul geografic amin-tit, realitate a carei expresie politica este statul feudalunitar al Tarii Romane§ti, cirmuit de Basarab cel Mare§i de urma.3ii sal

Marturiile strain yin sa afirme, tot atit de limpede,cine sint locuitorii Valahiei.

La 1345, curia romans era informata asupra locuito-rilor Olachi-Romani" din Transilvania §i Tara Roma-neasca. Asocierea insa§i a celor doua nume Vlah-Romaneste intru totul graitoare pentru realitatea etnica a ti-nuturilor amintite 112.

Dacii insa scrie Laonic Chalcocondil folosindo terminologie arhaizanta pentru a desemna pe romani

au un grai asemcintitor cu al italienilor, dar stricatintru atita §i deosebit, incit italienii greu inteleg ceva,cind vorbele nu sint exprimate deslu§it, incit sä prindaintelesul, ce ar putea sa. spuna. De unde deci cu acelgrai §i avind obiceiuri de ale romanilor, au ajuns inaceasta tail §i s-au a5ezat aici cu locuintele, nici pe altulnu 1-am auzit spunind ceva lamurit, nici eu insumi nu

111 LUCIA DJAMO DIACONITA, Limba documentelor slavo-romane emise in Tara Romaneascii in sec. XIVXV, Bucu-relti, 1971, pp. 269-323.

112 HURMUZAKI-DENSUSIANU, Documente, 1, 1, pp. 697-698 ((nr. DLI) ; 5TEFAN PASCU, Marea Adunare de la AlbaJulia incununarea ideii, a tendintelor fi a luptelor de unitate apoporului roman, Cluj, 1968 ; STEFAN STEFANESCU, TaraRomaneascii de la Basarab I Intemeietorul pins la Mihai Vitea-zul, Bucure§ti, 1970, p. 14.

37

www.dacoromanica.ro

U.

Itsezeri nefortificatee Asezari fortificateo /toad din secolele XIII-XIV

>.*238

242

234c ./.237 234d

236 234h235..2358 234a

23551:1234

2440.

233

243

.241

239. °e.

232

R.

0

47

248

249

13.V El* 914. . 18

08%20

24..2141

s31°.331Z8CIP23i3g42.-033 31 6

do 34).46

..14 641:51)06.87 70

g 65 7P1.3_04.\m,71;.,,.70.112

7 me. 1834 0191712 .1414,26

in, 0, 1..47--128117.1 0.1.124.11-w

# 1296/132 .141130 139

138* 142140

)259

251.

688

4 9p 55

9'93

9599

0

96

101..99

05.103.

.100 17

9

135

13

0134 14411543. 146

200 195.256

258 202 .197.9619199

255 257 201254 204 203 205

25

0

0.252

206

147

®50

148

®149.151 153

152

.157 160..158 159. ra,161-

40 162lata.u.a

016416568.92440

22e" 'iti9 c;:8;68.718.617:1711m5;:?(;i:7.:381C111;91362

223.'21 190 .\!4- /1 -'isi 1. 183

228224 1.....,,,_,,:_, 94

230 2310 i170 181' 1

2.22-;12.22:'..119-2:78; :2210:921;

22

245 212 210 189 j85./co,r )4

ASEZARILE OMENESTI, ATESTATE DE ACTELE CANCELARIILOR IN TA-RILE ROMANE, CONTINUA DE FAPT, SATELE EXISTENTE IN ETAPADINAINTEA INTESIIEIERII STATELOR FEUDALE INDEPENDENTE. ARHEO-LOGIA VINE SA CONFIRME CU CLARITATE ACEASTA CONTINUITATE.DE$I CERCETARILE SINT INCA INTR-O FAZA DE INCEPUT, AU FOST IDEN-TIFICATE IN TARA ROMANEASCA $1 MOLDOVA, CEL PUTIN 259 ASEZARIDIN SECOLELE IX/X XII, 0 PARTE DIN ELE SITUATE PESTE LOCUINTEANTERIOARE SECOLELOR IX/X. CERCETARILE DE TEREN ADUC ASTFELO DOVADA IN PLUS ASUPRA CONTINUITATII NEINTRERUPTE DE VIATAA POPORULUI ROMAN, DIN CARPATI $1 PINA LA DUNARE SI MAREA NEA-GRA (DUPA STEFAN OLTEANU, EVOLUTIA PROCESULUI DE ORGAN1-ZARE STATALA LA EST $I SUD DE CARPATI IN SECOLELE IXXIV,IN STUDII", T. 24, 1971, NR. 4, P. 774).

38

12

V.21 0.

4

/*1

0

29

227

®

9

225

tr

eP

IS

www.dacoromanica.ro

ma pot pronunta, cum au Post adu5i cu locuintele inaceste locuri...".

Se aseamana insa cu italienii 5i in alte privinti 5i inintocmirea traiului de toate zilele §i se folosesc de ace -leaci arme 5i de aceleafi unelte Inca acuma, caromanii" 113 (subl. ns. D.C.G.).

Grai romanesc, pe care italienii it pot intelege dataeste exprimat des1u5it" ; fel de trai, arme unelte, careamintesc de inaintgii romani. Marturia cronicarului bi-zantin este cu atit mai semnificativa, cu cit, fara saexiste o traditie carturareasca dovada precizarea luiChalcocondil ca nu a aflat ceva lamurit" asupra an-

dintecedentelor istorice ale dacilor" , el a constatat,inse5i realitatile secolului al XV-lea cunoscute de el, cala nordul Dunarii se afla romanii, continuatori ai roma-nilor. Atari incheieri le regasim, cu variante, la uma-nistul italian Poggio Bracciolini, in lucrarea sa Discep-tationes convivales (1451) ; la Enea Silvio Piccolomini

Pius al II-lea in cunoscutele sale lucrari Historiarerum ubique gestarum locorumque descriptio §i Corn-mentarium rerum memorabilium ; la Nicolaus Machi-nensis, episcop de Modrussa in a sa De bellis Gotho-rum 114. Flavio Biondo, scrie la 1453 urmatoarele rege-lui Siciliei, Alfons de Aragon, in legatura cu proiectulunei cruciade antiotomane : ,,...Si acei Daci Ripensi sauValahi din regiunea Dunarii iii proclama ca o onoare

afi5eaza originea lor romana, pe care Intr -adins ofac sa se vada din vorbirea lor, pe ace5ti creitini, caredupa obiceiul catolic yin in fiecare an sa viziteze Roma

bisericile apostolilor, odinioara ne-am bucurat mult cai-am auzit vorbind in a5a chip, incit cele ce ei le rosteaudupa obiceiul neamului lor, aveau o mireasma de limbslatina taraneasca putin gramaticala" 115. Flavio Biondoa stat de vorba odinioara" deci cu ani in urmafata. de 1453 cind scrie cu romanii ce traiesc in zonaDunarii 5i a retinut (din convorbirile sale) ca. ei Insisi

113 LAONIC CHALCOCONDIL, op. cit., p. 63.114 A. ARMBRUSTER, Romanitatea romcinilor. Istoria unei

idei, Bucure§ti, 1972, pp. 42-56 (lucrare fundamentall).115 ST. BARSANESCU, Flavio Biondo, 1453, in Mag. isto-

ric", nr. 2. 1967, p. 20 ; Text latin in AL. MARCU, Riflessi destoria rumena, in Ephemeris Dacoromana", I, 1923,pp. 362-363.

39

si

si

si isi

si

si

www.dacoromanica.ro

isi afirma descendenta din coloni5tii romani ai DacieiTraiane. Scrisoarea piing de interes puss al5.turi de Ex-punerile istorice ale cronicarului bizantin Laonic Chal-cocondil 5i de ceea ce 5tiu calatorii strain sau cartografiisecolelor XIVXV ne arata ca romanitatea est-euro-peana pastra inainte de a-i fi subliniat demonstratprin documente carturarii amintirea inceputurilor eila Dunarea de Jos 5i in spatiul carpatic.

Prezenta romaneasca este afirmata deopotriva in zonaDeltei tarmul dobrogean. Cind Mahomed al II-lease pregate5te de campanie pentru a pune o data capatrezistentei militare a lui Vlad Tepe5, Ducas noteaza :,,...frica i-a cuprins pe toti : pe romanii ce locuiesc laLicostomo" 116 (subl. ns., D.C.G.) deci in pantileChiliei Vechi 117 care cuprindea o arzare civila, cetateacucerita de *tefan cel Mare in 1465 5i portul interna-tional, unde descarcau incarcau corabiile venite dinMarea Neagra. Denumirea Snsa5i, constatata pe toata in-tinderea pamintului romanesc, vine de la numele comunde Chilie (dar articulat), de la arzarea unui calugar inpartea locului 113.

Tot pentru Delta ne-a ramas precizarea a5a-ziseicronici de la Nilrenberg (1493) : ...romanii locuiescinsulele Dunarii, intre care insula Peuce, vestita la ceivechi, au arzari 5i in Tracia" ; Peuce era numele datDeltei, in total sau in parte, in timp ce Tracia desemna,potrivit traditiei antichitatii, malul drept al Dunarii,implicit, adaugam noi, Dobrogea 111.

De-a lungul secolului al XVIII-lea, mai multe hartine releva ilustrind insa o situatie existents, credem,din secolele XIVXV prezenta romanilor in preajmalacurilor Razelm Sinoe, prin topicul Portia dat tre-cerii din cele doua maxi lacuri in Marea Neagra. Nu-mele este in mod cert romanesc deriva din latinesculporta ; el a fost adoptat 5i de hartile ruse5ti aceea

116 DUCAS, op. cit., pp. 426-427.117 Localizarea Chiliei : C. C. GIURESCU, Principatele roma'ne

la inceputul secolului al XIX-lea..., Bucure§ti, 1957, pp. 74-79 ;IDEM, Tirguri sau orate cetati moldovene..., Bucurqti, 1967,pp. 205-211.

118 C. C. GIURESCU, despre populatia romaneascii aDobrogei in hdrii medievale moderne, Constanta, 1966, p. 20.

119 Ibidem, pp. 20-21.

40

5i

5i

5i

5i

5i

5i

5i

,fi

$tiriii

www.dacoromanica.ro

ridicata in 1835, de capitanul-locotenent E. Manganarinoteaza flopntgxoe I'mp.rto" (Gin la Portilei) in timpce turcii ii spuneau Portita Bogasi" (Intrarea por-tiIa) 120. Dar pentru ca numele Porticei sa fie atestat de-alungul secolului al XVIII-lea sa fi fost folosit gi de na-iigatorii altor popoare, inseamna ca el exista din inde-partate timpuri §i era rostit, zi de zi, de o populatie roma-neasca locuind permanent in acele locuri ¢i asemuind cu opoarta legatura lacurilor cu marea.

cucerireaCit de veche este

aceasta populatie ? Ea exista la Dobrogei de c5.treturci, la inceputul secolului al XV-lea, iar toponimul erabine fixat ; in caz contrar, dac5. Tomanii s-ar fi stabilit aciin num5.r mai mare, ulterior, in timpul cirmuirii oto-mane, ar fi fost mult mai firesc ca iegirea lacurilor Ra-zelm Sinoe sa poarte o denumire turceasca, aga cumpoarta de altfel o sums de lacuri din Dobrogea de Nord

chiar uncle sate din apropierea Razelmului121. Or,rfenomenul a fost invers, Portia a r5.'mas s-a impus sicelorlalte populgii din partea locului.

Alte doua topice sint de retinut. Unul este Peceneaga,sat pe Dunarea Veche, la 35 km sud de M5.cin : pentrua ramine sub aceasta forma, el a trebuit sa fie dat deo populatie romaneasc5. locuind degi micgorata canumar lovita de repetatele migratiuni in nordulDobrogei, in codru sau la Dunare, pe vremea cind pe-cenegii s-au stabilit in aceste locuri catre jumatatea se-colului al XI-lea 122. De altfel, la 1321, geograful arabAbulfeda afirma ca Isaccea ,,...este un orag din tara Va-lahilor"123. Tot romanii au p5.strat amintirea italieni-lor stabilisi. la Chilia Veche, in secolul al XIV-lea, nu-mind un bras al Dunarii Venedicul", iar un ostrov alfluviului Vinitic" atestate de h5.rtile secoluluial XVIII-lea, dar transmise, evident, din vremea cindvenetienii f5.ceau comer pe Dun5.re 124.

120 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 48-50.121 Ibidem, pp. 48-50 ; autorul considers numele Portitei exis-

tind din evul mediu timpuriu.122 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 5.123 ABULFEDA, Geographie, II, p. 31.124 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 5-6 §I 23 cu bibliografia

respectiva.

41

li

oi

oi

oi

if

www.dacoromanica.ro

Sctii

ungurii

Dar alaturi de romani traiau in Tara Romaneasca, insecolele XIVXV, sa§i, unguri, greci, bulgari §i sirbi(slavi sud-dunareni), musulmani chiar. Nici asupra fornu s-a pastrat vreo marturie numerics.

Venili din Transilvania, ii aflam atesta %i documentarInca de la inceputul secolului al XIV-lea. La Cimpu-lung, unul dintre frunta§i, comitele Laurentiu, este in-gropat la 1300 in biserica Baratia 125.

Comunitatile catolice, cu organizarea for proprie, con-dusa de episcop 126, erau concentrate (mai ales) in tir-guri 127. Voevodul Vlaicu (Vladislav), primind in tarepe loctiitorul episcopului Dimitrie al Transilvaniei, po-runce§te ...tuturor credincio§ilor sai, orii,renilor, poporu-lui §i oaspetilor de orice neam sau limba ar fi care inde ritul si obiceiul sfintei biserici romane, aflati in toataTara Transalpine... ", ca sä primeasca cu cinste §i sa deatoata ascultarea cuvenita sus-numitului prelat ; de re-marcat ca enumerarea catolicilor incepe cu locuitoriiora§elor. De§i nu avem decit informatii de ordin gene-ral asupra lor, comunitatile se compuneau, cu certitu-dine, din coloni§ti germani §i unguri veni %i din Transil-vania, singurii care, la aceasta epoca, ascultau de bisericaromane. Asemenea comunitati le aflam la Cimpulungamintit mai inainte, la Arge§, sediul episcopului catolic,la Tirgovi§te 128.

Nu avem informatii directe despre Indeletnicirile for ;ca orarni, desigur, vor fi fost o parte in orice cazme§te§ugari §i negustori. Numarul familiilor ramine re-lativ modest ; a§a ne explicam repetatele scutiri dateepiscopului catolic de Arge§ privind plata sumelor dato-rate curiei romane 129. Cei mai numero§i au fost laCimpulung, unde aflam trei ctitorii catolice Baratia.Cloa§terul §i aceea

hramuldedicate Sf. Francisc (azi biserica

ortodoxa cu Sf. Gheorghe) 130 unde cea mai

125 E. Lazarescu, Despre piatra de mormint a comiteluiLaurenciu fi citeva probleme arheologice fi istorice in legaturcicu ea, in SCIA, IV, 1957, nr. 1-2, pp. 109-127.

126 Vezi mai jos, p. 372.127 DRH, B, I, p. 13, doc. din 25 nov. 1369.128 DRH, B, I, p. 157.129 Vezi mai jos, p. 376.110 PAVEL CHIHAIA, Monuments romans et gothiques du

XIIIe au XVIe slide en Valachie, in RRHA, t. 5, 1968, pp. 38-43.

42

ti

www.dacoromanica.ro

veche pecete a ora5ului era in limba latin5.131 undejudetul tirgului se alegea, pins in secolul al XVIII-lea,alternativ dintre romani 5i dintre sa5i.

Raporturile dintre comunitatea catolica alcatuita dinsari unguri romani au fost cele de buna convietuire ;mai multe fapte ne indreapta pentru secolele XIVXVcatre o asemenea concluzie.

Mai intii, alegerea judetului cimpulungean, pe rind,dintre ortodoc5i dintre catolici ; urmata secole de-arindul, regula arata ca drepturile raporturile dintrecele doua comunitati religioase erau bine 5tiute, stator-nicite respectate. In al doilea rind, dainuirea sutede ani a ctitoriilor amintite. In al treilea rind, absentaoricaror 5tiri privind conflicte intre numitele comunitati,intr-o vreme cind ciocnirile etnico-social-economice im-bracau nu o data haina confesionala. Dimpotriva, voevo-zii munteni au intarit, prin autoritatea lor, libera exer-citare a cultului catolic 132, deci posibilitatea pentru sa5ii

ungurii stabilili statornic in Tara Romaneasca de atrai potrivit traditiilor spirituale proprii. Desigur, o ast-fel de politics favorabila bisericii romane a fost de-terminata, in uncle momente, de conjunctura politica 133,dar imprejurdrile politice, prin esenca for trecdtoare, auavut ca fundament o realitate de duratd, anume toc-mai buna convietuire a tirgovecilor romani, sari fi un-guri; altminteri continuitatea catolicilor, time de maimulte sute de ani, devine mai grew de inteles.

Grecii In aceegi epoca au trait in statul muntean ci un numarde greci. Dintre cele 10 case" din Tirgovi5te puse intimpul lui Mircea ccl Batrin sub ascultarea manasti-rilor Cozia Cotmeana, se aflau, judecind dupa nume,alaturi de romani, cel pulin patru familii de grecilanache, Caloian, Nicola Metaxar Gheorghe Para-mali 134. Felul cum traiau ace5ti tirgovi5teni de diferiteneamuri ne-o sugereaza chiar actele date celor doua cti-torii : ceea ce interesa autoritatea de stat era nu apar-

131 IOAN RAUTESCU, Cdmpulung-Muscel. Monografie isto-rico, C. Lung, 1943, pp. 161-162 ; I. HURDUBETIU, FL.NIIRTU, Cimpulungul Muscel medieval, in St. Art. Ist.", XI,1968 p. 29.

132 Vezi mai jos, p. 374.133 Vezi mai jos, pp. 374-375.1.4 DRH, B, I, p. 84 (nr. 39). Vezi p. 103 (nr. 52).

43

5i

ii

1i 1i

1iIi

si

si

1i

if

si

www.dacoromanica.ro

tenenta etnica, ci situatia socials a familiilor care, toate,erau puse sa slujeasca" manastirilor, sa dea dijme gi saefectueze munci sau, pentru a relua formularea atit decuprinzatoare a documentelor, ,,...ca sa fie in supuneresi pentru toata nevoia, la orice vreme" ; singura dife-rental pentru ei fiind de a nu mai vedea dregatorii dom-nesti cerindu-le indeplinirea amintitelor indatoriri. Ra-porturile sociale creau beneficiari sau oameni dependenti

realitati ce uneau sau desparteau oamenii, peste apro-pierea sau deosebirea etnica 136.

Printre greci, cum era si firesc, existau si alte categorii,in primul rind negutatorii. Un pamflet, scris pe la 1415,aminteste de cintaretul Polos Arghiros, posesorul uneiapreciabile averi strinse pe cind se afla in slujba dom-nului Valahiei 136. Intelegem din stirile ajunse pins lanot 137 ca libertatea de comert pentru greci nu era invreun fel stinjenita de statul feudal muntean, afara,bineinteles, de cazurile in care ei nu respectau legea 138.

Raguzanii In numar restrins gi tot in acelasi sector al negotuluigasim si pe raguzani. Unele legaturi sint mentionate siin secolul al XIV-lea, ca, de pilda, cele doua monezigasite una la Galiciuia (pe Drumul de la Calafat spreCraiova) gi a doua reprezentind pe S. Blaiusfs.Ragusii"la Turnu Severin.

Pentru secolul urmator, al XV-lea, gtirile devin mainumeroase 139.

133 Desigur, mai ales in statele feadale, care cuprindeau in ho-tarele for mai multe popoare, se Intilnea si situatia in care dife-renlierile pe plan social erau dublate si de cele etnice, ceea ce,cu timpul, indeosebi in epoca moderns, a dus la antagonisme intrenatiunea dominants politiceste si celelalte natiuni.

136 N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei $ Cetdcii Albe,Bucuresti, 1900, p. 35 ; D. RUSSO, Elenizmul in Romdnia, inStudii ist. greco-romane", II, Bucuresti, 1939, pp. 520-521.

137 Alte stiri despre negutatori greci in : HURMUZAKI-IORGA, Documente, XV/1, p. 15 (nr. XIX), 73 (nr. CXXVII) ;N. IORGA, Istoria comercului, I, pp. 130-131 ; I. BOGDAN,Documente Privitoare la relacale Teirii Romilneiti..., pp. 68-69.

138 Nu avem vreo informatie si nici nu putem lace vreo apre-ciere asupra numarului grecilor din Tara Romaneasca in secoleleXIVXV.

136 Bibliografia si comentarea stirilor la DINU C. GIURESCU,Relafiile economice ale Tdrii Romiine§ti... sec. XIV XVI, finRSL, XI, 1965, p. 195, notele 1-7.


Alusztl-manii

Prezenta for ne este confirmata 140 §1 de privilegiulobtinut de ei de la Poarta otomana, in 1442 (confirmatin 1458), cind obtin libertatea de circulatie prin Ana-tolia, Romania, Bulgaria, Tara Romiineascii, Serbia,Albania, Bosnia gi prin toate locurile, tarile gi oragele..." :folosind atare inlesniri, raguzanii vind ,Si cumpara fe-lurite marfuri gi practica (cu toate interdictiile papale)vinzarea ca robi a unor prizonieri din Tara Romaneasca,luati, desigur, de la turci. Tot ei negociaza reluarea ra-porturilor dintre voevodul roman gi otomani dupa ba-talia de la Varna, in 1444, dupa cum u gasim stabilitila Chilia gi Cetatea Alba. in 1484 141.

Pentru numarul mic al raguzanilor stabiliti in TaraRomaneasca in secolul al XV-lea pledeaza lipsa unuitratat special al voevozilor privind negotul for (in corn-paratie, de exemplu, cu bragovenii care obtin repetateconfirmari ale privilegiului for de comert), ca gi absentaunei bresle a raguzanilor, cu rinduieli anume fat devistieria larii, aga cum au format arbanagii, bragoveniigi altii. Oricum, ca gi in cazul grecilor, libertatea for dea aduce sau de a cumpara marfuri nu pare si fi fostingradita de vreo opreligte anume.

In schimb, musulmanii formau comunitati mai de multstabilite. 0 cronica a Selgiucizilor din Anatolia, scrisade Seyd Lokman in secolul al XVI-lea, dar rezumindizvorul numit Oguzname" 142, ne povestegte cum pela 1260-1270 traia, refugiat la Constantinopol, la curteabizantina, Izzedin Keykavuz, fiul sultanului din Ko-nya 143, impreuna cu un prieten Ali Bahadur : Intr-ozi citim in cronica sultanul Izzedin gi Ali Bahadurau spus bazileului (imparatului bizantin) : Noi sintemde neam turcesc, nu putem sa stam mereu in oral ;daca ni se da afara un loc, not ne vom aueza acolo lavaratec gi la iernatec, ducind acolo casele noastre gi

parasind Anatolia".Basileul continua. cronica le-a dat loc gi patrie

in tara Dobrogea, care este un %inut bun, agezat sa-

140 Fara sa. 5tim pe cit time erau stabiliji in Tara Romaneasca.141 DINU C. GIURESCU, op. cit.142 Scris in secolul al XIV-lea 5i aducind 5tiri din secolul

al XIII-lea.143 Pe nume Alaeddin Keykobad.

45

§i

www.dacoromanica.ro

natos §i cu apa §i climatul placut. Ei au dat de vestepe sub mina gintilor for turce§ti din Anatolia §i sub pre-textul iernatecului, impreuna cu Saltic, au coborit laIsnila 144 §i prin Iznikmid 148 au venit la Uskudan 146 ;§i multe case de-ale turcilor au trecut 147 §i dupa untimp, in tara Dobrogei au fost doua-trei ora§e musul-mane §i treizeci-patruzeci de grupe de ginti turce§ti".Pe Saltic, cronica it nume§te Saru Saltic Dede", ceeace inseamna Mo§ul Saltic cel galben".

tirea reprodusa atesta, a§adar, o prima colonizareturceasca in Dobrogea intre 1260 §i 1270. Printre ora§eleintemeiate de musulmani se numara §i Babadagul cunume caracteristic turcesc (inseamna Muntele parin-telui" sau Muntele mo§ului"). Aici exists §i astazi mor-mintul lui Saru Saltic Dede, unde sultanul Baiazidal 11-lea 148 a pus sa se cladeasca un mausoleu. Aceastaprima colonizare nu a schimbat prea mutt aspectul ge-neral etnic al Dobrogei, de vreme ce geograful arab Ab-dulfeda mentioneaza, in 1321, ca Isaccea este un ora5din tara valahilor", adaugind insa Ca cei mai multidintre locuitori profeseaza islamismul" 149.

149 Niceea.145 Nicomedia.146 Scutari, pe ;armul Bosforului.147 Peste Bosfor.149 1481-1512.149 C. C. GIURESCU, sctiri not despre strtiromanii din Do-

brogea, in Tomis", 1967, p. 4.


II

Bunuri necesare traiului

PRODUCTIA AGRICOLA. GRINELE

RASPINDIREA TERENURILOR DE CULTURADEPOZITAREA GRINELOR. EXCEDENTE $1 LIPSURI IN PRODUCTIA

AGRICOLA

VIILE. POMICULTURA. ALTE CULTURIMODIFICARI IN PEISAJUL RURAL

CRESTEREA VITELOR, OILOR, PASTORITUL, TRANSHUMANTA

PORCINELE. BOVINELE. CAIL ALBINARITUL

PESCUITUL. MARILE ZONE DE PESCUIT.

TERENURI REZERVATE PENTRU VINATOARE 51 PESCUIT

EXPLOATAREA SUBSOLULUI, SAREA

FIERUL 51 ARAMA

PACURA. AURUL.

CONCLUZI I

www.dacoromanica.ro

INCA A MAI DARUIT DOMNIA MEA OBROCDE LA CURTEA DOMNIEI MELE, PE FIECARE AN:220 GALE TI DE GRIU $1 10 BUTT DE VIN$1 10 BURDUFURI DE BR1NZA $I 20 DE CA5CAVALE$I 10 BURDUFURI DE MIERE $1 10 BUCATI DE CEARA$112 BUCATI DE POSTAV....

Mircea cel Batrin, la 20 mai 1388 in actul de danie catre ma-nastirea Cozia.

CAM IN ACEST TIMP LA TURCI ERA UN SENIORNUMIT MURAD BEI, CARE AFLA CA IN VALAHIA MAREEXISTA UN PRINCIPE NUMIT VLAD DRACUL VOEVOD,VESTIT PRIN I3ARBATIE $1 INTELEPCIUNE,CU 0 TARA FOARTE BOGATA SI BINE LOCUITADE OAMENI MARI $1 PUTERNICI,PE CARE TARA AMINTITUL TURC A 1NCEPUT 5-0 RIVNEASCA ,DORIND S-0 CUPRINDA $1 SA-5I SUPUNA LUI $I STAPINIRIISALE PE ACEL DOMN AL ROMANILOR $1 TOATA TARA SA ...".

Walerand de Wavrin,participant la expeditia burgundype Dunare, la 1445 2

I Sultanul Murad al II-lea.2 Traducere dupa textul publicat de N. IORGA, Cronica lui

Wavrin, ¢i rominii, in Bul. Camisiei istorice a Kamaniei", VI,Bucure§ti, 1927, p. 61.

www.dacoromanica.ro

Productia Tara bogata §i cu multi locuitori este imaginea pamin-agrieolei tului romanesc dintre Carpati §i Dunare, data de o mar-

turie din 1445. Temeiul unei atare realitati este pa-mintul cu roadele sale : stapinirea ocinelor, a sateloreste determinanta pentru alcatuirea socials ca §i pentruindatoririle militare ale locuitorilor ; relatiile dintre mem-brii societatii, cele de class, sint materializate indeosebiin veniturile pentru stapini §i obligatiile pentrucei dependenti , rezultind din cultivarea solului §ifolosirea produselor sale ; muncile, dar mai ales darile§i dijmele, de care se leaga structura administrativ-fiscalaa statului sint rinduite §i socotite indeosebi dupe acelea§iproduse, care determine §i negotul extern al tarii. In-treaga intocmire a Tarii Romane§ti porne§te de la aceastabaza agrara cu o productie de grine, vita de vie, pomet,vite marl §i mici, albine, pe§te, la care se adauga ex-ploatarea unor minerale indispensabile traiului, mai alessarea toate pe larg trecute in documentele secole-lor XIVXV, chiar incepind cu cele mai vechi acteinterne.

Grinele Si mai intii am daruit acestei mai sus-zise manastiripatru sute de Oleg de griu din jude ;ul Jale,sului, pefiecare an..." : cu aceste cuvinte i§i incepe daniile catreTismana voevodul Dan I, in hrisovul solemn scris laArge§, la 3 octombrie 1385 3.

De cite on domnia intare§te unui boier stapinireaunui sat §i ii acorda diferite scutiri, cultura grinelor esteimplicit exprimata prin dijma ce se percepea, numitagaletarit 4.

Ce se cultiva ? In primul rind, griul, amintit in zecide documente, apoi meiu/ 5, orzul 8 galeti din sateale judetului Prahova sint date, anual, de Basarab cel

3 DRH, B, I, p. 21, ibidem in actele de confirmare din 27ian. 1387 (p. 24), 1391-1392 ('p. 35), 1392 (p. 41), 1400-1418(p. 54), 5 aug. 1424 (p. 106), 2 aug. 1439 (p. 155). Scad insala 10 galeti de griu in 10 iul. 1464 (212), urcate la 15, la 20iul. 1497 (p. 451). Vezi si p. 27, doc. din 20 mai 1388 si p. 44.

4 DRH, B, I, p. 129, doc. din 16 sept. 1430 ; p. 146 doc.din 1 aug. 1437.

5 Vezi mai jos, p. 51.


Tinar, manastirii Snagov 6 cum §i ovaul (primele 3denumiri apartinind fondului latin al limbii, ceea cearata stravechea for cultura, ultima celui slavon din pe-rioada conlocuirii slavo-romane).

Raspin- In ce zone se cultivau aceste grine si in primul rindlirea tere- griul ? Aproape pretutindeni in Tara Romtmeascii, de

nurilor pe dealuri pina in cimpia dumireanii carmul1e culturci Ctitoria de la Tismana primeste de la Radu cel Mare,

pe fiecare an, cite 15 galeti de griu din venitul dom-niei", strins in judetul Mehedintilor 7. Pentru Cozia, voe-vodul Vlad Calugarul innoieste privilegiile anterioare,intre altele ...galetaritul in judetul Vilcea, sa-si is

galetile de griu, cit se afla in acel judet" 8. Ma-nastirii Ostrov, acelasi Radu eel Mare daruieste anualun obroc ,,...din judetul Oltului 5 galeti, ohabnice degriu si de orz 5 galeti..." 9. Griu orz se cultiva si insatele din Prahova 19, Padureti 11, Vlasca 12 si Braila 13.In sate de deal, ca de pilda Pausesti, Vladimiresti, Fo-lesti, Cosani Caprozi din zona Horezu-Rimnicul Vil-cea 14, in cele situate in plina cimpie a Haraganului, cumsint Alexanii 16, in cele aflate in lunca Dunarii, la baltaPotelul de exemplu 16, Costea pe Topolnita 17 sau in celedin Dobrogea 18 se cultivau, in secolele XIV XV,grine, in primul rind griu orz. Marturiile documentarede pe intreaga intindere a Tarii Romanesti infirma,asadar, opinia ca, in veacul al XIV-lea, ,,...cultura griu-lui nu era Inca generalizata", ca ,,...o putem socoti des-tul de rara", ca agricultura ; ...se Caeca pe vai pe

6 DRH, B, I, p. 291. Vezi §i p. 465, doc. din 19 iul. 1498p. 492. doc. din 26 apr. 1500.7 DRH, B, I, p. 451, doc. din 29 iul. 1497.8 DRH, B, I, p. 340, doc. din 17 apr. 1488.9 DRH, B, I, p. 492, doc. din 26 apr. 1500.19 DRH, B, I, p. 291, doc. din 23 mart. 1482.11 DRH, B, I, p. 465, doc, din 19 iul. 1498.12 Ibidem.13 DRH, B, I, p. 330, din 31 iul. 1487 (numai griul este men-

tionat)DRH, B, I, p. 192, doe, din 2 aug. 1453.

16 DRH, B, I, p. 134, doc. din 17 nov. 1431.16 DRH, B, I, p. 391, doc. din 19 iun. 1493.17 DRH, B, I, p. 18.18 DRH, B, I, doc. din 28 mart. 1412.

30

ea-lugarii

§i

§i

§i

mdrii.

sisi

"

www.dacoromanica.ro

Depozitareagrinelor

coaste, mai ales in regiunile deluroase" §i ca ea ,,...nuconsta in cultivarea griului, ci in cultivarea altor plante,in primul rind a meiului" 19.

Arheologia vine sa confirme ceea ce documentele vremiiexprima cu deosebita claritate. Griu carbonizat, alaturide mei sau de orz, a fost frecvent gasit in cantitati apre-ciabile, pus in saci, in gropi sau in vase de ceramics

in satul de la Zimnicea 20, la Coconi 21, la Straule§tisau in bordeiele aflate pe locul Pietii Unirii din Bucu-restii de astaz.i 22, la Verbicioara 23 si se vor gasi, de-sigur, in continuare.

Saparea unor gropi pentru depozitarea grinelor estede veche traditie. A§ezarile cercetate in diferite partiale teritoriului romanesc la Archiud, Bratei, CioroiuNou, Mugeni, Noslac, Porumbenii Mici, Obreja, Sebe§sau Soporul de Cimpie, datind din secolele IVV e.n.,

cuprind, in apropierea locuintelor, gropi pentru pro-vizii, de forme §i dimensiuni variabile 24. Iar un mileniumai tirziu, Wallerand de Wavrin noteaza, in relatareasa asupra expeditiei flotei burgunde pe Dunare, la 1445 :Citiva romani au coborit pe tarm unde au gasit maimulte grinare subterane. 6i va voi spune cum. In %I-rile de pe acolo se fac gropi marl in pamint ca nistecisterne unde se bags griu, ovaz §i tot felul de graunte§i apoi se acopera deschizaturile gropilor cu pietroaiemari. Si in dimineata urmatoare noptii, in care fuseseatita ceata, pamintul de deasupra gropilor nu era jilay.Dupa acest semn au fost descoperite toate grinarele desub pamint care se aflau in satul castelului Turcan 25

" V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Vigofeuded in Tara Ronuineascd gi Moldova (sec. XIVXVII),Bucure§ti, 1957, pp. 28-29 §i 32.

SCIV, I, 1950, nr. 1, p. 101.21 N. CONSTANTLNESCU, Coconi, centru de productie ce-

ramics din Tara Romeineascii. in SCIV, XV, 1964, nr. 2, p. 108.22 FL. GEORGESCU, DAN BERINDEI AL. CEBUC, PAUL

CERNOVODEANU, P. DAICHIE, ST. IONESCU, P. I. PA-NAIT, C. SERBAN, Istoria orgului Bucureiti, I, Bucure§ti, 1965,p. 74.

23 SCIV, II, 1951, nr. 1, p. 244.24 D. PROTASE, Problema continuittitii in Dacia in lumina

arheologiei §i numismaticii, Bucurelti, 1966, pp. 138-139.25 Turtucaia.


unde erau griu 5i bob 5i mazare, care au prins foartebine galerelor ; to%i s-au indestulat 5i fiecaruia i separea ca e o mans cazuta din cer" 26. De reIinut ca undepozit" de forma tronconica, bitronconica sau declopot cuprindea pins la 4 000 kg griu (sau ma-zare), sau 2 800 kg ovaz 27.

Cultura griului, a grinelor in general activitateesentialii pentru om iti afla corespondentul, cum este

firesc, in relafiile sociale. Dijma din aceste produseeste una din obi5nuitele importantele zeciuieli, luatede domnie 5i de stapinii de pamint : ca atare, existau 5idregatori anume, gciletarii, ce se ingrijeau de stringe-rea ei 28.

Pentru oamenii dependenfi, libertatea de stramutare,de a se stabili intr-un alt sat, era conditionata de ga-leata de iefire (o cantitate substantiala de griu ce tre-buia data stapinului, dupa unele estima %ii 880 ocalesau 1 494,24 1 !) 29.

Griul constituia o marfa §i chiar un mifloc pentru acalcula valoarea unor tranzactii. Intr-o tocmeala pentrucumparatura", incheiata la 28 martie 1412, mai multegaleIi" de griu sint evaluate la 6 hiperperi 30, in timpce satul Budenii precizeaza un act din 15 iunie1493 ,,...mai inainte i-au cumparat socrul lui Hrani-tul, Cirstea, de la Ion Capota din Fintinele, pe 9 ga-leti de griu" 31.

26 Calcitori straini..., I, p. 99. De relinut ca Wavrin incepeenumerarea tot cu griul.

27 CORNELIU MATEESCU, Un bordei din epoca lui Mirceacel Batriu descoperit la Vadastra, in MCA, IX, pp. 337-344 ;PANAIT I. PANAIT, Contributii arheologice la cunoafterea sa-tului in secolul al XV-lea, in M.I.M., I, 1964, p. 222 ; R. 0.MAIER, Gropile de pdstrat bucate (cereale) in Dobrogea, inRev. Muzeelor", nr. 3, 1968, pp. 278-279 ; CORNELIU MA-TEESCU, SYLVIU COMANESCU, Contributie la studiul gro-pilor de bucate" din epoca lui Mircea cel Bdtrin : o groapade.scoperita la Vadastra, in SCIV, t. 24, 1973, nr. 1, pp. 83-92.

28 Vezi mai jos, p. 288.29 0. STOICESCU, Cum miisurau stramoiii, Bucure§ti, 1971,

p. 194.30 DRH, B, I, p. 78.31 DRH, B, I, p. 387.

32

§i

§i

§i§i

www.dacoromanica.ro

In sfiriit, masurarea grinelor s-a facut cu o unitate decapacitate anume galeata de unde provine §inumele darii §i at dregatorului amintit 32.

Dar griul a constituit §i o marfa pentru export, cum-parata de genovezi §i venetieni la Chilia ; fapt confir-mat §i de cartea lui Francesco Balducci Pegolotti, Laprattica della mercatura, scrisa catre 1335 §i de contrac-tele inregistrate la Chilia de notarul genovez Antoniode Podenzolo la 1360-1361 33. Ceea ce inseamna ca,in anumite conditii, existau surplusuri de grine pentruexport, ca productivitatea culturilor acoperea §i nevoileconsumului intern §i eventualele cereri ale negutatorilorstraini.

Excedente Putem face unele precizari asupra acestei productivi-§i lipsuri tati ? Datele lipsesc. Nu s-au mai pastrat nici samile

in galetarilor pentru ca, pornind de la dijma strinsa de ei,produclia sa ajungem la totalul recoltei unui sat sau chiar a unui

agricold judet. De la satul lui Costea pe Topolnita, hrisovuldomnesc din 1374 spune numai cite galeti vor fi" 34.Mircea cel Batrin da manastirilor Tismana §i Vodicaun obroc anual de 400 galeti de griu din judetul Ja-le§ului", dar din act nu rezulta daca aceasta reprezintaintreaga dijma cuvenita domniei 35. Basarab cel Tinardaruie§te Snagovului 8 galeti de griu §i 8 de orz", dela 8 sate din Prahova, supuse acestei ctitorii ; nu rezultadaca aceasta cantitate reprezinta toata zeciuiala.

Surplusuri de grine existau insa in orice caz, in con-ditii climaterice normale, daca socotim ca cele peste3 000 de sate, in marea for majoritate, erau supuse ladijma. Cantitatile adunate serveau, in primul rind, pen-tru consumul intern ; dar ramineau §i pentru vinzare 36.

Cunoa5tem insa §i fenomenul invers, al importului inTara Romaneasca ; ...§i sa lasati sa ne vie marfa in

32 N. STOICESCU, op. cit., pp. 194-197. Dar aceasta ga-leata era sensibil mai mica decit gLeata de ielire.

33 OCT. ILIESCU, Notes sur Vapport roumain au ravitaille-ment de Byzance, in NEH, III, 1965, pp. 106-107.

34 DRH, B, I, p. 18.35 DRH, B, I, p. 24, doc. 27 iun. 1387 ; evaluarile din Istoria

Romliniei, II, pp. 284-285, privind productia de griu a jude-tului Jalqului, pot fi luate ca o cifra indicative pentru produc-tivitatea culturilor de cerea1e.

36 Vezi mai jos, pp. 159-162.


tara domniei mele ; piine fier sau orice, slobod saumble" (subl. ns., D.C.G.), se adreseaza voevodul RaduPraznaglava brasovenilor, la 17 mai 142137.

Trebuie atunci sa conchidem ca importul de griu dinTransilvania avea un caracter permanent", cel putinpins in secolul al XVI-lea, cind la 1502 se mentioneaza,pentru intlia oars, saci de griu la export ? 38 Ca in toateepocile in care agricultura se practica extensiv, iar va-riaiiile ramineau determinante pentru recolta,marturiile amintite exprima, unele altele, o situaliereala ca atare, ele nu se contrazic : in anii de secetaerau aduse grinele transilvanene ; in anii favorabili seadunau, din dijme, unele surplusuri folosite pentruexporturi.

Dijma din grine adunata pe aproape toata intindereaTarii Romanesti, dregatori anume pentru stringerea ei(galetari), dare specials fara de care rumanii nu obti-neau de Ia stapinii for stramutarea dintr-un sat in altul(galeata de iesire), marfa in negotul intern si externmasurata cu o unitate aparte de capacitate (galeata),mijloc de plata, uneori, pentru cumpararea de ocini,sint tot atitea manifestari ale acestei indeletniciri agricolede baza productia cerealiera pe planul relaliilorsociale. Asemenea manifestari se urmaresc in celelaltesectoare agrare, me§terzeiresti sau miniere : ele sint de-finitorii pentru analiza activitatilor de productie ale so-cietatii feu dale romanefti, activitati care, in majoritatealor, s-au exercitat fdra intrerupere, din antichitate piizain secolele XIV ,ri XV.

Ville Constituiau, ca grinele, un sector important al cultu-rilor, amintite in zeci de documente, chiar din ultimeledecenii ale secolului al XIV-lea. Ele se regasesc in multezone deluroase unele traditionale azi pentru produc%iastrugurilor si a vinului dar si la cimpie, in satesi in tirguri. Le aflam in partile din NE Severinului, ca,de exemplu, Ia Beala, Preslop 39 sau Turcinesti 40, in zona

37 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tarii Roma%p. 10. Vezi p. 98.

38 V. COSTACHEL, P. P. RkNAITESCU, A. CAZACU, op.cit., p. 29.

39 DRH, B, I, p. 81, doc. din 10 iun. 1415.49 DRH, B, I, p. 129, doc. din 16 sept. 1430.

34

si si

climaticesi si

§i,

si

fi

si

,ngti..., §i

www.dacoromanica.ro

Gorjului la Dimbova, Ciurilesti, Amarul, Romanesti 41,Gura Desului, Saseani s.a. 42 ; in intreaga regiune cu-prinsa intre Rimnicul Vilcii Dragasani PitestiTirgoviste 43. Viile sint cultivate, in secolele XIVXVsi in zona Ploiestilor de astazi de exemplu, la Mo-ciurite 44 sau la Bucov 45, dupa cum ele se intindeauspre rasarit in partite Buzaului §i ale Rimnicului Sarat,facind legatura cu cele din zona Odobesti-Focsani, inMoldova.

Evident, vita exista si in partile cimpiei, in sateleCiulinita pe Buzau 46, Fninghisesti (ca la jumatatea dru-mului intre Ploiesti Urziceni) 47 Alexani" pe

in apropierea Urzicenilor 48, Vraestii (Varasti)pe Sabar 49, Ghermanesti Dobrosesti (pe malul lacu-lui Snagov) 50, Bolintinu (la vest de Bucuresti) 51multe altele.

Via este straveche pe teritoriul romanesc, cunoscutadin neolitic ; era una dintre indeletnicirile de baza muttpretuite in societatea dacia. De aceea terminologia s-atransmis din antichitate. Strugure" este un cuvint autoh-ton, din limba dacilor (grce corespondent chiar si inalbaneza) 52 ; la fel si butuc curpen. Ceilalti termenide baza s-au pastrat din latina : vita (vitea), cucina (redicina), trunchiul (trunculus) §i coarda corda ;parul pentru ridicatul vitei (pa//os) ; culesul (colligare),calcatui strugunilor ,dupa cules in calcatoare (calcare-cal-catura), punerea in bute (buttis) ; tot latini sint vin, beat,betiv, a imbata, precum poama osebit de semni-

Ibidem.42 DRH, B, I, p. 180, doc. din iul. 1451.43 DRH, B, I, p. 400, 404 (satul Piaviceni) ; p. 431 (Co-

pacelul) ; p. 29 (Jiblea) ; p. 404 (Cazane§ti) ; p. 135 (Golesti) ;p. 147 (Dobru§a, 5erbane§ti, Mamul) ; p. 114 (Manice5ti, Me-

Vezurari) etc., etc.44 DRH, B, I, p. 51, doc. din (1400.1403).45 DRH, B, I, p. 394, doc. din 2 sept. 1493.46 DRH, B, I, p. 74, doc. din (1407-1418).47 DRH, B, I, doc. din 7 oct. 1428, p. 118.48 DRH, B, I, p. 134, doc. din 17 nov. 1431.49 DRH, B, I, p. 118, doc. din 7 oct. 1428.5° DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iun. 1441.

DRH, B, I, p. 137, doc. din 15 mart. 1433. Vezi hartadin Istoria Romerniei, II, p. 830.

52 I. I. RUSU, Limba traco-dacilor, p. 216.

55

§i Ia-Lomita

§i

§i

§i

§ifacia-

§i

st

41

www.dacoromanica.ro

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

COSOARELE AU FOST MULTE SECOLE FOLOSITE LA RECOLTATUL CIOR-CHINELOR DE STRUGURI. DOUA EXEMPLAR DIN SECOLUL AL XV-LEAGASITE IN CARTIERUL STRAULE$TI DIN BUCURE$T1 (SUS) $I INCOMUNA BUTIMANU JUD. ILFOV (JOS). (DUPA PANAIT I. PANAIT,CONTRIBUTII ARHEOLOGICE LA CUNOA$TEREA SATULUI IN SECOLULAL XV-LEA, PE TERITORIUL DE AZI AL BUCURE$T1LOR, IN MATE-RIALE DE ISTORIE $1 MUZEOGRAFIE", I, 1964, P. 222-223, FIG. 2).

ficativ, deoarece inseamna termenul generic pentrutoate fructele, dar §i sinonimul strugurelui 53.

Ca un ecou al unor stravechi datini sint §i sarbatoareaculesului sau obiceiul de a pune teasta de cal pe haraciiviei sau de a sculpta capul aceluia§i animal pe minerelelingurilor (in zona Draga§ani-Vilcea 54).

Cultura straveche, dar evident cu alte conexiuni inrelatiile sociale decit in antichitate. Importanta ei estesubliniata de insa§i formularea documentelor care, enu-merind bunuri imobile sau mobile, trec nu o data viaexplicit, separat de celelalte terenuri. Cind Mircea celBatrin isi inzestreaza noua sa ctitorie de la Cozia ( 20mai 1388), el da porunca diacului sa scrie, intre altele :,,...o bucata (de ocina) pe Arghi§, pe care a cumparat-o

53 C. C. GIURESCU, Istoricul podgoriei Odobeitilor, Bucu-repi, 1969, pp. 14-15 ; N. AL. MIRONESCU, Vinul de viaidlungd.

54 N. AL. MIRONESCU, op. cit.

36

§i

www.dacoromanica.ro

de la tef, cum cu vii..." ; o alts vie, dar ...in patruloeuni : una in hotarul Calinestilor ¢i doua bucki din ho-tarul lui Voico si a doua in hotarul lui Stanislav al luiOreaov..." ; o a treia la Rimnic ...daruita de jupanBudu..." (subl. ns., D.C.G.) 55. Se dau si detalii privindasezarea sau provenien%a lor, uneoci daces plantatia estein plin rod (vie batrina" 56) sau, dimpotriva, para-sites 57.

Precizari ce atesta nu numai insemnatatea culturii,dar, ipso facto, §i intreaga tehnica viticola, aplicatd, totpe temeiul unei multiseculare indeletniciri. Alegerea te-renului, pregatirea lui, plantarea vitei (prin butasire),sistemul de asezare a butasilor in groapa, pichetarea te-renului operatii atestate de documentele secolelorXVIIXVIII, se efectuau si anterior de 1500, stiutafiind continuitatea stabilitatea metodelor de culturesin tot evul de raijloc 58. De exemplu, cosoarele, existentepins astazi, erau folosite si in secolul al XV-lea pentrutaiatul ciorchinilor sau al unor lastare de vita, asa cumarata cele gasite la Straulesti Butimanu 59.

Terenurile cu vita sint stapinite de toate categoriile so-ciale, de la voevod pines la rumen 60, iar implicatillecele mai evidente ale acestui sector de producfie in sferarelaciilor sociale se manifests in dijme ddri.

zeciuiala din vin intilnit in zeci de docu-mente, era dat si de stapinii de pamint, in folosul dom-niei si de rumani atit pentru domn cit gi pentru boierulde care ascultau". Aceasta dijma numita vamadin vii sau din yin se stringea de dregatori anume

aratati explicit sau implicit, de repetate ori,in actele epocii 61. Supunerea la vinarici, ca la once dijmade altfel, atesta reflectarea productiei materiale in sferaraporturilor sociale politice, creind venituri pentruunele categorii (inclusiv autoritatea de stat) obligatiipentru celelalte.

55 DRH, B, I, p. 27. Vezi §i p. 62, 99, 113 (nr. 27, 49, 57).56 DRH, B, I, p. 436, doc. din 1 aug. 1496.57 DRH, B, I, p. 411, doc. din 24 mart. 1495.58 D. MIOC, Din tehnica viticold medievald in Tara Roma-

neascd in Studii", t. 22, nr. 3, 1969, pp. 445-4413.PANAIT I. PANAIT, op. cit., p. 223.DRH, B, I, indice sub vinarici.

61 Vezi mai jos, p. 317.

57

¢i

¢i

Vinari-ciul

¢i

vi-naricerii

¢i

¢i

60

0

;i

www.dacoromanica.ro

La vinzarea §i cumpararea vinului se percepea o taxa,parparul, numita la fel darea luata la negotul cu pe§te 62.

Terenurile plantate cu vita formeaza obiectul vinza-rilor §i cumpararilor, negociate separat de celelalte pa-minturi de cultura 63.

Vinul avea, in societatea feudala romaneasca, propriilesale unitati de masura butea §i vadra pastratesecole de-a rindul, pina in pragul epocii contemporane,cind s-a generalizat sistemul zecimal modern, intemeiatpe litru. Zece buti de vin sint date ca obroc anual ma-nastirii Cozia de Mircea cel Batrin 64, danie confirmata§i de urma§i. Alte doua butii prime§te §i ctitoria Stru-galea, de la acela§i domnitor 65, ca §i Tismana de laRadul cel Frumos 66. Pentru butoiul de yin exportat sepercepea o taxa de 10 bani 67 ; dupa cum vinul era co-mercializat §i in interior, la tirguri 68.

Cit de mare eraMare,

un butoi ? Ne raspunde un act dela Radu cel dat Govorei : dupa aceea, le-amdaruit domnia mea din vinariciul Rimnicului, cit estedomnesc, doua butoaie de cite 100 de vedre" (circa1 288 1). Iar Paul de Alep ne asigura ca a vazut laTismana un butoi uria§ de 3 000 de vedre (38 600 1),facut din lemn de tisa, datind din secolul al XIV-lea 66.

Ca §i in cazul cerealelor, vinul servea uneori ca etalonde valoare. Popa Dorotei are, la 1440, un loc de ma-nastire numit Licura" §i §ase vii pentru care a dat3 100 vedre de vin 70. Daca satele se vindeau pe galetide griu, viile erau cumparate pe vedre de§i in ambele

62 DRH, B, I, p. 449, doc. din 4 iun. 1497. Vezi 3i maijos, PP. 78, 79.

63 DRH, B, I, p. 397 3i 413 (nr. 244 3i 254).64 DRH. B, I, p. 27, doc. din 20 mai 1388.ss DRH, B, I, p. 76, doc. din 11 mai 1409.ss DRH, B, I, p. 212, doc. din 10 iul. 1464.67 DRH, B, I, p. 108, doc. din (1424-1431). Vezi mai jos,

comertul exterior.sa DRH, B, I, p. 187, doc. din 7 aug. 1451.69 Paul de Alep, Travels..., fi D. MIOC, N. STOICESCU,

Masuri medievale de capacitate din Tara Rormineasca, inStudii", t. 16, nr. 6, 1963, pp. 1 351-1 380 ; N. STOICESCU,Cum masurau stramosii, pp. 171-174, Vadra 12,88 1, iar vadramare olteneasca 15,456 1. (Ibidem, p. 173 ; 38 600 1 este enorm !Probabil ca Paul de Alep a incurcat datele ; DRH, B, I, p. 436.

7° DRH, B, I, p. 158, doc. din 16 sept. 1440

58

,

4

si

www.dacoromanica.ro

Pomicul- De

tura

marturii (secolul al XV-lea) nu putem preciza suprafe-lele de teren.

Pentru lucrarea obi§nuita a vitei se cheltuiau, inaceasta epoca, anume sume de bani sau totul se efectuaprin munca oamenilor dependenii sau a stapinilor co-proprietari ? Desigur, esentialul dezgropatul, ridica-tul, legatul, eventuala pra§ila, culesul, facerea mustului,punerea in butoaie era indeplinit de vecini sau ru-mani. Dar constructiile aferente pivnita pentru de-pozitarea vinului , haracii ce trebuiau inlocuiIi, inparte anual, mlaja pentru legatul vitei de harac, ciuba-rele, doagele ci butoaiele propriu-zise, teascurile, cosoarelepentru taiat ciorchinii cu alte cuvinte instalatiile,uneltele §i materialele caracteristice acestei indeletniciri,erau ele asigurate numai prin obligaiiile de munca alevecinilor ? Credem ca §i anumite sume de bani eraunecesare, fara ca, pe temeiul documentelor din secoleleXIVXV, sa putem da mai multe precizari. La aceastaconcluzie ne indeamna o danie a lui Basarab cel Tinarcatre ctitoria Snagov ; Si iara§i oricite sate are sfintamanastire in judetul Elhov, iar la ele sa se is birul dela vecinii manastirii, de catre birarii care vor fi, sa-1aduca la sfinta manastire, cit va sta sfinta manastire,sii fie pentru lucrarea viilor manastirii" 71.

foarte veche tradi0e, nu are, desigur, ponderea sec-toarelor de cultura precedente. Livezile cu mentiuneanume pentru cele de nuci sint trecute in cel maivechi document intern cunoscut : ...§i Vodila Mare, peamindoua partile cu nuci §i cu livezile..." daruite deVlaicu voevod ctitoriei sale de la Vodita 72. Ei existau§i in alte locuri, in satul Runcu de azi 73, sau in loculunde este cladita biserica cea mare a Coziei 74 (Coziaare, in pecenego-cumana, adica in vechea turca, intelesulde nucet de la coz =- nuca). 0 recenta cercetare

71 DRH, B, I, p. 291, doc. din 23 mart. 1482.72 DRH, B. I, p. 18, doc. din 1374 ; ibidem, p. 21, doc.

din 3 oct. 1385 ; p. 24, doc. din 27 ian. 1387 ; pag. 36, doc. din1391-1392 ; p. 41, doc. din c. 1392 ; p. 212, doc. din 10 iul.1464 etc. etc.

73 DRH, B, I, p. 21, doc. din 3 oct. 1385 §i p. 24, doc.din 27 iun. 1387 §i confinmari ulterioare. Dadace§ti, azi Runcu.

74 DRH, B, I, p. 59, doc. din 1402-1403, vezi p. 49, doc.din c. 1400 p. 64, doc. din 1404-1406, p. 97, doc. din 1 iun.1421.


identifica, in toata taxa, 41 de nuceturi" 75 ; in TaraRomfineasca ele se afla mai ales in partile Tirgovi§tei,pe valea Teleajenului, a Buzaului, spre Cislau, RimniculSarat, aproape de valea Ialomitei cam intre Ploiesti IiUrziceni etc. 76, cu unele atestari documentare chiar dinsecolul al XV-lea. (Manastirea Nucet din Dimbovitaexistents sub Dan voevod) 77.

Atare plantatii sint foarte vechi, nucet derivind dinlatinescu nucetum, cu acela§i inteles ca si astazi ;la fel si marul, parul, prunul, piersicul, gutuiul, caisul 78.

Dar inscrierea for in documente este rara (in com-paratie cu viile) ; asemenea livezi aveau, dupas toateprobabilitatile, o mica pondere ca producatoare" devenituri si de dari. Ceea ce nu inseamna ca nu formauobiectul unor tranzactii comerciale sau nu constituiauobiectul unor drepturi" sau interdictii", fiind astfelprezente in relatiile sociale ale vremii.

Un Stanciul §i cu fiii sai" cumpara un pomet de laVilcul... pentru 4 florini si 15 aspri" suprafata nefiindprecizata 79. Se lua poate de la plantatiile mai im-portante si o dijma amintita intr-un singur act (pas-trat numai intr-o traducere) ; intarind jupanului Stan-ciul Moenescul mai multe ocini in Fagara§ si Tara Ro-maneasca, voevodul Vlad Dracu adauga : 5i de aceastaam poruncit domniia mea... sa nu li sa is vama dom-neasca dintii, nice din oi, nice din stupi... nice din livezi,nice din pomete..."8°

Cit despre plantatiile unor ctitorii, ele erau aparateciteodata si prin porunca domneasca, deci de cea maiinalta autoritate de stat : Si on pe unde sint pometurilemanastirii de la hotar spune Basarab cel Tin5x inhrisovul dat Tismanei nimeni sa nu cuteze sa lesape sau sa le usuce ca oricine se va incumeta sa le

75 I. JORDAN, op. cit., pp. 83, 415, 427.76 Ibidem.77 DIR, XVI, B, I, p. 113, doc. din 23 ian. 1516 si C. C. GIU-

RESCU, Doua monumente seligioase din veacul at XIV-Iea : Nu-cetul sau Cozia din Vilcea fi Nucetul din Dimbovita, in M.O.,XIII, 1961, nr. 1-4, pp. 42-44.

78 AL. ROSSETTI, op. cit., pp. 109, 125, 192.75 DRH, B, I, p. 413, doc. din iun. 1495.80 DRH, B, I, p. 161, doc. din 23 apr. 1441. Este singura

informatie. 0 dijma den gradini" o regasim in secolulal XVII-lea, vezi doc. din 5 mart. 1631, DRH, B, XXIII, p. 341(nr. 212).


AIMculturi

sape sau sa le usuce, rau va pasi" 81. Reflects oareaceste cuvinte ale voevodului o inrautatire a raporturilordintre manastire satenii dependensi care, ca o reactiela nedreptasile stapinului stares, incercau sa vateme celpusin pomii acestuia ? Posibil, mai ales ca amintitul hri-sov cuprinde o sums de interdic %ii menite sa apere, im-potriva unor eventuale incalcari", apa, padurea, fineasa

paminturile manastiresti 82.Pomii se regasesc in toponimie. Hotarele mosiei 5oa5u

(azi in zona orasului Ocnele Mari) merg ,,...din LaculDoamnei drept peste Valea Adinca, pe coasta Murgesti-lor si pin Scorus la vale in Bravita, drept in mcirulpopei..." 83. 0 data cu secolul al XVI-lea, asemenea to-pice apar mai des in acte, atestind realitasi din pe-rioada anterioara 84.

Alte culturi se fac cel mai adesea in gradina din jurulcasei : varzu, ceapa, aiul (usturoiul), lintea, napul, fa-solea sint toate cu denumiri latine sau mazarea §i pas-taia 85, ramase din limba traco-dacilor, ceea ce aratacontinuitatea cultivarii lor. Ele nu sint trecute in docu-mentele interne muntenesti din amintita perioada pro-babil tot fiindca nu reprezentau o productie majors, cagrinele visa de vie 86. Dar cruciasii burgunzi care ureaDunarea in 1445 gasesc in gropile cu provizii, afara degrine, mazare si bob. In locuinlele de la Coconi (dinvremea lui Mircea cel Batrin) s-au aflat seminte depepeni verzi 87.

Erau legumele supuse dijmei ? Pentru Tara Roma-neasca nu avem stiri ; in Moldova, ea se lua din varza 88.

Modificciri Peisajul rural, care domina in Tara Romaneasca in modin peisajul absolut (chiar in infasisarea exterioara a tirgurilor), a

rural suferit el modificari in secolele XIV si XV, grin inter-

DRH, B, I, p. 278, doc. din 3 apr. 1480.82 DRH, B, I, pp.277-278, doc. citat.83 DRH, B, I, p. 451, doc. din 1497-1498." Vezi numirile de Peri, Pruni, Prunilor etc., DRH, XIII

XVI, indice sub voce.85 I. I. RUSU, op. cit., p. 204.86 Vezi mai sus, (pp. 49-59.87 N. CONSTANTINESCU, Obseroatii asupra satului fortifi-

cat... Aiezarea de la Coconi, in SCIV, 1962, nr. 2.88 Doc. din 4 apr. 1488 : I. BOGDAN, Documentele lui $te-

f an cel Mare, vol. 1, Iasi, 1913, p. 342.

61

si

si

si

si

si

si

81

www.dacoromanica.ro

ventia omului ? Putem raspunde afirmativ, deli nu sin-tem in masura, in stadiul actual al cercetarii, sa apreciemcit de mari sint suprafetele transformate. Principalulefort in aceasta directie a fost de a largi terenurileagricole 89, prin defrisarea padurii. A existat o periodicinaintare a ogoarelor asupra codrului, inceputa in feu-dalismul timpuriu si continua* in ritmuri diferite, pinsin epoca moderns.

Cu posibilitatile tehnice ale epocii se doborau co-pacii cu securea, se scoteau radacinile cu sapa apoi seardea terenul respectiv , destelenirea cerea eforturifizice foarte marl, ea Insemna o munca foarte grea side lungs durata ; tocmai de aceea, orice teren de cul-tura astfel oblinut apartinea celui care efectuase de-frisarea 90, indiferent de condifia sa sociald, fie stapin depamint, fie om dependent 91.

Mentiunile nu sint numeroase pentru secoleleXIVXV ; o atenta examinare a izvoarelor din perioadaurmatoare, ca si a toponimiei va aduce, desigur, infor-malii noi. Mai multe slugi domnesti" ...Cana si cufralii sai anume Capota si Gon%ea si Stoia si cu fiii forciti le va lasa Dumnezeu...", obtin in 1545 confirmareaocinei for din Negusina ,,... pentru ca le este veche sidreapta ocina si dedina, Inca din zilele raposatului Danvoevod ; si au curatat cu securea si cu sapa si cu foculin padurea deasa si tare" 92. Temeiul juridic al stapi-nirii for 1-a creat deci insasi operatia de defrilare a pa-durii, efectuata in timpul domniei lui Dan al II-lea(probabil). Radu cel Mare intareste Govorei mai multeterenuri : 5i iarasi sa le fie din vadul Slatinei, de laTrestioara si din jos si din sus, cu livezile si cu padureasi cit este curatat in padure" 93. Din formulare se pare6, terenurile de cultura ale satului Trestioara au fost spo-rite pe seama padurii, ceea ce inseamna Ca defrisarileaveau loc si in jurul asezarilor vechi ca si a celor noi,care abia se intemeiau.

89 in sens larg, ogoare, vii, livezi, gradini.9° V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,

op. cit., p. 33.91 C. GIURESCU, Despre rumani, in Studii de istoria so-

cials", Bucurelti, 1943, p. 153.92 Documente privind istoria Romaniei, XVI, B, vol. II,

pp. 328-329 (in continuare DIR).93 DRH, B, I, p. 461.


Iar cit de mult insemna punerea in cultural a unor noisuprafe %e ne-o arata un act din 1619, redactat in graiulde toate zilele, de ...batrinul Stan logofat din Savesti" :Dar Inca am socotit domnia mea cu tot sfatul domnieimele 94, ca ar fi mare blestem pacat de dumnezeupentru truda munca acestor oameni mai sus zisi sal serisipeasca sal -si sparga casele lor curtile lor °gra.-zile lor cu tot pometul pe care 1-au sadit cu via lor,pe care le-au facut pe acel loc pustiu au scos toatapadurea cu saga fi cu multi spini, cu multa muncanevoie greutate, cu multa fi mare truda §i cu toateagoniselile lor, de dud ei de atita vreme s-au trudit, iaracum in scurt, intr-un ceas, sal se strice piaramuncaD.C.G.).

lor, ca sa nu mai fie nicairi" 95 (subl. ns.,

Efortul considerabil al unei defrisari de padure si alpunerii in valoare a terenurilor noi castigate este de re-petate on exprimat, servind totodata ca o motivare ma-jors a drepturilor astfel dobindite de cultivatorii incauza.

Si frecventele nume de Poiana, Poeni, Poienita, Poie-nile sau Poenari, date unor sate, precum termenii decuratura, rune (ambele latine) laz (slay) atesta aceeasinazuinca a omului de a cistiga mai mult ogor, impin-gind inapoi padurea 96. Asemenea denumiri, intilnite insecolele XIVXV 97 sporesc in documente, pe masurace ne apropicm de epocile moderne. Sugestiv este numeledat unei poieni Nevoia" pe care Tudor vistierul a dat-omanastirii Govora ,,... pentru sufletul sau, sal -i fie vesnicapomenire" terenul era precis delimitat, actul precizind :,,...sa be fie Nevoia cu hotarul sau" 98.

94 Gavril Movila, domnul Tarii Romanesti.95 Doc. din 28 iun., DIR, XVII, B, III, p. 387 (nr. 347).

Cf. D. MIOC, op. cit., p. 450.95 I. JORDAN, op. cit., pp. 22, 23-24, 42, 415, 457 (Po-

ienita) etc. Dintre poeni", desigur ca unele au existat in modnatural in padure fara intervenlia omului ; dar 4i in aceste ca-zuri, o data cu stabilirea permanents a oamenilor, terenul a fostlargit imprejurul poienii naturale, tot prin defrilare.

DRH, B, I, pp. 127, 204, 305, 310 (nr. 66, 118, 188, 192).98 DRH, B, I, p. 470, doc. din 9 ian. 1499 si p. 478 doc. din

13 iul. 1499. In secolul al XVI-lea, Curatura, Curatura lui Cer-nica, Laz, Lazul, Lazuri (23 de topice derivate din Laz), Poiana,Poeni, Poienita, Poienile, Poienari (peste 70 de numiri), Runcu :DIR, XIIIXVI, Indice, sub voce.

63

¢i

si

;

si

sj si sisi

,d

si

si

sf

www.dacoromanica.ro

Crqterea Cregerea vitelor sta, in tarile roman, in strinsd core-vitelor. latie cu productia cerealiera. Nici nu poate fi inteleas5.

Oieritia, in afara culturilor plantelor de cimp in general. Ramuratranshu- components majors a agriculturii, cre5terea animalelor

manta a adus cele mai importante venituri in comert 99, iarprodusele sale au fost impuse cu prioritate, la zeciuiala.

Pdstoritul dateaza din preistorie 5i a continuat neintre-rupt ; daca oaie, berbec, miel, capra, ied, a mulge, lapte,caf, staul sint latine, in schimb cap, vatui (mielul de1 an) 5i bascd (ling tunsa de pe oaie) sint 5i mai vechi,de origine traco-dacica. Tot limbii dacilor apartin unnumar apreciabil de termeni fundamentali ai p5.stroritu-lui baciul, purtind caciula 5i uneori ghioagd pentruaparare, inchide pe sears oile la stina sau intr-un farc ;la timpul mulsului, le trece prin strunga §i din lapteleadunat prepara marcat (lapte covasit, iaurt) sau, cuajutorul chiagului, obtine mai intii un lapte mai con-sistent numit stragheata din care desparte caul ce ser-ve5te pentru prepararea brinzei ; zerul limas este pusla fiert pentru a obtine urda. La nevoie, baciul prindeoile cu ajutorul unei cafe (bat lung de circa 2 in, cu uncirlig la virf) ; tot el le cerceteaza de dipufe sau degiilbeaza 100.

Ovinele se situau, probabil, pe primul loc 101. In satelede munte 5i deal ca Beala Preslop (1415) 102, incele de cimpie ca Alexenii de linga Urziceni 103 sauMaximeanii 104 , in cele de la balta sau din luncaDunarii 105, pretutindeni avem zeci ¢i zeci de con-firmari documentare crecterea ovinelor apare dreptindeletnicire statornica, permanents . ..ca sa le fieocine de ohaba de toate slujbele dajdiile, cite se aflain Cara domniei mele citim in hrisovul dat de Mircea

99 Cf. V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,op. cit., p. 17.

loo Toate cuvintele subliniate provin din traco-daci: I. I. RUSU,Din trecutul pdstoritului romtinesc, in AMET, 1957-1958,pp. 140-151.

101 V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,op. cit., p. 17.

102 DRH, B, I, p. 81.103 DRH, B, I, p. 134, doc. din 17 nov. 1431.104 DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iun. 1441.105 DRH, B, I, p. 64, doc. din 1404-1406 ; p. 97, doc. din

1 ian. 1421.

64

§i

:§i

,

www.dacoromanica.ro

.2JA

1414b4°Q

1 lj13(

. , rt4*,

re G.

4'94,-3,

re,

-t;' c

%) .- .0 !!\.,1 t. -1.

0,4 t 9 9 $

t4:G-N

1:y f -.5 ;d.° *1E'

=-_

LITORALUL TARILOR ROMANE INCEPE SA FIE NOTAT DE PORTULANEINCA DIN SECOLUL AL XIII-LEA, ODATA CU DEZVOLTAREA NEGOTULUIITALIAN LA DUNAREA DE JOS. PE PORTULANUL LUI MARINO SANUDODIN 1320 CITIM, PE TARMUL DOBROGEAN PARTEA STINGA A HARTIH:PANGALLIA (MAN GALIA), COSTANZA (CONSTANTAL CELE TREI BRATE ALEDELTEI

OFTORI

S(AN)C(T)I GEORGY (SF. GHEORGHE), SOLLINA (SULINA), LI-COSTOMO. PE DUNARE MAI IN AMONTE, CITIM VICINA".(REPRODUS IN NORDEN SKIOLD, PERIPLUS THE EARLY HISTORY

CHARTS AND SAILINGS DIRECTIONS, STOCKHOLM, 1897 $1 IN

1968,

CALA-STRAIN! DESPRE TARILE ROMANE, VOL. I, BUCURE$T1, ED.

STIINTIFICA p. 78).

.4

A

.p

4

1,,,31}17110

itIi

os.owal n.1.2toqUainy

cuocl

fa.

caAbohdr;

;147:Ele,z q, , .% t, 3

J. to,.,

li.. 474r-,./, GC -..-----',..e.(_ ,- f -,---NS v-1,-,,,-,

VI. 1

...,

'3.6 ^ 0

t- '!''4% '.C.

1$

a-Th, - 0.,, Z- C, ,- ,-,, ..." 012 i _......'., 1 E- ---,- .1.-.: : .

7.1

www.dacoromanica.ro

Eta wun5crbarticfi_ci tnn5 etearocrtigcectlibibcrqcr /ancr ani; bcr ereu- Cl")tnictun

in ir.ccrri/ron ben d'iwcfcn scfangcn/in bic heyboofetyitfr geftirct i tninb waxy 129-Intoninicit.

3rent/ nine. (id) %snub runberbarlid)er thattn;Dieiveyt er inn be r bcYbotial4fft stwe1ert/P20

tragcn i sans 3i1

onto nut:114ra finScfitrinnccipflfotgenttcn t roc.

DINTRE CALATORI1 STRAINI CARE STRABAT $1 SCRIU DESPRE TARAROMANEASCA, LA FINELE SECOLULUI AL XIV-LEA, SE AFLA $I HANSSCHILI BERGER, PARTICIPANT LA BATALIA DE LA NICOPOLE. CARTEASA DE CALATORIE A CUNOSCUT MAI MULTE EDITH. IN IMAGINE, SCENADIN AMIN TITA BAIALIE (DUPA C. KARADJA DIE ALTESTEN GEDRUCK-TEN QUELLEN ZU R GESCHICHTE DER RUMANEN, BUCURESTI 1934P. 117 $1 CALATORI STRAINI DESPRE TARILE ROIIANE, VOL. 1, BUCU-REST!, ED. STIINTIEICA 1968, P. 78).

2

.. 1(=1

Pr Frieg

011311,cylis

).

3nliat

te(e:b.

niftmi/mic

www.dacoromanica.ro

FERECATURA DE TETRAEVANGHEL, LUCRATA LA PORUNCA MARELUIPOSTELNIC MARCEA $1 A SOTIEI SALE MARGA, IN TIMPUL DOMNIEI LUINEAGOE BASARAB, IN ANUL 7072" (1518-1519). FIGURILE $1 ORNAMEN-TELE IN RELIEF SINT OBTINUTE PRIN CIOCANIRE (REPOUSSE), PESPATELE FOII DE ARGINT UNDE S-AU TRASAT, IN PREALABIL, CU UNVIRF METALIC, CA LA UN NEGATIV, CONTURELE MODELELOR. BATE-REA SE FACEA CU CIOCANASE SPECIALE, LOVIND METALUL PRININTERMEDIUL UNOR

(CUDALTITE, FATA PLACII DE ARGINT FUND ACOPE-

RITA CU MASTIC ROI.UL DE A AMORTIZA EFECTELE CIOCANITURI-LOR). DETALIILE SE REALIZAU PE FATA PLACII DE ARGINT, TOT CUDALTI ANUME, (CIZELURA). FONDUL SCENE!, PUNCTAT MARUNT, E01311NUT CU VIRFURI MEIALICE CE IMPRIMA DIRECT, TOT PRIN CIO-CANIRE, MODELUL DOR11. (FERECATURA, CA $1 CL1$EUL, LA MUZEUL

DE ARTA AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA1

www.dacoromanica.ro

PLACA DL ARGINT AURIT CU ORNAMENTF A )ORATE DE PP CAPACULUNFI CAM, 1ActiA PENT RU till ORIA DE LA TISMANA, DE PARVULCRAIOVESCU RA ru SAI BARBUL SI DANCIUL. FINEI E SECOLULUIAl. XV LIA SAU INC Fall I. SICOLULUI AL XVI LEA. (ARGINIARIA, CASI CLIS UL, LA MU7EUL DE ARIA AL REPUBLICII SOCIALIST E RUMANIA).

I.

www.dacoromanica.ro

PLACA DE ARGINT GRAVAT DE PE CATUIA FACUTA PENTRU CTITORIADE LA TISMANA DE PARVUL CRAIOVESCU $I FRATII SAI BARBUL $1DANCIUL. FINELE SECOLULUI AL XV-LEA SAU INCEPUTUL SECOLULUIAL XVI-LEA. RETINF1M

(MUZEULSIGURANTA LINIII OR, A CON rURELOR GRAVATEDE ARIA AL REPU131 SOCIAL'S! I ROMANIA).ICII

'11144

9A-

r;.1, ;IV

Ant 91116- t.,117 rwww.dacoromanica.ro

PICTURILE DE LA CTITORIA SF. NICOLAE DOMNESC DE LA CURTEADE ARGE$, EXECUTATE PE LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIV-LEA,ILUSTREAZA $1 PILDA CELUI CE A ZIDIT 0 CASA (SAU UN TURN), SCE-NA NEINTILNITA IN ICONOGRAFIA SUD-EST EUROPEANA PINA LAACEASTA EPOCA. DOI LUCRATORI URCA PE SCARA LMATERIALE DE

CONSTRUCTIE

1

eqs

o 'A V

IMME272060 .

.6

ft

_4111

t

6

www.dacoromanica.ro

IN TIMP CEFIXEZE

ALTI PATRU - DIN CARE UNUL CU 0 MISTRIE - INCEARCASA IN 'LID UN CADRU DE FEREASTRA; IN STINGA UN SUPRA-VEGHETOR CU UN BICI,GESTICULEAZA. (CLISEUL- MUZEUL DE ARTA AL

REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA).

.1/4

L

tit

Ani."

Ili

Ir

)

,)r

i 0

7

T,

,thifr1=24 .1":

0

sr1`

,"

to

°

www.dacoromanica.ro

O HARTA DE LA FINELE SECOLULUI AL XIV-LEA, CARE REPREZINTA DUNAREA CU DELTA (LA MIJLOCUL HARTII), 0 PARTEDIN LITORALUL VESTIC AL MARII NEGRE $1 BOSFORUL CU MAREA DE MARMARA (JOS DREAPTA CU SILUETE DE CETATI -PRINTRE CARE CONSTANTINOPOL, RHODOSTO $1 GALIPOLI). IN NORDUL DUNARII, IN MAI MULTE LOCURI, HARTA INDICA TI-NUTURILESAU VLACHIA".

ROMXNESTI: CITIMCETATILE DE

VLACHIA", VALACHIA TRANSIVANA" = TRANSILVANIA, $1 ALTE TREI INSEMNARI VALACHIA"PE MALUL STING - INTRE CARE TURNU $1 GIURGIU - SINT ARATATE IN STAPINIREA CRES

TINILOR", IN TIMP CE IN MULTE DIN SUDUL DUNARII SE AFLA OTONIANII (STEAG CU SEMILUNA). (DUPA FR. BABINGER, EINEBALKANKARTE AUS DEM ENDE DES XIV. JAHRHUNDERT, IN ZEITSCHRIFT FOR BALKANOLOGIE, II WIESBADEN, 1964, P. 6$1 CALATORI STRAINI DESPRE TARILE RODIANE", I, BUCURE$T1, EDITURA $T1INTIFICA, P. 86).

www.dacoromanica.ro

cel Batrin la 1400-1403 ... incepind de la vama oilor,de vama porcilor..." 106. Formularea revine frecvent indocumentele interne sint 72 numai pina la anul1500 cu vama de oi" pe locul intii al enumerari-lor M. Ceea ce arata si importanta economics a cresteriioilor : supuse la dijma, ele aduceau un atare venit vis-teriei, incit cancelaria a fixat si in redactarea acteloraceasta realitate.

De aici si implicatiile in relatiile sociale. Dijma dinoi are un caracter foarte general ; ea se aduna de petoata intinderea Tarii Romanesti, fie stapin de pamint

in folosul domniei, fie om dependent 108, fie orasan.i brinza venea la impunere ; documentele amintesc de

cascavale" sau de casaritul" domnesc din cutare ju-clet 109 : calugarii de la Vodita primesc ,,...pe fiecarean, din casa domneasca", cu obliga%ia de a le impaqisaracilor, intre altele 10 burdufuri de brinza si 12 cas-

110cavale" danie confirmata si de Dan I si Mirceacel Batrin 111,

Trecind vama oilor" inaintea tuturor celorlalte, do-cumentele secolelor XIV ,ri XV alazci pdstoritul printresectoarele de productie agricola fundamentala. Aceastaindeletnicire se exercita pe toata intinderea Tarii Roma-negi, de la munte pina in lunca Dunarii 112, si fapt totatit de esential, numai de catre o populatie agricola se-dentary : dovada o aduc aceleasi documente care, intotalitatea lor, arata ca dijma din oi se aduna numaide la sate ce practicau concomitent agricultura si culti-

106 DRH, B, I, p. 51.101 DRH, B, I, Indice sub vama din oi". Foarte rar, ca la

doc. din 12 dec. 1424, DRH, B, I, p. 112, aceasta dijma nueste mentionati prima.

108 DRH, B, I, pp. 74, 84, 103 (nr. 34, 39, 52).109 DRH, B, I, p. 404, doc. din 16 mart. 1494.110 DRH, B, I, p. 18, doc. din 1374.111 DRH, B, I, p. 21, doc. din 3 oct. 1385, cind clauza im-

partirii ia saraci nu mai apare ; p. 24, doc. din 27 iun. 1387 ;p. 27, doc. din 20 mai 1388 ; p. 35, doc. din (1391-1392) ;p. 44, doc. din 8 ian. (1392) ; p. 54, doc. din (1400.1418) cu35 de burdufuri de brinz5. !

112 Realitate confirmata in 1838 si statistic : I. DONAT, Pgs-toritul romcinesc si problemele sale, in Studii", t. 19, nr. 2,1966, harta anexa.


vau adeseori 5i vita de vie 113. In toate marturiile scriseramase, cregerea oilor este amintita numai in legaturacu wzari statornice, cu sate de o straveche duratii, da-tind, cele mai multe, dinainte de intemeierea statuluifeudal unitar : nu aflam nici un singur document in caredijma din oi sa fi fost adunata de la colectivitaci nomadecare cutreierau cu turmele for Tara Romaneasca da-deau, ca atare, cele cuvenite domniei.

Dar transhumanta ? Statisticile pastrate din prima ju-matate a secolului al XIX-lea inscriu, in 5ase judetede munte, din Gorj pins in Prahova, 268 345 de oi (sau22,80/0), in timp ce in cele de la ,ses, 905 302 (sau77,20/0) 114. Cu alte cuvinte, trei sferturi din turme cre5-teau in cimpie sau pe dealuri domoale 5i nu aveau ne-voie de pendularea sezoniera vara la munte iarnala cimp rezervata numai turmelor din satele zonelorinalte. Putem extinde aceste realitati 5i la secoleleXIVXV ? Raspunsul este afirmativ, intemeiat pe re-marcabila continuitate a a5ezarilor omene5ti cel pu-tin 63,50/0 din satele atestate documentar intre 13515i 1625 fiind in fiinta. astazi 115 sate care in primeledecenii ale secolului al XIX-lea (indeosebi pins catre1830-1840), erau legate de acelea5i sectoare agricolede productie ca inainta5ii tor, cu patru sute de aniin urma 116.

Evident, intilnim transhumanta, dar rezervata sate-lor de munte ; trecuta in documente e drept de lainceputul secolului al XVIII-lea ea exprima realitaticu mult anterioare 5i care nu puteau fi modificate, maiales atunci, de trecerea timpului.

Foita de apzamintul obiceiurilor cele ce au avut sadea Schell Bra5ovului" deci locuitorii din apropiereamarelui centru transilvanean, innoita la 3 ianuarie 1713

113 Vezi DRH, 1, B, indite, p. 605 sub vama din oi". Decite on apare, in toate aceste acte vama oilor", urmeazadijma din grin. Aceeasi concluzie, pe baza statisticilor din se-colul al XIX-lea, este demonstrate de I. Donat, op. cit., p. 287§i extinsa pe perioada anterioara, p. 294.

114 I. DONAT, op. cit., pp. 285-286. Vezi I. DONAT,La vie pastorale chez les roumains et ses Problemes, in Daco-romania" Jahrbuch filr Ostlic.he Latinitat, 1/1973, pp. 78-103.

115 Vezi mai sus, pp. 26.116 Veniturile rezultate din cresterea vitelor au ramas piny in

primele decenii ale secolului al XIX-lea pe primul loc.

66

§i

5i

g

0

,si

si

si

www.dacoromanica.ro

Porcine le

prevede Pentru turmele for de oi, cind yin pren varade la cimpu ,si trec la munte, au avut obicei de au datvame§alor, cite un miel de turma §i vame§ii le-au datrava§e de §i-au adus oile cu pace. Ce precum au avutobicei, a,sa sa fie ,si de acum inainte" (subl. ns.,D.C.G.) 117. A§ezamintul lui voda Constantin Brincovea-nul este confirmat pentru epoca lui Mircea cel Batrinde tnvoiala data de Mihail I sa§ilor romanilor transit-vaneni, de pave oile §i alte vite prin muntii TariiRomane§ti, de a folosi pentru acest pastorit padurile §iapele, in aceleag conditii ca §i pamintenii 118.

Coborau iarna turmele din satele de munte la balta ?Pe local intfi al celor pasibili de pedepse pentru felu-rite infractiuni sent trecuti intr-un hrisov de la Mirceacel Batrin pastorii, constituind, desigur, o categoricpermanenta in lunca dunareana, de vreme ce sint men-tionati primii in mod expres 119. Dar mai mult actul nune spune ; dupe ceea ce §tim din epocile urmatoare so-cotim turmele venite de la munte, fie din Tara Roma-neasca, fie din Transilvania, fie, evident, ca apartinind§i satelor din aceasta zone de §es.

Cre5terea porcilor, indeletnicire transmisa tot din inde-partata antichitate 120, a avut o insemnatate asemana-toare, fiind mentionata ca §i aceea a ovinelor, tot in 72din documentele interne ale secolelor XIVXV 121. innegotul intern §i extern, porcii formeaza obiectul unortranzactii curente, cu precizarea taxelor de vam5.122.Un dregator anume numit vame5 de porci" stringeadijma respective 123.

117 Anatefterul, edilia Dinu C. Giurescu, in SMIM, V, 1962,p. 410.

119 HURMUZAKI, 1/2, Documents, p. 502, doc. din 1418.119 DRH, B, I, p. 64, doc. din 1404-1406, la fel la p. 97,

doc. din 1 iun. 1421.129 Porc, de la porcus.121 DRH, B, I, Indice, p. 605 sub vama din porci".122 Pentru negotul intern : DRH, B, I, p. 187, doc. din

7 aug. 1451 ; pentru comertul extern, p. 101, doc. din (1422) ;p. 108, doc. din (1424-1431). Vezi mai jos, comertul extern.

123 DRH, B, I, p. 103, doc. din 28 febr. 1424 ; p. 112, doc.din 12 dec. 1424. Vezi mai jos, p. 313. subcapitolul Dijme"

67

:

Iia-gi

www.dacoromanica.ro

Bovine le Cresterea vitelor mari are o importanta economicsAsupra activitatii propriu-zise nu aflam vreo infor-

ma/ie deosebita124 ; si in acest sector se continua o inde-letnicire milenara. In comer% insa, bovinele aduceau,printre cele dintii, venituri la export 125. Nu erau supusela zeciuiala ; in comparatie cu ovinele sau porcinele, seinmulteau sensibil mai incet §i, dijma ar fi lovit inse§iposibilitatile de dezvoltare a cirezilor.

Bovinele constituiau §i apreciate daruri, ale domnito-rilor cum sint cele trimise de Vilad Tepe§ judetului§i celor 12 pirgari din Brasov 126.

Caii Aveau un regim asemanator in negoI §i nu erau impu§ila zeciuiala. Ca intotdeauna, exemplarele de rasa aveaucautare : a§a cum roaga Radu cel Mare pe brasoveni,dispus sa plateasca pins la 100 florini, adica pre%ul apro-ximativ a 50 de boi sau 62 de vaci sau 125 de porci.Voevodul sine neaparat sa i se indeplineasca dorintafiindca adauga in final : Alta iara§i poate sa fie arma-sar sau jugan, cum yeti gasi domniile voastre, numai safie mare §i frumos §i bine facut" 127.

Alteori asistam la pricini ajunse atit de departe, incitse cere interventia domniei : Serie domnia mea (Alexan-dru Aldea) lui Bratul al lui Sumarin §i astfel porun-ce§te domnia mea : calul lui Lalu pe care 1-ai luat deaici, indata sa.-1 inapoiezi. Altfel sa nu cutezi sa faci,dupa porunca domniei mele" 128. Banuim ca Bratul n-acutezat sa se opuna ordinului.

Si furturile erau practicate, probabil cu bune beneficii :Daca vor fi oameni drep%i, cu avutul lor, sa mearga

avertizeaza Vlad Dracu pe pirgarii Bra§ovului 129

124 Evident, sapaturile arheologice aduc repetate confirmariale acestei indeletniciri : un instrument de marcat vitele desco-perit in satul Zimnicea, de la finele secolului al XIV-lea : SCIV,nr. 1, 1950, p. 101 ; N. CONSTANTINESCU, Observalii asu-pra satului fortificat..., pp. 59-79.

125 Vezi mai jos, comertul extern.128 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tarii Roma-

p. 92. Laonic Chalcocondil, exagerind poate, consemneazaprada luata de otomani din Tara Romaneasck in 1462, la maimult de 200 000 de cai boi vaci" (Expuneri", p. 291).

127 Ibidem, pp. 212-213 (nr. CLXXVIII).128 DRH, B, I, p. 132, doc. din (1431-1436).128 I. BOGDAN, op. cit., p. 83.

68

simi-lara.

iti

nevi...

§i si

www.dacoromanica.ro

Albiniiritul

dar dacil vor fi cu cai de furat, sa le facem rau, caunor oameni rai. Crici sa oiti ca ne-au goht Zara aceastade cai (subl. ns., D.C.G.). Iar de nu yeti face aceasta,sa stiti ca am sa-mi stric pacea cu voi".

Pentru septel in genere, nu avem cifre. Samile" ovi-nelor sau porcinelor supuse la zeciuiala s-au pierdut demult ; pentru celelalte, bovine sau cai, atare evidente nuau existat. Cel mult putem stabili un raport de valoareintre preturile animalelor dupa taxele de export 130. Cumvama este proportionala, in genere, cu valoarea marfu-rilor, un cal pretuia in primele decade ale secoluluial XV-lea, cit 4 bovine sau 6 porci sau 12 berbeci ; dupaun alt tarif, 1 cal = fie 1,5 boi, fie 2 vaci, fie 2,50 porci,fie 12 berbeci, cifre care nu ne pot sugera insa la cetotaluri se ridica acest septel a carui prezenta se rega-seste insa chiar si in toponimie.

Intre punctele care delimiteaza ocinile lui Taeincos,Stan si Coltea, la 1437-1438, se gra Lacul Fcitaciunii"§i ,,Piscu Urdii" 131 ; muntele Saila Mare" este stapinitde boierul Dragomir Ruhat si de rudele sale 132, in timpce Boul apartine, o data cu alti veohi munti", manasti-rii Tismana133. Lacul Porcului este amintit in 1496, inlegatura cu o hotarnica134,Piatra Porcului", un an maitirziu, printre semnele" mosiei *oasu pentru a o des-parti despre alte mosii" 135, iar hotarul Vitelului" mar-gineste o ocina a Govorei 136.

Continua, in secolele XIVXV, o Indeletnicire mile-nara. Albina vine de la latinescul aloina, iar stup de lastypus 137 ; reflectarea acestei activitati in realitatea so-cials este, evident, alta decit in antichitate. Stupii sintraskinditi pe toatii intinderea Tariff Rotainefti, in sateledinspre munte vezi la Ohaba 138 sau la Bradateani,

130 I. BOGDAN, op. cit., pp. 5, 12, 16-17, 19-20.131 DRH, B, I, p. 148, doc. din 8 aug.132 DRH, B, I, p. 180, doc. din iul. 1451.133 DRH, B, I, p. 231, doc. din 28 iul. 1470.134 DRH, B, I, p. 435, doc. din 1 aug.135 DRH, B, I, p. 451, doc. din 1497-1498.136 DRH, B, I, p. 478, doc. din 13 iul. 1499.137 Diclionarul limbii romane moderne, Bucure§ti, 1958, pp. 18

§i 812.138 DRH, B, I, p. 185, doc. din 5 aug. 1451.


Ia Jib lea sau Ia Calimanegti 139, ca gi in cele de deal gicimpie, pink in lunca Dunarii140.

Albinaritul zeciuiala din miere gi ceara este odijma tot atit de frecvent trecuta in acte ca gi vama"din of sau porci141, fiind strinsa de dregatori anume,vamegii de albine" 142 sau albinari"143. Domnia ce-deaza uneori drepturile in favoarea unui boier sau aunei manastiri : In judetul Vilcea pe fiecare an sa-giadune ingigi calugarii albinaritul precizeaza tot Mirceacel Batrin sa le fie mierea pentru nevoia manastiriiiar ceara sa fie pentru bisericei"144, adica pentru lumi-nari. La fel daduse manastirii Vodita, Vlaicu voevod,din casa domneasca", anual o rnaja de ceara" 145, danieconfirmata de Dan I cu mentiunea miere gi ceara pemasura, cit va aduce anul" 146. Ambele produse aveauunitatile for proprii de ma.sura : tot Cozia primegte, la 20mai 1388, de la curtea domneasca 10 burdufuri demiere fi 10 buciiti de ceara"147 : ele reprezinta o can-titate gtiuta, de vreme ce diacul nu a mai trecut in textaka'. precizare.

Adaugam, pentru a incheia sectorul productiei agri-cole, ca gospodariile croteau, in secolele XIVXV, giobignuitele pasari de curte148 ; nu avem informatii dacaele erau supuse vreunei zeciuieli sau altei obliga%ii.

Pescuilul Atestat din preistorie, hi pastreaza intreaga insemna-tate pentru alimentatie gi negot, in toata perioada. Cagi in alte activitati, o suma de termeni fundamentali sint

139 DRH, B, I, p. 188, doc. din 7 aug. 1451.140 DRH, B, I, p. 64, doc. din (1404-1406).141 DRH, B, I, indice, p. 589.142 DRH, B, I, p. 103, doc. din 28 febr. 1424 ; p. 140, doc.

din 25 iun. 1436.143 DRH, B, I, p. 218, doc. din 1464 ; p. 292, doc. din

23 mart. 1482.144 DRH, B, I, p. 44, doc. din 8 ian. 1394 beneficiari,

calug'arii de la Cozia.145 DRH, B, I, p. 19, doc. din 1374.116 DRH, B, I, p. 21, doc. din 3 oct. 1385.117 DRH, B, I, p. 27 ; sau p. 54, doc. din 1400-1418 pt.

Tismana.118 Vezi sapaturile din satul Zimnicea, secolul al XIV-lea

(SCIV, I, 1950, nr. 1, p. 101) sau de la Coconi, secolele XIVXV : N. CONSTANTINESCU, Observaiii asupra satului for-tificat.


transmisi din antichitate : baltk cirlig, gard, melc, piriu,sint considerati dacici 149 indeosebi balta gard caredovedesc practica unui pescuit continuu in lunca duna-reank inainte de cucerirea romans. Mai numeroase sintcuvintele de origine latina. In primul rind, termenulgeneric de peste (din piscis-piscem), care, la rindu-i, adat numeroase derivate (ceea ce-i atesta si vechimea invocabular) : pescar, pescarita, pescarie, pescuit, pestisor,pescut, pescos, pescarel, pescarus" 150 ; dupa cum multenume de pescari specializali s-au format prin adaugareasufixelor latine ar §i er : pastravar, platicar, racar,undilar, virsar, mrejer, coticer orier. Pentru numelepestilor sau ale diferitelor for organe, aceluiasi fond lexi-cal apartin : lapli (din lactes), basica (inotatoarea,din bessica-vessica) §i probabil crap, somn platick deliasupra ultimelor exists Inca disculii 151. Dintre unelte,poarta nume latine : sacul (din saccus) avind ca particomponente cercul sau arcul, coarda, frina coada, apoireteaua (din retella derivat din retes), furca sau ostiaservind pentru intepatul pestilor in apa limpede a pi-raielor, mai ales aria, plasa intrebuintata la Dunare sauIn unele lacuri din interior (la Snagov, de exemplu).Relevam, in sfirsit, maestriile 152, care Insemnau totali-tatea uneltelor de pescuit. La acestea se adauga moste-nirea slavonk din perioada conlocuirii roman- slave, dindnumele pestilor mai Insemnali ai apelor noastre 1b3 si auneltelor de pescuit (navod, plask mreaja, virsk vintir,unditk mingioc, juvelnic etc.). Terminologia slavona,adoptata in secolele VIIX, prin acliunea mai multorfactori 154, ne poate sugera insemnatatea pescuituluiin aceasta perioada, atit pentru hrana locuitorilor, citpentru obligatiile auto htonilor daco-romani fata de slavicare, ca element dominant, impusesera primilor plataunor anume dijme sau efectuarea unor anume prestatii.

142 I. I. RUSU, Limba traco-dacilor, pp. 204 §i 215-216.150 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului fi a pisciculturii in

Romania, Bucure§ti, 1964, p. 51. Intreaga analiza a terminolo-giei asupra pescuitului reproduce concluziile acestei lucrari fun-damentale.

151 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 51-52.152 Ibidem ; pt. orie, p. 217.153 Morun, nisetru, viza, cega, §tiuca, lin, babu§ca, clean,

mreana, pastrav, lostrita, lipan, zglavoaca etc., cum 9i icrele.154 Vezi analiza for in C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 52-53.

71

si

si

si

1i

sfsi

www.dacoromanica.ro

Importanta acestui sector de productie creste dupaconstituirea statului feudal unitar al Tarii Romanesti,atit prin posibilitatile sporite de a furniza o marfa des-tinata exportului, cit 1i prin reflectarea in raporturilesociale. Pescuitul se practica atestat de multe mar-turii documentare in toata zona Dunarii si in inte-riorul tarii in iezere, balti si ape curgatoare, inclusivin cele de munte.

Mari le In primul rind venea Dunarea cu tot complexul de baltizone pe care-1 alimenteaza : la 1374 este amintit ,,... venitul

de pescuit domnesc de la virsii si toata viltoarea cea de la mijloccu toate ale ei si Dunarea de la Padina Oreahova pinsla Mostistea de Sus mergind spre Risava si Vodita Mare,pe amindoua partite..." 155, Viltoarea" amintita, nu-mita in alte acte si ...virtejul de la mijloc, pe Dunare, laiuteli" 156 este un loc cunoscut la Portile de Fier undeDunarea se roteste si formeaza un ochi (anafor") siunde se prinde cega 157. Padina Oreahova si Mostisteasint doua puncte in apropierea Virciorovei, iar Risavadesemneaza Orsova 158. Intr-un singur loc al Dunarii deci,pe o porliune restrinsa, pescuitul se practica in mod con-tinuu vezi cele opt virsii amintite si era aducatorde beneficii domniei. Evident, el se practica si inaintede 1374 ; hrisovul lui Vlaicu nu face decit sa arate osituatie de fapt, pe care o consemneaza numai fiindca s-aprodus o modificare a regulii existente : manastirea Vo-dita va primi, de acum inainte, venitul din peste cuve-nit anterior domniei 158.

Pe Dunare, in jos, multimea baltilor a determinatnumele intregii regiuni cuprinse intre Calafat si varsareaJiului : este judetul de Bala cu un mare numar de

165 EORH, B, I, p. 18, pt. traducere vezi §i C. C. GIURESCU,op. cit., pp. 65-66.

158 DRH, B, I, p. 35, doc. din 1391-1392, vezi §i p. 21,doc. din 3 oct. 1385 ; p. 24, doc. din 27 iun. 1387 ; p. 54, doc.din 1400-1418 (unde virtejul" este localizat la Poqiile de Fier).

157 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 66.158 DRH, B, I, indice, pp. 558 §i 562.158 De aceea, pentru a descrie zona Dunarii, unde se prac-

tica pescuitul in secolele XIVXV, vom utiliza §i documentedin secolele XVIXVII, deoarece ele nu fac decit sa consem-neze realitati mult mai vechi.


locuri de pescuit 160, intinse pe zeci de kilometri §i dincare documentele secolului al XV-lea dau numai citevapuncte (Top lap., Birzogirla, Jietul, Natal, Cot lov, Ca-li§te etc.) 161.

La rasarit de riul Jiu, aflam o alts mare zona cu-prinsa intre satele Sarata Or lea de azi, pe o distantade aproximativ alti 28 km cunoscut azi sub numele deBalta Potelul", in secolele XIVXV sub acela de Ma-mino, iar la 1247 probabil de Celei 162.

La rasarit de Olt, Mircea cel Batrin daruie§te, iarBasarab cel Batrin confirms manastirii Cutlumuz de laMuntele Athos stapinirea peste ,,...toate baltile de laSvi5tov pe tot Calmatuiu..." 163. Aria este precizata deun act din 23 iulie 1512-1513 ; intregul complex depescuit se intindea cel putin intre localitatile Traian(la' vest) §i Zimnicea (la est), pe o distanta de aproxi-mativ 45 km, avind ca intindere principals de apa baltaSuhaia. In secolul al XV-lea, acest complex purta numeleorgului Si§tov de pe malul drept al Dunarii, deoarecebalta Suhaia se terming cam in dreptul lui ; i se maispunea balta Calmatuiului", dat fiindca riul se varsa inea, dind impresia ca a ereat, de fapt, apele statatoaredin jur. De ce astazi a ramas Suhaia ? Pentru ca intimpul verii, cind Dunarea nu o mai alimenteaza, baltaprincipals seaca ; romanii i-au spus deci seaca (vezisatul cu acela§i nume amintit mai sus), ceea ce in limbaslavona se traduce prin suha-suhaia (cu satul res-pectiv) 164.

Pentru lunca Dunarii de la rasarit de Turnu Magurele§i pins la Calargi cuprinzind, intre altele, lacurileChircanul, Maharu, Pietrelor, Greaca, Cap de Urs, Span-tov, Mosti§tea, Boian, Sfrederile §i Calargi nu avem§tiri scrise in secolele XIVXV ; dar §tim ca pescuitulconstituia o indeletnicire constants, a§a cum arata sapa-turile arheologice 165 ; in schimb, sintem informa/i de

160 DRH, B, I, pp. 120-121, doc. din 28 oct. 1428 ; indi-cee, sub voce si C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 75-76.

161 DRH, B, I, indicele, sub voce.162 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 66-67 si DRH, B, I,

pp. 44, 361 (nr. 17, 225).163 DRH, B, I, p. 252, doc. din 1475-1476.164 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 67-68.165 Ibidem.

73

5i

5i

www.dacoromanica.ro

un hrisov al lui Mircea cel Batrin pentru toata parteadintre Calargi varsarea Ialomitei (Piva Pietrii de azi),marginita de bratul Borcea cursul principal al flu -viului 166.

Cit despre ultima mare zona de pescuit la Dunare(Inainte de delta), cunoscuta sub numele de BaltaBrailei", avem 5tiri din scrisorile de raspuns adresate delocuitorii jude%elor Braila, Buzau 5i Rimnic unde seaminte5te 5i de ...toti pescarii din Braila" 167.

Evident, pe5tele se prindea 5i in celelalte ape ale TariiRomane5ti, chiar dac*a mentiunile documentare nu sinttot atit de numeroase ca la Dunare. Manastirea Snagovprime5te in seapinire mai multe sate cucu toate locurile..." 168 (precizate prin mentionarea Gher-mane5tilor aflali chiar pe malul lacului), Intre altele,,...o bucata de pamint cu girla Sneagovului partea luiMano" 169. Despre celelalte lacuri naturale, documentelesecolelor XVIXVIII aduc multe informatii care potfi utilizate intru totul, cel putin pentru a constata exis-tenta acestor locuri de pescuit in epocile anterioare.

La fel erau folosite iazurile sau hele.5teiele, trecute indocumente Inca din secolul al XIII-lea, deli existentafor trebuie sa fie straveche : iazurile care sunt acumin fungi sau care se vor face de catre din§ii, care toatevrem sa se opreasca in intregime in folosul fratilor aces-tora, afara de pescariile de la Dunare iazurile de laCelei pe care le pastram impreuna, pe seama noastra §ia lor" 170, a5a citim in actul dat de regele UngarieiBela al IV-lea cavalerilor Ioaniti, privind veniturile aces-tora din Tara Severinului 5i din cnezatele oltene.

Prezenta in limba romans a termenilor iaz" (un lacartificial, creat prin bararea unui curs de apa cu ajuto-rul unui dig perpendicular pe firul apei) acelui derimnic" (cu acelgi inteles, de la riba = pe5te ribnic

186 DRH, B, I, pp. 64, 97, 99, 111, 140, 167, 188 etc.(nr. 28, 48, 49, 56, 77, 96, 107) ; C. C. GIURESCU, op. cit.,pp. 68-69.

167 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile riirii Roma-pp. 282 §i 284.

11'8 DRH, B, I, p. 118, doc. din 7 oct. 1428.169 DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iun. 1441.170 DRH, B, 1, p. 8, doc. din 2 iun. 1247 §i C. C. GIU-

RESCU, op. cit., pp. 60-62.

74

sisi

si

...si battik si

si

si

si

nevi...,

www.dacoromanica.ro

rimnic), ambele intrate in lexic din perioada conlocuiriiromano-slave, arata ca cel putin din secolele VIIXaceasta ramura a pisciculturii era practicata pe terito-riile romanesti171.

Iazurile s-au construit continuu, asa cum arata expli-cit diploma din 1247 sau asa cum procedeaza, douasecole jumatate mai tirziu, marele vornic Parvu Craio-vescu, care a pus sa se faca un helesteu la satul Mircestipe riul Doamnei, ,,...tot cu sapele cu cazmalele s-aufacut mori" 172. Iar voevodul Radu cel Mare(1495-1508) cere judetului celor 12 pirgari ai Bra-sovului sa-i gaseasca ,,... un maistor... pentru helesteie..." fa-gaduindu-le ca-1 va plati mai mult decit era obiceiu1173.Sub Mircea cel Batrin a existat, probabil, pe piriul Ilfov

iazul de la Nucet, lung de circa 13 km pe 800 m la-time, in fiinta pins in a doua jumatate a secolului

a curtiial XVIII-lea ; el a servit la alimentarea cu pestedomnesti din Tirgoviste 174.

Si apele de munte au fost toate folosite. Dar inscriereabar in acte a ramas conditionata ca in celelalte ca-zuri amintite de o schimbare intervenita in statutuljuridic, in normele ce reglementau proprietatea asu-pra lor.

In concluzie, pescuitul se practica pe toatii intindereaTarii Romcinefti in secolele XIVXV, cuprinzind ma-rile complexe de-a lungul Dundrii de la Turnu Se-verin pina in Delta , lacurile &Ville naturale dininterior, iazurile apele curgatoare.

Dar daca indeletnicirea, ca atare, isi are inceputurilein preistorie si a fost practicata fara vreo intrerupere, inschimb, conexiunile ei cu intocmirea economico-socialssint altele in epoca feudala acestea sint trasaturiledeosebitoare, caracteristice ale perioadei.

In primul rind, stapinirea asupra apelor. Domnia aveapartea ei ; precizari nu putem face, dar faptul rezulta

171 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 127-129 §i 303-304.172 Facut in timpul domniei lui Vlad Calugarul (1482-1485)

tire transmisa de un document din 12 februarie 1533 : DIR,XVI B, II, 126-127.

1'3 GR. TOCILESCU, 534 documente, p. 208.174 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 157.

75

§i

§i §i§i

§i

§i

§i ,si

,si

§i

www.dacoromanica.ro

din daniile acute de voevozi unor ctitorii, ca de exem-plu Voditei sau Coziei. Alaturi de domn, manastiriledevin marl posesoare de balti, lacuri si ape curgatoare.Vodita primeste venitul domnesc" de la 8 virsii laPortile de Fier ; Tismana stapineste balta Bistret (pri-mita de la Radu I), cu o zona de pescuit de peste30 km ; Cozia si Govora au mai multe proprietati laCelei, iar Cutlumuzul (de la muntele Athos), Suhaiacu toate ce tin de ea ; in sfirsit, Cozia devine mareaposesoare a Borcei, pe o intindere de 25 km, daca nuchiar de 88 km (dupa cum identificam girla Sapatulinscrisa in documente). Totusi, ctitoria nu era aim sin-gura stapinitoare : Pentru ca a venit inaintea domnieimele egumenul Simon ne spune voevodul Radu celFrumos la 1467 de i-a dat domnia mea pe slugiledomniei mele Dragoi si Goe din Facaieni si Gures dinFratilesti si din Floci, Petre pirgarul si Buduslov,de li-au dat hotar pe apd, pe unde scrie cartea domnieimete" (subl. ns., D.C.G.) 175. Din baltile Dunarii scoteavenituri si Dealu1176.

Proprietate manastireasca intilnim si asupra apelor demunte. Mircea cel Batrin scrie staretului Nicodim ,,...canimeni sa nu cuteze a incerca sa pescuiascii in riul Tis-menii sau sa-si pasca orice fel de vita, incepind de lasat in sus pins in munti ; ci numai calugarii sit fie vol-nici sit vineze pege" (subl. ns., D.C.G.) 177. Se vede cao noua delimitare devenise necesara, deoarece voevoduladauga : ,,...de asemenea si jupan Brata sa-i fie hotar-nic..." 178. Existau si proprietati individuale. Asa este,,...un om Tampa, care s-a inchinat staretului Sofronie,sa fie poslusnic manastirii, care ,ci acesta a daruit o girla(subl. ns., D.C.G.) 179 sau ,,...jupan Stan purtatorul desabie" care da ctitoriei Snagov ,,...o bucatci de peimint cugirla Sneagovului partea lui Mano" (subl. ns., D C.G.) 189.

176 DRH, B, I, p. 224, doc. din 15 ian.176 DRH, B, I, pp. 242-243, doc. din 1474.177 DRH, B, I, p. 71, doc. din 23 nov. 1406 1i p. 277, doc.

din 3 agr. 1480 ; C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 70-71.178 DRH, B, I, p. 71.179 DRH, B, I, p. 64, doc. din 1404-1406.180 DRH, B, I, p. 166, doc. din 30 iunie 1441.


Terenuri In Tara Romaneasca la fel ca in Moldova 5i Transil-rezervate vania de altfel aflam zone special rezervate, in care

pentru vinatul pescuitul se faceau numai cu invoirea stapinu-vincitoare lui. Ele se numesc fie /ovigi, de la slavonescul ROMIT14,

ci pescuit cu intelesul de vinatoare (inclusiv pentru pe5te), fie bra-n4ti de la 6pammr, cu sensul de loc oprit, undenu se poate intra decit cu autorizalie. Cu alte cuvinte,at doilea termen reflect& tocmai ingradirile" drep-turile" rezultind din stapinirea asupra terenurilor devinatoare 5i pescuit, in societatea feudala romaneasca.Cea mai cunoscuta a fost lovi5tea din nordul judetuluiArge5, in depresiunea intracarpatica Racovita-Bratovo-e5ti-Tite5ti, existents probabil din feudalismul timpuriu,5i care a dat acela5i nume intregii regiuni 181.

Brani5tile apartineau domniei, manastirilor boieri-lor. Existau probabil brani5ti domne5ti linger varsarea Ia-lomitei in Dunare, o alta la vest de tirgul Buzaului,o a treia in Vlalca, la rasarit de Calugareni, 5i a patrain judetul Slatina 182, toate cu hotare bine delimitate.De ultima din ele aflam in 1495, cind Vlad Calugarulhotara5te ,,...ca sa le fie brani5tea domniei mele de laSlatina, oricit este hotarnicita cu semne, pentru ca amdat-o domnia mea sfintei manastiri de la Glavaciov" 183.

In aceste terenuri rezervate, nimeni nu avea voie sapescuiasca sau sa vineze fara invoirea stapinului ; alt-minteri se expunea la pedepse, uneori foarte grave. Dacapentru riul Tismana, amintit mai inainte, interdictia esteformulae& in termeni generali 184, pentru Glavacioc da-nia lui Vlad Calugarul aduce depline lamuriri : Deaceea, cine va intra din tara domniei mele sau din ora-5ele domniei mele, sau din ale& parte citim in hri-sov iar ei sa intrebe pe egumenul de la Gleivaciov ;pins ce el nu-i va asa sa intre in acea brani5te, ei sanu fie volnici sa intre, far& 5tirea lui fara a-1 intreba.Iar cine va intra, el sa plateasca sfintei manastiri ce-iva fi legea. Iar cine va fi gasit ca a intrat in brani5te,fara 5tirea lor, iar calugarii sa fie volnici sa-i facer rau".De retinut ca insuli aparatul de stat veghea ca drep-turile" stapinului feudal sa fie respectate : *i to Tatule

181 DRH, B, I, pp. 102, 234 (nr. 51, 139).182 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 293-294.183 DRH, B, I, p. 416, doc. din 4 sept.184 Vezi mai sus, p. 76.

77

5i

5i

5i

5i

5i

www.dacoromanica.ro

de la Hintesti adauga voevodul Vlad Calugaruliatci ca to -am pus domnia mea vcitaf, ca sa-mi pcizestiacea branicte §i sa-tni pazesti acei stupi, sa to silesti cumstii mai bine. $i cu aceasta carte a domniei mele sastrigi in tirg, sa audit' orice om, ca am dat-o domnia measfintei manastiri, caci am lasat acea braniste aceistupi pe cazul tau, sa-i paze0i. Altfel sa nu fie, dupaspusa domniei mele" (subl. ns., D.C.G.) 185.

Alteori. pedepsele deveneau foarte aspre. Pentru aapara branistea de linga Flaminzesti a manastirii Curteade Arges, domnia aminteste, la 15 aprilie 1533, ca cineva indrazni, gra stirea egumenului, sa taie lemne in pa-dure sau ...pestele sa vineze,... acelui om i se va taiamina" 186 (subl. ns., mai drastic este Raducel Mare, ciind intareste Coziei baltile, la bratul Borcea.Nimeni, fara incuviintarea manastirii, ...sa nu fie vol-nic sa pescuiasca sau. sa zagazuiasca pe aceste balti...nici orasan, nici boier, nici alti oameni, nici satul vreunuiboier..." ; cel ce nu va respecta interdictia, ,,...unul caacela sa stie ca-1 va prinde domnia mea de-i vom legapiatra de git vom arunca in apa" 187.

Amenintarea cu o pedeapsa atit de apriga sugereazadesele conflicte intre localnici si feudal, in cazul nostruegumenul ctitoriei Cozia, care a cerut sprijinul autori-tatii supreme din stat.

Stapinirea asupra apelor, pe linga interdictia, pentrualtii, de a pescui, insemna mai ales dreptul domniei,boierului sau manastirii 188 de a aduna prin vamesii debalti" dijma din pestele prins. Pestele constituia unadintre marfurile cautate la export, mentionat in multedintre privilegiile de comert muntene ale secolelorXIVXV 189. Pentru pestele incarcat in care se plateao dare specials numita parpar" 190, existents, dupatoate probabilitatile, dinainte de intemeierea statului uni-tar. In sfirsit, pentru a incheia capitolul obligatiilor so-ciale determinate de pescuit, amintim de muncile pres-

185 DRH, B, I, p. 416.186 DIR, B, XVI, II, p. 130.187 DIR, XVI, B, I, p. 25, doc. din 13 ian. 1503.188 Vezi mai jos, cap. dijme ; DRH, B, I, p. 202.

doc. din 5 mart. 1458.189 Vezi mai jos, Comertul exterior.190 Vezi mai jos, capitolul

78

D.C.G.).

dari.

gi

§i

1i

www.dacoromanica.ro

tate de satenii dependenti la iezaturile sau zagazurile he-lesteielor, la garduri lese, precum obligatia de apescui pentru domnie cu scopul de a aproviziona curteavoevodului cu anume soiuri 191, de exemplu morunulceilalti din familia sturionilor. $i iarasi am daruit obrocsfintei manastiri, hotarkste Radu cel Mare pe fie-care an, din judetul Romanatilor, din 6 sate, 12 galetidomnesti si cite o maja de morun ,si cite o maja decrap..." 192.

Exploa- In exploatarea subsalului, sarea venea cea dintii. Ex-tarea sub- tragerea ei s-a efectuat, fara intrerupere, din indepartata

solului. epoca a comunei primitive, a sporit in timpul statului dac,Sarea cit §i dupa cucerirea romans ; a continuat dupa retrage-

tea administratiei romane din Dacia, in perioada migra-liunilor. Marturie stau astazi 64 de topice derivate dintermenul latin sal-salis (Sarata, Sarktelul, Saratuica,Sarateni sau nume compuse) marcind caracteristicadominants a terenului 193. Indelungata conlocuire ro-mano-slava se regaseste si in acest sector, unde apar

Slatina sau Solonetul, formate din caatib, echi-alentul vechi-slav al numelui latin sus-amintit : sint

astazi cunoscute zeci de asemenea topice, raspindite, caprecedentele, pe intreg teritoriul tariff, uncle dintre ele

trecute in actele interne ale secolelor XIVXV. Asasint pentru a ne margini la Tara Romaneasca tir-gul Slatina, centru comercial loc de papas al carelorcu marfuri 194 sau vadul Slatinei", amintit intr-o hotar-nicie, prin imprejurimile orasului Baffle Govora 195. Laacestea se adauga termenul de ocna care, din intelesulmai larg de mina" a ajuns sa desemneze numai exploa-tarile de sare, marcind astfel deosebita insemnatate aacestora 196.

Nu cunoastem cifre pentru secolele XIVXV. Ex-ploatarea se facea la Vel Ocna de linga Rimnicul

191 Vezi mai jos, muncile in legatura cu pescuitul.192 DRH, B, I, p. 436, doc. din 1 aug. 1496.193 I. IORDAN, Toponimie romtineasca, pp. 125-127.194 Vezi mai jos, capitolul Tirguri.195 DRH, B, I, p. 461, doc. din 15 apr. 1498. Pentru alte

exemplificari, vezi D. C. GIURESCU, Ob ecsporte soli, inR.D.E.S.E.E., I, 1963, nr. 3-4, pp. 421-433.

196 I. IORDAN, Toponimie roma'neasca, pp. 52, 127.

79

si si

si

si

si

Sla-nicul,

1i

1i

1i

www.dacoromanica.ro

Vilcea 1" §i la Ocna Mica de linga Tirgoviste 198, ca si inmalurile de sare, unde extragerea se facea la zi, in jude-tele Buzau, Slam Rimnec (insusi numele arata prezentaacestor zacaminte) si Saac (Secuieni). In aceste locuriprecizeaza o carte a voevodului Constantin Brincoveanu

oamenii ,,...sint ei slobozi iau ei sare den muntiiaciia de sare, de acolo" 199 sau, cum adauga un alt act,,,...care iau maninca sare din munte" 200. Privilegiullocuitorilor din cele trei jude/e de a-si scoate sare cit aunevoie pentru consumul propriu, nu si pentru negot, da-teaza dinainte de intemeierea statului feudal unitar, iardomnia nu a facut decit sa recunoasca o situatie de fapt,mentinind-o. Daca ar fi posterior secolului al XIV-lea,nu in/elegem de ce un atare drept nu ar fi fost acordattuturor locuitorilor din imprejurimile ocnelor mari, infiinta 281.

Daca scoaterea sarii continua de milenii, conexiunilepe plan social erau evident altele decit in antichitate.Dreptul de a deschide ocne apartineau numai domniei,dupa cum vinzarea sarii aducea voevodului venituri in-semnate 282.

In schimb, proprietatea solului unde se deschidea minaapartinea unor diferite categorii, incepind, desigur, cuvoevodul Radu Prasnaglava intareste manastirilorCozia Cotmeana ...cite a dat daruit parintele dom-niei mele, sfintraposatul Mircea voevod", intre altele,,,...o ocnd, la Ocna de Sus" 283.

Salina de linga Tirgoviste era deschisa sub Neagoe Ba-sarab 204, dar nimic nu infirma parerea ca ar fi fost

191 DRH, B, I, p. 62, doc. din 1402-1418 ; p. 113, doc.din 17 iul. 1425 ; p. 336, doc. din 4 febr. 1488 ; p. 450, doc.din 29 iul. 1497.

198 Prima mentiune de la 7 ian. 1517, ceea ce arata ca ocnase exploata probabil si in secolul at XV-lea DIR, XVI, B, 1,pp. 117-118.

199 Anatefterul, p. 374, doc. 1700-1071.200 Ibidem, p. 387, doc. din 5 dec. 1697. Vezi si A. ILIES,

$tiri in legiiturg cu exploatarea sarii in Tara Romeineasca pingin veacul al XVIII-lea, in SMIM, I, 1956, pp. 192-193.

201 De exemplu, la Vel Ocna sau Ocna Mare de linga Tir-goviste.

202 $tirile documentare sint ulterioare, vezi A. ILIES, op. cit.,pp. 163-164 si Anatefterul, pp. 407-408.

203 DRH, B, 1, p. 99, doc. din 19 iun. 1421.204 DIR, XIV, B, I, doc. din 7 ian. 1317, pp. 117-118.

80

di-si

si

tarii.si si

si

:

www.dacoromanica.ro

mai veche ; nu avem nici un act asupra inceputurilor ei,iar menlionarea in scris vine doar cu prilejul unei con-firmari a unor drepturi anterior statornicite. 0 tiredin 10 iulie 1614, este lamuritoare pentru raporturileexistente intre autoritatea centrals proprietarul tere-nurilor de unde se scoate sarea. In hrisovul catre ma-nastirea Dealul, Radu Mihnea precizeaza : ...aceasta ocnaeste veche ocina calugareasca data de raposatul Io Ra-dul voevod, ctitorul sfintei manastiri din Deal sa fiesfintei manastiri toatii ocina §i din vama al treilea aspru.ySi a lasat ca din bolovanii de sare sa se is de catre ma-nastire 3 bolovani" 205. Asadar, regula existents in vre-mea lui Radu cel Mare desigur, inainte era ca totprodusul salinelor revenea domniei §i, potrivit obiceiului(cu putere de lege nescrisa), stapinul piimintu/ui ma-nastire sau boier avea dreptul de dijma, la inceput 30/adin totalul sarii extrase, ulterior, dupa dating, a zeceaparte 206.

Comercializarea sarii in interiorul tarii se facea tot cuautorizalie si in folosul domniei 207, cu exceptiile pe careinsusi voevodul le acorda. Vladislav al II-lea, hotarasteCoziei dreptul ,,...ca sa umble slobode carutele acesteimanastiri sa cumpere sare la ocne, pe care cumparind-o,varna sa nu dea..." 208, in timp ce Radu cel Mare aprobaTismanei sa primeasca gratuit, anual, ,,...cite doua carede sare din Ocnele de la Rimnic, un car de sare ma-runta, cit va putea lua si al doilea car de 400 bolo-vani..." 209.

Produclia salinelor constituia o marfa trimisa cu regu-laritate peste hotare, in Peninsula Bakanica 210. Cit des-pre starea sociala a celor ce lucreaza in mine in seco-lele XIV si XV, sintem mai putin informali asa incittrebuie sa ne sprijinim pe documente ulterioare.

adica taietorii de sare, erau, la Ocnele Mari, in-

205 DIR, XVII, B, vol. II, pp. 296-297 ; A. ILIES, op. cit.,p. 158.

206 Pentru dijma la cuantumul de 1/10 vezi A. ILIES, op. cit.,pp. 166-167.

207 Vezi mai jos, comerlul intern.208 DRH, B, I, p. 187, doc. din 7 aug. 1451, p. 220, doc.

din 14 oct. 1465.209 DRH, B, I, pp. 450-451, doc. din 29 iul. 1497.210 Vezi mai jos, comerlul exterior.

81

1i

1i,

www.dacoromanica.ro

deosebi tiganii, robi ai manastirilor Cozia, Govora sauai domniei : munca lor, fapt deosebitor, cunostea proba-bil, Inca din secolul al XIV-lea si forma de retribuirein bani 211. Maglasii, care scoteau bolovanii de sare dinadincime asezau in gramezi la suprafaca, se recrutaudintre locuitorii stapini de pamint ai citorva sate dinjudetul Vilcea 212. Deopotriva, orasenii Ocnelor Mariaveau Indatoriri fata de salina aducerea din padurea lemnariei necesare constructiilor exploatarii, sapareapamintului pins la atingerea stratului de sare (in cazuldeschiderii unei not mine) etc. Nu lipseau nici drega-torii camarasii ocnelor cu largi atributii, inclusivdreptul de judecata asupra lucratorilor sau aceia careInsemnau cantitatile extrase. Felurite categorii sociale,apdar, de la mosneanul stapin de pamint ping larob aveau anume obligacii" fata de domnie in le-gaturd cu extragerea ,si comercializarea sarii ; unii sco-teau frith anume beneficii, fie din venitul obi,cnitit aldregatoriei (ciimara§ii), fie din dijrna (pentru proprie-tarul locului unde se afla salina), fie din eventualele daniiale voevodului (in bolovani de sare etc.)

Fierul Despre exploatarea fierului §i aramei documentele scriselsi ale secolelor XIVXV cuprind putine stiri, completate

aranza insa prin marturiile arheologice. In feudalismul timpuriu,extragerea prelucrarea se efectua, de regula, de aceiasimestesugari, minereurile provenind din zonele Invecinate,din surse locale apropiate : fie ,,...din nivelurile de sedi-men tare ale formatiunilor pliocene documentate in toatazona subcarpatica" (de exemplu, la Bucov, Vadul Sapat,Budureasa, Tirgsor) ; fie ,,...oxizi de fier de virsta cuater-nara, de origine sedimentar aluvionara", aflati in malulriurilor (ca in cazul atelierelor metalurgice identificatela Bucuresti, Ciurelu, Mogosoaia, Baneasa sau la Dridu,Marculesti, Malu, Alexandria, Verbita, Coconi etc.) ;fie, in cazul Dobrogei, din zacamintele de fier de la Iulia(sud-vest de Tulcea Altintepe chiar din terasele Du-narii la Pacuiul de Soare la Dervent) 213. Aseme-

211 A. ILIES, op. cit., pp. 177, 180-186.212 Ibidem.213 5T. OLTEANU, CONST. 5ERBAN,Mqtefugurile din Tara

Romcineascil fi Moldova in evul media, Bucure§ti, 1969, pp. 15-17§1 harta de la p. 18 (in continuare se va cita yST. OLTEANU,

82

§i

§i

§i

1i-i

www.dacoromanica.ro

nea marunte exploatari, suficiente insa pentru acoperireanevoilor locale, au continuat si dupa constituirea statu-lui feudal al Tarii Romanesti 214, cind si domnia da pe-riodic un nou impuls extragerii si prelucrarii unor anumeminereuri, in primul rind fierul si arama, atestate inzona Rimnicul Vilcea-Govora ; la Capatineni (Arges) 215 ;la Baia de Fier (Baie za hier"), baie desemnind un locde unde se scoate o bogie a subsolului (satul Baia",continuind o straveche asezare fortificata dacica aparein scris, intiia data, la 18 ianuarie 1480 216) ; la Strau-lesti, unde in atelierul unui faurar s-au gasit lupe si barede fier, creuzete, unelte de taiat si perforat, obiecte se-mifinite, cupru tot in bare etc. 217 ; sau la piriul Jeleze"(de la jelezo = fier) pe unde trecea hotarul mosiei vor-nicului Neagoe din Slavesti 218 ; in valea Solovanului cufiiarele", amintia la o delimitare a satelor Cap4ineni,Cheiani si Poenari 219 ; la Baiasi" in Lovistea 229. Ca-illgaril manastirii Cozia, la rindu-le, se ocupau st cu vin-zarea fierului prin tirgurile Tarii Romanesti, fier pro-venit, probabil, din exploatarile proprii 221.

Asupra aramei ne informeaza chiar Mircea cel Batrin :5i Inca a daruit domnia mea spune voevodul in hri-

Mestesugurile, deoarece au fost consultate numai capitolele re-daotate de 5t. Olteanu din lucrarea citata). §T. OLTEANU,Cercetari cu privire la productia minierd din Moldova si TaraRomaneascel din sec. XXVII, in Studii", t. 19, nr. 5, 1966,pp. 942-946 ; NICOLAE MAGHIAR, ST. OLTEANU, Dinistoria mineritului in Romania, Bucure§ti, 1970, pp. 103-105,108-109.

214 De exemplu, la Coconi sau Pacuiul lui Soare : $T. OL-TEANU, C. URBAN, op. cit., p. 47.

215 $T. OLTEANU, Cercetari cu privire la productia minierd...,p. 950.

216 DRH, B, 1, p. 275 (n. 170).217 DIR, XVI, B, 1, p. 164, doc. din 26 nov. 1520: DINU

C. GIURESCU, A. PANOIU, Feronerie veche romaneasca, Bucu-re§ti, 1967, p. 11.

218 ST. OLTEANU, Mestesugurile, p. 48 ; Istoria orasuluiBucuresti, I, p. 74.

219 Doc. din 4 mai 1556 ; DIR, XVI, B, 3, p. 43 (nr. 54) ;DINU C. GIURESCU, A. PANOIU, op. cit.

220 Evident, not identificari se fac pe masura progresului cer-cetarilor arheologice ; Baiasi : DIR, XVI, B, III, p. 1, doc. dinfebr. 1551.

221 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106), doc. din 7 aug. 1451 §i5T. OLTEANU. Cercetari cu privire la produccia minierd...,p. 949.


sovul Tismanei venitul ce este al domniei mele de larotile lui Ciop Hanos, care le-a facut de curind la Bra-tilov..." 222. Ce se socotea aici aflam dintr-o confirmare(c. 1392) catre aceeasi ctitorie : de la rotile luiCiop Hanos, la Bratilov, zeciuiala de aramci" 223. Exploa-tarea a continuat in secolul al XV-lea, ultima mentiunefiind din 1464 224.

Acoperea aceasta productie consumul intern ? Sigur,nu, de vreme ce voevozii munteni indeamna sa nu fiestinjenit importul fierului, scutindu-1 chiar de plata va-mu 225. Cind brasovenii, din diferite pricini, vor saopreasca negotul, domnii munteni reactioneaza ; Basarabcel Batrin ii instiinteaza, pe la 1475-1476, ...ca se afladestul fier la turci Inca mai ieftin vom cumpara(de la ei)..." ; intr-o noua scrisoare adauga. : ,,...darcu lucrul vostru nu stiu cum sta, de opriti scuturile

arcurile fierul §i orice arme orice marfuri. Nustiu ce faceti ce asteptati ; razmirita vreti oare sa fa-ce%i sau ce ginditi nu stiu". Acelasi indemn si de lajupan Albul" boier muntean fruntas, catre brasoveni :

lasati sa fie drumurile slobode. Sa aduca cine cevrea ci fier §i arama orice marfa..." 226 (subl. ns.,D.C.G.). Iar Radu cel Mare ii ameninta cu represalii :...caci Baca yeti opri fierul, domnia mea va opri altemarfuri" 227.

Pcicura Straveche era si exploatarea pacurei ; numele, derivatdin picula" (picatura), apare sub aceasta forma roma-neasca in actele moldovenesti redactate in slavona

222 Azi in judetul Mehedinti : DRH, B, I, p. 35 (nr. 14).223 DRH, B, I, p. 41 (nr. 16).224 Confirmari din 1400-1418, 2 aug. 1439 §i 10 iul. 1464 :

DRH, B, I, p. 54 (nr. 22) ; p. 156 (nr. 89) ; p. 212 (nr. 124).Cf. P. P. PANAITESCU, Minele de aramii ale lui Mircea celBatrin, in RIR, VII, 1937, pp. 258-263 ; T. OLTEANU, op.cit., p. 948.

225 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tariff Rome-nefti, p. 10 (nr. IV), doc. din 17 mai 1421 ; cf. p. 12 (nr. V) ;Ibidem, pp. 18-19 (nr. IX) ; vezi §i pp. 23, 28, 30-31, 129,242, 251, 256 (nr. XI, XII, XVII, CII, CCII, CCX, CCXII).

226 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile arii Roma-nefti, pp. 125 §i 129, 251 (nr. XCIX, CII CCX) ; cf. p. 343.

227 Ibidem, p. 242 (nr. CCII); Cf. HURMUZAKI-N. IORGA,Documente XV/2, pp. 123 §i 127 (nr. CCXXIII §i CCXXXI).

84

...si

si si sisi

sisi ,soi si

si

...sisi

0

www.dacoromanica.ro

din secolul al XV-lea. In documentele muntene, cea maiveche menIiune este din 1517 : hotarul manastirii jupa-nului Draghici din Cricov trece ,,...de la Ulmi pina indrumul Branului... si din lacul cu rachiti, peste dimb,la Pacuri ; astfel, de la Peicuri in sus, pe drumul sapat,pina la Cumatra..." 228: topicele au fost aflate la fatalocului de sulgerul Semca si cei 12 boieri hotarnici, iartermenul in sine adoptat ca atare in documentele sla-vone (lexicul slay medieval neavind un cuvint corespun-z''tor) aduce una dintre cele mai graitoare doveziasupra continuitatii populatiei romanice si straromanestiin stinga Dunarii, in dealurile Carpatilor. Numai aici s-afolosit pacura din antichitate si pina in evul mediu ;data inaintasii nostri ar fi parasit vechea Dacie si ar fitrecut cu tolii in Peninsula Bakanica, termenul pacuranu s-ar fi format acolo (nici una dintre limbile balcanicesau romanice nu -1 are), deoarece lipsea cu totul produsulcorespunzator 229.

Aunt/ Despre aurul scos din nisipurile riurilor (Lotru, Jiu, Olt,Arges, Ia lomila, Buzau etc.), marturiile scrise vorbescincepind din secolul al XVI-lea ; dar este cert ca extra-gerea se efectua si in epoca precedents. Ne indreaptaspre o atare incheiere insusi numele metalelor pretioase

aurul si argintul de origine latina ; dupa cum ace-limbi apartin si sarea, fierul, arama si carbuncle,

scoase din adincul pamintului in Tara Romaneasca (sicelelalte provincii romanesti de altfel), de-a lungul in-tregii epoci feudale 239.

Cultivarea grinelor, viticultura si pomicultura, vitele micisi mari, albinaritul si pescuitul, reprezinta pentru seco-lele XIV si XV sectoarele esentiale ale productiei. 0

228 DIR, XVI, B, I, pp. 131-132 (nr. 131), act din 22 no-iembrie.

228 Numele de pacura deriva din picula (picatura), deoarecein unele zone de pilda. §i azi intre Bane.,ti §i Cimpina pe-trolul, mustind la fata pamintului, se prelinge, sub forma, depicaturi, pe coastele inclinate. Intreaga demonstratie la C. C.GIURESCU, Vechimea

1966.,,milestriilor", in Viata Economia"

din 15 iulie238 C. C. GIURESCU, op. cit.

85

leiasi

www.dacoromanica.ro

economic bazata aproape in intregime pe produsele so-lului, vegetale si animale, la care se adauga exploatareacitorva minereuri, sare indeosebi si uncle cantitati de fier,arama si pacura. De aceea, stapinirea pamintului, adicaa principalului mijloc de productie, constituie un cri-teriu de baza si in intelegerea realitatilor sociale ; peeconomia agrara, cu indeletnicirile mai sus enumerate seasaza intregul sistem de dari, dijme si munci care, la rin-du-i, determine alcatuirea aparatului de stat ; capacita-tea de export a /aril, deci in ultima instanta putinta unorexcedente de plata, in numerar, se leaga tot de aceeasiproduce agricola. Documentele n-au pastrat date sta-tistice ; nu putem exprima cantitativ productia, dupacum nu stim data se va putea determina productivitateaunora dintre sectoarele ei. Dar ne putem gindi la pon-derea lor, asa cum se reflects in intelegerea contempo-ranilor. Aceasta pondere este exprimata in actele de in-tarire ale proprietatilor, unde se enumera si scutirile decare beneficiau stapinii de pamint. Cind Mircea celBatrin confirms satul Ciulnita" pe Buzau, manastiriiSnagov, el precizeaza : ,,...de asemenea de toate slujbelesi dajdifle si darile man si mici, cite se afla in tara desine statatoare si stapinirea domniei mele, incepind dela vama oilor, de vama porcilor, de albinarit, de gale-tarit, de vinarici, de gloabe, de caraturi, de podvoade,de fin, de cascavale, si de dusegubine si de toate cele-lalte munci, afara de singura oastea cea mare sa se ridicepentru domnia mea, iar altceva nimic mai mult". Enu-merarea revine in zeci si zeci de documente ale secolu-lui al XV-lea, aproape fare modificari 231 ; ea exprimarealitati ale vietii economice, care si-au aflat locul si informularul actelor interne intocmite de cancelaria mun-teana. Principalele sectoare aducatoare de venituri erauvitele mici, grinele si vinul, concluzie confirmata de altfelsi de cuprinsul privilegiilor de comert.

231 DRH, B, I, p. 74, doc. din 1407-1418.

-.1 www.dacoromanica.ro

III

Mqte§uguri §i tehnici

METALURG1A, REDUC EREA MINEREULUI

VECHIMEA FAURARIEI. PLUGUL

MORILE ACTIONATE DE APA. FRECVENTA LOR

BENEFICII $1 OBLIGATII IN LEGATURA CU MORILE

VECHIMEA LOR. ASPECTE TEHNICE

TESATORIA. PIUA. DIRSTELE. VILTORILE. OLARITUL

ALTE MESTE$UGURI. EXTRAGEREA SARII

MESTESUGUL ARGINTARILOR

TEHNICA CONSTRUCTIILOR, LOCUINTELE

ARHITECTURA DE CULT

NIVELUL TEHNIC IN TARA ROMANEASCA IN SECOLELE XIV $1 XV

www.dacoromanica.ro

TERMENII GENERIC! CEI MAI VECHIMESERIE, MAIESTRU .p. MAESTRIE,

CA .FI DENUMIRILE UNOR INDLETNICIRI DE GAZA:FAUR-FIERAR, TIMPLAR, LEMNAR, OLAR, PIETRAR, CARBUNAR,

PIELAR, MORAR, ARGINTAR, ARCARSINT DE ORIGINE LATINA $1 ARATAPRACTICAREA NEINTRERUPTA A ACESTOR ME$TE$UGURIDIN ANTICHITATEA DACO-ROMANA FlNif IN EPOCA FEUDALA.

www.dacoromanica.ro

Care a fost nivelul tehnic al productiei in Tara Roma-neasca a secolelor XIV §i XV ? Documentele epocii daufoarte sumare indicatii, ce trebuie adesea completateprin §tirile de mai tirziu. Le adaugam marturiile sapa-turilor arheologice §i ale instalatiilor sate§ti ramase pinsin zilele noastre §i care atesta anume utilaje §i procedeeutilizate indeosebi cu sute de ani in urma.

Metalurgia Roca de minereu se disloca cu ajutorul rangilor 1, bu-catile farimindu-se cu ciocane de mina (ulterior actio-nate hidraulic) 2. Din minereul astfel pregatit, reduce-rea fierului 3 se efectua dupa procedeele atestate insecolele IXXIII intr-un cuptor-furnal de formaovals, construit partial in parnint, cu inaltimea cel mult1 m §i diametrul partii superioare 1,60 m, peretii inte-riors fiind lutuiti cu o fatuiala silicioasa refractara".Arderea era activizata cu foale manuale. Minereul in-trodus in cuptor impreuna cu carbunele de lemn sescurgea sub forma de pasta groasa. la o temperaturade circa 1 000° in partea de jos a cuptorului de undeera scos cu ajutorul cangilor.

Acest tip de cuptor atestat prin descoperirile de laGhelar (secolele IXX), Hlincea (secolul al XIII-lea),partial la Bucov (secolul al X-lea) §i Birlad (secoleleXIXII) , asemanator celui din alte tars ale Europei,cam in aceea.5i epoca, a continuat sa fie folosit in tarileromane §i in secolele XIVXV 4. Dar procedeul nu eraeconomic, deoarece zgura ramasa cuprindea un mareprocent de fier, intre 30 §i 500/05 ; in plus, cum maxi-mul de temperatura nu depara 1 000', pentru a seobtine transformarea fierului in stare lichida (topire) eranecesar un spor de Inca 400-500°, rezultat obtinut abiadupa introducerea unor foale actionate hidraulic.

1 Judecind dupa gtiri mai recente din Tara Romaneasca gidupa exemplele similare din alte tali ale continentului.

2 ST. OLTEANU, Mestelugurile..., p. 18.3 Pentru a se obline lupa de fier, adica bucata de metal din

care se lucrau felurite obiecte.4 Intreaga descriere dupa ST. OLTEANU, Mestefugurile...,

pp. 18-20 ; IDEM, Probleme ale metalurgiei medievale din Ta-rile Romdne..., in Revista muzeelor", 4, 1967, nr. 2, p. 122 ;Cf. N. MAGHIAR, ST. OLTEANU, Din istoria mineritului,pp. 106-107.

5 N. MAGHIAR, ST. OLTEANU, op. cit.


Pentru Tara Romaneasca, folosirea fortei hidraulice lacuptoarele de redus minereul de arama este atestata Inscris la 1391-1392 6. Rotile" de la Bratilovo (de undese scotea si prelucra arama), amintite in hrisovul luiMircea cel Batrin, sint instalatii prevazute cu roti, ac-donate de apele riului Brebina, si care puneau in mis-care foalele, introducind astfel in cuptorul-furnal curen-tul de aer necesar procesului de reducere a oxizilor 7.Procedeul (folosit probabil si in metalurgia fierului) erade data relativ recenta : documentul mentioneaza ca. mes-terul Ciop Hanos a facut de curind" aceste roti 8.

Lupele de fier trebuiau insa incalzite din nou si for-jate pentru a se elimina materialul steril din ele ; apoise lucrau felurite obiecte unelte agricole, de pescuit,arme, obiecte de uz casnic, podoabe, inclusiv unelte ne-cesare fierariei 9. Dace, in feudalismul timpuriu, meta-lurgia extractive nu era separate in spatiu de aceeaprelucratoare (de exemplu, la Bucov, secolele XXI),incepind din secolul al XIV-lea, asistam la acest procesde separare, atestat prin ateliere unde se faureau obiec-tele de fier (de exemplu, la Zimnicea), dar care nu cu-prind nici un fel de urme (bucati de minereu, zgura)ale operatiilor de extragere si reducere. Prelucrarea obiec-telor se facea la o temperature de circa 1 000°, mesteriicunoscind si metode de obtinere a otelului (analizele auconstatat un otel cu 0,3o/0 carbon in pasta metalica, cuo structure destul de omogena). In confectionarea lame-lor de otel (pentru sabii, cutite) se folosea si tratamen-tul termochimic de cementare a otelului 10, dupe cum se

6 Vezi mai sus, p. 82-84.7 *T. OLTEANU, Gercettiri cu privire la produccia miniera...,

p. 948.8 Pentru Moldova este atestat documentar, in secolul al XV -!ea,

iar in Transilvania in secolul at XIV-lea : T. OLTEANU, Pro-bleme ale metalurgiei..., p. 123.

9 Atelierele de fierarie au fost identificate la Bucov, Rado-vanu (Ilfov), Barlogu (Arges), Cetatenii din Vale (Arges), Capi-dava, Dinogetia, Hlincea, Dragoslaveni (Vrancea), Valeni si Bradu(Bacau), Batca Doamnei (linger Piatra Neamt).

10 Cementarea consta in introducerea de carbon, prin difu-ziune, in stratul superficial al otelurilor mai moi sau aliate pentrua obtine un strat cu mai mare rezistenta la uzura. In Transilva-nia, procedeul este atestat din secolul at XIV-lea : T. OL-TEANU, Megefugurile, pp. 65-66.


cunwea §i turnarea fierului in forme (fara Ins sa pu-tern preciza cit de raspindita era aceasta metoda).

Vechimea Daca tehnologia extragerii i prelucrarii metalelor, in-faurariei dcosebi a fierului §i aramei, Inregistrase unele progrese,

meseria, ca atare, era straveche, iar practicarea ei nein-trerupta de catre roman §i inainta§ii for daco-romani seadevere§te prin insa§i terminologia, derivata din latina.Faux vine nemijlocit din latinescul Faber; faurar are su-fixul ar, caracteristic limbii roman, cind desemneazaonce me§te§ugar. Faurii au lucrat fierul (ferrum) incal-zindu-1 cu carbuni (carbo-carbonis), pregatit de carbu-nari (carbonarius), in cuptorul (coctorium) de redus mi-nereul. Partea centrals a cuptorului s-a numit vatranume stravechi existent inainte de cucerirea romans ;zgura apartine aceluia§i fond lexical, daca nu cumva de-riva din latinescul scoria. Focul 1-au intarit faurii cu aju-torul foiului sau a foalelor (de la foles) 11. Dintre unelte,numele for colectiv fiiarale" aflat intr-un documentdin 6 septembrie 1757, ne trimite tot la ferum-ul initial,cheia la clavis, cutitoaia la cotitus, foarfecele la forfex 12.Terminologia romaneasca legata de fondul latin este con-semnata §i intr-un inventar din 1700 al fierariilor de pedomeniul Hunedoarei ; textul redactat in maghiara cu-prinde numiri direct in romane§te ; bucata masa pecare curge fierul, forma §i fundul doua unelte, fatao tabla facuta tot din fier, ursul bucata mare de fierce se scoate din cuptor §i se bate cu ruda pentru des-prinderea zgurei, purtatorii care transports minereul :toti ace.5ti termeni yin din buccata, fundus, facies, ursus,portatorius 13.

11 DINU C. GIURESCU, A. PANOIU, Feronerie, p. 10 ;AL. ROSETTI, Istoria limbii romane, I, pp. 104, 121-122,1042 ; H. TIKTIN, Rumanische-Deutsches Warterbuch, subvoce ; Dicrionarui limbii romane moderne, sub voce.

12 N. IORGA, Studii ,yi documente, XIV, Bucurelti, 1907,pp. 85-86.

13 D. PRODAN, Productia fierului pe domeniul Hunedoareiin sec. XVII, in AIIC, III 1958-1959, pp. 35-37, 75, 90,119 ; D. GIURESCU, A. PANOIU, Feronerie, p. 10. Evident,terminologia tehnica si fierarie s-au imbogatit de-a lungul epo-cilor si cu nume slave (ciocan, cleste, dalta, nicovala, pila, priboi,sfredel, tocila), germane (rgpa, surubelnita) si maghiare (ilau).


Dar despre fauri, ca oameni, ce §tim ? Extrem de pu-daca lasam de o parte marturiile materiale ale me;-

tqugului lor. Cea mai veche mentiune scrisa o gasim pe unact din 17 noiembrie 1431, unde un Mihai Faur parea fi trecut ca martor 14. Un Faurul cu copii sal" se nu-mara printre robii stapiniti de familia Craiove;tilor,la 150215, dupe cum un alt Faurul" apartinea manas-tirii Argq, aproape patru decenii mai tirziu 16. Dar eise numara ;i in alte categorii sociale 17. Scurte ;tiri ni-iarata specializati in me;te;ugul for ; aftam de unRadul tablariul" din Porcareni 18 sau de Bois caldara-rut cu copiii sal" 19. 5tirile se inmultesc in a doua juma-tate a secolului al XVI-lea 29.

Dar pentru veacurile XIVXV, cind in documenteleTarii Romane5ti nu intilnim decit pe Mihai Faur, ceputem spune ? Atelierele de fierarie, identificate la sate5i (war, precum obiectele lucrate arata, concludent,prezenta acestor me;te;ugari in Ora dintre Carpatii Me-ridionali Dunare, a5a cum ii regasim in Moldova ;iTransilvania 21. Situatia for socials o socotim similara cuaceea atestata in secolul al XVI-lea : fie tirgoveti, fiestapini de pamint, fie robi 22. Nu avem nici o ;tire asu-pra organizarii for profesionale, in fratii sau bresle.

Plugul In agriculture sectorul dominant al productiei medie-vale plugul moara constituie utilajele principale 23pentru lucrul pamintului se foloseau uneltele cele mai

14 DRH, B, I, p. 134 (nr. 72).15 DIR, XVI, B, I, p. 12 (nr. 7).16 DIR, XVI, B, II, p. 413 (nr. 3) ; Cf. 5T. OLTEANU,

p. 53.17 DIR, XVI, B, II, p. 379 (nr. 399), doc. din 22 mai 1548.18 Ibidem, p. 30 (nr. 27), doc. din 29 aug. 1526.19 Ibidem, p. 197 (nr. 190), doc. din 11 decembrie.20 ST. OLTEANU, op. cit., p. 53.21 Un inceput de specializare este probabil si in secolele

XIVXV sabierii, de exemplu, intr-o epoca de hupte foartefrecvente. Pentru atelierele de fierari vezi ST. OLTEANU, op. cit.,pp. 52-54, 63-68, cu bibliografia respective.

22 De-a lungul perioadei medievale, categoriile sociale princi-pale ramin aceleasi ; in interiorul for insa chiar de la una laalta se produc, fireste, deplasari individuale in ierarhia socials.

23 Studii fundamentale care arata stadiul cercetarilor (cu bi-bliografia respective : N. EDROIU, P. GYULAI, Evolufia plugu-luj in tiirile romane in epoca feudal& in AMN, II, 1965,

92

tin,

1i

1i

gi ;si

Metteptgurile...,

gi

www.dacoromanica.ro

PLUG SIMETRIC CU CORMAN SCHIMBATOR. PARTILE COMPONENTE:GRINDEIUL (1), TALPA (2), COARNELE (3), BTRSA (4), BRAZDARUL (5)FIERUL LUNG (6), CORMANUL (7), BATUL CU CARE SE SCHI111BA FIERULLUNG (8). SUS, SEPARAT, TALPA PLUGULUI (2). (DUPA N. EDROIU, P. GYU-LAI, EVOLUTIA PLUGULUI IN TARILE ROMANE IN EPOCA FEUDALA,IN ACTA MUSES NAPOCENSIS", II, 1965, P. 310 FIG. 1).

simple sapa, hirletul, grapa (nume autohtone apar-tinind vechiului substrat tracodacic 24). Studiul plu-gului din tarile romane, in secolele XIVXV anevoiede efectuat din pricina lipsei de informa%ii scrise asupracaracterului tehnic, a raritatii materialului iconogralic §ia insuficientei celui arheologic se completeaza insacu ceea ce .tim din veacurile XVIXVIII, evolutiapornita din antichitate fiind in acest sector indeob§telenta. Dacii aveau un instrument de arat cu un tip debrazdar caracteristic (neintilnit in afara teritoriilor traco-dacice) ; cadru simplu cu grindei curbat, in care seprindea uneori cutitul de fier ce despica pamintul, cutalpa (plaz) sau fail 25 ; cu coarne §i barsa 26. Romaniiaduc in Dacia un alt brazdar de fier (de 2 tipuri) 27 §1.

PP. 307-344 ; VASILE NEAMTU, Contribution a l'itude duprobleme des instruments aratoires utilises au Moyen Age, inRRH, 1967, nr. 4, pp. 533-552 ; N. EDROIU, Despre apariliaplugului in leirile romaine, in Terra Nostra", II, Bucurelti, 1971,pp. 95-117.

24 I. 1. RUSU, Limba traco-dacilor, p. 204.25 Se pare ca. in Dacia preromana cel mai raspindit era tipul

de plug Mfg plaz : N. EDROIU, op. cit., p. 106.26 Ibidem, pp. 104-106 (cu bibliografia respectiva).27 Ibidem, pp. 107-108.


5 4 1

PLUG DE CONSTRUCTIE ASIMETRICA, AVIND URMATOARELE ELEMENTETALPA (1), GRINDEIUL (2), COARNELE (3), BIRSA (4), BRAZDARUL (5):FIERUL LUNG (6), CORMANUL (7). (DUPA N. EDROIU, P. GYULAI, EVOLUTIPLUGULUI IN TARILE ROMANE IN EPOCA FEUDALA, IN ACTA MUSEINAPOCENSIS", II, 1965, P. 311, P. 2).

aratrul instrument mai perfectionat, termen pastrat giin vechea limba romans gi de unde deriva verbul aara" 28. Din aratru deriva plugul propriu-zis, in mo-mentul cind utilajul a fost completat prin cormana 29,evolutia (foarte lenta de altfel) avind loc prin practica-rea neintrerupta a agriculturii in tinuturile carpato-danu-biene, in indelungata perioada a migratiunilor ca gi afeudalismului timpuriu. Descoperirile de brazdare de laGarvan-Dinogetia (judetul Tulcea) secolele IVVI,Birlogu (judetul Argeg), Capidava (judetul Constants),Baneasa-Bucuregti, Radovanu (judetul Ilfov), Ploiegti-Triaj, Surdulegti (judetul Argeg) 30, precum §i identifi-carea oticului 31 la Dridul (judetul Ilfov), Ciurelu-Bucu-regti, Pacuiul lui Soare (judetul Ialomita), Capidavaatesta, in etapa feudalismului timpuriu, folosirea unuiinstrument de arat derivat din aratru, dar mai perfectio-nat, cu brazdar de tip simetric 32.

In secolele XIVXV (ca gi in etapele urmatoare), celmai frecvent utilizat a fost tocmai plugul simetric cu

28 Ibidem.29 Ibidem, p. 109.3° Din secolele IXXI.31 Piesa ca o lopat,ica, servind la curatirea brazdei de fier.32 Toate cu trimiterile bibliografice la N. EDROIU, op. cit.,

pp. 109-111.

94

§i

§i

www.dacoromanica.ro

0 SCENA DIN PICTURA EXTERIOARA A CTITORIEI DE LA VORONET,(PERETELE NORD), REPREZINTA PE ADAM IN STRAIE TARANE$T1, LAARAT. SE DISTING BINE LA PLUG, COARNELE, TALPA, BRAZDARUL,BIRSA, GR1NDEIUL $1 FIERUL LUNG. PLUGARUL TINE IN MINA DREAPTA0 LOPATICA. PLUGUL DE CONSTRUCTIE ASIMETRICA, INSTRUMENT DE-RIVAT DIN ARATUL ROMAN, A FOST UTILIZAT IN DIFERITE TARI EURO-PENE, PINA IN ANGLIA (DUPA VASILE NEAMTU, CONTRIBUTION AL'ETUDE DU PROBLEME DES INSTRUMENTS ARATOIRES UTILISESAU MOYEN AGE EN MOLDAVIE, TN REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE",VI, 1967, NR. 4, P. 544 -546, FIG. 9 $1 10).

cormana schimbatoare, alcatuit dintr-un cadru (cu talpa,grindei, coarne §i birsa) §i din cele trei parti direct lu-cratoare : brazdarul (sau fierul lat), fierul lung (cutitulde plug) §i. cormanul ce se schimba de pe o parte pealta a plugului. A fost utilizat in secolele XIVXVdqi in mai mica masura §i plugul asimetric, cu cor-man fix a§ezat intotdeauna pe partea dreapta, cum §iunele tipuri de tranzitie 33. In stadiul actual al cerceta-

33 N. EDROIU, P. GYULAI, Evolutia plugului..., pp. 307-344 ; VASILE NEAMTU, op. cit., pp. 533-552 ; N. EDROIU,Despre aparitia plugului, pp. 95-117 (cu toate trimiterile biblio-grafice la studiile mai vechi sau recente) ; OLTEANU, Evo-lutia procesului de organizare statald..., pp. 770-771, nota 60;concluziile adoptate mai sus pentru Tara Romaneasca se in-temeiaza pe cercetarea comparative, efectuata de autorii citati,a materialelor arheologice §i documentare de pe tot teritoriulRomaniei.

95

ST.

www.dacoromanica.ro

O PICTURA INTERIOARA DIN CTITORIA SF. ILIE - SUCEAVA (ZIDITA.IN 1488), REPREZINTA. UN PLUG GREU" CU ROTILE, TRAS DE OPT ROI.(DUPA VASILE NEAMTU, CONTRIBUTION A L'ETUDE DU PROBLEMEDES INSTRUMENTS ARATOIRES UTILISES AU MOYEN AGE EN MOLDAVIE, IN REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE", VI, 1967, NR. 4, PP. 547-552 SI FIG. 15-16).

rilor, putem reline, ca o constatare de ordin general, caevolutia, pe plan tehnic, de la aratru la plugul simetriccu cormana si la acel simetric a insemnat un spor deproductivitate in cultura cerealelor 34. Cit anume ra-mine, deocamdata fara raspuns.

Macinatul grauntelor se facea cu ajutorul rf,mitelor §ial morilor. Primele se aflau in once sat producator degrine 35 §i reprezinta tipul cel mai simplu al uneltei demacinat, actionata numai de fora omeneasca. Este alca-tuita din doua pietre, asezate una peste alta, aceea su-perioara, mobila invirtita cu ajutorul unui lemn binefixat (hadaragul") in piatra 36 scoate o Mina maimare.

34 ST. OLTEANU, op. cit.36 Sint atestate in sapaturile arheologice vezi, de exemplu,

N. CONSTANTINESCU, Coconi centru de producliep. 108.

36 T. PAMFILE, Industria casnica la romeini, pp. 176-177 ;V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Viatafeudald..., p. 41.

96

;i

§i

;

:

ceramics...,

www.dacoromanica.ro

Morile Mori le, mi§cate de forts hidraulica, cunoscute §i utilizateactionate din antichitatea clasica 37, sint amintite la mijlocul seco-

de aka lului al XIII-lea ca fiind de constructie curenta 38.Dupe intemeierea Tarii Romane§ti independente, §ti-

rile se inmultesc. Vladislav voievod (Vlaicul) daruie§tectitoriei de la Tismana §i o moara in Bistrita" (girlaBistret), confirmata apoi la 3 octombrie 1385 §i deDan I 39. La fel stapinesc mori mlnastirile Bolintin 40,Snagov 41, de aa Cricov 42, Govora 43 sau Cozia §i Cod-meana 44. Am facut domnia mea doua mori" nespune Vlad Calugarul la 11 septembrie 1489 pe carele daruie§te apoi Govorei 46.

Evident, cele mai multe erau ridicate §i apartineaustapinilor de pamint : ,,...moara, care au cumparat-oPavel de la Stoica" pe riul Neajlov, noteaza un hrisovdin 29 aprilie 1459 46. Jupanul Mogo§, cu fiii §i cu fiicelesale, capita de la domnie intarire §i pentru vaduri demoara la Mice§ti (judetul Muscel) 47 ; alt jupan Stoica,sotia sa Caplea §i feciorii for daruiesc Codmenei ,,...afor moara §i cu al ei hotar" 48 deci cu tot terenulaferent instalatiilor propriu-zise, cit §i spa%iul necesar sta-tionarii carelor §i oamenilor veniti la macinat. In Mi-ce§ti amintit mai sus la finele secolului al XV-lease facuse §i un iaz de moara 49. Dar nominalizarea"acestor constructii prin indicarea proprietarului ramine oexceptie, determinate de vreo schimbare in situatia for

37 VITRUVIUS, De arhitectura, ed. G. M. Cantacuzino,T. Costa, Gr. lonescu, Bucurelti, 1964, pp. 402-410.

38 DRH, B, I, p. 8.38 DRH, B, I, p. 21 (nr. 7). Confirm'ari ulterioare la 27

iunie 1387 (p. 24, nr. 8 mori in Bistrila ") ; 1 sept. 1391-31aug. 1392 ; (p. 35, nr. 14) : c. 1392: (p. 41, nr. 16) ; 1400-1418 (p. 54, nr. 22) etc. etc.

48 Chiar in satul Bolintin ; ibidem, p. 109 (nr. 109).41 Patru mori la Didrih; ibidem, p. 218 (nr. 127).42 Ibidem, p. 322 (nr. 201).43 Ibidem, p. 354 (nr. 220). Cf. A. SACERDOTEANU,

Moara din Rimnic a mcIneistirii Govora, in M.O., XV, 1963,nr. 5-6, pp. 371-373.

44 DRH, B, I, p. 61 (nr. 26) §i pp. 99, 111 (nr. 49 §i 56).48 Ibidem, p. 354 (nr. 220). Cf. p. 260 (nr. 157).46 Ibidem, p. 191 (nr. 109).47 La 15 apr. 1456 ; ibidem, p. 197 (nr. 113).48 Doc. din 8 ian. 1489; ibidem, p. 341 (nr. 213). Cf. p. 356,

394 (nr. 221, 243).48 La 1 apr. 1497 ; ibidem, p. 447 (nr. 274).


juridica, consemnata si intarita de domnie ; pentru rest,adica in marea majoritate a satelor, morile hidrauliceerau folosite de fiecare colectivitate, genera%ie dupa ge-neratie, fara vreo atestare documentary.

Le regasim normal si in tirguri, unde macinaugrinele produse chiar pe tarinele din ocolul orasului. Ammai daruit spune Mircea cel Batrin chiar in actul deinzestrare a Coziei la 20 mai 1388 si o moara in ho-tarul Pitestilor... si o moara la Rimnic pe care a daruit-oDan voievod..." 50.

Care este frecventa for teritoriala ? Ca in toate do-meniile vieIii noastre economice si sociale din secoleleXIVXV, lipsesc orice fel de date recapitulative. Darla 19 iunie 1421 manastirile Cozia si Cotmeana cer siobtin de la voievodul Radu Prasnaglava o confirmarea tuturor daniilor efectuate de Mircea cel Batrin. Sintinsirate 16 sate cu 8 (opt) mori mentionate anume, plusalte patru mori doua in Tirgoviste §i doua in Pitesti.Iar la Dridu erau, in timpul lui Vlad Dracul, patru moricare functionau si patru decenii mai tirziu, cum ne ade-vereste hrisovul lui Basarab cel Tinar din 1482 51. Erau,asadar, destul de dese din satele amintite, unul arepatru mori, iar la celelalte intilnim cel putin o moarala 2 sate, aflate in stapinirea manastirilor , probabilsufciente numeric §i ca randament, intr-o vreme cindasezarile noastre nu erau prea maxi 52.

Beneficii si obligatii apar pe planul relaiiilor socialesi in legatura cu morile. Dreptul si initativa construiriifor o aveau diferite categorii. Voievodul Vlad Caluga-rul amintit inainte face doul mori in satul Na-nisesti (1\anasesti), la Gura Topologului 53. Cozia si Cod-meana obtin hrisov special de la Mircea cel Batrin pen-tru stapinirea unui loc de moara pe apa Prahovei" 51.

5° DRH, B, I, p. 27 (nr. 9). Cf. p. 44 (nr. 17).51 DRH, B, I, p. 291 (nr. 197).52 0 opinie contrary in interpretarea acestui document : Vezi

V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Viatafeudald..., p. 41. Pentru nArimea satelor vezi mai sus pp. 25-26.Cf. Istoria Rom.iniei, II, harta de la p. 826 ; CORNEL IRIMIE,Ancheta statistics in legeiturci cu refeaua de instalatii tehnicepopulace acfionate de aPei, in Cibinum", 1967-1968. Vezi hartaRaspindirea li frecvenfa instalatiilor de mori laranefti.

53 1 sept. 1489, DRH, B, I, p. 354 (nr. 220)." Ibidem. p. 61 (nr. 26).


Stanciu Moenescul cu ai sai cinci feciori i§i vad con-firmat, intre altele, §i un loc de moara in Olt, in Voila§i Apa Morii" (subl. ns., D.C.G.) 55. Retinem numelesemnificativ determinat de folosirea apei pentru amica o roata de moara ; retinem §i aprobarea dom-neasca, ca jupan Moenescul sa-§i faca toate amenajariletehnice necesare. Cazan logofatul §i fratele sau Radul auo moara ,,...pe care au afezat-o au facut-o cu trudalor..." (subl. ns., D.C.G) 56, in timp ce Voica §i Stoicadin Uri stapinesc, pe Topolog, un vad de moara, pecare-1 vind cu 600 de aspri 57. In sfir§it, in tirgul Jiuluiexistau mori (actul nu precizeaza cite !) ,,...pe cane le-afacut popa Agaton 58 cu munca fraglor se-0, pe un locdaruit Tismanei de jupanii Stanciul §i Micleu§ (subl. ns.,D.C.G.) 59. Voievozi, boieri, calugari construiesc, a§adar,mori, la sate §i la orge ; alaturi de cele citeva cazuriconsemnate, sute de alte constructii se inalta pe malulapelor, fara a mai fi trecute in acte, pe masura nevoilor§i imprejurarilor.

Dar, alaturi de beneficii, yin obligatille, indatoririle :satele dependente trebuiau sa se ingrijeasca de morile sta-pinului feudal, sa le pazeasca §i sa le repare. §i oricitesate au pazit morile, cit time au fost domne§ti porun-ce§te Radu cel Frumos referindu-se la cele 4 mori exis-tente la Didrih (Dridu) §i ascultatoare acum de manasti-rea Snagov acelea sa be pazeasca sa le dreaed cindse stricci"6°. Satele Bahna, Virful Vladului §i Clecevet

toate in dependenta Tismanei sint scutite, in fa-voarea manastirii fire§te, de munca ce trebuiau s-o pres-teze, in folosul domniei, la mori §i poduri." Nici omunca o domniei mele sa nu lucreze, nici la cetate, nicila mori" adauga Radu cel Mare referindu-se la satulGlodul al manastirii Govora 82. Tirgovetii dependen%i

55 Doc. din 23 apr. 1441 ; ibidem,56 Doc. din 2 ian. 1450 ;57 Doc. din 1 aug. 1496 ;58 Egumenul Tismanei.

DRH, B, I, p. 125 (nr.6° DRH, B, I, p. 218 (nr.

ibidem, p. 291 (nr. 179).51 Doc. din 9 ian. 1498 ;62 Doc. din 25 ian. 1499 ;

99

p. 161 (nr. 93).ibidem, p. 177 (nr. 101).ibidem, p. 435 (nr. 268).

64).127). Cf. doc. din 23 mart. 1482 ;

ibidem, p. 459 (nr. 281).ibidem, p. 474 (nr. 290).

fi

fi

59

www.dacoromanica.ro

aveau obligatii asemanatoare 63. N-avem, in schimb, in-formatii despre indatoririle membrilor unor obgti, stapinide pamint, cind construiau o moara in propriul for sat,dupa ce norme functiona instalatia, cine o repara sauo pazea etc.

Ce gtim despre vechimea morii de apa pe teritoriultarilor romane ? Folosirea energiei hidraulice pentru ma-cinatul grinelor a fost cunoscuta de daco-roman din an-tichitatea clasica (epoca romans) sau, aga cum au fostexprimate unele opinii, abia in secolele VIIIXIII(dupa altii de-abia in secolele XIXIII) ? et. Raspunsulintr-un sens sau altul are o semnificatie mai larga ; elne poate arata in ce masura nivelul tehnic al civilizatieiromanegti din secolele XIVXV, in domeniile funda-mentale ale productiei materiale, este un rezultat al ex-perientei proprii a societatii romanegti, determinat decontinuitatea indeletnicirilor gi de folosirea cit mai po-trivit'a.' a mediu'lui natural sau daca, dimpotriva, aceastatehnica a fost imprumutata din alte parti, de la altepopoare.

Moara de apa a fost o instalatie de intrebuintare cu-rents. in lumea romans, in secolele IIIII, iar Vitruvius,in a sa De arhitectura, precizeaza : 5i tot a§a sint nenu-marate alte feluri de magini despre care nu e nevoie savorbim, caci ne sint cunoscute, fiindu-ne zilnic sub mina,precum morile, foalele fierarilor, carele, trasurile cu douaroti, strungurile altele, care au o intrebuiniare comuna,potrivit cu deprinderile noastre" (subl. ns., D.C.G.) 65,

tot el ne explica iimpede 5i principiile ei de functio-nare aga incit putem socoti certa utilizarea morilor hi-draulice in Dacia Traiana.

Au ramas in folosinta atare instalatii gi in Indelungataperioada a migratiunilor ? Raspunsul este afirmativ, in-trucit cultivarea grinelor s-a efectuat in continuare ; con-ditiile naturale multimea apelor curgatoare au favo-rizat constructia morilor [o apa din Tara Hateguluipoarta azi numele de Ri de moare, denumire derivataprin forma Riu de mori dintr-un latin popular (ri(u)u de

63 Doc. din 1417-1418. DRH, B, I, p. 84 (nr. 39).64 Intreaga argumentare la C. C. GIURESCU, Moara de apa

la ronziini, in Viata economics ", nr. 50/174, din 16 dec. 1966.65 VITRUVIUS, De arhitectura, pp. 402, 410, plamele 79,

80/2.

100

§i

§i

Si

www.dacoromanica.ro

molae)1 66 ; terminologia fundamentals legata de con-structia instalatiei propriu-zise este de origine latina.

Termenul generic moara vine de la inola, nume vechilatinesc, anterior sinonimului molendinum (din care de-riva moulin al francezilor). Constructia in intregimea eieste casa morii 67, cu perecii ei 5i cu masa pietrelor 68. Pu-nerea in functiune este exprimata tot prin cuvinte lati-ne§ti : ,,,,Si sa avem a darea moara pe fclinei pan la SantaMarie Mare", citim intr-o insemnare din 1702 69 ; Ia fel §ioperatia esentiala de farimare a granntelor §i de pro-ducere a fainii, a macina vine de la machinare. 5ipartite esenliale ale morii au numirile de aceea§i origine :roata (din rota) ; cupa (cuppa) ; dinte §i masea (dens-dentem §i maxilla de unde §i expresia, intilnita in docu-mentele noastre, de a strica dintii sau maselele sau inimamorii, adica de a desfiinta moara) ; piatra (petra), ceade jos fiind statatoare (sto stare), iar aceea de deasupraalergatoare (allargare) ; ft.. (fusum) ; strat (stratum) ;bra% (bracchium) ; cai caluri (caballus) ; coard5.(chorda) ; speteail (de Ia spats spatha) ; scutura-toare (scutura, executulare) ; chinga, (chinga) ; fruntar(frontale) ; ciutura. (cytola) ; cruci (crucem) ; capastru(capistrum) ; buric (umbilicus) ; prefuste (fustis plus pre-fixul) ; brotac (brotacus) ; broasca. (brosca) W. Concluziase impune : moara de apii, cunoscuta din antichitate, afost folositei in continuare de daco-romani si de romeini

cum arata terminologia citata de-a lungul intregiiperioade a migrafiunilor pinii in epoca feudalii; construe-Oa ei, de mai multe tipuri diferentiatii in functie dedebitul si viteza apei, de numilrul pietrelor de macinat,de miirimea si numarul aripilor rohilor reprezintli unadintre manifesteirile si contributiile certe ale societiitii roma-nesti la civilizatia tehnicil medievalii europeanei.

Pe plan tehnic, moara de apa este cu atit mai repre-zentativa cu cit constructia ei dovede.5te deplina conlu-

66 DANIEL POPESCU, De la De arhitectura" lui Vitruviusla toponimia romdneasca, in Tribuna", nr. 28 (388), din 9iun. 1964.

67 N. IORGA, Studii ii documente, III, Bucure§ti, 1901,p. 283 ; nota 2 ; doc. din 1702 ; casa morii".

68 Toti termenii subliniali deriva din latina.69 N. IORGA, op. cit.70 C. C. GIURESCU, op. cit.


MOARA CU CIUTURX REPRE-ZINTA UNUL DIN CELE MAIVECHI TIPURI DE MOARA.DIN TARA NOASTRA. APAVINE PE PLANUL INCLINATAL SCOCULUI (3) SI LOVESTEIN PALETELE CIUTURII (2)PE CARE LE PUNE ASTFELIN MISCARE. JOS, 0 CIUTURADE MOARA (DUPA VASILECARABIS, MORILE 51. PIVELEDE PE VALEA JALE5ULUIJUDE TUL GORJ, IN CIBI-NUM", SIBIU, 1967-1968, P.237).

www.dacoromanica.ro

crare si articulare a mai multor mestesuguri in primulrind, fasonarea lemnului si a pietrei precum si o corn-pieta cunoastere a principiilor de constructie, fiecareparte components avind o functionalitate precisa, cu to-tul adaptata conditiilor naturale intregii insta-latii 71. Evident, daces moara hidraulica era cunoscutadin antichitate, extinderea ei teritoriala s-a produs treptat;de-a lungul feudalismului timpuriu o dovada marturiaadusa de diploma ioanitilor din 1247 , precum insecolele urmatoare, dupes intemeierea Tarii Romanesti in-dependente. Importanta ei pentru economia feudala reiesedin mentionarea anume in documente a morilor si a va-durilor sau a iazurilor de moara, alaturi de celelalte bu-nuri sate, ocine, vii, paduri etc., din obligatiile impusecategoriilor sociale dependente, in legatura cu constructialsi functionarea morilor. In paralel, desigur, s-au mentinutin folosinta risnitele.

Asupra aspectelor tehnice propriu-zise, documentelescrise ale epocii cuprind, cum este de a§teptat, doar su-mare referinte. Vadurile de moara deci locurile anumepotrivite pentru viitoarele constructii erau reperate, cu-noscute, luate in stapinire si formau obiect de tranzactii.Printre ocinele jupanului Mogo§ se numara la 1456 siaceea ,,...de la Micesti si cu vaduri de moara" 72 ; alteasemenea vaduri sint amintite pe Teleajen " sau pe To-polog 74 ; se adauga, fireste, numeroasele locuri cunoscutede colectivitatile in cauza pe baza unei multisecularetraditii, pentru care nu mai era necesara o recunoasterescrisa a statului feudal.

Din aceeasi straveche experienta, oamenii secolelorXIVXV cunosteau precis cantitatea de apes (debit siviteza) necesara, precum si felul in care ea trebuie in-dreptata pentru functionarea optima a morii.

Cind voievodul Vlad Dracul confirms lui StanciulMoenescul proprietatile din Tara Fag5.rasului, el adauga :...si le-am dat for loc de moara in Olt, in Voila si ApaMorii, apd de cloud roate §i i-am slobozit sa poata duce

71 CORNEL IRIMIE, Mulinologie, in Contemporanul", 1171,nr. 12 din 21 mart. 1969.

72 Doc. din 15 aprilie ; DRH, B, I, p. 197 (nr. 113).73 Doc. din 10 sept. 1486 ; ibidem, p. 322 (nr. 201).74 Doc. din 1 aug. 1496 ; ibidem, p. 433 (nr. 268).

103

,si finalitatii

§1

§i

www.dacoromanica.ro

apa din riu la mark pre unde ar vrea ei §i sä fie slo-bozi in apa for a pascui §i a mai face alte mori yin-toape dirste, iara nu altii, §i din sus de sat pins lahotarul Voivodeanilor §i din jos de sat, pins in Oltu". 75Pe toata intinderea apei aflate in stapinirea lor, StanciulMoenescul §i ai sai aveau libertatea sa-§i ridice §i altemori §i instalatii hidrotehnice ; de notat, deopotriva, caunitatea de masura pentru a aprecia marimea locului demoara era apa necesara pentru 2 roate.

Mai aflam, din documentele epocii, ca se ridicau §iconstruclii injugate, cite doua, folosind acela5i curs deapa : ,,...acele mori facute la Tirgovi§te citim intr-unhrisov din 1450 una este moara lui Manea Udri§te,iar cealalta este a lui Cazan logorat, douii casa" 76.

Putem descrie tipurile existente in aceasta vreme ? Unraspuns mai complet nu putem da pins cind nu se varealiza o cercetare de ansamblu, pe zone, a morilor deapa astazi in fiinta pentru a putea deduce, prin analogie,pe acelea existente §i cu cincilase secole in urma (§i ingeneral de-a lungul intregii perioade medievale). Darunele reconstituiri credem ca sint cu putinta ; un exem-plu ni-1 da moara cu ciutura, aka cum o gasim in seco-lul nostru pe riul Jalq,' in satele de mo§neni Runcu, Sa-nate§ti, Arcani, Campofeni (Cimpu-Fornii), Stolojani §iStroe§ti, toate din judetul Gorj 77. Ea reprezinta cel maivechi tip de moara cu apa din tara noastra, iar in 1957se mai aflau in fiinta 304 in Oltenia §i Muntenia §i509 in Banat ceea ce ne da o idee asupra trecventeifor §i cu sute de ani in urma 78.

Sint constructii alimentate prin caderea apei care punein mi§care roata §i, prin ea, intregul mecanism. Vadulsau iazul din spatele morii (creat printr-un mic dig) arepe margine iezeturi cu pari de lemn, legati intre ei §iintariti prin scinduri, crengi, pamint §i pietri§.

73 Doc. din 23 apr. 1441, ibidem, p. 161 (nr. 93).76 Doc. din 2 ian., DRH, B, I, p. 177 (nr. 101).a V. CARABIS, Morile fi pivele de pe valea jalefului, in

Cibinum", 1967-1968, p. 231. Descrierea morii cu ciutura seface dupa acest studiu.

78 CORNEL IRIMIE, Ancheta statistics..., pp. 418-422 §ibibliografia de la p. 418, nota 10 (lucrarile lui V. BUTURA,CORNEL IRIMIE §.a.) ; MONICA BUDI5, PETRE IDU,Mori cu ciutura §i pine, in Cibinum", 1967-1968, pp. 217-229.

1114

intr-o

;i;i

www.dacoromanica.ro

I

5

LINTERIORUL UNEI MORI, MECANISMUL DE MACINAT: COSUL PE UNDESENATE

TOARNA GRAUNTELE (1), CARE CAD IN POSTAVITA (2) SI SINT MACI-INTRE PIETRELE DE MOARA (3) DINTRE CARE ACEEA DE SUS ESTE

MISCATOARE SAU ALERGATOARE; FAINA, INGRADITA DE OCOLI (4) SEVARSA IN LADA SAU POSTAVA (5). (DUPA VASILE CARABIS, MORILE $1PIVELE DE PE VALEA JALE5ULUI, JUDETUL GORJ, IN CIBINUM",SIBIU, 1967-1968, PP. 236-238).

Apa vine pe un scoc (jgheab inclinat) la ciutura(a§ezata orizontal). Aceasta din urma stramo§ul de lemnal turbinei", numita §i roata morii, are 14-16-20 cauce(aripi), infipte intr-un val de lemn, prins la rindu-iprintr-un cerc de fier in fus ; fusul trece prin piatra dejos (zacatoare) ,Si este fixat de piatra de sus (mi§ca-toare sau alergatoare). In jurul pietrelor de macinat staupatru laturi de lemn ocolii menite sa opreasca ras-pindirea fainii ce se varsa in lads sau postava (albie).Grauntele se pun din saci intr-un co§ de scinduri, situatdeasupra pietrelor morii ; din cos boabele trec intr-o la-


dila (postavita), de unde cad spre macinare. Producti-vitatea unei asemenea mori, cind apa este destula, ajungela 30-40 kg de boabe pe ors 79.

Tescitoria Un alt sector important al mestesugurilor medievale ilconstituie tesdtoria, prelucrarea textilelor. Pinza este uncuvint autohton, provenit din traco-daca, farl corespon-dent in albaneza 80, prezenta sa, ca termen generic, inlimba romans de astazi, este concludenta pentru vechi-mea si dainuirea neintrerupta a mestesugului corespun-zator. Torsul este atestat prin fusaiole din lut si piatra

rar de plumb sau os ; de forme diferite (sferica, bi-tronconica, circulars plata sau fin verigi aflate, deexemplu, la Bucov sau Dridu, secolele XXI). Calitateafirelor si a fuioarelor de in si cinepa (cele gasite laGarvan-Dinogetia, aceeasi epoca.) implica opera %iile detopire, melitare, periere si toarcere. Tesaturile in douai%e erau fie de calitate superioara, slujind pentru ca-masi, fie cu legatura diagonals (gen rips) cu flotari",adica ape" pe suprafata, fie pima de sac, utilizate sila imbracaminte ; ele (indeosebi aceea cu flotari") pre-supun utilizarea la Garvan a rdzboaielor de tiporizontal, superior celui vertical 81.

Daca pentru feudalismul timpuriu marturiile arheolo-gice ne ingaduie constatarile de mai sus, in schimb docu-mentele muntene din secolele XIVXV cuprind foarteputin la acest capitol 82. Dupa toate probabilititile, pos-tavul era lucrat in satele dependente ale Coziei 83, ceea

79 V. CARABIS, op. cit., pp. 235-240. In secoleleXVIXVIII, §tirile asupra morilor devin numeroase : veziGH. CEAUSEL, M. VLAD, Contributie la studiul morilor de laBuzau, in St. A. I., II, 1957; V. CARABIS, op. cu.; V. BUTURA,Mori cu roata orizontalii din sud-estul Europei ; MONICA BU-DI5, PETRE IDU, op. cit., pp. 217-224.

8° I. I. RUSU, op. cit., p. 216.91 Intreaga detaliere §i bibliografie la ST. OLTEANU, Mege-

iugurile..., pp. 32-33.82 Pentru Moldova, menliunile din secolul al XV-lea sint mai

frecvente. Vezi M. COSTACHESCU, Documente moldoveneiti...,II, Iasi, 1932, pp. 188, 314-325.

83 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106). Hrisovul cuprinde 2 parti,enumerind marfurile pe care calugarii le cumparau pentru nevoilefor (sare, yin, pelte) §i cele pe care le vindeau : aidoma berbe-cilor ;i porcilor care proveneau, desigur, din satele manastirqd,postavul 5i fierul vor fi fost tot din productia proprie".


2

0,MMEM:=MMEIMil7

n

u. 0

MECANISMUL DE FUNCTIONARE AL PIVEI (SEC TUNE INTR -O INSTALA-TIE DIN CAMPOFENI): APA VENITA DIN VAD $1 DIRIJATA PE UN PODINCLINAT, LOVESTE IN ARIPILE ROTH (1). 0 DATA CU ROATA SE MICA$1 UN FUS CU OPT DINTI DE LEMN (2) CARE RIDICA, ALTERNATIV, DOUASAU PATRU MAIE TOT DE LEMN. (DUPA. VASILE CARABI$, MORILE $IPIVELE DE PE VALEA JALE5EILUI, JUDETUL GORJ, IN CIBINUM"SIBIU, 1967-1968, P. 242).

ce presupune §i existenta instalatiilor textile aferente, ac-tionate de forta hidraulica : pivele, §tezele (sau viltori)sau virtoape, dirstele. De ultimele doua, in Tara Faga-ra§ului, aflam cind Vlad Dracul da voie lui StanciulMoenescul sali construiasca pe apa Morii (derivata dinOlt) ,,...alte mori §i virtoape §i dirste" 84. Nici o alta

DRH, B 1, p. 161 (nr. 93). Pentru (Erste, de exemplu :vezi : DIR, XVI, B, III, pp. 95, 205 ; vol. IV, p. 288 ; DIR,XVII, B, I, pp. 163, 414; voL II, pp. 357 etc. ctc.

107

.

www.dacoromanica.ro

§tire scrisa nu ne vine din Tara Rornaneasca, in seco-lele XIV §i XV. Dar Coica logofatul, care scrie actul maisus citat, considers aceste instalatii hidraulice drept lu-cruri bine cunoscute ce nu au nevoie de precizari. 0 datacu secolele XVI §i mai ales XVII, §tirile sporesc (tot Faraindica%ii asupra caracteristicilor tehnice).

Cum aratau atare instalatii pentru lucrul textilelor insecolele XIVXV ? Reconstituiri se pot face in sta-diul actual al cercetarilor pe temeiul celor pastratepins astazi 95.

Five, Piva-piva deriva din latinescul pila §i slute la ingropreadirste (indesarea) postavului.

si Dirstele sint atestate documentar in secolele XVIviltori XVII, ceea ce ne indreptate§te sä le socotim in functie

§i mai inainte. Insemnatatea instalatiei ca §i motile §ipivele reiese din insa§i mentionarea ei anume in ac-tele intaritoare ale feluritelor proprietaIi. Jupanul Vlaicustapine§te, printre altele, la 1559, ,,...un ogor de la dirstalui Dragomir" 86. Mihaila din Cazane.5ti vinde jupinuluiPavlache, fost mare comis, 2/3 din ocina sa ...§i dincimp §i din padure §i din apa §i din lunca Babelor §i dinmoara §i din dirsa §i despre tot hotarul (subl. ns.,D.C.G.)" 87. §i locurile amenajate pentru asemenea insta-latii formau obiect separat de tranzactie. Stoica dinChiojd curnpara de la popa Stan din Basca de Jos, unvad de dirsta"88.

Instal4a serve5te pentru ingro§area tesaturii §i scoa-terea firelor 99.

85 S-au .putut produce unele modificari pe plan tehnic de-alungul epociior. Piesele esentiale pentru functionare au existat,Fara indoiala, si in secolele XIVXVI, cind instalatiile sintatestate documentar ; asa incit imaginea de astazi ne apropie,credem, sensibil de realitatea tehnica existents in urma cu400-500 de ani.

88 DIR, XVI, B, III, p. 95. Cf. p. 205.67 DRH, B, XXII, 92 (nr. 44). La fel documental din 18

aug. 1628 ; ibidem, p. 308 (nr. 145). Cf. doc. 17 iul. 1577,DIR, XVI, B, IV, p. 288 (nr. 288), 7 oct. c. 1609, DIR, XVII,B, I, p. 414 (nr. 369) si din 16 ian. 1615, DIR, XVII, B, II,p. 357 (nr. 314).

88 Doc. din 18 apr. 1605, DIR, XVII, B, I, p. 163 (nr. 162) ;doc. din 16 nov. 1628, DRH, B, XXII, p. 357 (nr. 177).

CORNEL IRIMIE, Ancheta statistics..., p. 439.

108

89

www.dacoromanica.ro

MAIELE PIVEI (1) LOVESC RITMIC POSTAVUL (DMA) ASEZAT IN OALASAU TROACA (2). CADRUL IN CARE LUCREAZA MAIELE ESTE FORMATDIN BRATE (3), GRINDA (4) $I POPA (5). PIVELE RAMASE PINA ASTAZIPREZINTA VARIANTE, ESTE GREU DE AFIRMAT CARE DIN ELE VOR FIFUNCTIONAT 51 IN SECOLELE XIV- XV, DAR ELEMENTELE COMPONENTEESENTIALE NU AU PUTUT Fl DECIT ASEMANATOARE CELOR CUNOSCUTEIN PREZENT. (DUPA VASILE CARABIS, MORILE 51 PIVELE DE PE VALEAJALE5ULUI, JUDETUL GORJ, IN CIBINUM", SIBIU, 1967-1968, P. 245).

www.dacoromanica.ro

Viltorile sint folosite pentru spalarea indesarea tesa-turilor, pentru a le face mai paroase. Ele sint situate

fiindca elementul principal este jetul de apes lingapiva sau dirsta. Le reconstituim dupes cele din Moldova(numite in secolid al XV-lea steaza) 90 si din Transil-vania (viltori)

Dar pins la studiul acestor instalatii, in toate zonelepins la o incercare de a le seria cronologic, nu neputem pronunta daces acest tip mai evoluat va fi fostfolosit in Tara Romaneasca in secolele XIV si XV.

Ohiritu/ Confectionarea vaselor de ceramics pentru uzul casnic,pentru pastrarea alimentelor sau a placilor decorativeconstituie un alt sector important al productiei medie-vale. De milenara traditie, oltiritul se practica la sate siin tirguri, cu o variata productie, regasita, prin sapaturi,in numeroase puncte ale teritoriului carpato-danubian.Aceleasi cercetari ne informeaza asupra aspectelor teh-nice ale mestesugului, deli nu aflam nici o informatiescrisa asupra olarilor in documentele de epoca ale TariiRomanesti.

Cunoscuta din cele mai indepartate timpuri ale anti-chitatii, roata olarului era curent intrebuintata in seco-lul al X-lea in ladle romane ; utilizarea ei nu a incetat,de-a lungul perioadei migratiunilor (in secolele IVXII) 92. Pe fundul vaselor de lut, indeosebi in secoleleXXIII, apar semne diferite figuri geometrice simple,crucea de diferite tipuri, virfuri de sageata , consideratestampile sau marci de olar folosite pentru a deosebimarfa produsa de diferiti mesteri sau centre, ceea ce aratadezvoltarea cautarea pe care o aveau mestesugul si pro-dusele sale 93.

90 CONSTANTIN TURCU, Steaza, instalaiie primitiva sateascapentru Perfectionarea unor tesitturi casnice, in Stuclii", nr. 4,1955, pp. 113-118.

91 CORNEL IRIMIE, Pivele §i vittorile din Marginimea Si-biului fi de pe valea Sebefului, Sibiu, 1956, pp. 58-64.

92 Roata olarului a fost utilizata de geto-daci : BARBU SLA-TINEANU, Ceramica feudala romgneasca, Bucure.5ti, 1958,pp. 154-155.

93 Si in acest sector, aspectele tehnice sint reconstituite pebaza materialului etnografic de data mai recenta. In cazul rociiolarului insa nu au intervenit alte perfectionari in afara rotiide picior", a.5s incit descrierea de mai sus o putem considera in-

110

§i

91.

§i§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

PARTEA PRINCIPALA A UNEI VILTORI (IN MOLDOVA STEAM ESTE UNCIUBAR TRONCONIC, UNDE SE PUN TESATURILE. APA VENITA. DIN CA-NALUL (LAPTOCUL) UNEI MORI (SAU ALTA INSTALATIE HIDRAULICA),CADE IN VILTOARE, PE UN JGHIAB, DE LAO INALTIME DE 2 - 3 METRI,FORMIND IN 1NTERIORUL CIUBARULUI UN CURENT CIRCULAR, CAREACTIONIND ASUPRA TESATURILOR, LE SPALA $1 LE INDEASA. (DUPAC. TURCU, STEAZA, INSTALATIE PRIMITIVA SATEASCA PENTRUPERFECTIONAREA UNOR TESATURI CASNICE, IN ,,STUDII", VIII, 19552NR. 4, PP. 113-118 $1 FIG. 2).

Cuptoarele degajate in situ" ne ingadwie sa urmairimcum se efectua arderea vaselor de lut. Tipul mai simplu,cu o singura camera" (vezi la Garvan-Dinogetia, seco-

temeiata pentru secolele XIVXV. Pentru detail, vezi 5T. OL-TEANU, Meitelugurile..., pp. 24-27. Dovada utilizarii din plina rotii de picior o aduce ceramica gasit5, la Coconi, lucrata lainceputul secolului al XV-Iea : N. CONSTANTINESCU, Co-coni, p. 106.


lul al X-lea ; la Bucuresti in punctele Mihai Voda"sectorul Curtea Veche str. Sf. Ioan Nou ambele dinveacurile XIIXIII), are baza circulars cu un diametrude circa 0,80 m, iar partea superioara ca o calota cu unorificiu de aerisire 94. Acest ,gen de cuptor doar cu ocamera, in care se facea foal' si se ardeau oalelea continuat sa fie utilizat pins in secolul al- XVIII-lea,cum arata descoperirile de Ia Vadastra 95. Dar tot laBucuresti (a doua jumatate a veacului al XV-lea si ince-putul celui urmator) 96 a fost gasit un tip mai evoluat,numit cuptor cu gratar orizontal" 97 sau cu gratarfix" 98, care cuprinde doua parti, distincte, camera de foc,in pamint ; deasupra solului, camera de ardere a vaselor,de forma tronconica, intre ele ffind o plita circulars, cugauri prin care circula caldura, din compartimentul undese facea focul spre partea superioara unde erau depozitateoalele unde temperatura ajungea pink la 1 000°C ; cali-tatea ceramicii este superioara, in urma arderii realizateuniform 99.

Din aceeasi categoric, dar cu uncle particularitati fafade precedentele, sint cele doua cuptoare de la Coconi, da-tind din primul deceniu al secolului al XV-lea, din timpulcirmuirii lui Mircea cel Batrin 109.. Desigur, not informa-tii ne vor fi aduse de viitoarele sapaturi. Putem conchidede pe acum insa ca, in secolele XIVXV, mestesugulfolosea instalatii tehnice evoluate cu o productie care,prin cantitate si calitate, acoperea intregul consum devase casnice de uz curent, pentru pastrarea alimentelor,pentru transportul fireste, consumul lor, de catre toatecategoriile sociale, de la oamenii dependenti la marii dre-

94 $T. OLTEANU, op. cit., p. 25.95 CORNELIU C. MATEESCU, Seipiituri arheologice Ia Vii-

dastra (1960-1966), in M.C.A., IX, pp. 61-62. Cf. $T. OL-TEANU, op. cit., pp. 62-63 si 107. Tipuri similare din seco-lele IVVI, la Cringasi (Bucuresti) Garvan-Dinogetia, veziBARBU SLATINEANU, Ceramica feudalii, pp. 157 si 159. Cup -torul de la Vadastra are o forma tronconica, cu vatra simpla.

96 DINU V. ROSETTI, Collea, pp. 672, 676.97 $T. OLTEANU, p. 107.98 N. CONSTANTINESCU, Coconi, p. 103.99 Descrierea tipului este facuta dupa cuptorul cu gratar ori-

zontal descoperit Ia Suceava, din prima jumatate a secoluluial XV-lea. $T. OLTEANU, p. 107.

100 N. CONSTANTINESCU, Coconi, pp. 103-112.

112

si

si si

si

si

Si

Mote

www.dacoromanica.ro

1m

A 0

e

CUPTOR DE CERAMICA. DIN PRIMUL DECENIU AL SECOLULUI AL XV-LEA.GASIT LA COCONI (JUDETUL ILFOV). IN STINGA (IN SECTIUNE), CAMERA(VATRA) DE FOC CU DOUA. COMPARTIMENTE AVIND INTRE ELE UN PI-CIOR DE PAMINT LONGITUDINAL. SPRIJINITE PE ACEST PICIOR SI PEPERETII INTERIOR' AI GROPII, SE AFLA 10 BRATE, MODELATE DIN LUTCU PLEAVA, DEA SUPRA LOR AFLINDU-SE CAMERA DE ARDERE PROPRIU-ZISA. RECENTE CERCETARI AU DEGA JAT ALTE TIPURI DE CUPTOAREPENTRU CERAMICA DIN SECOLELE XIV-XV. (DUPA N. CONSTANTI-NESCU, COCONI - CENTRU DE PRODUCTIE CERAMICA DIN TARAROMANEASCA (SEC. AL XV-LEA), IN SCIV, XV, 1964, NR. 1, PP. 103-112*I FIG. 3).

gatori §i domnie. Fire§te, a existat, ca in toate epocile, §io ceramid. de lux, de import, dar ponderea ei esteredusa.

Varietatea vaselor este apreciabila : borcane, oale cutoarte de diferite feluri, cani cu buza trilobata, ulcioarein genul amforelor, cupe cu picior inelar, plosci, pahare,farfurii, strachini, canite etc. Ornamentele cuprind liniisimple, ondulate, benzi, triunghiuri stelate,elemente florale stilizate, pasari, alte motive animaliere,bumbi, cruci. 0 sums de vase erau smaltuite, inclusivcele produse de atelierele rurale 101, ceea ce contirma pro-ductia unui atare tip de ceramics §i in atelierele sate§ti'Inca din secolele XIV §i XV. Privindu-le, sintem impre-

101 De exemplu, in atelierul din satul Coconi, in timpul luiMircea cel Batrin : N. CONSTANTINESCU, Coconi, pp. 106si 111 ; IDEM, Observatii asupra satului fortificat. Multe frag-mente ceramice din secolul al XIV-lea s-au gasit, de exemplu,la Zimnicea I, 1950, nr. 1, p. 101) si la Vadastra(M.C.A., VII, p. 61).

113

*I

Impletituri,

( S.C.I.V.,

www.dacoromanica.ro

sionati de diversitatea mare a conturelor, de frumuseteaformelor in ansamblu, de proportiile echilibrate, de de-plina functionalitate a partilor componente (toarta, cioc,margini, picior etc.), de ingeniozitatea, spontaneitatea 5iarmonia ornamentatiei de la simplu liniar pins lafigurativ stilizat de toata aceasta estetica a formelor5i volumelor care in epoca noastra contemporana for-meaza obiectul unor laborioase cercetari 5i care atunci

cu cinciiase secole in urma. se realiza, in diferitesectoare ale productiei materiale, pe temeiul unei inde-lungate, uneori stravechi traditii, transmisa din generatiein genera %ie 5i avind ca temei o statornica experienta deviata.

Despre reflectarea acestei meserii in realatiile sociale,documentele Tarii Romane5ti din secolele XIVXV nune dau nici un fel de des1u5ire. Olarii, cind i5i vindeaumarfa la tirg, plateau, desigur, vama" (taxa), ca la oriceprodus comercializat in aceste centre. Ca locuitori ai sate-lor stapini de ocini sau oameni dependenti sauca ora5eni, ei erau supu5i la darile, dijmele 5i slujbeleimpuse categoriei for sociale ; nu 5tim sa fi avut o inda-torire specials fata de domnie, fata de statul feudal saude stapin, legata de calitatea for de olari.

Alte Dar mai erau 5i alte me5te5uguri pe care le urmarim inmqtepguri secolele XIVXV, mai ales tot dupa produsele mese-

ria5ilor sau operele lor. Pe primul plan yin meseriile legatede construirea cetatilor, a caselor de suprafata, a bor-deielor, a numeroaselor laca5uri biserice5ti : caramidari,pietrari, lemnari, 5indrilari, varniceri. S-au practicat,deopotriva, 5i celelalte me5te5uguri cerute de insa5i des-fa5urarea vietii sociale : me5teri de care, poduri, brutari,dogari, pielari, tabacari, cizmari, croitori, sculptori inpiatra, aurari-argintari (zlatari), brodeuri etc.

In afara marturiilor materiale ale tuturor acestor me5-te5uguri 5i maestrii 102 ne-au ramas 5i citeva mentiuniscrise din secolele XIVXV. Basarab eel Tinar cere laBra.5ov ,,...doi zidari buni" unul specializat in arza-tul olanelor 103. Iar fostul mare vornic Vintila, roaga pe

102 Vezi mai jos despre locuinca rural §i ori§eneasea, ceati(arhitectura militara), arhitectura ecleziastica.

103 I. BOGDAN, Documente privitoare la relating Tdrii Roma-riga..., p. 177 (nr. CXLVI, scrisoare de prin 1478-1482.


aceiasi brasoveni ca Petru zidarul sa vina in Tara Roma-neasca pentru a-i face doua biserici : ,,...mi -am prega-tit, adauga el, tot ce a fost de trebuinta :var de piatra" (subl. ns., D.C.G.) 104 Caramizile si va-rul erau la fata locului, produse de oameni specializati.Varul se obtinea din bolovani de calcar introdusi in cup-toare speciale, fie dreptunghiulare (tip mai vechi, finelesecolului al XIV-lea, dimensiunile camerei de ardere10,20 x 4,30, cu 5 guri de foc, suprafata cuptorului62 m2, iar volumul sau 130 m3), fie cilindrice (diame-trul 4,50 m, adincimea 2 m, peretii captusiti cu bolovanide gresie, capacitatea de ardere circa 2 vagoane de piatrade var) 105.

Cetatea Giurgiului, cu ziduri masive din piatra bruta,unor fasonata in exterior, si din emplecton (piatra maimarunta legata cu un mortar foarte rezistent), a fostinaltata la porunca lui Mircea cel Batrin : ,,...nu existspiatra in acest castel declara in 1445 voievodul VladDracul care s'a nu-1 fi costat (pe Mircea) un bolovande sare care se scoate din stinci in Tara Romaneasca".Mesterii pietrari erau bine platiti, folosili la cetati, cti-torii alte constructii.

Obligatia de a taia copaci si de a-i transporta figu-reaza de repetate on in documente. Scutirea de darea 106numita copaci" este data unor locuitori ai Tirgo-vistei107, satenilor din Alexani Razvad 108, din Vla-desti102, Malul de Sus si Zlatesti110, din Gura Desului,Saseni, Bosioara Gaojani m etc. etc. Aceeasi scutire estetrecuta, in alte documente, lemne" 112, iar intr-un caz,pastrat insa numai intr-o traducere veche, sub denumirea

104 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 438 (nr. 437).105 5T. OLTEANU, Meltefugurile..., pp. 71-75. M'arturia

vine din Moldova, dar tehnologia nu putea fi diferit'a in TaraRomaneasca.

106 Evident, in favoarea unor sapini feudali, clerici sau laid.107 La 1417-1418 ; DRH, B, I, p. 84 (nr. 39).1°8 La 17 noiembrie 1431 ; ibidem, p. 134 (nr. 72).109 La 23 august 1437 ; ibidem, p. 152 (nr. 87).116 La 7 august 1445 ; ibidem, p. 174 (nr. 99).111 In iulie 1451 ; ibidem, p. 180 (nr. 103). Cf. pp. 183, 190,

192, 194, 200, 239, 249, 267 etc.112 La 30 iun. 1441, 9 ian. 1443, 1445, 5 aug. 1451, 7 aug.

1451 ; DRH, B, I, p. 166 (nr. 95), p. 167 (nr. 96), p. 172(nr. 98), p. 185 (nr. 105), p. 188 (nr. 107).

115

ctiriimida

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

de cherestea" 113. Daces aceasta ultima traducere esteexacta, atunci uneori cel putin in obligatia copaci"sau lemne" intra fasonarea cherestelei necesare con-structiilor. Oricum insa, este sigur ca din trunchiurile decopaci aduse stapinului feudal de satenii dependenti, invirtutea obligatiilor la care erau supusi, se fasona toatalemnaria necesara constructiilor. 0 parte din aceasta,anume talpile grinzile groase pe care se aseza oricelocuinta de suprafatii trebuiau lucrate de oamenii de-pendenti in beneficiul stapinului constituie o dare anumementionata in actele vremii. Aceasta indatorire apare lalocuitorii din satele amintite mai inainte GuraDesului, Saseni, Boisoara Gaojani, din Mirsa, Ohaba,Gavanestii, Scheai, Uiesti, Ciesti, din Cotesti, $tefanesti,Go lesti Cirstianesti, Telesti Jugorul 114 etc. $i fie-care mentiune arata implicit prezenta me5tesugarilor.

Pentru ,sindrilari prima mentiune scrisa o avem de lamijlocul secolului al XVI-lea locuitorii din Sohodol(linga Baia de Arama) taie o cantitate apreciabila delemne de padure ,,...de au scos sindrile scoarte 5i toatece le-au trebuit" 115.

Imaginea noastra despre activitatea mesterilor con-structori este completata prin uneltele gasite din feuda-lismul timpuriu, cit si din secolele XIVXV : 610 51bards de timplarie, tirnacop, ranga, ic, dalta ciocanpentru extragerea fasonarea pietrei, mistrie pentru zi-darie 116. Ne-au ramas chiar reprezentari pictate edrept, cam schematic la biserica Sf. Nicolae DomnescCurtea de Arges (pe la mijlocul secolului al XIV-lea) :intr-una, 2 zidari, cu mistriile in mina, inalta un zid, iardou'a ajutoare le aduc materialele necesare ; in alta ima-gine, un mester, cu un ciocan-dalta, ciople5te o lespede,

113 La 25 mai 1429 pentru satele Modruze§ti Ceape§ti ;ibidem, p. 126 (nr. 65).

114 DRH, B, I, pp. 174, 180, 183, 190, 239 (nr. 99, 103, 105,108, 143).

115 DIR, XVI, B, vol. III, p. 188 (nr. 224), doc. din 5apr. 1564-1568). Cf. ST. OLTEANU, Meiteiugurile..., p. 54.

116 Vezi trimiterile la ST. OLTEANU,p. 30, 69.

116

§i.

si

1i

1i

1i

fi

1i

gi

1i

M

www.dacoromanica.ro

in timp ce un al doilea incearca sa miste o a doua les-pede, cu o ranga 117.

Pe butari (sau dogari) ii regasim, nu o data in acte,prin obiectele ce le confectionau : Inca a mai daruitdomnia mea scrie Mircea cel Batrin obroc de lacurtea domniei mele, pe fiecare an : 220 galeti de grinsi 10 buli de vin... 118. 0 danie similara ,,...2 buti de vin"face acelasi voievod manastirii Strugalea 119. Mierea,miedul vinul se exportau in vase taxate de vamesi :

butoiul de miere, 20 bani butoiul de mied, 10 bani,butoiul de vin, 10 bani" 120. Aflam intimplator intr-unact de la Radu cel Mare si de marimea untna dintreele : butoaie de cite 100 de vedre" (subl. ns.,D.C.G.) 123 (circa 12 880 1). Gum asemenea vase tre-buiau periodic verificate, drese sau din nou facute, inte-legem ca butarii aveau o activitate continua in TaraRomaneasca, atestata documentar chiar din secolul alXIV-lea.

Prezenla tabacarilor, pregatind pieile pentru negotexport este si ea consemnata prin insasi menlionarea ar-ticolelor prelucrate de ei, in privilegiile vamale 122.

Deopotriva, activitatea pielarilor este atestata chiarprin importul pieilor fine si al blanurilor 123.

Pe croitori ii aflam, implicit, mentionati o data cuimporturile continue de postavuri alte stofe, din celemai bune ateliere ale Europei centrale si de vest, cadin Orient : toate privilegiile de negot, de la Mircea celBatrin pina la Vlad Dracul, consemneaza anume pos-tavurile de Ipres, Louvain, Köln, Cehia, camelotu1124.

117 V. VATASIANU, Istoria artei feudale in tarile romeine,Bucure§ti, 1959, pp. 328-329, 363, 365-366, 371. Cf. T. OL-TEANU, p. 69.

118 Doc. din 20 mai 1388, DRH, B, I, p. 27 (nr. 9) ; la felin doc. din 8 ian. 1392, p. 44 (nr. 17). Cf. pp. 212-220.

119 Doc. din 11 mai 1409 ; ibidem, p. 76 (nr. 35).128 Porunca lui Dan al II4ea catre vame§ii din Ruck §i Dim -

bovila 1424-1431 ; ibidem, p. 108 (nr. 54).121 Doc. din 1 aug. 1496 ; ibidem, p. 436 (nr. 268). Cf.

N. STOICESCU, Cum masurau stramoiii, pp. 151-152 §i 173,unde se arata ca vadra de 10 ocale = 12,88 1, iar vadra mareolteneasca = 15,456 1.

122 Vezi mai jos, exporturile.123 Vezi mai jos, importurile.124 Vezi mai jos, importurile.

117

...doua

sisi

si si

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

acesti croitori trebuiau sa tie croi felurite haine, in-clusiv cele purtate de calugari 125. Asemenea haine eraufoarte pretuite ; cu ele si cu ceva bani cumparai uneoricite un sat intreg : Vlad Calugarul da o intarire ,,...luiDanciul cu fiii lui 5i fratelui sau Marco cu fiii lui 5i

Latco cu fiii lui, ca sa le fie Ia5ii toti, pentru ca i-aucumparat de la ySusman de la Curte pe 35 florini ungu-re5ti si pe un caftan de imbracaminte" 126 ; ceea ce cu-prinde si mestesugul croitorului.

M esterii de air* sint atestati tot de timpuriu ; lucrufiresc intr-o vreme cind grosul transporturilor se efectuacu acest mijloc. Locuitorii din Luciiani sint scutiti fatade stat (dar in favoarea a 9 boieri si slugi domnesti),intre altele, ,,...de gloaba, de cars, de podvoade..." 127.Printre transporturile anume consemnate sint cele depeste 128, de sare, cu indicarea capacitatii : ,,...cite douitcare de sare din Ocnele de la Rimnic, un car de saremarunta, cit va putea lua 5i al doilea car de 400 bolo-vani...,, 129 ; sau de mai-furl dif erite 130. Acest mijloc detransport servea 5i ca unitate de ingsurci pentru platavamii. Dan al II-lea scrie vame5ilor din Dimbovita sataxeze pe bra5oveni ,,...de la un car, citi cai, aticia bani§i de la fiece car, 1 peste..." 131. Volumul, marimea ca-rutei erau socotite, in mod firesc, dupa numarul cailor.far la exemplele de mai sus adaugam zecile de mentiunidespre podvoade adica transporturi (caraturi) 132, dincare cel putin o parte se faceau tot cu carutele, altele cu

125 DRH, B, I, pp. 19, 21, 24, 35, 41, 106, 155 (nr. 6, 7,8, 14, 16, 53, 89).

126 Doc. din 5 apr. 1485 ; ibidem, p. 314 (nr. 194).127 Doc. din 10 aug. 1437 ; DRH, B, I, p. 149 (nr. 85) ;

Cf. p. 264, 284, 302, 395, 397, 436 (nr. 160, 175, 186, 243,244, 268) etc.

128 Doc. din 15 ian. 1467; ibidem, pp. 224-225 (nr. 131).129 Doc. din 29 iul. 1497 ; ibidem, pp. 450-451 (nr. 276).

Nu stim cit era marimea unui bolovan.130 Doc. din 7 aug. 1451 ; ibidem, p. 187 (nr. 106). Vezi scu-

tirile anterioare, pp. 67 (nr. 30), p. 91 (nr. 45), p. 121 (nr. 62)§i cele posterioare, p. 220 (nr. 128).

privitoare131 I. BOGDAN, Documente la relatiile Tiirii Roma-nefti..., p. 28.

132 Vezi DRH, B, I, indice, p. 601, unde podvezile sint amin-tite in 64 de doctunente pins la 1500 : era deci o obligatie ge-nerala, ce revenea mai tuturor locuitorilor de la sate si tirguri,Cf. N. STOICESCU, Cum mdsurau stramolii, pp. 254-256.


caii. In intreaga Tara RomAneasca, la deal ca §i la §es,in sate §i in tirguri, carul era in secolele XIVXV vehi-culul greu de transport, ceea ce insemna, obligatoriu,prezenta me§terilor, in toate zonele, priceputi in repa-rarea §i confectionarea lor. Iar cind, in 1696, ConstantinBrincoveanu da porunca : Si carul sa fie cu 4 boi §iinscortat §i invalit §i grijit bine §i cu topor §i cu sfreadel§i cu cutatoae pe cum au fost §i an. Si cu un chirigiula cars, sa fie om de isprava §i cu cheza§ie buna" 133,el nu exprimI deck realitatea unui me§te§ug de multeon secular.

Me§terii podari erau chemati de domnie sa constru-iasca poduri de lemn de§i, in majoritatea cazurilor, tre-cerile peste riuri se faceau direct prin vad. Trei sate de-pendente ale Tismanei sint scutite de Radu cel Mare :,,...nici la muncile domniei mele sa nu lucreze, nici lacetate, nici la mori, nici la poduri sä nu lucreze" 134.Este singura mentiune a unei atare obliga%ii de munca,inainte de 1500 135.

Extragereasarii

Dar la extragerea sarii care era tehnica folositcl? Oc-nele functionau in secolele XIV §i XV ele au fostutilizate fara intrerupere din antichitate 136, dar primuldocument, cuprinzind o descriere mai precisa a feluluicum se taiau §i scoteau bolovanii de sare din mina, da-teaza din 1719-1722, pentru Ocnele Mari. Socotim cametode asemanatoare erau folosite §i in epoca lui Mir-cea cel Batrin 137. Fiecare exploatare are dou5. deschi-deri (puturi), una mai larga, protejata de o impletiturade nuiele de stejar, groase de aproximativ 2-3 degete

numite tambra care impiedica pamintul sapat sa

133 Anatefterul, p. 469 (nr. 277).134 Doc. din 9 ian. 1498; ibidem, p. 459 (nr. 281).135 Dupa 1500 menciunile de poduri §i podete se inmultesc :

ST. OLTEANU, Me§tefugurile..., p. 77.136 Vezi mai sus, p. 79-82.137 Deoarece, pe de o parte, aceasta tehnica ramine neschlinbata

in secolul al §i in primele decenii ale secoluluial XIX-lea : vezi demonstralia lui A. ILIES, Piri in legatura cuexploatarea sarii, pp. 169-173, iar pe de alts parte, fiindcatehnica" aratata la inceputul secolului al XVIII-lea cuprindeoperavii foarte simple, cele strict indispensabile scoaterii sarii dinaclincime, operatii care nu puteau fi altele nici in veacurile XIVIi XV.

119

XVIII-lea

www.dacoromanica.ro

se scurga in ocna pe unde intra taietorii (ciocangii);i se scoate sarea apa, o a doua deschidere, maiingusta, necesara evacuarii aerului stricat 138. Ridicareabolovanilor taiati in galerie se facea in burdufuri, cuajutorul unui fel de scripete simplu numit crivac, actio-nat de 1 sau mai multi cai, umblind in cerc 139. Crivaculera de fapt un tambur cilindric cu un ax de lemn ; cladse rotea (sub acliunea tractiunii animale) un capat alotgonului de pe acest tambur se infapra scotind dinocna un bolovan de sare, iar celalalt capat se desfa;ura,coborind in exploatare 140. In interior, munca nu se efec-tua decit pe o galerie principals, cu directia de inaintaremai mult in jos. Dislocarea bolovanilor de sare se operacu topoare, ciocane (uncle batatoare, prizmatice sau ci-lindrice altele taietoare) ;i pene de °tel. Daces lu-crul devenea greu din cauza adincimii, taietorii refuzau&a mai lucreze, incit o astfel de ocna era parasitesdupes 3 sau cel mult 4 ani ;i se cautau ;i se sapau al-tele 141. Relinem deci o tehnica extrem de simples, incare esentialul era indeplinit de munca omeneasca, sin-gurul dispozitiv propriu-zis fiind amintitul crivac. Maiexista pi o exploatare 'de suprafata practicata, desigur,dinainte de intemeierea Tarii Romane;ti , in care ope-ratiile se reduceau la dislocarea saparea sarii. La ea serefers Constantin Brincoveanu cind porunce§te dre0-torilor sai umble sa sa scrie sararitul, pre la sateledin judetul Slam Rimnec ;i din judetul Buzau ;i dinjudetul Sac care au obiceaiu de dau sararit, pentru cadshit ei slobozi iau ei sare den muntii aciia de sare,de acolo" 142 (subl. ns., D.C.G.).

Aurul se gasea in Tara Romaneasca numai in nisi-purile riurilor. La 1500 (este cea mai veche ;tire scrisapastrata) se cheltuiesc 900 de dinari, aducindu-se de laSibiu unelte pentru ...spalatorii de our de la Rim-

138 C. GIURESCU, Material pentru istoria Olteniei supt aus-trieci, I, Bucure§ti, 1913, pp. 429-431.

139 Ibidem, p. 431 §i A. ILIES, op. cit., p. 170.14° N. MAGHIAR, $T. OLTEANU, Din istoria mineritului,

pp. 174-175.141 C. GIURESCU, op. cit., p. 430 §i A. 'LIES, op. cit.,

p. 170.142 Anatefterul, p. 374 (nr. 12).

120

;i

ass

...sa

gi

si

di -ii

www.dacoromanica.ro

Megeptgulargintarilor

nic" 143. In 1515, Neagoe Basarab ds. porunca sa se in-departeze cautatorii de aur transilvaneni care lucrau inapele din muntii Tarii Romanesti. Regele Vladislav alUngariei intervine pe linga voievodul muntean sa inga-duie activitatea acestor ,,...fossores sive lavatori auri exAlpibus in quibus alias aurum quesierunt" 144. In seco-lele XVII, XVIII §i chiar XIX §tirile asupra ruda-rilor" devin mai numeroase, inclusiv aprecierile cantita-tive ale productiei" for 145,

Documentele secolelor XIVXV se refers. de mai multeon la argintarii, dar nu cuprind de fel numele me§te§u-garilor art4ti care, de altfel, cu rare exceptii, nu-§i sem-nau operele. Acestea insa, mai bine decit orice act scris,dezvaluie maiestria artistica §i procedeele folosite. In ar-gintariile Tarii Romane§ti, lucrate in stilul traditiei bi-zantino-sud-dunarene 146, tehnica indeosebi intilnita pen-tru a obtine, in relief, anume omamente sau reprezentarifigurative pe o placa de argint este repousse-u1147.

La podoabe, aplice §i, in genere, la elernente ornamen-tale de mici dimensiuni, se proceda §i prin ciociinire cumatrice (acute din bronz sau fier). Placa de argint sauaur se a§eza peste o plameta cu mastic, se acoperea ma-trita cu o scindura subtire sau o bucata de piele pen-tru amortizarea loviturii §i se batea cu ciocanul pinscind modclul aparea imprimat pe suprafata metalului.

Podoabele din lame foarte subtiri se ob%ineau uneori§i prin presarea cu 2 matrite una pozitiv" (modelula§a cum se vede) §i alta negativ (desenul inversat). Ma-

143 RADU MANOLESCU, Relaiiile comerciale ale Tdrii Romei-nelti cu Sibiul..., in Analele Univ. Bucure.3ti" Istoria, nr. 3,1956, p. 234.

Sapatori144 sau sparatori de aur din munti, unde cautauceva aur", HURMUZAKI, N. IORGA, Documente, XVII,p. 322 (nr. CCCCXXI). Cf. ST. OLTEANU,p. 99.

145 N. MAGHIAR, $T. OLTEANU, Din istoria mineritului,pp. 165-166 §i 191-192.

146 Alaturi de acestea s-au pastrat mai multe opere datorateargintarilor transilvaneni sau din centrul Europei : in rindurilede mai sus ne referim indeosebi la argintariile de traditie sud-dunarene, deli cea mai mare parte dintre tehnicile folosite auPost aceleali la ambele categorii de lucrari.

147 Cunoscut, de altfel, din antichitate.

121

Melteiugurile...,

www.dacoromanica.ro

tritele, avind intre ele lama de argint, sau aur, se stein-geau cu o menghine sau cu un cle§te special, sau se lo-veau cu un ciocan de lemn pins cind se imprirna mo-delul 148.

Nasturii sferici se obtineau intr-o matritcl anume dinbronz cu semisfere concave de diferite marimi (diametre).Se taia in argint sau aur un cerculet ce se aplica pe unadintre emisfere ; metalul era apoi lovit cu o daltita al careivirf era tot semisferic, de aceegi dimensiune cu matrita.Prin ciocanire, cerculetele de argint (aur) deveneau ojumatate de sfera care, sudate 2 cite 2, formau nasturii(uneori impodobiti §i cu granulatii sau filigran).

La argintariile din secolele XVXVI intilnim §i teh-nica ajurarii, precum 0 aceea a emaila'rii. Ajurarea constain decuparea unor ornamente pe suprafata placii de metalcu ajutorul unor ~dalti §i alte nstrumente ascutite 149.Emailarea este o tehnica foarte veche din indepartata anti-chitate a Orientului Mijlociu (secolul al VIII-lea I.e.n.),continuata in arta bizantina, ca §i in podoabele popoarelormigratoare ; se obtinea dintr-o pulbere fin macinata, carela temperaturi foarte inalte devine sticloasa 0, datorita oxi-ailor metalici ce-i cuprinde, capata culori stralucitoare 150.De notat, in sfir0t, ca multe dintre operele de argintarieerau aurite (indeosebi ferecaturile de manuscrise), folo-sind mai multe procedee 151.

148 Uneori se laces numai negativul din plumb, iar placade argint se modela prin ciocanire ; la bratiri, omamentele serealizau g cu ajutorul ciocanului cu striuri sau prin trecerea bra-tarii intre doui cilindre tangente unul de altul, primul avindbenzi cu diferite ornamente (operatie numita valtuire).

149 Cind obiectul se executa prin turnare, atunci modelul sefacea de la inceput in asa fel, incit sa cuprinda portiunile ceramineau decupate (ajurate).

150 Emailul poate fi realizat in : cloisonné", adica delimitat(ingradit) de mici lamele (fire), care formeaza pe suprafataobiectului spatiile ce trebuie emailate ; sau in champleve, cind ar-tistul saps in grosimea metaluiui, iar emailul este pus in por-tiunile de unde s-a scos metalul. Emailul poate fi realizat translu-cid (transparent) sau pictat, in diferite nuante, in care caz ne-cesita arderi succesive in functie de culorile urmarite.

151 Expunerea rezuma comunicarea DINU C. GIURESCU,Tehnica metalelor prelioase, Pinta la Muzeul de Arta al R.S.R.,in 1963. Vezi si SONIA GEORGIEVA, DIMITAR BUCINSKI,Staroto zlatarstvo vdv Vraia, Sofia, 1959.


T ehtlica Despre tehnica constructiilor medievale nu avem cercetariconstruc- anume. 5tiri aflam in studiile arheologiei feudale O. in

cele de istoria arhitecturii.locuintele Cum erau locuintele in secolele XIVXV ? Au fost,

desigur, diferentieri notabile, in functie de conditia sociall§i de zonele de relief unde se inaltau. 0 seriere pe tipurieste insa greu de stabilit, intrucit cercetarile in aceasta di-reclie sint totu§i la inceput. Casele semiingropate bor-deiele, au fost numeroase, indeosebi la cimpie. Au iegit laiveala in aria Bucure§tilor la Strauleti, Militari, Bra-gadiru, Dealul Spirii, pe malul lacului Fundeni, Mina-roaia 152, la Maicane.gti 153, la Zimnicea 154, Coconi 155,Vadastra 156, Verbicioara 157. Bordeiul cercetat la Vadas-tra, datind din domnia lui Mircea cel Batrin, este drept-unghiular, relativ mare (7,60 x3,10 m), sapat in pamintpins la 0,93 m maximum 158, cu o intrare (girlici) dedimensiuni recluse (1,21 x0,80 m).

Aceasta reconstituire ne cla imaginea unui tip frecventde locuinta din Cimpia Dunarii, la finele secoluluial XIV-lea. Tip ce vine foarte de departe, din neolitic,§i continuat timp de milenii. Tip adaptat la medius'apat in pamint uscat, construit solid din lemn de stejarmai ferit de bataia vintului, calduros iarna, racorosvara 159. Tip adaptat realittitilor istorice, intrucit dupafiecare prada sau incursiune a invadatorilor straini, lo-cuinla putea fi din nou repede ridicata, cu mijloacele dela fala locului. Reflex al realitiltilor sociale, in care sa-tele devalmme de marunti stapinitori de ocini sau cele

152 Istoria orafului Bucureiti, I, p. 74.153 PANAIT I. PANAIT, pp. 127-131.154 I. NESTOR SI COLECTIV, Zimnicea, In Studii", II,

1949, nr. 1, pp. 93-102.155 N. CONSTANTINESCU, Le stade et les perspectives de

la recherche archeologique du village medieval de Roumanie, InDacia", VIII, 1964, p. 269, fig. 3 ; IDEM, Observalii asu-pra satului fortificat..., pp. 63-67.

156 CORNELIU MATEESCU, Sapaturi arheologice de la Vci-dastra, pp. 57-62.

157 Vezi in SCIV, II, 1951, 1, p. 244.158 Fata de nivelul actual al SO1U11.11.159 CORNELIU MATEESCU, Un bordei din epoca lui Mir-

cea cel Batrin descoperit la Vadastra, in M.C.A., IX, 1962,p. 343 ; Cf. PANAIT I. PANAIT, Contribuciuni arheologice...,p. 226 (referitor la locuintele gasite la Straule§u).

123

tiilor,

Maicaneiti,

www.dacoromanica.ro

0 Planul0 Secbune A-8

Sectiune C-D

0 Faada0 Vederea bordeiului

1 0 1 21. I I

3 4m

RECONSTITUIREA UNUI BORDEI DIN EPOCA LUI MIRCEA CEL BATRINDUPA ELEMENTELE GASITE LA VADASTRA (JUDETUL OLT) PLANDREPTUNGHIULAR (7,60 M X 3,10 M), CU DOUA INCAPERI, IN ADOUA AFLINDU-SE PROBABIL SOBA. LOCUINTA ESTE SAPATA IN PA-M/NT PINA LA ADINCIMEA DE C. 0,93 M. IAR PERETII SINT CAPTU-5ITI CU BIRNE DE STEJAR DISPUSE ORIZONTAL 51 CONTINUATEDEASUPRA SOLULUT. ACOPERI5 IN DOUA PANTE, DE LEMN, SPRI-JINIT PE 3 RINDURI DE FURCI 5I ACOPERIT CU TRESTIE SAU PALE$1 APOI CU UN STRAT DE PAMINT (DUPA CORNELIU N. MATEESCU,UN BORDEI DIN EPOCA LUI MIRCEA CEL BATRIN DESCOPERIT LAVADASTRA IN MATERIALE $1 CERCETARI ARHEOLOGICE", IX,PP. 337-344, SI FIG. 3).

dependente nu dispuneau declt de propriile for puteripentru a-§i cladi casele.

Dar locuinfele de suprafald, apartinind tot populatieiobiNtuite de la sate §i din tirguri ? Datele obtinute prinsapaturi sint Inca razlete. La Coconi 160 (secolul XIV§i XV) casa de plan dreptunghiular spre patrat (5X4 m)

160 N. CONSTANTINESCU, Observafii asupra satului f ortifcat..., p. 63.


avea peretii din birne gi nuiele, lipiti cu lut (paie gipleava amestecate cu argils). Pan grogi, la colturi, sus-tineau acoperigul (de stuf sau paie). Intrarea pe laturade est ; in interior, in coltul de sud-est, o vatra simply(0,60 x0,80 m) ; podeaua, din lut.

In cartierul bucuregtean Straulegti, a fost identificata,alaturi de numeroase bordeie, gi o locuinta de suprafata,cu o incapere, din paianta 161. Cit despre tirguri (orage),prefacerea for continua, pe aceleagi locuri, a facut cain Tara Romaneasca sa nu se mai pastreze nisi un fel demarturie a unei locuinte de tirgovet, din secolele XIVgi XV. Cercetarile de teren, prin sapaturi, vor aduce,treptat, elementele necesare unor imagini diferentiate ti-purilor de casa, in epoca amintita. Ceea ce gtim de peacum, este ca lemnul a fost preponderent in arhitectura

Dovada peremptorie o aflam in concluziile uneistatistici din 1860162, potrivit careia, in mediul rural,casele gi acareturile de lemn reprezentau, in procente :intre 88,80/0 gi 97,30/0 in judetele Olt, Argeg, Muscel,Dimbovila, Braila gi Vla.gca (codrii existenti in cimpie !) ;49,10/0 in Prahova, 42,90/0 in Rimnicul Sarat, iar in ce-lelalte judete procente inferioare, cuprinse intre 2,40/0gi 33,40/o explicabile mai ales prin raritatea lemnului giinlocuirea lui prin chirpici 163. Daca acestea erau realita-tile in 1860, cu atit mai mult in intreaga arhitectura a se-colelor XIV gi XV folosirea lemnului (cu intinse zone depaduri) a fost covirgitoare.

Refedintele voievodale se prezentau altfel, construitedin piatra ceiramidd, multtunita veniturilor importanteale domniei, obligatiilor in munca ale satenilor depen-denti (inclusiv transporturile de materiale),

domnului de a aduce gi plati megteri specializati.Ne-au ramas citeva vestigii la Curtea de Argeg gi Tir-govigte.

La Argeg, cea de a doua capitals a Tarii Romanegti,Curtea Domneasca ocupa o incinta patrulatera 164, de-limitate de un zid de 0,80-1,20 m latime, facut din

161 PANAIT I. PANAIT, Contributii162 Datorata lui Dionisie Pop Martian.163 Vezi Vechi case fi, biserici de lemn din Muntenia, in SCIA,

X, 1963, nr. 2, pp. 316-317.164 Dimensiuni : 87 m (latura nord), 98 m (sud), 82 m (est),

81 m (vest).

arheologice..., p. 226.

123

ti

posibilith10-lor

www.dacoromanica.ro

bolovani provenici din albia Argewlui ; intrarea pe laturade rasarit, strajuita de ruinele unei turle. In interior,urmele a doua case domne;ti, prima pe latura sud ;i adoua pe partea de nord. Zidul inconjurator casanr. 1 165 dateaza din timpul lui Basarab I, construite,dupa toate probabilita/ile, la porunca acestuia, pe loculunei cur/i feudale mai vechi, din secolul al XIII-lea 166.

Cum arata la suprafa/a aceasta re;edin/a a primuluiBasarab nu vom ;ti, probabil, niciodata. Era de plandreptunghiular (aproximativ 32 m X 11,5 m) 167, Cu opivnita, in care se cobora printr-un girlici divizata intrei compartimente, prin doua arcade ce intareau foarteprobabil o bola semicilindrica 168. Peste pivnita au pututfi 3-4 inc5peri, judecind dupa lungimea totals a casei.Fala principals a rerdintei (pe latura nord, unde era,de fapt, intrarea), avea, de-a lungul ei, o prispa, dincare iera un foi;or central (sub care era situat ;i gir-licul Recente cercetari arata prispa ca o adau-gire a domniei lui Neagoe Basarab (1512-1521) 168.

A fost aceasta casa rerdin/a. lui Basarab I ? Construc-lia pare modesta opineaza unele cereetari incompara/ie cu ctitoria Sf. Nicolae din apropiere 1"una dintre cele mai mars, ca plan (cruce greaca in-scrisa"), in sud-estul european 171. Ar fi mai indicat

considers unele studii sa arzam rerdin/a. lui Ba-

165 N. CONSTANTINESCU, La residence d'Argei des voivodesroumains des XIIIe slides, in R.d.E.S.E.E., VIII, 1970,nr. 1, p. 5.

165 De pe latura sud.166 N. CONSTANTINESCU, op. cit., pp. 20-22. Autorul con-

siders curtea inaltata ping. catre 1340 ; casa domneasca de pe la-tura nord a fost datata din domnia lui Neagoe Basarab (ibidem§i planul, fig. 2) ; turla intrarii este tot din epoca lui Neagoe,afara de un fragment redus de zidarie, din timpul lui Basarab I.

167 Dupa dimensiunile inscrise de N. CONSTANTINESCU,op. cit., planul (fig. nr. 2).

168 Cf. V. DRAGHICEANU, Jurnalul in Beim,XXVI, 1917-1923, pp. 148-149 ; GRIGORE IONESCU,Istoria arhitecturii in Romania, I, 1963, pp. 67-68 ; V. VATA-5IANU, Istoria artei feudale..., I, p. 208.

169 N. CONSTANTINESCU, op. cit., p. 20 planul (fig. 2).170 Istoria artelor plastice, I, Bucure§ti, 1968, p. 151.171 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii in Romania, I, Bucu-

relti, 1963, pp. 127-128.

126

§i

§i

pivnitei).

sapaturilor...,

#

www.dacoromanica.ro

sarab I tot in Arge§, dar la San-Nicoara 172. 5i intr-unasemenea caz, primul mitropolit al Tarii Romanesti, Ia-chint de Vicina, nu cumva a locuit in casa domneasca"din apropierea bisericii Sf. Nicolae nou ridicata ? 173

Raminem la opinia care considers ansamblul re§edintadomneasca. Mai intii, cele mai recente cercetari pe terendateaza casa de pe latura sud §i zidul de incinta ca fiindridicate anterior anilor 1338-1340 174, deci cu cel putindoua decenii inainte de recunoa§terea oficiala a mitro-poliei Ungrovlahiei de catre Patriarhia din Constanti-nopol ; in al doilea rind, casa insa§i circa 32 an x 11,5 m

nu are dimensiuni modeste". Ctitoria Sf. Nicolaese inscrie, ca plan, intr-un dreptunghi de 23,5 m X 14,55 m ;chiar data virful turlei se inalta ceva peste 23 m175. Nueste probabil ca ea sä fi cople.5it", prin dimensiunile ei,casa in fiin/a la circa 70 m departare, casa de zidariedepa§incl ca lungime cu aproape 10 m pe aceea a bi-sericii. Din insug planul de situatie a celor doua edificii,a.5a cum se prezinta astazi 176, putem intrevedea cum celedoug cladiri se echilibrau mai curind decit se opuneauuna alteia. Observam, in plus, ca fatada rerdintei dr-govi§tene, inaltata sub cirmuirea lui Mircea cel Batrin,este sensibil egala cu aceea a casei domne§ti a lui Ba-sarab I (ambele circa 32 m lungime) 177. nici chiarmai tirziu, cind Petru Cercel pune sa se ina4e un noupalat la Tirgoviste, cind cerin %ele de confort evoluasera§i se amplificasera fara indoiala, fata acestei not re-

172 0. TRAFALI, Monuments byzantins de Curtea de Argei,Paris, 1931, p. 18 ; N. IORGA, Istoria bisericii romeineiti..., Bucu-resti, 1929, pp. 37-38 ; PAVEL CHIHAIA, Data construiriicasei domneiti de lingo biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curteade Argef, in Glasul bisericii", nr. 9-10, 1967, pp. 967-968 ;IDEM, Cele cloud locaittri ale Mitropoliei din Curtea de Argei...,in M.O., XIX, 1967, nr. 7-8, pp. 597-598.

173 N. CONSTANTINESCU, In La residence d'Argef, p. 13,pune aceasta intrebare.

174 Ibidem, p. 21.173 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii..., I, p. 128.176 N. CONSTANTINESCU, op. cit. Planul (fig. 2).177 Cu diferenla ca latimea resedintei lui Mircea este mai mare :

29 m fata de 11,50 m. N. CONSTANTINESCU, GR. MOI-SESCU, Curtea domneasca din Tirgovilte, Bucuresti, 1965, p. 26si pl. III si IV ; N. CONSTANTINESCU, Contributii arheolo-gice asupra curiii domneiti din Tirgoviite, in SCIV, XV, 1964,nr. 2, fig. 2.

127

5i

www.dacoromanica.ro

5edinte nu depa5ea 32 m 178, chiar daca inaltimea 5ilatimea erau evident sporite, comparativ cu rerdinta dinprimele decenii ale secolului al XIV-lea.

Despre Curtea Domneasca de la Tirgovi5te, a treiacapitals a Tara Romine5ti, imaginea este ceva mai con-turata. Casa in care a stat Mircea cel Batrin178 aveapivnite cu ziduri foarte groase (2,50 m), din lespezi depiatra parter cu pereti numai din caramid5.188. Piv-nitele (circa 32 X 29 m) adinci, intinse sub toata suprafa%acladita, sent divizate in patru compartimente, cu boltiin leagan, sprijinite pe arce sustinute de stilpi putemici ;interiorul era luminat prin 11 ferestre, 5 pe latura sud,cite 3 la sud 5i vest ; firide la inaltimea de 1 mslujeau pentru gezarea opaitelor sau a sfe5nicelor. Laparter, zidurile interioare dinspre sud, pastrate in parte,ingaduie sa deosebim 4 camere din care 1 mai mare(circa 6X12 m), probabil pentru ospete. Tavanele eraudrepte, din grinzi de lemn. In zidarie, piatra de rtu al-terneaza cu 5iruri inguste de caramida, dupa traditia ar-hitecturii bizantine. La colturile cladirii, blocurile depiatra fasonata sporeau impresia de soliditate.

Turnul Chindiei monument reprezentativ al peisa-jului tirgovi5tean malt de 27 m, are o baza in trunchide piramida placata cu piatra de talie, continuat cu uncorp cilindric (9 m diametru) din caramida, cu douaetaje. Loc de observatie, de paza, Chindia dateaza, pro-babil, din domnia lui Vlad Tepe5 181.

Ansamblul arhitectonic al curtii domne5ti din Tirgo-vi5te, in secolele XIVXV, se completeaza, pe de oparte, printr-o biserica paraclis, de plan treflat, in ime-diata apropiere a casei domne5ti (latura nord), cu fun-datiile pronaosului aflate in prezent sub baza turnuluiChindiei 182 ; pe de alts parte, printr-un al doilea laca5cunoscut sub denumirea Biserica domneasca mica" (da-

178 N. CONSTANTINESCU, op. cit., fig. 2.178 Primele documente scrise in Tirgoviste s-au pastrat din anul

1418, de la Mihail, fiul lui Mircea, DRH, B, I, p. 88 (nr. 42).18° Intreaga descriere dupa N. CONSTANTINESCU, CR.

MOISESCU, op. cit., pp. 26-30.181 N. CONSTANTINESCU, CR. MOISESCU, op. cit.,

pp. 42-43. Este greu de precizat forma sa initiala.182 Ibidem, pp. 35-36 ; paraclisul a fost inaltat, cel mai ttrziu,

la inceputul secolului al XV-lea.

128

§i

www.dacoromanica.ro

Fri Sec XIV XVP,79 Stirs tul sec XVI

Pnmo jurnotate sec XVII

Sirs tul sec XVII

0 1 2 3 4 5 metr,

RUINELE CASEI DOMNESTI DE LA TARGOV1$TE, PLANUL PIVNITELOR.(DUPA N. CONSTANTINESCU, CRISTIAN MOISESCU, CURTEA DOMNEASCADIN TARGOVI$TE, BUCURE$T1, EDITURA MERIDIANE, 1965, P. 83).

tare ipotetica din secolul al XV-lea) 183 ; in sfirsit, ziduride incinta, initial din piatra, din care nu s-au mai pas-trat decit putine portiuni, a.sa incit traseul for exact nuse mai poate reconstitui 184.

In stadiul actual al cercetarilor nu s-au identificat peteren alte curti domnesti, deli numeroase documenteau fost emise din Bucuresti, citeva si din Gheorghita saualte locuri 185. Dupa cum, casa domneasca de la Tirg-sor constructie dreptunghiulara, cu ziduri din bolovanide riu alternind cu caramida nu poate fi Inca precisdatata din secolul al XVI-lea sau de la finele celui pre-

183 Ibidem, pp. 36-37.184 Actuala incinta este rezultanta refacerilor din secolele XVI

XVII si mai noi, Ibidem, pp. 44-45.185 DRH, B, I, p. XXIXXLIV, cu rezumatul documentelor.

129

F.

§i

Aininit% 1111111

El El

rA

www.dacoromanica.ro

cedent 186. ySi nici nu mai stim astazi cum se prezentaucurtile boieresti, al unui Tatul din Hinatesti, Radul dinBerivoesti, jupan Dragomir de la Segarcea, Dumitru dinManiaci etc., sau ale marelui boier jupanul Ticuci care,impreuna cu cei trei frati ai sai, stapinea, total sau par-tial, 25 de sate. De la casa semiingropata (bordeiul) dediferite dimensiuni la aceea de suprafata din paiantasau din lemn sfirsind cu resedintele domnesti din piatrasi caramida, arhitectura locuintelor din secolele XIVXV,chiar din cele citeva exemple amintite, reflects o multi-seculara experienta a societatii romanesti, adaptata de-plin la mediul geografic, utilizind toate resursele loculuica materiale de constructie de la stuf pins la piatra

caramida, dar cu preponderenta incontestabill a lem-nului conditionata de diferentierile sociale. Chiar

resedintele domnesti par a urma, in aceasta perioada,cel putin la inceput, modelele locului si nu tipurile ofe-rite de resedintele prea puternicilor feudali din alte cari.Casa lui Basarab de la Arges reia, in piatra, planul,,...mai tuturor caselor taranesti din regiunea deluroasa atarii" 187.

Arhitectura Arhitectura religioasa se rinduieste alaturi de aceeade cult laica 188 ; ctitorii de lemn, opere originale ale societatii

romanesti medievale ; ctitorii de caramida si piatra, numai putin caracteristice, dar cu tipuri adoptate, firesc,din aria sud-dunareana, de traditie bizantina.

Lemnul este cu totul dominant si in acest sector. 0 ca-tagrafie din 1810, efectuata numai in cuprinsul eparhieiUngrovlahiei 189, consemneaza ca bisericile de lemn re-prezentau urmatoarele procente din totalul ctitoriilorexistente (restul Bind din zid) : Teleorman 83,70/0 ;Ialomita 81,10/0190 Vlasca 80,00/0 ; Ilfov64,10/0 191 ; Dimboovita 56,50/0 ; Muscel 54,8070 ;

186 N. CONSTANTINESCU, Note arheologice... Tirgfor, inSCIV, 20, 1969, nr. 1, p. 94.

181 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii, I, p. 68 ; V. VAT.4.-SIANU, Istoria artei feudale, p. 208.

188 Pentru arhitectura militara, vezi mai jos, p. 334, 9i urma-toarele.

189 Cuprinzind numai 7 judete ale Munteniei.199 34,40/o din lemn 91 46,80/0 din gard" (nuiele impletite 9i

lipite cu lut).191 61,70/0 din lemn 91 2,4% din gard".

130

§i

§i§i

§i§i

;

www.dacoromanica.ro

Prahova 43,80/o 192. Aceeasi sursa cuprinde pretioaseindicalii tehnice : constructiile erau din birne (virghii),uluci, uluci cu stilpi, gard 193 cu stilpi, notatii suficientepentru a intelege confirma caracterul stravechi al pro-cedeelor si materialelor de constructie ; acoperisurile din

stuf, uluci cu stuf sau olane. Marturia din 1810aduce implicit, dar cu totul concludent, dovada realita-Oar din secolele XIVXV : in acest domeniu, arhi-tectura de lemn era covirsitor dominants 194, cu atit maimult cu cit padurile coborau atunci de la munte si dealpins in valea Dunarii.

Cind ideologia cresting a patruns treptat la nord deDunare, singura modalitate pentru comunitatile straro-manesti romane§ti de a raspunde exigentelor bisericiiprivind ridicarea unor lacasuri anume, unde sa se ofi-cieze slujba, a fost de a prelua, de a adapta, de a trans-forma tipul de constructie prezent la fata locului, cu-noscut printr-o indelungata practica, transmisa din ge-neratie in generatie, anume propria casa de locuit.Imprejurarile speciale din perioada migratiunilor au facutca, sute de ani de-a rindul, ctitoriile de lemn sa fie sin-gurele in fiinta ; aparitia continuitatea unor torma-tiuni politice mai mari cnezatele voievodateledeci a unei suprastructuri de stat, au facut posibila siadaptarea, de catre feudalitatea romaneasca, a unor ti-puri de ctitorii de zid, statornicite in aria sud-dunareana,derivate din arhitectura bizantina.

Legatura cu locuinla de lemn se urmare§te, in primulrind, in uncle planuri de baza ale ctitoriilor. Cel cu treiincaperi dreptunghiulare ...prezinta o analogie perfectacu casa taraneasca", asa Incit trebuie reflectat cu atentieasupra derivarii acestui tip din casele mai incapatoare"

192 Vezi SCIA, X, 1963, nr. 2, Vechi case..., p. 320. In jude-tele de deal si munte, unde a fost relativ mai multi curesurse economice mai variate §i unde mai ales au continuat saexiste un num'ar apreciabil de sate de 1.5=0 li o patura de miciboieri, inlocuirea bisericilor din lemn prin cele de zid a fost mairapids decit la §es. Asa se explica de ce in judetele cu p'aduri in-tinse Muscel, Dimbovila, Prahova bisericile de zid repre-zintl intre 43,5 §i 46,2% ; ibidem ; vezi §i RADU CRETEANU,Bisericile de lemn din Muntenia, Bucure§ti, 1968, p. 6.

193 Vezi nota 190 supra.194 Cf. N. IORGA, Istoria bisericirii..., I, p. 34.

131

si

si

*indrila,

si

si

si

sisi ,

liniste,

www.dacoromanica.ro

existente in aseiarile din perioada prefeudala si feudal-timpurie" 195. Un al doilea plan de baza, derivat dincel dintii, prezinta o adaptare mai precisa a constructieila nevoile cultului, deoarece primele doua incaperi (pro-naosul si nava) formeaza un corp comun, dreptunghiu-lar, iar a treia incapere, mai mica, este destinata alta-rului 196.

Exists un paralelism intre planurile de baza ale celordoua feluri de constructii : cele doua camere ale locuin-tei taranesti tinda" de dimensiuni mai reduse sicasa" propriu-zisa, isi afla corespondentul in pronaossi naos. Semnificativ, in graiul popular, s-a pastrat pen-tru pronaos chiar denumirea de tinda 197. Foarte pro-babil, initial, primele slujbe ale misionarilor vor fi fostefectuate chiar in locuinte. 0 imagine a acestor incepu-turi indepartate o intrevedem in recente exemple, ca insatul transilvanean Cizer unde, pins la terminarea bisericiide lemn, slujba se Linea intr-o casa obisnuita, alcatuitaexact dintr-o tinda si o a doua incapere mai mare 198.Orientarea generala a unor case intre altele chiar dinexemplul citat a favorizat folosirea for initials pentrucult, deoarece camera de locuit era asezata spre rasarit,iar tinda, spre apus, ferestrele fiind pe partile laterale,obisnuit pe aceea de sud, uneori si pe peretele de nord.De altfel si aspectul exterior al unor astfel de ctitorii,repetind tipul cel mai vechi, fara turla, reproduce liniileexterioare esentiale ale unei case obisnuite : ca un simpluexemplu, ne gindim la biserica de lemn a manistiriiDintr-un lemn sau la aceea din Star-Chiojd. Desigur, odata cu ridicarea unor constructii anume pentru cult, auintervenit si elemente specifice, postulate de dogma : ab-sida altarului, intrarea asezata pe latura de vest ; citdespre turla, ea se adauga mai tirziu, fiind sugeratamesterilor lemnari si dulgheri de turlele lacasurilor de

195 V. VATASIANU, Contributia la studiul tipologiei bisericilorde lemn din Ttirile Rom&ne, AIIC, III, 1960, p. 29.

1(6 Ibidem ; RADU CRETEANU, op. cit., pp. 9-10.197 Vezi Vieilles eglises en bois de Roumanie, in R.d.E.S.E.E.,

III, 1965, nr. 3-4, pp. 627, 630-634.'9S V. BUTURA, Un monument at arhitecturii populare tran-

silvdnene, biserica de lemn din Cizer, in AMET, 1959-1961,p. 326.


zid 199. De altfel, apropierea existents la inceput intrecele dota tipuri de construclii, mentinuta In graiul popu-lar, pare sa se fi reflectat uneori §i in limbajul oficial,de cancelarie : Iar dupe aceea citim intr-o vechetraducere a unui hrisov eliberat in 1519 de Neagoe Ba-sarab au venitu jupanu Harvatu logofatu inainteadomniei mele §i au ajutatu §i au datu aciasta ocina cescrie mai sus sfintei case ce-i mai sus zise, pentru intarire§i hrana fralilor carii sintu lacuitorii la acel sfantu loc,iara jupanului Harvatu logoldtu fi casei lui, coconilorlui, sa le fie ve§nica pomenirea" 200 (subl. ns., D.C.G.).Casa desemneaza §i familia logofatului amintit aflatoarein locuinta acestuia, §i ctitoria cu calugarii sai.

Din secolele XIVXV nu s-a mai pastrat nici un felde biserica de lemn. Dar uncle monumente de acest fel,ramase pins in timpul nostru, reproduc in plan §i inprocedeele tehnice, realitatile in fiints cu peste 500 de aniin urinal. Adaugirile, importante, datorate unor interfe-renle mai not vezi exemplul turlelor pot Ii deli-mitate, a§a incit o serie de elemente arhaice pot fi ur-marite.

Arhitectura ecleziastica de zid a aparut treptat, pemasura ce relatiile de produclie feudale Si suprastructurafor politics dadeau putinla unor asemenea constructii.Concomitenla intre atestarea documentary a cnezatelor§i voievodatelor romane§ti la sud de Carpati, in secolulal XIII-lea, §i existenta unor biserici de zid, identificateprin sapaturi, este fireasc5.291. Viitoare cercetari raminsa urmareasca in Muntenia §i Oltenia alte urme ale unoreventuale laca§uri de piatra §i caramida mai vechi, a§acum au fost aflate in Dobrogea.

Constituirea Tarii Romane§ti ca stat independent a mar-cat §i in acest sector ca §i in arhitectura military §icivila o noua etapa. Comanditarii principali ai mo-numentelor religioase sint domnii §i unii dintre boieri ;

199 Vezi nota 197 ; GR. IONESCU, Istoria arhitecturii..., II,pp. 295-304.

200 Doc. din 13 ian., DIR, XVI, B, I, p. 140 (nr. 140). Cf.GH. CRONY, Dreptul de ctitorie in Tara Romaneascii ii Mol-dova..., in SMIM, IV, 1960, p. 88, nota 2.

201 De exemplu, vechea biserica identificate sub actuala ctitorieSf. Nicolae de la Curtea de Arge§: N. CONSTANTINESCU,La residence d'Argel.., pp. 26-30.


de aci §i formele §i modalitatile diverse de realizare, infunclie de lelurile §i mijloacele materiale ale celui ce pa-trona opera. 5i in aceasta directie, societatea roma-neasth 202, receptiva la maiestria artistica, s-a afirmatincepind cu secolul al XIV-lea, ca promotoarea uneicreatii majore ,ti de durata in sud-estul european. Numa-rul ctitoriilor de caramida §i piatra din secolele XIV§i XV se ridica la citeva zeci 203 ; exact nu vom §ti pro-babil vreodata. Multe dintre ele au fost complet refa-cute sau au disparut, aka incit etapele evolutiei, in ras-timpul amintit, pot fi cel mult sugerate, incheindu-secu sintezele de la Dealul §i Curtea de Arge§ 204.

Optiunile s-au indreptat spre tipurile principale deplan din arhitectura de traditie bizantina. 205: ...in crucegreaca inscrisa" Sf. Nicolae Domnesc de la Curteade Arge§, biserica fostei mitropolii din Tirgovi§te 206 §i

Hirte§ti ; plan trilobat (triconc) Vodila II, Tismana, Cod-meana, Cozia, Bradet, Dealul, biserica episcopala Curteade Arge§ 207 ; dreptunghiular cu abisda la rasarit : Le-relti §i Dragoznire§ti, Retevoie§ti-Muscel, Suslane§ti, even-tual Tisau 208 §i Cozia Veche 209.

Atare optiuni determinate de apartenenta TariiRomane§ti la zona de culture controlata de biserica or-todoxa constantinopolitana au fost pregatite prin ex-perimentarile etapei precedente, din care ne-au lamasciteva marturii, prezent'ind evidente analogii cu monu-

202 Din toate taTile romane.203 Vezi mai jos, p. 364, uncle numai numeral manastirilor iden-

tificate este de 37 (evident, unele au putut fi gi din lemn).204 Biserica episcopala otitoria lui Neagoe Basarab.206 Amintim numai monumentele in fiinla sau cele care au

putut fi studiate.206 Darimata la finele secolului al XIX-lea.207 Vezi nota 204.208 Vezi argumentarea gi bibliografia la ST. ANDREESCU, 0

bisesica din secolul al XV-lea : Dragomirelti, in G. B., XXVIII,1969, nr. 1-2, p. 158.

202 N. CONSTANTINESCU, SdPeiturile arheologice de la Co-zia, in M.O., XVII, 1965, nr. 7-8, pp. 599-601. In urmaa doui sondaje, considers ca biserica nu poate fi anterioara seco-lelor XVIXVII (p. 601) ; daci datarea se confirms, atunciCozia se inscrie in girul ctitoriilor de plan dreptunghiular, poste-Hoare lui 1500: Dragoiegti (ante 1530), Ceptumaia (ante 1529-1530), Ruda (ultimele decenii ale secolului al XVI-lea) : ST. AN-DREESCU : op. cit., pp. 154-155.


mente inaltate la sud de Dunare 210. Asa sint bisericuta(poate baptisteriul) de la Dinogetia, probabil din seco-lele XXI (continuind un tip frecvent in Bizant, in se-colele VVI) 211 care insa, dupa unele opinii, ,,.. seconforma schemei tipice de plan in cruce greacci in-scrisa" 212. Daca vestigiile de la Dinogetia sint diferitinterpretate, in schimb ctitoria existents in secolulal XIII-lea la Curtea de Arge§ apartine tipului incruce greaca", reprezentind o etapa pregatitoare pentruconstructia mai ampla ridicata chiar peste ea (actuala bise-rica Sf. Nicolae Domnesc) 213. Fundatiile descoperite lingaNiculitel (secolele XIXII) aduc prima atestare a pla-nului treflat pe teritoriul romanesc, deschizind drumulpentru varianta criconcului 214, devenit ulterior prepon-derent in Tara Romaneasca §i Moldova. Faze interme-diare de la treflat la triconc, sint marcate de Vodita I§i Comtea Crivelnic 215. Solutiile constructive adoptatein acel timp si marcind trecerea de la un tip de planla altul sint astazi diferit interpretate 216 ; importanteste insa rezultatul final, acela al receptarii, apoi atadaptarii cu trasaturi proprii si al difuzarii de lungsdurata (pink in secolul al XVIII-lea), al triconcului inTara Ronaneasca. Din perioada cautarilor" mai re%inemsi ctitoriile de plan dreptunghiular, cu absida la rasarit,cum sint cele doul existente, in secolul al XIII-lea sauinceputul celui urmator probabil, la Turnu Severin 217

216 RAZVAN THEODORESCU, Arta ,Fi societate in TaraRomaneasca a veacului at XIV-lea, in SCIA, 19, nr. 1, 1972,pp. 3-35.

211 V. VATASIANU, op. cit., pp. 128-129.212 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii..., I, pp. 58-59.213 N. CONSTANTINESCU, La residence d'Argei..., p. 28.214 V. VATASIANU, op. cit., pp. 129-130 ; GR. IONESCU,

op. cit., p. 59 si nota 3. Pentru definirea planului treflat si acelui triton.

215 Prima datata spre finele secolului al XIII-lea, a doua maitirziu, din secolul al XIV-lea : V. Veitcifianu, op. cit., pp. 140-141 si 186-167 ; AL. BARCAGLLA, M-rea Cosuitea-Crivelnicu-Mehedinti. Descriere arheologicii, in B.C.M.I., 1935, pp. 165-184.

216 GR. IONESCU, op. cit., p. 125, nota 3.211 GR. IONESCU, op. cit., pp. 68.-69 ; V. VATASIANU,

op. cit., pp. 138-139 (numeste acest tip de plan 0 bisericasari") .


sau aceea de la San-Nicoara (aceea.5i datare) 218. Pe ma-sura ce se vor extinde, cercetarile vor da, posibil, laiveala noi elemente ale acestui proces de preluare, instrinsa legatura cu §antierele sud-dunarene, a tipurilorprincipale de traditie bizantina, proces ce se desfa§oarain secolele XIXII, cu o accentuare vizibila in XIII §ila inceputul celui urmator. Ceea ce retinem, in final,este tocmai asimilarea creatoare a acestor tipuri de catreme§terii constructori ai Tarii Romane5ti (ca §i ai Mol-dovei). Cu adaptari proprii, in noi sinteze, cu variatii dela o etapa la alta, atare opere vor continua sute de ani,pins in pragul epocii moderne. Tara Romaneasai fiMoldova reprezinta in tot sud-estul european aria undearhitectura ecleziastica de traditie bizantina a cunoscut,dupa caderea Constantinopolului mai ales, manifestarilecele mai pregnante atit pe planul creatiei arhitectonicepropriu-zise construclii in linii exterioare simple, dare,in volume echilibrate ce ramin constant la proportilleomului filth' sa-1 copleceasca , cit ,ci prin numarul aces-tor ctitorii, ca # ecalonarea for in time. Inceputul acestuiindelungat proces it reprezinta monumentele ridicate insecolele XIV §i XV.

Putem stabili anume apropieri intre tipurile de ctitoriidin secolele XIVXV O. comanditarii for ? S-a propusrecent stabilirea unei corelatii, in sensul ca bisericile deplan triconc erau destinate complexelor manastire§ti, celede plan dreptunghiular, curtilor hoierelti (fara ca, evi-dent, o astfel de diferentiere sa fie absolutizata) 219. Cummonumentele din secolele XIV §i XV fie ca au disparut,fie ca au trecut prin importante prefaceri, este mai greu,in stadiul actual al cercetarilor, sä conchidem pentruasemenea corelari. Dupa cum este dificil sa afirmamcategoric dat fiind ca majoritatea monumentelor nuau pisanii pastrate (sau nu au avut de fel) cain secolul al XIV-lea, mai ales in anii lui Mircea celBatrin, comandiatrii principali ai ctitoriilor sint mai ales

218 V. VATASIANU, op. cit., pp. 136-138 ; GR. IONESCU,op. cit., pp. 69-71. La Sfin-Nicoara absida altarului este flancatade dou5, absidiole, proscomidia si diaconiconul, obilnuite unei cti-torii apartinind cultului greco-oriental.

219 ST. ANDREESCU, 0 biserica din secolul al XV-lea : Dra-gomireiti, in G.B., XXVIII, 1969, nr. 1-2, p. 156.


Nivelultehnic

inTara

Ronzdneascdin secolele

XIV fi XV

boieri sau calugari §i mai putin domnia 220. La criteriulnumeric trebuie oricum adaugat acela al valorii arhitec-tonice, al maiestriei realizarii ; or, domnia sint cu-noscute cele doua exemple de la Curtea de Arge§ afost promotoarea unor opere majore ce au slujit ulteriordrept model. (Pentru arhitectura militara, vezi capito-lul VI).

Ce putem spune despre nivelul tehnicii in Tara Roma-neasca, in secolele XIVXV si acela din celelalte partiale Europei ? Studiile comparative sint cu totul la in-ceput, asa incit ne marginim la citeva observatii de or-din general. In metalurgie si textile, atelierele central sivest-europene aveau un avans cert, care facea ca pro-dusele for sa fie cautate in Tara Romaneasca ca marfuriscumpe, de lux 221. In cultura grinelor, in aceasta epoca,nu par fi diferenle notabile, multe tari europene fiindconfruntate, periodic, cu ani de grave foamete 222. Inme§tesugurile satesti" morarit, textile (pive, steje sauviltori, dirste), instalatiile tehnice amintite se inscriudupa toate probabilitatile printre realizarile similarela nivelul continentului nostru. In arhitectura in lemn,contributia originals a poporului nostru constituie o reali-tate, ceea ce arata si o deplina sea'pinire a tehnicii pre-lucrarii §i asamblarii acestui material de bail in cons-tructiile medievale. In arhitectura religioasa, o aprecierein paralel devine extrem de dificila, din cauza stilurilortotal diferite adoptate in ariile dominate de biserica or-todoxa (de traditie bizantina) §i de aceea catolica (roma-nic si gotic), interferentele intre cele doua stiluri ffind cutotul limitate. In productia artistica, indeosebi in brode-rie, miniatura. §i in picture, o sums din operele din TaraRomaneasca si Moldova se inscriu printre valorile re-cunoscute ale artei europene.

Poporul roman s-a afirmat, cu propria-i individualitate,in realitatile europene ale secolelor XIV si XV ; si-aaparat organizatiile sale de stat impotriva unor mari pu-

220 Seurat' istorie a artelor plastice din R.P.R. I. Arta romd-neasa in epoca feudald, Bucure§ti, 1957, p. 44.

221 Vezi mai jos, importurile.222 JACQUES LE GOFF, Civiliza;ia Occidentului medieval,

Bucumti, 1970, pp. 314-323.


teri ale vremii ; a asigurat dainuirea acestor state inconfruntarea cu cea mai mare forta militara din sud-estul continentului nostru Imperiul otoman ; a parti-cipat continuu §i activ la marile circuite comercialetranscontinentale ; a dovedit puterea sa de creatie inarta, in cultura. Sint rezultate fundamentale, hotaritoarepentru destinul §i evolutia sa istorica timp de mai multesecole. 0 sums de factori au contribuit la dobindireafor ; printre ele inscriem §i mijloacele tehnice amintitecare, chiar dacii nu se rinduiesc, in unele sectoare, peaceeaci treapta cu cele similare din alte tari, au Postacoperitoare pentru bunurile necesare traiului cotidian

negocului, pentru a asigura armele de aparare ¢i bazamaterialii pentru formarea culturii, suficiente, a§.adar,pentru a contribui la manifestarea de sine statiitoare apoporului roman.

Doua intrebari la incheierea capitolului : a) care esteraportul dintre mege§ugarii din mediul rural §i cel ur-ban ? Singura evaluare o putem face dupa menIiuniledocumentare ale diferitelor mege§uguri, deg rezultatular trebui corectat §i cu marturiile date de alte surse,de pilda de cele arheologice. Oprindu-ne la primele, orecenta cercetare constata, la 1450 : 11 meserii speciali-zate atestate in acte la sate §i 21 in tirguri ; o suta de animai tirziu, numarul for sporege la 13 §i respectivla 38 223. In mod firesc, tirgurile apar drept centre undeproductia mege§ugareasca se dezvolta cu predilectie. Nusocotim necesara distinclia dintre meseriagi satelor §i ccide pe domeniile marilor feudali, domenii compuse totnumai din sate ; diferenIa dintre cele doua categorii semanifests doar pe planul relaliilor sociale, ale raportu-rilor fata de stapin, dar nu pe acela al meseriei pro-priu-zise 224.

b) Traiau acegi megeri numai din produsulfor ? Raspunsul este probabil afirmativ pentru unii

dintre ei, ca fierarii, pictorii, zlatarii, pentru o parte dinmeseriagi tirgurilor deg §i unii dintre acegia stapineauocini. Pentru altii este probabil ca imbinau meseria cuocupatiile agricole.

223 ST. OLTEANU, MeOqugurile..., p. 208, fig. 4.2" ST. OLTEANU, trateazi de altfel impre-

una, me§tesugurile de la sate 0 de pe domenii pins in secolul alXVI-lea, inclusiv (vezi pp. 52-63).

138 -;

1i

Meptesuguritc...,

www.dacoromanica.ro

IV

Negutatori §i marfuri

VECHIMEA SCHIMBULUI DE MARFURI

COMERTUL INTERN IN SECOLELE XIV $1 XV, MARFURILE VEHICULATE

NEGOTUL INTERN, DESFA$URAT IN ZONA TIRGURILORCATEGORIILE SOCIALE CE SE INDELETNICEAU CU NEGOTUL:

TIRGOVETII, SARACII SAU SIROMAHII, BOIERII, DREGATORII, DOMNII,MANASTIRILE

POLITICA DOMNIEI FATA DE ACTIVITATEA COMERCIALA DINLAUNTRUL

TARIICOMERTUL EXTERN

TARA ROMANEASCA. IN CADRUL CIRCUITELOR EUROPENE

MARFURILE EXPORTATE. IMPORTURILE. TRANZITULMECANISMUL COMERTULUI EXTERIOR

ROLUL BRA$OVENII.OR. ALTI PARTICIPANTI LA COMERTUL EXTERN AL

TARII ROMANESTI

DRUMURILE DE USCAT, VECHIMEA LOR

CAILE!FLUVIALE $1 MARITIME

MIJLOACELE DE TRANSPORT. VAMILE

CIRCULATIA MONETARA

CONCLUZII ASUPRA DEZVOLTARII ECONOMICE

A TARII ROMANE$TI IN SECOLELE XIV $1 XV

www.dacoromanica.ro

DA DOMNIA MEA ACEASTA poRUNCA A DOMNIEI MELE,ORASULUI DOmNiEl MELE, TIRGOVISTENIL0R:IATA, VA SLOBOADE DOMNIA MEA DE TOATE SI DE VAMA,SA NU DATI NICAERI, NUMAI LA TIRGOVISTE,APOI IAR SA UmBLAT1 SI PE LA SEVERINSI PRIN TOATE TIRGuRILE SI LA BRAILASI PRIN TOATA TARA DoMNIEr MELE, NICAERI SA NC. DATI.

Dan al II-lea catre locuitorii Tirgovi§tei.

www.dacoromanica.ro

V echinzeaschimbuluide nzarfuri

Comertulintern

in secoleleXIV fi KV ;

nickfurilevehiculate

Schimbul de marfuri in interiorul teritoriilor romane§ti,ca §i cu alte zone, a continuat de-a lungul perioadeimigratiunilor §i in feudalismul timpuriu. Ni-1 arata ze-cile de descoperiri monetare din secolele IIIVI §iIXXIII indeosebi 1. Ni-1 arata termenii latini negot-negutator (de la negocium), a vinde (vendere), a cum-para (comparare), lucru (in sensul de ci§tig, de la lucru),a schimba (excambiare), pre (pretium), a imprumuta(impromutare), a ci.,tiga (castigare). Dovada §i tirg,vama §i a plati, datind din timpul conlocuirii cu slavii§i desemnind locul unde are loc negotul (tirgul), taxadata la vinzare-cumparare (vama) §i opera %ia propriu-zisa, cind se dau banii (a plati) ; dovada, de asemenea,§i a tocmi, dobinda, marfa, zbor §i nedeia 2. Practicarea,schimbului de marfuri ne-o arata §i termenii provenitidin greaca-bizantina : arvuna, drum, ieftin, cintar,aspru (moneda), rodie, migdal, chitra, lamiie, orez, mi-rodenii, mir, piper, zahar, sapun, pravalie, carna.ta. etc. 3.Organizarea politica. a Tarii Romane§ti independente adat §i acestor schimburi un cadru §i posibilitali not dedezvoltare.

Cum se desla§ura comertul intern in secolele XIVXV ? Existau marfuri de circulatie generals, cautate maiin toate a.5ezatile orarne§tti §i rurale : sarea, vinul, pe§-tele, fierul, uneltele de fier, pietrele de moara ; altele,cerute in zone mai restrinse anumite produse cera-mice, stole, mirodenii (indeosebi provenite din import).

1 Bibliografia in DINU C. GIURESCU, Relatiile economice...sec. XXIII, in RSL, X, 1964, pp. 364-368 si OCT. ILI-ESCU, L'HyperPere byzantin au Bas Danube du XIe au XVesiecle, in R.d.E.S.E.E., 7, nr. 1, 1969, pp. 116-119 ; Idem,Moneda in Romania, Bucuresti, 1970, pp. 8-13.

2 STEFAN METES, RelaFiile comerciale ale Tdrii Romanesticu Ardealul, pine' in veacul al XVIII-lea, Sighisoara, 1920, p. 38 ;C. C. GIURESCU, Tirguri sau orase, pp. 22-23 ; AL. RO-SETTI, Istoria limbii rondine, p. 161 ; P. P. PANAITESCU,Introducere la istoria culturii romanesti, Bucuresti, 1969,pp. 155-156.

3 H. MIHAESCU, Influenfa greceascei asupra limbii romeinePia in secolul at XV-lea, Bucuresti, 1966, pp. 186-187. Cf.p. 81 si Indexul pp. 219-223, sub voce. Autorul apreciazA caun numar din acesti termeni greco-bizantini sint intrati prin mij-locirea graiurilor sud-slave. Cf. P. P. PANAITESCU, op. cit.,pp. 257-258.

141

litra,

www.dacoromanica.ro

A binevoit domnia mea cu a sa bunavointa, cuinima luminata §i curata a domniei mele ... scrieVladislav al II-lea calugarilor de la Cozia §i staretuluilosif ca sa umble slobode carutele acestei manastiri§i sa cumpere mai 'Mai sare de la ocne, pe care cum-parind-o, vama sa nu dea, nici de la butiile cu vin, nicide la page, nici de la alte cumparatmi, nicieri sa nudea vama la toate tirgurile §i la toate vadurile... De aceeasa nu cuteze sa-i Impiedice pe acei calugari dad. vorvinde berbeci fi porci sau postav sau fier sau ceara saufie orice lucru sub vama... inca vama sa nu li se ia... 4(subl. ns., D.C.G.).

Iar Dan al II-lea, adresindu-se Tirgovi§tenilor, preci-zeaza : ,5i cum ati dat vama mai inainte, astfel §i acum :de la o maja de ceara 12 ducati, florini sa nu fie ; dela piper, de la pot ran, de la fier, de la bumbac, adica dela toate cumparaturile, sa dati vama mai putin ceva..." 5.

De sare avea nevoie once gospodarie §i cum exploata-rea ocnelor se facea pe seama domniei 6, toti cei ce cum-parau produsul plateau o vama (taxa). Scutirile ga.cum ne arata documentul citat se acordau de §efulstatului numai in cazuri speciale. La fel §i pentru alteproduse comercializate, supuse inca din secolele XIVXVunor a

Natura acestor reglementari este mai greu de precizat.Comercializarea fierului, la inceputul secolului al XV-lea,avea un regim mai liber, de vreme ce §i tirgovi.5tenii, §icalugarii Coziei puteau umbla de-a lungul tarii sa-1 vindasau sa-1 cumpere. Dar desfacerea sarli monopol destat am spune aseazi se efectua, probabil, la anumepreturi prin oamenii domniei sau prin arenda§ii care ob-tinusera acest drept.

Vinul amintit inainte §i potele s-au bucurat deo reala Si larga pretuire. Cererea acestor marfuri a de-terminat aparitia de timpuriu a unei dari speciale numiaparpar", platita asupra butiilor cu vin §i transporturilorde pe§te la punctele de incarcare. In perperi se taxa majade pe§te exportata in timpul lui Mircea cel Batrin §i

4 Doc. din 7 aug. 1451, DRH, B, 1, p. 187 (nr. 106).5 Doc. din 1424 durpa noiembrie 10, 1431 ; ibidem, p. 109

(nr. 55).6 Vezi mai sus, pp. 79-82.


sub Dan al II-lea. Si oriunde se incarca carele cu pestede la baltile for (ale Coziei N.A.), sau la Steancasau la Bordu§ani sau la Facaiani sau la Vlacleani §i laBlagode§ti sau la Corneani, sa fie volnici calugarii siiis vama perperul..." 7. Aceegi dare §i pentru tranzac-tiile cu yin. Si dupa aceaia, on cite buti vor cumpara

citim Intr -un hrisov al lui Radu cel Mare on dapodgorie, on da la Tirgovi§te sau da peste Dunare, ni-meni, nici la un loc, nimic sa nu-i cuteze a-i bintui, nicida parpar, pentru ca Li-am ertat domnia mea..." 8. Fap-tul ca taxa pentru negotul cu cele doua amintite articoleera numita perper in secolul al XV-lea, intr-o vreme cindevaluarea marfurilor se facea aproape numai in fertuni,bani §i ducali, iar emisiunile perperului incetasera aproapecomplet Inca din anii 1325-13279 (deci chiar in aniicind Tara Romaneasca se constituise ca un stat feudalunitar), ne indreapta sa socotim ca perceperea acestor taxea Inceput din secolul al XIII-lea, cind circulalia mo-nedei de aur bizantine a luat la Dunarea de Jos un ca-racter mai genera119. Dar de ce perper §i nu alt nume ?Folosirea hiperperului de aur deci a unei menede devaloare ridicata, in locul celei obipuite de bronz sauchiar de argint se explica prin volumul mare §i frec-yenta circulatie a marfii, prin cantitatile importante in-carcate in corabii §i carute ga cum ne

cantitatiprecizeaza

documentele secolelor XV11 §i XVI ce tre-buiau taxate cu o moneda de valoare, de aur. Intocmaicum regele Bela al IV-lea al Ungariei dispunea de veni-turi din pescariile §i iazurile Olteniei, tot astfel cirmui-torii locali din Tara Romaneasca cnezi, voievozi, ma-jores terrae , care delineau autoritatea efectiva asuprateritoriilor, au incasat in folosul for darea speciala par-parul", asupra acestor doua traditionale produse ale bal-tilor §i podgoriilor, atit de frecvente in alimentatia lo-cuitorilor ca §i in export. Cind statul feudal se unifica,

7 Doc. din 15. ian. 1467, DRH, B, I, pp. 224-225 (nr. 131).Vezi §i p. 330 (nr. 205), p. 429 (nr. 265).

8 Doc. din 4 iun. 1497 ; idem, p. 449 (nr. 275).9 OCT. ILIESCU, L'Hyperpere byzantin..., p. 114.10 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice..., I, pp. 367-

368 §i 373 ; C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 279-281 ; OCT. ILIESCU, L'Hyperpere byzantin..., pp. 112-113.

11 Actul din 15 ian. 1467 enumerk la Balta Ialomitei, 5 punctede incarcare a pe§telui.

143

fi

www.dacoromanica.ro

Negotulintern

desfc4uratin zona

tirgurilor

beneficiul darii trece asupra domniei, care, la rindu-i, IIcedeaza in anume cazuri unor mari feudali, indeosebicomunitatilor manastire§ti 12.

Un alt produs al nego%ului intern erau pietrele demoarci. Instalatiile de macinat actionate de fora hidrau-lica sint trecute in 47 de documente (pins la anul 1500inclusiv), prezente, credem, in sute de localitati. Piatrafolosita la mori se scotea din cariere, avem doveziscrise pentru Moldova se fasona in anumite centre, deunde se transporta in satele unde era ceruta pentru insta-larea unei not mori 13.

In afara vinzarii §i cumpararii produselor cautate pearii largi, exista in secolele XIVXV un comerf intern,legat indeosebi de tirguri ,ri de zonele vecine lor. El sedesfa4ura cu regularitate, de vreme ce se platea o anu-mita taxa pentru marfurile respective : Va sloboadedomnia mea scrie Dan al II-lea catre tirgovi§tenide toate §i de vama, sa nu dati nicaeri, numai la Tir-govi§te, apoi, iar sa umblati §i pe la Severin ,si prin toatetirgurile §i la Braila §i prin toata Zara domniei mele,nicaeri sa nu dati" 14. Boierul Stanciu Moenesculcunoscut noua. obtine de la voievodul Vlad Draculintarire asupra ocinelor sale din Plopeni, Cocore§ti §iMislea ai caror locuitori sint scutiti de dari §i dijme :inclusiv de vama din tirgu..." 16. Jupanul Mihail §i fiulsalt Stanciu sint stapinii satelor Ru§ii, Vodnovul, Raco-vita §i Tatarei. ,5i de asemenea Ru§ii sa nu dea vamala Tirgovise" precizeaza Vladislav al II-lea 16. Reamin-tim, in sfir§it, de privilegiul eliberat Coziei, carele ma-nastire§ti, hind autorizate ...nicaeri sa nu dea vamala toate tirgurile §i la toate vadurile..." 17.

Cine se ingrijea de incasarea acestei taxe de vinzare-cumparare ? Raspunsul ni-1 da Radu cel Frumos, in pri-vilegiul eliberat Coziei, tot pentru comertul ei prin tara :

12 Cf. DINU C. GIURESCU, op. cit., p. 373.13 C. C. GIURESCU, Tirguri sau orafe..., pp. 75-77.14 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55).15 Doc. din 23 apr. (1441) ; ibidem, p. 161 (nr. 93).16 Doc. din 1 aug. (1451) ; ibidem, p. 182 ; RADU MA-

NOLESCU, Comerful Tiirii Romeinegi ii Moldovei cu Braiovul(secolele XIVXVI), Bucureoi, 1965, p. 23.

11. Doc. din 7 aug. 1451 ; ibidem, p. 187 (nr. 106).


5i sa nu cuteze sa impiedice acele doul carute, nicisudel, nici parcalabi de orate, unde sint tirguri, nicivornici, nici vame§i... 18.

In ce consta aceasta vama a tirgului §i cine o platea ?Lamuriri le putem afla in cartile de pircalabie, toate cuun cuprins foarte asemanator, datind din domnia luiConstantin Brincoveanu, privind 16 ora§e ale Tarii Roma-ne§ti 19.

domne§ti in care vama tirgului este o taxaplatita de toate categoriile sociale, inclusiv boieri §i cle-rici, pentru toate marfurile vindute §i cumparate in acelcentru, iar un nurnar de 12 sate dimprejurul tirguluisint obligate (sub sanctiune) sa-§i comercializeze produ-sele gospodariilor proprii numai in ora§ul respectiv.

Putem extinde aceste prevederi din 1695 la secolulal XV-lea ? In parte da, intrucit : numele este identicvama din tirgu" la 1441, ca §i in vremea Brincovea-nului ; obligatia era generals, dovada ca domnia, cindface o scutire in favoarea unui boier sau manastire, esteobligates s-o consemneze in scris. (Cit de atente erauautorita/ile statului feudal ca sa incaseze taxele, Intele-gem dintr-o insemnare contemporana pe un hrisov datde Mihail voievod la 1419 Coziei, autorizind tocmailibera circulatie a carelor manastire§ti, farce plata Varna :Aceasta carte e de nevoie la once cerere" 20). In plus,vama tirgului era obligatorie pentru satele dimprejur ;dovada ca satul Ru§ii, gezat in apropierea Tirgovi§tei,platea 'Ana la 1451, in acest loc 21, a§a cum fac §i ar-zarile din zona tirgurilor, in epoca brincoveneasca, 250de ani mai tirziu. Mai mult, s-ar parea ca in secolulal XV-lea sate situate chiar pe arii mai largi erau in-datorate la o atare axa, daces mergeau cu produsele laora§ aka cum se prevede pentru Plopeni, Cocorelti,Cioru§ Si Mislea la 144122. (Prevedere care-§i afla co-respondentul in Cartea de vama Craiovii fi de Strahaia,din 1 ianuarie 1709 23).

18 Doc. din 14 oct. 1465, DRH, B, I, p. 220 (nr. 128). Cf.p. 229 (nr. 135) §i 449 (nr. 275).

is Anatefterul, nr. 10, 15-22 §i 63, pp. 366, 372-373, 376-382 §i 408-409.

20 DRH, B, I, p. 91 (nr. 45).21 Vezi mai sus, p. 144.22 Vezi mai sus, p. 144.23 Anatefterul, p. 409 (nr. 63).


5i cimpulungenii au beneficiat de un regim preferen-tial din partea domniei. La 7 mai 1615, Radu Mihnea,pe temeiul unor hrisoave vechi din care unul din6900 (1391-1392), deci tocmai din domnia lui Mirceacel Batrin, confirms tirgovetilor unele drepturi, anu-me : scutire de galeata, de slujba domneasca, de platavamii catre pircalabii orasului, judecarea pricinilor nu-mai de autoritatile cimpulungene etc. 24.

Ce fel de produse aduceau satenii la tirg pentru negot?Poruncile lui Brincoveanu vorbesc de bucatele for ", pro-duse agricole cerute de tirgoveti, chiar daca o parte din-tre ei aveau cultivau tarine proprii, in hotarul tirgului.0 nevoie asemanatoare de alimente va fi existat insecolele XIVXV si in acest sens interpretam men-tiunea din 1451, ca satul asezat la circa 7 km de...orasul de scaun" al tarii, ...sa nu dea vama la Tir-goviste" 25. Dar satenii mai aduceau ceva : erau marfu-rile cerute la export, in primul rind vite, ceara, miere,vin, piei, care se adunau aici, in centrele orasenesti, inpartide (cantitati) mai mari si luau apoi calea spre altetari. Or, aceste tranzactii se desfasurau, in primul rind,in cadrul comertului intern, fiindca locuitorii satului nuvindeau, de regula generals, direct negutatorului strain,ci unuia autohton, care efectua, la rindu-i transporturiledincolo de granita 26.

Ceea ce documentele arata in scris este confirmat side arheologie. La finele secolului al XIV-lea, Maicanestiicumparau podoabe lucrate la oral, dupa toate probabi-litatile atit in Bucuresti, cit si in centrele Transilvaniei.Si, desigur, progresul cercetarilor va identifica not mar-turii ale schimburilor sat -oral in epoca amintita 27.

24 A. LAURIAN, N. BALCESCU, Magazin istoric", I, 331-333 ; Cf. N. IORGA, Studii doc., III, pp. 293-294(nr. XLVII XLIX) dar aminteste si de un hrisov dat Cim-pulungului la 7067 1558-1559).

25 DRH, B, I, p. 182 (nr. 104).26 Vezi mai jos, p. 171.27 PANAIT I. PANAIT, Inceputurile orafului Bucurefti In

lumina saPaturilor arheologice, in M.I.M., 5, 1967, pp. 15, 19,20, 23 ; Doc. moldovenesc din 13 martie 1466, privind satul Ne-gresti, atesta sugestiv comertul efectuat de sateni prin Moldova :DIR, XIVXV, A, I, pp. 342-343 (nr. 413).

146

§i

§i

§i

Ru§ii,

§i

4.i

0(=

www.dacoromanica.ro

Categorlile Ce categorii sociale se ocupau cu negotul ?sociale In primul rind, tirgovecii. Tirgovi§tenii citim in

ce se hrisovul lui Dan al II-lea reprodus mai inainte stra-indelet- bat toata Zara, de la Severin §i pina la Braila, obtinind oniceau reducere a cuantumului vamii 28. Cimpulungenii sint scu-

cu negolul titi de vama in actul eliberat for la 7 mai 1615 de RaduMihnea, care ne asigura a a vazut el insu§i ,,...multehrisoave batrine §i vechi pentru gezamintul ora§ului"incepind cu acelea de la Mihail voievod din anul 6900(1392 !) §i de la Vlad voievod la 6947 (1439) 23. Si chiardaces data de 1392 ridica intrebari (domn al tarii eraMimeo. cel Batrin !), socotim cuprinsul actului ca expri-mind o realitate. In acela§i sens este redactat §i hrisovullui Matei Basarab catre aceia§i cimpulungeni30.

Printre tirgoveti, unii se indeletnicesc indeosebi cu ne-gotul §i apar in actele secolelor XIVXV sub denu-mirea de saraci (cupaxb clipagx .Tuo,aH) sau siromahi(cupomax}. cupomacH).

Astf el, Basarab cel Tinar 31 :Si dau de §tire domniei voastre scrie voievodul

intr-o scrisoare catre judetul §i pirgarii Bra§ovului cami-au venit §i mi s-au plins saracii, care slat negutatoricu marfa, ca dupes ce va tocmiti cu ei, voi nu le luatimarfa cu soroc, ci ii jineli (acolo) §i nu le platiti..." 32(subl. ns., D.C.G.). Definitia este categorica ; ca saraciise ocupa, in principal, cu achizitionarea de marfuri sprerevinzare se vede §i din cantitatile pe care le vehicu-leaza 33. Identitatea cu negustorii reiese §i din faptul ca

28 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55).29 Magazin istoric", V, pp. 331-333. La fel aproape hri-

sovul din 15 iul. 1559 ; ibidem, pp. 347-349 ; P. P. PANA-ITESCU, Interpretari romanefti, Bucure§ti, 1947, p. 181 ;V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Violafeuded, p. 431.

3° Doc. din 12 apr. 1636, Magazin istoric", V, pp. 336-339 ; D. BAJAN, Crucea jurcimintu/ui... Cimpulung, 1929,pp. 10-11 si 19.

31 I. BOGDAN, Documente privitoare la relafiile Tariip. 146 (nr. CXVIII). Vezi si actul de la Radu cel Fru-

mos, p. 109 (nr. LXXXIII).32 Pe la 1478-1482 ; ibidem, p. 176 (nr. CXLV).33 Pe la 1474-1476 si 1482-1496; ibidem, p. 122 (nr. XCV);

p. 205 (nr. CLXX).

147

Roma-negti...,

www.dacoromanica.ro

siromahii (saracii) apar aproape numai in actele despretranzac/ii comerciale externe 34.

Natura acestor tranzactii o putem urmari intr-o sumsde documente ale timpului 35 si in care apar negu-tatori nominalizali ca Radila din Cimpulung 36, Mihnea,Chirca, Dragota, Nicula, Gherghina, Dragus 37 (de reli-nut. numele caracteristice romanesti).

E drept ca toate aceste marturii privesc schimburi cupietele straine ; dar este evident ca aceiasi negustori seindeletniceau 5i cu negotul in interiorul Tarii Romanesti.Tranzac/iile de pe piata interns fiind incheiate de obiceidirect, la vedere, prin buns intelegere, o parte dind omarfa iar cealalta bani sau echivalentul in alts marfa,atare schimburi nu aveau nevoie sa fie consemnate inacte scrise.

Dar alaturi de tirgoveti - dintre care unii sint spe-cializali se indeletnicesc cu negotul (evident nu inaceeasi m5sura) ,ri alte categorii sociale, boieri, dregiitori,comunati religioase (miincistiri) chiar domniiGheorghe Lascar, camarasul lui Vlad Dracul, trimite laBrasov 11 000 florini 5i 9 maji de ceara pentru a primi

" Vezi I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiite TfiriiRomanegi..., pp. 10, 14, 31, 40, 77-79, 88, 89, 107, 137, 146,147, 152, 183, 184, 193, 194, 201, 203, 207, 209, 221, 251,337, unde figureaza sub numele de pauperes". Apar, de ase-menea, in citeva acte interne ca o categorie socials distincta,Cara a se arata ocupatiile lor ; DRH, B, I (nr. 27), p. 87(nr. 42), p. 166 (nr. 95) si p. 231 (nr. 137).

35 Doc. de la Vlad Calugarul, de prin 1482-1496 ; I. BOG-DAN, op. cit., p. 206 (nr. CLXXI).

36 Doc. de la Radu cel Mare, I. BOGDAN, op. cit., p. 222(nr. CLXXXV). Cf. p. 223. Despre siraci a se consulta :C. C. GIURESCU, Despre sirac siromah..., in R. I., XIII,1927, pp. 29-35 ; P. P. PANAITESCU, Dreptul de stramu-tare al tiirani/or in tiirile romfine, in SMIM, I, 1956, pp. 77-78,care considers ca sirac = taran dependent ; TEFAN $TEFA-NESCU, Despre terminologia taranimii dependente..., in Stu-dii", XV, 1962, nr. 5, pp. 1158-1161, care conchide ca prinsirati-siromahi, in secolele XIV-XV se intelege ,,...mass prin-cipals a populaliei - sateasca sau oraseneasca - care-si aveaaverea ei proprie de care dispunea dupes bunul plac" (p. 1161) ;P. P. PANAITESCU, OkFtea tardneascel..., pp. 46-47 socotesteca in secolul al XV-lea sirac = oameni liberi cu mici proprietati.(ogoare, mori etc.), deci sint identici cu satenii constituiti in obsti,cu mosnenii sau megiesii".

37 I. BOGDAN, op. cit., pp. 345-346 (nr. CCXCIX) ; scri-soare datata 12 aprilie 1500.

148

-

¢i

3i

fi

www.dacoromanica.ro

in schimb anima §i fier §i otel 38. Boierul Dragomir allui Manea transports piper la Bra5ov §i are socoteli nein-cheiate cu un anume Neagu 39.

sa ascultam §i pe vornicul Dragomir Udri§te, tot catrejudetul §i pirgarii Bra§ovului : De aceea va rog pe dom-nia voastra sa lass i piperul, in pace, pina ce ii voivinde ; §i atunci, daca-mi yeti lasa din vama, yeti facebine, iar daca nu yeti lasa, domnia voastra sunteti slo-bozi ; caci am inteles ca a zis judetul ca va rasturnasacii §i va lua piper cit ii va trebui §i destule (alte) azis..." 4° (subl. ns., D.C.G.).

Iar un act din 1480 generalizeaza cazurile individualeamintite : 5i once boier sau curtean sau oricine va fi,daca va duce sare sau of sau oricare marfa le va vinde,iar calugarii sa fie volnici sa-§i is vama §i nimeni sa nucuteze opreasca..." 41 Mentionarea boierilor, a drega-torilor ce se indeletnicesc cu negotul se intilne§te §i inacte ulterioare 42.

La negot participau §i manastirile, posesoare a nume-roase sate aducatoare de venituri (produse). Cozia obtineprivilegiu de la Mircea cel Batrin43, act innoit de Vladislaval II-lea44, care ne arata ce cumparau calugarii (sare, vin,pqte §.a.) §i ce vindeau (berbeci, porci, postav, fier,ceara etc.). 5i ctitoria de la Bolintin obtine o scutire laprincipalele varni de la Dunare, fara sa §tim insa dacafacea un comert efectiv sau achizitiona numai produsedestinate consumului propriu al comunitatii 45. In schimb,

38 Circa 1437, I. BOGDAN, op. cit., pp. 255-257(nr. CCXIII).

39 Ibidetn, p. 266 (nr. CCXIX), scrisoare de la c. 1478-1479.

4° Scrisoare de pe la 1482-1492 ; ibidem, p. 295(nr. CCXXXIX). Vezi §i despre Koryz ,,...boier §i negustor dinpartile transalpine" cu depozite de marfuri la Brapv : HUR-MUZAKI-N. IORGA, Documente XV/1, p. 126 (nr. CCXLX).

41 DRH, B, I, p. 279 (nr. 172), doc. din 3 apr.42 Act din 1 iun. 1528: DIR, XVI, B, II, p. 45 (nr. 43).

Cf. DINU C. GIURESCU, Relatiiie economice... sec. Xil XVI,p. 187.

43 DRH, B, I, p. 67 (nr. 30). Vezi doc. din 18 mart. 1419 ;ibidem, p. 91 (nr. 45). Cf. scutirile date §i de regele Sigismundal Ungariei calugarilor de la Vodica, la 14 iul. 1418 ; ibidem,p. 90 (nr. 44) §i la 28 oct. 1428 ; ibidem, p. 121 (nr. 62). Cf.ST. METES, p. 61.

44 DRH, B, I, pp. 186-187.4- DRH, B, I, p. 268 (nr. 162), doc. din 1479-1480.

149

fi

sa-i

Relafiile...,

www.dacoromanica.ro

manastirea Sf. Nicalae din Tirgovi§te obtine de la Raducel Mare ca ,,...orice Dor cumpara sau ce Dor vinde,nicaeri vama ca sa nu plateasca nici la un loc... de laSeverin pins la Braila" 46 (subl. ns., D.C.G.).

Politica A existat o politic de stat lard de activitatea negutato-domniei rilor munteni autohtoni in interiorul ccirii ? Domnii i-aufag de sprijinit §i este firesc sei fi procedat astfel deoarece

comertul negotul intern aducea statului venituri prin taxele (va-intern mile) ce le platea : exemplele citate cimpulungenii §i

tirgovi.5tenii obtinind inlesniri de plata vamii la marfu-rile cumparate sau vindute sint concludente 47. *i. so-cotim sigur ca sprijinul domniei a fost acordat tirgurilor§i in secolul al XIV-lea : Dan al II-lea, in actul eliberatTirgovi§tei, arata ca el, de fapt, confirms o situatie exis-tents : Si cum ati dat vam'a mai inainte, astfel §i acum",pentru ca, trei rinduri mai jos, diacul sa repete semni-ficativ ,,...cum ati dat in zilele vechilor domni, astfel §iacum" 48.

Comerful Tara Romaneasca a luat parte la schimbul de marfuriextern in aria sud-est europeana Inca din secdlele XXiii 48.

Dupa Intemeierea statului feudal cenrtralizat independent,o atare participare a sporit : circula%ia bunurilor s-aefectuat cu mai multa siguranta, garantata de putereapolitica §i militara a noului stat §i sprijinita de resurselesale materiale sporite. Tara Romaneasca reprezenta capa-tul drumului transcontinental vest-est, ce pornea dinFlandra zona marilor centre textile spre Coloniape Rin, apoi la Frankfurt pe Main §i de aici in Boemia,la Praga ; de aici, o parte se ramifica spre Viena §iBuda, §i mai departe in Transilvania (la Oradea, Cluj,Bistrita, Sibiu, Brgov), de unde prin trecatorile Carpa-tilor meridionali §i rasariteni ajungea la porturile duna-rene §i la Marea Neagra. Pe teritoriul moldovean se in-tilnea cu celalalt mare circuit economic transeuropeancare aprovizionat din Orient pe calea Marii Negre

46 Doc. din 4 iun. 1497 ; ibidem, p. 449 (nr. 275).47 Vezi anal sus, p. 147.46 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55), doc. din (1424-1431).49 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. X

XIII, unde se da §i bibliografia problemei.

I99 4

www.dacoromanica.ro

sau pe drumul tataresc lega Cetatea Alba, Chilia,Vicina Braila de marele emporium de la Lvov de unde,prin Polonia, continua fie spre Praga, fie spre Silezia, fiespre Gdansk, pe tarmul Balticei 50. Tronsonul prin Mol-dova al acestei man artere continentale apare chiar dinprimii ani ai secolului al XV-lea ca via walachiensis",intrucit traversa teritorii locuite, controlate stapinitede roman 51.

Partenerii comerciali ai Pill Romanesti au fost in se-colele XIVXV Transilvania (indeosebi prin centreleBrasov si Sibiu), Polonia (prin Liov), genovezii prinei Bizantul, iar ulterior, Imperiul otoman.

Prin autoritatea for politica §i militara efectiva caprin privilegiile acordate, voievozii au asigurat buna des-fa,surare a comertului extern al tiirii ,ci al celui de tranzittranscontinental in direcciile amintite. Asemenea actesense au fost date de domnii Tarii Romanesti pentru re-latiile economice cu Brasovul incepind din 1368 si pinasub Radu cel Mare si pentru cele cu Polonia, in timpulcirmuirii lui Mircea cel Batrin. Nu cunoastem hrisoaveale puterii centrale sau ale unor man dregatori autori-zind si reglementind comertul extern cu tarile Penin-sulei Balcanice. De ce o atare absenta ? Pe de o parte,intrucit Bulgaria a fost complet ocupata de otomaniintre 1393 si 1396 si deci inceteaza a mai reprezentaca stat un partener in relatiile comerciale. Pe de altsparte, in secolul al XIV-lea, Bizantul era aprovizionatdin Tara Romaneasca, Moldova si Dobrogea, mai alesde genovezi, dar acestia isi efectuau tranzactiile fara asocoti necesar sa incheie, ca bra.5ovenii, si un tratat decomerl general intre reprezentantii orasului Genova sivoievozii romani. Registrul tinut la Chilia de notarulAntonio de Podenzolo, intre 27 noiembrie 1360 si 12 mai1361, ne arata destul de explicit mecanismul unor atareschimburi, cu direclia spre Constantinopol 52. In plus, la

50 C. C. GIURESCU, Le commerce sur le territoire de laMoldavie pendant to domination tartare (1241-1352), in N.E.H.,1965, pp. 62 §i 64.

51 C. C. GIURESCU, op. cit., p. 63 ; V. CANDEA, D. C.GIURESCU, M. MALITA, Pagini din trecutul diploma:lei roma-

Bucure§ti, 1966, p. 80.52 OCT. ILIESCU, Notes sur rapport roumain..., p. 105-116.

151

§i

§i

§i

ii

neiti,

www.dacoromanica.ro

Chilia, Vicina sau Braila soseau nave diferite amspune astazi sub diverse pavilioane , a§a incit tran-zactiile se incheiau de la caz la caz, la fata locului, Faraa mai fi necesara o reglementare in scris de cirmuitoriide la Curtea de Arge§.

La 20 ianuarie 1368, voievodul Vlaicu acorda primulact care consemneaza modalitatile §i cadrul juridic alnegotului bralovenilor in Tara Romaneasc5.53. El a fosturmat de privilegiile acordate acelora§i de Mircea celBatrin (6 august 1413) 54, Radu Praznaglava (17 mai1421 56 §i 21 noiembrie 1421 56), Dan al II-lea (23 octom-brie 1422 57, 10 noiembrie 1424 58 §i 30 ianuarie 1431 59),Vlad Dracul (8 aprilie 1437) 60, Vlad Tepe§ (7 octom-brie 1476) 61. Aceste acte, cu caracter solemn, au fost in-fante de scrisori oficiale cu referinte generale asupra co-mertului 62, precum §i de porunci catre dregatorii muntenipentru aplicarea clauzelor statornicite 63.

De ce, dupa 1437, voievozii nu au mai eliberat privi-legii de tipul celui din 1413, de la Mircea cel Batrin, incare erau detaliate pe categorii §i tarifele, §i modalitatilede taxare ? Poate fiindca un asemenea negot intrase

indiferent de frecventa schimbarilor politice in or-dinea normala a legaturilor economice dintre Tara Roma-neasca §i Transilvania (Bralov), incit ceea ce trebuiareglementat nu mai era cadrul general, ci numai cazu-rile particulare.

53 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, pp. 1-2(nr. II).

" I. BOGDAN, Documente cu privire la relatiile Tarii Roma-ne§ti..., pp. 3-6 (nr. I).

8-1055 Ibidem, pp. (nr. IV).56 Ibidem, pp. 11-13 (nr. V).57 Doui hrisoave, ibidem, pp. 15-19 (nr. VIII §i IX).58 Ibidem, pp. 21-27 (nr. XI, inclusiv o versiune latina a pri-

vilegiului).59 Ibidem, pp. 32-35 (nr. XVII).60 Ibidem, pp. 71-74 (nr. XLIX).61 Ibidem, pp. 95-97 (nr. LXXIV).62 I. BOGDAN, op. cit., p. 8 (nr. III) ; pp. 13-14 (nr. VI) ;

pp. 29-30 (nr. XIV); p. 76 (nr. LII) ; pp. 118-119 (nr. XCI);p. 186 (nr. CLIII) ; p. 189 (nr. CLV) ; p. 190 (nr. CLVI) ;pp. 313-314 (nr. CCLIV) ; p. 339 (nr. CCLXXXIX).

63 Ibidem, p. 7 (nr. II) ; pp. 14-15 (nr. VII) ; pp. 27-28(nr. XII) ; p. 39 (nr. XVIII) ; p. 184 (nr. CLI).


Mibittrile Ce marfuri se exportau ? Pe primul loc veneau produ-exportate sele animale §i derivate (reproducem prevederile din

1413) : Pege : cei ce trec cu pe§te (pe la Bran,N.A.), de la un car un pe§te, iar pentru ce va fi pe

deasupra sa nu dea nimica. Iar la Braila de maja 1 per-pera, iar la Tiroor de car 1 pe§te ; la Tirgovi0e a*ij-derea" 64. Prevederile se repeta in celelalte privilegii, celmult cu variante 66. Ce soiuri anume ? Precizari citimin porunca lui Dan al II-lea, din 1422 : Iar voi vame-01or din Rucar, sa luati vama : de la maja de pe5tede crap, fie mare, fie mic, 7 pe0i §i 2 perpere ; de lamaja de morun 9 perpere §i 2 curele" 66 (adica fisiilungi de spinare de morun, cam de grosimea acelora care,afumate, constituie batogul) 67. Consumatorii de atunci,ca §i cei de astazi, socoteau morunul ca un produsfoarte fin, de vreme ce plateau o taxa de patru orijumatate mai mare decit pentru crap, la rindu-i pe§tede soi ales, de calitate superioara ! Evident, nu lipseaunici celelalte varietati §tiuca, somnul §i scrumbiile (deDunare) amintite in insemnari ulterioare, din 1503 68,

dupa cum este greu de crezut ca nu se trimiteau pestehotar nisetrul, cega 68, cum §i soiurile obi§nuite debalta platica, ro0oara etc. De re %inut ca pe primulloc se afla totu0 crapul, reprezentind in prima jumatatea secolului al XVI-lea mai bine de 50% din totalul can-titatilor de pe§te duse la Bra§ov ; ca uneori se aduceauexemplare o marime putin obi§nuita, cum au fost 2 somni,in 1548, fiecare de circa 168 kg ; ca icrele negre veneausute de kilograme (cel mai putin in 1547 0 1549 cite270 kg anual, iar maximum in 1542 2 092,5 kg, peste2 tone) la care se adaugau cele de crap (tot in 1542748 kg) 70.

64 Ibidem, p. 5 (nr. I).Ibidem, p. 23 (nr. XI) ; p. 34 (nr. XVII) etc.

66 Ibidem, p. 19 (nr. IX).67 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 73-74.68 Ibidem, §i nota 68 *i p. 247.69 Privilegiul acordat Liovenilor de Alexandru cel Bun la 6 oct.

1408 ; M. COSTACHESCU, Documente, II, pp. 632 *i 635-636.70 RADU MANOLESCU, Comerful..., pp. 110-112 *i C. C.

GIURESCU, op. cit., p. 247.

153

§i

www.dacoromanica.ro

Care erau centrele de unde se exporta pe§tele ? Dinzonele de pescuit amintite, in primul rind Baltile Brailei,a Ialomitei 71 §i cele dintre Calafat §i Olt 72.

Se vinde §i in sudul Dunarii ? Raspunsul it socotimafirmativ pentru perioada feudalismului timpuriu, jude-cind §i dupa darea perperului " §i dupa scrisoarea ma-relui dregator bizantin Theodoros Metochites, care inmartie 1299 scria imparatului sau Andronic al II-lea caa mincat la curtea Serbiei mai multe feluri de pe5teprins ,,...din riurile locale sau mai departate...", unelevarietati fiind ,,... dintre cei mai mari §i gra§i de la Du-nare" ; Ace§ti pe§ti adauga demnitarul ajungmai rar la not (adica. la Constantinopol, N.A ), fiindcautati de unii oameni cu precadere, dar nu totdeaunacu succes" 74. Soiurile de la Dunare pe care ambasa-dorul bizantin le deosebe.5te de cele din riurile Serbieisau la Marea Marmara sint probabil sturionii, vinduti§i la curtea regelui sirb §i in capitala Bizantului 75. Dad.la §tirile de mai sus adaugam pe acelea ce ne vin totmai numeroase o data cu secolul al XVI-lea §i in-deosebi in al XVII-lea 76, credem ca. §i in intervalul1300-1500, anume varietati de pe§te dunarean inprimul rind morunul, nisetrul, cega se exportau §i spreConstantinopol sau alte zone 77.

Care a fost ponderea acestui articol in totalul expor-turilor Tarii Romane§ti in secolele XIVXV ? In pH-vilegiite acordate bra§ovenilor intre 1413 §i 1437, el figu-reaza cu prevederi anume, intocmai ca bovinele, vina-tul deci o marfa importanta, dar fail a se puteadeduce o ordine de prioritate. Dar cind Dan al II-learedacteaza ,,...regulamentele de aplicare" ale actului eli-

71 DRH, B, I, pp. 224-225 (nr. 131), doc. din 15 ian.72 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 75-76.73 Vezi mai sus, pp. 142-444.74 P. NIKOV, Tatarobalgarski otnoleniia..., pp. 36-37 si 75,

la DINU C. GIURESCU, Relafiile economice... sec. XIVXVI,p. 372.

75 Metochites nu arati de ce pestii de la Dunare ajungeau rarla Constantinopol in acest sfirsit de veac al XIII-lea.

76 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 246-251.77 Pentru comertul cu tarile din sudul Dunarii nu avearn nici

un privilegiu de tipul celor eliberate brasovenilor, asa incit niciunul dintre produsele exportate in aceasta directie nu este de faptamintit in actele oficiale de cancelaric.


berat Bra§ovului la 23 octombrie 1422, §i pentru vame-§ii de la Dimbovita §i pentru aceia de la Rucar sau Pra-hova, enumerarea incepe cu soiurile de pe§te 18 urmatede alte marfuri de import sau export. La fel §i LaiotaBasarab 79. La rindu-le, importatorii acordau un regimspecial favorabil, dovada porunca regelui Ungariei, Vla-dislav, catre autoritaIile Bra§ovului (la 1491) 80, de anu mai lua vama la hotar, la Bran, de la negutatoriiromani pentru piper §i peste, deoarece mai inainte nus-a luat. Situarea comertului cu pe§te pe aceegi treaptacu acela al piperului, adus din indepartatul Orient, estegraitoare 81.

De altfel, dispunem §i de unele cifre exacte. In 1503s-au adus la Brasov 5 285 poveri de crap, §tiuca, somn,morun, scrumbii, icre de crap §i de morun (negre !) invaloare de 595 350 de aspri, reprezentind circa 53,9 ° /o dinimporturile totale efectuate de marele centru transilva-nean din Tara Romaneasc.a.' §i Moldova (luate impre-una) 82. In secolul al XV-lea §i in prima jumatate acelui urmator, pe§tele constituia cel dintii articol la ex-port al Tarii Romane§ti §i Moldovei. Cantitatile apro-vizionate la Brgov slujeau nu numai pentru orarni, dar§i pentru satenii din zonele invecinate ; numai in 1503s-au adus 713 475 kg de peste (71 vagoane), la o popu-lalie estimata la cel mult 8 000 de locuitori 83.

Acelea§i concluzii §i pentru Sibiu, unde cifrele cunos-cute pentru anul 1500 lumineaza situalia existents celputin in deceniile precedente : s-au adus 2 538 de po-veri peste ( = 342 630 kg, din care crap peste 601/4, apoisomn, §tiuca, morun circa 1 006 kg ! etc.), reprezen-tind semnificativ 781/4 din totalul exporturilor TariiRomane§ti, in acel an, la Sibiu, in thnp ce restul pro-

78 I. BOGDAN, op. cit., pp. 18-20 (nr. IX §i X).79 Ibidem, p. 125 (nr. XCIX), p. 129 (nr. CII), p. 184

(nr. CLI).80 Data in urma reclamaliei voievodului Tarii Romane§ti :

HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV /1, p. 132.81 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 246-247.32 Pentru alte date pins la 1550: RADU MANOLESCU, Co-

mertul..., pp. 110 §i 132-135.83 Se adusese astfel la 1503, 5 285 poveri sau 713 475 kg (o

povar5. 135 kg). RADU MANOLESCU, Comeriiii..., p. 44 fiC. C. GIURESCU, op. cit., p. 247.


duselor exportate ceara, vite mari, porci, blanuri, ling,slanina si seu insumeaza 22°,0 84.

Vitele (cai, porci, boi, vaci, berbeci) figurau, de ase-menea, ca un articol important, cum precizeaza acelasiasezamint al Iui Mircea cel Batrin din 1413 85. Raportulde valoare era pentru un cal 2 bovine sau 3 porcisau 6 berbeci 86. Alteori, caii nu mai sint trecuti, nefiindintotdeauna in numar indestulator pentru vinzare 87.

Directiile de export sint aceleasi, spre Transilvania sisudul Dunarii ; de exemplu, prin vama de la Calafat,unde asemenea tranzactii erau curente la 1480, pe primulloc situindu-se sarea si oile 88. Vinzarile au continuat,evident, in secolul al XVI-lea, mai ales cind aprovizio-narea capitalei imperiale, Istanbulul, s-a efectuat cu re-gularitate cu vitele aduse din Tara Romaneasca si Mol-dova : pentru 2 of se platea la 30 aprilie 1502, tot lavadul Calafat-Vidin, un aspru 89, tarif mentionat si inconfirmarile ulterioare dintre 1508 si 1568 80. 5i cornu-tele mari erau cautate la Istanbul pentru came, piele siseu : taxa a fost, de-a lungul secolului al XVI-lea (laCalafat), de un bou 3 aspri si de o vacs 2 aspri. Nuavem Inca dovezi documentare despre exportul lor inspresud, inainte de 1500, deli el a avut probabil loc. Inschimb, intr-un codice al dinastiei otomane din timpulsultanului Mahomed al II-lea, printre marfurile supusevamii erau si caii de Valahia (Eflah barghiri) 81 : pen-

84 RADU MANOLESCU, Relaciile..., p. 226 ,Si C. C. GIU-RESCU, op. cit., p. 248.

85 I. BOGDAN, op. cit., p. 5 (nr. I). La fel in privilegiileurmatoare ; ibidem, pp. 16-17, 23, 34.

s6 Modificat in privilegiul din 10 nov. 1424: pentru cal taxade vama 8 bani ; 1 port 3 bani ; 1 bou 6 bani ; o vacs4 bani ; 1 berbec 1 ban : ibidem, p. 23.

87 Ibidem, pp. 33-34, privilegiul din 30 ian. 1431.88 DRH, B, I, p. 279 (nr. 172), doc. din 3 apr.89 DIR, XVI, B, I, gyp. 14 (nr. 8).9° Din 26 iun. 1508, 1 mai 1510, 1 apr. 1526, 18 sept. 1533,

10 apr. 1547, 5 sept. 1568, in DIR, XVI, B, I, p. 45 (nr. 41),p. 57 (nr. 53) ; vol. II, p. 4 (nr. 5), p. 147 (nr. 147) ; p. 349(nr. 366) ; vol. III, p. 287 (nr. 332).

91 MUSTAFA A. MEHMET, De certains aspects de la societeottomane a la lumiere de la legislation (Kanuname) du sultanilf °hornet II, in St. A.O., II, 1959, p. 155.


tru fiecare exemplar se percepeau, la 30 aprilie 1502,6 aspri (cit pentru 12 oi) 92.

Ce pondere aveau exporturile de vite putem raspunde,prin comparatie, tot dupa cifrele pastrate la Bra 5ov dinprima jumatate a secolului al XVI-lea. Se trimiteaudin Tara Romaneasca §i Moldova, boi, vaci §i porci(in rare cazuri §i citeva iepe), cifra oscilind de la 3 818capete in 1503 (332 840 aspri), la 10 013 in 1554(779 980 aspri) 93. Valoric, in tot intervalul amintit vi-tele veneau pe locul 2 in exporturile celor doua OHromane§ti, indata dupa pe§te, reprezentind aproximativfie 30,2% in 1503, fie 52,4 ° /o in 1542, 23,8 ° /o in 1543,58,3 ° /o in 1554 94.

Se vindeau in alte tari §i piei de vite, blanuri de ani-male salbatice (veyeritli, jder, vulpe, pisica salbatiai,iepure), cearii, miere, brinza, seu, yin. Toate sint tre-cute in actele vremii 95. Dar, dupa nevoi, exportul unoradin blani poate fi oprit : 5i va dau aceasta carte

declara Radu cel Frumos bra§ovenilor la 6 martie1470 ca sa umble oamenii vo§tri in buns voie printoata tam domniei mele (§i) sa cumpere orice alte mar-furi ar pofti, numai vulpi §.i jderi §.i ri,si sa nu cumpere,ciici acestea yin la visteria mea"96 (subl. ns., D.C.G.).Iar uneori se importau chiar (evident comenzi speciale,de lux), a§a cum face Radu cel Mare pentru propria-itrebuinia 97. Ceara era §i ea oprita din cind in cind saiasa din Ora, iar cind vinzarea reincepea era anuntataanume : 4 iata v-am implinit rugamintea scrie VladDracul §i am lasat sa umble slobod ceara" 98. Se vedeca Bra§ovul avea mereu nevoie de acest produs dinTara Romaneasca, de vreme ce §i Basarab cel Batrinreaminte§te acelora§i ca a dat voie sa se vinda orice marfa.

92 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8). La fel si in celelalte confir-marl ale vamii de la Calafat din secolul al XVI-lea. Cf. DINUC. GIURESCU, Relaiiile economics... sec. XIVXVI, p. 184.

93 RADU MANOLESCU, Comertul..., pp. 116-117.94 Ibidem, pp. 132-136.95 I. BOGDAN, op. cit., p. 5 (nr. 1) ; la fel si in privilegiile

ulterioare, pp. 16-17, 19, 20, 23, 33-34, 73.96 Ibidem, p. 109 (nr. LXXXIII).97 Catre brasoveni, pe la 1504-1507, ibidem, p. 220

(nr. CLXXXIII).98 Pe la 1438-1444, ibidem, p. 79 (nr. LIV).


fie pe§te, fie ceara 99. 5i vinul din podgoriile munteneera apreciat din moment ce el revine in corespondentstrecut anume 100.

Cifre pentru secolul al XV-lea nu s-au pastrat. Lecunoa5tem insa pe acelea consemnate in registrele Brgo-vului dupa 1500, tot pentru Tara Romaneasca. §i Mol-dova impreuna 101. Pe primul loc stau pielicelele de oaie(in 1503 850 de bucati, plus 642 de poveri =86 670 kg, dar in 1548 23 971 de bucati §i 509 poveri= 68 715 kg). Se exportau in cantitati apreciabile §ipieile de vita ; din cind in cind, intilnim piei de lup, dejder, de vidra 192.

Produsele amintite le gasim trimisc §i spre Constanti-nopol. La 1400 patriarhul Constantinopolului avea dehotarit in procesul dintre Andrei Argyropulos §i TheodorMamalis pentru un transport de blanuri de veverite,evaluat la suma apreciabila de 537 hiperperi. Data pro-cesului arata ca asemenea marfuri erau trimise din TaraRomaneasca spre Bizant §i in secolul al XIV-lea 103. Inregistrul notarului Antonio de Podenzolo, pentru inter-valul 27 noiembrie 1360-12 mai 1361, sint trecute invederea exportului tranzactii privind 121 §i 1/2 can-taria" de miere (5 772,7 kg), ceara, vin : iar o imagineglobala a for nu putem avea intrucit din preliosul re-gistru lipsesc tocmai foile din sezonul de virf, adica15 mai-1 octombrie 104. Dar importanta comertului ta-rilor romane cu destinalia Bizant, prin genovezi in pri-mul rind, ramine foarte mare chiar §i numai din cifrelepartial cunoscute : un singur notar de la Chilia (§i §timprecis ca, in acelgi an, 1360-1361, mai lucra §i Bar-nabe de Carpina care avea §i rangul de consul al

99 Pe la 1475-1476, ibidem, p. 125 (nr. XCIX) si p. 129(nr. CII) Cf. p. 258 (nr. CCXIV).

100 Pe la 1482, I. BOGDAN, op. cit., p. 186 (nr. CLIII) ;la fel, p. 190 (nr. CLVI) ; p. 287 (nr. CCXXXIII).

101 Totusi ele ne dau o idee destul de exacta, deoarece dintotalul consemnat, mai bine de 800/0 reprezinta, aproape constant,exporturile Tarii Romane§ti la Brasov, RADU MANOLESCU,Comerful..., p. 139.

102 Ibidem, pp. 120-122.103 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XIV

XVI, p. 184 si nota 2.104 OCT. ILIESCU, Notes sur l'apport roumain..., pp. 107

si 109.


coloniei genoveze din oral) consemneaza numai intre8 martie si 12 mai 1361 deci in aproximativ 9 sap-tamini de sezon maritim relativ nefavorabil intelegeriplatibile la Pera, in valoare de 7 770 hiperperi de aur.Daca adaugam si contractele inregistrate de cel de aldoilea notar, ajungem Ia tranzactii in valoare de cel pu-lin 10 000 de hiperperi pe aproximativ 2 luni §i 1 sap-tamina sau o treime din venitul vamii imperiale bizan-tine in timpul Palecilogilor 105. Iar furnizorii marfurilorexportate prin Chilia sint tocmai tinuturile romanesti.

Dar grinele ? In anii favorabili productiei agricole seinregistrau unele excedente 106 folosite pentru negot. Cu-noscutul manual al lui Francesco Balducci Pegolotti Laprattica della mercatura, alcatuit intre 1335-1340, amin-teste intre varietatile de griu si pe acelea de Vezina (Vi-cina) si de Maocastro" (Cetatea Alba), ultimul fiindinsa de calitate inferioara primului. Dupa ce enumeradiferitele locuri de incarcare, Pegolotti conchide : ...sigrinele din aceste locuri, ca Varna si intreagaZagora si Vezina §i Sinopli au acelasi pre%, iar altegrine nu sint cunoscute in Romania" 107 (subl. ns.D.C.G.). Denumirea gran... di Vezina" arata ca aici,la Vicina, se afla, pe Ia 1335, o schela cunoscuta in co-mertul international, functionind de mai multi ani. 0 adoua tire priveste Chilia (Licostomo), unde se insta-leaza o colonie genoveza : ,,...multi venetieni scrie am-basadorul Venetiei, Damian Andrea, in 1359, in protes-tul oficial adresat Genovei se pling de genovezii carestau in partile Licostomului §i in alte parti chiar, undesint schele pentru griu in Marea Neagra, zicind ca nuli se permite de genovezi a cumpiira griu in acele parti,Baca nu se unesc cu dinsii in societate de cumparatgriu ; si daca se unesc cu ei in societate, genovezii ii in-seala, caci cumparli pe ascuns griul §i, la urma, venelieniinu mai au nimic dintr-insul. 5i, de aceea, doua corabiivenetiene au plecat in acest an din Licostomo, fiindca

105 In 1348, totalul incasarilor din vama era de 30 000 de hi-perperi ; OCT. ILIESCU, op. cit., pp. 109-110 §i nota 47.

106 Vezi mai sus, pp. 49-54.107 Adica din tinuturile bizantine : La prattica..., p. 25. Cf.

DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XXIII,pp. 370-371 Si nota 1.


din pricina genovezilor, care nu lass pe vene ;ieni sa cum-pere, cum s-a spus, §i-i in§eala, corabille acelea n-auputut avea jumatate din capacitatea lor, sere cea maimare paguba §i dauna a negustorilor no§tri §i a comuneiVeneliei" 108 (subl. ns. D.C.G.). 0 intreaga corespon-denta urma acestui conflict, obi§nuit, de altfel, intre celedoua republici italiene 109

Registrul amintitului notar genovez Antonio de Po-denzolo confirms negotul cu griu la Chilia in 1361. La26 §i 27 aprilie, Iane Francopolos §i Jane Vassilicos dinAdrianopol (cu afaceri la Constantinopol) dau lui Gio-vanni Zapos din Chilia 10 sommi §i 20 saggi de ar-gint no ad pondus Chili" 111 pentru a primi de la acestao anume cantitate (nespecificata) de griu, pe care o arein magaziile sale. 0 alta tranzaclie, inregistrata la 5 mai1361, mentioneaza. 157 modii" de griu (1 256 sau, dupaalte estimatii, 1 068 kg), ce trebuiau transportate dinportul dunarean la Sozopol sau la Agathopolis 112. Altetrei contracte datate 10 decembrie 1360, 2 §i 5 apri-lie 1361 nu arata incotro trebuie indreptate cantitatileachizitionate 113. In sfir§it, Savone Pellegrino Daniele seobliga la 3 martie 1361 sa transporte la Constan-tinopol 50 modii de griu masurate ad modius (sic)Peyre" 114, apartinind lui Domenico de Monterosso,fiecare modius" la prelul de 1 hiperper de our §i

12 carate, determinate ad sagium Peyre" 115.Marturii concludente, dovedind ca griul achizilionat la

Chilia, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, eradestinat aprovizionarii Constantinopolului §i altor ora§ede pe coastele Marii Negre. Centrul dunarean situat

1" NICOLAE IORGA, Chilia ii Cetatea Alba, pp. 49-50.109 Ibidem. Vezi si N. IORGA, Venetia ii Marea Neagrii.

I. Dobrotici, in AARMSI, s. II, t. XXXVI, 1914, pp. 10491050 ; N. IORGA, La politique vinitienne dans les eaux de laMer Noire, Bucuresti, 1914, p. 297.

110 So mmo unitate de greutate, pentru argint, utilizata laCaffa O. la Tana : saggio = diviziune a unei sommo (1 : 45).

111 Adica controlat" (cintarit) dupa etalonul existent (in uz)la Chilia.

112 Pe coasta de est a Bulgariei, azi Nesebar, Sozopol, Akh-topol.

113 Toate analizate de OCT. ILIESCU, in Notes sur rapportroumain... pp. 106-107 si notele 8-25.

114 Controlat dupa etalonul in vigoare la Pera".112 OCT. ILIESCU, op. cit., p. 106.


de fapt pe o insula a fluviului 116 ocupa unul dintrelocurile principale printre schelele cu grine, profitul aces-tor exporturi revenind mai ales genovezilor. Ascensiuneaportului data, probabil, din primele decenii ale secoluluial XIV-lea ; prezenta aici, in 1332 117 a unui consul ge-novez arata ca Inca de la aceasta data volumul afacerilorcrescuse, ca negustori italieni devenisera tot mai nume-ro§i, ca interesele lor, tot mai diverse, trebuiau aparate§i supravegheate de un dregAtor cu rang superior 118.Foart'e pretioase informatiile privind modalitatile de pro-curare a marfurilor. La 1359 genovezii ,ri venefienii cum-path griul la Licostomo (Chilia) §i numai pe aceasta caleei izbutesc sail incarce navele de transport116. La 1361,Giovanni Zapos, Savone Pellegrino Daniele, ca §i ceilaltigenovezi trecuti in contractele notarului Antonio di Po-denzolo, nu sint decit intermediari (bancheri, armatoride corabii, misiti etc.), care cumpdra produsele de lapopulatia localii romizneascii, furnizorii fiind boieri frun-ta§i, acei majores terrae" din Oltenia §i Muntenia, amin-titi de Diploma ioanitilor la 1247 sau acei potentibusilarum partium" din Moldova de sud, trecuti in scrisoareapapall din 1332 120, singurii in masura, prin dijmele cele percepeau, sa strings cantitati suficiente de grine,ceara, miere sau vite, pentru a fi vindute italienilor.Amploarea tranzactiilor de la Chilia in 1361, ca i pozi-tia fruntag a portului dundrean Vicina la 1281 121, incomertul international purtat pe caile Mdrii Negre, au

116 Chilia Veche vezi C. C. GIURESCU, Tirguri sauorate..., pp. 205-211 ; Chilia Noui a fost cladita de Stefan celMare, pe malul sting, moldovean.

117 W. HEYD, Histoire du commerce du levant au MoyenAge, I, Leipzig, 1885, p. 533.

116 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XIVXVI, pp. 181-182.

119 Marturia lui Damian Andrea este categorica : de 4 onin pasajul citat, insists asupra cumparaturilor de griu, vezi maisus, pp. 159 160.

120 DRH, B, I, p. 4 (nr. 1) si HURMUZAKI-DENSUSIANU,Documente, I, 1, p. 622.

121 Vicina se situeaza in 1281, prin volumul tranzacliilor, peprimul loc fats de toate porturile Marii Negre si pe locul secundfate de valoarea globala a contractelor inregistrate de notarulgenovez Gabriel° di Predono, la Pera : DINU C. GIURESCU,Relatiile economice... sec. XXIII, pp. 380-381.


ca temei capacitatea provinciilor romcineiti de a furnizaprodusele autate in diferitele centre urbane din. Impe-riul bizantin 122.

Exporturi asem5natoare s-au facut §i din Dobrogeaga cum se prevedea in tratatul incheiat de principele

Ivanco §i genovezi la Pera, in 1387. Este probabil ca atarenegot sa fi continuat dupa ce Dobrogea s-a atlat substapinirea lui Mircea cel Batrin, de0 marturii directe nuavem inca 123.

Dar dupa ce Imperiul otoman a pus stapinire pe toateporturile §i cetatile din bazinul Marii Negre cucerireincheiata la 1484, prin ocuparea Chiliei §i Cetatii Albegrinele au mai fost exportate ? Vinzarile au continuat totspre Constantinopol sau alte centre din Peninsula Bal-canica, dar cu schimbarea intermediarilor care sint negu-tatorii turci sau cei din teritoriile aflate sub stapinireaotomana. Dovada o aduce tariful vamii de la Calafat,din 1502, cu confirmarile ulterioare care fixeaza la2 aspri taxa pentru un sac de grin expediat prin vadulde la Vidin 124. Iar un raport oficial otoman consem-neaza, la 15 aprilie 1520, ca. la Braila cite 70-80 de vasedin Marea Neagra soseau pentru a incarca grine 125.

Nu inseamna insa ca Tara Romaneasca a fost numaiexportatoare de grine in secolele XIVXV. Din pri-cing recoltelor slabe era nevoie sä se aduca uneori hranadin Transilvania.

Tara Romaneasca §i Moldova au fost §i importantedata nu principalele exportatoare de sare, indeo-

122 Ibidem. Aceeagi concluzie, cu explicarea mecanismuluicircuitului complet al acestor cumparari, OCT. ILIESCU, Notessur rapport roumain..., pp. 110-112.

123 DIR, XIIIXIVXV, B, p. 37 (nr. 24). Pentru detaliivezi DINU C. GIURESCU, Relatille economice... sec. XIVXVI,p. 182 gi nota 3.

124 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8). La fel, in confirmariledin 1 mai 1510, 1 apr. 1526, 12 mai 1529, 18 sept. 1533,10 ian. 1533-1534, 10 apr. 1547, 5 sept. 1568, ibidem p. 57(nr. 53) XVI, B, 2, p. 4, 62, 147, 118, 149 (nr. 5, 60, 147,121, 366) ; XVI, B, III, p. 287 (nr. 332).

125 IRENE BELDICEANU, NICOARA BELDICEANU, Actesdu rigne de Selim in Sud-ost Forschungen", 1964, pp. 94,115 ; vezi gi ST. OLTEANU, Aspecte ale dezvolarii agriculturiipe teritoriul Moldovei fi Romanelti in secolele XXIV,in Terra Nostra", II, Bucuregti, 1971, pp. 40-43.

162

§i

gi

I...,

Tied

www.dacoromanica.ro

sebi in Peninsula Balcanica (Transilvania avind propriilesale exploatki). Cifre nu putem da pentru secoleleXIVXV ; dar judecind dupa numarul ocnelor, expor-tul de sare a fost in cre§tere. In veacul al XIV-lea seexploatau Ocnele Mari, linga Rimnicul Vikea ; in celurmator, §i Ocna Mica de ling Tirgovi§te. Deschidereaunor not saline o punem mai ales in legatura cu cerereade pe piata balcanica, intrucit Tara Romaneasca nu puteavinde in alte directii, iar consumul intern sporea incet dela o epoca la alta 126.

S-au pastrat §i marturii. Eliano Domenico, locuitor alcartierului constantinopolitan Pera, era proprietar in1361 al unei nave ce incarca sare la Chilia. El vinde,la 8 mai, incarcatura cetateanului genovez GiovanniStancenco §i bancherului Lamberto Buscarini, cu rege-dinta chiar la Chilia, cu pretul de 9 sommi de argintad pondus Chili", sarea fiind cintarita ad modiumChili". 0 lung mai tirziu, la 9 iunie, intreaga tranzac-tie fusese dusa la bun sfir§it, fiecare parte primindulidrepturile. Nu §tim destinatia skii ; de vreme ce se aflainsa depozitata in portul dunkean, ea nu putea provenidecit din ocnele muntene sau moldovene127.

Importante cantitati au fost trimise pe drumurile deuscat. Sarea constituia cel dintli articol trecut in tarifulvamii de la Calafat la 1480 128.

Importurile Au cuprins o variata gama de marfuri, consemnate, inprimul rind, in privilegiile oficiale ale voievozilor TariiRomane§ti : ,,...Ca sa dea de la un yilar (postav) deIpriu (Ypres) 1 fertun, de la cel de Luvia (Louvain)1 perpera, de la cel de Colunia (Köln) 12 ducati, de lacel din Cehia 129 6 ducati ; iar de la vilarul taiat nimica.

i cine aduce §apci frince§ti, nimica... de la' piper, de la§ofran, de la bumbac, de la Camelot 130, de la pieile demiel, de la piei §i de la alte marfuri, ce yin de peste

226 DINU C. GIURESCU, Relafiile economice... sec. XIVXVI, p. 184.

127 OCT. ILIESCU, Notes sur rapport roumain..., pp. 107-108.

128 DRH, B, I, p. 279 (nr. 172) ;1" In versiunea latina poionicalis" ;130 Camelot stofa din lira' de camill.


mare 131, de la 100 perpere, 3 perpere..." 132. jar o con-firmare din 1424 detaliaza unele articole.

,,...De la o cerga 2 bani, de la o zeghe 1 ban ; iar dela blanile ce le aduc in tara domniei mele nimica ; dela bobou 133, de la fier, de la arcuri §i de la sabii §i dela funii, de la hamuri, de la pima, de la in, de la ci-nepa, nimica..." 134. Marfurile principale importate sintconfirmate §i de poruncile voievozilor adresate vame.5ilorde la Rucar sau Dimbovita135. Se aduceau a§adar pro-duse fine ale atelierelor din vestul §i centrul Europei,din Transilvania §i in primul rind din Brasov, cum §imarfurile orientale, venite de peste mare", vehiculatepe circuitele transcontinentale amintite.

Tes'aturile §i mai ales postavurile se situau pe cele din-tii locuri, continuind situatia din 1281, cind notarul ge-novez Gabriel di Predono inregistra la Pera masive trans-porturi de postavuri lombarde §i franceze, ca §i uneletesaturi bizantine, toate descarcate §i vindute in portuldunarean Vicina (probabil Isaccea) 136. Numai ca, lainceputul secolului al XV-lea, intlietatea apartinea pro-duselor din Flandra, Germania sau Boemia, reputate inintreaga Europa. Cel mai stump, postavul de Ypres, ur-mat de cele de Louvain (ambele in Belgia de astazi),Colonia §i Cehia ; judeclnd dupa taxele de vama, pen-tru un bal de postav de Ypres se platea cit pentru 1,53 deLouvain 1,58 de Köln §i circa 1,78 de Cehia 137. Au-toritatea centrals a statului muntean incuraja importullor. Pentru baloturile incepute nu se percepea vama in

131 Afirfuri orientale.132 Privilegiul din 6 august 1413, I. BOGDAN, Documente

privitoare la relaciile Romanegi..., pp. 4-5 (nr. I). La felin confirmarile ultenioare, pp. 16-17, 73.

133 Postavul cenusiu.134 I. BOGDAN, op. cit., p. 23 (nr. XI) ; redactie similar.,

dar nu identica in privilegiul din 30 ian. 1431 ; ibidem,pp. 33-34 (nr. XVII).

135 Din 1418.1420, dupa 23 oct. 1422, 1424 -1431: DRH,B, I, pp. 85, 101 si 108 (nr. 40, 50, 54) g I. BOGDAN, op. cit.,pp. 18-19 (nr. IX), pp. 20-21 (nr. X).

136 Vezi DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XXIII, pp. 377-378 ; C. C. GIURESCU, Tirguri sau orate...,p. 49, unde se cla bibliografia problemei.

137 Evaluirile pe temeiul privilegiului din 10 noiembrie 1424,uncle taxele sint exprimate toate in bani : I. BOGDAN, op. cit.,p. 23 (nr. XI), II.

164

Tdrii

yi

www.dacoromanica.ro

acest sens intepretam formularea ,,...iar de la un viginceput nimica" 138. La fel precizase si Mihail vamesilorsai de la Dimbovita, Rucar si Bran : Si bucatile depostav, dad. le iau taiate caltuni sau de cite 3-4 coti,sa nu-i v imui i, ci umblati cu dreptate..." 139. Aceeasiscutire pentru unele articole de imbracaminte croitedin postav 140, indeosebi sepci (palarii) incaltaminte,tocmai pentru a incuraja aducerea 10041. De-a lungulsecolului al XV-lea, varietatile au devenit mai nume-roase : in 1503 se importau in Tara Romaneasca viaBrasov postavuri flamande de Brugge, Maestricht siMecheln ; germane de Aachen, Breslau, Köln, Nurn-berg, Speyer, Werden ; italiene de Bergamo si Ve-rona ; cehe de Zhorelec ; brasovene (cenusiu") 142.

Se aclaugau matasurile numite bogazii, termenul in-susi arata provenienta for de pe piata otomana de laStrimtori (in tura Bogaz evident, sosite la Istanbuldin diferite ale centre textile ale Anatoliei sau ale Orien-tului Apropiat). Vamesii Branului confisca unor negu-tatori munteni ...doua sate de bogazii", ceea ce atrageprotestele lui Laiota Basarab 143. Jupanul DragomirUdriste sernnaleaza judetului din Brasov ,,... despre lucrulacelui piper si a celor citeva bogazii", pe care ar vreasa le vinda in oral si roaga sa fie ...ingaduit devama" 144. Importul de tesaturi din Imperiul otoman ainceput sa devina mai frecvent de indata ce relatiile poli-tice dintre Tara Romaneasca Poarta au cunoscut orelatives stabilitate. De aceea, acelasi Basarab Laiota rea-mintea brasovenilor ca ...orice marfa vine din lara tur-ceasca In taxa noastra, fie piper, fie matase, fie orice"este libera la tranzit spre Transilvania, farce vreo opre-liste 148. Importul de tesaturi dispre Istanbul (continuindpe acelea din secolele XIIIXIV venite pe calea MariiNegre), se intensifica in veacul al XVI-lea si in cel urma-tor, dobindind o tot mai mare pondere.

138 Ibidem.139 DRH, B, I, p. 85 (nr. 40).148 Ibidem, p. 108 (nr. 54).141 I. BOGDAN, op. cit., p. 76 (nr. LII).

142 RADU MANOLESCU, Comertul..., p. 151.143 I. BOGDAN, op. cit., p. 122 (nr. XCV).144 I. BOGDAN, op. cit., p. 295 (nr. CCXXXIX) pe la

1482-1492.148 Ibidem, p. 129 (nr. CII).

165

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Pentru ea na.'§i sau felurite captupli se clutau pinze-turile. Voievozii scutesc complet de vama importul forde la Bra§ov 146.

Asemenea tesituri de diferite calitati, preturi §i pro-veniente erau purtate de voievozi, de fruntacii boierimii,de tirgovetii mai in.stariti, de fetele biserice§ti. Vlad Ca lu-garul roaga pe judetul §i pirgarii Bra§ovului sa-i scu-teasca de vama postavul ce urmeaza sa-1 cumpere acolopentru trebuinta casei sale 147. Radu cel Mare trimite totin orgul transilvanean pe jupan Alexi sa-i achizitionezepostav spre a-1 imparti curtii" domne§ti, deci drega-torilor 148. Zanvel, locuitor al Tirgovi§tei, era om cu stare;dar, intorcindu-se de la Bra§ov, a fost ucis, luindu-i-se250 de florini, 500 de perperi, sabia, precum §i hainelesale de Ypres, plus un inel de our §i o §apca ; pe la1438-1446 §i unii tirgoveti i§i croiau ve§minte din pos-tavul cel mai scump 148. Calugarii Vodilei primesc danieanuala de la voievodul Vlaicu 12 postavuri de imbra-caminte §i 12 postavuri de incaltaminte"15g. De a daniesimilara se bucura §i calugarii Tismanei151. lar dintr-uninventar de epoca intelegem mai limpede frecventa fo-losire a tesaturilor de calitate cel putin de catre oa-menii instariti : ...iata ce am dat not pirgarii 152 luiDuca din Greci 153 ; un atlaz cu jderi §i dona haine dejupineasa, un ur§inic 154 cu nasturi §i o camha 155, 40 defote §i 6 coti §i jumatate de ciocirlat 156... §i un briu desabie §i un briu femeesc ferecat §i un briu mic ferecat§i un briu cu punga ferecat... §i doua mineci de hel-gie 157 §i doua perini... §i doua covoare §i o plapoma de

146 Ibidem, pp. 19, 20, 23, 25, 28, 76.147 Scrisoarea din 27 iun. 1493, I. BOGDAN, op. cit., p. 341

(nr. CCXCIII).146 Ibidem, p. 243 (nr. CCIII).149 I. BOGDAN, op. cit., pp. 81-82 (nr. LVI) ; desigur,

este vorba de un ora.,an de seams.150 Doc din (1374), DRH, B, I, p. 19 (nr. 6).161 Doc. din 3 oct. 1385 ; ibidem, p. 21 (nr. 7). Cf. pp. 24,

35, 41, 106, 144, 155.162 Bra§ovului.163 Boier probabil de pe vrernea lui Mad TepqRadu cel

Frumos.1" Sau ru.5inic = catifea.155 Tesatura de matase (italian-camocatto.)166 Catifea ro§ie.in Hermelin.


camlia" 158. Tesdturile erau un semi? at stdrii sociale Ii,firege, ,si o rezervd de valoare.

Uneori, constituiau si un mijloc de platd. Radu Tra-mindan primeste de la voievodul Vlad Calugarul, pentrusatele Valea si Izvirta (inclusiv morile), 200 florini,500 aspri, 16 coti postav de Ypres (= c. 10,62 m) si24 coil postav aurit ( ,-; c. 15,94 m) 159. Pircalabu1Oancea cumpara jumkate din satul Malureni cu4 000 aspri, 6 coli postav de Londra si alti 6, postavde Mecheln 160, in timp ce Tatu si Dragomir din Diba-cesti dau pentru 11 ogoare 550 aspri si un vig depostav" 161.

Dintre importuri, frecventa cautare aveau rmrodeniilesosite pe calea Marii Negre sau mai tirziu din taraturceasca" 162 Si taxate global, cu 3 °/o din valoarea lor163.Piperul znult folosit in alimentatie este anumementionat ; el se afla printre marfurile cumparate de dr-govisteni care beneficiau de o reducere de vama, intimpul lui Dan al II-lea 164. Anume cantitati erau curegularitate tranzitate prin Tara Romaneasca spre Tran-silvania 165.

In grupa produselor orientale importate mai sint spe-cificate nominal pfranul, colorant vegetal, bumbacul,pieile de oriel li alte piei fine, camelotul, amintit lagrupa textile si, in sfirOt, ...alte marfuri ce yin de pestemare", neprecizate 166.

Fierul §i obiectele confectionate din el constituiau oalta grupa importanta de produse aduse din alte tari.

158 I. BOGDAN, op. cit., p. 298 (nr. CCXLIJ).159 DIR, XVI, B, I, p. 43 (nr. 38), doc. din 20 iun. 1507.

Cf. RADU MANOLESCU, Comeritd..., p. 143 ;i N. STOI-CESCU, Cum marurau stramolii, p. 88, luind ca echivaknt0,664 m = 1 cot. Posibil ca in secolul all XV-lea dimensiunea co-tului si fi fost intrucitva diferita.

16° DIR, XVII, 8, I, p. 83 (nr. 81), doc. din 30 iul. 1M2.161 DIR, XVI, B, II, p. 66 (nr. 65), doc. din 17 mai 1529.162 Vezi Basarab Laiotd cdtre brafoveni, pe la 1476, I. BOG-

DAN, op. cit., p. 129 (nr. CII).163 I. BOGDAN, op. cit., pp. 3, 5, 11, 12, 16, 18, 19, 20,

23, 25 §1 28, 73 passim (vezi indite), DRH B, 1, p. 101, 108,109 (nr. 50, 54, 55).

164 DRH, B, I, p. 108 (nr. 55).165 Vezi mai jos, tranzitul, p. 170.166 Vezi privilegiul din 6 aug. 1413, I. BOGDAN, op. cit.,

p. 5 (nr. I). ibidem in toate confirmarite ulterioare.


Radu Praznaglava solicits pe bra§oveni sa nu puns opre-: sa lasati sä vie orice marfa in lara domniei

mele, §i piine ¢i tier sau orice, slobod sa umble" 167. Iarprivilegiul eliberat la 21 noiembrie 1421 scute§te acestarticol complet de vama 168, in timp ce negustorii dinTirgovi§te platesc taxa mai redusa, atunci cind cum-para felurite marfuri, intre ele §i fierul 168. Cind brgo-venii iau masuri discriminatorii impiedicind achizitiile,domnii munteni protesteaza de indata, in termeni hota-riti170. Citeodata se cauta separat otelulm. Alteori seadauga arama §i obiecte faurite din ea 172. Radu cel Marecomanda me§teolgarilor bra§oveni mai multe cazane maride arama ,,...din care unul mare a.5s incit sa se poatafierbe in el doi boi deodata, unul pentru un bou, al trei-lea pentru o jumatate de bou" ; apoi alte trei cazane,tot de amnia, potrivite pentru a fierbe in ele respectivdoi tapi, unul o jumatate de tap 173.

Dintre obiectele de metal revin periodic la import ar-mele (sabiile) 174 indeosebi culitele. Radila, angrosistdin Cimpulung, revendica, cu sprijinul voievodului Raducel Mare, o datorie de 18 000 de culite de la sasulBlaj 176. Mihnea triegutatorul se judeca pentru 31 000 cu-site 176. Nu mai putin graitoare este corespondenta inlegatura cu armele. Vladislav al II-lea protesteaza ener-gic cind brgovenii opresc un transport de scuturi 177. Lafel §i Basarab Laiot5.178. In timp ce Vlad Calugarul in-voca principiul reciprocitatii : ...sa faceli domniavoastra pe voia noastra, cum facem noi pe voia dom-niei voastre, sa lasati sa se aduca de acolo la noi, farce

167 I. BOGDAN, op. cit., p. 10 (nr. IV), doc. din 17 mai 1421.162 Ibidem, p. 12 (nr. V). La fel la pp. 18, 20, 23, 33, 251

§i DRH, B, I, p. 101, 108.169 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55).179 Vezi mai jos, politics comerciall, p. 176-180.171 I. BOGDAN, op. cit., p. 94 (nr. LXXII).172 I. BOGDAN, Documente privitoare la relaiiile Tarii

p. 256 (nr. CCXIII). Cf. pp. 58, 64, 67, 76, 251.172 Ibidem, p. 348 (nr. CCCII).174 Ibidem, pp. 19, 20, 23, 28, 34, 190.175 Ibidem, p. 222 (nr. CLXXXV). Cf. p. 304 (nr.

CCXLVIII).176 Doc. din 1500, ibidem, p. 345 (nr. CCXCIX). Cf. p. 347.177 Ibidem, p. 89 (nr. LXV).176 Ibidem, p. 129 (nr. CII).

168

...§i

§i

§i

§i

§i

§i

Roma-

ligti

www.dacoromanica.ro

piedica, sageci §i arcuri §i scuturi fier pentruarme..." 179 (subl. ns., D.C.G.).

Printre alte marfuri importate mai notam inul §i ci--nepa, funiile (fringhille) 180, . cergile 181, ApCiie §1 cal -jiunii ambele din postav 182, cojoace 183, ,cube 184,

zeghe185, slipun (erau 2 varietati de cite 4 florinialte... mai proaste, de cite 3 florini") 186, care de transport(comand'a." specials) 187, trasuri usoare numite lea-gclize"188, hamuri 189, cuie (de sindrila si de scindurilate) 190, mese (,,...frumoase de lemn scrie Basarab celTinar dar sa mi le trimite0 in grabs peste o sapta-mina, 5i mesele sa fie rotunde") 191, argintarie 192, cande-labre 193, orologii ceasornice, medicamente, pergament,hirtie, cearci obiecte de cult etc. 194. Grupa diverse"are o pondere insemnata in totalul importurilor efectuatede pe plata bra.soveana : in 1503, de exemplu, din3 016 315 aspri, valoarea totals a marfurilor trimise spreTara Romineasca (in principal) si Moldova, articolelenespecificate" nominal insumeaza 936 985 de aspri (decicirca 310/0) iar in alti ani ai secolului al XVI-lea

de exemplu in 1547 acest prooent urca laaproape 970/a ! 195

179 Ibidem, p. 190cu brasovenii.

180 I. BOGDAN, op. cit.,181 Ibidem, pp. 19, 20, 23,182 Ibidem, pp. 12, 16, 23,183 Ibidem, pp. 34, 243.1" Ibidem, p. 248.186 Ibidem, pp. 23, 28.186 Ibidem, p. 244.187 Cerute anume de voievodul

(nr. CLVI). Intreaga corespondentl este

pp. 18, 20, 23, 28, 34.28.28, 73, 76.

Radu cel Mare : I. BOG..DAN, op. cit., pp. 220-221 (nr. CLXXXIIIIV).

188 Ibidem, p. 170 (nr. CXXXVII) p. 185 (nr. CLII).189 Ibidem, p. 23 (nr. XI), p. 28 (nr. XII), p. 165,

(nr. CXXXIII).188 Ibidem, p. 243 (nr. CCIV).181 Ibidem, p. 170 (nr. CXXXVII).182 Ibidem, p. 168 (nr. CXXXV).iss Ibidem, pp. 339-340 (nr. CCXC).194 Vezi RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 148-150.1-6 RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 152-156. Pentru

activitatile brasovene ceea ce interesa era mai ales valoarea mar-furilor exportate pentru a se sti ce taxe trebuiau percepute.

169

§i

firode,

si

gi s¢bii

gi

www.dacoromanica.ro

Tranzieul Dar comertul extern al Tarii Romine§ti cuprindea §i oimportanta activitate de tranzit, fie a produselor venitepe mare sau din Imperiul otoman spre Transilvania §iUngaria, fie a celor de aici (inclusiv cele de provenientacentral-europeana) spre sudul Dunarii. Voievozii au fa-vorizat tranzitul, fiind aducator de venituri. 0 atare po-litica este atestata de inse§i amintitele privilegii eliberateintre 1413 §i 1437, cum §i de alte marturii. $i oricemarfa vine din tara turceasca 196 in lara noastra" rea-mintelte Laiota Basarab bunilor prieteni..." pirgarilordin Brasov ...noi nimic nu oprim nu impiedecamca sa treaca la voi, ci toata intra in miinile voastre..." 197.Din secolele XIVXV nu ne-au ramas cifre ; dar,la 1503, registrele vigesimale bra§ovene consemneaza cadin totalul de 8 365 034 de aspri, cit valoreaza comertulglobal al ora§ului, Inregistrat oficial in acest an, 4 246 034de aspri (50,70/0) reprezinta marfurile orientale tranzi-tate prin Tara Romaneasca §i Moldova spre orawl tran-silvanean 198. $i circuitul invers este atestat, de§i nu areimportanta primului, iar §tirile sint sporadice. Tot in 1503aflam ca s-au trimis la sud de Carpati 2 424 950 de bu-cati cutite (din care 1 140 000 fabricate in Stiria), re-prezentind aproape jumatate din valoarea exporturilorbrgovene ; o atare cantitate nu putea fi desfacuta in niciun caz pe piala munteana, ci o parte era indreptata din-colo de Dunare. Un astfel de tranzit se efectua §i in adoua jumatate a secolului al XV-lea ; negustorul turcBalikci zade Hayreddin din Brusa trece in testamentulsau, redactat la 6 septembrie 1480, intre altele, 11 400de cutite §i 4 700 de teci de culite, de provenienta dinTara Romaneasca. 199. S-ar putea ca §i uncle postavuriapusene sa fi urmat acelali circuit, de§i lucrul nu esteInca dovedit 299.

198 Este vorba fie de marfuri orientale", provenite chiar dinteritoriile cucerite de Inalta Poarta, fie, mai ales, de cele dinOrientul Mijlociu §i Departat, sosite la Dunare via IstanbulPeninsula Balcanica.

197 Pe la 1476 : I. BOGDAN, op. cit., p. 129 (nr. CII).198 RADU MANOLESCU, op. cit., p. 172 tabelul recapi-

tulativ anexat la p. 308.199 Ibidem, pp. 160-161.200 Ibidem.

170

§i

si

www.dacoromanica.ro

Mecanis- Care a fost mecanismul acestui comert exterior, cum semul desfasura el, de la stringerea rnarfurilor destinate expor-

canterfutui tului §i pita la achizitionarea celor venite din alte tari ?exterior Documentele nu ne arata intreaga sa functionare, dar

ne lasa sa vedem totusi unele aspecte semnificative. Celemai numeroase si importante tranzacjii se efectuau in tir-guri unde se adunau cantitatile destinate exportului.Participantii la negot din Tara Romaneasca au efectuatin 1503 452 de transporturi spre si de la Brasov,vehiculind, la export, import si tranzit, marfuri in va-loare globala de 4 272 547 de aspri. Registrele orasuluitransilvanean au insemnat si localitatile de provenientla participantilor : 30 din care 13 tirguri si 17 sate.Din cele 13 centre Braila, Bucuresti, Buzau, Cimpu-lung, Curtea de Arges, Floci, Gherghita, Pitesti, Rim-nicul Vilcea, Rusii de Vede, Slatina, Tirgoviste, Tirg-sor s-au efectuat, in directia arnintita, 388 de trans-porturi (85,80/0), pe cind din 17 sate au pornit numai40 restul de 24 de transporturi neavind indicata lo-calitatea 201. In fruntea centrelor promotoare ale corner-tului extern se situau, in 1503, Tirgsorul (cu 83 detransporturi), Cimpulung (cu 73), Tirgovistea (cu 67),Buzaul (cu 61) si Gherghita (cu 27), care asigurau,ele 5 impreuna, 66,50/0 din totalul transporturilor (301din 452) efectuate in acel an 202. Situatia se mentineaceeasi de-a lungul primei jumatati a secolului al XVI-lea.De pilda, in 1542, cind Braila, Bucuresti, Buzau, Cimpu-lung, Curtea de Arges, Floci, Gherghita, Pitesti, Rimni-cul Vilcea, Tirgoviste si Tirgsor au asigurat 1 182 detransporturi dintr-un total de 1 432 sau 82,50/0 203, pro-cent sensibil egal cu acela din 1503, la un numar detransporturi de circa 3,16 on mai mare. Cifrele, conclu-dente, demonstreaza ca in 1503 (ii in deceniile urmil-toare) oraiele Tiirii Romeineiti concentrau peste 800 /0din exportul, importul f i tranzitul efectuat de negufa-torii munteni cu destinacia Braiov. Si deli nu avemdate asemanatoare, consideram, pe temeiul unor fapte simarturii, ca aceste tirguri indeplineau acelaii rol ii de-a

201 Toate datele la RADU MANOLESCU, op. cit.,pp. 260-261.

202 Ibidem. Restul tirgurilor enumerate au asigurat intre 3§i 15 transporturi.

203 RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 265-267.

171

www.dacoromanica.ro

lungul secolelor XIVX V 204. Observam, in primulrind, c4 amintitele cifre marcheaza in 1503 nu uninceput, ci o etapa semnificativa a unei evolulii ante-rioare si care a cantinuat, in acelasi, sens, in decadelece an urmat. Observam, in at doilea rind, ca tirgurilese bucurau de sprijinul domniei confirmat in scrispentru Chnpulung Tirgoviste chiar de la inceputul se-colului al XV-lea. Reducerea de vama acordata de Danat 11-lea tirgovistenilor 205 pentru marfurile autohtone,

pentru cele straine, favorizeaza, evident, pe tirgoveli,fiindca.' le ingaduie sa constituie partide de marfuripentru export, achizitionate la un pre mai scazut decitalti negustori. Observam, in al treilea rind, ca la 1413Mircea cel Batrin, acordind brasovenilor privilegiul decornett precizeaza ca ei vor plati vama ,,...grin tirguriledin Para domniei mele §i pe drumul Brasovului pins laBraila" 206, formulare repetata in celelalte confirmari ;de altfel, Braila, Tirgsorul Tirgoviste sint indicateanume pentru taxare in interiorul tarii. Dan al II-lea,dupa ce innoieste acelorasi brasoveni hrisovul lui Mirceacel Batrin, se adreseaza In 1431 intregii tarr. Sint in-dicate nominal Cimpulungul, Curtea de Arges, Tirgo-viste, Tirgsorul, Gherghica, Braila, Buzau, Flocii adicatocmai principalele orase care, si la 1503 207, asigurau4/5 din tranzacliile negutatorilor munteni in circuitulspre dinspre Brasov. Dovada evidenta despre rolul pre -ponderent al tirgurilor in comerlul extern in secolulal XV-lea adaugam not inainte de 1400.

Inseamna ca satele nu participau la schimburile eco-nomise cu alte tari ? Le aflam prezente dar, in modfiresc, cu o activitate modesta. La 1503, acelea!i registre

204 Desigur, a existat o evolutie pi in acest sector in inter-valul 1300-1500, pe masura crepterii activitatii comerciale, adezvoltarii tirgurilor, a consolidarii puterii politice militarea Tarii Roma'nepti. 0 atare evolutie a mers tocmai in directiailustrata de cifrele din 1503.

205 Vezi mai sus, pp. 147.206 I. BOGDAN, op. cit., p. 4 (nr. 1).207 Porunca lui Dan al II-lea nu mentioneaza Bucureptii, Pi-

tc1tii, Vilcea, Ru1ii de Vede, Slatina, dar le inglobeazain formularea ,,...tuturor celorlalte tirguri". De remarcat ca, la1503, aceste 5 °rape, omise de Dan al II-lea, asigurau numai45 din cele 388 de transporturi, cit totalizeaza toate centreleurbane la un loc. RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 260-261.

172

si

si

si

Rimnicul

sisi

ti

si si

gi

www.dacoromanica.ro

brgovene, inregistreaza 17 sate cu 40 de transporturi,in frunte situindu-se Stoenestii cu 7 transporturi zu8. Eadevarat ca, in anii urmatori, participarea spore0e nu-meric, ponderea for modificindu-se insa foarte putin ;in 1529-1530 intilnirn 31 de sate, iar in 1542-55 209.Faceau uncle sate tranzactii similare §i in secolulal XV-lea ? Raspunsul este afirmativ : pe de o partecifrele din 1503 consemneaza un moment dintr-o evolutiede ansamblu ; pe de aka parte, dispunem §i de unclesporadice marturii directe : Bobul, negustor din Saratase plinge voievodului Vlad Calugarul ca a fost pradatprin partile Bra4ovului, de un anume Capota 210 ; Neagoedin Magureni duce marfa spre vinzare in acela0 oral,cam in aceigi ani 211.

Rolul Dar cind negutatorii sint straini yin in Tara Roma.-brap- neasca, care era mecanismul schimburilor ? Imaginea cea

venilor mai completa ne-o dau tot brgovenii, partial genovezii§i liovenii. Politica economics a voievozilor munteni fatsde marele centru transilvanean este consemnata intr-osums de tratate in corespondenta oficiala a epocii.Primul act, din 20 ianuarie 1368, trimite la intelegerianterioare (ab antiquo"), scrise sau orale 212. Sint sta-tornicite regulile pentru tranzit §i cele privind vinzarea §icumpararea in Tara Romaneasca a marfurilor aduse debra§oveni. Pentru tranzitare vor plati 2 vami (trice-sime, 30/o) Ia ducere, una la Cimpulung sau in proxi-mitate, iar la intoarcere a doua, la vadurile Dunarii.In ambele cazuri, primeau un inscris (pecetea" vame-01or), cu care circulau apoi liberi. Tranzitul prin Brailaavea regim preferential, deoarece platea numai o vamala Cimpulung fie la ducere, fie la intoarcere. Pentruceea ce vindeau §i cumparau inlauntrul Tarii Ronlne§tise prevedea o singura taxare, tot la Cimpulung sau in

208 RADU MANOLESCU, op. cit., p. 261.209 Ibidem, pp. 265-267. Vezi analiza de Ia pp. 214-223

pentru secolul al XVI-lea.210 I. BOGDAN, op. cit., p. 207 (nr. CLXXII) §i

(nr. CCXXXVII).211 Ibidem, p. 301 (nr. CCXLV). Cf. RADU MANOLESCU,

op. cit., p. 215.212 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XVII, pp. 1-2

(nr. II).

173

§i

§i

,i

www.dacoromanica.ro

imprejurimi, dar probabil inferioara tricesimei ...sint da-tori sa ne plateasca numai dreapta §i vechea (vama.)" 213.

Actul din 1368 acorda, a.5adar, facilitati brgovenilor,atit pentru comertul for de tranzit, cit §i pentru cel des-fa.5urat direct in tara, simplificind mult formalitatile detaxare. Dar, clauzele astfel formulate erau avantajoase§i statului muntean veniturile sale sporeau proportio-nal cu volumul §i valoarea marfurilor vehiculate de bra-§oveni sub diferite forme ora.5elor Cimpulung §i

unde stationarea transilvanenilor insemna activi-tate, prilej de ci.5tig pentru o sums de tirgoveti han-gii, ospatari, fierari §i deopotriva pentru negutatorii lo-cali care adunau partidele" de produse destinate ex-portului 214. Mai mult, Braila pare a fi direct favorizati,intrucit, prin plata unei singure tricesime, comerciantiierau indemnati sa se indrepte aci unde, de astfel,gaseau §i marfurile sosite peste mare 215. In ultimii aniai secolului al XIV-lea, germanul Hans Schiltberger vi-ziteaza ora§ul dunarean, unde ,,...coccele §i galeeledescarcau marfurile aduse de negustori din paginatate".Termenul folosit de Schiltberger niderlegung arataca Braila a avut, probabil, un drept de depozit al mar-furilor orientate 216.

La 6 august 1413, Mircea cel Batrin intare§te braw-venilor reprezentati la Cimpulung prin Valentinusjudex Brassoviensis §i Martinus §i Crusius senioresde villa Rosarum (RI5nov) ...arzamintele ce le-auavut de la stramo§ii domniei mete pentru vama..." 217.

213 HURMUZAKI, Documente, I/2, pp. 144-145 (nr.CVIII).

214 Intelegerea din 1368 mentiona ea brasovenii nu vor maiplati v-ama la Slatina, dar aceasta nu inseaanna ca veniturilestatului muntean se reduceau obligatoriu.

214 C. C. GIURESCU, Istoricul orafului Braila, Bucuresti, 1968,pp. 44-45. Vezi RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 26-27 :M. HOLBAN, in Contribuiii la studiul raporturilor dintre TaraRomdneasa Ungaria angeoina, in Studii", XV, 1962, nr. 2.pp. 338-344, vede in acest regim preferential acordat Brailei oconcesie facuta de voievodul Vlaicu regelui Ungariei, care la 1358formulase pretentii teoretice asupra teritoriului muntean cuprinsintre varsarea cea a Siretului in Dunare.

212 Reisebuch, ed. V. Langmantel, Tubingen, 1885, p. 52. Cf.DINU C. GIURESCU, Relaliile economice... sec. X.117XVI,pp. 175-176 si STEFAN METES, op. cit., pp. 45-46.

217 I. BOGDAN, op. cit., pp. 4-6 (nr. I).

174

iii

Ii

fi

Ialomilei si

Braila,

www.dacoromanica.ro

Aceea§i referire deci la conventii mai vechi, poate acteemise intre 1368 §i 1413, pierdute intre timp. Oricuminsa, textul a slujit de model pentru privilegiile ulte-rioare emise pins la 1437 §i care nu diferi decit in de-taliu 218. Erau supuse la plata vamii toate articoleleimportate, exportate sau tranzitate de bra§oveni, afarade unele produse 219.

Privilegiul eliberat de Mircea cel Batrin §i cele ulte-rioare precizeaza §i regimul datornicilor : pentru debi-tele neonorate sä nu se opreasci, in compensatie, ga cumse obi§nuia in acea epoca, marfa altui negustor sas 2".Iar textul din 1431 vine cu lamuriri §i cere aplicareaprincipiului reciprocitatii : Si cine are datornici sau dintara domniei mele la Unguri, sau de la Zara -ungureascain tara domniei mele, ceara datoria dupa lege §isä i se plateasca, iar opreala 221 sa nu fie ; nici omul,nici marfa sa nu se zalogeasca" 222. Sau a§a cum se ex-prima Radul cel Mare : Cad la not e obiceiul : nu pla-te§te bogatul, ci platepe datornicul" 223.

Uneori, brapvenii obtin anumite avantaje suplimen-tare Pentru aceasta, poruncim oricarui om mai susspus

scrie Vlad Calugarul ca in oricare tirguri sau laDunare sau oriunde ar veni dintre oamenii Brgovuluicu marfa, fie sa vincla, fie sa cumpere, sä fie volnicisa vincla §i sa cumpere §i prin tirguri la balti saula Duniire pecte sau fie orice marfa" 224 (subl. ns.,D.C.G ). Domnul cere, in schimb, libera vinzare pentruTara Romaneasca de sageti, arcuri, sabii, scuturi §i fierpentru arme 225, precum §i apararea negutatorilor mun-

215 Vezi mai sus. Aceste privilegii grit intirite §i prin ordineale voievozilor catre autorititile muntene : ibidem, pp. 7, 14, 28,98, 119 (nr. II, VI, VII, XII, LXXVI, XCI). Vezi §i DRH,B, I, p. 85 (nr. 40) p. 101 (nr. 50), p. 108 (nr. 54), p. 131(nr. 69), p. 141 (nr. 78), p. 295 (nr. 182).

212 I. BOGDAN, oP. cit., pp. 4-5-6 (nr. I). Cf. pp. 22-24,33, 73 (nr. XI, XVII, XLIX). Vezi mai sus, exporturile §i im-porturile.

220 Ibidem, privilegiul din 1422, p. 17 (nr. VIII) ; la fel lapp. 6,

221

23.Confiscare.

222 Ibidem, p. 34 (nr. XVII).223 Ibidem, p. 235 (nr. CXCV).224 DRH, B, 1, p. 295 (nr. 182). Cf. I. BOGDAN, op. cit.,

p. 184 (nr. CLI), p. 189 (nr. CLV), p. 190 (nr. CLVI).225 Ibidem, p. 190 (nr. CLVI).

175

;i

,ci

sa-¢i

www.dacoromanica.ro

teni care yin in Transilvania (sa nu li se confi§te mar-furile) 226. Se vede CI bra§ovenii nu au pretuit cum secuvine avantajul obtinut, de vreme ce continua aplica-rea unor masuri discriminatorii negutatorilor munteni :Sau n-am facut pe voia voastra, cum n-a facut nici undomn din Tara Romaneasca cum am facut eu cu voipins acum ? li se adreseaza. Vlad Calugarul. Ca nuse pot hrcini saracii 227 domniei mele din pricina voas-frit'. Caci v-am slobozit drumurile peste tot prin TaraRomaneasca, ca sa umble oamenii vo§tri §i sa se hra-neasca §i sa cumpere ce le place. Cind au mai umblatoamenii vo§tri la Braila §i la Floci §i peste tot locul laDunare, si-§i cumpere ei singuri pe§tele, cum umbraacum ? Ala data oamenii voftri cumpiirau doar pqtelefi tot ce le trebuia de la oamenii noftri §i n-au fostniciodata ga volnici cum sint acum ; caci i-am slobo-zit domnia mea, ca sa traim (in pace) §i sa fie o taxaca §i cealalta ". De aceea Vlad Calugarul le reaminte§teca ar putea trece el insug la represalii, Cad domniamea vad ca oamenii no§tri n-au nici o dreptate de la voi,ci le luati cu de-a sila avutul, cum le-ati luat §i acumacestor saraci oile din Sacuime... Nu §tiu ce voiti voi.$i eu v-as putea face destul rau, caci oameni de-ai voctrise gasesc intotdeauna in mina mea ; dar §tiu ca am pacecu domnul meu Craiul, §i cu parintele meu Bafg.r Ist-fan... 228 (subl. ns., D.C.G.).

Privilegiile acordate brapvenilor nu au stinjenit ac-tivitatea negutatorilor din Tara Romaneasca ? Voievoziimunteni au sprijinit deliberat, prin autoritatea lor, nego-tul propriilor for supu§i ? Sau o atare politica economicaau adoptat-o a.5a cum s-a sustinut 229 abia in ulti-mele decenii ale secolului al XV-lea, o data cu o presu-pusa cre§tere a productiei de marfa in tarile romane5ti

226 Ibidem, p. 195 (nr. CLIX).227 Negucitori, vezi mai sus, p. 147.228 I. BOGDAN, op. cit., pp. 194-195 (nr. CLIX). Cra-

iul = regele Ungariei ; Batir 4tfan = voievodul TransilvanieiStefan Bithory. Vezi §i C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului,pp. 249-250.

n9 BARBU T. CAMPINA, Dezvoltarea economies feudale fiinceputurile luptei pentru centralizarea statului in a doua jumii-tate a secolului at XV-lea in Moldova fi Tara Romtineascii, inAcad. Rom. Lucrarile sesiunii generale din 2-12 sun. 1950",pp. 1603-1604, 1611-1613, 1620 passim.


de la sud si este de Carpati ? 230 Sä cautam rIspunsurilein documentele vremii : in unele aflam formularea prin-cipiall a pozitiei domnilor munteni, in altele aplicareaei pra.ctica.

Chiar la 1421, Radu Praznaglava, dupa ce reamin-teste bazele politice ale aliantei, trace la clauzele econo-mice : Si sa umble cu marfa oamenii domniei mele intam voastrii §i sä lasali sa vie orice marla in tara dom-niei mele : piine fier sau orice, slobod sa umblesa traim in pace si in buna intelegere, cu dreptate cuadevar" 231. ySi adauga la sfirsit : Si sa se judece sa.-racii (negutatorii) domniei mele inaintea domniei mele,iar saracii vostri inaintea voastra, si sa nu li se faca ne-dreptate". Cu alte cuvinte, alianla se intemeiaza pe li-bertatea reciproca a negustorilor celor doua parti, de

desfasura activitatea, fiindu-le asigurata, in caz delitigii, jurisdictia tarii careia apartin.

Atitudine de circumstanta ? Nicidecum ; e vorba de opozitie constanta a voievozilor Tarii Romiz'neSi care spri-jina interesele economice ale supuSlor for, pozitie con-semnata inca din vremea lui Mircea cel Batrin, de mar-turii scrise categorice. Sa-1 ascultam pe Dan al II-lea,urmasul rivalul lui Radu : Si sa stiti ca s-a invoitdomnia mea cu brasovenii, ca sa umble cu negoate oa-menii domniei mele Ii sa duca la Bra§ov cine ce voiese :fie ceara, fie sau, fie argint, fie aur, fie margaritar sauorice ar vrea cineva, sa fie slobod sa ducii la Bras'',sa vinza, cine ce voieste sa nu se teams de nimic,fiindca asa a intocmit domnia mea". Si deopotriva :Si iarasi, din Brasov sa aduca in tara domniei melecine ce voieste si sa faca negot cu postav, on cu argint,on cu florini, sau cu orice ar vrea cineva sa aduca intara domniei mele si sa vinza, 1ci sa fie cum a lost in zi-lele mocului domniei mele Loan Mircea Voievod. Totasa sa fie si acum slobode toate" 232. Formularea acesteireciprocitati in exercitarea negotului inclusiv referi-rea la anii lui Mircea cel Batrin este cu atit mai sem-nificativa cu cit Dan al II-lea se adreseaza, in primulrind, tirgovetilor pe care-i enumera dupa numele ora-

230 Ibidem.231 I. BOGDAN, op. cit., p. 10 (nr. IV).232 Ibidem, p. 39 (nr. XVIII).

177

si si sisi

a-si

si

iisi

www.dacoromanica.ro

;elor respective, cei dintii interes4 in invoiala statorni-cita cu brapvenii.

lui Dan al II-lea formuleaz5. periodic acela;iprincipiu al reciprocita%ii, de exemplu, Alexandru Al-dea 233, Vlad Dracul 234, Radu cel Frumos 235, BasarabLaiota 236 sau Basarab cel Tinar, care spunea : *i dupaaceasta dau de ;tire... ca oamenii yowl pot sa vie cumarfa mare in tara noastra sa se hraneasca slobod ;i inbuns voie ca §1 pins acum 5i nimanui nu i se va intimplanimic, fie orice va fi... apoi sa is ;i milostivirea voas-tra pe sufletul ;i pe credinta voastra, ca negutittorii dincara domniei mele sa poatii veni la milostivirea voastracu marfa mare fi sa faca negot §i sa se hraneasca slobod;i in buns voie nimanui nimic sa nu i se intimple, de-arfi chiar rasmerica" 237 (subl. ns., D.C.G.). Mentiunea cumarfa mare" arata ca avem de-a face cu angrosi;ti. Te-pelu; merge chiar mai departe, hotarind ca bra;ovenii

caute marfurile in anume puncte de la hotarulTarii Romane;ti ,,...de aci inainte aveti sa va intele-geti cu negustorii no;tri : sa veniti sa luati marfade la neguratorii no;tri la hotar ; astfel negutatorii no;trivor plati vama turcilor noua, iar voi yeti plati ungu-rilor" 238. Drepturi egale pentru negutatorii ambelor partisint reafirmate de Vlad Calugarul, care insa ridica res-trictiile edictate de predecesorul sau 239 ca ;i de uniidregatori cum ar fi jupanii Dragomir al lui Manea,Neagoe al lui Radul, Salina vornicul Balea paharni-cul in timpul cirmuirii lui Basarab Laiota 249 sau demarele vornic Cazan 241,

233 I. BOGDAN, op. cit., p. 46 (nr. XXV).234 Ibidem, p. 76 (nr. LII).235 Ibidem, p. 109 (nr. LXXXIII).232 Ibidem, p. 129 (nr. CII).237 Ibidem, pp. 136-137 (nr. CIX). Cf. pp. 137-138

(nr. CX), p. 146 (nr. CXVIII), p. 157 (nr. CXXVI).232 Ibidem, pp. 176-177 (nr. CXLV). Organizarea unor ase-

menea puncte pentru tranzactii comerciale intre negustorii celordoui taxi a fost atribuita 1i lui Vlad Tepe5 ; vezi intreaga ex-punere a lui RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 54-57. Pro-blema necesita 5dri suplimentare.

239 I. BOGDAN, op. cit., p. 186 (nr. CLIII), p. 203(nr. CLXVIII).

212 L BOGDAN, op. cit., p. 268 (nr. CCXXX).241 Al lui Basarab Tepelu5, Ibidem, p. 287 (nr. CCXXXII).

178

Urmalii

fii

si

sal)

asa

si

si

www.dacoromanica.ro

Cazurile individuale, adica interventiile voievozilorTarii Romanesti in favoarea negutatorilor aflati in ld-

tigiu cu brasovenii sint exemplificari practice ale prin-cipiilor formulate mai sus, manifestari concludente inpolitica voievozilor munteni, care sprijina interesele eco-nomice ale propriilor for supusi. Dan al II-lea cere ca-tegoric pedepsirea pircalabilor de la Bran care prigo-nesc" pe negutatorii munteni si le fac rau", subliniind :$i de nu-i yeti pedepsi, sa Ai ca nu voi lasa pe oa-menii domniei mele in pagubii, ci voi razbuna eu peoamenii mei" (subl. us., D.C.G.). Iritarea reala a voie-vodului muntean si hotarirea sa de a obtine satisfactiereies si din tonul sec al scrisorii, lira nici o formulaintroductiva de politete la adresa pirgarilor din Brasovsi nici obisnuita urare de incheiere 242. Vlad Dracul, fo-losind si salutarile de rigoare, scrie la fel si incheie :Acura vld insa ca saracii mei nu pot sä se hraneascaslabozi din pricina pircalabilor de la cetate, care-i pradasi-i jupuesc Fara lege. Spune0-mi : pentru ce fel devina se prapadesc saracii mei ? Nu sint ii eu in staresa pot face dreptate saracilor mei ?" 243

Atare interventii se repeta : Vladislav voievod pentrucumparaturi de of si porci 244, Vlad Tepes pentru oanume cantitate de otel 245, Radu cel Frumos pentru da-torii in valoare de 15 000 de florini 246, Basarab cel BI-trin pentru o confiscare de 200 de bogasii 247 si pentrufierul si armele cerute chiar de el insusi 248. Acelasi spri-jin pentru negulatorii din Tara Romineasca it acondasi voievozii Basarab cel Tinar 249, Vlad Calugarul 250,Radu cel Mare 251 care amenint.a pe brasoveni cu repre-

242 I. BOGDAN, op. cit., p. 31 (nr. XVI). La fel gi in scri-soarea aceluiagi domn, la p. 30 (nr. XV), unde incepe direct :...astfel Nei porunoeste domnia mea".

243 Ibidem, p. 79 (nr. LIV). Cetate"-=Branul.244 Ibidem, p. 88 (nr. LXIV) gi p. 89 (nr. LXVI).245 I. BOGDAN, op. cit., p. 94 (nr. LXXII).246 Ibidem, p. 107 ,(nr. LXXXII).247 Ibidem, p. 122 (nr. XCV).246 Ibidem, p. 125 (nr. XCIX).249 Ibidem, p. 170 (nr. CXXXVI), pp. 172-173 (nr.

CXXXIXCXL).250 Ibidem, p. 191 (nr. CLVII), p. 202 (nr. CLXVII),

pp. 205-206 (nr. CLXX si CLXXI), p. 209 (nr. CLXXV).251 Ibidem, p. 221 (nr. CLXXXV).


salii, cu inchidezea drumurilor 252. Aceeasi politica estecontinuata de voievozii munteni din secolul al XVI-lea,de la Mihnea cel Rau si pins la Mircea Ciobanul 253.

Interesant de relevat ca si suveranii Ungariei desiadopts periodic, din pricina imprejurarilor politice saula intervenlia brasovenilor sau sibienilor, masuri restric-tive privind circulalia anumitor marfuri la sud de Car -pali 254, recunosc necesitatea aplicarii unui tratament egalnegutatorilor celor dona tari. La 26 aprilie 1438, regeleAlbert porunceste castelanilor de la Bran sa nu incarcecu vami pe cei din partile transalpine", deoarece inacest caz si transilvanenii vor fi supusi in Tara Roma-neasca unui regim asemanator, suferind pagube ; moti-varea insasi arata reactia efectiva a voievozilor de la sudde Carpati pentru a-si apara supusii 255. Incheind paceacu Vladislav al II-lea, Iancu de Hunedoara da asigurari,la 15 noiembrie 1455, asupra libertatii exportului si im-portului de marfuri in Transilvania 256. La 6 septem-brie 1468, loan Pongracz, voievodul Ardealului, si la 4noiembrie 1491 regele Ungariei repeta brasovenilor sibranenilor interdiclia majorarii nedrepte a vamii, cuaceeasi motivare ca in cazurile precedente 257.

Se poate aprecia ponderea negutatorilor din TaraRomaneasca si Transilvania in comertul dintre cele douatari, in ce masurs participa ei la realizarea feluriteloitranzactii ? Registrele vigesimale ale Brasovului din 1503ne dau putinta de a aprecia care au fost tendintele aces-tor raporturi de-a lungul secolului al XV-lea. In anulamintit, negutatorii munteni aduc pe plata Brasovu-lui 17,60/0 din produsele exportate de Tara Romaneasca,

252 Ibidem, p. 227 (nr. CLXXXVIII). Cf. p. 234 (nr. CXCV)si p. 242 (nr. CCII).

253 Vezi DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec.XIVXVI, p. 171 si RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 54-65.

254 Vezi RADU MANOLESCU, op. cit., pp. 47-53.255 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, pp. 25-26

(nr. XI). Cf. N. IORGA, Istoria comertului, I, ed. a 2-a, p. 70.256 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, p. 41

(nr. LXXII).257 Ibidem, XV/1, p. 69 si 132 (nr. CXXI si CCXXXIX).

Pentru legaturile comerciale ale Tarii Romanesti in secoleleXIVXV vezi si N. IORGA, Istoria comertutut, gi 55t. Mete;,op. cit.


in timp ce colegilor for transilvaneni le revine 64,30/o 258.Obiectivul bragovenilor ramine, agadar, in secolul alXV-lea, de a se aproviziona direct cu peste, vite, miere,ceara, vin, piei din Tara Romaneasca, deoarece in acestfel realizau cistiguri mai bune : privilegiile de liberacirculalie oblinute de la unii voievozi confirms o ataretendinta. Dar concurentii for transalpini" iii fac trep-tat loc gi de-a lungul deceniilor secolului al XVI-lea,sfirsesc prin a aduce la Brasov mai multe marfuri tra-ditionale ale exportului Tarii Romanesti 259.

Dar cu articolele de import postavuri, fier, otelmultiplele bunuri mestesugaresti care se aduceau dinsau prin mijlocirea marelui centru transilvanean ? Aicicomercianlii munteni vehiculeaza, in 1503, 43,90/o, earbragovenii 48,40/o, deci o situalie aproape de egalitate.

la acest capitol, procentele evolueaza in favoarea pri-milor, ajungind in 1542 670/a gi 28,40/0 in 1547

gi 10,50/a iar in 1554 91,50/0 §i 5,60/0 260.Dar in negotul de tranzit ? E drept ca brasovenii ob-

tin, de timpuriu, sa se aprovizioneze direct In tirguri saula schelele muntene cu produsele ,,...ce vin de pestemare" ; dar de-a lungul secolului al XV-lea cei din TaraRomaneasca preiau iniliativa dobindesc preponderenta.Un episod semnificativ al acestei concurenle ni-I descrieBasarab cel Tinar (Tepelus) pe la 1478 -1482: ,,...darsaracii (negutatori N. A.) noftri iau marfa de la turci§i acestia le pun soroc, ear ei la soroc nu pot 1)1(16,

funded nu le platiti voi, ca sa se plateascci ei de turci.Astfel (acestia) aduc carti de la imparatul neavindei 261 de unde sa plateasca, ii dam legati turcilor. A ,cami s-au seiracit tog negultitorii, caci voi nici nu le pla-titi, nici nu-i lasati sa vinza altor negutatori din taraungureasca. 5i iarasi, marfa care nu va place voi nu la-sati sa trimita indarat, ca s-o dea de la cine auluat-o, ci be aprindeti piperul vreti sa-i nimicili peei, cum ali facut cu Dragota" 262 (subl. ns., D.C.G.).

258 Iar moldovenilor §i altora 18,10/0 = 1000/0 RADU MA-NOLESCU, Comerp/..., tabelul anexa, p. 308.

259 In 1543, negutatorii munteni aduc 25,30/0, in 1546-35,2%,in 1549-40,30/0, ear in 1554-54,70/0 depa.5ind pe bra.5oveni :RADU MANOLESCU, op. cit.

260 Ibidem, tabelul citat.261 Adici negucatori munteni.262 I. BOGDAN, op. cit., p. 176 (nr. CXLV).

181

si-o

si

77,80/0

gi

fis i

gi si

www.dacoromanica.ro

Alfiparticipanli

lacomerful

external grii

Evolutia nu a putut fi impiedicata, cu toate masurilede acest fel. In 1503, negutatorii munteni yin la Brasovcu marfuri orientale in valoare de 2 749 472 aspri64,80/a din total in timp ce brasovenii aduc la eiacasi aceleasi produse in valoare numai de 1 296 879 asprisau 30,50/a ,din totalul de 4 246 034 aspri, realizat inacest an, la categoria amintita 263. 0 situatie similaraofera plata Sibiului, unde, la 1500, soseau cu aceleasimarfuri turcesti" negutatorii din Curtea de Arges, Rim-nicul Vilcea, Cimpulung, Tirgoviste, Bucure-gti si din sa-tul Marcesti 264.

Dad socotim anume per global, tot in 1503, negustoriimunteni sint prezenti in comertul brasovean import,export si tranzit cu un procent (valoric) de 51,10/a,care sporeste la 59,20/s 66,30/0 intre 1545-1550la 82,10/o in 1554 265 : sint etapele succesive ale unei evo-luitii de dtuata, continuata de-a lungul secolului al XV-lea

confirmata de politica domnilor roman care au spri-jinit cu regularitate interesele propriilor for negutatori,in primul rind tirgovecii, in schimbul de marfuri cu Tran-silvania 266. Cifre care pentru ansamblul circulatiei co-merciale ilustreaza rolul aparte al Brasovului, ca centrual negotului dintre tarile romane 267.

Dar in comertul exterior al Tarii Romanesti easim pealtii. Genovezii sint prezenti la Chilia, la 1359-1361,unde fac tranzactii cu griu, miere, vin, sare etc. 268, laCaffa, unde aduc, cu bani multi, trei clopote din Mol-dova 262 eventual, la Mangalia 270. Mecanismul aces-

263 RADU MANOLESCU, Comerful..., tabelul citat DINUC. GIURESCU, op. cit., pp. 189-192.

264 RADU MANOLESCU, Relatille comerciale ale Tarii Rome-netti cu Sibiul..., pp. 207-240.

265 Idem, Comertul..., tabelul anexa, p. 308.266 DINU C. GIURESCU, op. cit., pp. 191-192.267 RADU MANOLESCU, Unitatea economics a prilor Ro-

mine in evul mediu (secolele XIVXVI), in Unitate conti-nuitate in istoria poporului roman", Bucuresti, 1968, pp. 135-152.

268 Vezi mai sus, p. 158-162.269 Pe la 1410 : N. IORGA, Studii istorice asupra Chiliei...,

p. 58.270 Judecind dupes un fragment de sticla cu scena Sf. Gheor-

ghe, omorind balaurul : I. BARNEA, Descoperiri arheologice dinepoca feudalti la Mangalia, in M.C.A., VI, 1959, pp. 908-909.La 1392, italienii Iullianus de Finario si Johannes Daniele sint

182

§i

§i

§i

gi

gi

gi,

www.dacoromanica.ro

for tranzactii se urmare§te in scrisorile de schimb inre-gistrate la Chilia exigibile la Constantinopol. NichitaO. Sava Azaman de Ghirissunda primesc, la 8 martie1361, de la lane Coschina din Chilia, o sums de argintad pondus Chili", obligindu-se a restitui la Pera 130de hiperperi, ad sagium Peyre" (reprezentind impru-mutul contractat plus beneficiul creditorului). Restituirease efectua in termen de 12 pina la 15 zile dupa sosireacorabiei la Constantinopol 271. Comercian%ii din Chiliagenovezi, greci, armeni ca §i predecesorii for din Vi-cina la 1280 cumparau cu banii for sau cu aceiaimprumutati feluritilor bancheri produse ale tarilor ro-mane 272, pentru a le revinde mai ales in capitala Bi-zantului unde, obtinind preturi superioare, i§i achitaudatoriile (inclusiv dobinzile) §i realizau profitul scontat.De la Constantinopol, aceia.§i negutatori cumparau tesa-turi fine (postavuri, matasuri), bumbac, in, podoabe etc.,pe care le revindeau, fire§te, cu un beneficiu laDunarea de Jos, unde erau pretuite §i cautate. Furnizoriimarfurilor expediate spre Constantinopol erau feudaliiromani de la Dunarea de Jos, deoarece singuri ei puteaustringe din dijme cantitati mai importante degrine, miere, ceara, sare etc. §i tot ei cumparau postavu-rile aduse la Chilia. Fara acest comer; intemeiat pe ca-pacitatea de export fi de import a finuturilor romcinesti,amploarea tranzacciilor de la Chilia, la 1360-1361 ca

la Vicina, cu aproximativ opt decenii mai inainte, nuse poate in nisi un fel explica, genovezii, ca fi ceilalfinegociatori, fiind simpli intermediari vehiculind in ambelesensuri marfurile produse de alfii, in vederea realizariiunui cistig. Tratau ei direct cu frunta§ii romani sau cualai negutatori locali ? Credem ca §i cu unii §i cu cei-lalti (prin analogic cu comertul bra§ovenilor in TaraRomaneasca, de§i actele Chiliei nu cuprind vreo deslu-§ire). Evident, §i negutatorii de la Chilia plateau vamaautoritatilor politice romane§ti pentru ceea ce vindeausau cumparau. Numai a§a. din taxele achitate de totiace§ti straini §i din comercializarea produselor traditio-

semnalati in Valahia, f5.1-ce a se ,preeiza insa rosturile for ;N. IORGA, Acte Ii fragmente, III, pp. 3-4 §i DINU C. GIU-RESCU, op. cit., pp. 192-193.

271 OCT. ILIESCU, Notes sur rapport roumain..., pp. 108-110.272 Vezi mai sus, pp. 158-162.

183

enrage

6

www.dacoromanica.ro

nale ale tSrilor romane s-au constituit rezervele im-presionante de numerar de care dispun voievozii in se-colul al XIV-lea : Basarab cel Mare ofera regelui CarolRobert, la 1330, pentru restabilirea pacii, 7 000 de marcide argint echivalentul a 1 157,9 kg de argint pursau 74 kg de aur pur sau ceva peste 20 000 de ducativenelieni 273, in Limp ce voievodul Moldovei, Petru Mu-§at, imprumuta pe regele Poloniei, Vladislav Iagello, cu3 000 de ruble argint, echivalent cu 493,4 kg de argintfin sau 47,49 kg de aur curat sau 13 377 de ducati ve-netieni 274. Este probabil ea schimburile comerciale aleTarii Romfine§ti, prin intermediul genovezilor, au con-tinuat §i de-a lungul deceniilor secolului al XV-lea ; estesigur insa ca ele scarf continuu dupa 1400 §i inceteazacu totul la 1475, cind coastele Marii Negre intra aproapein intregime in stapinirea otomana.

Prezenti in Tara Romaneasca cel putin in uneleperioade au fost §i liovenii din marele centru Lvov(Liov in vechile noastre documente) : la 1408, ei vinobipuit la Braila, de unde cumpairS pe5te pe care-1 trans-ports. de-a lungul Moldovei pinS in Polonia 275 ; tot inMuntenia achizitioneaza §i ceara 276. DupS 1401 Mirceacel Fatrin le acordS un privilegiu menit, in mod evi-dent, s'a le favorizeze negotul in Tara Romaneasca. Sintslobozi sS vina in tara cu ...marfa cit de multa, chiarde ar fi nenumSratele nenumSratelor §i mule miilor" (in-demnul este exprimat la superlativ !). Vor pad o sin-gura vama la Tirgovi§te unde domnul iii rezervadreptul de a cumpara din mSrfurile aduse ce-i va fi detrebuinta dupa care sint liberi sa circule pretutindeniprin tara scutili de orice alte taxe 277. Scutirea este efec-tiva §i generals cu exceptia Tirgovi§tei §i voievoduladauga, pentru a. preveni vreo interpretare contrarie :,,...unde va fi vama vindua de domnia mea, vame§ii

273 OCT. ILIESCU, Despre natura juridica §i importanta des-pagubirilor oferite de Basarab voievod regelui Carol Robert(1330), in SMIM, V, 1962, pp. 139-141.

274 OCT. ILIESCU, Note sur rapport roumain..., pp. 112-113.275 MIHAI COSTACHESCU, Document moldovenefti inainte

de Stefan cel Mare, pp. 632 li 635-636. "'276 Ibidem.277 HAPEU, Arhiva, I, pp. 3-4 P. P. PANAITESCU, Mir-

cea cel Bcitrin, Bucurelti, 1944, pp. 101-102.


domniei mele sa se socoteasca cu domnia mea". Prininterventia factorului politic se instituie atare clauze fa-vorabile (in comparalie, de exemplu, cu bra5ovenii), toc-mai pentru a stimula fluxul de marfuri pe un nou im-portant circuit (transcontinental), spre §i dinspre Polo-nia. In 1409 privilegiul este confirmat cu citeva preci-zari : vama este obi§nuita tricesima" ; dintre marfurileaduse de lioveni, postavurile" sint trecute aparte, iar laexporturile din Tara RomIneasca intervine o interdictie :argintul 278. Oricum, regimul acordat mercatortbus ci-vitatis Leonburgensis" (actul este scris in latina), ra-mine preferential fats de alti negutatari straini. Oit timedureaza exact nu 0im : in 1439 constatam revenirea lanormal : ei platesc prima vama la Rimnicul Sarat doiflorini ungure0i de carufa inearcata, apoi dau §i cele-lalte vami : ,,...precum platesc oamenii mei" precizeazavoievodul Vlad Dracul ; tariful spre tam turceascreste liber, fire0e tot cu plata cuvenitelor taxe 279. Ame-nintau tarifele preferentiale din 1401-1409 sa fie re-vendicate §i de alti parteneri comerciali ai Tarii Roma-ne§ti §i, ca atare, a fost necesar sa se renunte la ele ?Posibil. Dar nici conjunctura politica 280 nu mai faceautile probabil asemenea concesii.

La comertul exterior al Tarii Romane0i au participat,in secolul al XIV4ea §i indeosebi al XV-lea, §i ragu-zanii. Dar pima catre mijlocul veacului al XVI-lea, vo-lumul for de afaceri amine relativ restrins 281. Din adoua jumatate a secolului al XVI-lea beneficiind de au-toritatea Inaltei Porti, instalati solid in centrele marisud-dunairene, ei isi extind sfera intereselor §i in PrileRomane, ca §i negutatorii levantini din Imperiul oto-man 282.

Despre greci, ca mijlocitori ai schimburilor comerciale,avem §tiri disparate. Pe unii i-am intilnit la Chilia, pe

278 P. P. PANAITESCU, op. cit., pp. 103 si 353.278 Hasdeu Arhiva, I/1, pp. 84-85 si P. P. PANAITESCU,

op. cit., p. 104.288 0 constants a politicii externe a lui Mircea cel Batrin a

fost alianta cu Polonia.281 Vezi mai sus, p. 44-45.282 Vezi detalii si bibl. in DINU C. GIURESCU, Relatille eco-

nomice... sec. X1VXVI, pp. 194-196.

185

§i

www.dacoromanica.ro

altii la Bucuresti 283. Phil indata dupa 1500, prezenta forcontinua a fi sporadica in legaturile comenciale ale TariiRomanesti. Ea seva accentua sensibil dupa victoriile oto-mane in Ungaria transformarea Transilvaniei intr-unprincipat vasal Porlii, dupa campania din Moldova(in 1538) si dupa organizarea Pasalicului de la Buda.Contemporanii au inteles Si exprimat limpede schimba-rile in curs de desfasurare : Iar pentru greci scrievoievodul Radu Paisie brasovenilor domnia voastrai-ati invatat astfel opriti-i precum ttiti, ca-ci domniamea nu vreau opresc, fiindca lara noastra este adomnului nostru, cinstitului imparat, precum ei sint ;

s-au invatat a se h 'rani astfel eu nu pot sa-i opresc ;iar domnia voastra macar daces puteli, apoi oprili -i ".Nevolnicul Radu Paisie, care, de astfel, pierduse ul-timul mare port dunarean al Oxii, Braila, ocupat de oto-mani, declara deschis vecinilor sai ca nu poate opri in-filtralia grecilor negutatori aflati sub protectia sultanu-lui ; brasovenii nu aveau decit sä incerce singuri inde-partarea concurentilor, deli domnul roman adauga scep-tic ...macar daces si puteti" 284.

Citeodata mai sosea un otoman la Bucuresti ,,...cumarfa buns multa" 286. Eveniment putin obisnuit pela 1474-1476, explicabil prin legaturile personale dintremusulman si voievodul Laiota. Obisnuit insa, marfaturceasca" se prelua la vadurile dunarene de negutatoriiTarii Roma'nesti aka cum ne desluseste o scrisoaredin aceeasi vreme a lui Basarab Tepelus 286.

Prezenta militara otomana la Giurgiu Turnu, rela-tiile speciale dintre Tara Romaneasca Inalta Poartanu s-au repercutat asupra schimburilor economice ?In genere nu, in secolul al XV-lea si in prima jumatatea celui urmator. Dovada ne-o aduc des invocatele re-gistre vigesimale brasovene, care consemneaza ca, in 1503,

2" N. IORGA, Studii istorice asupra p. 35 ; D. RUSSO,Elenizmul in Romania, pp. 520-521 ; HURMUZAKI-N. IOR-GA, Documente, XV/I, p. 15 (nr. XIX), p. 73 (nr. CXXVII) ;Cf. N. IORGA, Istoria comerfului, I, pp. 130-131 ; I. BOG-DAN, op. cit., pp. 68-69 (nr. XLVXLVI).

2" GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 341 (nr. 343).285 I. BOGDAN, op. cit., p. 124 (nr. XCVIII).285 Ibidem, p. 176 (nr. CXLV).

186

sk-i

;i

0

Chiliei,

gi

gi

gi

gi

gi

gi

gf

gi

gi

gg

www.dacoromanica.ro

marfurile orientale au fost aduse In marele orag, in pro-portie de 64,80/0 de negutItorii munteni, 30,50/6 de bra-govenii ingigi gi 4,700/0 de moldoveni. La 1530, partici-parile devin 45,904 munteni, 36,30/0 transilvatieni, 20/amoldoveni gi 14,40/0 negutatori orientali 287. Concluziaeste ca pins catre mijlocul secolului al XVI-lea vadurilecomerciale ale Dundrii au ?limas cu toad prezentagarnizoanelor otomane de la Turnu gi pins la Chiliasub controlul negustorilor Romdnejti care au im-piedicat pgtrunderea in tirgurile nord-duniirene a concu-rentilor for din Imperiul otoman 288. Temerile gi indoie-lile lui Radu Paisie nu erau totugi nefundate dar eleanuntau mai ales o stare de lucruri de mai tirziu (dup5.1550), cind tarile romane sint obligate sa participe totmai intens la piata comuna din Imperiul otoman.

Mai ramin trei aspecte legate organic de buna desfa-gurare a schimbului de marfuri : drumurile gi mijloacelede transport ; organizarea aparatului de stat pentru asprijini gi controla negotul ; circulalia monetar5..

Drumurile Drumurile sint realitati bine incorporate in viata socie-de uscat, tadi romanegti a secolelor XIVXV. Sintem foarte de-vechimea parte de caile pietruite romane, de ,,pavimentum"-ul an-

lor tichiatii, care a impresionat intr-atit pe inaintagii daco-romani, incit a dat in limba romana pamint" 289. Mer-geau pe drumuri de pamint devenite gleauri pe timpde ploaie, greu de strabitut cind sint acoperite cu zapada,cu trecerile grin vadurile riurilor gi numai din cind incind pe cite un pod. Dar aga se circula cam pretutin-deni in Europa. Tara este strabatuta de-a lungul gi de-a

Voievozii stau in capitals Argeg, Tirgovigte sauBucuregti ; dar ii aflam cu a for curte gi in alte locali-tali. In noiembrie 1480, Basarab cel Tinar este la Bucu-regti, in iunie 1481 Ia Tirgovigte, in august la Pitegti, inmartie 1482 Ia Gherghica, in iulie din nou 'la Tirgo-

287 Iar in 1544 98,90/0 din marfurile orientale sosite la Brasoverau aduse prin intennediul negutatorilor din Tara Romaneasca :RADU MANOLESCU, Comerjul..., pp. 172-173.

288 DINU C. GIURESCU, Relafiile economice... sec. XIVXVI, pp. 191-192.

289 C. C. GIURESCU, Istoria Romanilor, I, Bucuresti, 1946,p. 193.

187

Tdrii

latul.

www.dacoromanica.ro

vi§te 299. La fel circula Vlad Calugarul 291 sau Radu celMare 292. 0 data cu voievodul se mica marii dregatori,cancelaria, o§teni, slujitori : *i aceasta citim intr-unhrisov al lui Mircea cel Batrin a fost in anul 6915(1406) indiction 15, mergind domnia mea catre Severinsa ma intilnesc cu craiul 293, astfel am ajuns la manas-tire, in luna noiembrie 23 zile, cu toti egumenii manasti-re§ti §i cu toti boierii domniei mete" 294.

Drumurile Ant cunoscute de fie§tecare. Cel mai adesease amintesc global", nefiind nevoie de alte precizari.Sa umblati porunce§te Dan al II-lea tirgovi.5teni-lor §i pe Ia Severin §i prin toate tirgurile Si la Braila§i prin toata Cara domniei mele" 295. La fel §i caruteleCoziei : ...sa umble slobode... nicaieri sa nu dea vama,la toate tirgurile §i Ia toate vadurile, de la Severin pinala Braila, nici pe drumurile muntilor..." : de la vadurileDunarii la ora4e §i de aci la munte, iata intreaga reteade cad de comunicalie cuprinsa intr-o singura formu-lare 298.

La nevoie, actele dau precizari : V-a slobozit Dum-nezeu pretutindeni drumurile §i pe la Ruck. §i pe Pra-hova §i pe Teleajen §i pe Buzau. Deci umblati acumslobozi pe uncle va place §i hranili -va" 297. Divinitateainvocata, fusesera de fapt armatele trimise de MateiConvin §i de Stefan cel Mare sa ajute pe Vlad Tepe§,in noiembrie 1476, sa is domnia ; o data instalat, dom-nul se grabe§te sa vesteasca §i pe brapveni ca pot veni

cu marfurile for 298.Alaturi de caile mai maxi, purtind numele unor vai

(Topologul) sau al unui tirg (Slatina) 299, se rasfira nu-meroasele poteci ce leaga un loc de altul in hotarele ce-

298 DRH, B, I, pp. 285, 287, 288, 292-294 (nr. 175, 177,178, 179, 181).

293 DRH, B, I, pp. 328, 329, 331, 332 (nr. 203, 205, 206,207).

292 DRH, B, I, pp. 459, 463, 465 (nr. 281, 284, 285).293 Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg.294 DRH, B, I, p. 71 (nr. 32).295 DRH, B, I, p. 109 (nr. 55).296 DRH, B, I, p. 187 (nr. 106).297 I. BOGDAN, op. cit., p. 98 (nr. LXXVI), alt exemplu :

Ibidem, p. 251 (nr. CCX), pe la 1433.298 I. BOGDAN, op. cit., p. 98.299 DRY, B, I, p. 148 (nr. 84).

188

iarag

www.dacoromanica.ro

for peste trei mii de sate ale tarii Romanegti. Poteci carein uncle zone vezi satele Bahna gi Virful Vladuluigi Clecevet in apropierea Turnului Severin repre-zentau gi o obligatie in munca. pentru locuitorii agezarilor,datori" sa deschida sau sa intretina pentru autori-tatea de stat asemenea cai 300. Hotarul satului Ca-lugkeni spune o insemnare de pe un act de la VladTepeg trece ,,...de la metoh pe calea Giurgiului,pink' in calea Prundului gi din calea Prundului pins incalea Mujdreanului §i din calea Mujdreanului pins josin vale..." 3131. Iar hotarul unei poieni numita Nevoiaajunge gi ,,...pink' la drumul Topanei care merge laPitegti..." 302 etc.

Drumuri nu intotdeauna sigure. Zanvel tirgovigteanuleste ucis in Tara Birsei gi pradat 303. Tatul Duvalmadin Rijnov gi Secara gi alti robi impreuna cu ei... auvenit in muntele mare (Bucegi N.A.) gi s-au facuttilhari gi au omorit oameni gi multa marfa au furat.Si au dat de nigte femei sarace cu carul gi le-au luattot ce au avut gi le-au desbracat gi le-au lisat numaicu pielea. Astfel au dat acolo peste ei nigte oamenibuni ai nogtri gi i-au lovit, ca sa scoata pe acele femei,atunci ei au sagetat pe un om bun al nostru, pe gine-rele lui Voina din Buzau, care acum e mort. Apoi aumai omorit doi turci gi acum ni se cere sä platim pen-tru ei napaste 50 000" relateaza Vlad Calugarul 304,Nicula gi Maglavit cumpara la Bretcu de la nigte mol-doveni, 450 de berbeci, iar cind sosesc la Drajna, pedrumul Teleajenalui, ...i-au ajuns 22 de oameni gi i-autaiat gi le-au luat dobitoacele" 305.

Drumuri uneori ascunse, pe unde treceau lucrurile fu-rate sau de contrabands 306,

355 DRH, B, I, p. 459 (nr. 281), doe. din 9 ian. 1498.Sox DRH, B, I, p, 206 (nr. 121), doe. din 27 sept. 1461.302 DRH, B, I, p. 478 (nr. 293), doc. din 13 iul. 1499.303 I. BOGDAN, op: cit., p. 81 (nr. LVI) in timpul lui Vlad

Dracul.Ibidem, p. 192 (nr. CLVIII). Cf. p. 147 (nr. CXIX) §i

p. 296 (nr. GCXL).305 Scrisoarea lui Vlad Calugarul catre braloveni, ibidem,

pp. 206-207 (nr. CLXXI).3" Ibidem, pp. 83, 237 (nr. LVIII, CXCVII) ; RADU MA-

NOLESCU, Comercul..., pp. 94-95.

189

3"

www.dacoromanica.ro

Drumuri totagi controlate : voievozii ameninta, nu odata, cu inchiderea lor, ca represalii la discriminarilebragovenilor : ...sa nu vi pars eau daces voi inchidetoate drumurile pe unde umblati, drumul Dimbovitei

drumul Prahovei drumul Teleajenului, ca sa numai umble oamenii" avertizeaza Radu cel Mare 307.

Caine cuprindeau Sara in toate punctele ei importante,din pasurile plaiurile muntilor, la vadurile Dunarii,de la Severin pita la Braila, strabatind toate tirgurile

facind fimte legatura cu drumurile din Transilvania,Moldova sae Bulgaria (Imperiul otoman). Cele de deal

munte puirtau obignuit numele riuridor a caror caleo urmau 368 ; cele de la ges, numele vadului dunareanunde ajungeau (calea Giurgiului" 309, drumul 5i5tovu-hip 310, al Tibrului 311, al Nicopolei 312).

Calle de comunicatie ale Tarii Romanegti in secoleleXIVXV asigurau egaturik dintre principalele trecatoriale Carpatilor spre Transivania pe jiu, Olt, Dimbo-vita, Prahova, Teleajen, Buzau cu vadurile Dunariila Calafat, Tibru, Turnu, Zimnicea, Giurgiu, Dristor,oragul de Hod, Braila ; uneau intre ele toate tirguriletarii din zonele de munte ¢i dealuri cu acelea de la cimpie

cu porturile-schele dunarene. Orientarea for generalsera NVSE aka cum curg riurile de la munte spreDunare, dar doua strabateau de la vest la est, unul pesub munte Severin, Baia de Arama, Rimnicul Vil-cea, Curtea de Argeg, Cimpulung-Bran, al doilea pestedealuri gi ,des Severin, Craiova, Slatina, Pitegti, Bucu-regti gi de aid cu bifurcatiile spre BuzauBraila, spreUrziceni oragul de Floci, spre vadul de la Dristor. Iardenumirile for in zona de ges, drumul Diului (Vidin),Tibrului, Nicopolei, §igtovulud gi Dristorului, dupes oragele

3" I. BOGDAN, op. cit., p. 227 (nr. CLXXXVIII); Cf. DRH,B, I, pp. 285-286 (nr. 176).

3" Cf. DRH, B, I, pp. 285-286 (nr. 176). Vezi §i citatul dela amta precedents.

sos DRH, B, I, p. 206 (nr. 121) act din 27 sept. 1461.310 Pe aici intri pelerinii germani Peter Sparnau si Ulrich von

Tennstadt, la 1385 ; DIR, XVI, B, I, p. 81 (nr. 79), doc. din23 iul. 1512-1513.

311 DIR, XVI, B, 4, p. 379 (nr. 382), doc. din 30 apr. 1579 ;DRH, B, I, p. 268 (nr. 162) cu menliunea varnii de la

,,Timbre ".312 DIR, XVI, B, I, p. 80 (nr. 79).

190

;i

;i

;i

Ii

gi

gi

gi

P

www.dacoromanica.ro

situate pe malul drept al Dunarii, aduc o dovada directsa circuitului continuu de marfuri gi oameni spre gi din-spre Peninsula Balcanica, circuit care a determinat gifixarea acestor nume in toponimia medievala roma-neasca 313.

Cit de vechi sint aceste cai ? Catre mijlocul secoluluial XIV-lea, ele erau obignuit umblate ; pe ele igi duceaubragovenii marfurile pins la Dunare gi de aici inapoi inTransilvania ; hrisovul voievodului Vlaicu, care la 1368le intaregte libera circulatie, nu mai numegte hecaredrum in parte, deoarece ele constituiau o realitate de lasine inceleas5, care nu avea nevoie de mentiune anume.Numai oind stabilegte un tarif aparte pentru unadintre directii cazul Brailei in acelagi hrisov din 1368cancelaria face cuvenita precizare spre a

aplicatmarca deose-

birea fata de regimul de taxare obignuit celorlaltecircuite rutiere 314.

Au fost ele folosite inainte de 1300 ? Amintim camonedele gi marfurile bizantine s-au raspindit in terito-riile romanegti de-a lunguI intregii perioade a feudalis-mului timpuriu, ceea ce postuleaza cai de legatura, unelelimitate la zone mai restrinse cum ar fi cele apropiatede centrele urbane de pe malul drept al Dunarii, alteleimportante cum ar fi pe la Severin, pe vaile Jiului,Oltului, Dimbovitei sau Buzaului, raspunzind in Transil-vania 316. Pentru primele decenii ale secolului al XIII-leane vine gi o marturie scrisa. La 1247, regele Unga-riei autoriza pe cavalerii ioaniti sa scoata sare din ocneletransilvanene gi sa o duel in Oltenia, in Banatul de Se-verin, ca gi in partile ,,...dinspre Bulgaria, Grecia, Cu-mania...", beneficiile impartindu-se pe jumatate 316. Sareacircula, agadar, gi spre sudul Dunarii (Bulgaria), cit gispre Muntenia (numita atunci gi Cumania"). Dar di-ploma din 1247 se refers la o situatie realer, existents, nula una de viitor ; regele Ungariei urmarea sa asigurecalugarilor ioanili venituri efective, nicidecum sa-i oblige

313 DINU C. GIURESCU, Relatiile economice... sec. XIVXVI, pp.

314

178-179.Privilegiul in HUR.MUZAKI-DENSUSIANU, Documente,

1123,151361111C14ayiECV111).GIURESCU, Relafiile economice... sec. XXIII,

pp. 375-378.316 DRH,B, I, p. 8 (nr. 1).

191

si

www.dacoromanica.ro

sa inceapa un negot ipotetic, in directii nestrabatute pinkatunci. Cind s-a constituit statul feudal unitar al TariiRomane0i, sub cirmuirea lui Basarab I, principalele calde comunicatie strabateau teritoriul dintre Carpati §iDunare, umblate de generatii §i supravegheate de cnezii§i voievozii locali ; aceste cai au intrat sub autoritateamarelui voievod de la Curtea de Arge§, care a garantat,prin puterea sa politica §i militara, circulatia de-a lungultor, incasind totodata veniturile vamilor.

Calle Dar comunicatiile fluviale §i maritime ? Pe Dunarefluviale romanii erau la ei acasa. Walerand de Wavrin la 1445 no-

fi teaza : Si a fagaduit acel domn al romanilor ca, pentrumaritime a calauzi galerele pe rtu, el le va da 40 sau 50 de vase

numite monoxile, care sint faurite dintr-o singura bucataca o troaca pentru porci, lungi §i Inguste gi cu multiluptatori inauntru, in unele mai multi, in altele maiputini" 317. Acelegi monoxile pe Dunare de care amin-te0e scriitorul Arrian, cind poveste0e expeditia lui Ale-xandru cel Mare la nord.de fluviu (335 i.e.n.) 318.

Sultanul Mahomed al II-lea, prin firman special, auto-riza la 9 iunie 1456 comertul moldovenilor ,,...cu cora-biile tor" la Istanbul §i mai departe pe uscat, la Brussa

Adrianopol 319. Tot corabii ale romanilor moldovenisint semnalate in 1462 §i in Greta 32° ; atita vreme citMarea Neagra era Inca o mare libera, Moldova a utili-zat §i propriile ei nave in transportul marfurilor §i alcalatorilor. N-avem informatii similare pentru TaraRomaneasca. In schimb putem urmari politica voievo-zilor munteni de a stapini porturile, unde se descarcaudirect marfurile ce veneau de peste mare". Arabul Abul-feda (Abut Fida), autorul unei geografii universale ter-minate pe la 1321, noteaza ca Isaccea (Isakgi") esteun ora§ in Tara Valahilor (Alualak) §i in dependents

311 Calatori strelini, I, p. 86. Cf pp. 89, 92, 93.319 ARRIAN, Expedilia lui Alexandru cel Mare in Asia, ed.

Radu Alexandrescu si Alex. Suceveanu, Bucuresi, 1966, pp. 55-56.319 MIHAI GUBOGLU, Paleografia diplomatica turco-os-

Bucuresti, 1958, p. 132. Cf. Rev. ist.", X, 1924, nr. 1-3,p. 105.

320 ST. METES, Relafiile..., p. 13 ; BARBU T. CAMPINA,Despre whit genovezilor la gurile Duniirii in secolele XIIIXV,in Studii", 6, 1953, nr. 1, pp. 211-213.

192

0

fimend,

www.dacoromanica.ro

MONEDA BIZANTINATERITORIILE

DE BRONZ 51 AURIN1R-0

A AVUT 0 CIRCULATIE EFECTIVAIN RONIANESTI PRIMA ETAPA PINA IN SECOLULVII INCLUSIV, SI DIN NOU INTRE SECOLELE IX X $i XIV. CELE DE AURNUMITE HYPERPERI (PERPERI) AU POST UTILIZATE INDEOSEBI INSECOLELE XIIIXIV. IN IMAGINE, UN HYPERPER EMIS DE LOAN ALIll -LEA DUCAS VATATZES, IMPARAT DE NICEEA (1222-1254): a) AVERSb) REVERS (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL

NUMISMATIC).

a

1 A

4.1 II 1*Oi

,

, :A 41

,.

,611';' .,-, Ii,i'.

Li _.,. .: 1 1r 1:'%

3% tI II' PI. I., 1'4' ?'.i/

l' 61' 1. `" '" . ,'"6,.. , , .

it 1: .1 , '. 4., "!:',.,,,.--

. I. 1- S. ,i!l.,I, i- ,

a

4.

:1 3.

I)

www.dacoromanica.ro

a b

a b

ALATURISECOLUL

DE CELE BIZANTINE AU CIRCULAT IN TARILE ROMANE, INAL XIII-LEA INDEOSEBI, $1 MONEDE DIN ALTE TAM. IN IMA-

BANIIGINE, DINAR DE ARGINT (DENARII BANALES IN LATINA) EMIS DESLAVONIEI INTRE 1255-1325. ROMANII I-AU ZIS BAN, DENUMIRE CE ARAMAS CU SENS GENERAL PINA ASTAZI: a) AVERS; b) REVERS.(ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMIS-MATIC).

TOT DIN SECOLUL AL XIII-LEA S-AU GASIT IN MOLDOVA, DOBROGEA,OLTENIA $I IN BANAT MONEZI TATARESTI DE

TOKTAIARGINTIN

(DIRHEMI). INIMAGINE, UN DIRHEM EMIS DE HANUL 1298-1299: a) AVERSb) REVERS (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETULNUMISMATIC).

,

1'4

AoY

" 1itj.g

,

t' C

.

www.dacoromanica.ro

ab

IN SECOLUL AL XIV-LEA AU CIRCULAT IN TARA ROMANEASCA $1 UNELEMONEDE DIN ALTE TART- IN IMAGINE GROS DE ARGINT DE LA TARULJOAN SRACIMIR (1365 1396, a AVFRS $I b REVERS). (ACADEMIA

REPUBLIC!, SOCIALISTE ROMANIA. CABINTUL NUMISMATIC).

www.dacoromanica.ro

la

2a 2b

3a 3b

I

e

er., k7"

I

lb

71,

4-":

10 c

c.

www.dacoromanica.ro

41(-

VOIEVODUL RADU I (C. 1377C. 1383) A EMIS DUCATI, DINARI 51 BAN!.IN IMAGINE, UN DUCAT DE ARGINT, AVERS (BIBLIO1 ECA ACADENIIEI

REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, CABINETUL NUMISMATIC).

CELE DINT!! MONEDE PROPRII ALE TART! ROMANESTI AU FOST EMISEDE VLAICU (VLADISLAV) VOIEVOD INCEPIND DIN 1365. EMISIUNILE SINTTOATE DE ARGINT $1 CUPRIND TREI TIPURI: DUCAT, DINAR, $1 BAN.RAPORTUL DINTRE ACESTE MONEDE ESTE DE UN DUCAT DE 1,05 G1 1/2 DINAR DE 0,70 G 3 BANI A 0,35 G (UN DINAR DE 0,70 G 2 BANI

A 0,35 G). IN IMAGINE:UN DUCAT, AVERS (1 a) $1 REVERS (1 b)UN DINAR, AVERS (2 a) $1 REVERS (2 b)

UN(ACADEMIA

BAN, AVERS (3 a) $1 REVERS (3 b)REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

CABINETUL NUMISMATIC).

www.dacoromanica.ro

la 2b

2a 2b

DUCATISASE

$1 BANI A BATUT $I MIRCEA CEL BATRIN (1386-1418). SEAVERS

CUNOSCTIPURI DE DUCATI CU PORTRETUL VOIEVODULUI PE (Ia),

ACADEMIEIIAR PE REVERS 1ISUS CA INVATATOR (lb). (BIBLIOTECAREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMISMATIC).

DUCAT DE ARGINT DE LATIPURI

MIHAIL IMONETARE

(1418-1420;DIN TIMPUL

2a AVERS SI 2bREVERS). SE REIAU DOMNIEI LUIMIRCEA CEL BATRIN (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA.CABINETUL NUMISMATIC).

%:-.-

c!s.,

,ei; .4'

r..--. jp.. ....;-,-,. ;4 .). O..; ,

I ' '. L ;.,:: v A ...'

-w.

41.

www.dacoromanica.ro

CU BASARAB CEL BATRIN (LAIOTA)MONETARE

(1473-1477, CU INTRERUPERI) SEINCHEIE EMISIUNILE PROPRII ALE TARII ROMANESTI.DUCAT DE ARGINT, CU UN SCUT

COIFPE AVERS (a) $1 PE REVERS ACVILA

TARII ROMANESTI PE UN (b). (ACADEMIA REPUBLICII SOCIALISTEROMANIA. CABINETUL NUMISMATIC).

www.dacoromanica.ro

DUCAT DE ARGINT DE LA VLADISLAV AL 11-LEA (1447-1456). PE AVERSUN SCUT $I PE REVERS ACVILA TA I ROMANESTI PE UN COIF. (ACADEMIAREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL NUMISMATIC).

IN SECOLUL AL XV-LEA INCEPE SA CIRCULE IN TAR1LE ROMANE $1ASPRUL, MONEDA DE ARGINT A IMPERIULUI OTOMAN. IN IMAGINE,ASPRUL DE LA SULTANUL BAIAZID AL II-LEA (a AVERS $1 b

REVERS). (ACADEMIANUMISMATIC).

REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA. CABINETUL

r 4Vmet6.

1 4n11,-

t,Lj ,/

www.dacoromanica.ro

de Constantinopol321 : retinem stapinirea romaneasa §ilegatura cu capitala Bizantului. In 1324-1328, poatein urma unor lupte cu tatarii, Basarab I i§i intinde cir-muirea ping spre Chilia, de-a lungul Dunarii maritime 322.

In 1337-1338 emirul de Efes, Umur beg, patrunde inMarea Neagra cu 300 de vase, ajunge la Chilia la gra-nita Valahiei" §i incepe sa prade. Cre§tinii" (identificatide cercetatori cu romanii) dinduli tire prin focuri, adu-nara multe trupe" dar, dupa apriga lupta, au fost in-frinti §i uci§i 323. In 1403, hotarul Tarii Romane§ti inain-teaza mai spre est, cuprinzind §i Chilia, aflata pinsatunci sub dominatia genovezilor 324. Un an mai tirziu,Mircea cel Batrin domne§te §i in Dobrogea, ajungindcu hotarul Tarii Romane§ti pins la Marea Neagra §ireunind sub a sa stapinire §i pe romanii locuitori in acestepart.i ; este, totodata, Incununarea politicii voievozilormunteni de a stapini ielirile maritime, politica motivata,credem, ,si de legaturile continue, de traficul pe acestecal. Aceasta situatie favorabila a fost de scurta durata :moldovenii ocupa Chilia, poate chiar in 1411, iar turcii,in 1417 Dobrogea. Dar competilia pentru stapinirea im-portantului port de la Dunare continua. Walerand deWavrin precizeaza, la 1445, ca Lycostomo aparcine ,,...auseigneur de la Vallaquie", fiind situat en la Vallaquie"§i ca la Chilia seniorii burgunzi ,,...au gasit pe romani" 325.

Garnizoana munteana ramine aici §i dupa ce, in 1448,cetatea intra sub controlul lui Iancu de Hunedoara §ia Ungariei 326 pins cind, in 1465, moldovenii izbutescs-o ocupe. Frecventa acestor lupte arata §i importantaacordata Chiliei pentru controlul militar, cit §i cel altraficului de marfuri, la Dunarea de Jos.

321 Georgraphie d'Aboulfeda, p. 31.322 C. C. GIURESCU, lnterneierea Mitropoliei Ungrovlahiei,

p. 684 ; Istoria Romaniei, II, p. 151.323 V. LAURENT, La domination byzantine..., pp. 197-198.

M. ALEXANDRESCU DERSCA, L'expedition d'Umur beg d'Ay-din aux bouches du Danube, in St.A.O., II, 1960, pp. 3-23.

324 P. P. PANAITESCU, Legdturile moldo-polone in sec. XVfi. problema Chiliei, in RSL, III, 1958, pp. 100-101.

323 Cronica lui Wavrin, ed. N. Iorga, pp. 100-101 §i Caitoristriiini, I, p. 82.

326 P. P. PANAITESCU, Legelturile moldo-polone..., pp. 105-107.


Cum insa zona Deltei era totu§i un teritoriu mai greude aparat, voievozii Tarii Romane§ti au cautat sa dis-puna de o poarta mai sigura, tot in portiunea maritimaa Dunarii, dar situata mai spre vest, pentru a primi co-rabiile din Marea Neagra. A§a s-a ridicat Braila, a careiprima mentiune o aflam, probabil, in descrierea geogra-lick' spaniola Libro del Conoscimiento, pe la 1350, subforma Drinago" (corectata de cercetatori in Bril-lago") 327. La 1368, voievodul Vlaicu acorda portuluiun regim vamal preferential 329, tocmai pentru a atrageaici un numar mai mare de negutatori. Catre finele se-colului al XIV-lea, portul avea un drept de depozit almarfurilor 329 ; aici sosesc produsele orientale trecute inaproape toate privilegiile comerciale muntene din primajumatate a secolului al XV-lea. In acest port at Brailei

scrie Walerand de Wavrin la 1445 se afla o micanava care adusese marfuri de la Constantinopol ti carese inapoia acolo. Pe aceasta nava s-a urcat domnul PietreVast, pentru a se duce la Constantinopol, la impa-rat" 330. Intreaga relatare a cruciatului francez confirmscirculatia maritima obitnuitii pe ruta Constantinopol-Mesembria-Mangalia (unde portul functiona la acea data)

Delta Dunarii-Chilia-Braila 331, ultimele doua fiindconsiderate ca importante centre la Dunarea de Jos deautorul unei continuari la cronica lui Andrei de Ratis-bona 332. In 1462, o flota otomana cu 25 de trireme §i 150de vase obi§nuite venind prin delta, arde acest ...ora§ aldacilor, in care fac un comert mai mare decit in toateorwle tarii" 333 : cronicarul Laonic Chalcocondil, con-temporan al evenimentelor relatate, situeaza Braila peprimul loc in negotul Tarii Romanqd, pe ruta MariiNegre. Repede refacuta, ea cunoa§te o noua pustiire,la 1470, a o§tenilor lui Stefan cel Mare, act nu numaipolitic, dar poate §i economic pentru a inlatura concu-

327 J. BROMBERG, Toponymical and Historical Miscellanieson Medieval Dobroudja..., in Byzantion, XII, 1937, p. 469.

328 Vezi mai sus, pp. 173-174.328 Vezi mai sus, p. 174, interpretarea data marturiei lui Schilt-

berger.330 Calatori straini, I, p. 85.331 Ibidem, pp. 81-122.332 La 1461 N. IORGA, Acte fragmente, III, p. 38.333 LAONIC CHALCOCONDIL, Expuneri istorice, p. 285.

194

A

www.dacoromanica.ro

renta acestui centru in traficul maritim 334. In sfir5it,orgul intarit Brilagum sive Braylorum" este indicat,intr-un raport strain, ca loc de imbarcare intr-o even-tuala campanie militara impotriva otomanilor 335. In con-cluzie, de pe la mijlocul secolului XIV i pin'd la 1543,cind Braila a fost ocupata de o garnizoana turceasca 1itransformata in raia, Tara Romeineasca a avut in perma-nenta un port propriu pentru traficul maritim 336.

Mijloacele Pentru incarcaturile mari era carul, luat ca unitate dede taxare vamala in toate privilegiile acordate brgovenilor

transport intre 1413-1437. Capacitatea sa este variabila : sare seincarca pina la 400 de bolovani 337.

Radu cel Mare comanda la Brgov un ,,...car ferecat...cu obezi de acelea mari cari sint de o maja" 338, ceea ceinsemna o incarcatura mare, probabil trasi de §ase boi.Iar ...carule mici, cu patru roti" a intilnit §i cronicarulWavrin la 1445 339.

Documente ulterioare dau greutati diverse pentru uncar, de la 445 la 1 272 kg, evident §i in functie de nu-marul boilor care trageau 340. Pentru transporturi maimici sau pe drumuri anevoioase, se folosea calul : ,,...uncal incarcat, fie cu orice, 3 ducati" vama fixati in 1413 341.

Exista o iincarcatura medie pondus equi" in registreleBrgovului sau povara pe cal" in tariful vamii de laCalafat la 1502 342, echivalind cu aproximativ 135 kg,

334 N. IORGA, Istoria comertului, I, p. 104.335 Idem, Acte li fragrnente, III, p. 62.

336 Vezi DINU C. GIURESCU, Relatiile economise... sec.XIVXVI, pp. 175-176 §i C. C. GIURESCU, Istoricul orapluiBraila, pp. 62-68.

337 DRH, B, I, p. 451 (nr. 276).339 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 203 (nr. 213).339 Calatori straini, I, p. 103.34° D. MIOC, N. STOICESCU, Mcisuri medievale de greutate

din Tara Romfineasca..., in Studii", XVII, 1964, nr. 1,pp. 88-89 ; idem, Mesures et instruments medievaux de mesureen Valachie et en Moldavia, in RRH, XI, 1967, nr. 3, p. 374(tabloul 5) ; Cf. N. STOICESCU, Cum mdsurau strcimoiii,pp. 254-256.

341 I. BOGDAN, op. cit., p. 5 (nr. I). Revine in confirniarileulterioare ; Ibidem, passim.

342 RADU MANOLESCU, Comer;ul..., p. 305 §-1 DIR, XVI,B, I, p. 14 (nr. 8).


dar variind intre 127 §i 159 kg §i exceptional pins lacirca 180 kg 343.

Pentru traficul pe ape o informatie din 1502 ne aratatransporturile de pe§te sarat, pornind de la punctele depescuit Bistretul, Balta Alba §i Platata : 5i la acelecine va sara cu corabia, de corabie 30 aspri..." (cuprin-zind aproximativ 2 maji sau 15 poveri incarcate pecai = c. 2 025 kg) 344.

Velma le La acest trafic de marfuri, pe planul organizarii de stat,raspund vamile, situate la hotare, in apropierea for sauin anume puncte din interior. Ele sint confirmate in celemai vechi privilegii de negot cunoscute. Hrisovul eliberatde voievodul Vlaicu bra§ovenilor la 1368 345 arata lirn-pede ca la mijlocul secolului al XIV-lea vamile erau in

cu dregatori anume, care lucrau dupa norme binegiute. De aceea, §i referirile la ele sint adesea facute glo-bal, ca despre un sector al administratiei de stat cu rin-duieli cunoscute de toti 346. Numai cind domnia hota-ra§te un tarif preferential pentru una dintre directiiletraficului, atunci it mentioneaza separat, tocmai pentrua-I deosebi de regula comuna §i a-I aduce la cuno§tintatuturor 347, 0 formulare extrem de generals ca, deexemplu, aceea folosita de Mircea c-el Ba..trin pe la1406 a fost considerate suficienta pentru ca negotulCoziei sa se desfa§oare farce piedici prin tars. Alteori in-tervine §i cite un element de localizare, dar numai pezone foarte maxi (Vlad Tepe§ catre bra§oveni) 348.

Pe linia Dunarii, vamile functionau la vaduri, la punc-tele unde trecerea oamenilor §i a manfurilor se efectua

343 D. MIOC,' N. STOICESCU, Mesures et instruments...,p. 374 (tabloul 5).

344 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8) considerind povara 135 kg;Cf. N. STOICESCU, Cum masurau streimo§ii, pp. 252-253 §i256-258.

345 Vezi mai sus, p. 173.346 Este chiar tariful aplicat drumuiui sere Braila la 1368.

Vezi mai sus, p. 173 ; ST. 5TEFANESCU, Reconstitution de lavie d'etat sus to territoire de to Roumanie au tours du HautMoyen Age, in RRH, IX, 1970, nr. 1, p. 8 conchide asuprafunOonarii vamilor la inceputul secolului al XIV-lea.

347 DRH, B, I, p. 67 (nr. 30).348 La 7 oct. 1476: I. BOGDAN, op. cit., p. 97 (nr. LXXV);

Cf. DRH, B, I, p. 187 (nr. 106) ; Cf. doc. din 14 oct. 1465 §idin 4 iun. (1497), ibidem, p. 220 (nr. 128) p. 449 (nr. 275).

196

bald,

flint&

gi

www.dacoromanica.ro

mai u§or. Enumerari partiale ale for gasim §i in uneledocumente tirzii, din secolul al XV-lea : §i trecind bra-§ovenii peste Dunare cu marfa citim in privilegiul luiDan al II-lea la 1431 fie la Diirstor, fie la Giurgiusau la Nico pot, sa dea de la o suta trei..." 349. Sau ma-nastirea Bolintinu care prime§te invoire de la Basarabcel Tinar ...sa nu dea vama la Braila §i la Darstor §ila Giurgiuv §i la Sfiftov §i la Nicopoe (sic) §i la Tim-bru" 35°.

Care au fost, a§adar, principalele vami pe linia Dunariiin secolele XIVXV ? De la vest la est, cea dintii con-trolind malul pe o portiune de circa 150 km, era laCalafat, avind pe malul drept Vidinul, important ora'bulgaresc, unde otomanii instalasera §i o putermca gar-nizoana pentru supravegherea trecerii peste fluviu. Primamentiune scrisa o gasim la 5 august 1424, intr-un actdat manastirii Tismana : vama exista, evident, §i in se-colul al XIV-lea (vezi privilegiul tarului bulgar Sracimirla 1369) ; ea apare in documentele interne ale TariiRomlne5ti abia in momentul eind se produce o schim-bare in statutul ei juridic, o parte din venit fiind cedatde domnie mentionatei ctitorii 351. Confirmarile ulterioare,de la 3 aprilie 1480 §i pina la 5 septembrie 1568, aratlfunctionarea neintrerupta a vamii.

Linga balta Bistro, la capatul ei vestic, in fala loca-litatii Tibru (Tibar de azi in Bulgaria) funcliona in 1419

un punct de control §i de impunere a marfurilor 352.

349 Adica. 3 °/s ad valorem" vama ibidem, p. 34 (nr. XVII).15° La 1 sept. 1479 31 aug. 1480, DRH, B, I, p. 268

(nr. 162).351 Mentiunea este indirecta, deoarece in hrisovul lui Dan al

II-lea citim : Bistnita cu vama", DRH, B, I, p. 106(nr. 53) ; la 1480, apr. 3, vama este numita direct : ,,...vama dela Calafat cu tirgul balta Bistrelu cu vama" ; idem, p. 279(nr. 172) ; dintr-un act ulterior, din 18 apr. 1560, aflarn cahotarul vamii de la Calafat se intindea de-a lungul Dunarii pemai mult de 150 km, inglobind punctul de control de laBistret, DIR, XVI, B, III, p. 116 (nr. 140) ; pentru confir-manile ulterioare ale vamii Calafat in secolul al XVI-lea, DIR,XVI, B, I, pp. 14, 45-46, 57, 174, 180-181 (nr. 8, 41, 53,176, 184), DIR, XVI, B, II, pp. 4, 61, 147, 118, 130, 295,349, 357 (nr. 5, 59, 147, 121, 131, 300, 366, 374) etc.

352 Doc. din 28 oct., DRH, B, I, p. 94 (nr. 47). Cf. doc.din 28 oct. 1428 ; ibidem, p. 121 (nr. 62) si doc. din 20 sept.1444 ; ibidem, p. 170 (nr. 97).

197

:

...§i

§i

§i

--

-

www.dacoromanica.ro

Exista, credem, si in secolul al XIV-lea, deli primelementiuni despre balta Bistret nu cuprind vreo referirela vama 353.

Alte puncte importante de taxare functionau pe malulsting asa cum citim si in amintita scutire acordatactitoriei de la Bolintinu in dreptul oraselor Nicopolesi 5i§tov, la Giurgiu si in fata Dristorului, la orasul deFloci si Braila 354. Socotim neindoielnica functionarea forsi in secolul al XIV-lea. Inscrierea for in actele interneeste legata, ca si in cazurile precedente, de stabilirea unorreguli speciale de impunere ; de aceea, datele cind aparin scris nu pot fi invocate ca atare pentru a fixa ince-puturile acestor vami, existente, cel putin de la inteme-ierea Tarii Romanesti 355. Unele dintre ele poarta numelelocalitatilor situate in fata lor, pe malul drept ; o dovadain plus, ca si la drumuri, a circuitului de marfuri spresi dinspre Peninsula Balcanica. Ele se vor regasi, dealtfel, pins la inceputul secolului al XIX-lea 356.

Viz-mile plaiurilor" erau in zona de hotar spre Tran-silvania, dar, fireste, mai in interiorul teritoriului. Pe va-lea Jiului, la nord de tirgul cu acelasi nume, poate injurul Bumbestilor de astazi (unde drumul intra adincin munte), era instalata vama de la Vincan. Confirmatadocumentar la 1528 357, ea va fi existat si in secolulal XIV-lea, date fiind legaturile obisnuite dintre TaraHategului si voievodatul lui Litovoi de pe Jiu, evocatela 1247 355.

A doua, des intilnial, era pe valea Oltului, linga pasulde la Ciineni (Turnu Row). Prima ei mentiune, la 1415 :,,...vama de la Genume...", veniturile fiind destinate hra-

353 Doc. din 3 oct. 1385, 27 iun. 1387, 1 sept. 1391-31 aug.1392, c. 1392 (1400-1418) in DRH, B, 1, p. 21 (nr. 7), p. 24(nr. 8), p. 35 (nr. 14), p. 41 (nr. 16), p. 54 (nr. 22).

3" Pentru vama de la Floci, vezi circulara Iui Dan al II-leala 1431 : I. BOGDAN, op. cit., p. 39 (nr. XVIII). Cf.pp. 193-194 (nr. CLVIIICLIX).

pp. 205-206.355 Cf. mai jos,358 Fire§te, 1i in alte puncte de trecere §i varmi noi, instalate

de-a lungul timpurilor, la Dunare : CONSTANTIN SERBAN,Sistemul vamal al Telrii Romaneiti in sec. al XVIII-lea, inSt. A.I., III, 1961, pp. 119-143 0 Indeosebi p. 133.

357 DIR, XVI, B, II, p. 41 (nr. 39).358 DRH, B, I, p. 8 (nr. 1).

198

www.dacoromanica.ro

nei" calugarilor de la Cozia 359. Functiona, credem, catoate principalele vami, si in timpul cirmuirii lui Basarab I,deci cu un secol mai inainte 360 ; un stat organizat, cu oreala putere militara, cum era Tara Romaneasca in pri-mele decenii ale secolului al XIV-lea, nu poate 1i con-ceput fare o organizare administrative fiscala cores-punzatoare, inclusiv un sistem vamal propriu361. Dacevama de Ia Genune dintre munli" 362 apare in scris abiala 1415 este fiindca in acel moment se produce o schim-bare juridica importanta in situa%ia ei : veniturile nu maisint incasate de domnie, ci de comunitatea calugarilorCoziei si, ca atare, faptul trebuia adus la cunoftinfa tu-turor autoriteitilor de stat. Dovada ca hrisovul de daniecuprinde la adresa potrivnicilor amenintari nu numai denatura spirituals, dar foarte pamintesti, inclusiv pe-deapsa cu moartea 363. Regimul de taxare era cel obis-nuit 30/0, asa cum aflam dintr-un act de la 20 ianua-rie 1505: ,,...din toate cumparaturile turcesti si din cum-paraturile unguresti, mari mici, de la toate, din osun, trei" 364 ; cinculau asadar pe la Genune marfurilesosite din Imperiul otoman, tranzitate spre nord si ace-lea aduse din Transilvania.

Pe ruta Cimpulung-Brasov vamesii erau instalali laCetatea Dimbovitei, la Rucar si la Bran (in perioada cindcetatea a stat sub autoritatea voievozilor munteni) 365.

Ei sint treculi in toate privilegiile acordate brasovenilorin intervalul 1413-1431. Care era mecanismul de im-puncre ? La Dimbovita se efectua o taxare globalif(in 1413 numai pentru peste", pentru poveri" fare

359 DRH, B, I, p. 79 (nr. 37).36° OCT. ILIESCU, Despre natura juridia.., pp. 144-147.m C. C. GIURESCU, Contribuciuni Ia studiul marilor dre-

ggitori in secolele XIV §i XV, Valenii de Munte, 1926, pp. 26-29 ; idem, Organizarea financiara a Tririi Romtinelti in epocalui Mircea cel Batrin, in AARMSI, s. III, t. VII, 1927, pp. 39-40 ; Cf. A. OTETEA, La formation des itats fiodaux roumains,in N.E.H., III, 1965, p. 101.

362 DRH, B, 1, p. 188 (nr. 107) ; doc. din 7 aug. 1446.363 DRH, B, I, p. 79 (nr. 37). Confirrnarile ulterioare din

secolul al XV-lea, idem, pp. 99, 111, 140, 167, 188, 249, 340(nr. 49, 56, 77, 96, 107, 150, 212).

364 DIR, XVI, B, I, pp. 26-27 (nr. 20).365 DRH, B, I, p. 85 (nr. 40) ; doc. din 1418-1420 ; ANA

MARIA HENEGARU, Cetatea Bran, Bucurwi, 1963,pp. 11-12.


specificarea marfii pentru cai §i oamenii mergind pejos : ...citi cai Ia car atitia duca0 §i 1 pe§te, iar de laun cal incarcat 3 bani, de la alte marfuri nimica ; uncal slobod 1 ducat, iar pedestrul 1 ban" 366). Regimul sementine in confirmarile ulterioare 367, cu unele precizaria§a cum face Dan al II-lea la 1422 : ,,... numai de laporci de la of si de la caii ce-i duc sere vinzare, pen-tru acestea vama sa luai, dar de alts marfa sa va fe-riti" 368 (subl. ns., D.C.G.).

Dar la Rucar cum se aplica impunerea ? Aici se efec-tua taxarea pe sortimente de marfuri de import, export§i tranzit din Tara Romaneasca, a§a cum arata explicitporunca lui Dan al II-lea 369. Aceea§i detaliere a mar-furilor pentru vame§ii de la Rucar §i in porunca dinanul 1424 370. Se vede ca rucarenii" nu aplicau intot-deauna cuantumurile stabilite nu §tim pricinile devreme ce primesc porunca. §i de la Mihail 371 §i de laRadu Praznaglava 372, fiii lui Mircea, sa respecte arza-mintele statornicite. Sub Vlad Calugarul sint amintiti §ischilerii din Dragoslavele, la 11 km de Ruck contro-lind, desigur, acelgi punct de trecere 373.

La Bran, in rastimpul scurt cit a fost sub controlulvoievozilor romani, vamuirea era tot globala §i priveanumai pe omul calare, pe cel mergind pe jos 5i carelecu pe§te 374.

366 T. BOGDAN, op. cit., pp. 5-6 (nr. I).367 Ibidem, pp 12, 17, 23, 27-28, 34 (or. V, VIII, XI, XII,

XVII). In ultimul privilegiu din 1431 (p. 34) formularea este :,,Si la Dimbovita, de la un ham 1 ducat §i de la un car cupeste, 1 pe§te de la povara 3 bani..." etc. Fata de redactarileulterioare rezulta ca la Dimbovita se taxau acum (Ia 1431) se-parat carele cu marg. global §i separat cele cu pe§te... La fel§i fn porunca din 1424-4431, de la acelali voievod : DRH,B, I, p. 108 (nr. 54).

368 I. BOGDAN, op. cit., pp. 18.19 (nr. IX). .369 Ibidem, p. 19 (nr. IX) ; Cf. DRH, B, I, p. 108 (nr. 54)

§i D. MIOC, N. STOICESCU, Mesures et instruments medie-vaux..., pp. 374 §i 376.

no I. BOGDAN, op. cit., p. 28 (nr. XII) ; Cf. pp. 33-34(nr. XVII).

371 DRH, B, I, p. 85 (nr. 40).372 I. BOGDAN, op. cit., p. 14 (nr. VII).373 DRH, B, I, p. 296 (nr. 183), doc. din 1482-1495.374 I. BOGDAN, op. cit., pp. 5, 12, 17, 23 (nr. I, V, VIII,

XI).

200

fi

www.dacoromanica.ro

Dar daca negutatorii foloseau Valea Prahovei ? Atunciplateau la fel ca §i la Ruck, pentru fiecare categoriede marfa in parte 375. Nu §tim exact unde se afla loculde control §i impunerea ; jumatate din venituri astfelrealizate sint date de Radu cel Frumos manastirii Sna-gov, la 1464 376.

Daca negustorii plateau taxele stabilite la plaiuri saula schelele Dunarii, mai aveau §i vami in interiorul ;aril.(interne) ? Ele existau in anume puncte, ca, de pilda,la Tirpor 377, Tirgovige 378, la Lopatna (in Prahova) 379,la Secui, pe Jiu" 380, la Runcu 381.

Cum erau administrate vamile ? Fie direct de domnieprin dregatorii sal, fie prin concesionarea lor, in schimbulunei sume pe care arenda§ul o varsa de la inceputapropiata, desigur, incasarilor prevazute. Ambele sisteme(vama cumparata sau necumparata" la 1406) 382 eraufolosite concomitent, probabil din secolul al XIV-lea. Deaceea, in delimitarea locurilor de control §i taxare se fo-losea uneori §i numele cutarui dregator ce arendase punc-tul respectiv : voievodul Moise Movila intare§te in 1529manastirii Bistrita din venitul vamii de la Calafat ...toatapartea pe care a Iinut -o jupan Pirvul ban" (Craio-vescu) 383. Dar chiar §i in cazul concesionarii, domniaavea libertatea de a hotari a§a cum ne arata hrisovullui Mircea din 1406 citat mai sus ce anume cate-gorii puteau fi exceptate de la plata tarifelor obi§nuite.Faptul, in sine, arata ca §i in acest sector autoritateavoievodului se pastra intreaga, ea nu se farimita, chiarcind anume drepturi erau acordate unor boieri sau unordregatori subalterni.

375 Ibidem, p. 20 (nr. X) urmeaza detalierea textelor de vama ;doc. de pe la 1422 ; Cf. DRH, B, I, p. 101 (nr. 50).

376 La 28 oct. : DRH, B, I, p. 218 (nr. 127).377 I. BOGDAN, op. cit., pp. 5, 12, 17, 23, 34, 73 (nr. I,

V, VIII, XI, XVII, XLIX).378 Vezi nota precedents.379 DRH, B, I, p. 291 (nr. 179).386 Doc. din 16 martie DRH, B, I, p. 404 (nr. 247).'131 Doc. din 13 dec., ibidem, p. 496 (nr. '303), localizarea

nu a fost stabilita.382 DRH, B, p. 67 (nr. 30) ; ibidem, Mihail voievod, la

18 mart. 1419, p. 91 (nr. 45) §i doc. din 7 aug. 1451, p. 187(nr. 106).

383 DIR, XVI, B, II, p. 61 (nr. 59).

201

:

I,

www.dacoromanica.ro

Circulalia Circulatia monetara este un indice sensibil al mi§cariimonetarci marfurilor, ca §i al stadiului productiei bunurilor, din

care o parte este valorificata pe plata, cu ajutorul ba-nilor 384. Existents in Dacia in secolele IVVI (duparetragerea trupelor romane) 385, circulatia monetara re-devine activa incepind din secolul al IX-lea §i se con-tinua fitra intrerupere, amplificindu-se cu cit ne apro-piem de 1300. Multe zeci de descoperiri, tot mai nume-roase cu cit progreseaza cercetarile, arata, pins la evi-dental, ca Tara Romaneasca §i Dobrogea, ca §i Moldova§i Transilvania, s-au aflat incepind din secolul al IX-lea,in aria economics dominata preponderent de monedabizantina. Atare descoperiri s-au facut multe in Dobro-gea 386 ; pe linia Dunarii, de la Turnu Severin, la PivaPietrii ; in interiorul Tarii Romane§ti, de exemplu, laCioroia§u, Salcuta-Panaghia, Bal§, Racovi %a, Riureni(linga Rimnicul Vilcea), la Curtea de Arge§, Cetateni,Ro§iorii de Vede, Prundu, Novaci, Bucure§ti (in diferitepuncte din ora.5), Copuzu (nord de Lehliu), Ologeni,Varbilau (aproape de Valenii de Munte), la Pietroasele,Buzau, Dedule§ti 387 etc. etc. In toate cazurile citate, ma-rea majoritate a monedelor sint de bronz, din secoleleXIXIII mai ales, ceea ce atesta ca incii din aceastaetapd, baizii slujeau pe teritoriul Tdrii Romeineiti ca eta-Ion de valoare ¢i ca mijloc de schimb intr-o sumo detranzactii. 0 situatie cu totul asemanatoare se constatain Bulgaria de nord dintre Dunare §i muntii Bal-cani unde s-au aflat in zeci de locuri, mil de piesebizantine, in cea mai mare parte din arama, la fel da-tate (secolele XXII), atestind acela.5i fenomen, schim-bul de produse, indeosebi intre diferitele centre ora§ene§tiaici existente §i zonele rurale inconjuratoare 388.

384 KARL MARX, Capitalul, vol. I, Bucuresti, 1960, p. 198.385 OCT. ILIESCU, Despre tezaurele monetare viata eco-

nomics in secolele IIIXIV pe teritoriul jdrii noastre, in Stu-dii", 5, 1952, nr. 3, pp. 178-182.

386 Datele cunoscute pins in 1971 sint sintetizate, comentateasezate pe harts de C. PREDA, Circulatia monedelor bizan-

tine in regiunea carpato-dundreand, in SCIV, t. 23, 1972, rir. 3,pp. 375-415, Cf. DINU C. GIURESCU, Retatiile economice...sec. XXIII, pp. 364-366.

387 C. PREDA, op. cit.388 S. LISEV, Za pronikvaneto i roleata na parlete v feodalna

Bagaria, Sofia, 1958, pp. 121-130 si 134-135 5i OCT.ILIESCU, L'Hyperpere byzantin..., p. 111,

202

,

fi

51

www.dacoromanica.ro

Dar, alaturi de aceste monede, de circulalie curenta,s-au folosit in farile romane 0 cele de aur bizantine, cu-noscute sub numele de hiperperi, piese din emisiuni di-ferite (intre anii 1093 5i 1327) 989.

Pe linga aspectul numeric, alte marturii yin sa atesterolul efectiv al acestor monede, in viata economico-so-ciala, pe teritoriul viitoarei Tari Romane§ti. La Bal5 (ju-delul Olt), aproximativ 1 kg de monede bizantine debronz, datate 1195-1254, sint taiate in doua, patru 5ichiar opt fragmente. Ele arata nevoia de moneda divi-zionara, resimtita pe piala locals ; lipsind bani de va-loare marunta, s-a procedat la taierea celor existenli inparti egale, reprezentind jumatate, un sfert, o optime,din semnul monetar initial 399.

Crearea, prin acest procedeu, a unor subdiviziuni cuputere circulatorie se intilne5te 5i in alte parti ale Eu-ropei.

0 alts marturie este circulalia monedelor din altetani, alaturi de cele bizantine. Tezaurul de la Filia0, in-gropat probabil la invazia tatarilor din 1241, cuprindeemisiuni ale arhiepiscopilor de Salzburg, ale ducelui Ber-nard al II-lea de Carinthia, a mai multor orate europene5i chiar trei esterlini britanici de la Henric al II-leaPlantagenet. Doug. piese de bronz emise de Guillaume deVillehardouin (mijlocul secolului al XII-lea), s-au aflatla Pacuiul lui Soare 391. Dar cea mai impresionanta mar-turie a aparut de curind pe colina Uzunbair din comunaMihail Kogalniceanu (judetul Tulcea), insumind 195hiperperi de aur 392 (secolele XIIIXIV), 103 lingouride argint (din care 92 in bare) 5i 23 440 de dirhemi fa-tare5ti de argint, emisiuni ale Hoardei de Aur, a hanilorTouda Mengou, Toula Bouga 5i Toktai, indeosebi dinanii 1284-1300. Tezaur reprezentind echivalentul a3 000 de hiperperi de aur, sums foarte importanta, de

339 OCT. ILIESCU, op. cit., pp. 116-118 §i harta §i indicaliilebibliografice ; C. PREDA, op. cit.

399 DINU C. GIURESCU, Relagile economsce... sec. XXIII, p. 368 §i notele 5-6.

391 DINU C. GIURESCU, op. cit., pp. 368-369 §i notele7 si 1.

392 Emisiuni de la loan al III-lea Duca Vatatzes (175 depiese), iar restul de la Teodor II Lascaris, Andronic a] II-lea §iAndronic al III-lea.

263

www.dacoromanica.ro

U. R.

. 4 ---oN.. kl,,..\\...r......,....c,,- i.fi,!!,,ai.a.

44t. Lungasu de Sus-\____Ghetto

o Emisiuni da Ia 1:593 Ia 1180

n Emisi.mi de la 1222 Ia 1261

(411'3;1A Emisiuni de to 1261 7(Cans; entlnopol)

Emisiuni de is 1222 Ia 1327(mu -un ncelasi tezaur)

pstanesEi

c

Turnu-Severin

Osicade jos

Celeiu

Tit v ov s to

Eabailahieti;anii°Turnu- Glut iu

MagureleE:3

Pietroaselo

Stoanesti/alornita

BUCUREPacuial

l :53 lle4a, cr va et II: rz

Silisrra

Novaci

Ismail

Grecig,issece9Do

Tulsea)Kr* iniceanu

P. BULGARIA

Coast aria

CC

Ne 0 Varia;

-1) f

0

G.

tIP

-o

sto..

A

tr

ie

*a.

taial

R. www.dacoromanica.ro

vreme ce catre finele secolului al XIII-lea, o casa laConstantinopol, in cartierul genovez, valora 40 de hiper-peri, iar echiparea completa a unei nave maritime se ri-dica la 230 de hiperperi 393. Retinem el alaturi de pie-sele originate exista o suma de imitatii din bronz argin-tat 394. Tot imitalii, din emisiuni locale dar dupa mo-delul dinarilor vienezi 395 s-au gasit la Turnu Seve-rin 396 (139 de piese). Exemplele citate sint tot atiteadovezi ale utilizdrii curente a banilor, ca instrument deschimb al marfurilor, in Tara Romeineasca, fenomen ceviidege o accentuare in secolul al XIII-lea,

Realitate confirmata de altfel §i de documentele scrise.Diploma acordata cavalerilor ioaniti in 1247, mentio-neaza veniturile stapinilor feudali scoase din circulatiamonetara, in Oltenia mai ales 397. Dupa incercarea ne-reu.,ita a lui Litovoi, fratele acestuia se riscumpara dincaptivitate platind coroanei ungare ,,...o insemnata sumade bani" 398. Basarab I, in timpul campaniei din 1330,ofera regelui Carol Robert, pentru incetarea ostilitatilor,7 000 de marci de argint, ceea ce reprezinta 74 kg de ourfin sau 1 447 kg de argint cu titlul de 8000/a 399 sau1 680 000 de dinari 400 ,,...o avere fabuloasa la aceaFALATURI DE MONEZILE DE BRONZ CARE AU MULOCIT SCHIMBURILECOMERCIALE, AU CIRCULAT 51 MONEDE DE AUR BIZANTINE - HIPER-PERI - INDEOSEBI EMISIUNILE DIN SECOLUL AL XIII-LEA. INSEMNA-TATEA LOR IN VIATA ECONOMICA A TARII ROMANESTI, IN AMINTITAEPOCA, SE POATE APRECIA St DIN FAPTUL CA SECOLE DE-A-RINDUL,DUPA CONSTITUIREA STATULUI FEUDAL INDEPENDENT, 0 TAXA PECOMERTUL CU VIN 51 0 ALTA PE VINZARILE DE PETE LA BALTI S-AUNUMIT PARPAR". (HARTA, DIN STUDIUL LUI OCTAVIAN ILIESCU, L'HY-PERPERE BYZANTIN AU BAS-DANUBE DU XI-E AU XV-E SIÈCLE,IN REVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNES", VII, 1969 NR. 1, PP./09-119).

393 OCT. ILIESCU, G. SIIMION, Le grand trisor de mon-naies et lingots des XIIIe et XIVe siecles trouve en Dobroudjaseptentrionale, in R.d.E.S.E.E., II, 1964, nr. 1-2, pp. 220-221§i 227.

394 Ibidem, p. 225.395 Datate 1261-1282.396 DINU C. GIURESCU, op. cit., p. 369 §i notele 5-6.397 DRH, B, I, p. 8.398 Document din 8 ian. 1285, DIR, XIIIXIVXV, B,

p. 7 (nr. 3).399 OCT. ILIESCU, Despre natura juridic'..., pp. 139-141.408 C. C. GIURESCU, Organizarea financiard..., p. 16.


vreme" 401. Mari le rezerve de care dispunea visteria dom-neasca Inca din primele doua decenii ale statului feudalat Tarii Romanesti se datoresc, in principal, miscarii mar-furilor intemeiata pe circulatia monetara, pe functiona-rea continua a vamilor, pe Incasarea unor dari in bani.Fara prezenta obisnuita, curenta, a monedei in viata eco-nomics socials din cnezatele si voievodatele romanestiin secolul al XIII-lea, numerarul de care dispunea Ba-sarab I la 1330 nu se poate explica.

Intr-o atare evolutie este absolut normal ca voievoziimunteni sa treaca la baterea unor monede proprii. Primaemisiune apartine iui Vlaicu, incepind cu 1365, cu piesede argint in 3 valori diferite, cea mai mare (1,05 g) echi-valenta ducatului venetian, a doua (0,70 g) egala cavaloare dinarului unguresc, cea mai mica (0,35 g), nu-mita ban, nume ce s-a pastrat pins astazi in vorbireacurenta 402. Baza metrologica a emisiunilor a constituit-o,probabil, o unitate ponderala marca de 210 g de ar-gint din care se bateau 200 de ducati sau 300 dedinari sau 600 de bani 403. Emisiunile Tarii Romiinefticontinua de la Vlaicu (Vladislav) din 1365 fi pintin 1477 404 ; in acest interval, numai la citiva voievozi nus-au identificat Inca monedele proprii 405. Dupes 1477,domnii nu-si vor mai exercita dreptul de a bate moneda,la acest rezultat contribuind insa patrunderea masivaa asprului otoman pe piata munteana, unde a inlocuittreptat ducatii locali 406.

De retinut fapt care subliniail puterea for circula-torie ca monedele Tarii Romanesti s-au regasit in Do-brogea Luncavita, Enisala, Constanta), inMoldova (la Suceava si la Cirpiti judetul Iasi), inTara Birsei, in Bulgaria (Vidin, Ruse, Ecrene), in Iugo-slavia (Resava), in Pusta 'Lingua si chiar in apropiereaVenetiei 407.

4" OCT. ILIESCU, Moneda in Romania, p. 14.402 Toata expunerea se intemeiaza pe sinteza OCT. ILIESCU,

Moneda in Romania, pp. 14-15. Vezi bibliografia indicates lapp. 59-60 si 8-12.

403 Ibidem.4" OCT. ILIESCU, op. cit., pp. 15-22.405 Radu Praznaglava ; Alexandru Aldea, Basarab al II-lea ;

Vlad Tepel.406 OCT. ILIESCU, op. cit., p. 23.467 Ibidem, p. 24.

206

gi

gi

(Niculitel,

gi

www.dacoromanica.ro

Conchcii Din toate marturiile amintite, concluzia se desprinde evi-asufira dents. Dezvoltarea economics a Tarii Romilnesti, avind

dexvoltarii ca temei cultivarea solului cregerea vitelor, intrase,economice Inca din feudalismul timpuriu, in faza in care folosirea

a Tarii monedei ca etalon de valoare mijloc general de schimbRondinesti se impusese treptat, procesul accentuindu-se vizibil inin secolele secolul al XIII-lea continuind mai amplu dupa 1300.

XII 7 XV Productia de marfuri pentru piafa interns externs,faro de care o atare circula ;ie monetard ar fi un nonsens,crege treptat, cu aceeafi amplificare in secolul at XIV-lea,si la inceputul celui urmator, cind sint atestate ¢i princi-palele °rap (tirguri") ale Tarii Romcine,sti, cind nego-tul extern cunoage primele reglementari scrise dinpartea conducerii politice a statului, cind domnia, maiales in tot secolul al XV-lea, favorizeaza, sprijina, dez-voltarea tirgurilor tarii apara interesele negutatorilorsal, in tranzac ;iile externe.

De altfel, aceasta evolutie economics a Tarii Romilne,stise inscrie in coordonatele europene. In secolele IXXIII,teritoriul dintre Carpa%ii meridionali Dunare s-a aflatin zona de circulatie a monedei bizantine, utilizata efec-tiv in tranzactii si in cnezatele

dinvoievodatele roma-

nesti. Incepind mai ales secolul al XIII-lea, in in-treaga Europa centrals si de vest, grosii de argint cunoscemisiuni succesive, cu folosirea for tot mai larga inschimbul de marfuri 408, in asa masura, incit efecteleacestei circulatii monetare sint cunoscute in multiplemarturii ale epocii, inclusiv intr-un tratat teoretic da-torat lui Nicole Oresme intitulat (1366) : De ori-gine, natura, jure et mutationibus monetarum (Despreoriginea, natura, dreptul de emisiune 5i schimbarile decurs ale monedelor). La aceasta evolutie general euro-peand privind prezenla rolul monedei in viafa eco-nomics socials participa, in mod firesc, normal,Tara Romaneasca.

In concluzie, chiar din etapa feudalismului timpuriu(secolele IXXIII), dar mai ales dupa 1300, in TaraRomaneasca se dezvolta, treptat, schimbul de marfuriintern 5i in zone mai limitate (satele din jurul tir-

4°8 JACQUES LE GOFF, Civilizatia Occidentului medieval,pp. 334-335.

207

si ,ci

§i

¢i

fi

fi

1i

si

1i

s41

www.dacoromanica.ro

gurilor), ca §i pe arii mai largi pentru anume produse(peste, sare, yin, produse din metal). In paralel, chiarde la 1280 §i in continuare, in secolul al XIV-lea, esteconsemnata in scris participarea tarilor romane la ma-rele comert intereuropean, efectuat de genovezi §i ve-netieni la gurile Dunarii care cumpara. aici indeo-sebi la Vicina, apoi la Chilia marfurile ce-i inte-reseaza. In circulatia marfurilor, tranzactiile din inte-rior, ca §i in cele externe, moneda este folosita tot maicu rent ca mijloc de plata, cu aceea§i accentuare a ro-lului sou spre finele secolului al XIII-lea §i mai ales incel urmator. Stadiul insufi al cresterii economicetirguri periodice, tirguri permanente devenite ora§e, cir-culatia interns a unor marfuri, participarea efectiva,importanta, la schimburile intereuropene, circulatia mo-netara explica de ce s-a impus, cu necesttate, so-cietatii feudale romanecti, la finele secolului al XIII-lea,trecerea de la farimitarea politico existents (cnezatevoievodate) la constituirea unui stat centralizat, cuprin-zind tot teritoriul dintre Carpaiii meridionali ¢i Dunare,avind in frunte un voievod ci domn", cu un aparat destat in subordinea sa, in stare sa cuprind'd, sa controlezeefectiv teritoriul amintit. Noua intocmire politica a TariiRomane§ti, in jurul anului 1300, sub cirmuirea lui Ba-sarab I, §i consolidarea progresiva a acestei intocmiri,a aclionat la rindu-i asupra realitatilor economice, accen-tuind dezvoltarea, in continuare, a circuitelor de marfuridinlauntrul larii, ca §i cu alte state, ilustrind, graitor,de-a lungul secolelor XIV §i XV, interdepenclenta §i con -dilionarea factorilor economici, sociali §i politici. Intoc-mirea societatii din aceasta etapa, ca §i cunoa§terea al-catuirilor politice, a mecanismului vietii de stat ad-ministrative, fiscale, judiciare, militare confirms aceastainterdependenta §i concordanta intre liniile esentiale alecre§terii vielii materiale (productiei de bunuri), sociale §ipolitice. Analiza tuturor marturiilor lasate de aceste rea-litati esenliale infirma, totodata, concluziile potrivit ca-rora in istoria Moldovei Tarii Romane§ti, trebuie deo-sebite doua etape distincte. Una pins catre 1450-1460,cind predomina economia naturals, a doua in ultimeledecenii ale secolului al XV-lea, cind ar fi avut loc acre§tere sensibila a producliei de marfuri §i o dezvoltare

208

f i

§i

www.dacoromanica.ro

a pie ;ei interne 409, cu sporirea rolului negutatorilor au-tohtoni 5i in schimburile externe, sprijini %i numai inaceasta a doua faze de factorul politic (domnie) ; etapecarora le-ar corespunde, in suprastructura, farimitareafeudala 5i respectiv procesul de centralizare a statului.Aceste doua etape in evolulia economics socials # destat, cu momentul de demarcatie catre 1450-1460, Mtsint confirmare de marturiile documentare analizate intotalitatea lor.

909 De altfel, inc i din antichitatea tirzie (secolele IVVI),apoi incepind din nou din secolele IXXXI, descoperiri nu-mismatice ample atesta, cu totul concludent, comdstenta formelorde economie naturals cu acelea ale economiei de schimb, folosindmoneda. Cu atit mai mult, o demarcatie intre ele, spre mijlo-cul secolului al XV-lea, apare ca o pull construclie teoreticii,lira vreo confirmare documentara.


Societatea medievala :alcatuiri §i antagonisme

GENERALITATI

DE CIND A FOST LUAT IN STAPINIRE PAMINTUL?STAPINII PAMINTULUI:

CEI DESEMNATI IN ACTE NOMINAL, BOIERII, SLUGILE (DREGATORII),JUPANII, CNEZII

DIFERENTIERI IN CADRUL STAPINILOR PAMINTULUIDINAMICA INLAUNTRUL CLASEI STAPINILOR DE PAMINT

DEVALMA5IA

BOIER INSEAMNA STAPIN DE BIOSIE

CU PRIVILEGIU DE IMUNITATE?

TEMEIURILE PE CARE SE EXERCITA STAPINIREA PAMINTULUIDOMENIUL FEUDAL

CUPRINDEA DOMENIUL FEUDAL UN TERITORIU UNITAR?A EXISTAT 0 REZERVA FEUDALA?

SATENII DEPENDENTI

DEPENDENTA, LEGATURA PERSONALA

OBLIGATIILE" CELOR DEPENDENTI, FATA DE STAPIN,

ACCENTUAREA EXPLOATARII

TIRGOVETII

VECHIMEA TIRGURILOR DIN TARA ROMANEASCA

TEMEIUL LOR ECONOMIC

CATEGORII DE TIRGOVETI

ROBII

v

www.dacoromanica.ro

IN SECOLELE XIV-XV,DETERMINANTE PENTRU ALCATUIREA SOCIALA, SINTSTAPINIREA PAMINTULUI, PRINCIPALUL AIIJLOC DE PRODUCTIE,CORELATA CU FELUL CUM STAPINII 1.gI LUCREAZA OCINELE:PRIN MUNCA LOR $1 A FAMILIILOR LOR,SAU DIMPOTRIVA,EXPLOATIND FOR TA DE MUNCA A UNOR OAMENI DEPENDENTI.

www.dacoromanica.ro

Genera lititti Actele cancelariei cuprind succinte referiri la structurasocials din secolele XIV si XV : boieri mari mici,cnezi, slugi, saraci, nume de sate incluzind colectivitatealocuitorilor 1. Alte desausiri nu dau, socotind, pesemne,realitatile la care se refers ca binecunoscute de toti.

Pentru Invataturile lui Neagoe Basarab entre fiul sauTheodosie, urmind preceptele ideologiei religioase, lumeapaminteasca se rinduieste intr-o anume ordine dupa aceeacereasca. Dupa ce invoca puterile ceresti pe slujitoriibisericii, autorul invacaturilor se adreseaza boierilor, dre-gatorilor, saracilor propriilor sai copii 2.

De cind Dupa ce criterii deslusim urmarim astazi intocmireaa Post socials a vremii ? Pamintul constituia cel mai important

luat mijloc de productie. Steipinirea pamintului este cel din-in tii criteriu pentru a cunoage structura societacii ; de o

stiipinire parte se rinduiesc stapinii pamintului, de alts parte oa-pamintul? menii dependenci, ascultind de cei dintii muncind zi

de zi pentru cultura cimpurilor.Iar in rindul stapinilor pamintului, trebuie sa deose-

bim pe cei ce-,si lucreaza mo#a direct, ei familia lor,5i separat, cei ce exploateaza munca altora, a oamenilordependenti.

Marturiile epocii confirms atari delimitari fundamen-tale ?

Cind s-a constituit Tara Romaneasca in hotarele eidintre Carpati Dunare, la inceputul secolului al XIV-lea,pamintal fusese luat in stapinire din cele mai indepcir-tate timpuri romanii moldoveni foloseau cuvintele,,...iar hotarul sa fie dupa vechile hotare pe unde dinveac au umblat" 3. Teritoriul fiecarui sat era atit de

1 Vezi exemplele in continuare.2 Inveitaturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie,

ed. Florica Moisil, Dan Zamfirescu, G. Mihaila, Bucuresti, 1970,pp. 335-336.

3 De ex. doc. din 12 mart. 1423, M. COSTACHESCU, Do-cumente moldovenesti inainte de Stefan cel Mare, vol. I, Iasi,1931, pp. 153-155 (nr. 50). Din 756 sate moldovene5ti men -lionate in documente, in primele noua decenii ale vielii de stat,525, deci peste 2/3 au hotare foarte vechi, dinainte de inteme-iere : H. H. STAHL, Contributii la studiul satelor devalmaseromeinesti, I, Bucuresti, 1958, p. 105. Cf. CONSTANTIN C.GIURESCU, Tirguri sau orate moldovene din secolul alX-lea pins la mijlocul secolului at XI-lea, Bucuresti, 1967, p. 71.

213

ti

cetelfi

gi

www.dacoromanica.ro

bine cunoscut, incit cancelaria domneasca nu socoteanecesar, in genere, sa descrie perimetrul respectiv, cusemnele sale distinctive. Ctitoria de la Vodita prime§tesatul Jidov§tita, ,,...slobod de toate darile §i munciledomne§ti..." §i galetile cu dijms din grine de la satul luiCostea pe Topolnita 4. Voievodul Radu I da Tismaneisatele Vadul Cumanilor, Hirsomuin%i §i Tismana laacesta din urma precizind numai ...cit a fost Ligaceasca§i Ru§easca" §i Jidov§tita 5 : unde erau a§ezate §iindeosebi cit se Intindeau fiecare, erau 'fapte notorii,atit de bine fixate in con§tiinta oamenilor vremii, incitn-aveau nevoie sa fie reamintite decit in cazuri speciale,ca exceplii. De aceea, in primele doua secole dupa inte-meierea Tarii Romane§ti (pina. catre 1500), intilnimnumai citeva descrieri privind hotarele satelor, a oci-nelor. Ca de exemplu, cind Taeinca, §i Stan §i Coltea"i§i infratesc paminturile, pentru ca ...sa se ,tie hota-rele" nou constituite 6. Sau cind 5 familii cumpara laNegoe§ti 7, cu 680 de aspri, partea din sat care apartinealui Tudor, Badea §i Oancea ; documentul adauga ,,...ori-cit se va alege toata, de pretutindeni, insa de la mal pinsla salcii §i pink la ulmul, pins la matca vaii, pins laobir§ia Vali, de aici pins la piscul de jos, pink unde esteGuia §i pink la hotarul lui Sutila §i pink la riu..." 8. Can-celaria domneasca §i partile interesate socot deci nece-sara precizarea hotarelor numai cind intervine o schim-bare a rinduielilor teritoriale ,ctiute, transmise din gene-rage in generatie. Faptul apare indeosebi la proprietatilemanastire§ti, care se constituie, de multe ori, prin inter-ventia autoritatilor politice supreme, a voievozilor ; fiindsupuse, nu o data, contestatillor, ele trebuie delimitate §iin scris. Cind calugarii Tismanei vor sa-§i rezerve drep-

4 DRH, B, I, p. 18 jnr. 6).5 Ibidem, p. 21 (nr. 7).6 La 8 august 1437-1438 ; ibidem, p. 148 (nr. 84).I Sat linga Arice§ti, la circa 30 km est de Valeni ; pentru

toate localizarile am folosit DRH, B, I, indicii alcatuiP de P. CA-RACAS, 0. DIACONESCU §i M. BALAN, precum §i Ghiduldrumurilor din Romania, publicat in 1928.

8 DRH, B. I, p. 196 (nr. 112), doc. din 30 sept. 1454-1455.Cf. actul din 27 sept. 1461 ; ibidem, pp. 206-207 (nr. 121) ;din 1474, pp. 242-243 (nr. 146) ; din 1 aug. 1496, p. 435(nr. 268) §i 1 sept. 1497-31 aug. 1498, p. 451 (nr. 277).


tul de pescuit 5i de pa5une, ei solicits de la Mircea celBatrin, aflat tocmai in trecere pe la ctitorie, O po-runca" pentru ,,...ca nimeni sa nu cuteze a incerca sapescuiasca in riul Tismanei sau pasca once fel devita, incepind de la sat in sus, kind la munci" 9 :interdictia, care pins atunci nu existase opera ergaomnes". Pentru calcatorii" poruncii, Mircea cel Batrinfagaduie5te blestemele Maicii Domnului, ale tuturor sfin-tilor, ale parintilor bisericii 5i ale egumenului Coziei, Ni-codim. si cum gindea, pesemne, ca atare pedepse nu arfi de ajuns, el adauga : Pe linga aceasta 5i de Ia domniamea sa primeasca mare rail urgie..." 10. Cei vizati detoate aceste amenintari nu sent oameni de rind, ci oH-care ,,...dintre boierii man 5i mici", adica tocmai stapiniide pamint, care din tats in fiu traiesc in locurile amin-tite 5i care tocmai de aceea ar fi putut nesocoti noile"drepturi ale ctitoriei, fixate asupra riului 5i paji5tilor Tis-manei,fiindca

in portiunea aratata. Semnificativa interdic%ie,arata ca vechii stapini ai paminturilor nu se ple-

cau de buna voie in fa %a altora mai noi. A.5a procedeazaun Petre care, in 1490, vine inaintea voievodului Vlad

Calugarul cu 12 boieri juratori ci5tiga satul Ceauri(Ceurai) al manastirii Tismana ; staretul Matei nu selasa, vine cu 24 de boieri ; ei jura, la rindu-le, dar infavoarea calugarilor, care ci.5tiga astfel ,,...hotarul de jos,de unde se desparte Rugina de Polog 11 pina unde dain Jiu" 12 : delimitarea apare acum precis numai fiindcaavusese loc o judecata. Dar pricinile nu inceteaza. Dupa110 ani de la primele danii, stapinirea unor sate de catreaceea5i ctitorie este totu5i contestata de unii boieria5a. cum arata o porunca a lui Radu cel Mare 13. Totpentru evitarea unor posibile contestatii alta. ctitorie,Bistrita, obtine in5iruirea intr-un hrisov a semnelor dehotar ale mo5iei Soa5u 14.

9 DRH, B, I, p. 71 (nr. 32), doc. din 23 nov. 1406.19 Ibidem.11 Ambele piriuri.12 DRH, B, I, p. 357 (nr. 222).13 Unde aflam §i cä fusese deci necesara odinioara o delimitare

pe teren a propriet.itilor Tismanei, desigur, tot in urma altorcontestatii. DRH, B, 1, pp. 419-420 (nr. 259).

14 DRH, B, I, p. 451 (nr. 277), doc. din 1 sept. 1497-31 aug. 1498.

215

5i

salt

1i

lili

www.dacoromanica.ro

Sl4iniipcimintulni:

ceidesemnali

in actenominal

Judecatile pentru parnint nu lipseau nici intre laici,cum face Dan pu§carul cu o matu§5.' a sa lb. Dar acestecazuri constituie exceptii. Teritoriul fusese luat in sr dpi-nire din cele mai indepartate timpuri ; satele aveau, insecolul al XIV-lea, hotare fi suprafete cunoscute de fie-care colectivitate 16, hotare care, in genere, nu aveau ne-voie decit in imprejurari speciale de o consemnare inscris din partea cirmuirii politice superioare, a domniei.Desigur, organizarea Tarii Romane5ti ca stat feudal uni-tar a determinat, cu trecerea timpului, deplasari in struc-tura proprietatii, ascensiunea unor stapini §i regresulmultora, acaparari de ocini, vinzari de voie §i mai alesde nevoie, care, toate, se reflects in dinamica socials,cu antagonismele ei.

Cine erau acelti stapini de pamint, ce nume poarta eiin secolele XIVXV ?

In cele mai vechi acte interne pastrate, ei sint aratatinominal : sate, ocini, vii, care a§a cum citim in hri-sovul de inzestrare a Coziei 17 au apartinut lui Cazan,Stoian Halga§, 5tef, Dude, Vladul §i altora, iar indicareanumelui, a stapinului este suficienta pentru a §ti de cegezari este vorba §i ce drepturi exists asitpra lor. Pa-minturi moltenite, cumparate, dobindite prin slujba cre-dincioasa catre domnie, infratite, delimitate uneori §i in-dividual, ele sint in secolele XIVXV stapinite aproapeintotdeauna in comun : ,,...a daruit domnia mea spuneVladislav al II-lea... hrisovul de fats al domniei melelui Barbul cu fiii sai §i cu nepotii sai peste jumatatedin Mir§a §i Ohaba, sub munte §i Pe§ti§ani. 5i iara§i luiBarbul deosebit cu fiii sai peste Gavane§tii din Teleorman§i Inca §i Danciul §i fiul sau Danciul peste jumatate din

15 Ibidem, p. 333 (nr. 208), doc. din 1487-1494.16 Impartirea teritoriului anterioara constituirii statului : G. FO-

TINO, Contributions..., p. 93. Peisajul rural s-a conturat din seco-lul al X-lea, a.,a cum il gasim mai tirziu, in secolele XIVXVIII:ST. STEFANESCU, Istorie si demografie, p. 937. Cf. $TEFANSTEFANESCU, Proprietatea feudal& pp. 55-56 ; H. H. STAHL,Paysages et Peuplement rural, pp. 80-84, face o judicioasa enu-merare a factorilor care aratI vechimea impariirii teritoriului ruralprobabil eatre sec. XII" (p. 80). Cf. P. P, PANAITESCU,Obstea, p. 99.

17 DRH, B, I, p. 27 (nr. 9), doc. din 20 mai 1388.


Mira Scheai ; Costea cu fiii sai, Manea Radul,peste Roata ; §i Vilcan §i Tatul §i Serban §i Neagoe §iMu§at peste Uie0ii de la Dimbrovnic §i Uie0ii de laBatcov §i jumatate din Cie0ii de la Codmana..."18.Exemple similare se intilnnesc cu zecile 19.

Boierii Alteori, stapinii plimintului sint numiti boieri, fara altementiuni ,,...de aceea m-am nevoit - ne spune Mirceacel Batrin - de am luat locul ce tine de satul numitJiblea... 5i am daruit manastirii domniei mele, sfinteiTroite (Cozia - N.A.)... In schimb, pentru aceasta amslobozit boierilor ciirora a fost ocina, Stanciul Si Costea

Vilcul §i Albul §i Radomir, ceea ce a ramas din Jiblea,cit se tinea din cit le-a fost vechea ocina, ca s5. le fieacele sate de ohaba" 29. Calitatea de boier este asociatacu stapinirea unui sat sau parti din e121. Numai inaceasta calitate sint chemati sa depuna marturie on decite on se ivesc pricini sau cind se cer confirmari de ladomnie. Vlad Calugarul hot:51.50e ca a patra parte dinUbir0a de la Bratilov sa fie a lui Slav cu fiii sai -Stoica, Ivan §i Bogdan nepotului for Minea ,,...pen -tru ca au venit inaintea domniei mele 12 boieri (spunind)ca be este dedina22 §i ocina dreapta" 23. Pentru confir-marea a 1/6 din Precenu de Sus depun marturie 12 bo-ieri 24, iar pentru satul Hercea 24, apoi 12 boieri 25.

is DRH, B, 1, pp. 184-185 (nr. 105).is DRH, B, I, pp. 35, 41, 174, 204, 223, 225, 226, 230, 232,

234, 235, 236, 262, 286-287, 294, 313-314, 315, 317, 319, 329,334, 350, 360, 383-384, 412, 413-414, 417, 469, 493-494(nr. 14, 16, 99, 118, 130, 132, 133, 136, 138, 139, 140, 141,159, 177, 181, 194, 195, 197, 198, 204, 209, 219, 224, 238,253, 254, 257, 288, 302).

20 DRH, B, I, p. 29 (nr. 10).zt Ibidem, pp. 123, 126, 127, 150-151, 194, 298, 320 (nr. 63,

65, 66, 86, 111, 184, 199).22 Mostenire.23 DRH, B, I, p. 317 (nr. 197).24 DRH, B, I, p. 409 (nr. 250). Cf. p. 235, 264, 294, 368,

467, 493 (nr. 140, 160, 181, 229, 286, 302).25 DRH, B, I, pp. 452-453 (nr. 278). Cf. p. 385 (nr. 239).

In textele latine emise de voievozii munteni boieri = barones ;ibidem, p. 15 (nr. 5), doc. din 16 iul. 1372 ; sau cum caeterisboeronibus" ; ibidem, p. 37 (nr. 15), doc. din 27 dec. 1391. Vezisi 1. BOGDAN, Relaiiile..., p. 37 (nr. XVII).

217

$i §i

51

zi

-

www.dacoromanica.ro

Drega torii Srdpinii de pamint sint numiti adeseori slugi, adica dre-gatori : fund in slujba domnului, este firesc sa obtina hri-soave de int:a/ire ale ocinilor - ceea ce explica, de alt-fel, §i frecventa actelor eliberate anume dregatorilor 26.5i ei stapfnesc cel mai adesea in devalm4ie, ca §i in ca-zurile citate mai inainte. Aceste slugi" au, in acela.5itimp, §i calitatea de boieri, din rindul carora erau, dealtfel, recrutati 27.

Jupanii Stapini de pilmint sint §i jupanii. Cind Mircea cel Batrinspore§te daniile catre Cozia, hrisovul este redactat in pre-zenIa mai multor martori, jupanii Vladislav vornic, Bars,Roman, Madricica, Trulea, Vlad, Dan, Oncea, Mogo§,Danciul, Cirstian 28. Jupanul Bran impreuna cu fr.*lui Radul gi Patru §i cu fiii for au satele Banea, TirgulGilort, Mogo§ani, Polovragi, 5tefa'ne§ti, Bodoni §i Spi-neani 23, jupanii sint boieri. Numai unii dintre boieri saudregatori mai maxi purtau acest titlu 30. De aceea, §i

Radu cel Frumos, intarind lui Mihail din Ru§i sateleRu§ii, Mu§ate§tii, Hilectii, Racovio, Tatarai, Grecii §ialtele, se adreseaza ,,...credinciosului boiarului domnieimile jupanului Mihailu of Ru§i. §i lui jupanStan, care s-au tras din neam mare 1i statornic gi batri-nului Chirtop..." 31 (subl. ns., D.0 G.). La fel §i Vlad

26 DRH, B, I, pp. 51, 114, 116, 129, 144, 146, 196, 206, 207,214, 221, 227, 237, 246, 256, 257, 261, 264, 288, 293, 304, 305,310, 320, 331, 332, 337, 346, 349, 408, 409, 422, 447, 466, 468(nr. 21, 58, 60, 68, 81, 82, 112, 120, 122, 125, 129, 134, 142,149, 153, 154, 158, 160, 178, 180, 187, 188, 191, 200, 206, 207,211, 216, 218, 249, 250, 261, 274, 286, 287),

27 Doc. din iul. 1451, DRH, B, I, p. 180 (nr. 103). Vezi §idoc. din 5 aug. 1452 ; ibidem, p. 190 (nr. 108) ; din 1 aug. 1437,10. aug. 1437, 23 febr. 1491 ; ibidem, p. 147 (nr. 83), p. 149(nr. 85), pp. 364-365 (nr. 227).

28 Doc. din 4 sept. 1389, DRH, B, I, p. 29 (nr. 10).DRH, B, I, p. 311 (nr. 192). Vezi example similare, ibidem,

PP. 30-31, 46-47, 132, 239, 313-314 (nr. 11, 19, 70, 143,193, 230).

20 NICOLAE STOICESCU, Sfatul domnesc marii dregeitoridin Tara Romaneasca ri Moldova (sec. XIV-XVII), Bucure§ti,1968, pp. 27-28.

31 Doc. din 25 aug. 1469, DRH, B, I, p. 228 (nr. 135).

218

29

fi

www.dacoromanica.ro

Calugarul 32. Ca §i ceilalti boieri, jupanii stcipinesc sateleimpreuna cu membrii ,familiei for sau cu altii 33.

Dintre ace§ti boieri cu titlul de jupani §i stapini desate se recruteaza §i unii dreglitori: Da domnia meaaceasfa porunca a domniei mele scrie Vlad Caluga-rul dregatorului, care este din casa domniei mele,jupanului Mihai spatar, cu fiii s51... ca sa le fie in Ru§ia treia parte pentru ca au cumparat-o de la MIcui, pen-tru 3 000 aspri" (subl. ns., D.C.G.). In plus, spatarulmai are Inca o treime din acela§i sat, dobindita ,,...Cudreapta slujba" de la domnie 34.

La fel boierul jupan Stan este ...purtator de sabie" 35 ;Milco comis 36 ; La.,co cinstit dregator din casavoievodului Vlad Calugarul 37 ; Staico logofat 38 §iprim sfetnic 39 ; Hranitul spatar 49 ; Deatco §i Radul

paharnici 41 ; Pirvu Craiovescu mare vornic §iintii sfetnic, iar fratele sau Danciul mare comis 42 ;Neag gramatic apartinind casei voievodului 43 ; Vla-dul spatar 44, Cirstian vornic 45 ; Draghici totvornic 46, iar Stanciul comis 47.

Cnezii Tot ski p'ini de sate sint, in documentele secolului al XV-lea, §i cnezii. Trecuti in acte allturi de boieri §i drega-

32 DRH, B, I, p. 317 (nr. 197).33 DRH, B, I, p. 307 (nr. 189). Alte exemple de boieri jupani

stapinitori de sate : DRH, B, I, pp. 182, 197, 241, 245, 255, 275,284, 300, 320, 344, 428, 452-3, 477 (nr. 104, 113, 145, 148,152, 170, 175, 185, 199, 215, 264, 278, 292).

34 Ibidem, p. 309 (nr. 190).35 Doc. din 30 iun. 1441, DRH, B, I, p. 166 (nr. 95).36 Doc. din 20 iun. 1489, ibidem, p. 346 (nr. 217).37 Doc. din 26 iul. 1490, ibidem, p. 363 (nr. 226).38 Doc. din 8 sept. 1492, ibidem, p. 373 (nr. 233).39 Doc. din 9 oct. 1492, ibidem, p. 376 (nr. 234). Cf. p. 394

(nr. 243).49 Doc. din 15 iun. 1493, ibidem, p. 387 (nr. 240).41 Doc. din 16 iun. 1493, ibidem, p. 390 (nr. 241).42 Doc. din 19 iun. 1493, ibidem, p. 391 (nr. 242).43 Doc. din 10 sept. 1493, DRH, B, I, p. 397 (nr. 244).44 Si fratele sau Fircea este tot jupan : doc. din 10 febr. 1494,

ibidem, p. 399 (nr. 245).45 Doc. din 15 iul. 1494, ibidem, p. 409 (nr. 250).46 Doc. din 16 febr. 1498, ibidem, p. 460 (nr. 382).47 Doc. din 27 ian. 1499, ibidem, p. 475 (nr. 291). Uneori,

jupanii dregatori sint numiti §i slugi" ale domniei : ibidem,pp. 160, 423, 484, 490 (nr. 93, 262, 296, 299).

219

www.dacoromanica.ro

tori, cnezii au paminturi (sate) §i vite" ; au ci taranidependenti (rumani) 49, care le lucreaza ogoarele.ca platesc darea personals 50. 5tim, de asemenea, ca lamoartea for domnia avea dreptul la un cal 51. Apdar, facparte din clasa stapinitoare, sint oameni liberi, cu sate

t.5.rani dependenti. De ce cnezii sint trecuti deosebit deboieri §i de dregatori ? Documentele secolului al XV-leanu ne dau raspunsul, iar interpretarile, pe baza materia-lului ulterior, au fost diferite 52.

Boieri, dregatori (slugi domne§ti), jupani, cnezi saupur simplu indicati nominal, iata denumirile sub careapar stapinii de pamint in secolele XIVXV. Elemen-tul esential, care determine situatia for socials, conditiafor de oameni liberi, este proprietatea asupra solului,asupra satelor. In secolele XIVXV, stapinii pamintului,fie ca unul singur are mai multe sate, fie ca mai multisint in deucilmafie in hotarul unui singur sat, poartii, inmarea majoritate a mcirturiilor documentare, numele de

48 Doc. din 22 iun. 1418, ibidem, p. 87 (nr. 42), pp. 62, 66,231 (nr. 27, 29, 137).

48 Doc. din (1407) si 9 ian. 1498, ibidem, pp. 72 si 459nr. 33 si 281). Vezi si mai jos, despre rumani.

52 Doc. din 30 iun., ibidem, p. 166 (nr. 95).51 Doc. din 31 iul. 1487, ibidem, p. 330 (nr. 205).52 Pentru I. BOGDAN, Despre cnezii romani, in Opere alese",

Ed. G. Mihaila, Bucuresti, 1968, cnezii au fost la inceput juzi (ju-decatori) satesti ai satelor libere sau ai celor domnesti ; ulterior,dupe 1550, au inceput sa fie inlocuiti de pircalabi. In secoleleXVII si XVIII, cuvintul cnez sau judec are, in documentelemuntene, intelesul de taran liber sau taran cu mole, in opoziliecu taranul care munceste panaintul altora Ibidem, pp. 180, 206;CONSTANTIN GIURESCU, Studii de istorie soctalci, ed. 1943,Bucuresti, pp. 293-313, demonstreaza ca, documentar, nu se ade-vereste in Tara Romaneasca existenta unor sate de mosneni con-duse si administrate de cnezi ; nu se adevereste nici intelesul decneaz = judccator al satenilor aflati pe moiia cneazului. Constan-tin Giurescu analizeaza o serie de documente in care cneazuleste om liber, stapin de pamint §i de rumani (pp. 296-304).C. Giurescu infirma opinia lui I. Bogdan (pp. 304-307) si aLai R. Rosetti, care considerau pe cnezi = stapinii satelordecatorii (giudetii) acestor sate (pp. 307-309) si opinia luiN. Iorga (cnezii = magistrati alesi ai satelor) (p. 309). Conclu-zia lui C. Giurescu : cnezii sint membrii clasei libere stapini-toare ; cneaz este sinonim cu boier, primul exprimind calitateade domn sau liber si stapin", in timp ce boier exprima insusireade ,.nobil ". Cu timpul titlul de boier se da tot mai statornicdregatorilor marilor proprietari", iar cneaz este purtat in-deo3ebi de cei fare dregatorii" (p. 311) ; P. P. PANAITESCU,

220

Stim

si

§i

li ju-

li

li

www.dacoromanica.ro

boier. fine s-ar incumeta dintre boierii domniei mele,marl ¢i mici sau dintre dreg5.torii domniei mele atrageatentia Mircea cel Batrin sä batjocoreasca acest hri-sov... acela va primi urgie §i pedeapsa de la domniamea..." 53. Stanciul, Costea, Vilcul, Albul §i Radomirsint boierii carora a fost mina" in satul Jiblea pre-cizeaza foarte limpede un hrisov din 4 septembrie 1389 54.Dregatorii (slugile) domne§ti erau tot boieri, fiind desem-na %i de repetate on cu ambele Jupanii sint deopo-triva boieri care, bucurindu-se de o pozitie deosebita saude prestigiu, poarta in plus §i apelativul amintit. Totboieri sint §i martorii, chemati, cite 12 sau 24 (mai tir-ziu §i cite 48 sau mai multi), sa adevereasca hotarul uneiocini sau cine are dreptul asupra ei 55. Boieri sint §i ceiaratati numai nominal, concluzie care rezulta din insa§isituatia for de stapini ai satelor, identica cu acei desem-nati in acte ca boieri, dregatori (slugi) sau jupani 56.Pentru secolele XVIXVII, exemplele devin foarte nu-meroase, intrutotul concludente 57. Existenta unei denu-

in Obltea..., pp. 38, 67 §i 70-72 considers cneazul ca om liber,stapin de pamilnt, de sate, provenind din nobilimea prestatala.' ;ei formau in secolul al XV-lea o patura de proprietari neprivi-legiati" (p. 71), in timp ce boierii ar fi fost stapinii de moiiiprivilegiali (cu ocina.' ohaba, drept de imunitate)". Concluziasimilara §i in P. P. PANAITESCU, Introducere la istoria cul-tura, pp. 178-181. Dar in V. COSTACHEL, P. P. PANAI-TESCU, A. CAZACU, Viafa feudald..., pp. 173-174, cnez =judec. H. H. STAHL, Controverse de istorie socialei romdneascii,Bucure§ti, 1969, pp. 258-273 considers pe cnezi : la inceputmembri de categoria a doua a clasei exploatatoare feudale, apoicategoric feudala decazuta in rindurile unei taranimi libere, apoimasa intreaga a taranimii libere" (p. 273).

63 Doc. din (1400-1403), DRH, B, I, p. 51 (nr. 21). For-mulari similare, ibidem, pp. 32, 49, 61, 71, 74, 76, 81, 97,116-117, 151, 159 (nr. 12, 20, 26, 32, 34, 35, 38, 48, 60, 86,91). Vezi §1 I. BOGDAN, pp. 12-13, 17, 24 etc.

" DRH, B, I, p. 29 (nr. 10). Vezi mai sus, p. 216, numeroasealte example de stapini de sate numili simplu boieri.

55 Vezi exemplele documentare mai sus.56 Un examplu in acest sens ni-1 da actul din 3 dec. 1483,

dat mai multor boieri, intre allii jupan Birta Patru". Ori incuprinsul aceluia5i act citim : Si iara.5i sit fie lui Berta Peitrucu fiii la Luturoasa cinci parti..." (DRH, B, I, p. 307,nr. 189). A doua oars deci, boierul jupan este aratat numaiprin numele sau, fara a se mai aminti rangul sau social.

57 Intreaga demonstratie la CONSTANTIN GIURESCU,Despre boieri, ed. citata, pp. 227-284 (indeosebi, pp. 264-284).

221

§i

Relagile...,

§i

calitAji.

www.dacoromanica.ro

Boieriimarl

mini generale aceea de boier corespunde unui ele-ment fundamental, comun tuturor cazurilor analizate,,ri anume proprietatea asupra piimintului, indiferent desuprafata lui.

Denumire care nu inseamna in nici un fel egalizare.Dovada ca in cele mai vechi hriseave intilnim boieri §imari" §i mici" 58. Pe ce criterii se rinduie0e cineva in-tro parte sau alta ? Greu de precizat : Vlad cu nepotiilui *isa §i Buia" i Stanila cu fralii sai" sint numitiboierina.0" de Mircea cel Batrin, care le intare0e satulBeala59 : boieri mici sau boierina0 ar fi cei cu partidintr-un sat. Dar pita la ce chime atare parti determinea§ezarea proprietarului in una sau cealalta din categorii,raspunsul nu-1 putem da pe temeiul documentelor seco-lelor XIV 0 XV.

Diferentierile notabile, determinate de numarul de sate(sau parti din ele) stapinite, trebuie corelate insa cufelul cum aceiti proprietari i.,ci cultiva paminturile : uniigrin munca proprie (inclusiv a familiilor for) 60, altiiexploatind munca unor oameni aflaci in dependenta for.

De aici, confruntiiri ,ri antagonisme. Cei aflati pe trep-tele superioare tintesc sa-0 sporeasca averea funciara ;iar una din calk des folosite este tocmai acapararea oci-nilor de la stapinii marunti 61, care pieraind paminturile10 pierd §i libertatea.

Documentele ne ingaduie sa delimitam categoriile mariale societkii medievale.

Veneau mai intli cei cu un mare numar de ocini, mariiproprietari cum am spune astazi.

Dregatorii domniei Stoica, Dimitru, Vilcsan, Mihala,Petru §i 5i§man stapinesc la 1430 satele Ciurile0i, Ama-rul, Dimbova, Turcine0i §i jumatate din Balomire0i 62,

58 Vezi anal sus. p. 221.59 Doc. din 10 iun. 1415: DRH, B, I, p. 81 (nr. 38).5U Nu am luat in discutie §i alte denumiri date, in Tara

Romaneasca, stapinilor de patnint (de ex. judeci, megia.5i, mo§-neni), deoarece ele spar in documentele secolului al XVI-lea §imai ales at XVII-lea ; scopul lucrarli de feta este analiza socie-tatii muntene din primele douk secole ale statului feudal unitar,incepind cu Basarab I.

51 Categoric numita de ,mai multi cercetatori tarInime-libera".62 Doc. din 16 sept., DRH, B, I, p. 129 (air. 68).


Rutag, Coica, Novac gi Stratimir slugi" gi boieriobtin intarire gi scutire de dijme gi munci pentru celeBase sate ale for 63.

Cinci sate au tot impreuna gi boierii Voinea, Radul,Dragomir, Albul, Vilcsan gi Vlaicul64.

Stan cu fratele sau Vladimir gi feciorul acestuia Utme§gi un Radul toti dregatori gi boieri au satele Pau-gegti, Vladimiregti, Folegti, Cogani, Coprozi gi parti dinZatreani 65.

Jupan Mogog cu fiii gi fiicele sale gi cu ...citi fii saufiice ii va da Dumnezeu" stapinegte, la 1456, 3 sate tgijumatate plus o ocina, toate mogtenite, ceea ce ne in-deamna sa reflectam la vechimea unor atare man pro-prietati 66. Sapte sate Banea, Tirgul Gilort, Mogogani,Polovragi, tefane§ti, Bodoni gi Spineani apartin jupa-nului Bran, fratilor sal Radul gi Patrul gi fiilor for 67.Tot aga, un alt jupan Chico§ gi fiicele sale Stanca, Vigagi Rada stapinesc, prin mogtenire, mai multe pail dinFintinele, Vernegti, Placicoi, Gugegti, Cornu, Cerih gi

Milegti 68.Dar, lark' indoiala, ca in fruntea marilor proprietari ai

vremii se agaza, pe la 1480, cinstitul" boier al lui BasarabTepelug, jupanul Ticuci gi fratii lui Bran, Radul gi Patru.Ei au, mai intii, un prim lot de 21 (douazeci gi unu) desate din care 11 mogtenite, 6 cumparate, 1 prin schimb gi3 de zestre. Se mai adauga pa.rti din alte sate pe carejupanul Ticuci le primegte" de la cliferiti proprietari.Hrisovul este cu totul laconic gi se marginegte sa noteze :Dupa aceea, a venit Toader din y5tefanegti inaintea dom-niei mele 69, de a dat oricite p5.rti are Toader in tefa.-nesti gi din Valari jumatate lui Ticuci gi lui Bran gi luiRadu gi lui Patru". La fel prin atare stranii dona-tii" amintitul jupan mai are parti din Vilcsanegti,

63 Doc. din 1 aug. 1437, ibidem, p. 147 (nr. 83).64 Doc. din 13 aug. 1437, ibidem, pp. 150-151 (nr. 86).66 Doc. din 2 aug. 1453, DRH, B, I, p. 192 (nr. 110).66 Doc. din 15 apr., ibidem, p. 197 (nr. 113). Vezi ST. STE-

FANESCU, Proprietatea feudald. Evolutia proprieteitii feudale inTara Romtineascd pith in secolul al XVII-lea, in Studii", XI,1958, nr. 1, p. 57.

67 Doc. din 24 apr. 1484 ; ibidem, p. 311 (nr. 192).68 Doc. din 15 iun. 1499 ; DRH, B, I, p. 477 (nr. 292).69 Basarab cel Thar.

223

gi

www.dacoromanica.ro

Strimbatati, Gane§ti, Dinovo §i Catetii ". Ce a pututobliga pe Toader, Micul, Bisa, Dan sau Oprea sa-§i deaocinile, adica paminturile tinute prin mo§tenire parin-teasca nu §tim. Documentul nu ne da vreo deslu§ire.Dar ne consemneaza in schimb trecerea unor proprietatide la un stapin la altul Si tendinta unor frunta§i ai boie-rimii de a dobindi mai multe sate. Ne arata cum o mino-ritate de boieri urca in avere rang social jupanulTicuci cei 3 frati ai sai aveau 26 de sate (sau parciWin ele) in dauna altora, care decad prin pierdereatreptata a ocinilor, ispravind in rindurile oamenilor de-pendenci (a vecinilor sau rumanilor) 71.

Tendinta de acaparare a paminturilor ne este ilustratade aceea§i familie. Daca. la 1484 Bran, Radul §i Patru,fratii lui Ticuci, au un numar de 7 sate din cele 26 de-tinute in 1480, in schimb in 1502 deci optsprezece animai tirziu Radu cel Mare intare§te ,,...preacinstituluivlastelin... jupan Radul §i fratelui sat' jupan Petru §i cufiii for cit le va rasa Dumnezeu", un numar de 24 desate intregi, 12 parti din sate, 11 munti §i 47 familiide tigani. De retinut ca din cele 36 de sate, stapinitetotal sau partial, 23 plus muntii toti sint confirmate,,...pentru ca le sint vechi §i drepte ocine, dedine". Cele-lalte sint adaugate, ca Si in 1480, prin impartire, donatie(fara motivarea donatiei !), cumparare chiar dreaptaslujba" Ma de domnie 72.

Aceasta tendinta de acaparare a ocinelor se va mani-festa tot mai limpede in secolul al XVI-lea §i in celurmator cind, treptat, denumirea de boier va desemnadin rindurile stapinilor de pamint mai ales categoria bo-gata, cu intinse proprietati §i venituri.

7° Doc. din 18 ian. 1480; DRH, B, I, p. 275 (nr. 170).71 $i asemenea marl proprietati se fragmentau §i se regrupau.

Dovada o aduce un document din 24 apr. 1484, la numai 4 anidupa hrisovul klat lui Ticuci (18 ian. 1480) cind 7 din cele26 de sate sint intarite celor 3 frati ai jupanului, lui Bran,Radul §i Patru.

72 Doc. din 9 mart. 1502, DIR, XVI, B, I, pp. 11-14(nr. 7). Cf. V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CA-ZACU, Viqa p. 229. Iar dupi un recent studiu (inmanuscris) I. DONAT, Domeniul Craiove ,ctilor, averea lui Nea-goe Strehaianul, tatil celor 4 frati Craiove§ti (Barbu, Pirvu,Danciu §i Radu) insuma 132 de bunuri funciare ! (Citat dupiMANOLE NEAGOE, Neagoe Basarab, Bucure§ti, 1971, p. 19§i nota 16).

224

,si

¢i

feudald...,

11

www.dacoromanica.ro

Tot mari proprietari sint gi unele ctitorii, Tismana,Cozia gi alte manastiri ale vremii. Ele aveau aceleagi be-neficii gi exploatau la fel satele dependente, ca oricarealt feudal. Deosebirea consta mai curind in relativa stabi-litate a acestei mari proprietati satele ramineau subaceeagi autoritate a colectivitatii manastiregti gi nu tre-ceau de la un stapin la altul, cum se intimpla mai free-vent la marea proprietate laica. Aga, la 8 ianuarie 1392,Mircea cel Batrin daruiegte sau intaregte Coziei sateleCalimanegti, Cereagov, Poroinita, Bucuregti, Bogdanegti,Lunciani, Carareni, Hinategti gi Bujorani 73. Aproape unsecol mai tirziu, la 17 aprilie 1488, Vlad Calugarul con-firma ctitoriei toate bunurile sale, intre ele Base din celenoua sate amintite la 1392. Evident, intre timp, prindaniile lui Mircea cel Batrin, a altor domni gi boieri ca giuneori prin cumparare, domeniul Coziei mai cuprindea gialte 13 sate (deci in total 19) toate scutite de dari gidijme , plus alte venituri 74.

Dar gi domnia era mare proprietar. Domnul dispuneamai intli de importante venituri, in bani gi in natura,adunate toate din dari, dijme gi vami la casa (curtea)domneasca. Vlaicu daruiegte Voditei la fiecare praznic1 000 de perperi, 12 burdufuri de brinza, 12 cagcavale,postav de imbracaminte gi incaltaminte gi paturi (totcite 12), o maja de ceara. Acestea toate spun voie-vodul le a§ezam gi le daruim pe fiecare an din casadomneasca" 75 (subl. ns. D.C.G.). Alteori se adauga giyin, gi galeti de griu 76. Tot aici erau cupringi gi oameniidependenti din tirguri, ascultatori de domnie 77. Tot decasa domneasca apartineau gi o sums de dregatori, fie casint trecuti sub o formula generals *i nimeni sa nucuteze tulbure, nici boier, nici dregiitorii care sint incasa domniei mele..." (hrisov de la Vlad Calugarul) 78,fie ca sint arata %i nominal, cum sint boierii La %co, Hra-

73 DRH, B, I, p. 44 (nr. 17).74 DRH, B, I, pp. 339-340 (nr. 212).78 Doc. din (1374), DRH, B, I, p. 19 (nr. 6). Cf. pp. 21,

24 (nr. 7, 8).78 Doc. din 20 mai 1388, DRH, B, 1, p. 27 (nr. 9), unde

se folose4te formularea : ,,...de la curtea domniei mele...". Idem,pp. 35, 41, 44, 76, 371 (nr. 14, 16, 17, 35, 231).

77 Doc. din 1417-1418; ibidem, p. 84 (nr. 39).78 Doc. din 1 iun. 1483 ; ibidem, p. 302 (nr. 186).

225

sa-i

www.dacoromanica.ro

nitul spatar, Staico logofat, Neag gramatic, Vlad spatarsau Stanciul comis 79.

Dar pe linger venituri in bani natura, domnia sea-pinea terenurile pe care erau arzate tirgurile cu hotarelerespective, toate locurile pustii care nu aveau proprietari,brani5tile o suma de sate fie ca aparlineau personalvoievodului, fie ca revenisera de drept domniei in cazurideterminate de lege" (desherenta, hiclenie), neexistindo separatie intre domeniul statului acela privat al voie-vodului ping in secolul al XVI-lea 80. Constatam exis-tenla acestor sate domne5ti chiar de la intemeierea sta-tului feudal al Tarii Romane5ti. Nicolae Alexandru, fiullui Basarab I, claruie5te bisericii de la Cimpulung Bade5tiicare ,,...au fost mai nainte vreme sat domnescu" pre-cizeaza un act din 13 noiembrie 1618, reproducind unfragment al hrisovului original de danie din 1351-135281.Tot astfel, jumatate din Zavideani este, la 1478, ocinadomneasca 82. La rindu-i, Radu cel Mare claruie5te oparte din ocina domneasca pentru a spori suprafata uneipoieni, daruita manastirii Govora de Tudor vistierul 83. ySiunii boieri primesc sate direct de la domnie, pentru sluj-bele prestate : cazul lui 5arban cu Voineje5tii pe Ra-tina ", a jupanului Stoica Nang cu ai sai 85, a jupa-nului Mihai spatar 88, de5i nu 5tim pe ce cale satele da-ruite intrasera in patrimoniul domniei.

Sint, de asemenea, cunoscute unele danii catre man5s-tiri, facute de voievozi tot din patrimoniul propriu. Vlaicuder Voditei satele Jidov5tita, Terovatul seli5tea Bahnei 97.Radu I claruie5te Tismanei satele Vadul Cumanilor, Hir-somuinti, parte din apa Tismanei, seliltea Toporna 88.Mircea cel Batrin der ctitoriilor de la Cozia 5i Tismana

79 Ibidem, pp. 363, 387, 394, 397, 399, 475 (nr. 226, 240,242, 244, 245, 291).

eo $TEFAN STEFANESCU, Proprietatea p. 56.DRH, B, I, p. 11 (nr. 2).Ibidem, p. 264 (nr. 160), doc. din 3 iun.

83 Doc. din 9 ian. 1499 §i doc. din 13 iul. 1499 ; ibidem,pp. 470-472 0 487 (nr. 289 §i 293).

" Doc. din 1429, ibidem, p. 123 (nr. 63).85 Doc. din 17 mai 1473, ibidem, p. 239 (nr. 143).86 Doc. din 9 mart. 1484, ibidem, p. 309 (nr. 190).

H87 Doc. din (1374), B, 1, p. 18 (nr. 6.) Cf. pp. 35,44, 49, 54, 59-61 (nr. 14, 17, 20, 22, 25, 26).

88 Doc. din 3 oct. 1385, ibidem, p. 21 (nr. 7).

226

§i

;i

§i

§i

feudald...,si82

-

www.dacoromanica.ro

25 (douazeci5icinci) de sate, ceea ce ar arata ca domniacel putin la finele secolului al XIV-lea inceputul

celui urmator se rinduia printre marii proprietari. Darun al doilea exemplu asemanator nu-1 mai gasim pinscatre 1500. Se mai fac danii dar, comparativ, mult maireduce. Radu cel Frumos cla manastirii Dealului ballileCamenita Saltava 99, iar Basarab cel Tinar, o jumatatedin Velea, ctitoriei de la Snagov 90.

Alteori, cind domnia vrea sa faca atare donatii, eacumpara, in prealabil, satele 91. 5i-au cumparat domniamea jumatate din Buc5ani 5i am inchinat-o manastirii"(Bolintinul), scrie Vladislav al 11-lea 92. Care a fost nu-marul total al satelor domne5ti in secolele XIV 5i XV numai putem 5ti. Pe temeiul documentelor pastrate, o re-centa analiza constata sensibile variatiuni ale numaruluiunor atare sate, de la Nicolae Alexandru Basarab la Raducel Mare 93.

Stapinii Dar ceilalti stapini ai pamintului ? Cum se rinduiesc eide ocini in urma celor mari ? Categorii dupa numarul prcrprieta-mijkcii tilor nu putem stabili, lipsind baza documentary completa.

Insa deosebiri notabile exists intre ei. Dumitru din Ma-niaci, Balea cu copiii sai Birseanul cu fratii sai, auimpreuna Maniaciul, Poenile Varbilaului 5i jumatate dinIzvoreanii de la Dealul Mare : 3 familii de boieri, cu douasate 5i jumatate. Dar Balea mai are separat o treime dinStane5ti 94. Trei dregatori, Nan, Tatul Stanciul, tinun sat Rate5tii 95. Alte patru familii au Modruze5tii

89 Ibidem, pp. 242-243 (nr. 146).93 Ibidem, p. 291 (nr. 179), doc. din 23 mart. 1482.91 Vezi, de ex., ibidem, p. 21 (nr. 7) §i P. P. PANAITESCU,

Obstea..., p. 153.92 La 29 apr. 1453, DRH, B, I, 191 (nr. 109). Cf. pp. 174,

268, 336, 353-354, 373, 406, 431, 435-436, 446, 473, 496(nr. 99, 163, 210, 220, 233, 248, 266, 268, 273, 290, 303).

" Evolutia este urnatoarea : Nicolae Alexandra 5 sate(sau parci) ; Vladislav I 14 ; Radu I 7 ; Dan I 2;Mircea cel Batrin 81 ; Dan al II-lea 6 ; Alexandra Al-dea 3 ; Vlad Dracul 2 ; Vladislav al II-lea 4 ; VladTepees 5 ; Radu cel F/113110S - 45 ; Laiota Basarab 2 ;Basarab cel Tinar 13 ; Vlad Calugarul 41 ; Radu celMare 41 : ION DONAT, Le domaine przncier rural enValachie (XIVeXVIe siecles), in RRH, 1967, nr. 2,pp. 201-231.

94 Doc. din 1 dec. (1429) : DRH, B, I, p. 127 (nr. 66).95 Doc. din 1 aug. 1437, DRH, B, I, p. 146 (nr. 82).

227

ti

ti

gi

titi

www.dacoromanica.ro

Crapestii 86. Alaman cu fratii sai" si Stanila cu fralii saisi cu fiii tor" stapinesc ...Brostenii toti si Mihailestiitoti..." mostenite de la parinti, iar Alaman cu ai sai,in plus, si o parte din Brativoesti, tot mostenire 97. Comansi Nan au Rodulful, Piscul si Jilistea 88 ; jupan Voicu1 sat Borus sau jupanul Stanciul Turcul, tot 1 sat Cru-sia 99 etc. 100 Cei amintili stapinesc, asadar, un sat sauparti mai importante din mai multe sate. Sa-i situam in-tro pozitie socials medians ?

Foarte probabil ca si acestia toti foloseau tarani depen-denti in cultivarea ogoarelor.

Shipinii In rindul st4inilor pamintului o categoric importante,de ocini deosebita de cele precedente analizate, si allata, nu o data,

lnici in antagonism cu ele, o constituiau cei cell lucrau oci-nele singuri, cu familiile for 101. Asa, de pilda, Badea Ciu-tin cu 5 feciori si un nepot au, impreuna, ,,...o funie laMalul de Sus", cumparata de la mai multi 102. 14 copro-prietari nominalizati si rude ale tor, amintite global (fratisi fii) stapinesc, tot impreuna, patru parti" din partealui Minje" in satul Dusesti 103. 5apte familii in care sintcuprinsi bunici, feciori, nepoti si stelnepoti capata inta-rire domneasca de la Vlad Calugarul pentru 1/6 din Pre-cenu de Sus 104. Optsprezece familii cumpara Vilculestiide In Cosustita" cu 80 florini 105 etc. etc.

Toti cei amintiti au o trasatura comuna : stapinesc partirelativ recluse dintr-un sat, sint dupe toate probabili-tatile cei ce-si lucreaza paminturile numai cu familiiletor, fail a exploata munca unor oameni dependenli.

96 Doc. din 25 mai 1429, ibidem, p. 126 (nr. 65).97 Doc. din 13 iun. 1487, ibidem, p. 329 (nr. 204).98 Doc. din 1418, ibidem, p. 86 (nr. 41).99 Doc. din 1431-1436, ibidem, p. 132 (nr. 70) gi doc.

din 20 mai 1388, ibidem, p. 27 (nr. 9).100 Vezi, de exemplu, p. 81 (nr. 38), doc. din 10 iun. 1415

sau doc. din 30 iun. 1486, uncle avem 12 boieri si rude directeale tor, stapIni pe 9 sate gi o parte din al zecilea sat, ibidem,p. 320 (nr. 199) sau doc. din 25 iun. 1483, p. 305 (nr. 188).

191 Denumita de mai multi cercetatori taranime libera".782 Doc. din 7 aug. 1445, ibidem, p. 174 (nr. 99).193 Doc. din 12 iun. 1472, ibidem, p. 235 (nr. 140).104 Doc. din 15 iul. 1494, ibidem, p. 409 (nr. 250).105 Doc. din 13 iun. 1486, ibidem, p. 319 (nr. 198) ; alte

exemple, ibidem, pp. 349, 408, 467 (nr. 218, 249, 286).

228

www.dacoromanica.ro

Dinamicain

interiorulclasei

stdpinilorde

pamint

LEG ENDA

0,1-10 M50,1-60

10,1-20 O.

414 -63

60,1-70

70,1-80

30,1-40 .%. 80,1-90

40,1-50E1190,1-100

DIN MARTURIILE SECOLELOR XIV 51 XV NU MAI PUTEM RECONSTITUINUMERIC DIFERITELE CATEGORII DIN RINDUL STAPINILOR DE PAMINT.MARTURII MAI NOI NE INGADUIE INSA SA APRECIEM, CEL PUTIN GLO-BAL, INSEMNATATEA UNORA DIN ACESTE CATEGORII $1 PENTRUEPOCILE MAI VECHI. STATISTICILE INTOCMITE DE ADMINISTRATIAAUSTRIACA IN OLTENIA, IN 1728, ARATA CA STAPINII DE MICI OCINI(MO$NENII) ERAU INCA NUMERO$I LA ACEASTA DATA, IN MAI MULTEZONE EI DEPA$IND 50% DIN TOTALUL ASEZARILOR.CUM EVOLUTIA A FOST CONTINUU IN DEFAVOAREA LOR, DEPOSEDATIDE PAMINTURILE LOR DE CATRE FEUDALI, PUTEM SOCOTI CA NUMARULSTAPINILOR DE MICI OCINI (LUCRIND PAMINTURILE CU FAMILIILELOR), A FOST IN MOD CERT $1 MAI IMPORTANT, IN INTERVALUL 1300-1500. (DUPA I. DONAT, ASEZARILE ()MENEM DIN TARA ROMANEASCAIN SECOLELE XIV -XVI, IN STUDII", IX, 1956, NR. 6, P. 87, FIG. 5).

Concluzia este ca in interiorul clasei sapinilor p5.mintuluiau existat categorii, iar dobindirea §i pierderea ocinelor ainsemnat urcarea sau coborirea pe treptele ierarhiei sociale.0 atare dinamica socialii a lost determinatc1 de tendincecontrare : aceea a unei minorittici de a avea eft mai multesate, aceea a unei majoritati de a nu-ii pierde ocinele,oricit de mici ar fi. La care se adauga dar mai alesin secolele XVI §i XVII o a treia tendinta, aceea de

229

. kinla'a"PiP.-0 gaol.0 de.s a a.0 ) a a 6 6*4 6 a a a.0 OF 00.0

.0 r-' J 01 0 0. 0,14 1S gAt00 '0

o :: a ' '.

M20,1-30

- '0cs= ..- 1

ob3

www.dacoromanica.ro

hotarnici drepturile in cadrul proprietatii comune, dea iegi din devalmagie, cum s-a spus ulterior. Confruntarede ample proportii gi, pentru secolele XIV gi XV, cu rela-tiv lente desfagurari, dar care se vor accelera vizibil inperioada urmatoare. Cei mici" cauta sa-gi intareasca pozi-Oa, fie obIinind de la domnie confirmarea proprietatii, fiecumparind chiar not paminturi 106.

Dar tendinta care va precumpani este aceea de concen-trate a proprietatii. Iata-1 pe intiiul sfetnic al lui VladCalugarul, pe jupan Stoica logofat care prin succesive cum-parari devine, cu cei 3 feciori ai sai, stapinul a doua sateintregi, Corna/el Descuperegti. (De notat ca inainteaacestor repetate tranzactii, amintitele sate aveau 20 de sta-pini, rtrecu/i in hrisovul nominal, plus sotii gi feciori indi-cati in general) 107. Tata pe jupan Stanciu comis, caredevine singurul proprietar a 2 sate Sirbii Negu-legtii ce fusesera anterior ale lui Dragoi gi ale fiilorsai 108. Iata pe calugarii de la Tismana, care primescdanie, de la Nicola cel Mare, o ocina in Grogani ,,...pentrupomana parintilor lui gi a altora". Apoi egumenul Agatonincepe cumpara alte 9 ocini in acelagi sat 102. La felegumenul Simon al Coziei cumpara 1/2 din Sevestreni dela 5olda cealalta jumatate de la Stoica astfel satulrevine unui stapin, in lac de doi 110. Desigur, se produc inparalel o sums de alte migcari de ocini vinzari, cum-parari 111, schimburi 112 fats ca sa putem distinge inele o anume tendinta. Dar imaginea globala ce se proiec-teaza chiar gi din pulinele documente pastrate pinscatre 1500 este aceea a unor periodice schimbari in in-teriorul clasei stapInilor de pamint determinate de trecereapamintului de la unii la Oh: mobilitatea socials este le-gato organic, indisolubil, de atare treceri.

leg DRH, B, I, pp. 315, 319, 349 (nr. 195, 198, 218).107 Doc. din 9 oct. 1492, ibidem, p. 376 (nr. 234).1L Doc. din 27 ian. 1499, ibidem, p. 475 (nr. 291).102 Doc. din 1492-1493, ibidem, p. 372 (nr. 232).110 Doc. din 30 mai 1464, ibidem, p. 209 (nr. 123).111 Ca de exemplu doe. din 27 mai 1487, ibidem, p. 334

(nr. 209) etc.112 De exemplu, doc. din 21 apr. 1489, ibidem, pp. 344-345

(nr. 215) etc.

230

a-si

si

sisi

si

gi

si si

si

www.dacoromanica.ro

Deueilm4ia Care este forma curenta a acestei proprietati ? Individualssau colectiva ? Ea este exercitata in comun, apartine maimultora, satul este tinut potrivit unei expresii notin devalmasie. Cum redau documentele timpului aceastasituatie ? Nu printr-un cuvint anume, cit printr-o formu-lare ce se regaseste de zeci zeci de on : ...am daruitdomnia mea atotcinstitul hrisov al domniei mele scrieMircea cel Batrin cinstitului de fata boier al domnieimele jupan Fintea copiii lui si Vlad copiii lui 5i Cazan

copiii lui lsi Radul Voinea Neagul copiii lui siMircea alt Mircea sa le fie for in satul Ohaba loc..." 113

(subl. ns., D.C.G.). Iar o suta de ani mai tirziu, Radu celMare foloseste aceleasi cuvinte : Da domnia mea aceastaporunca a domniei mele lui Neagoe cu fiii sai cu fiicelesale, Neacsa Cirstiiana si Calea cu nepotii lui, Mancu fiii sai fratele lui Man cu fiii lui, ca sd be fie laBomboesti a patra parte..." 114 (subl. ns., D.C.G.). Si fie-care donatie sau confirmare se Incheie din nou la fel :Pentru aceea, le-am dat §i domnia mea, ca sa le fie deocina si de ohaba for fiilor nepotilor ci stranepotilorlor..." 115 (subl. ns., D.C.G.).

Stapinirea laolaita nu este in functie nici de marimeasuprafelei detinute, nici de ierarhia in dregatorie. Sint co-proprietari un boier de frunte si un boiernas de

jupanul Fintea si ai sai, amintili mai inainte, pro-prietari ai unui loc in satul Ohaba, uncle, desigur, se aflau

alti stapinitori de pamint. Toate documentele citateatesta, in sute de cazuri, ca forma curenta a exercitariidreptului de proprietate este in secolele XIV XV sta-pinirea in comun a satelor, a ocinelor116. De aceea, de-alungul veacului al XVI-lea si in cel urmator, acesti stapiniin devalmasie dintr-un sat, legati fiecare dintre ei cu tollceilalti inlauntrul aceluiasi hotar, poarta numele de megiesi(de la Memica = hotar, adica vecin de hotar). Ei sintchemali sa delimiteze partile celui care urma sa iasa dindevalmasie ; ei au precadere la cumpararea unei parti dinstapinirea comuna (protimisis) ; ei erau chemati ca jura-tori pentru a hotari in caz de litigiu sau ca martori pentru

113 Doc. din (1401-1406), DRH, B, I, p. 57 (nr. 24).114 Doc. din 14 iul. 1500, ibidem, p. 493 (nr. 303).115 Ibidem.116 Chiar manastirile sint uneori coproprietare in hotarul

unui sat cu stapinitori laici.

231

si

§i §i

§i si §i si§i

5isi §i

§i

pilda,

5i

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

a intari, prin prezenta tor, o intelegere 117. Pe megie§i nu-igasim, numiti ca atare, in documentele secolelor XIV §iXV. Ii aflain, in schimb, ca juratori in numlir de 12 bo-ieri sau 24, marturisind cui apartine cutare sat 118. Dupacum ii aflam - iara§i Fara a fi numiti megie§i - ca bo-ieri hotarnici sau exercitinduji dreptul de preemptiune.

In cadrul stdpinirii in comun Nth, exista o foarte pre-cisd evidenta a drepturilor fiecarei familii, exprimate inactele epocii, de obicei, prin termenul parte-pdrci", stabi-lite prin spita neamului sau prin hrisoave - daca se pro-dusesera vinzari-cumparari, infratiri sau donatii. Trans-punerea acestor drepturi pe teren se facea insa numai lao hotarnicie, cind unul sau mai multi devalmmi i§i deli-mitau partile. Marturiile sint foarte numeroase. Cel maivechi exemplu pare a data din primii ani ai secolului alXV-lea, cind intarind ,,...o ocina, locul numit Mociu-rite" - hrisovul adauga : Insa lui Coman §i lui Nanuldoua pa'rti, iar lui Stanciul §i lui Batea a treia parte" (inslavona 4utteTb119). Asemenea precizari asupra partilor"existente se fac in multe alte sate 120.

Atare drepturi se exercitau §i cind era vorba de locuripustii, cum este, la 1391-1392, ...seli§tea Salci§or pe baltaBistritei, pe partea care a fost odinioara a lui StanceVrana" 121.

Dar se mai faceau §i alte delimitari ale pamintului insecolele XIV §i XV. Mihail voievod hotara§te la 22 iunie1418 ca oamenii care vor inchina ,,...sau via sau ogoaresau moara... toate sa fie... mgaistire§d, la Cozia §i la Cot-meana" 122 (in textul slavon HRH Ini-Bxe). S-a sustinut re-cent ca aparitia acestui termen in documentele muntene(cu exemple din secolul al XVI-lea) constituie o dovada

117 Intreaga analiz1 §i marturiile documentare la CONSTAN-TIN GIURESCU, Despre boieri, pp. 254-278.

118 DRH, B, I, pp. 235, 264, 294, 317, 357, 368, 382, 385,408, 409, 448, 452, 467, 493 (nr. 140, 160, 181, 197, 222, 229,236, 239, 249, 250, 274, 278, 286, 302).

112 DRH, B, I, p. 51 (nr. 21).120 DRH, B, I, pp. 114, 261, 264, 275, 284, 287, 288, 294,

298, 307, 309, 317, 332, 334, 349, 350, 376, 390, 394, 397, 409,417, 447, 466-467, 469, 477 (nr. 58, 158, 160, 170, 175, 177,178, 181, 184, 189, 190, 197, 207, 209, 218, 219, 234, 241,243, 244, 250, 257, 274, 286, 288, 292).

121 Ibidem, p. 35 (nr. 14).122 Ibidem, p. 87 (nr. 42).


ca dizolvarea stapinirilor devalmase a mers mai repede inTara Romaneasca decit in Moldova 123. Porunca" dom-neasca mai sus citata arata ca ogorul servea pentru deli-mitarea unor suprafete de teren si in primele doua dece-nii ale secolului al XV-lea ; nu rezulta din acest exempluca o atare delimitare aduce dovada destramarii uneistapiniri devalmase (in anul 1418).

Cunoastem impilrcirea pe locuri, atestata de timpuriu.A daruit alt boier al domniei mele, Stanciu al luiBalco o bucata pe Arghis, pe care a cumparat-o de la

scrie in hrisovul dat Coziei la 20 mai 1388alt loc tot acolo, pe care I-a &Inuit Dude, dupa voia

lui Dan voievod, Inca o bucata de ocina tot acolo im-preunata cu /ocu/ lui Dude..." 124 (subl. ns., D.C.G.).Suprafata for era foarte variabila ; de exemplu, in Gro-sani, unul dintre aceste locuri a fost cumparat cu 50 deaspri, alte doua cu cite 250 de aspri si al patrulea cu1 000 de aspri de 20 on mai mutt ca primul125.

Se practica delimitarea pe funii. Badea Ciutin fiiisai, pe care i-am inainte, au la Malul de Sus ofunie" cumparata pe 3 cai" de la Radu din Turd ,Ii inta-rita de Vlad Dracul126.

Se mai folosea, pentru a desemna o anume suprafata deteren in hotarul satelor, bucata. La exemplul anteriordin 1388 adaugam pe acela al jupanului Berta Patru, carestapineste ...in Ermonesti doua bucati de pamint"altele 127.

123 P. P. PANAITESCU, Obitea..., p. 168.124 DRH, B, I, p. 27 (nr. 9). Trebuie rectificati deci afir-

matia lui P. P. PANAITESCU, p. 166: In Tara Roma-neasca aflam sistemul stapinirii pe locuri, inca din prima jumatatea secolului al XVI-lea, alaturi de sistemul impartinii pe battini

pe funii". In realitate, impartirea pe locuri era cunoscutain orice caz in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Alteexemple, DRH, B, I, p. 57 (nr. 24).

125 DRH, B, I, p. 372 (nr. 232).126 Doc. din 7 aug. 1445, ibidem, p. 175 (nr. 99). Trebuie

rectificata afirmatia din P. P. PANAITESCU, p. 156 :Aceasta impartire pe funii este foarte veche, ea apare In acteInca de la sfiriitul sec. al XV-lea..." : ca unitate de delimitarea pamintului era, deci, folosita si in prima jumatate a seco-lului al XV-lea.

127 Doc. din 3 dec. 1483, DRH, B, I, p. 307 (nr. 189) ;vezi si pp. 41, 319 (nr. 16, 198).

233

si

sisi

tef...'i

si

si siintilnit si

si

si

Obsea...,

;i

Obitea...,

www.dacoromanica.ro

Amintim, deopotriva, ca in desemnarea unei suprafeteintilnim urmatoarea formulare : iar lui Dobromir cufratii sai, sa le fie 1 pamint, pentru ca a cumparat de laCan& din Girnovi, pentru 1 florin" (in textul slavonA aim At ) 128.

In sfir5it, de multe on intilnim delimitari numai cu nu-mele stapinului de piimint. Ctitoria de la Cozia are la1388 o vie in patru parcele : ,,...una in hotarul Caline5tilor

doua bucati din hotarul lui Voica §i a doua in hotarullui Stanislav al lui Oreaov..."129. Parti, ogoare, locuri,funii, bucati, paminturi, toate arata Ca stapinirea in co-mun (devalma5ia) insemna, concomitent, o precisa evi-denta a drepturilor fiecarei familii din sat asupra hota-rului comun. Individ ci colectivitate ili exercitau astfelimpreuna drepturile asupra pamintului. Dar daca teritoriulunei colectivitati raminea constant hotarele satelor erau5tiute 5i se transmiteau din tats in fiu , in schimb drep-turile fiecarui membru al ei asupra pamintului stapinit incomun se modificau cu fiecare generatie prin mo5-tenire, zestre, infratire, vinzare (de voie 5i de nevoie), prindonatie ; ponderea pe plan social a individului cre5tedescre5te dupa cum drepturile sale asupra pamintului spo-resc sau nu.

Erau aceste drepturi efectiv materializate, transpusepe teren ? Cu alte cuvinte, avea loc ie5irea din devalma5iein secolele XIVXV ? Cind hrisovul donmesc intare5te,,...lui Roman 5i cu fiii lui cu fratii lui, Dan §i Radul

Micul 5i Mu5at cu fiii lor, ca sa le fie in Ulite5ti par-tea lui Zamona, oricit a tinut Zamona, pentru ca au cum-parat-o de la Zamona cu 400 aspri un cal 5i doiboi..." 150 aceasta parte" se delimiteaza, se separa efec-tiv intre paminturile satului ? Sau Roman 5i ai sai inlo-cuiesc doar pe Zamona in colectivitatea Ulite5tilor ? Dupatoate probabilitatile, este vorba de o transmitere de drep-turi 5i nu de o hotarnicire pe teren. Uneori se efectueaza

asemenea hotarnicii pe teren, dar tot in beneficiul uneistapiniri in comun. A5a este ocina lui Tudor, Badea 5iOancea, in Negoe5ti, cumparata de dregatorii Dragomir,

128 Doc. din 13 iun. 1486, ibidem, p. 319 (nr. 198).122 Doc. din 20 mai, ibidem, p. 27 (nr. 9). Vezi trimiterile

de la p. 216, unde se dau zeci de cazuri.13° Doc. din 16 aug. 1481, DRH, B, I, p. 288 (nr. 178).

234

§i

§i

§i

§i§i §i

§i

§i

Si

www.dacoromanica.ro

Serbu, Coman, Stan 5i Ion toti cu fiii lor. Pamintulcapata astfel cinci stapini cu familiile for in loc de trei, iarcancelaria consemneaza semnele distinctive malulapei salcii un ulm Vali un pisc unalt hotar etc. , folosind o formulare care va reveni insecolele XVIXVII, cind ie5irile din devalma5ie se acce-lereaza : ,,...ori cit se va alege, toata, de pretutindeni" 13'1.

A existat o trecere gradata de la stapinirea in deval-ma5ie a paminturilor la aceea individuals ? 0 recenta cer-cetare raspunde afirmativ, deosebind trei faze : prima

impartirea pe batrini, alternind cu aceea in parti" ;a doua pe funii ; ultima pe locuri sau paminturi",raminind in toate aceste cazuri §i o ...stapinire superioaraa ob5tii" 132. Ceea ce a determinat o atare trecere, afirmaaceea5i cercetare, a fost ,,...o

agriculturii, innecesitate economics ",

anume ocrelterea

dezvoltare a care accentul trece dela vitelor spre terenurile de cultura propriu-zise 133. Ce ne spun documentele ?

Ca mentiunile de pagi ogoare locuri funiibucati sau simplu dupa numele stapintilui sint

atestate documentar in aceea,ci perioad.d. Primele marturiiscrise dateaza din 1388 (cind in acela5i act figureazalocul", bucata", indicarile nominale 134), apoi din1400-1403 (parti" de ocin5,135), din 1418 (ogoa-

131 DRH, B, I, p. 196 (nr. 112), doc. din 30 sept. 1451.Formulare sirmilara si intr-un act de la Vlad Calugarul, ibi-dem, p. 293 (nr. 180) : textul fiind incomplet, nu ;tim daci aufigurat in el si semneie de hotar.

132 P. P. PANAITESCU, 04tea..., pp. 147-174, iar conciu-ziile la pp. 160-161 (Cf. 152). Prin ob;te autorul intelege ocomunitate de munca (p. 11) si de foiosire a teritoriuluiinclude atit satele alcatuite din stapini de pamint, deci dinoameni libeni, cit satele de rumani, de oameni dependenti(p. 258). Sau, in 'terminologia folosita de H. H. STAHL, Con-tribujii la studiul satelor devalmaie romilnefti, vol. III, Bucu-resti, 1965, p. 7 : sate devalmase libere ;1 sate devalmase aservite.

133 P. P. PANAITESCU, p. 160: Cita vreme agri-cultura era foarte redusa si cre;terea vitelor ocupa pe terensuprafete de papne precumpanitoare, in asa masura incit locu-rile cultivate se puteau gasi, se puteau muta dupa plat, pe ointindere mare de parnint, fara a stinjeni luorarea pamintuluide catre toti membrii o dellimitare a iocuri1or de muncia fiecarei familii nu era nici cum necesara".

134 DRH, B, I, p. 27 (nr. 9).135 Ibidem, p. 51 (nr. 21).

235

Obitea...,

;I

obirgia

si

sisi si

www.dacoromanica.ro

Boierinseamnei

stitpinde lnoie

cuimunitate?

rele" 136) §i din 1445 (cind se intare0e stapinirea uneifunii de pamint 137).

A§adar, delimitarea drepturilor pe care ie au stapiniide pamint asupra teritoriului tinut in devalma0e prin

locuri, bucati, ogoare sau funii este consemnatain scris intr-o aceeafi perioada, catre finele secoluluial XIV-lea §i primele decenii ale celui urmator. Docu-mentele secolelor XIV XV nu con firma parerea cd auexistat trei faze de trecere de la stapinirea devglmaiii laaceea individuala, §i anume de la impartirea pe batrini§i parti la aceea pe funii §i sfir§ind cu aceea pe locurisau pam:Mtmi. Dar motivarea acestor gradate tranzitii,prin evorlutia agriculturii ? Ea este infirmata de cunoa0e-rea intregii vieti economice a Tarii Romane0i, in cele(Iota secole amintite, din care nu rezullta o sporire a te-renurilor de cultura de a§a proportii, incit sa se repercu-teze direct Fi vizibil asupra stapinirilor devalma5e.

Citeva aspecte mai ramin de evidentiat.

Exists §i opinia el boierii erau stapini de mo0i, privi-legiati (cu ocina 0 °habil, drept de imunitate), pe cindcnejii plateau dare §i nu aveau privilegii de imunitate.Ca §i in Moldova §i Thansilvania, cnejii munteni dinveacul al XV-lea formau o patura de proprietari nepri-vilegiati, din rindul carora se ridica boierii privilegiati dedorm-tie, cei ce se bucura de imunitate" 138. Ce ne spundooumentele ?

In primul rind ca formula ocind °habil" nu in-seamna imunitate. Ocina ...desemneala dreptul de astapini pamintul cu acelea.0 drepturi cu care -1 stapineacel ce-1 dobindise prin mo0enire, iar ohaba (de la oha-bitise) desemneaza inlaturarea (scutirea) oricaror pre-tentii pornite din partea tertilor asupra proprietatii ce afost astfel intarita de damn" 139.

138 Ibidem, p. 87 (nr. 42).137 Ibidem, p. 174 (nr. 99). Vezi toate exemplele date mai sus.138 P. P. PANAITESCU, p. 71. Aceeali afirm5.

in Introducere, la istoria culturii..., pp. 178-181 si 297.138 Demonstratja intreagi la VLADIMIR HANGA, Contri-

bulii la problema imunitacii feudale pe teritoriul patriei noas-tre, in S.U.B.B., 1960, s. III, fast. 2 Jurisprudentia", p. 37.Vezi mai jos, p. 303-308, paragraful despre imunitate.

236

§i

parvi,

a

gi

Obstea...,

www.dacoromanica.ro

In al doilea rind, domnia intareste proprieatile tenorboieri - desemnali chiar cu acest nume in acte - farainsa a le acorda un privilegiu de imunitate ; de exemplu,Vlad Callugarufl confirmind mai multe sate jupanilor

Jitiian altor boieri, la 30 iunie 1486 140.

Porunca" din 1486 demonstreaza, socotim cu totulconcludent, ca denumirea de boier (inclusiv aceea de ju-pan) nu era conditionatd de nici un fel de privilegiu deimunitate ; in cazul nostru, toti cei trecuti in actul dom-nescerga

vad confirmata, cu depline drepturi, opozabileomnes", stapinirea acelor sate, pe care le aveau prin

mostenire de la parintii for acestia, la rindu-le, de laalti inaintasi. In aceeasi situalie - fara privilegii de imu-nitate - domnia intareste slugii" Voislav satul Corcova,cumparat cu 600 de aspri141 ; sau lui Radul, Iuga, Ra-domir, Micul Radul - ei tot dregatori ai stapinirii-satele Cergeanii Comanestii 142, asemenea cazuri tiindfrecvente 143. Deci nici indeplinirea unei dregiitorii nuconferea ipso facto boierului respectiv un privilegiu deimunitate. Sint zeci de marturii din secolul XV care toateinfirmd parerea ca boierii ar fi fost numai stdpinii depdmint privilegiaii (beneficiind de imunitate, pentru oci-nele lor).

Temeiurile Pe ce temeiuri se reazema stapinii paminturilor cindstcipinirii tin satele ? Situatia cea mai generala este aceea a pro-

fi dmintului prietatii moitenite de la pdrinti, din moil striimo,si. For-mularea ei in documente este aproape aceeasi : ,,...ca sale fie ocina Persanii toli, pentru cd be este vechedreaptii (wind, dedine1144 sau ,,...pentru ca le sint vechi

drepte ocine, dedine"145. In documentele redactatein slavona, pamintul este desemnat prin : dedina (derivat

140 DRH, B, I, p. 320 (nr. 199).141 Doc. din 28 iul. 1472, ibidem, p. 237 (nr. 142).142 Doc. din 5 iunie 1475, ibidem, p. 246 (nr. 149).143 Vezi exemple similare cu dregatori, deci boieri, care nu au

privilegii de imunitate de la domnie : ibidem, pp. 227, 256, 257,261, 288, 293, 304, 305, 310, 331, 332, 337, 346, 349, 408,409, 422, 448, 467, 468, (nr. 134, 153, 154, 158, 178, 180, 187,188, 191, 206, 207, 211, 216, 218, 249, 250, 261, 274, 286,287).

144 Doc. din 25 sept. 1498, DRH, B, I, p. 468 (nr. 287).145 Doc. din 7 dec. 1498, ibidem, p. 469 (nr. 288).

237

Ro-man,

iii

si

1i

Ii

iii

fi

ii

www.dacoromanica.ro

de la AtAb = mos), cu intelesul de mostenire, carevine de la mo§ ; prin ocina (de la ophu,k = tats) careinseamna mostenire parinteasca si prin ba§tina, cu acelasiseas 146. Printre proprietatile Tismanei se numara, pela 1392 in satul Pocrui ...bastina lui Tatomir si a luiVoicu si a lui Radodlay..." 147. Treptat, aceleasi denumiri

ocina, basting, dedina s-au aplicat si parninturilorcumparate, infratite sau inchinate, deoarece anterior elefusesera evident mostenite si wor ramine tot de mostenirepentru urmasii noului proprietar 148.

Se va obieeta, poate, ea motivarea stapinirii prin ...ve-ehe si dreapta ocina" nu este, in actele secolelor XIVXV,mai frecventa decit alte motivari de exemplu, vinzarea-cumpararea si nu ar reprezenta situatia cu aplicareacea mai generals. Socotim firesc ca formularea citaa sanu revina prea des in documente, intrucit transmitereaprin mostenire a drepturilor asupra satelor s-a efectuat,timp de generatii inainte de intemeierea Tarii Romanestifara nici un fel de act scris ; ea a continuat, in acelasifel, 5i dupa ce statul feudal a fost constituit. Domnia claintariri pe temeiul veche si dreapta ocina", deci al mos-tenirii, mai ales la solicitarea slugilor", adica a dregato-rilor din aparatul de stat 149.

Stapinirea satelor se obtinea si prin vinzare-cumparare.Tranzactiile erau obisnuit confirmate prin hrisov domnescincheiat prin formula de intarire : De aceea, 1e-am datsi domnia mea, ca sa le fie de ocina si de ohaba si denimeni .neatins, dupa spusa domniei mele" 150.

Stapinirea asupra parnintului se dobindea uneori sipe temeiul unor servicii deosebite indeplinite fard de cir-muire. Boierul Sarban primeste satul Voinejestii intrucita slujit cu dreapta credinta." pe voievodul Danal II-lea 151 ; pentru slujba fata de domnie sint raspla-

146 CONSTANTIN GIURESCU, Studii de istorie sociald,ed. 1943, pp. 336-338.

147 DRH, B, I, p. 41 (nr. 16).148 CONSTANTIN GIURESCU, op. cit., p. 337.149 Vezi, de exemplu, DRH, B, I, pp. 293, 305, 310, 412 etc.

(nr. 180, 188, 191, 253).1" Doc. din 8 iun. 1466, DRH, B, I, p. 223 (nr. 130). Exem-

ple asemankoare, ibidem, pp. 174, 204, 225, 230, 232, 234,286-287, 314, 315 etc. (nr. 99, 118, 132, 136, 138, 139, 177,194, 195 etc.).

151 Doc. din 1429, ibidem, p. 123 (nr. 63).


titi 5i jupanii Stoica Nane5 152 §i Mihai 153. In uncle ca-zuri, stapinii pamintului isi puneau impreuna ocinele,fiecare avind drepturi depline asupra satelor sau bunu-rilor aduse de cegalta parte. In documentele vremii, ope-ratia poarta numele de asezare, amestecare, a se um, saua fi frati, frati nedespartiti, femeile fiind ele partici-pante, la ega'litate cu barbatii ...a venit Neag inainteadomniei mele - scrie Vlad Calugarul - de si-a asezatpe fratele sau Vladul, peste jumatate din Neagra, iarVladul a a.5ezat pe Neag peste a treia parte din Urlan-de5ti, ca sa fie frati nedespiirtiti peste ocine peste avereon cit au, sau moarta sau vie. si oricaruia dintre &mil is-ar intimpla mai inainte moarte, prldalica la ei sa nufie, ci sa fie mo5iile averea celuia care va ramine dintred'in5ii" 154 (subl. ns., D.C.G.).

Cit despre proprietatile miinastiresti (ale bisericii in ge-nere), e9e sint constituite cel mai frecvent pe temeiul da-niilor liicute de voievozi, de boieri ¢i chiar de alte cate-gorii, la care se adaugau, uneori, ocinele dobindite prinvinzare-cumparare §i prin schimb. Da.niile se adauga unaalteia, de-a lungul anilor, a5a incit ctitoriile man ajungla averi impresionante, numarindu-se printre cei mai bo-

152 Doc. din 17 mai 1473, ibidem, p. 239 (nr. 143).153 Doc. din 9 mart. 1484, ibidem, p. 309 (air. 190). Alte

exemple, ibidem, pp. 16, 29, 47, 132, 294, 332, 347, 428, 453(nr. 5, 10, 19, 70, 181, 207, 217, 264, 278).

154 Doc. din 10 apr. 1488, DRH, B, 1, p. 337 (air. 211). Vezialte exemple la ibidem, pp. 30-31, 148, 194, 207-208, 226,239, 331, 337, 347, 363, 365, 370, 394, 422, 469 (nr. 11, 84,111, 122, 133, 143, 206, 211, 217, 226, 227, 230, 243, C61,288). Doc. in care beneficiarele sint femei, ibidem, pp. 284, 397,412, 423, 477 (nr. 175, 244, 253, 262, 292) ; sau femei si bar-bati : pp. 315, 329, 399, 484, 490, 493-494 (nr. 195, 204, 245,296, 299, 302). P. P. PANAITESCU, in Obitea..., p. 183, con-sidera ca infratirea este o asociere colaterala, pe clad asezarea pemovie este un act de mostenire, un fel de testament, pe liniedescendents, cel alezat fiMd considerat ca fiu adoptiv al stapi-nului moliei. Problema urmeaza sa fie analiza.ta in cadrul vechiuluidrept romanesc luindu-se in considerare toate aotele de acest fel.Vezi si G. FOTINO, Contribution a l'itude des origines del'ancien droit coutumier roumain..., Paris, 1925, pp. 172-204.Observam ca termenul a infrati" este utilizat de traducerile dinsecolul al XVIII-lea, in timp ce actele din secolele XIV-XV fo-losesc termenii a aseza (cel mai frecvent), a amesteca, a uni, afi frati.

239

:

0i

0i

fi

si

www.dacoromanica.ro

gati stapini de pamint". Mana.stirea Tismana incepe cusatele Vadtd Cumanilor, Hirsomuinli 5i Tismana, cuseli5tea Toporna balta Bistrel toate intarite ei deDan 1155, pentru ca in cel mutt trei decenii jumatatesa stapineasca, aproape numai prin donalii, 21 (douazeci-5iunu) de sate sau parti din ele, plus trei ci o partedintr-o balta la Dunare. Averea ei a continuat sa spo-reasca 5i dc-a lungul secolului al XV-lea 156. De daniiasemanatoare substantiale beneficiaza Cozia 5i, inproportii variabile, manastirile Bolintinu, Codmeana, Dea-lul, Govora, Snagov etc.157. Domnia incurajeaza aseme-nea donatii, iar Mircea cel Batrin da staretului Sofroniede la Cozia o dezlegare scrisa in acest scop 158.

Ce urmari a avut constituirea Tarii Rornanegi, statfeudal, cu o autoritate centrala, reprezentata de voievod,cu institutii 5i dregatori, cu o ierarhie ecleziastica, asuprastapinirii pihnintului ? Domnul a devenit stapinul locu-rilor pustii, a brani5tilor (terenurile rezervate pentru pa-5unat, vinat pescuit), a hotarelor tirgurilor ; proprieta-tea boiereasca, ocinile stapinilor de pamint nu reveneaudomniei decit in caz de hiclenie" (tradare), de deshe-renta neplata darilor, cind domnia implinea in loculdatornicului sumele cuvenite vistieriei. Cei ce indeplineaufelurite slujbe fats de stat ci -au vazut innoita, confirmataprin hrisoave speciale, proprietatea asupra pamUtturilor ;zeci de asemenea acte sint eliberate tocmai slugilor",adica dregatorilor statului feudal, mari sau mici159.Slujba, colaborarea cu autoritatea politics, aducea o inta-rire in plus a drepturilor asupra pamintului 5i, in o seriede cazuri, o sporire a ocinilor16°. Organizarea ecleziasticaa avut ca urmare constituirea, tot prin interventiaputerii politice, a proprietatilor manastire5ti, de proportiiuneori impresionante 161. In sfir5it, darile o surns dealte obligatii fata de stat au sporit, indeosebi dupa. accen-

155 Doc. din 3 oct. 1385, DRH, B, I, p. 21 (nr. 7).158 Vezi doc. din DRH, B, I, sub indite.157 Vezi DRH, B, I, indicele.158 Doc. din (1402-1418) ; ibidem, p. 62 (nr. 27).159 Vezi exemplificaziie de la p. 230. Actele de proprietate

eliberate slugilor" alcatuiesc categoria cea mai numeroasa.1" 5TEFAN STEFANESCU, Proprietatea feudalci..., p. 56.161 Vezi mai sus, p. 225.

240

si

;

;i

si

www.dacoromanica.ro

tuarea dominatiei otomane 162, ceea ce a avut ca urmaredecaderea treptata a numerosi stapini de pamint pinsla trecerea for in rindurile oamenilor dependenti.

Domeniul Ce stim despre domeniul feudal ? Denumirea nu o aflamfeudal in nici un document al vremii. Prin analogie cu situatiile

din Europa occidentals, s-a afirmat existenta, in TaraRomaneasca a unui atare domeniu, definit ca mareaproprietate feudala", alcatuit pins catre mijlocul seco-lului al XV-lea din citeva sate" si dintr-un numar maimare dupa 1450 163 ; adesea satele erau ...asezate unullinga altul, intr-un singur hotar, formind o enclava, cuimunitate, deci un stat in stat". Pentru Tara Romaneasca,exemplu de domeniu feudal it ofera manastirea Tismanacare ...stapinea un foarte mare numar de sate, masatetoate in partea de apus a Olteniei" 164. De menlionat,in plus, ca domeniile s-au constituit mai ales in zonelede cimpie ,,...pe pamintul mai bun 1i mai roditor decitacela at padurilor si al muntilor" 165.

Ce rezulta de fapt din documentele secolelor XIVsi XV ?

Ele ne arata existenfa marii proprierdfi feudale aparti-nind unor boieri fruntasi, unor manastiri probabil dom-niei. Cuprinde aceast'd mare proprietate un teritoriu uni-tar ? Reispunsul este negativ. Sa luam satele Tismanei 166.Uncle sint pe linga Vodita Vodita Mare, Tarovat, El-hovita, Bahna Virful Vladului. A doua grupa, spreest de primele : Novoselti, Susita, Jidovstita, Clicevat,Potoc, Petrovita, Jarcovat, Prilepet, Tirgoviste, Varovni-cele 167. Dar daca aceste doua grupe de sate sint totusiin apropiere intre riurile Bahna si Topolnita nu totastfel sint situate celelalte. Intli Costestii, in munte, lacirca 22 km spre nord de Bahna. Apoi Poroinita si Bis-trila la circa 12-14 km spre est de Varovnicele. UrmeazaToporna Vadul Cumanilor la cel putin 90 km spre SE

162 De-a lungul secolului al XVI-lea.163 V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,

Viata feudald..., pp. 213-214, 226-229.'" P. P. PANAITESCU, Obitea..., pp. 82-83.165 Ibidem, p. 86.Ise Localizarea dupa harta din Istoria Romdniei, II, p. 312,

fig. 100.167 Jidovltita §i Susita sint la circa 14 km sud-est de Bahna §1

la 19 km de Elhovita.

241

si

si

gi

www.dacoromanica.ro

de Varovnicele 18. Pe urma, in jurul baltii Bistretu, lacel putin 50 km spre rasarit de Calafat, Tismana stapi-nea satele Calugareni, Hirsomuinti, Salcisor si, mai spreest, Sogoino, Saghevat, Pesticevo. Privind in continuareasezarea satelor acestei ctitorii, intilnim, cu totul despartitede celelalte trei grupe amintite (si distantate chiar intreele), Piatra, Obedin, Trufesti mult mai spre sud Vir-bita. Alte citeva se situeaza de-a lungul riului Motru, lacel putin 44 km NE de Varovnicele 169 : Plostina, Turci-nesti, Leurda, Valea Strimta, Valea Larga, VagiulestiBobotnici. In sfirsit, un grup de 18 sate se situeaza inzona dintre riurile Tismana Jiu pins la confluenta lor.In concluzie, cele citeva zeci de sate ale Tismanei sintraspindite pe o arie foarte larga, cuprinsa intre Cerna lavest, Dunare la sud Jiul de la izvoare si pins la var-sare in fluviul Dunarea ! In atare conditii, nu mai putemvorbi de un singur hotar", ce 1-ar forma domeniul"Tismanei. Dar poate ca marile proprietati laice confirmstotusi o concluzie ? Sa luam pe jupanul Mihail din Rusi

pe fiul sau jupanul Stan. Ei stapinesc, la 1469 170 :RU§11 la 6-8 km SE de 'Tirgoviste ; Racovita camla 7 km de prececlentul ; Sturzeni la circa 25 km de Tir-goviste spre NV si deci la 31-33 km de Rusi ; urmeazaMusatestii, la aproximativ 18 km SE de Ploiesti si 66 kmde Rusi, de unde se tragea jupanul Mihail ! Urmau, un-deva spre Mizil deci spre rasarit de Musatesti sa-tul Tatarai si silistea Amza ; silistea Sentesti probabilSintestii de astazi la 11 km sud de Urziceni si, caatare, la peste 108 km de Rusi. De asemenea, Grecii,aproximativ la 43 km SSE de Ploiesti iarasi la peste90 km de Rusi. Mai erau Hilestii, Tatulestii si Brana,nelocalizate 171. In nici un caz nu aflam imaginea dome-niului feudal unitar. Aceeasi concluzie pentru sateleboierilor Badea, Vlaicul si Radul, la 1452 172 din care

168 Distanta calculate de-a lungul soselei principale de astazi,vezi Ghidul drumuri/or, 1928, plansele 34 si 40.

162 Intre Varovnicele Vagiulesti sint circa 44 km.170 Doc. din 25 aug., DRH, B, I, p. 228 (nr. 135).171 Toate localizarile dupe DRH, B, I, indite, iar distanlele

calculate dupe Ghidul drumurilor, 1928.172 Doc. din 5 aug. DRH, B, I, p. 190 $i indicele pentru lo-

calizarea satelor Cotelti, Stefanesti, Golcsti, Cirstinelti, Telesti,Jugorul.

242

si

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

amintim : Stefanestii chiar la orasul Pitesti, Cirstianestiila vreo 20 km de primal, iar Jugorul Cotestii destul deaproape de Cimpulung (respectiv 13 km si 11 km la SE

S de °Pas). Dar satele jupanului Ticuci 173 ? In ye-chiul judet Gorj, el avea Gilortul (probabil Bongesti),Banea (Baia de Fier) la circa 20 km spre NE si la alti5 km de acestea Polovragi. Dar Piriiani Spineanise afla la circa 44 km sud de Polovragi ; Budonii intreele, la vreo 16 km N de Pirdiani, in timp ce Braisti (Ru-sanesti) la circa 26 km de Pirliani. In schimb Mailati(probabil linga Poiana) se afla la 40 km SV tot dePimiani 174 Concluzia se desprinde de la sine : mareaproprietate boiereasai sau maniistireascii nu forma insecolele XIVXV un singur domeniu teritorial, ci se

corn punea din sate af late la zeci de kilometri, uneorila peste 100 km distanta unele de altele 175.

A ajutat la crearea domeniilor feudale", in seco-lele XIV, ,,...aducerea instrumentelor de fier pentrumunca agricola, fabricate in Transilvania", unelte care,achizitionate in primal rind de boieri, au permis marireaproductiei agricole pe aceste domenii ? 176. Nu gasim indocumente nici un inceput de confirmare a unei aseme-nea pareri. Se importa la inceputul secolului al XV-leade la Brasov, fier, iar mai tirziu in 1486 gasimnotate obiecte de fier si de °lel 177, dar in nici un docu-ment nu gasim informatii pentru a stabili o corelatie in-tre uneltele agricole cumparate din Transilvania si for-marea marii proprietati in Tara Romagaeasca in secolulal XIV-lea ! Constatam numai ca marea proprietate ma-nastireasca se formeaza prin vointa si actiunea puteriipolitice, a voievozilor. Constatam, de asemenea, ca bo-ierii cum ar fi, de exemplu, jupanul Mogos, la 1456I:5i sapinesc satele ca ,,...vechi si drepte ocine si de-

173 Doc. din 18 ian. 1480, ibidem, p. 275 (nr. 170).174 Loo2lizari1e tot pe baza indicelui de la DRH, B, 1, sub

voce. Consideram exemplele concludente.175 La fel concluzia lui H. H. Stahl, Controverse de istorie

socialti romeneascsii, p. 83.176 Parerea exprimata de P. P. PANAITESCU, Introducere

la istoria culturii, p. 301.177 RADU MANOLESCU, p. 146. Ele se adu-

ceau, desigur, inainte de 1486.

243

1i

6

www.dacoromanica.ro

dine" 178 deci mostenite. In secolele XIVXV, mo-dalitatile de alcatuire ale marii proprietati erau moste-nirile, infratirile, donatiile (inclusiv cele silite), vinzarile-cumpararile, zestrea dreapta slujba" catre domnie.

Rezerva A existat, in schimb, o rezerva feudala in cadrul acesteifeudala mars proprietati boieresti ? S-a emis parerea ca a existat,

in secolele XIVXVI un parnint rezervat, al stapinuluisatelor, proprietatea sa exclusive" de pe care ili luatot venitul" nu numai dijma 1i care era pus invaloare prin ...munca gratuita a taranilor dependenti" 179.Nici un document muntean din secolele XIV si XV nuaduce un inceput de confirmare, nu arata existenta aces-tei rezerve senioriale. S-a invocat un singur act pentrutot veacul al XVI-lea, anume o intarire din 23 sep-tembrie 1538, data de voievodul Radu Paisie egumenuluiTheodor al Govorei pentru o ocina, la Nanasesti, partealui Sprinten, poiana cu meiu". Aflind ca poiana cu pri-cina fusese curnparata din vremuri vechi" de man5stire,voievodul hotaraste ...sa fie volnic parintefle egumen sa-¢itins ocina is meiul sa are" i80. Pamintul in liti-giu nu constituie o rezerva senioriala" ; este vorba de oocina manastireasca obisnuita, a cares stapinire este con-testata de un boier. In secolele XIV si XV nu gasimatestata, documentar, in Tara Romaneasca nici un felde rezerva feudala" in cadrul satelor stapinite de bo-ieri 181.

178 DRH, B, I, p. 197 (nr. 113).179 P. P. PANAITESCU, p. 140. Dar acela5i autor,

in Dreptul de stramutare, p. 73, afima Conchidem ca in seco-lul al XV-lea existau in Tara Romaneasca fi in Moldovarezerve senioriale, deci nu exista mina agricola in rnunca. Totpamintul era lucrat in dijma".

188 DIR, XVI, B, II, pp. 252-253 (nr. 249).I" V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,

Viata feudala..., p. 119: Inainte de a aparea rezerva feudalacompusa din ogoare semanate cu cereale, ea a existat sub o altsforma, fiind legate de alte ramuri ale producIiei agricole : cre§-terea vitelor, albinarit, viticulture. In Tara Rornaneasca, in se-colul XV, viile manastiresti sint ducrate de tarani dependenti...".Autorii nu fac insa o trimitere la documente, de unde sa rezulteca viile manastire§ti, care la acea epoca nu puteau fi lucratedecit de oameni dependenii, constituiau o forma a rezerveifeudale.

244

;i

;i

;i sa

Obstea...,

www.dacoromanica.ro

Curiae Boierii cei importanti in once caz aveau o curte",boieregti adica o resedinfa. Atare reseclinte sint foarte vechi ; ca

clasa boierilor, ele au existat cradem anteriorunificarii politice a Tarii Romanesti, la inceputul seco-lului al XIV-lea. Un Tatul daruieste Coziei, in 1388,curtea pe locul Hinatestilor 182. Cind la un boier hrisoa-vele arata, pe linga nume, locul sau de basting, este pro-babil ca in acel sat se afla curtea sa.

Ne gindim la Radul din Berivoiesti 183, la jupan Dra-gomir de la Segarcea 184, la Dumitru din Maniaci 185,caruia Dan al II-lea ii intaregte chiar stapinirea asuprasatdlui Maniaciul, sau Stanciul Moenescul jupan, cu aisai, care primesc intarire domneasca pentru mosia forde la Moenesti" 186, sau Dragoxnir din Branesti PetecBabusin din Luciani 187, sau cunoscutul mare boier Mi-hail din Rusi, care obtine scutire de la vama tirguluipentru satul sau Rusii 188 ; amintim, in sfirit, si de satulcu nume caracteristic Curtea lui Vilcan" 189 etc.

Se intimpla ca un boier sa incerce, farce drept, sa-sistabileasca resedinta in vreun sat. Aga a vrut Vlraicu, dareel primeste grabnic porunca de la Radul cel Mare sa pa-raseasca satul ; ,,...astfel iti vorbesc domnia mea, ca inceasul cind vei vedea aceasta carte a domniei mele, iarto in acel teas sa-ti incarci toaa marfa si averea toata,sa pleci din sat unde caci acel sat, Stoice.gtii, domnia.mea 1-am dat calugarit&i, maicii domniei mele, caci i-afost dat de zestre" 186. E posibil chiar probabil caasemenea curti boieregti sa fi avut o imprejmuire maiinalta de lemn ; in aceasta forma, ele pot fi considerateca intarite". Nu avem nici o marturie insa, in TaraRom'aneasca, despre ridicarea unor cefati boieresti simi-

182 Doc. din 20 mai, DRH, B, I, p. 27 (nr. 9).183 De la 1400-1403, ibidem, p. 52 (nr. 21).1" Doc. din 10 iun. 1415, ibidem, p. 82 (nr. 38).185 Doc. din 1 dec. 1429, ibidem, p. 127 (nr. 66).188 Doc. din 23 apr. 1441, DRH, B, I, p. 161 (nr. 93).187 Doc. din 28 mart. 1451, ibidem, p. 179 (nr. 102).188 Doc. din 1 aug. 1451, ibidem, p. 182 (nr. 104). Cf.

pp. 228-229 (nr. 135).188 Doc. din 18 ian. 1480, ibidem, p. 275 (nr. 170).190 Doc. din 1495-1496, DRH, B, I, p. 418 (nr. 258).

245

§i

si

si

stii,

www.dacoromanica.ro

lare celor inaltate de feudalii din centrul §i vestul con-tinentului nostru 191.

Scitenii In fata stapinilor pamintului exista o alts clasd sociaradePendenti fundamentalti. Era alcatuita din cei ce nu mai aveau pro,-

prietati (ocine), lucrau pamintul §i ascultau" de ceidintii. Mentiunile documentare asupra clasei dependentesint relativ sumare in secolele XIV si XV. Este si firesc,deoarece statul feudal are menirea sa asigure intereseleclasei boiere5ti, s'a intareasca pe cei ce detin proprietateasolului, iar actele oficiale, prin intreg cuprinstd lar, ex-prima concludent tocmai acest rol al cirmuirii. Dar pa-mintul era aducator de venit in masura in care era culti-vat, in masura deci in care cuprindea oameni in staresa-1 lucreze.

Cea mai frecventa referire la clasa dependentti o aflamin insasi in§iruirea satelor, in cuvintul sat (cm), urmatde numele respectiv cuvint care are o dubla sem-nificatie : o realitate teritoriala adica suprafata cu-prinsa intre anume hotare §i o realitate sociala adicalocuitorii lui. Primul act de danie pentru Vodita, pela 1374, aduce dovada acestei duble semnificatii : Dupa.acestea scrie Vladislav I satul Jidov§tita, slobodde toate darile §i muncile domne§ti si de caste... ; §i citegaleIi vor fi de la satul lui Costea pe Topolnita..." 192 :clari platite, munci efectuate, serviciu militar, dijmagaleti Cu grine, toate atesta direct prezenta oamenilor,care pun in valoare pamintul. Exemplele se repeta cuzecile in actele vremii. Boierii Stoica, Dimitrie, Vilcan,Mihaila, Petru §i Si§man stapinesc patru sate §i juma-tate la 1430 : apare evident ea nu ei, ci locuitorii acestora§ezari sint cei care asigura culturile agricole 193. La felin cazul tuturor proprietarilor man §i mijlocii 194, inclu-siv ctitoriile.

Cum sint numiti oamenii dependenti in actele timpu-lui ?

191 Concluzia formulati de H. H. STAHL, Controverse...pp. 83-84.

192 DRH, B, I, p. 18 (nr. 6).193 Doc. din 16 sept., ibidem, p. 129 (nr. 68).194 Vezi mai sus, pp. 222-228.


Foarte frecvent sint implicit intelesi in termenul desat = cmo 195, intrucit, in secolele XIVXV, numaipamintul cu locuitori aducea venit, era productiv pentruproprietari. Numai asa intelegem cum satele, care auapartinut mai inainte lui Cazan si lui Stoian Hal-gas pot sluji, la 1388, caluga'rilor Coziei ,,...pentru hranasi pentru imbracaminte", dupa insasi hotarirea lui Mir-cea cel Batrin 196. Fara locuitorii aflatori in ele, sateleCalimanesti, Jiblea, Bradateanii, Seaca si Hinatesti n-arfi fost slobode de toate darile si muncile, cum hotarastea,celasi voievod in favoarea aceleiasi ctitorii197. Tot lasateni se refers si Vlaicu I, cirbd daruieste Voditei ga-lePle de grin adunate din dijma, in ...satul lui Costeape Topolnica"199 sau din nou Mircera cel Batrin, cindscuteste Pulcovtii de dart, dijme si munci, adaugind,explicit : Cine se va incumeta dintre boierii domnieimele... impiedice pe acei sateni macar cu un fir depar... unul ca acela va primi mare rau si urgie de ladomnia mea..." 199 ( subl. ns. D.C.G.). ceno inseamna5i teritoriul si colectivitatea care-1 cultiva, ascultatoare deboier. Nu intilnim pentru secolele XIVXV vreun do-cument muntean in care selo sa desemneze pe proprietariideVaiMa§1. 200, pe stapinii de parnint devalmasi.

Numele obisnuit al taranilor deperklenti in docurnenteleTarii Romanesti (pins in secolul al XVII-lea) este acelade vecini, prima for mentiune scrisa fiind din 1482 201.Cuvintul este latin si a fost aidoptat de diecii actelor sla-vone, chiar din limba romaneasca vorbita 202. Din imagi-

198 CONSTANTIN GIURESCU, Studii de istorie social&pp. 19-20 §i 134 ; 5TEFAN .STEFANESCU, Despre terminolo-gia farcinimii dependente..., pp. 1156-1157 ; 1DEM, Conside-ratiuni asupra termenilor de vlah ¢i rumen pe baza documen-telor interne ale Tarii Romdneiti din veacurile XIVXVII, inSMIM, IV, 1960, p. 67.

196 DRH, B, I, p. 27 (nr. 9).197 DRH, B, I, p. 59 (nr. 25).198 La 1374, DRH, B, I, p. 18 (nr. 6).199 Aici identitatea selo = sateni este deplin exprimata : doc.

din 11 mai 1409, ibidem, p. 76 (nr. 35).209 Denumiti in unele recente studii §i farani liberi".201 Doc. din 23 mart., DRH, I, p. 291 (nr. 179) : vecinii

manastirii Snagov.292 CONSTANTIN GIURESCU, Studii de istorie socialti,

pp. 32-33, 139-140, 219-220. Discutiile asupra onginii ter-

247

sa -i

B;

www.dacoromanica.ro

nea colectiva a satului se desprind deci oamenii ; evo-lupe fireasca, de vreme ce, in tot evul mediu, rolul celdintli in cultivarea ogoarelor it avea omul, unealta fiindun auxiliar.

Rar, pentru aceasta categorie socials este folosit §i ter-menul de seleani 203, derivat de altfel din amintitul selosau acela de horane Si cine va umbla dintre tä-rani (wT Kopme) pe acei munti manastire§ti, ei sa pla-teasca calugarilor ce este legea rumaneasca. (sakoHRAMIJKH), dupe spusa domniei mele..." hotara§te Radu celFrumos in 1470 204. Cu acelali inteles de om dependent,apare foarte rar §i cuvintul de vlah, al carui echi-valent, in documentele romane§ti, este rumen (foartefrecvent intilnit in acte) : De la toti boierii braileni §ide la toti cnejii §i de la toli rumanii (wT Whca mica)scriem tie, domnului moldovenesc, Stefan voievod" akaincepe protestul locuitorilor judetelor Braila, Buzau§i Rimnic, adresat dui Stefan cel Mare, la 1481205.In sfir§it, uneori gasim in texte, tot pentru omul depen-dent, §i case" (Ks** 206. Pe nume, individual, ru-manii nu sint desemnati, in secolele XIV §i XV, decit

menului : V. COSTACHEL, Despre problema obitiilor..., p. 9Surm. ; STEFAN STEFANESCU, Despre termuzotogia

dependente, pp. 1162-1164 si notele respective ; P. P. PA-NAITESCU, p. 42.

203 Doc. din 11 mai 1409, DRH, B, I, p. 75 (nr. 35).2°4 Doc. din 28 iul. : DRH, B, I, p. 231 (nr. 137). Horane"

are sensul de vecin", deoarece textul mentioneaza Iegearumaneascr. Am tradus prin rumaneascr si nu ramaneasca",deoarece din contextul documentului rezulta ca taranii" repre-zinta o categoric socials, intocmai ca boierii, cnezii siromahiiamintiti in acelasi act. Cf. CONSTANTIN GIURESCU, op. cit.,pp. 209-211. Dar horane" insemna tarani in general : doc.din 16 iun. 1493, DRH, B, I, p. 388 (nr. 241) ; STEFANSTEFANESCU, op. cit., p. 1163.

203 I. BOGDAN, Documente privitoare la relafiile Teirii Roma-nevi..., pp. 282-285 (nr. CCXXIX). CONSTANTIN GIU-RESCU, op. cit., pp. 137-139. Cuvintul vlah este intilnit uneoriin documente mai tirziu insa, din sec. al XVI-lea, cu intelesulde om de rind : Vezi ST. STEFANESCU, Consideratiuni asupratermenilor vlah" rumilit"..., pp. 67-68 Ii pp. 63-66 undese area bibliografia respective.

204 Doc. din 1417-1418, DRH, B, I, pp. 82-84 (nr. 39)se refers la 10 familii de oraseni din Tirgoviste : Cf. p. 103(nr. 52), doc. din 28 febr. 1424; CONSTANTIN GIURESCU,op. cit., pp. 135-136 si STEFAN STEFANESCU, Despre ter-minologia careinimii dependente, pp. 1157-1158.

248

iarasi

pi

31

pi

pi

pi

t

(ardor.ii

pi

www.dacoromanica.ro

ca o exceptie, indeosebi and cineva se inching sau estedestinat de stapinire unei manastiri. A§a sint Lun-ga5i cu nepotii sai, Ianache, Caloian, Martin, Ivan,Gherghi, Oancea, Simbotin, Nicola. Metaxar, Tudoran§i Gheorghe Paramali, alcatuincl cele zece case" puse deMihail voievod, fiul lui Mircea, sub ascultarea staretuluiCoziei, chir Sofronie 207.

Defien- Dependenta inseamna o legatura personals fata de un sta-denla, pin, nu fata de pamint 208. Ea se stabile4te prin actul de

legalurii inchinare ce se adreseaza unei e,omunitati ecleziastice saupersonals unui boier : ,,...oricine se va inchina cu sufletul §i cu

averea lui la minastirea de la Cozia... sa nu cuteze dinneamul sau din rudeniile acelui om sa ceara socoteall,nici sa spuna un cuvint pentru aceasta pentru ca tinese va incumeta, va primi mare rau §i urgie de la domniamea" avertizeaza Mircea cel Batrin. Protestele even-tualilor mo§tenitori, frustrali de bunurile trecute in pa-trimoniul manastiresc, erau oriclnd posibile ; dar un ataretransfer de avere in beneficiul ctitoriei opera, in cazul defall, numai fiindca proprietarul acestei averi se inchi-nase in prealabil egumenului, ca reprezentant al comu-nitalii ecleziastice. De aceea, voievodul Mircea, in acela.3ihrisov, amintind de donaIia unui Anghel de la Ocna, infavoarea manastirii, adauga ca ,,...nimeni din neamul luiAnghel sau din rudeniile lui" sau dintre dregatorii sta-tului nu au voie sa conteste inchinarea §i dania 209.Uneari atare inchiniiri erau conditionate, in sensul eldonatorul va beneficia de averea sa in continuare pinsla moarte, dupa care bunurile vor trece in patrimoniulbisericesc 210.

Cind astfel de acte aveau lac intre laid, avem temeisa cansideram ca ele insemnau trecereau donatarului"in rindul oamenilor dependenli, al celor care nu mai sintliberi. ySi, o data cu aceasta agravare a 4)5.85.6i sociabe,

202 DRH, B, I, p. 84 (nr. 39).208 Vezi argumentarea in CONSTANTIN GIURESCU, op.

cit., pp. 157-170 ; V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU,A. CAZACU, Viala feudald..., p. 114 ; P. P. PANAITESCU,Dreptul de stramutare..., pp. 71-72.

208 Doc. din 1402-1408, DRH, B, .1, p. 62 (nr. 27). For-mulari similare la 22 iunie 1418, ibidem, p. 87 (nr. 42).

210 Ibidem, pp. 64, 97, 178 (nr. 28, 48, 102).


Obliga-tidecelor

dependenli,accentuareaexploatcirii

sporeau averile unei minoritati beneficiare. Pentru se-colele XIV si XV au ramas putine marturii documen-tare ; suficiente insa pentru a ne exemplifica o realitatece se va manifesta mult mai frecvent in etapele urma-toare, cu rezultatul rumanirii", deci a aservirii, unui totmai mare numar de mici stapini de ocini. Laconismulformularea neutra din acte nu pot ascunde fondul acestuilent, dar esential proces dinlauntrul societatii romanestimedievale. Vlad Calugarul intareste la 1485, lui StanMacrea familiei sale, jumatate din satul Mihoveni ...citau tinut Dragomir Zlatco, pentru ca au inchinat-o Dra-gomir Zlatco jupanului Draghici al lui Stoica inaintealui Radul voievod... far jupan Draghici a vindut lui StanMacrea lui Stoia, pentru 600 aspri un cal bun..." 211.

Beneficiarul este un boier de rang, un jupan ; conditiadonatorilor" n-o cunoastem nici motivele care i-auobligat la acest gest. Dar notam ca din inchinarea per-sonals, insotita de aceea a pamintului (o jumatate desat), hrisovul domnesc reline numai efectele materiale aleacestei inchinari si anume transferul de proprietate. Lafel se intimpla cu jupanii Bran, Radul spatar Patrustratornic iarasi boieri de rang numiti chiar vlas-teli" in actul domnesc, care stapinesc in Balesti ,,...partealui Dobre pentru ca le-a inchinat-o for Dobre in zilelelui Basarab voievod". Temei suficient pentru ca VladCalugarul sa le intareasca proprietatea, cu drepturi de-pline opozabile erga omnes", exprimate prin formula,,...ca sa le fie de ocina si de ohaba si de nimeni ne-atins" 212.

Ce obligati rezulta dintr-o atare inchinare ? 0 formulareglobala a for o aflam in insesi actele epocii, prin cuvin-tele supunere §i ascultare. Mircea cel Batrin daruieste Co-ziei satele Micleusevti, Curio 5i Gradanovti ,,...ca sa fiein supunere fata de acea minastire si de toti fratii" 213,

deci fata de comunitatea ecleziastica totodata, faca detoti membrii ei : relatiile de la om la om erau astfel im-pede exprimate. Aceea.5i indatorire", clad stapinul esteun laic : ,,...astfel va porunceste domnia mea scrie

211 Doc. din 7 sept., DRH, B, I, p. 315 (nr. 195).212 Doc. din 6 mai 1492, DRH, B, I, p. 368 (nr. 229).213 Doc. din circa 1400, DRH, B, I, p. 49 (nr. 20).

250

si

si

,si

si

si

si

fi

1i

ti

si,

www.dacoromanica.ro

voievodul Alexandru Aklea borusanilor ca sa fiti as-cinstitului, celui ce mi-a slujit mult, din casa

domniei mele jupanului Voicu, pentru ca-i sinteti vechedreapta ocina 554 ascultali cinstiti... Altfel sa

nu fie, dupa porunca domniei mele" 214 (sub'. ns. D.C.G.),adauga domnul care, prin calitatea sa, de cea mai inaltaautoritate politics, reamintea satenilor dependenti ca erauobligati sa-1i indeplineasca indatoririle fats de boierulde rang. Ascultarea, supunerea nu erau facultative, ciobligatorii in cadrul relatiilor sociale existente, iar cei carese impotriveau sau se sustreigeau aveau sa se agepte laactiunea represivei a aparatului de stat.

Ce cuprinde o atare formulare generals ? Intr-o po-runca acIresata tuturor satelor Tismanei, Mircea cel Batrineste explicit : 5i sa fiti in supunere despre toate slujbele§i dajdiile §i de posadli §i de giileti ohabnice §i de cofniteohabnice" 215 (subl. ns. D.C.G.). In plus, amemzile altepedepse impuse locuitorilor pentru fedurite delicte erauadunate tot in beneficiul manastirii.

Supunerea, ascultarea" insemnau, asaclar, pentru ve-cini (rumani) un ansamblu de obligatii, care curprinddijme din produse, dari §i lucrul 216.

Desigur, alaturi de obligatii se rinduiau, intarite printraditie, anume drepturi" ale rumanilor. Casa con-struita de ruman, via sau livada sadite de el, portiuneadefrisata din padure ii apartineau deplin, putind sa levinda sau sä le transmits prin mostenire 217. Aveauputinta de strarnutare, daca insa implineau anume inda-toriri fats de stapinul for : Da domnia mea aceasta, po-runca a domniei mele hotaraste Mircea cel Batrinpentru satul Carareni al Coziei ...ca oricine ar dorisa mearga din satele boieregi maxi sau mici... sa fie slo-

214 Doc. din (1431-1436), DRH, B, I, p. 132 (nr. 70).215 Doc. din 1407: DRH, B, I, p. 72 (nr. 33). Vezi p. 49

(nr. 20).216 Analiza acestor obligatii in CONSTANTIN GIURESCU,

op. cit., pp. 171-202. Cf. V. COSTACHEL, P. P. PANA-ITESCU, A. CAZACU, Viata feudald..., pp. 117-118 ; P. P.PANAITESCU, Dreptul de stramutare, pp. 72-73. Pentru de-talii, vezi mai jos, p. 312 si urma..toarele.

217 CONSTANTIN GIURESCU, op. cit., pp. 47-48. Exem-plele documentare sint mai ales din secolele XVIXVII, dareste cert ca o situatie sirmilara a existat si anterior, clad apa-sarea vecinilor era tau* mai atenuata dealt dupi 1500.

251

cultiitori...

si §i sii-1

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

bod de once dajdii marl si mici...". 5i pentru ca autori-tatile locale sa nu se opuna, domnul adauga : Cine vaimpiedica pe acel om sau dintre boieri sau dintre cnezisau pentru posada sau pentru vama sau pentru galetarit,sa impiedice pc acel om, unul ca acela va primi blestemde la Dumnezeu... §i de la domnia mea va primi mareeau urgie" 218. Vecinii din satele boieresti doritori ase stramuta in Carareni aveau voia s-o faca, beneficiind§i de scutire de dari.

Aceeasi situatie §i cind se intemeia un sat de catre mariboieri de exemplu, de jupanii Pirvul §i Danciul Cra-iovescu ; in acest caz, Vlad Calugarul hotaraste ,,...caon citi rumani va area sa adune pe a for ma5ie ce senumeste Potel, ei sa fie sflobozi §i de toate slujbele sidajdiile..." 219.

Actul nu formuleaza vreo prealabila conditie. Ea existainsa §i consta in obligatia de a plh..ti galeata de iesire :...oriciti vecini vor merge in satele sfintei minastiri (Tis-mana) iar cnezii sa nu cuteze opreasca, ci sa le isnumai galeata, pentru ca cine u va opri, rau va pati.Altfel nu este", hotaraste Radu cel Mare in 1498 220.

Stabilirea intr-un alt sat nu insemna eliberarea dinrumanie. Semnificativ insa, stramutarea aceasta era or-ganic asociata cu roadele pamintului, cu plata unei anumecantitati de produse (grin, orz). Nu ;tim cit de mare eraaceasta cantitate in secolele XIV si XV221.

Emanciparea rum5mului era, de asemenea, posibila ;ea se produces practic, prin cumpararea de la stapin apamintului, pe care rumanul se lulnea. A limas o sin-gura marturie pentru secolul al XV-lea, consemnata in-tr-un act din 1604. Opri.3 din Cirstiene§ti revendica maimulti megie§i din Valeni ce se vindusera lui Pirvul Logo-fatul. Pentru a lamuri pricina, voievodul Radu erban

218 Doc. din 1404-1418, DRH, B, I, p. 66 (nr. 29).219 Doc. din 19 ian. 1493, DRH, B, I, p. 391 (nr. 242).229 Cibill" Rn origina1u1 slavon : doc. din 9 ian., ibidem,

p. 459 (nr. 281). Cf. CONSTANTIN GIURESCU, Studii deistorie socialcl, pp. 162-163 si P. P. PANAITESCU, V. COS-TACHEL, A. CAZACU, Viafa feudalci..., p. 117 ; P. P. PANAI-TESCU, Dreptul de stramutare, p. 75 ; STEFAN STEFANESCU,Despre terminologia lsrsnimii dependente, pp. 1166-1167.

221 Pentru secolele XVIXVII marimea galecil" de iesireeste variabila. Vezi D. MIOC-N. STOICESCU, Mdsuri medie-vale de capacitate, pp. 1356-1360.

252

s51-i

www.dacoromanica.ro

cerceteaza actele, ajungind la urmatoarea incheiere :...si am vazut si a procitit domnia mea si cartea luiDan Voda cel de demult si am adevarat domnia mea cumca s-au raseumparat acei mai sus numili oameni deatunci, dintr-acele zile de demult" 222. Este greu de apre-ciat cit de frecvente erau atare eliberari ; judecind dupaevolutia din secolul al XV-lea, rascumpararile erau sen-sibil mai rare decit fenomenul inners, al iobagirii.

Ansamblul de obligatii si drepturi ce determinau con -dilia rumanului nu a fost adunat, codificat in scris ; trans-mis din generatie in generatie, el era insa foarte binecunoscut si avea putere de lege scrisa. Dovada ca esteinvocata uneori, constituind o legiuire caracteristica pen-tru intreaga class socials a vecinilor. Taranii care vorumbla cu vitele for pe Munlii Paringul, Oslea, Sorbelesi Boul apartininicl manastirii Tismana var pad caluga-rilor ,,...ce este legea rumaneasca" (34K011 HAMIDCH), hota-rave Radu cel Frumos la 1470 223. Cit anume, nuera nevoie de adaugat, deoarece cuantumul era cunoscutde toli.

Au existat printre rumani mai multe categorii ? Por-nind de la un document din 10 iulie 1511, s-a dat unraspuns afirmativ : ,,...este clar ca au existat in secolulal XV-lea dona categorii de tarani dependenti cei deobste si colonistii, desprinsi de obste, veniti ca fermieripe mosia boierului, pe baza de contract, adica de invo-iala nescrisa" 224. Dar in actul sus-amintit citim numaiurmatoarele : Si iarasi on citi vecini var veni sa sadala Rogozesti, iar ei sa fie slobozi de toate slujbele si da-rile maxi si mici numai pe sapte ani, numai sa dea birulsi sa faca oastea cea mare si alta nimic" 225. Formulareae limpede : vecinii se stabilesc in Rogozesti nu pe temeiulunei invoieli nescrise, ci au aceasta libertate de stabilirerecunoseutb.' de un act domnesc ; condilia for nu diferade a celorlalti rumani ; numai ca beneficiaza, temporar,

222 CONSTANTIN GIURESCU, op. cit., pp. 38-39. Cf.DIR, XVII, B, 1, p. 131 (nr. 135).

223 La 28 iulie, DRH, B, I, p. 231 (nr. 137). 0 lege gimi-lar'a era gi in Moldova : CONSTANTIN GIURESCU, op. cit.,pp. 209-217.

224 P. P. PANAITESCU, Dreptul de strlmutare, p. 78.225 DIR, XVI, B, I, p. 72 (nr. 70).

258

www.dacoromanica.ro

Tirgovefii.Vechimeatirgurilor

de o scutire de dari si slujbe ; dupe expirarea texme-nului, nu mai exista vreo deosebire fafa de ceilalti. Inconcluzie, stabilirea a doua categorii distincte de faranidependenti in secolul al XV-lea nu este dovedita docu-mentar.

Nu avem marturii scrise asupra organizarii interne asatelor dependente in secolele XIVXV. Unele urmau,probabil, viola si rinduielile obstilor cu toate intocmirilefor ; altelle vezi satele Carareni sau Potelu amintitemai inainte cuprindeau rumani adunali din diferitelocuri, fora ca intre ei sa existe multiplele legaturi aleobstii.

Alaturi de stapinii pamintului si de rumani (vecini), oa treia mare categorie socials sent tirgovetii, locuitoriitirgurilor : nume de veche origine, cel dintii folosit inlimba romans pentru nociunea de a.sezare urbane, ras-pindit in toate teritoriile romanesti, insemnirlid, la inceput,locuil uncle se face schia-nb de produse, comer 226. Multetirguri preced formarea statului feudal at Tarii Roma-negi (ca ,Fi in Moldova de altfel) ; atestarea documentarynu constituie un indiciu al vechimii lor, ffind determinate,de obicei, de un act al autoritatii politice tratate denegot, eliberare de hrisoave interne sau de vreo re-latare a unui calator.

In ordine cronologica, primul amintit in scris esteorasul Cimpulung, la 1300. Arge,sul (Curtea de Arges)isi are inceputurile cam in acelasi tinlip, ambele centreffind capitale ale Tarii Rornanesti. Urmeaza, in ondineamentiunilor documentare, Briiila §i Slatina (1368) ; Rigiide Vede §i Pitqtii (1385) ; Rimnicul Vilcii (1388 _dar stim ca exista si sub Dan voievod) ; Tirgovi§te (siaci capitala a farii) ; Ocnele Mari (1402-1418) ; Tirg-,rorul (1413) ; Tirgul Jiu (1429) ; Buzciu, Gherghica §iOrapil de Floci (toate intr-un act din 1431) ; Bucuregii(1459).

Foarte rar sent amintite, la Dunare Turnu-Severin §iGiurgiu, ambele cladite tot la cunoscute vaduri, precumsi Rimnicul Scirat, pe riul Rimnic, loc de etapa pe mica

226 CONSTANTIN C. GIURESCU, Tirguri sau orate...,pp. 22, 75, 174.


spre Moldova. In Dobrogea, orasele existente Inca dinsecolele XIXII se constituie mai ales ca porturi duna-rene, dar si in jurul unor cetall resedin0. a administra-tiei bizantine : este cazul centrelor Garvan, Capidava,Pacuiul lui Soare §i mai ales Vicina 227.

In toate cazurile amintite menIionarea documentara acentrului nu este In legatura cu Inceputurile sale ci,aiproape intobdeauna, arata rosturile orasului in desfasu-rarea negocului sau confirma unele proprietati existenteacolo etc. Ceea ce atesta actele este numai existenta tir-gului la data respective. Ceea ce ne ingaduie sa presu-punem ca la unificarea teritorialci politica a Tcirii Ro-manefti, principalele tirguri erau in fiinfa ca centre denegof fi de producfie me,stepgareasca, ca sedii ale autori-taii politice, uneori ,ri religioase.

Ca repartizare teritoriala, cele mai multe sint situatein zonele deluroase ; actele se afla pe linia DunIrii lavaduri numai citeva se ridica in regiunile de cimpie(Caracal, Slatina, Rusii de Vede, Bucuresti). Aproapetoate sint asezate pe malul riurilor reprezinta puncteleprincipale de stationare si de intilnire in reteaua rutieraa Orli.

Temeiul economic al orafelor it forma schimbul demarfuri intern sau international fi productia meftefu-gareasci : negutatorii meseriafii se aflau in cel maimare num& in ()rap 228. Inlauntrul teritoriului (ocolului)orksenesc se mai practica agricultura dovada viileexistente sau darile puce asupra tirgovetilor. Tot in tir-guri stateau dregatorii domniei, osteni, slujitorii bisericii.

Desemnarea locuitorilor din orase se face obisnuit dupenumele asezarii. Dan al II-lea se adreseaza cimpulunge-nilor, arghisanilor, tirgovistenilor, gherghiceanilor,

buzoienilor, flocenilor 229. Alteori, numele de tirginglobeaza Si intreaga colectivitate umana : Serie domniamea citim in hrisovul amintitului voievod intregii

227 ST. OLTEANU, Cercetari cu privire la geneza oraselormedievale din Tara Romaneasc'd, in Studii", XVI, 1963, nr. 6,pp. 1255-1282, cu o ample bib iografie.

228 Comparativ cu negutatorii §i meste§ugarii aflali la sate :$T. OLTEANU, Mestesugurile..., p. 208, fig. 4. Cf. P. P. PA-NAITESCU, Introducere la istoria culturii, pp. 279-286.

229 Doc. dupes 30 ian. 1431, DRII, B, I, p. 131 (nr. 69).

255

ti

si

si

,ci

si

brai-lenilor,

www.dacoromanica.ro

tari a domniei mele, celor mici ¢i celor mari ¢i tuturortirgurilor... aceasta sa 230.

Conditia socials era aceea de supusi ai domniei, in-deletnicindu-se cu comertul, mestesuguri, agricultura,find &rile aferente. Dar unii oraseni erau oameni de-pendenti 231.

Deoarece ocolul" tirgurilor lipsite de altfel deziduri de incinta.' cuprindea ¢i un numar de sate apro-piate, nici densitatea populatiei urbane din Tara Roma-neasca (sau Moldova) nu se apropie de aceea a oraselorcentral si vest europene 232. Lipsind orice catastif de tirgdin secolele XIVXV, nu putem avansa insa cifre.

Despre relatiile sociale antagonismele for in mediulurban, documentele dezvaluie Area putin. Orasenii de-pendenti urmau conditia vecinilor ¢i erau obligati saasculte de stapin. 0 spune limpede Dan al II-lea, rindenumera cele 10 famibii ascultatoare de egumenul Cozieisi Codmenei ,,...ca sa fie in supunere §i pentru toareinevoia, la orice vreme" 233. Vedem cele zece case" obli-gate sa dea toate dijmele, darile legate de indeletnicirileagricole, plus ,,... toate engariile, mici ¢i mari" aflatoarein Tirgoviste 234. Intre ceilalti oraseni (formin' d grosulpopulatiei) ¢i autoritatea (domnia) existau inte-rese reciproce ; de aid si sprijinul dat periodic de voie-vozi negutatorilor in relatiile for cu partenerli externi,indeosebi cu brasovenii, ca ¢i in exercitarea negotului in-launtrul tarii 235. Sprijin care insemna, desigur, impli-nirea de catre tirgoveti a tuturor obligatiilor de munca,dari si dijme fats de domnie. In ce masura aoeste obli-gatii au sporit, de-a lungul secolelor XIV si XV, nuputem sti din documentele pastrate nici daca au izbuc-nit conflicte, asa cum sint cunoscute in alte zone aleEuropei. Dupa cum nu avem informatii despre tensiunile,probabile, dintre tirgovetii avuti care detioneau si drega-toriile orasului si locuitorii de rind. In schimb, cunoastem

230 Ibidem.231 Doc. din 1417-1418, DRH, p. 84 (nr. 39). Cf. p. 103

(nr. 52).232 TEFAN TEFANESCU, Istorie demografie, p. 940.233 DRH, B, I, p. 103 (nr. 52).234 Ibidem.235 Vezi mai sus, pp. 147, 173 §i urm.

256

Si stip..."

pla-

si

politica

si

ri

www.dacoromanica.ro

Robii

vama tirgului" platita de toll. satenii §i de alte categorii,careli desfaceau mar' furile in orag, vama ce putea devenimai apasatoare daca ne raportam la qtirile din secolulal XVII-lea 236.

0 ultima categoric socials era a robilor. Dan I intaregteTismanei, in 1385, tigani, 40 sala§e" claruiti ctitoriei deVlaicu I 237. La fel, Cozia prime§te 300 salage de tigani"de la Mircea cel Batrin 238. Robi mai au §i ctitoriileSnagov 239, Bolintinul 240, Glavacioc 241, Bistrita 242, pre-cum §i o sums de boieri, de exemplu jupanii : StanciulMoenescul, cu 15 tigani 243 ; Mihail din Ru§i cu 9 fa-milii de robi 244 ; *erban §i fratele sau Aldea din TaraFagaraplui 245 ; Ticuci cu fratil sai care au 16 familiide tigani 246 ; Milco stolnicul 247 ; Chirtop 248 ; Chico 246 ;jupanita Stana 260.

Cum apar robii in documentele epocii ? Obignuit Finnumele colectiv de sillafe" (itivkAi): *ti 40 sala.ge detigani" citim intr-un act de la Mircea cel Batrin 251,

236 Vezi mai sus, pp. 145-146.237 Doc. din 3 oct., DRH, B, I, p. 21 (nr. 7). Cf. doc. din

27 iun. 1387, 1391-1392, c. 1392, pp. : 23, 36, 41, 156.238 Doc. din 20 mai 1388 ; ibidem, p. 27 (nr. 9). Cf. doc.

din 8 ian. 1392, 19 iun. 1421 (unde sint menlionate numai45 sala§e de #gani), 9 ian. 1443 (50 sa1s4e), 7 aug. 1451 (idem),15 iul. 1475 (300 sgase), 9 sept. 1478 (350 551a.5e), 17 apr.1488 (300 s'ala5e) : pp. 44, 99, 167, 188, 249, 267, 340 (nr. 17,49, 96, 107, 150, 161, 212).

239 Doc. din 30 iun. 1441, ibidem, p. 166 (nr. 95). Cf. doc.din 28 oct. 1464, ibidem, p. 218 (nr. 127).

240 Doc. din 29 apr. 1453, ibidem, p. 191 (nr. 109). Cf. doc.din 4 sept. 1474, ibidem, p. 243 (nr. 147) ; din 12 sept. 1479,idem, p. 268 (nr. 163).

241 Doc. din 16 ian. 1493 : DRH, B, I, p. 390 (nr. 241).242 Doc. ante 16 mart. 1494, ibidem, p. 400 (nr. 246). Cf. doc.

din 16 mart. 1494, p. 404 (nr. 247).243 Doc. din 23 apr. 1443, ibidem, p. 161 (nr. 93).2" Doc. din 25 aug. 1469, ibidem, p. 228 (nr. 135).245 Doc. din 8 mai 1476, ibidem, p. 255 (nr. 152) (7 fa-

milli de cigani).2" Doc. din 18 ian. 1480, ibidem, p. 276 (nr. 170).241 Doc. din 20 iun. 1489, ibidem, p. 347 (nr. 217) (1 %igan).248 Doc. din 9 iul. 1492, ibidem, p. 370 (nr. 230).249 Doc. din 15 iun. 1499, ibidem, p. 477 (nr. 292).250 Doc. din 6 oct. 1499, ibidem, p. 481 (nr. 294).261 Doc. din 1391-1392, ibidem, p. 36 (nr. 14).


Alteori se arata nominal seful fiecarei familii tiganiipre anume citim intr-o porunca a lui Radu cel Fru-mos Badea cu tot salasul sat' si frate-sau Costea cutoti feciorii lui si Nasturel cu toti feciorii, Necea cu totsalasul Danciul cu toti feciorii lui..." 252 ; de remarcatca unii tigani sint sefi de salas, altii numai indicati cufeciorii lor. Unele documente inscriu numai partea bar-bateasca 253, iar altele arata pe barbati cu femeilelor 254.

Care este temeiul dreptului de proprietate asupra aces-tor salase ? In cazul marilor manastiri este vorba de odonatie domneasca. Alteori, un act de vinzare-cumparare :boierul Mihail din Rusi obtine de la domnie intarire pemai multe familii de tigani pentru ca citim in actuldin 1469 ...i-au fost cumparati de la jupineasa VoicaPirciulovoaia drept dousprezece sute de florinti ungu-resti..." 255. Citeodata, doi boieri isi infratesc proprieta-

inclusiv tiganii 256. Dar cazul cel mai frecvent esteacela al stapinirii acestor robi din generatie in generatie,in continuarea unei situatii existente inainte de intemeie-rea statului feudal al Tarii Romanesti. Vlaicu I sauMircea cel Batrin daruiesc ctitoriilor lor un numar desalase de care ei puteau dispune fara a fi nevoie de niciun act care sä justifice proprietatea asupra lor. In cazulunor boieri, acest foarte vechi drept asupra robilor este!impede rins in documente. Jupanul Dobrita are o ju-matate din satul Runc Si ,,...un tigan, anume Moo cufiii sai, pentru ca be sint vechi ocine gi dedine" 257 : este

252 Doc. din 25 aug. 1469, ibidem, p. 228 (nr. 135).253 Doc. din 8 mai 1476, ibidem, p. 255 (nr. 152).254 Doc. ante 16 mart. 1494, DRH, B, I, p. 400 (nr. 246).

Denumirea de rob", ca atare, nu apare in documentele seco-lelor XIVXV.

255 Suma este importanti. Doc. din 25 aug., DRH, B, I,p. 228 (nr. 135). Cf. actul din 18 iun. 1496, ibidem, p. 432(nr. 267) si p. 436 (nr. 268).

256 Doc. din 6 oct. 1499, ibidem, p. 481 (nr. 294).257 Doc. din 9 iul. 1492, ibidem, p. 370 (nr. 230). Alte exem-

ple ibidem, pp. 276, 477 (nr. 170, 292). Documentele seco-lelor XIVXV nu confirrni opinia exprimata de V. COSTA-CHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU, Viatapp. 143-164. Dreptul de stipinire asupra robilor a fost rezer-vat exclusiv domnului tirii ca dreptul de stipinire asupra pi-

238

p

si

si

tile,

www.dacoromanica.ro

exact obisnuita formulare pentru a arata dreptul de pro-prietate, transmis din tats in fiu (dedina).

La ce erau folositi liganii ?Actele secolului al XIV-lea nu dau nici un fel de des-

iar cele din secolul al XV-lea cuprind o formularefoarte sumara : Inca si 300 de tigani, sä fie acele salasepentru nevoia manastirii dea dajdie §i sa slujeascamanastirii", scrie Ia 1424 Dan al II-lea, in confirmareadata Coziei 258. Judecind dupa stirile din secolele XVI siXVII, este sigur ca acesti robi indeplineau felurite meseriiin satele boieresti, domnesti sau manastiresti si erau folo-siti la muncile casnice, iniauntrul gospodariilor amintite. Incazul manastirii Cozia, ei lucrau la Ocna ; ce4 putinii gram in mkturiile ulterioare 259. Unii cercetatori ausocotit ca pot distinge in cadrul exploatarilor boierestisau al celor manastiresti ...doua categorii de robi : agri-coli si de la curte", primii fiind utilizati pentru muncacimpului cresterea vitelor 269. 0 singura dovada esteinvocata pentru secolul al XV-lea : actul din 18 ianuarie1480, in care Basarab cel Tinar intareste jupanului Ticuci

celor trei feciori ai sai, 25 (douazecisicinci) de sate(sau parti din ele), intre care satul Golestii toti cutiganii" (16 salase) 261 ...tiganii de carte ai lui Ticucifiind ureculi nominal la sfirsitul documentului conchidaceiasi cercetatori , este clar ca pomenirea robilor in

mintului" §i ca domnul acorda boierilor §i mana.stirilor ,,...dreptulde a avea robi §i de a-i intrebuinta la exploatarea domeniilorlor" (p. 149). 0 swirls de boieri vezi docuanentele amintitemai sus st'apinesc tigani prin drepturile normale de mo§tenire ;manastiride inse§i, care primisera danii de tigani de la domnie,iiidoc. din

sporeau sala§ele prin cump'arare, donatii de Ia(nr.

particularifara a

(vezicere17 nov. 1479, DRH, B, I, p. 269 165),

obligatoriu, din partea domniei, o concedare specials a dreptuluide proprietate asupra acastor sala,Ie. Intarirea luata de la domnprivind donatia nu inseamna, ipso facto, 1i existenla unui dreptde proprietate al domniei asupra tuturor tiganilor existenti in tara.

258 Doc. din 12 dec., DRH, B, I, p. 111 (nr. 56). Cf. doc.din 25 iun. 1436 §i doc. din 17 nov. 1479, ibidem, p. 139(nr. 77) §i p. 269 (nr. 165).

258 Vezi A. ILIES, sS'tiri in legatura cu exploatareapp. 179-186.

2" V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,Viafa feudald..., pp. 152-153.

261 DRH, B, I, p. 275 (nr. 170).

259

lu§ire,

§i sii

a5a

§i

§i

sarii...,

www.dacoromanica.ro

satul Golesti se refers la acei care erau asezati acolo insat ca robi agricoli" 262. 0 reexaminare a documentuluiinvacat nu indreptateste aceasta concluzie. MaiGolestii toti cu tiganii" inseamna Golestii in intregime,plus salasele locuind in acest sat si care sint nominali-zate ulterior in acelasi act, totalizind 16 familii. Al doi-lea, familia Ticuci nu mai avea si alti robi ; deoarecedocumentuil din 1480, cuprinzind o confirmare a tuturoraverilor jupanului, ar fi consemnat si alji robi daca eiar fi existat cu adevarat. Al treilea, rind un boier are25 de sate intregi sau in parte, locuite de vecini, este certca agricultura (inclusiv oresterea vitelor) nu se efectuacu munca celor 16 salase, ci prin munca rumanilor dinacele sate.

Acesti robi aveau anume indatoriri ¢i fafa de domniedeci fata de autoritatea politica , si fats de stapinul

for ; efectuau munci, plateau dari. Uneori domnia re-nunta la venituri in favoarea ctitoriei care avea robi :

tiganii, 40 de salase, sa fie slobozi de toate muncile§i darile §i veniturile domniei mete ", hotaraste Dan alII-lea, la 1424 263 (subl. ns. D.C.G.). La fel si Alexan-dru Aldea : Inca si 300 de tigani, sa fie acele salasepentru nevoile manktirii, sa dea dajde si sa slujeascamanastirii"264. Probabil ca slujitorul ce se Ingrijea sascoata darile de la robi se numea cnez de tigani 265.Despre acesti robi stim numai ca erau vinduti, cumpa-rap, mosteniti, donati ; asprimea raporturilor dintre sta-pini si robii for nu razbate inca in documentele epocii.

Stapini de pamint exploatind munca satelor dependente,stapini de pamint lucrindu-si ocinele singuri, cu

lor, oameni dependenti, aflati sub ascultarea altora(vecini, rumani), tirgoveti (oraseni), robi iata mariledelimitki ale societatii Tarii Romanesti in secolele XIVXV, aidoma realitatilor sociale fundamentale existente

262 V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,op. cit., p. 153.

din 5263 Doc. aug., DRH, B, I, p. 106 (nr. 53).264 Doc. din 25 iun. 1436, DRH, B, I, p. 139 (nr. 77).266 Doc. din 5 mart. 1458, ibidem, p. 202 (nr. 117).

260

intii,

fami-liile

...si

.

www.dacoromanica.ro

in intreaga Europa medievala, in aceegi etapa. Dar inla-untrul fiecarei mad categorii, delimitari §i nuantari pecare marturiile vremii ni le descopera mult prea laconicfata de realitate, faca de conflictele §i antagonismele declass, fata de ciocnirile dintre stapinii de pamint in§i§i,in care multi I.5i aparau chiar conditia for de oameni li-beri. Individul apace, adesea, subinteles in colectivitateacareia apartine ; daT, treptat, el se detageaza din ea, evo-lutie consemnata tot mai frecvent de documente, dupa1500.


VI

Organizarea statului

SEFUL STATULUI FEUDAL: VOIEVOD 51 DOMN

PREROGATIVELE SALE

A EXERCITAT DOMNUL UN DOMINIUM EMINENS ASUPRA

TERITORIULUI?

(DAREA CALULUI)

SUCCESIUNEA LA DOMNIE, LIPSA UNEI REGULI PRECISE;

ASOCIEREA LA DOMNIE

DREGATORII STATULUI FEUDAL

MARII DREGATORI CU SUBALTERNII LOR IMEDIATIDREGATORII OBI5NUITI AI STATULUI FEUDAL,

VECHIMEA LOR

SLUGILE BOIERILOR; SLUGI ALE MANASTIRILOR

PONDEREA APARATULUI DE STAT FEUDALIN VIATA SATELOR $1 TIRGURILOR

IMPARTIIIEA TERITORIALA. SATELE. JUDETELE

PRIVILEGIILE DE IMUNITATE

A CUNOSCUT TARA ROMANEASCA

IN SECOLELE XIV-XV FARIMITAREA FEUDALA?RENTA FEUDALA, VECHIMEA El

DI JMELE. RENTA IN MUNCA. BIRUL

IMPUNEREA LA RENTA,

REPARTITIA EI INVERS PROPORTIONALA CU IERARHIA SOCIALA

CUM ERA PRIVITA RENTA DE OAME1411 EPOCH

ORGANIZAREA MILITARA

ORGANIZAREA BISERICEASCA, IMPORTANTA FACTORULUI IDEOLOGIC

www.dacoromanica.ro

EU, 10 MIRCEA MARE VOIEVOD.FI DOMN SINGUR STAPINITOR A TOATA TARA ...

(doe. din 23 noiembrie 1406)

DE ACEEA, ORICINE VOR Fl DIN MILA ... DOMNIEI MELE, DREGA iTORI, SUDETUL ACELUI ORA$ AL DOMNIEI MELE TIRGOVLFTE SAUVORNIC SAU PRISTAV SAU BIRAU SAU FOLNOJ, INCA V GALETARIIV VINARICERII V VAMEVI DE 01, DE PORCI $/ DE ALBINE V BI-RARII SAU ORICARE DREGATOR AL DOMNIEI MELE, FIECARE SA SEFEREASCA DE ACELE CASE PE CARE LE-A DARUIT DOMNIA MEAACELOR DOUA MANASTIRI ALE DOMNIEI MELE ..."

(Dan al II-lea. la 28 februarie 1424)

www.dacoromanica.ro

. eful Tara Romaneascg se constituie sub domnia lui Basarabstatului Intemeietorul prin reunirea cnezatelor §i voievodatelor,feudal din vechi timpuri in fiintl intre Carpatii meridionali §i

Dunare. Cirmuitorii noului stat s-au numit voievozi sidomni. 1 Din toata aria sud-est europeana, numai Transit-vania, Tara Romeineascii # Moldova au fost voievodate,iar conduciitorii for se intitulau oficial voievozi. Dace' nu-mele a fost luat de la vechii slavi (vojevoda = conduct-tor de o§ti), institutia politica menita se' asigure condu-cerea supreme' a tgrilor feudale constituite in interiorulsi in afara arcului carpatic ping la Dun la §i MareaNeagrg, este o creatie proprie a societatii romaneSi 2.

In primul hrisov intern pgstrat, Vladislav se intitulealg,voievod §i domn 3 ; Mircea cel Batrin ,,...marele §i

singur stgpinitorul domn, Ioan Mircea voievod..." 4 ; Danal II-lea ...mare voievod si domn" 5. Aceste formu-lgri, indeosebi prima, se repetg de-a lungul secolului alXV-lea 6, ca §i mai tirziu. Domn (in textul slavon gos-podin"), vine din latinescul dominus", termen care alg-turi de Zara (terra), judec §i juclet (judex §i judicium),tinut (tenetum) etc. atesta continuitatea organizarii teri-toriale §i politice la romani de-a. lungul epocii migratiu-nilor 7. Numele cirmuitorului era precedat de particulaIo" (derivat din lioetvvic), adoptata din diplomaticabizantina prin filiera bulgara §i sirbg §i menita se' accen-tueze, §i in formularistica aficialg, importanta ¢i autori-

1 C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, I, pp. 368-370 ; Is-toria RomOniei, II, pp. 140-159 ; *TEFAN *TEFANESCU,Tara Rorruineascei de la Basarab I... pine' la Mihai Viteazul,pp. 24-31 ; IDEM, Reconstitution de la vie d'Etat..., pp. 5-15;

T. OLTEANU, Evolutia procesului de organizare statald...,pp. 771-775.

2 I. BOGDAN, Originea voievodatului la romilni, in Operealese, editia G. Milikila, Bucurepi, 1968, pp. 165-179; N. IORGA,Sirbii, Bulgarii §i Romdnii in Peninsula Balconied in evul media,in AARMSI, s. II, t. XXXVIII, 1916, p. 121.

3 c. 1374, DRH, B, I, p. 18 (nr. 6).4 Doc. din 4 sept. 1389, ibidem, p. 29 (nr. 10).5 Doc. din 28 sept. 1424, ibidem, p. 103 (nr. 52), cf. p. 109

(nr. 55).6 DRH, B, I, passim.7 D. ONCIUL, Romdnii # ungurii in trecut..., in Scrieri is-

torice", ed. A. Sacerdo%eanu, vol. 2, Bucure.5ti, 1968, pp. 349-351;I. BOGDAN, op. cit., p. 178 ; N. IORGA, op. cit., p. 290 ;P. P. PANAITESCU, Introducere la istoria culturii, pp. 207-208.


tatea domniei 8. Domn este echivalent cu stapin al tarii ;adoptarea in titulatura marcheaza tocmai puterea, inde-pendenta drmuitorilor statului muntean 9. Iar mare voie-vod" semnifica autoritatea domneasca, prestigiul ei deo-sebit, de care se bucurau atit unii cirmuitori in viata,cit cei raposati 10. Titlul acesta a aparut, probabil, odata cu procesul de unificare teritoriala a Tani Roma-ne5ti, cind cnezii voievozii locali au recunoscut autori-tatea lui Basarab I, mare voievod".

Ca once conducator de stat din Europa medievala,urmind indeosebi traditiei politice bizantine, voievoziiromani i.5i socoteau puterea acordata de divinitate : IoMircea voievod din mila lui Dumnezeu, 11. IoRadul mare voievod domn, din mila lui Dumnezeucu darul lui Dumnezeu, stapinind domnind peste toataCara..." 12. Luarea efectiva a puterii este considerate totca un semis al voinlei divine : ,,...dupe moartea domnieimele pe cine-I va alege domnul Dumnezeu sa fie domnal Tani Romine5ti sau din rodul inimii domniei melesau din rudele domniei mele sau, dupe pacatole noastre,din alt neam..." 13.

Preyo- Dacca vrerea ajutorul dumnezeiesc erau socotite organicgativele legate de domnie, in schimb cirmuirea propriu-zisa se

domnului asigura prin mijloace cu totul paminte5ti. Voievodul este5eful intreguilui aparat de stat, comandantul suprem alarmatei, conducatorul relatiilor externe, incheie paceapoarta razboiul, semneaza tratate politice comerciale,este ultima instants de judecata, are singur dreptul de aemite moneda. In exercitarea acestor prerogative, el line,evident, seams de legile scrise 5i indeosebi de cele nescriseale pamintului.

Domnul avea considers unii cercetatori 5i o sta-pinire supreme, superioara, asupra intregului teritoriu altarii ; el i5i exercita, dupe termenul cunoscut, acel

8 E. VIRTOSU, Titulatura domnilor asocterea la domniein Tara Rom&neascel Moldova pin& in sec. at XVI-lea, Bucu-re§ti, 1960, pp. 11-101 (Concluziile la pp. 97-98).

9 Ibidem, pp. 182-196, concluzia p. 185.w Ibidem, pp. 114-145 ; cf. p. 125.It Doc. din 27 iun. 1387, DRH, B, 1, p. 23 (nr. 8) passim.12 Doc. din 1 iun. 1421, ibidem, p. 97 (nr. 48) passim.13 Doc. din 1 iun. 1475, ibidem, p. 245 (nr. 148) passim.

266

si

si

domn..."si si

si

si

sisi

fifi

www.dacoromanica.ro

dominium eminens in felurite prilejuri. Materializareaunei atare stapiniri superioare se urmare§te prin dareacalului", intilnita frecvent in actele secolelor XV si XVI14,precum si in formula ...sa-i fie de ocina si de ohaba"utilizata de cancelarie la cele mai variate conventii juri-dice legate de mutatiile de proprietate 15. Darea calu-lui" primita de domni de la beneficiari (in cazul unorastfel de mutatii) este considerate ,,...ca o reinoire per-sonala, in calitatea for de stapini supremi ai tntreguluipamint al tarii, a titlului de proprietate al bunului res-pectiv, raspunzind astfel solicitarii proprietarului, ce purtacaracterul unei recunoasteri a sus-numitei calitati a dom-nului, de stapin dispensator suprem al paminttilui" 16.

Ce ne arata documentele secolului all XV-lea, incepinddin 1453, cind s-a pastrat prima atestare de acest fel ?Mai intii frecventa relativ mare a darii : din 193 de acte(in intervalul 1453-1500), 59 o arata explicit. Al doilea,cazurile variate de aplicare, toate privind schimbari insituatia juridica a unor ocini : cumparari, confirmari, in-chinari, infratiri, schimburi, asigurarea dreptului de moste-nire pentru fete, la egalitate cu baietii (sau combinari aleacestor cazuri).

Cele mai dese sent hrisoavele domnesti (34 de cazuri)care confirms o vinzare-cumparare. Formula, cu mici

cuprinde : domniei mele i-au dat un cal bun" 17.Alteori, voievodul scuteste pe beneficiarul actului de o

14 I. BOGDAN, Despre cnezii romfini, in Upere cdese, ed.G. Mihaila, p. 198 ; DINU C. ARION, Incercare asupra dome-niului eminent, in Inchinare lui N. Iorga..., Cluj, 1931, pp. 12-23 ; V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,Viata feudald..., pp. 215-217 ; STEFAN STEFANESCU, Pro-prietatea p. 58 ; P. P. PANAITESCU, Mircea celBdtrin, pp. 76-77 ; H. H. STAHL, Controverse..., pp. 124-187, uncle se reexamineaza intreaga problema, inclusiv parerilecercetatarilor anteriori.

15 VL. HANGA, Contributii la problema imunitcliii, pp. 37-38. Vezi mai jos, p. 303.

16 DINU C. ARION, op. cit., p. 19.17 Doc. din 30 sept. 1451, DRH, B, I, p. 196 (nr. 112).

Formulari identice sau apropiate (,,Si domniei mele, un cal bun ;domniei mele au dat un cal etc.), ibidem, pp. 192, 200,

204, 206, 223, 225, 230, 232, 234, 245, 256, 261, 287, 288,298, 304, 313, 321, 322, 329, 334, 347, 349, 350, 360, 414, 417(nr. 110, 115, 118, 120, 130, 132, 136, 138, 139, 148, 153, 158,177, 178, 184, 187, 193, 200, 201, 204, 209, 217, 218, 219,224, 254, 257).

267

si

va-riatii, ,,,Si

feudaki...,

si

www.dacoromanica.ro

atare obligatie : domnia mea am iertat calul"18(subl. ns., D.C.G.). Alte documente arata percepereadarii la cumparasea unei ocini impreuna cu confirmareaunei proprietati mai vechi 19 ; cumparare inchinare deocina2° ; cumparare infratire 21 ; confirmari cu moti-varea : ,,Si mi-au dat un cal pentru ca le-au fost vechiocine" 22. Aceea.gi indatorire faca de domnie gi la infra-liri : (12 documente) 23 ...Si domniei mele au dat uncal, iar domnia mea iaragi 1-am iertat" 24. Darea se platea5i oind o infratire se producea o data cu o confirmare(sau o cumparare) de ocini 25 ; la schimburi de pa-minturi 26 ; cind unii seaPini de sate iii a.gaza fiicele casa le fie in loc de feciori, pentru valorificarea drepturilorde succesiune 27.

Din cazurile aratate ar rezulta ca la o schimbare insituatia proprietatii (uneori la o simpla confirmare a ei)se percepea aceasta dare, in folosul domniei ; ceea ce arconfirma existenta unui drept superior de stapinire (domi-nium eminens) al voievodului asupra teritoriului tarii.

Dar alte documente infirma concluzia de mai sus. Seefectueaza vinzari-cumparari de ocini 28, intariri de sategi seligti 29, infratiri30 in care domnia dispune eliberareahrisoavellor, fail a obliga pe beneficiari la plata amintiteidari. Aiteori, in sfirgit, se fac tranzaclii in care caii ser-

18 Doc. din 28 iul. 1472, ibidem, p. 237 (nr. 142). Ibidem,pp. 307, 309, 314, 319, 376 (nr. 189, 190, 194, 198, 234).

18 Doc. din 25 apr. 1489, 1 apr. 8i 15 sept. 1497. DRH, B,I, pp. 346, 448 8i 453 (nr. 216, 274, 278).

2° Doc. din 6 mai 1492, ibidem, p. 368 (nr. 229).21 Doc. din 14 iul. 1500, ibidem, p. 494 (nr. 302).22 Doc. din 30 iun. 1477, ibidem, p. 257 (nr. 154).23 DRH, B, 1, pp. 208, 227, 315, 331, 337, 347, 363, 365,

370, 399, 481 (nr. 122, 133, 195, 206, 211, 217, 226, 227, 230,245, 294, inclusiv cazurile cind domnia ,iarta"

" Doc. din 7 nov. 1480, ibidem, p. 284 (nr. 175).25 Ibidem, pp. 469, 484, 490 (nr. 288, 296, 299).

Ibidem, p. 345 (nr. 215) cu interesanta mentiune : Si dom-nia mea le-am iertat calul cel obicinuit a si da domnii".

27 Ibidem, pp. 397, 412, 423, 477 (nr. 244, 253, 262, 292).28 Ibidem, pp. 27, 41, 158, 209, 255, 275, 302, 305, 316, 356,

372, 387, 394, 400, 461, 475 (nr. 9, 16, 91, 123, 152, 170, 186,188, 196, 221, 232, 233, 240, 243, 246, 283, 291).° Doc. din 25 iun. 1483, ibidem, p. 305 (nr. 188).

36 Ibidem, pp. 148, 194, 239, 394, 422 (nr. 84, 111, 143, 243,261).

268

...,si

calul).

26

si

www.dacoromanica.ro

vesc drept mijloc efectiv de plata 31. Documentele secolu-lui al XV-lea nu ne ingaduie sa consideram ca voievoziimunteni exercitau un dominium eminens asupra intreguluitentoriu. Dar incuviintarea domneasca data tuturor acte-lor ce ptiveau stared proprietarilor, incuviintare expri-mata prin ocina ohaba" 32 nu arata totusi existentaunui atare dominium eminens? ySi aici se ridica o obiec-tie : documentele pastrate pins la 1500 se refers la unnumar limitat de sate citeva sute fata de peste3 000, existente in secolele XIV gi XV : ori, pe totcuprinsul Tarii Romanesti, s-au produs, in acest inter-val, numeroase alte modificari in situatia proprietatilor(mosteniri, zestre etc.), indeosebi in satele devalmase, faraca ele sa fie confirmate de domnie.

Daca un astfel de drept superior ramine in discutie, inschimb domnia dispunea de o sums de proprietati. Inprimul rind, cele ce alcatuiau domeniul domnesc, indi-ferent de schimbarea tittidnrului fireste, separat de a-ceka pe care voievozii le aveau personal, ca once feudal.Acest domeniu apare in mai multe marturii, deli nu stimastazi cit cuprinxlea si cum a evoluat, ca intindere, de lao etapa la alta 33.

Praprietatile boieresti reveneau domniei numai in cazu-rile de hiclenie, de inalta tradare, de desherenpi oindcineva murea fara mogtenitori sau de neplata birului34.

Mai apartineau domniei adica terenurilerezervate pentru pasunat, pentru facerea finului, pentruvinat pescuit 35. Vlad Calugarul da calugarilor de laGlavaciov branistea de la Slatina ,,...ori cit este hotar-nicita cu semne" 36.

Tot ale domniei erau gi hotarele tirgurilor. Aceastasorisoare a fost in ora,sul domniei mele numit Rimnic..."citim intr-un hrisov de la Mircea cel Batrin din 1389 37

31 DRH, B, I, pp. 228, 241, 264, 294, 300, 311, 322, 347 etc.(nr. 135, 145, 160, 181, 185, 192, 201, 217 etc.).

32 Vezi mai jos, p. 305. VL. HANGA, Contribuiii la problemap. 37.

33 Vezi mai sus, pp. 227. Vezi DRH, B, I, pp. 191, 268, 336,353, 406, 446 (nr. 109, 163, 210, 220, 248, 273).

34 Doc. din 13 iul. 1482, ibidem, p. 294 (nr. 181).36 C. C. GIURESCU, Istoria romanilor, II, Bucuresti, 1943,

p. 363.36 Doc. din 4 sept. 1495, DRH, B, I, p. 416 (nr. 256).37 Doc. din 4 sept., ibidem, p. 29 (nr. 10).

269

gi

gi,

gi brani,stile,

imunitafii,

-

-

si

gi

www.dacoromanica.ro

(subl. ns., D.C.G.). De aceea si politica de sprijinire aintereselor tirgovetilor, practicata de cirmuitorii tarii 38.Erau In proprietatea voievozilor locurile pustii, de careputeau dispune : Vlaicu I daruieste Voditei, intre afltele,selistea Bahnei" 39 ; Vlad Dracul inzestreaza ctitoria dela Snagov cu siilistea pe Bibarsa" 40.

Succesiunea Sistemul de succesiune la domnie, in secolele XIV si XV,la domnie indreptatea pe to/i fiii legitimi sau naturali ai unui

voievod aflat la cIrmuirea statului. De la TihomirBasarab cel Mare si pina la Radu cel Mare, voievoziisint descendenti ai primilor Basarabi din secolul al XIV-lea 41. Sistem care tocmai prin lipsa unei reguli precise desuccesiune a favorizat competitia pentru domnie, oferind

puterilor vecine prilej binevenit de interventie. Uniivoievozi incearca sa asigure stabilitatea continuitateaconducerii, asociindu-si, din timpul vietii, pe unul dintrefeciori. Ap. procedeaza Mircea cel Batrin 42. Uneori, hri-sovul insusi este eliberat in numele domnului si al urma-sului sau 43 ; alteori mostenitorul, cu voia parintelui sau,elibereaza acte 44 ; dupa cum se produc temporarasocieri intre doi frati, de pilda intre Vlaicu Radu Isau intre Dan I Mircea cel Batrin 45. Dar urmarinasuccesiunea evenimentelor, doua concluzii se impun. Aso-cierea la domnie nu a asigurat stabilitatea celui astfel de-semnat (dupa moartea lui Mircea cel Batrin, Mihail nureuseste sa se mentina decit 2 ani jumatate piere in

se Vezi mai sus, pp. 177-180.38 Doc. din c. 1374, DRH, B, I, p. 18 (nr. 6).40 Doc. din 30 iun., ibidem, p. 166 (nr. 95).41 Vezi filiatiile in C. C. GIURESCU, DINU C. GIURESCU,

Istoria rom&nilor, Bucuresti, 1971, pp. 698-702 ; numai filiatialui Vlad (1394-1397) nu este precizata. Pentru lipsa unor reguliprecise de succesiune, E. VIRTOSU, Titulatura domnilor...,pp. 216-222.

42 Doc. din 1390-1400, DRH, B, I, p. 32 (nr. 12). Cf. doc.de la pp. 38, 49, 58, 61, 62, 74, 76, 79, 81 ; la fel procecleaza

VLAD CALUGARUL, op. cit., pp. 325, 379, 404 (nr. 15, 20,24, 26, 27, 34, 35, 37, 38, 202, 235, 247).

43 Doc. din c. 1406, ibidem, p. 67 (nr. 30).44 Doc. din 1417-1418, ibidem, p. 83 (nr. 39).45 0. ILIESCU, Domni asocia# in icirile romane in secolele at

XIV-lea # al XV-lea, in SMIM, II, nr. 1, 1951, pp. 41-49 $i54-58.

270

§i

gi

gi

gi

gi

gi

gi

gi

gi gi

gi

www.dacoromanica.ro

lupta cu Dan al II-lea). In al doilea rind, impartireaputerii supreme prin asocierea la domnie a putut duce,pentru scurt timp, la exercitarea puterii de doi cirmui-tori impreuna (de Basarab Intemeietorul gi fiul sauNicolae Atlexandru, de Radu I gi fratele sau Vladislav-Vlaicu, de Mircea gi fratele sau Dan sau de Mircea gifiul sau Mihail 46). Ea reflects, posibil, o indepartata tra-ditie, din epoca dinainte de unificarea Tarii Romanesti 47.Dar asocierea la domnie nu a dus efectiv la separareatarii in doua state distincte gi acesta este elementul esen-%ial de retinut. Semnificativ de relevat ca Mihail, cirmu-ind alaturi de parintele sau, mentioneaza expres autorita-tea superioara, detinuta de Mircea, adica de tatll sau 48.Examinind gi situatiile similare din Moldova, unde im-partirea puterii este gi mai bine exprimata 49, constatamca ceea ce au urmarit in fond titularii asociati a fost cafiecare sa exercite pins la urma singur domnia ; autori-tatea politica suprema a fost intotdeauna socotita ca unasingura, divizarea ei a fost privita ca o situatie anormala,ce trebuia cit mai curind curmata. Desfagurarile din Mol-dova dupes moartea lui Alexandru cel Bun, cind unii dinfiii sai incearca efectiv sa imparts lara - cu doi voie-vozi gi doua curti - sint elocvente prin insugi egecul to-tal al unor asemenea experiente.

Mara Care era mecanismul vietii de stat, cum se exercita pu-dregeitori terea politica ? Intr-o sums de imprejurari, hotaririle

domnului sint inscrise in hrisoave eliberate nurnai in nu-mele voievodului, fares intarirea unor boieri sau drega-tori : donalii catre ctitorii 50, porunci catre tirguri, vamisau dregatori 51, confirmari de ocini 52. Col mai frecventinsa in actele domnegti apar mai multi boieri mari gidregatori, precedati de formula : ,,...martorii acestui in-

46 E. VIRTOSU, Titulatura domnilor..., pp. 152-165.47 Ibidem, pp. 153-154 §i 165.48 Ibidem, p. 288. Cf. pp. 281-292.48 Ibidem, op. cit., pp. 262-281 pentru asocierea Ilias-Stefan

(1435-1442).88 DRH, B, I, pp. 18, 22, 25, 28, 36, 42, 49, 55, 60, 61, 63,

65, 67, 72, passim (nr. 6, 7, 8, 9, 14, 16, 20, 22, 25, 26, 27, 28,30, 33, ...).

51 Ibidem, p. 131 (nr. 69), p. 132 (nr. 71), p. 141 (nr. 78).52 DRH, B, I, p. 262 (nr. 195), p. 305 (nr. 188), p. 310

(nr. 191).


scris 53, ace5tia sint martorii acestei scrisori54,martorii acestei carti55 5i martori la aceasta 56 iatamartorii" 57 etc., etc. Fonnularea se repeta de-a lungulsecolelor XIV 5i XV, ca ,Si dupa 1500.

Cine sint cei chemati sä intareasca hotarirea domneas-ca ? Boieri maxi de obicei jupani alaturi de dre-gatori 58.

Din totalitatea documentelor ramase pins la 1500,mapritatea59 sint confirmate de martori ; dar cu cit neapropiem de finele secolului al XV-lea, ponderea treceasupra dregatorilor, in time ce numaru1 boierilor farcedregatorii scade.

Din tine se compunea aparatul de stat al Troll Ronal-neiti in intervalul 1300-1500 ? Intr-o formulare globala,Mircea cel Batrin aminte5te de dregatorii domniei ,,...dela mici piny la maxi" 60 dupa cum inaintasul sau Vla-dis1av (Vlaicu) poruncea, in 1369, ,,...tuturor castelani-lor, comitilor, juzilor 5i celorlalti dregatori..." 61.

Cine sint marii dregatori ? Documentar apar, intre1389 Si 1415, vornicul, logofatul, banul, stolnicul, vistier-nicul, paharnicul, spatarul 5i comisul ; postelnicul la 1437,iar clucerul, slugerul, armasul, pitarul 5i portarul in-tre 1469 §i 1494 62. Dar unii dintre ei au trebuit sa existe,in once caz, de la intemeierea statului feudal centrali-zat, sub Basarab I. 0 domnie a carei autoritate se exer-cita din Carpati pins la Dunare 5i de la Severin pinyin partile Deltei nu putea functiona farce o cancelariecondusa de un logofat ; un vornic cu subalternii sai pen-tru impartirea dreptatii ; un vistier cu ai sai vistierniceicare adunau darile ; unii dregatori legati direct de per-soana voievodului, cum erau stolnicul, paharnicul 5i pos-telnicul, ingrijind de masa 5i bautura domneasca, precum

63 Ibidem, p. 31 (nr. 11).u Ibidem, p. 45 (nr. 17).55 Ibidem, p. 47 (nr. 19).56 Ibidem, p. 100 (nr. 49).57 Ibidem, p. 199 (nr. 111).58 Ibidem, pp. 45, 52, 104, 304, 453 (nr. 17, 21, 52, 187, 278)." Cal puffin 550/0 [vezi DRH, B. I, indica, p. b03 sub Sfat

domnesc (martori)"].60 Doc. din c. 1401-1406, DRH, B, I, p. 58 (nr. 24).61 Ibidem, p. 13 (nr. 3).62 N. STOICESCU, Sfatul domnesc..., pp. 300-301 ; pentru

detalii pe fiecare mare dreg'atorie, vezi pp. 155-298.

272

§i

www.dacoromanica.ro

§i de paza camerei de odihna ; in sfir§it, comisul maimarele peste grajduri 63. Este un numar minim de inaltidregatori, care se regasesc de altfel la toate curtile medic-vale europene 64. Existenta cancelariei muntene de'iA1dea, marele logofat, §i un diac, Badea, apar abia la1390-1400 65, ne este dovedita, cel putin din 1351-1352, deci cu aproximativ 4 decenii mai inainte, de untransumpt din 1618, oind preotii bisericii din Cimpulungau aratat un hrisov emis in favoarea for de NicolaeAlexandru Basarab 66. Oferta facuta de Basarab I, la1330, regehti Carol Robert, pentru a pune capat ostilita-tilor, reprezentind o sums considerabil5.67 inseamna,ipso facto, existenta unei vistierii donme3ti, cu slujitoriirespectivi, uncle se adunau veniturile scoase din vami §idari 68. Re1ativitatea inscrierii functiilor in actele cance-lariei este ilu.strata de intervale1e la care ele apar : unvornic Vladislav este martor la 1389 69, un altul la 1415 7°§i un al treilea in 1428 71. triSearnrisi ca intre aceste treidate intr-un interval de 39 ani nu a existat tottimpul la curte un mare vornic, cu subalternii sai ? Acestmare dregator a existat fafa intrerupere, deli o inter-pretare ad literam a documentelor constata prezenta unuiatare vornic numai la datele amintite.

Ce intra in competenta marilor dregatori ?Avind in subordine §i o sums de slujitori, repartizati

in toate judetele tarii 72, ei participil la exercitarea autori-tatii politice a statului, raspuncl 5i beneficiaza, totodata,de perceperea darilor §i a dijmelor, de tinerea judecacilor,

63 C. C. GIURESCU, Contribuiiuni la studiul marilor dregg.tori, p. 27.

" N. STOICESCU, op. cit., pp. 46-47.65 DRH, B, I, p. 32 (nr. 12).66 DRH, B, I, p. 11 (nr. 2).67 OCT. ILIESCU, Despre natura juridicel ii. importanya des-

piigubirilor oferite de Basarab voievod..., p. 140." Cf. STEFAN 5TEFANESCU, Reconstitution de la vie

d'Etat, p. 8.69 DRH, B, I, p. 29 (nr. 10) : Probabil tot el la 1391, ibidem,

p. 37 (nr. 15).76 Ibidem, p. 82 (nr. 38) : Radul ban vornic".71 Ibidem, p. 115 (nr. 58) : Albul vornic". Cf. Lista drega-

torilor..., p. 567.72 Vezi mai jos, p. 301 si urm.

273

www.dacoromanica.ro

urmaresc executarea pedepselor sau incasarea gloabelor,administreaza vami, intaresc, alaturi de voievod, o

rindsums

din actele interne ale cancelariei, in primul celeprivind stapinirea pamintului, comanda corpuri de oastein caz de razboi 73. De asemenea, participa la politica ex-terra a farii, confirms unele hrisoave importante eliberatede cancelarie de pilda, tratate comerciale 74, sprijinafeluritele acliuni ale voievodului lor, cum fac Stanilavornicul §i Badea paharnicul §i alti boieri in favoarea luiBasarab Laiota 75 ; sau vornicul Vladul §i vistierul Cazan,care se alatura demersurilor efectuate de Basarab celTinar pe linga bra.5oveni76 ; sau marele vornic Cazanvestind Bra§ovului deschiderea drumurilor din Tara Ro-maneasca

Cumpentru marfuri 77 etc.

se recrutau ? Nu avem informatii pentru secoleleXIV §i XV. 5i nici dupa ce criterii se schimbau in cursulaceleia0 domnii. De ce, de exemplu, sub acela0 Danal II-lea, in 1429-1430, stolnic este Sarul §i Caraja co-mis 78, pentru ca la 1 decembrie 1429 sa apara un altcomis Bu§aga 79, iar la 16 septembrie 1430 un nou stol-nic Stan E0 ? In schimb, constatam ea se formau gru-pa ri de boieri, sprijinind pe unul sau pe ceilalli dintrecandiclati. Se schimba §eful statului, se schimba §i deOna-torii inaltelor slujbe ale tarii. Dar ace§tia ramin subordo-nali voievodului, intaresc 0 sprijina acliunile §i actelelui, nu incearca sa se substituie puterii domne§ti. Domnulconduce cu ajutorul marilor dregatori, iar acegia raminsub ascultarea domniei, schimbindu-se o data cu ea 81.

A existat un cursus honorum la inscrierea for in acteleinterne sau externe ? Nu se constata o ordine fixa insecolele XIV §i XV. La 1424 citim : logofat, spatar,

73 Cf. N. STOICESCU, Sfatul domnesc..., pp. 102, 103.74 De exemplu cunoscutul tratat acordat de Mircea bratovenilor

la 1413 : I. BOGDAN, Documente privitoare la relaiiile TifriiRomeinefti.., p. 6. Cf. pp. 10, 13, 17.

75 Ibidem, p. 268.76 Ibidem, p. 271.77 Ibidem, p. 287.78 DRH, B, I, p. 125 (nr. 64).79 Ibidem, p. 127 (nr. 66).86 Ibidem, p. 129 (nr. 68).81 Boierii folosind schimbarile de domnie, in competitia pentru

ocuparea marilor dregatorii.


vistier, comis, paharnic 82 ; iar la 1493 de exemplumare vornic, logofat, primul vistier, spatar, comis, stolnic,paharnic, stratornic 83.

De ce figurau ei in acte de mai multe on in urmaboierilor fara slujbe ? Dintre boierii fara titluri, unii auputut ocupa anterior o functie importanta sau grin insasivirsta experienta lor, sint socotiti vrednici a figura peprimele locuri, printre martori 84. Poate fi traditia re-flectind situatia dinainte de unificarea statului : daca osuma de dregatorii, acelea legate de insasi natura relati-ilor social-politice feudale, au precedat aparitia statuluifeudal centralizat al lui Basarab I (de exemplu, dijmarii,hirarii, vamesii etc.), functiile legate direct de curte, depersoana marelui voievod", s-au constituit dupa 1300.Or, voievozii cnezii din secolul al XIII-lea, cirmuindun teritoriu relativ restrins, au avut in jurul for nu inaltidregatori, asa cum vor exista mai tirziu, ci un slat deboieri, recrutat din acei majores terrae, atestati la 1247.Litovoi, cind porneste catre 1279 85 actiunea impotrivacoroanei ungare, a avut in prealabil sfatul sprijinul boie-rilor sai, o lupta armata fiind de neconceput fara unastfel de sprijin. Dupes unificarea tarii intr-o vremecind traditia avea o foarte mare forta de aplicares-a pastrat, probabil, la curtea voievodului, obiceiul dea se trece boierii martori, nu in ordinea unor dregatoriide aparilie relativ recenta (dupa 1300), ci dupa pon-derea pe care ei o aveau in sfatul respectiv, indifferentde slujba.

De astfel, se constata uneori fenomenul rovers : mariidregatori preced in acte pe boierii fara tiduri. La 4 sep-tembrie 1389, primul martor, dupa fetele bisericesti, esteVladislav vornic, apoi Bars, Roman, Madricica, Trutea,Vlad etc. 88. La 27 decembrie 1391, ordinea este Vlad

82 DRH, B, I, p. 104 (nr. 52).ea DRH, B, I, p. 390 (nr. 241). Cf. N. STOICESCU, op. cit.,

pp. 65-68.84 C. C. GIURESCU, Noi contributii la studiul marilor dre-

giitorii in secolele XIV §-i XV, Bucure§ti, 1925, pp. 30-32.as DIR, XIII, C, II, p. 272 (nr. 309) ; A. SACERDOTEANU,

Comentarii la diploma din 1285 privind pe Magistrul Gheorghe,in Analele Univ. Bucuresti", Istonie, nr. 9, 1957, pp. 27-43.

as DRH, B, I, p. 29 (nr. 10).

275

5i

psi

si

www.dacoromanica.ro

vornicul, Dragomir ban, Aldea, Groza, Moldovan, Aga,Baldovin Logofatul 87.

Care sint marii dregatori ? 88

Banul In urma trecerii Banatului de Severin in hotarele TariiRomane§ti, la finele secolului al XIII-lea 89, unii voievozimunteni - ca, de exemplu, Vladislav (Vlaicul), Mirceacel Batrin, Mihail - poarta titlul de Ban de Severin 90.Sub Mircea, un malt dregator domnesc poarta acest titlusi figureaza iprintre martorii hrisoavelor 91. La finele se-colului at XV -4ea, nicest inalt dregator reapare printremartorii actelor domneci 92. In intervahth cit banul numai este atestat printre dregatorii de frunte ai domnieigasim slujitori cu acela.si nume, tot in Oltenia, dar exer-citindu-si autoritatea asupra unei zone restrinse ; banulTismanii 93, cel de Strehaia 94, jupanii Dimitru Ghizda-vat Deatco, bani in judetul Mehedinti 95. La rindu-le

acesti slujitori au subalterni mai mici - slugile ba-nilor" 96.

Puterea banului, ca mare dregator al domniei, reiesenumai din mkturii tirzii, din secolul al XVII4ea : el

87 Ibidem, p. 39 (nr. 15). Cf. pp. 146, 151, 163, 418 (nr. 82,86, 94, 258). Alte example, C. C. GIURESCU, Noi contribu-,tiuni..., pp. 30-32.

88 In expinere reluitn concluziile din : C. C. GIURESCU,Contributiunt..., pp. 40-165 (numai partile privind Tara Roma-neascS) Noi contribuguni..., pp. 3-49; N. STOICESCU,

domnesc, pp. 155-298. In fixarea atribuliilor fieca'sei marldregStorii, lucrarile citate au utilizat o sums de documente dinsecolele XVI 0 XVII ; am considerat ca atribullile pnincipale alemarilor dregatori au fost, in genere, similare §i in etapa anterioaraanului 1500. Pentru alte curse utilizate se va face trimitere la fie-care caz.

'I.EFAN STEFANESCU, L'institution de la dignite de banen Valachie, in RRH, 1965, nr. 3, p. 415.

9° DRH, B, I, pp. 12, 16, 33, 57, 91 ( Doran al BanatuluiSeverinului") (nr. 3, 5, 13, 24, 45).

Ibidem, pp. 31, 32, 39, 45, 77, 80, 82, 88 (nr. 11, 12, 15,17, 35, 37, 38, 42).

92 Ibidem, pp. 405, 449, 474 (nr. 247, 257, 275, 290) ;FAN STEFANESCU, op. cit., p. 417.

93 La 1464, DRH, B, I, p. 212 (nr. 124).94 5TEFAN *TEFANESCU, Baia in Tara Romaneascii, Bucu-

reiti, 1965, pp. 61-73.ss La 1486, DRH, B, I, p. 317 (nr. 197). Cf. p. 367 (nr. 228)

§i pp. 429 §i 459 (nr. 265 §i 281).96 Ibidem, pp. 429-459 (nr. 265 0 281).

276

§i

§i

;I .5/a-ka

99

91

8TE-

www.dacoromanica.ro

Vornicul

era reprezentantul voievodului In Oltenia, cu atributii ad-ministrative, judiciare judecind pricinile privitoare laocini gi militare 97. Le avea gi in secolele XIVXV ?Este probabil, laza a putea aduce marturii documentare,dupa cum este probabil ca atributiile sale au cunosout intimp gi o anume evolutie sau fluctuatie.

Banii cu autoritate restrinsa la o zona erau slujitoriidomniei, fie pentru Indeplinirea unor porunci, fie pentrustingerea darilor sau a altor redevente 98. Cit despre slu-gile banilor, ele aveau, dupa toate probabilitatile, rol deagenti executivi, de oameni care aduceau la indeplinireporuncile de la superiorii 33.

Apare prima data intr-un act din 1389: jupan Vladis-lay, trecut in fruntea tuturor martorilor laid 100. Alaturide logalat figureaza in cele mai multe documente ale can-oelariei, obignuit sub denumirea de vornic, alteori, marevornic 101, o data ca ban-vornic 102, in .actele latine alecancelariei muntene judex et palatinus curie nostre" 103.Era judecator al curtii domnegti gi al intregii taxi (cuexcep(ia Olteniei care raminea pe seama banului) elibe-rind carti" cu hotarirea luata. Aga procedeaza. Neagu...palatinus ipsius illustris principis Radul voivodae Tran-salpinensis", in 1469, mind judeca. la Bucuregti pricinadintre patru greci gi Stefan, un cetacean all Bragovului 104.Alteori, marele vornic hotaragte fin procese asupra pamin-

97 C. C. GIURESCU, Cohtribufiuni..., pp. 46-51 ; N. STO-ICESCU, Sf atul domnesc, pp. 161-166.

" DRH, B, I, pp. 212, 317 (nr. 124, 197). Cf. doc. din3 sept. 1491, ibidem, p. 367 (nr. 228), unde 4 jupani par a aveatoti functia de bani.

99 In docuanentele secolelor XIVXV nu gasim nici denumireade mare ban 1i aceea de banisor. De asemenea, nu avem 1tindespre veniturile lor, rezultate din exercitarea dregatoriei.

im Din 4 sept., DRH, B, I, p. 29 (nr. 10).101 Doc. din 28 mart. 1451, DRH, B, I, p. 179 (nr. 102). Cf.

pp. 250, 255, 261, 264, 268, 276, 285, 287 passim (nr. 150, 152,158, 160, 161, 170, 175, 177).

102 Doc. din 10 iun. 1415, ibidem, p. 82 (nr. 38).103 Tratat de comert din 1413, I. BOGDAN, Documente pri-

vitoare la relagile Tariff p. 37 ; Cf. C. C. GIU-RESCU, Contributiuni..., pp. 67-68.

1" I. BOGDAN, op. cit., pp. 356-357 (nr. CCCXI).


tului, iar domnul confirms decizia 105. Nu putem precizacit de intins era acest drept de judecata in secolele XIVXV. Citeodata, marele vornic trimitea felurite dispozitiidregatorilor locali : jupan Cazan velichi dvornic", claporunca lui Mihaila, Bird, si Oprea, sa nu impiedicelibera circulatie a sasilor brasoveni pe drumul Prahoveisi al Teleajenului 106. Alteori, un mare vornic este is-pravnic" cel ce asigura, urmareste intr-un fel, reali-zarea unei hotariri, in speca confirmarea data de VladCalugarul unor boieri pentru ocini4e for 107. Atributiilejudecatoresti ale marelui vornic se imbinau, asadar, cuacte curente de administratie.

Acest inalt dregator a avut, ca §i banul, subalterni.Jupan Stanciul §oimul vornic mic" sta printre martori,alaturi de jupan Neag vornic", la 1467106. Functiaaceasta suboodonata se intilneste de repetate on in seco-lul al XV-lea 1". Reprezinta ea pe al doilea (vtori) vor-nic de mai tirziu 110 ? Daca ar exista numai un titular lao anumita data, am putea raspunde afirmativ. Dar inactdl ce reconfirms averile Bistritei, la 1494, in afara dejupan Draghici mare vornic" figureaza, la urma, Col-tea si Stan si Cocora vornici mici" 111. A avut marelevornic mai multi subalterni ohiar la curte ? Sau cei treiamintiti sint mici dregatori teritoriali (mai tirziu vor-nicei), ascultind de japan Draghici trecuti in hrisovtocmai fiindca se acordau manastirii mai multe privilegiide care slujitorii statului trebuiau sä tins seams ? Ori-cum am interpreta, ei reprezinta aparatul din subordineamarelui vornic, dindu-li-se uneori apelativul de mici",spre a-i deosebi de dregatorul cel mare de la curtea voie-vodului amintit, o data cu ei, in aceleasi acte. Alteori insa,

105 Doc. din 15 iul. 1494, DRH, B, I, p. 409 (nr. 250). Ac-tele privind atribu/iile judecatoresti ale vornicului devin nume-roase in secolul al XVII-lea, N. STOICESCU, Sfatul domnesc,pp. 188-189.

106 Doc. din 1481, ibidem, pp. 285-286 (nr. 176).107 Doc. din 30 iun. 1486, ibidem, p. 320 (nr. 199) ; cf. p. 471

(nr. 289).1" Doc. din 15 ian., ibidem, p. 22510 Ibidem, pp. 230, 232, 234, 235,

303 (nr. 136, 138, 139, 140, 142, 145,

(nr. 131).237, 242,170, 179,

276, 292,185, 186).

300,

110 N. STOICESCU, Sfatul domnesc, p. 191.111 DRH, B, I, p. 405 (nr. 247).

278

si

www.dacoromanica.ro

acegti subalterni erau numiti simplu vornic 112. Pe lingervornicul cel mare gi vornicii mici stateau gi unii slujitori,tot un fel de agenti executivi, ce aduceau efectiv la inde-plinire poruncile : ...sa nu cuteze sa-i turbure nici sudet,nici birari, ...nici slugile vornicilor..., trimi,i pentru milos-tenii gi pentru munci" 113.

Despre veniturile aoestei dregatorii, o indicatie ne vinede la un hrisov, in care Basarab cel Tinar, aoordind ocinigi privilegii manastirii Snagov, adauga : Iar cind se facgloabe asupra acelor sate, sa nu mearga calugarii sin-guri sa prade, ci sa trimita egumenul pe unul dintrefrati la marele vornic ca sa trimita vornicul o slugs dom-neasca gi alta vorniceasca, ca sa prade ei gi sa duel laman5stire, iar egumenul sa dea curtenilor ce le este drep-tul ,si cum va fi gloaba" 114. De unde reztilta ca o partedin amenzi reveneau vornicilor de diferite trepte.

Vistierul In textele slavone EHCTHIaPl6115, gricTiep, micTitapk, micTilphsau DICTHMPFINK, iar in cele latine thesauriarus 116 estealaturi de vornic gi de logofat, unul dintre cei maides citati dregatori in actele interne pima la 1500 117.Tinea rinduiala veniturilor adunate din dari gi a cheltu-ialilor aqa cum arata unsusi numele sau (derivatdin latinescul vestis = haina) se ingrijea de aprovizio-narea curtii domnegti cu haine scumpe gi stofe de pretdestinate voievodului, familiei sale, unora dintre colabo-ratori sau oaspetilor de rang osebit 118. (Banii gi tesaturilefine erau socotite ca apartinind de drept domniei, iar titu-

112 DRH, B, I, pp. 84, 103, 111, 140, 183, 187, 220, 391(nr. 39, 52, 56, 77, 104, 106, 128, 242).

113 Doc. din 9 ian. 1498, ibidem, p. 459 (nr. 281) ; Cf. 418(nr. 258) slugile vornicului".

114 Doc. din 23 mart. 1482, DRH, B, I, pp. 291-292(nr. 179).

115 Doc. din 1389-1400, ibidem, p. 30 (nr. 11).116 T. BOGDAN, op. cit., p. 326 (nr. CCLXIX), doc. din

2 Timm. 1460.117 De 142 ori, din 303 documente : DRH, B, I, p. 606

(indice).118 Atributiile reies din narturiiie ulierioare, indeosebi din se-

colul al XVII-lea, dar le putem socoti aceleasi si pins la 1500 :C. C. GIURESCU, Contributiuni..., pp. 109-114 ; N. STO-ICESCU, Sfatul domnesc, pp. 217-222. Cf. P. P. PANAITESCU,Tezaurul domnesc, pp. 52-53.

279

gi

www.dacoromanica.ro

Logofdtul

larii le revendicau insistent cind adversarii for politici besustrageau 119.) Tot vistierul se ingrijea i de blanurilefolosite la imbracaminte : ...numai vulpi §i jderi §i IVsa nu cumpere precizeaza Radu cel Frumos acelorgibrasoveni - caci acestea vin la visteria mea" 120 (subl. ns.,D.C.G.).

Protovistierul121 sau intiitzl vistier (obi§nuit, vistierul)avea subalterni care uneori figureaza printre martori all-turi de superiorul for 122. Fara acelti dregatori in subor-dine este imposibil de conceput cum se adunau, practic,veniturile domniei din cele aproximativ 3 000 de sate §itirguri cite numara atunci Tara Romaneasca : este pro-babil ca printre ei se numarau, in primul rind, birarii,stringatorii de bir.

Ca §i vornicul sau vistierul, a fost prezent la curtea voie-vodala, cel pulin de la unificarea statului sub Basarab 1123,de§i prima mentiune precis datata este din 1391 124. Fi-gureaza foarte des - cum este §i firesc -='- in documente,obi§nuit ca logofet", alteori mare logofat", o data §iprotologofet" ; cind avea mare trecere la curte era §iintiiul sfetnic al voievodului ; o singura data scriitor decuvinte" (C401100HCATIA) 125. Avea conducerea cancelarieidomnelti, uncle lucrau gramaticii, carora be dadea indi-catii despre cuprinsul actelor : i mi-a spus logofatul",

112 Doc. din 1479-1480, I. BOGDAN, op. cit., pp. 151-152(nr. CXXII). Cf. p. 48 (nr. XXVII) ; P. P. PANAITESCU,Tezaurul domnesc, pp. 49-70.

122 I. BOGDAN, op. cit., p. 109 (nr. LXXXIII). Cf. N. STO-ICESCU, op. cit., p. 219.

121 Doc. din 8 ian. 1392 ; este primal document precis datatcind apare acest dregator : DRH, B, I, p. 43 (nr. 17). Cf. pp. 80,111, 150, 156, 163, 192, 385, 389, 435, 460 (nr. 37, 56, 86, 87,89, 94, 110, 239, 241, 268, 283). Vezi ibidem, indicele subvistier".

122 Ibidem, pp. 77, 156 (nr. 35, 89).123 Vezi soliile magistrului Martin la Basarab, inainte de 1324 :

HUR/vIUZAKI-DENSUSIANU, Documente, I/1, pp. 591-592(nr. CCCCLXVII) *I scrisoarea papei Joan al XXII-lea catre Ba-sarab, in 1327, ibidem, p. 601.

124 DRH, B, I, p. 37 (nr. 15).125 Il gasim de c. 160 on pins la 1500, ibidem, p. 597 (indi-

cele). Cf. pp. 261, 285 ; 117; 378, 394, 404 ; 266-268 (nr. 158,175 ; 60 ; 234, 243, 247 ; 161).


?,Si a spus logofatul", Zis-a logofatul" 126. Era si p5stra-torul sigiliului127. Avea subalterni : Zlate logoat mic"este martor la 1494, alaturi de jupan Staico logofat128.Acelasi Zlate este pus sä se ingrijeasca de mespectarea in-tocmai a actului domnesc. Obisnuit, acesti subalterni aparc.:nd ca logofeli, cind ca gramatici sint cei ce intocmescefectiv actul dupa spusa" logofatului potrivit cu for-mularele curent folosite 129. Rostul for este sugestiv redatpe un act din 1500, unde citim : Si scriitorul cu mina,Sin, care am scris in cetatea de scaun Tirgoviste, lunaianuarie 29.,."130. Uneori apartin boierirnii de rang 131.

Alaturi de menirea for principall de a redacta acteleeliberate de cancelarie acesti grimatici primeau uneorii dispozitia de la domnie pentru alte misiuni, cum ar fi

judecarea unei pricini privind o stapinire de ocina ; dar,fireste, asemenea indatoriri ramineau accidentale 132. Totacesti subalterni aplicau uneori pecetea pe hrisoave133.Au existat in secolele XIVXV logofeti la sate asa cumii intilnim in 1520, cind se delimiteaza hotarul dintreTara Romaneasca si Transilvania134 ? Nu avem vreomarturie, dar nici nu rezulta din actul citat ca acestidregatori ar fi fost ad-hoc infiintati ; de aceea, ii sow-tim prezenti cel putin catre finele secolului al XV-lea ;nu putem preciza atributiile for curente. Nu avem stirinici asupra veniturilor acestor dregatori, ce taxe se pla-teau la cancelarie pentru scrierea si eliberarea unui hrisov.

126 Ibidem, pp. 117, 131 (nr. 60, 69) pi doc. din 1431, I. BOG-DAN, op. cit., p. 39 (nr. XVIII).

127 Studiul asupra pecetilor in secolele XIVXVI: I. BOGDAN,op. cit., pp. XLIXLXXVIII.

128 DRH, B, I, p. 408 (nr. 249).129 Asemenea formulare" se deduce din urmarirea textelor

pastrate, uncle anume fraze revin de la un document la altuL Vezipi I. BOGDAN, op. cit., pp. XXXVIXLIII. DRH, B, I, pp. 32,45, 77, 80, 82, 88, 98, 100, 104, 112, 125, 134, 140 (nr. 12, 17,35, 37, 38, 42, 48, 49, 52, 56, 64, 72, 77).

Ibidem, p. 486 (nr. 297). Cf. pp. 482 pi 496 (nr. 294 pi303).

131 Ibidem, p. 397 (nr. 244).112 Doc. din 1487-1494 de la Vlad Calugarul catre jupan

Dragoi gramaticul pi alp trei jupani privind procesul lui Danpupcarul, ibidem, p. 333 (nr. 208).

133 Doc. din 1500, DRH, B, I, p. 489 (nr. 298).134 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, p. 245. Cf.

C. C. GIURESCU, Contributiuni..., p. 97.

281

gi

gi

--

gi

iao

www.dacoromanica.ro

Spiitarul Il gasim prima data semnind ca martor la 1415 135. Afost in funclie, dupe toate probabilitatile, de la consti-tuirea statului unitar al Tarii Romanesti. Dupe cum itarata numele, avea indatorirea de a purta spada voievo-dului ; era, in primal rind, un dregator personal al sefu-lui statului. In secolul al XVII-lea era si comandantulsuprem al oastei calare ; nu stim dad. aceleasi atribuliimilitare u reveneau si in epoca de inceput 136.

Apare sub titlurile de M14011011149 adica purtator desabie"137 (ceea ce corespunde lui gladifer" din textelemedievale latine) ; obisnuit de cnewp spatar138.Unii dintre ei, ca dregatori marl din preajma dont-nului, sint jupani sau vlasteli 139.

Avea desigur subalterni (atestali documentar numaiin secolele XVI si XVII). Cite doi spatari sint martoriin unele hrisoave, incepind cu 1451 140: dupg unele for -mulari de exemplu, Dumitru Cega spatari" 141s-ar parea ca ambii au acelasi rang. Un Oprea spatar dela Rimnic" adevereste, alaturi de mai multi laici cle-rici, o danie a ieromonahului Macarie catre ctitoria dela Govora142 : acest Oprea poate fi un dregator local,subordonat spatarului de la curtea domneasca (dar nu cu-noastem pentru epoca respective alte exemple). N-aveminformalii asupra veniturilor dregatoriei.

Stolnicul Atestat intiia data in scris pe la 1389-1400 143, este tre-cut, cu regularitate, printre martorii actelor cancela-riei 144, cu acest nume, o data si cu echivalentul latin :

135 Doc. din 10 iun., DRH, B, I, p. 82 (nr. 38).135 C. C. GIURESCU, Contribuguni..., p. 124 ; N. STO-

ICESCU, Sfatul domnesc, pp. 244-245.137 Doc. din 10 iun. 1415, DRH, B, I, p. 82 (nr. 38) si p. 125

(nr. 64) p. 135 (nr. 73), p. 435 (nr. 268), p. 473 (nr. 290).139 Doc. din 30 iun. 1441, ibidem, p. 165 (nr. 95). Cf. p. 192

(nr. 110) passim, Iiind trecut de circa 133 de on ca martor inacte, alkuri de ceilalli man dregatori ai

139 Ibidem, pp. 166, 368, 387, 399 (nr. 95, 229, 240, 245).140 Doc. din 28 mart. 1451, DRH, B, I, p. 179 (nr. 102).

Cf. pp. 183, 193, 195, 204, 246, 250, 255-6, 257, 373 (nr. 104,110, 111, 118, 148, 150, 152, 153, 233).

141 Ibidem, p. 294 (nr. 181). Cf. nota precedents.142 Doc. din 24 mart. 1495, ibidem, p. 412 (nr. 252).143 Ibidem, p. 31 (nr. 11).144 De 145 on pins la anul 1500. Vezi DRH, B, I, indicele.

282

gi

tti

1i

1i

1i

1i

NHL

www.dacoromanica.ro

(magister) mensarum" 145. Denumire care-i arata: de a veghea la buna desfagurare a mesei dom-

negti, de a prezenta voievodului, la festivitati, felurile debucate 146. In 1466 sint trecuti, in acelagi act, doi stol-nici, Detco gi Piper147 ; la fel gi in 1482, Danciulgi Alagoz 145 : until dintre ei poate fi subalternul celuidintli 149. Stolnicii, in secolul al XVII-lea, aflatori in sate,

ingrijeau sa strings zeciuiaia din pegte gi obligau pesateni sa execute muncile la gardurile girlelor 150. Nuputem preciza daca erau in slujba gi in secolele XIVXV. Stim, in schimb, ca gi atunci, vama din pegte sepercepea cu regularitate gi ca amintitele lucrari la girletrebuiau efectuate an de an, a.ga incit au trebuit sa existegi slujitorii respectivi ai domniei, indiferent de cum senumeau. Se aflau ei inainte de 1500 sub ascultarea stol-nicului de la curte ? Este foarte posibil, data fiind menirealar de a aduna dijma din produsul bal%ilor, aprovizionindastfel gi curtea.

Paharnicul Figureaza pentru India data in 1394 151, apoi in 1415 152§i in mod curent dupa aiceasta. Obignuit, ,dare ca narepoHHK sau HEKapHHK153; uneori ca picernic", canatnic" 154sau magister pincernarum" 155: se ingrijea, agadar, deaprovizionarea cu bautura a curlii gi servea voie-vodullui vinul Ia marile ospete 156. Putea primi gi alte

145 I. BOGDAN, op. cit., p. 326 (nr. CCLXIX).146 C. C. GIURESCU, Contribufiuni..., pp. 142-144 si

N. STOICESCU, Sfatul domnesc, pp. 280-282. Primeau uneorimisiuni ocazionale, de exemplu stolnicul Danciul numit la 1483

ispravnic pentru o confirmare de proprietate, DRH, B, I, p. 304(nr. 187).

147 DRH, B, I, p. 223 (nr. 130).148 Ibidem, p. 294 (nr. 181).145 Atestati mai tirziu : al doilea stolnic gi marele sufar, C. C.

GIURESCU, op. cit., §i N. STOICESCU, op. cit.155 Anatefter, p. 397 (nr. 47).151 8 ian., DRH, B, I, p. 45 (nr. 17), cu denumirea de pi-

cernic" nu de paharnic,152 10 loin., ibidem, p. 82 (nr. 38).153 Apare, Oda Ia 1500, de 140 on sub numele de paharnic.1" Ibidem, pp. 319 si 347 (nr. 198 si 217).155 La 1460, I. BOGDAN, op. cit., p. 326 (nr. CCLXIX).156 C. C. GIURESCU, Contribuguni..., pp. 133 -136;

N. STOICESCU, Sfatul domnesc, pp. 273-277.

283

gi atri-butiile

tte

Hi

www.dacoromanica.ro

Postelnicul

misiuni ocazionale 157. In citeva cazuri, sint doi in ace-lgi act 158. Subalterni la curte au existat oricum in seco-lul al XV-lea, date fiind rosturile inse§i ale siujbei. Deaprovizionarea cu yin se ocupau alti subordonali ; nu-iintilnim ca paharnicei (ca in secdlul al XVII-lea), darii §tim in slujba, intrucit vinariciul este una dintre dij-male eel mai frecvent trecute In acte. Iar un Lubg piv-nicer" se afla da curte, in 1392 159, prezenta sa atestindfunctionarea cu regularitate a intregului mecanism deaprovizionare. Ca §i in cazul stolnicilor, nu dispunem deinformalii pentru epoca veche asupra veniturilor pahar-nicilor de diferite ranguri.

Postelnicul sau stratornicul (denumirile fiind identice160)este atestat in scris, India data la 1437 161, apoi la1451 1C2 §i in continuare. Avea irtdatorirea in latinaeste magister lectorum" 163 sa se ingrijeasca de patul§i de camera de culcare a voievodului 164 §1 sa introducepersoanele ce solicitau o audienta 165. Functia arata cadregatoria este anterioara primei ei mentiuni documen-tare : este foarte putin probabit ca voievozii munteni safi gteptat mai bine de 12 decenii de la intemeierea sta-tului feudal centralizat, pentru a statornici un dregatoratit de apropiat de pensoana for (cu atit mai mult cucit ei intilneau slujbe asemanatoare §i la curtea Ungariei§i la aceea imperials bizantin5.166). Dace in prhnele do-cumente se afla un singur stratornic printre martori, ulte-rior, incepind din 1467, figureaza cite doi, de exempluStan si Radu stratornici" 167, ceea ce arata. ca functia

157 DRH, B, 1, p. 419 (nr. 259).158 Ibidem, pp. 118, 246 (nr. 61, 148).156 DRH, B, I, p. 45 (r. 17).166 C. C. GIURESCU, Contribujiuni..., pp. 155-157.161 Doc. din 18 iu1., DRH, B, I, p. 144 (nr. 81).162 Ibidem, p. 178 (nr. 102). In documente este trecut mai

ales stratornic (vezi p. 178), uneori postelnic (vezi p. 275).163 Doc. din 1460, I. BOGDAN, op. cit., p. 326 (nr. CCXIX).164 N. STOICESCU, Sfatul domnesc, pp. 263-268.165 Aceasta ultima atribulie este atestat tirziu in secolul al

XVII-lea, dar nimic nu se opune ca ea sa fi existat in seco-lul al XV-lea.

166 C. C. GIURESCU, Contribuguni..., p. 157 ; N. STO-ICESCU, op. cit., p. 264.

167 DRH, B, I, p. 224 (nr. 131) passim.

284

9

www.dacoromanica.ro

era indeplinita de doua persoane, egale in rang 168. Uneorititularul este si jupan viastel 1b9. Subalternii nu sintamintiti in scris decit incepind din secolul al XVI-lea sitmult mai des in cel urmator. La 1511, alaturi de marelepostelnic Marcea se afla la curte, Radul si Parvul stra-tornici" 170, iar citiva ani mai tirziu, in 1520, la delimi-tarea hotarului intre Tara Romaneasca si Transilvania,participa mai multi boieri printre care postelnicii Stanciuldin satul Crasna, Albnl din Boresti si Bran din Polo -vraci 171. Probabil este ca acesti subordonati ai mareluipostelnic sa fi existat la curte in sate si inainte de1500 172.

Comisui In actele slavone K0 HC ", iar in cele latinesti magis-ter agasonum" 173, 11 intilnim India data ca martor la1415 174, a cloua oars la 1424 175 apoi, in continuare,cu regularitate 176. Avea grija unui sector esential pentrutransporturi si pentru razboi : caii si grajdurile dom-nesti 177 ; de aceea, socotim Ca marele comic 178 a avutin secolul al XV-lea, ca ajutoare un at doilea comis lacurte o suma de comisei prin sate 179.

168 Faptul e adeverit gi de doc. din 13 iun. 1486 unde citim :Col/ea gi Rodea marl stratornici", ibidem, p. 319 (nr. 198). Cf.pp. 329, 341, 448... (nr. 204, 212, 274...).

169 Doc. din 6 mai 1492, DRH, B, I, p. 368 (nr. 229).179 DIR, XVI, B, I, p. 69 (nr. 65).171 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, p. 245

(nr. CCCCXLV).172 Nu avem informal:ii despre veniturile marelui postelnic decit

incepind din secolul al XVII-lea : C. C. GIURESCU, Contri-bufiuni... pp. 159.160.

173 I. BOGDAN, op. cit., p. 326. Doc. din 1460.174 Doc. din 10 iun., DRH, B, I, p. 80 (nr. 38).173 Doc. din 28 febr., ibidem, p. 103 (nr. 52).179 Ibidem, passim, apare ca martor, de circa 138 de ori, intre

1415 si 1500.177 Inforrngiile asupra atribullilor sale dateaza din secolul al

XVII-lea : C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 149-151 ; N. STO-ICESCU, Sfatul domnesc, pp. 293-296.

179 Numit astfel (vel comis) si la 1441, intr -un document pa's-trat numai in traducere ; dar i1i velichi comis" intr-un actpAstrat si in original : DRH, B, I, pp. 161 ii 461 (nr. 93, 283)passim.

179 Acesti subalterni nu sint arkati in docuinente decit tot dinsecolelc XVI si mai ales XVII. Nu Itim ceva despre veniturilefor in etapa de la inceput pe care o cercefam.

283

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Clucerul In slavona KAtoup, apare citeodata printre marii dre-gatori martori, incepind din 1469 180. Menirea sa duipamarturiile mai not era de a supraveghea §i conduceaprovizionarea curtii domne§ti, ajutat de subalterni...acleca de cliciari care string piinea domneasca" 181.

Uneori indoplinea §i alte slujbe, ca aceea de a redactahrisoave 182.

Slugerul oinap in slavona apare o singura data, in 1480 183.

Este probabil ca §i acum, ca si mai tirziu, menirea sa erade a ingriji aprovizionarea curcii cu came 184. Figureazao singura data in acte pins la 1500, poate, fiindca nu eraInca socotit printre dregatorii cu insemnatate ; dupa cums-ar putea sa fie o slujba relativ recenta.

A/ti Tot atit de rar este mentionat §i pitarul, deli dregatoriadregittori pare a fi foarte veche 186. Ca martor, alaturi de ceilalli

la inalti slujitori, 11 aflam abia la 1523 186. Se Ingrijea decurlea pregatirea piinii necesara curlii 187 ; nu §tim insa data

clomneasai sluga domneasca Buc§e pitarul ", stapin de ocine, im-preuna cu altii, in Marotin, Dvorsca §i Polovinele 188,

este un dregator teritorial sau nu.0 singura mentiune avem despre Dimitru portar"

martor la 5 iunie 1494 189 §i tot una despre Craetiianmedelniciar" 180.

Cea dintii tire scrisa despre un armab Badea, este din1478 191. Aducea la indeplinire pedepsele poruncite de

180 DRH, B, I, pp. 229, 230, 242, 276, 377 (nr. 135, 136, 145,170, 234).

181 Insemnare din secolul al XVIII-lea pe un act din 1401-1406 ; ibidem, p. 57 (nr. 24). N. STOICESCU, Sfatul domnesc,p. 285.

182 DRH, B, I, p. 374 (nr. 233). Cf. p. 395.183 Doc. din 7 nov., ibidem, p. 285 (nr. 175).1" N. STOICESCU, op. cit., p. 291.185 Un Ghinea pitariu" la 8 ian. 1392, DRH, B, I, p. 45

(nr. 17) ; dar mentiunea nu este in totul sigura : N. STOICESCU,Sfatul domnesc, pp. 289-290.

186 Ibidem.187 Judecind dupa numele dregatoriei, derivat de la pito =

pane.188 Doc. din 25 apr. 1489, DRH, B, I, p. 346 (nr. 216).189 Ibidem, p. 407 (nr. 249).198 Ibidem, p. 242 (nr. 145).191 Ibidem, p. 265 (nr. 160).

286

www.dacoromanica.ro

Dregatoriiobiptuiti

aistatuluifeudal

domn, inclusiv muncirea" (chinuirea celor banuiti sauosindili) 11'2. La curte funclionau mai multi : a§a au fostCorman si Stoian, in 1482193. Armasii sint amintili indiferite locuri, alaturi de alte slugi ale domniei trimisepentru a asiguca incasarea darilor, stringerea dijmelor,executarea muncilor 194, prezenta for fiind probabil me-nita sa puna in garda pe cei ce n-ar voi sa-§i indepli-neasca obligatiile fats de seapinire.

Documentele inse§i arata, explicit, situatia acestor maridregatori si a subalternilor for imediali, aflati toti aproapede persoana domnului, slujindu-1 nemijlocit. tntr -o for-mulare globala (de la Vlad Calugarul) : Si nimeni sa,nu cuteze sa-i turbure, nici boier, nici dregatorii caresint in casa domniei mele, nici sudel, nici curteni, niciglobnici, nici birari, nici nimeni altul..." 195. Documentulface o diferenliere nets intre dregatorii care se afla lacurtea domnullui §i ceilalti.

Dar aparatul" statului feudal nu se margine§te la mariidregatori si la subalternii for direcli. Cristalizarea §i con-solidarea relatiilor de productie ,feudale inseamna §i apa-ritia treptata a unor slujitori, cu menirea de a adunadarile §i dijmele sau de a supraveghea indeplinirea pres-tatiilor care, toate impreuna, materializeaza §i caracteri-zeaza tocmai raporturile sociale existente.

Bela al IV-lea al Ungariei daruie§te" cavalerilor ioa-niti intreaga Tara. a Severinului, plus cnezatele lui Ioan§i Farca§ pins la Olt" cu exceplia tarii lui Litovoi,cu conditia ca ...jumatate din toate foloasele §i venitu-rile §i slujbele" adunate din aceste teritorii sa raminaregelui, iar cealalta jumatate sa revina ordinului militarcalugaresc ; Si mai ingaduim, adauga suveranul, ca juma-tate din toate venituri'le §i foloasele ce se vor stringe peseama regelui de la romanii ce locuiesc in tam Litua

in afara de Tara Hategului cu cele ce tin de dinsasä le culeaga sus zisa casa" 196. Marturia este graitoare :

192 N. STOICESCU, op. cit., pp. 227-231, informa;iile sintsi in acest caz din secaul al XVII.lea.

193 DRH, B, I, p. 292 (nr. 179).194 Ibidem, pp. 340, 415, 459, 481 (nr. 212, 255, 281 si 294).195. Ibidem, p. 302 (nr. 186) ; cf. pp. 132, 309, 330, 363, 394,

397, 399, 475 (nr. 70, 190, 205, 226, 243, 244, 245, 291).196 Adica ioanilii, DRH, B, I, pp. 7-8 (nr. 1).


stringerea veniturilor" de pe cea mai mare parte a 01-teniei, cu sute de sate, in folosul unui ondin militar calu-garesc ce nu cuprindea efective numeroase, nu poate fiinteleasa declt daces in aceste teritorii existau slujitori lo-cali, ai romanilor. 0 dovada in plus ne aduce chiar pre-cizarea de mai sus, cind Bela al IV-lea renunta la juma-tate din toate veniturile ce-i reveneau gi din Cara cirmuit5.de Litovoi : on cei ce asigurau stringerea veniturilor" nuemu dreg5.torii regelui maghiar, ci aceia ai voievoduluiroman care, in acest fel, I i implinea §i indatorirea devasalitate. Constituirea statului feudal unitar al TariiRomeinefti a fost precedata de aparitia unor dregatoriteritoriali, locali, a caror menire a fost tocmai de a ve-ghea la indeplinirea obligatillor ce decurgeau din rela-tiile sociale ale vremii. Deopotriva, intarirea Tarii Roma-neva, ca stat unitar, a insemnat un cadru nou firecte,favorabil, pentru amplificarea aparatului de stat.

Numele colectiv cel mai frecvent intilnit este tocmaiacela de dregator (npaairrink) 187, derivat, in romans,din latinescul dirigo ; de asemenea, acela de slued, slu-jitor, curtean 198. nici un dregator al domniei mele

scrie Mircea cel Batrin de la mici pins la mari,trimi§i dupes milele §i muncile domniei mele, sa nu in-drazneasca a-i impiedica" 199.

Dupes natura slujbei, putem deosebi mai multe cate-gorii. Pentru perceperea darii personale, in bani bi-rarii ; pentru adunarea dijmelor in produse, albinari, bra-n4tari, dijmari, finari, galetari, vame.5i de albine 5istupi, de b5.1ti, de oi, de porci, vin5.riceri ; pentru inde-plinirea diferitelor prestatii : osluhari, povodnicari ; pen-tru perceperea amenzilor, a impunerilor fixate spre acompensa un delict : globnicii ; pentru administrarea teri-toriului Si a a§ezarilor omene§ti : folnog, pirc5.1ab, pirgar,pristav, sudel (judet), vataf, vornic ; pentru funclionareav5.milor : schiler, vame§. La cei enumerali, adaugindu-se,fire§te, subalternii marilor dregatori amintili mai inainte.

197 DRH, B, I, indice, sub dregkor".199 Ibidem, indice, sub slugi", curteni".199 Doc. din 1401-1406, ibidem, p. 58 (nr. 24).

288

si,

*I

www.dacoromanica.ro

Birarul este cel ce ia birul" 2e0 sau stringator dedare" 201 dupa cum 11 arata actele epocii ; hi indepli-ne§te slujba la sate 202, dar .5i la orate, ca la Tirgovi.5te 203.11 intilnim pretutindeni ; cind voievozii acorda unor bo-ieri sau manastiri scutiri (imunitati), ei mentioneaza ex-pres §i pe birari printre slujitorii obligati sa respecte in-tocmai hotarirea domneasca 204. Au paminturi, cum esteacel Cirstea birarul §i cu fiii sai", la 1489 205,

Dijmarii 206 string renta in produse ; dar din laconiceleredactari ale actelor ar rezulta ca ace§ti slujitori nu seocupau de toate produsele, dovada ca albinarii §i gale-tarii sint treculi separat 207. Ace§tia din urma adunaudijma din griu ; faptul el ii gasim in cele mai vechidocumente 208 arata importanta or, intrucit se ocupaude unul dintre produsele agricole de baza. Tineau evi-denta precisa a recoltelor Si a ceea ce se cuvenea dom-niei. Dan I §i Mircea cel Batrin, daruind Coziei anual400 de galeti (cu griu) din judetul Jaleplui, au grija saprecizeze : Si cine vor fi galetari sa nu mai intrebe des-pre aceasta pe domnia mea, ci sa-1 trimita ga acolo lamanastire" 209. 11i luau venit, pentru slujba indeplinita,un anume cuantum de produse. Vlad Calugarul, daruindctitoriei de la Snagov ...galetile de griu domne.5ti ohab-nice" din judetul Brailei, face mentiunea : Astfel, dupaaceea, acei doi galetari sa-§i ia cite 4 galeti, sa le ajungala amindoi 8 galeti" 210.

200 Doc. din 23 mart. 1482, DRH, B, I, p. 291 (nr. 179).Vezi mai jos, p. 320 despre bir".

2" Doc. din 20 ian. 1437, ibidem, p. 143 (nr. 80).202 Ibidem, indice sub birar" ; prima atestare din 19 iunie

1421, ibidem, p. 99 (nr. 49).sos Ibidem, p. 84 (nr. 39) §i p. 103 (nr. 52) in ambele numit

birau".204 Ibidem, doc. nr. 42, 49, 52, 56, 58, 60, 63, 66 etc. Vezi

indicele sub birari".205 DRH, B, I, p. 350 (nr. 219).2" Ibidem, pp. 218, 292, 330, 429 (nr. 127, 179, 205, 265).207 Ibidem, pp. 218, 292, 330 (nr. 127, 179, 205).2" Doc. din 3 oct. 1385, ibidem, p. 21 (nr. 7). Cf. p. 24

(nr. 8).209 Doc. din 3 oct. 1385, DRH, B, I, p. 21 (nr. 7). Cf. pp. 21,

24, 35, 41 (nr. 7, 8, 14, 16).210 Doc. din 31 iul. 1487, ibidem, p. 330 (nr. 205).


Vinaricerii aveau in grill stringerea vinariciului", adicaa dijmei din yin. Ii dram la sate 211, dar la orage cade pilda in Tirgovigte 212. Sint totdeauna special desem-nati cind domnul acorda unei ctitorii sau unui laic scu-tiri de dari 213.

Pe finari ii intlinim cind Dan al II-lea intaregte, in1424, Coziei daniile .predecesorilor sai 214. Stringeau finulcuvenit domniei 215 ; degi atestati documentar de putineori, u socotim prezenti in toate locurile cu paguni im-portante, data fiind necesitatea nutretului pentru hranavitelor 216.

Ai/1 dregatori percepeau dijma din produsele animale.Poarta numele de vamegi" - de albine, oi, porci, balti(pentru pegte).

Stupii se gaseau in sate, balti, branigti, orage, pretutin-deni unde albinele aflau condiliile prielnice. Cum miereaera mult cautata intr-o lume ce nu cunogtea zaharul iarceara, de asemenea, pentru luminari - vame,sii de albine,,de stuPi", uneori trecuti ca albinari", se afla in toateaceste locuri pentru a lua zeciuiala 217. Sint atestati, deo-potriva gi vame,sii de oi 218, de porci 219, de la Vali 220, intimp ce pentru paza locurilor de vinat pescuit ale dom-niei existau oameni anume, branirtarii 221. Toci acefti dre-

materializau realitatea relatiilor feudale in sectoa-rele (principale ale producciei agricole, furnizoare de grine,yin, miere ceara, oi, porci, precum la pescuit vinat.Acegti dregatori sint atestati din secolul al XIV-lea, in-truck vama din oi 222, din rimatori 223 §i din pegte 224figureaza expres in acte ; ei insisi sint mentionati va-

211 Ibidem, pp. 112, 140, 354 (nr. 56, 77, 220). Prima ates-tare la sat din 12 dec. 1424.

212 Ibidem, p. 103 (nr. 52), doc. din 28 febr. 1424.213 Doc. din 24 apr. 1484, ibidem, p. 312 (nr. 192).214 DRH, B, I, p. 112 (nr. 56) ; p. 140 (nr. 77).219 Atribuliile rezulta din numele insusi at acestor dregatori.218 Vezi si mai jos, dijma din fin.217 Ibidem, pp. 65, 97, 103, 112, 140, 202, 218, 242, 292, 416

(nr. 28, 48, 52, 56, 77, 117, 127, 146, 179, 256).218 Ibidem, pp. 103, 112 (nr. 52, 56).219 Ibidem, pp. 103, 112, 140 (nr. 52, 56, 77).zzo Ibidem, p. 202 (nr. 117).221 Ibidem, pp. 224, 416 (nr. 131, 256).222 Prima mentiune 1389, DRH, B, I, p. 29 (nr. 10).223 Ibidem.224 Prima menliune din 1401-1406, ibidem, p. 57 (nr. 24).

290

gatori

-

5i

8i

ti ti ti

www.dacoromanica.ro

me5i de albine, de of 5i de porci pentru India datala 28 februarie 1424 225, existenta for anterioara fiind insain afara de indoiala.

Dar dregatorii domniei cuprindeau alte sectoare. Po-vodnicarii sau povodnicii 226 urmareau ca locuitorii sa-telor sa execute pentru stapinire anume transporturi, soco-tite obligatorii 227. Osluharii sent enumerati, in doua do-cumente, intre vame5ii de porci gi finari 228, fares sa ni sedea nici o deslusire asupra rosturilor for 229.

In orage, pe ltnga organele proprii de conducere 5i ad-ministrare, erau prezenti gi dregatorii domniei. Dau de§tire fiecarui om ce se dia inn Zara noastra pircalabilorde prin toate oragele noastre..." scrie Viad Calugarul la1482 239. Unii dintre ei ii cunoa5tem pe nume : Cirstiianpircalab de nrgovilte la 1476 231 ; pe allii, dupes orasulunde slujesc pircalabii Flocilor", la 1467 232. Nu sinteminformati asupra atributiilor for decit din marturii multmai tirzii. In domnia lui Constantin Brinooveanu

principalelor orase Bucuresti, Tirgoviste, Rim-nic, Buzau, Pitesti, Slatina, Rugii de Vede, Zimnicea,Focsani etc., etc. luau vama", adica supuneau la otaxa anume pe toti cei ce-si vindeau bucatele" in tirg,inclusiv de la cele 12 sate dependente de ora.5 ; de ase-menea, vegheau ca nimeni sa nu-5i vinda marfa ,,...pre lacastle lor, tntr- ascunsu, ascunzindu vama domneasca" 233.Putem socoti atributii similare pentru secolul al XV-lea ? Credem ca da : chid Vladislav al II-lea scute5tecarutele manastirii Cozia, dindu-le voie sa cumpere saviinda, el precizeaza ca nimeni sa nu is walla calugarilor

228 Ibidem, p. 103 (nr. 52).228 DRH, B, I, pp. 347, 391, 415, 418, 436, 459, 474, 481

(nr. 217, 242, 255, 258, 268, 281, 290, 294).227 Vezi mai jos, pp. 319.228 DRH, B, I, pp. 112 §i 140 (nr. 56, 77).229 P. P. PANAITESCU, Pripcifari osluhari, in St.A.I., II,

1957, pp. 63-65, socoate, cu titlu de ipoteza, pe osluhari dreptdregatorii ce pedepseau pe cei ce nu se supuneau §i nu indepli-neau felurite munci In cadrul obligatiilor feudale.

238 Doc. din 15 nov., DRH, B, I, p. 295 (nr. 182). Cf. pp. 187,220 (nr. 106, 128) ; I. BOGDAN, op. cit., pp. 97, 184. Primamentiune cerfa a pircalabilor de ora§e la 7 aug. 1451, DRH, B, I,p. 187 (nr. 106).

231 I. BOGDAN, op. cit., pp. 357-358.232 DRH, B, I, p. 224 (nr. 131).233 Anatefter, nr. 1, 10, 15, 16, 17, 18 etc.

291

-

: gi

--

;i

www.dacoromanica.ro

pentru ce vor vinde ,,...nici sudet, nici globnici, nisi pir-cdlabi de °rap unde sint tirguri..." 234 (subl. ins., D.C.G.).Iar jupanul Mihail din Ru§i obtine, la 1469, scutire devama tirgului", adica sa nu plateasca taxa pentru ce vavinde la Tirgovi§te 235,

nume avea §i un alt dregator despre care nudaca este tot una cu precedentul : Intr-aceia, va

dam Itirea §i voua pircalabilor domnegi §i vame§ilor, saaveti a va feri de a luare de vama..." 236, Aveau §i slugiin subordine 237 (pircalabi sint §i administratorii satelordependente domne.5ti, boiere?ti sau manastire§ti dar§tirile despre ei sint din secolele XVI §i XVII 238). Totca dregatori ai domniei in ()raw sint §i vornicul, pristavul,birarul §i folnogul (folnoj) 236. Desigur, tirgurile aveaupropria for conducere, alcatuita din judet 240 (adica pri-mar) §i un consiliu de pirgari : un Ham§ purgar" stamarturie unei danii din 1425 241.

Conducerea cetatilor in numele voievodului o aveaupircalabii (acelgi nume cu dregatorii ora.,elor §i ai satelordependente, mai sus mentionati). Atributiile for erau inprimul rind de ordin militar242 ; uneori sint gi isprav-nici", cazul lui Ratea pircalab al Poenarilor" la 1481,pentru a urmari aducerea la indeplinire a unui transferde proprietate 243. Cele mai vechi menliuni documentaresint din 1368 cind Dragomir pircalabul cetatii Dim-bovita conduce o oaste munteana impotriva voievoduluiTransilvaniei 244. In anul urmator, Vlaicu se adreseazatuturor castelanilor pentru a primi cu cinste pe un epis-

2" Doc. din 7 aug. 1451, DRH, B, I, p. 187 (nr. 106).235 Doc. din 25 aug., ibidem, p. 229 (nr. 135).2" Ibidem. Cf. 172 (nr. 98), doe. din 1445.237 Ibidem, p. 418 (nr. 258).222 C. C. GIURESCU, Istoria romanilor, II, 2, p. 466.239 Fara ea avem insa, din documentele secolului al XV-lea,

precizari asupra atribuliilor lor, DRH, B, I, pp. 84, 103 (air. 39,52), doc. din 1417-1418 §-1 1424.

242 Existent la Tirgovi§te in 1424; ibidem, p. 103 (nr. 52).241 Ibidem, p. 113 (nr. 57) ; Cf. Petre pirgar in 1467 ; ibidem,

p. 224 (nr. 131). Cf. I. BOGDAN, Documente privitoare /a re-lafiile Romangti..., pp. 184, 252 (nr. CLI, CCXI).

242 N. STOICESCU, Sfatul domnesc, pp. 215-217.243 DRH, B, I, p. 287 (nr. 177). Cf. 332 (nr. 207).244 THUROGZ, Cronica Hungarorum, ed. Schwandtner,

pp. 311-312.

292

;dm

qi

Tarii

Acelasi

www.dacoromanica.ro

cop catolic 246. Doi pircalabi erau in functie la cetateaTeleajenului, in 1474 246; este sigur ca atari dregatori aidomniei au condus §i la Giurgiu Turnu 247, inainte dea fi transformate in raiale.

Taxarea marfurilor importate, exportate sau in tran-zit 248 se efectua de catre vame,ci. Mihail voievod porun-ce§te vame§ilor din Rucar §i din Turd (Bran) 248 ; Danal II-lea, celor din Prahova 250, Dimbovita, Rucar251 §i,,...tuturor vame§ilor, cite vami sint §i tirguri in Cara dom-niei mele..." 252 ; Vlad Calugarul scrie ,,...schilerilor dinDragoslavele..." 253 §i celor de la Dunare 254 ; inaintea lui,Vlad Tepe§ amintea §i de ...vame§ii ce sint la vamileplaiurilor" 255.

Paza hotarelor, in afara cetatilor, a vaduritor principale,cu vatnile respective, era a.sigurata de oameni anume (nu-miti ulterior gaiefi), recrutati din satele situate in apro-pierea gra-nitelor. Nu avem re'feriri directe asupra forinainte de 1500. Dar plaiurile, cu vame§i pentru impu-nerea marfurilor, sint amintite in acte §i in secolul alXV-lea 256. Iar despre vcitafii ,,...care sint pu§i pe la mar-ginea tarii" scriu Neagoe Basarab 257 §i Radu Paisie 256.Lista satelor intocmita la 1690, cuprinde zeci§i zeci de sate din judetele Slam-Rimnic (Rimnicul Sa-rat !), Buzau, Saac, Prahova, Dimbovita, Muscel, Arge§,Vilcea §i Gorj §i putine sate din judetele de cimpie :

245 DRH, B, I, p. 13 (nr. 3).246 Cronicile slavo-ronzane din sec. XVXVI, publicate de Ion

Bogdan, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 17.247 Devi nu avem marturii documentare, este irnposibil ca aceste

doua importante cetati &a nu fi avut un pircalab, de vreme ceaitele, mai mici, au avut cite 1-2, pins in secolul al XVI-lea.

248 Vezi mai sus, cap. IV.243 DRH, B, 1, p. 85 (nr. 40).250 Ibidem, p. 101 (nr. 50).251 Ibidem, p. 108 (nr. 54).252 Ibidem, p. 131 (nr. 69). Cf. p. 198 (nr. 114).253 DRH, B, 1, p. 296 (nr. 183).254 I. BOGDAN, Documente privitoare la relaiiile Taira Romd-

ne§ti..., p. 184 (nr. CLI).255 La 1476, idem, p. 97 (nr. LXXIV).256 Vezi nota precede,nts Si doc. din 4 iun. 1497, DRH, B, I,

p. 449 (nr. 275).257 GR. G .TOCILESCU, 534 documente..., p. 248 (nr. 259).258 Ibidem, p. 346 (nr. 349).

293

§i

§i

plaiersti,

www.dacoromanica.ro

Ia lomita, Ilfov, Vlasca, Teleonman 263. Iar Indatoririlevatafului de plai sint precizate de o carte" din 1704,unde citim ca acesti slujitori trebuie ...sa pazeasca foartebine plaiul si sa poarte grija de hog §i de toate ce ar fitrebile si poruncile domnii... satile s'd nu fuga" 260

(subl. ns., D.C.G.). Cum circulatia oamenilor si a mar-furilor peste plaiuri este limpede atestata in secolul alXV-lea, cum nu se poate concepe existenta statului feu-dal unitar fora o paza corespunzatoare si a hotarelor,socotim paza hotarelor cu slujitorii respectivi in fiintaInca din secolul al XIV-lea 261.

In afara pazitorilor la hotare, mai existau si cati vatafi,tot dregatori domnesti, care primeau felurite porunci sise ingrijeau de Indeplinirea for 262.

Dintre dregatorii domnesti foarte adesea sint enume-rati separat globnicii, a caror menire era de a incasagloabele, adica amenzile ce se percepeau pentru feluritedelicte. Figureaza in cele mai vechi acte interne 263. Ele 'revin, impreuna cu slujitorii (globnicii) ce le inoasau, dezeci si zeci de on in documente2". Erau de diferite trepte,dupa gravitatea infractiunii ; Mircea cel Batrin mentio-neaza ,,...gloabele ce se vor face sau dusegubine, fie orice,de la cea mica pins la cea mare..." 265. Dreptul de a bepercepe i1 aveau diferiti dregatori 266. Ceea ce nu lamu-resc documentele epocii este daca. globnicii" reprezintaun nume colectiv pentru toll dregatorii indrituiti a per-cepe diferitele amenzi sau, dimpotriva, inseamda." o cate-gorie separata de slujitori.

252 Anatefter, pp. 434-436 (nr. 177).266 Ibidem, p. 430 (nr. 166).261 Vezi si N. STOICESCU, Curteni fi slujitori..., Bucuresti,

1968, pp. 141-153, IDEM, Despre organizarea pazei hota-relor in Tara Romoneasca in sec. XV X VII, in SMIM, IV,1960, pp. 191-222. Institulia satelor plaiesesti (ca dentunire)poate sa fi fost ulterior creati.

262 Doc. din 1495, DRH, B, I, p. 416 (nr. 256).263 Ibidem, p. 29 (nr. 10).264 Ibidem, vezi doc. nr. 10, 20, 24, 27, 34, 35, 38, 39, 42, 49,

56, 58, 60, 63, 65, 66, 68, 72, 73, passim. Vezi iruzlicele, subgloaba" si globnk" (p. 595). Cf. STEFAN STEFANESCU,L'evolution de riMmunite *dale en Valachie aux XIVeXVIesig.cles, in R.R.H., VII, 1968, nr. 1, p. 24.

265 Doc. din (1407), DRH, B, I, p. 72 (nr. 33).266 Doc. din 23 mart. 1482, ibidem, p. 291 (nr. 179).

294

i

www.dacoromanica.ro

Desigur, au mai fost Si alti dregatori ai domniei in se-cOlele XIVXV, cupringi toti in amintita formula decancelarie ,,...de la mici pina la marl" 267.

Mai intilnim gi pe curteni. Numele for vine, probabil,de la curtea domneasca : aici se aflau gi marii dregatoricu unii dintre subalternii lcrr, dupi cum tot aici se adu-nau darile gi dijrnele cuvenite domniei 268 : 5i sa se deade la ourte doua slugi domnesti, sa scrie po-ruxrcegte V lad Calugarul la 1487 269. Cine erau desem-nati cu acest name ? Slujitori subalterni, fie ca deipin-deau de un mare dregator, fie ca alcatuiau chiar casadomneasca. Ala ar rezulta din hotarirea lui Basarab celThar 'and scutegte de dari, dijme gi gloabe satele ma-n5stirii Snagov270. Curtean era un nume coleativ pentrutoate categoriiie de slujitori ai domniei ? 5i nimeni sa nucuteze turbure citim intr-un hrisov din 1483nici boier, nici dregatorii care sunt tai casa domniei mele,nisi sudet, nici curteni, nici globnici, nici birari, nicinimeni 271: ca stare, curteni; sint o categoricdiferita faca de sudet, gllobnira, birari, dregkori apar-linind oasei (curtii) dcannegti sau boieri. Una dintre atri-buliile era de a asigura plata gloabelor ; vor fi avutgi altele 272. Aveau venituri chiar din exencitarea acestoratributii 273. Se ocupau gi. cu negotul dovada ca adu-ceau sere, of gi alte marfuri prin vama de la CalafatIn 1480 274.

Intilnim gi termenu1 de slugi clomnegti, sinonim cuacdla de dregatori. 5i sä nu cuteze sa-i impiedice nici

267 Vezi mai sus, p. 288, nota. Printre acestia se vor fi Mite&rat si cei ce supravegheau exploatarea ocnelor, atestati ulterior, insecolele XVII si XVIII : A. ILIE.5, $tiri in legdturd cu exploa-tarea pp. 174-176 si Anatefterul, pp. 374, 406, 407.

268 Vezi mai jos, intocmirea darilor, despre casa domneasa.269 DRH, B, I, p. 330 (nr. 205). Dar in acest document, cei

doi galetari, slugi domnesti nu sint desenmati prin numele decurteni. Actul azata numai ca se obisnuia, in unele cazuri, trimi-terea unor slugi de la curtea voievadului, spre a aduce la inde-plinire unele hotariri.

270 Doc. din 23 mart. 1482, DRH, B, I, p. 292 (nr. 179).271 Ibidem, p. 302 (nr. 1186). Cf. p. 347 (nr. 217).272 Vezi N. STOICESCU, Curteni slujitori..., pp. 15-20,

26 si urm. (pentru evolutia curtenilor in secolele XVIXVII,pp. 57-59).

273 Vezi mai sus, nota 270.274 DRH, B, I, p. 279 (nr. 172).

295

galetile...",

sa-i

sdrii...,

fi

for

www.dacoromanica.ro

sudet, nici globnic, nici birari, nici altii nimeni dintreslugile sau dintre boierii domniei mele..." scrie Vlad Dra-cul la 1437 275 ; tar in alte documente avem aceeasi enu-merare formulare, numai ca in locu1 slugilor" apardregatorii domniei mele" 276. Intr-un act, la fel redac-tat, citim ,,... nimeni altul dintre slugile, dregatorii dom-niei mele, dupa milostenii..." 277.

Dregatorii, slugile, slujitorii domnesti revin de zecizeci de on in actele cancelariei, incepind chiar cu finelesecolului al XIV-lea evident, in deceniile urmatoarelui 1400. Frecventa for documentary arata limpede ampli-tudinea aparatului de stat ascultator de domnie, cu atri-bufii militare administrativ-fiscale, prezent pe toata in-tinderea Tarii Romeinegi, din munte in luncaDunarii, dator sa raspunda la toate poruncilerile voievodului, adica ale puterii centrale. Insayi prezentafor documentary constitute o dovadd peremptorie a tea-

statului feudal centralizat, Inca din secolul alXIV-lea.

In afara de intregul aparat dregatoresc ascultator deputerea centrals mai existau slugi ale boierilor, folositepentru administrarea satelor dependente, pentru a aduna,in anume cazuri,,in numele stapinului, dijmele sau a per-cape gloabele 275. Ele sent amintite, indeosebi, in actelecare acorda imunitati ca atare, indreptatesc pe bene-ficiari sa stringa felurite venituri prin propriile for mij-loace, fara interventia statului (a domniei). De aceea,Mircea cel Batrin tsi pune in garda dregatorii, referin-du-se la satele lui jupan Fintea Vlad Cazan si a al-tora, scutite de dart §i dijme : 5i nici un dregator aldomniei mele de la mici pins la maxi... sa nu indrk-neasca a-i impiedica... nici pe jupan Fintea, nici pe fratiilui, nici satele lor, nici acei oameni ai lor..." 2" (subl. ns.,D.C.G.). Situatie similara si la unele ctitorii. Scutind cite-

276 Ibidem, p. 146 (nr. 82). Cf. pp. 135, 147, 149, 206, 260(nr. 73, 83, 85, 120, 160 etc.).

276 Ibidem, pp. 180, 190, 192, 222 (nr. 103, 108, 110, 129).277 Ibidem, p. 306 (nr. 189) ; cazul de fats fiind, credem, o

simply formulare a gramaticului, fara a exprima vreo diferentiereintre slugs §i dregator ; aceea.51 observatie pentru doc. de lapp. 129 §i 404 (nr. 68, 247).

276 Doc. din 1401-4406, ibidem, p. 58 (nr. 24).279 Doc. din 1401-1406, DRH, B, I, p. 58 (nr. 24). Cf.

p. 129 (nr. 68).

296

§i

trimi§i§i

§i,

pinychemd-

§i

§i §i

tifi

qi

11740

si,

www.dacoromanica.ro

va sate de plata darilor §i a dijmelor fats de domnie, infolosul unor manastiri, domnii acorda uneori egumenilorrespectivi, ca o excepcie, dreptul de trimite propriiifor oameni spre lua veniturile. 280

Ponderea In ce consta prezenta §i ponderea aparatuflui de stat as-apalatului cultator de domnie §i de marii dregatori ai tarii in viata

de slat fiecarei colectivitati, a satelor Si a tirgurilor ? Gine arsate-umbla printre voi porunce§te Mircea cel Batrin

nilor dependenti ai Tismanei dintre boierii domnieimete, ca sa va is sau sa va traga la alte munci, pe oricine

1o:fig in caP"281 (subl. ns., D.C.G.) ; iata o dovada,comenteaza o relativ recenta cercetare, ca domnul cariiinca nu poseda aparatul necesar de stat pentru aparareadonatiilor facute de dinsul, el se adreseaza. satenilor (numanastirii), ca sa se apere singuri" 282. Dar porunca luiMircea cel Batnin poate avea, tot atit de indreptatit, unalt inteles : ea reflects nu ineficienta dregatorilor dom-niei, ci rivalitatea dintre feudalii laici §i cei ealeziasticipentru stapinirea unor sate recurgind la felurite manevre.Dovada vine insa§i spusa voievodului : Iar daca cinevava minte cumva, sa nu va incredeti nicidecum" 283. Dealtfel, dregatorii statului nici nu aveau a se amesteca incazul de fata, de vreme ce hotarirea lui Mircea cel Batrinera ca satenii sa fie in supunere Tismanei ...despre toateslujbele §i ctitoria adunind direct, fail ames-tec strain, §i toate gloabele, ca §i pedepsele pentru dulc-gubine 284.4:1

Dar boierii treculi inaintea marilor dregatori ca martoriai hrisoavelor, nu arata oare ponderea, la inceput mairedusa, a statului domnesc, implicit deci a aparatului cen-tral de stat ?

Am discutat mai sus §i am cautat a exiplica o atare si-tuatie, care nu trebuie corelata cu slabs eficienta a aces-

280 Doc. din 8 ian. 1394, ibidem, p. 44 (nr. 17). Cf. pp. 64-65, 97, 224, 279, 330, 340, 405, 429 (nr. 28, 48, 131, 172, 205,212, 247, 265).

281 Doc. din 1407, ibidem, p. 72 (nr. 33).282 P. P. PANAITESCU, Obftea telreineascd in Tara Romd-

neasca ft Moldova..., Bucure§ti, 1964, p. 82.283 DRH, B, I, p. 72 (nr. 33).284 Ibidem.

297

sa -1

a-si

www.dacoromanica.ro

tui aparat central 285. De altfel, actele ne mai arata 5ialte aspecte. 0 sums din ele amintesc numai pe dregatori,Cara vreo referire la boieri : Ci, fie ca este sudet sauglobnic, sau birari sau fie once dregltor al domniei mele,fiecare sa se fereasca, dupes porunca domniei mele" spuneMihail voievod 288. i sa nu cuteze sa-i turbure nicisudet, nici globnic, nici birari, nici dintre celelalte slugi5i dregatori ai domniei mele, trirni0 pentru slujbele 5imuncile domniei mele" adauga Dan al II-lea 287. La felse exprima Alexandru Aldea, Vladislav al II-lea, Raducel Frtunos, Basarab cel Batrin etc. etc. 288. La acestease adauga documentele in care dregatorii sint enumeratiin functii, urmati de boieri Si iara5i de slujitorii domniei,dar evocati global 288. Frecventa cu care slujitorii dinaparatul de stat - am identificat 52 de cazuri pins la1500 290 - sint trecuti in ante fie singuri, fie inainteaboierilor fara slujbe, faptul ca multi dregatori sint enu-merati 5i cu functiile lor, constituie temeiuri care aratatocmai eficienta acestor dregatori, ascultind top, in ultimainstants, de domnie.

In plus, inserarea in ante a diferitilor slujitori ai statu-lui feudal se face, aproape in exclusivitate, rind autori-tatea centrals, adica voievodul, acorda unor boieri sauctitorii un privilegiu de imunitate. Cu alte cuvinte, rindse hotarkste ca anume sate sa iasa de sub jurisdictia nor-mala, obi5nuita, a puterii centrale - pentru percepereaunor anume dijme, clan etc. - 5i sa treaca sub aceeaa beneficiarului imunitatii. Or, tocmai in atare impre-

285 Vezi mai sus, p. 275.286 Doc. din 22 sun. 1418, DRH, B, I, p. 87 (nr. 42).287 Doc. din 16 sept. 1430, ibidem, p. 129 (nr. 68).288 Ibidem, pp. 183, 218, 234, 239, 255, 258, 284, 307, 343,

347, 354, 377, 390, 395, 397, 405, 415, 436, 449, 459, 474, 481(nr. 104, 127, 139, 143, 152, 155, 175, 189, 214, 217, 220, 234,24.1, 243, 244, 247, 255, 268, 275, 281, 290, 294).

289 ,,Si sa nu cuteze sa -i impiedice nici sudet, nici globnic, nicibirari, nici nimeni altul dintre boierii domniei mele, mari si minisau dirrtre dregatorii domniei mele, trimisi &spa milostenii sipentru muncile domniei mele" : DRH, B, I, pp. 116-117, 152,166, 174, 180, 185, 187, 190, 192, 194, 200, 204, 206, 214, 220,222, 224, 245, 249, 264, 267, 276, 298, 340, 364, 429, 496(nr. 60, 87, 95, 99, 103, 105, 106, 108, 110, 111, 115, 118, 120,125, 128, 129, 131, 148, 158, 160, 161, 170, 184, 212, 226, 265,303). Cf. p. 84 (nr. 39).

299 Vezi notele 286-289.


jurari se rearninte;te dregatorilor sa respecte intru totuldispozitiile domniei ; altminteri, cine dintre ei le-ar in-calca, sa fie blestemat de toate puterile cere*ti pinaatunci, sa primeasca mare rau urgie" ;i de la voievod.Ce rost ar fi avut enumerarea slujbafilor domniei ¢i pu-nerea for in gardii in caz de neascultare, daca ei ar fifost lipsiti de putere, dacii aparatul de stat ascultator deautoritatea centrala (voievod) nu ar fi fost in stare sacuiprinda tot steritoriul asigure incasarea ¢i strin-gerea sau prestarea cu regularitate a rentei feudale (dari,dijme, munci) de catre toti cei obligati la aceasta, potri-vit relatillor sociale ale vremii ?

De altfel, uneori, beneficiarii imunitajilor foloseau chiaraparatul de stat, al puterii centrule, pentru incasaveniturile, fapt ce subliniaza tocmai autoritatea efectivaa acestor clregatori ai domniei. Basamb oel Tinar hota-ra;te ca bird sa se adune de la satele ctitariei Snagovdin judetul Elhov" (Ilfov) de catre birari, care sa-1verse apoi manastirii 291. Si aproape cu un secol maiinainte, in 1385, Dan al II -ilea daxlea porunca galeta-rilor domniei sa adune din judetul Jale;ului, anual, cite400 de galeti de grin, pe care sa le trimita la ctitoria dela Tismana 292. Alteori, cind un feudal 41 stringea dij-mele sau gloabele grin propriii sai oameni, faptul eraamintit anume in hrisovul domnesc, tocmai fiindca el con-stituia o excep ;ie de la regula ,stiuta, de la situatia obif-nuita, in care atare operatii erau efectuate numai decatre slujitorii domniei.

Dar poate ca acest aparat administrativ, fiscal ;i jude-catoresc al statului feudal nyuntean era totusi redus canumar in secolele XIVXV (pin5. dupa 1450), a§a incitautoritatea centrala era nevoita sä delege pe cei aflati inslujba pentru a indeplini chid o misiune, cind alta. Inacest sens ar putea fi inteleasa formularea revenindde zeci de on : ...sa nu cuteze turbure nici sudet,nici globnic... nici dintre ce1elalte slugi dregatori aidomniei mele trimisi pentru slujbele muncile domnieimele" 293 (subl. ns., D.C.G.) ; se trimiteau, asadar, cind

291 Doc. din 23 mart.fel si pentru gloabe, ibidem.

292 Ibidem, p. 21 (nr.293 Doc. din 16 sept.

p. 111 (nr. 56) ; p. 395

299

1482, DRH, B, I, p. 291 (nr. 179). La

7).1430, DRH, B, I, p. 129 (nr. 68). Cf.(nr. 243) ; p. 404 (nr. 247).

si,

¢i sa

si

a -ti

gi8i

www.dacoromanica.ro

pentru o sarcina, cind pentru alta, toomai pentru ca nu-marul for era insuficiant. Citeva fapte se opun insa uneiatare interpretari. Mai Into textul insugi al hrisoaveloruncle se enua-nera, in primul rind, dregatorii cu atributiinominalizate sudet, birari, armagi, povodnicari, glob-nici, vamegi etc. 294 §i numai in al doilea rind, global,ceilalti slujba§i ai domniei, cu mentiunea ca sint trimigi"dupa milostenii gi munci. Documentele pot fi intelese giin sensul ca sint trimigi" numai dregatorii nenominali-zati 295. In al doilea rind, la fel sint redactate gi actelecu imunitati din secolul al XVI-lea (cind nici un cerce-tator nu mai contests progresele efectuaite de domnie incentralizarea puterii, deci in sporirea certa §i a apara-tului de stat) : Si nimeni sa nu indr5zneasca a-i turburasau impiedica dintre slugile sau dintre dregatorii dom-niei mele, trimici dupa milosteniile sau dupa munciledomniei mele..." (subl. ns., D.C.G.), scrie Neagoe Ba-sarab in 1514 296. In al treilea rind, amintim ca gi la fi-nele secolului al XVII-lea, o formulare, intr-un fel simi-lara, era Inca in vigoare, degi, intre timp, aparatul dre-gatoresc devenise gi mai cuprinzator. Constantin Brinco-veanu elibereaza c5xti", pentru ca feluriti slujitori saumble" sa scrie vinariciul, tutunaritul, erbaritul, oieritul,ciohodaritul, cotarituil etc. 297

In concluzie, marturiile numeroase analizate pina in pre-zent arata, pentru ultimele decenii ale secolului alXIV-lea gi inceputul celui urmator, existenta certa a apa-ratului de stat subordonat domniei, exercitinclu-gi atribu-Ville in numele puterii centrale, pe cea mai mare parte ateritoriului tarii ; numai ca o stare de exceptie, o mino-ritate de feudali (laici sau clerici) detinatori ai unorprivilegii de imunitate, i§i adunau, cu propriii for oameni,veniturile, concedate for tot de puterea politica centrals(domnie). Imaginea unei Romtineoi in secolul alXIV-lea pina catre 1450 fi 1460, in care puterea poli-

294 Vezi, de exemplu, doc. din 4 kn. 1495, DRH, B, I, p. 415(nr. 255).

296 Vezi, de exemplu, doc. din 9 ian. 1498, DRH, B, I, p. 459(nr. 281).

296 DIR, XVI, B, I, p. 105 (nr. 103), ibidem, 1a pp. 61, 76,94, 130, 152, 157 (nr. 56, 75, 91, 129, 151, 155) etc.

297 Anatefter, pp. 375, 385, 392, 393, 395 (nr. 14, 27, 28, 38,41, 44).

800

nisifi

www.dacoromanica.ro

huptirtireateritoriald

tics a statului se afla farimiata, exercitata in primul rindde un numar de feudali, beneficiari de imunitati, liisindvoievodului numai un rol de coordonare, o atare imagineeste cert contrazisii de intreaga informafie documen-tary 298, este contrarie realitatilor epocii amintite.

Teritoriul cel mare al tarii, ma'rginit de hotarele c,e-1delimitau fats de alte state, cuiprindea la rindu-i terito-riile mai mici ale satelor, tirgurilor, judetelor, alcatuinddelimitarile administrative din seoolele XIV ;i XV.

Satele La baza veneau satele, cu suprafete de teren ce fuseseraprecis hotgrnicite din vechi timpuri (neprecizate crono-logic), paminturi intru totul cunoscute de fiecare mem-bru al colectivitkii, generatie dupa. generatie, ;i care numai aveau nevoie de o dernarcatie in scris decit in im-prejurari speciale. Paminturi alit de bine ;tiute, incitindicarea unor repere naturale virf de munte, apacurgatoare, salcii, ulmi etc. era de obicei suficientacind, in mod exceptional, se ivea, necesitatea unor delhni-tari 292. Obicanit insk reperele nu mai erau necesare,fiind toate subintelese in hotarul" sau tinutul" satului.Vlad Calugarul confirms Tismanei Bahrra cu tinutulsau Si Petrovita cu tinutui sau rri Plostina pe veohiul ho-tar si Farcase5tii cu tinutul sau on a staPinit jupanVintila Bratiestii ou tinutul Sall..." 38°. La rindu-letirgurile aveau hotarele tor, incluzkid ;i un numar desate.

Judetele Parti mai intinse din teritoriu erau prinse in judete, de-numire proprie Tarii Romane;ti (in textede slavoneCAACTKO, CSACTI109 dexivat din CMAIITH CSAHTH = a ju-deca). Constituite, multe dintre ele, de-a lungul apelorcurgatoare de la care i i iau numele, judetele (majo-

298 Din intervalul aanintit, adica din seodul al XIV-lea si pink'catre 1450-1460, cu conditia interpretarii acestor documente nuizolat, ci in legatura unele.cu altele.

299 DRH, B, I, p. 29 (nr. 10). Doc. din 30 sept. 1451, ibidem,p. 196 (nr. 112). Cf. pp. 148, 160-161, 206-207, 242-293,435, 451 (nr. 84, 93, 121, 146, 268, 277).

300 Doc. din 3 sept. 1491, DRH, B, I, p. 366 (nr. 228). Cf.p. 420 (nr. 259).

301

;i §1

www.dacoromanica.ro

ritatea lor) 301 pot fi socotite contemporane cu intemeiereastatului centralizat muntean302. Ele vor fi continuat for-ma/iile politice teritoriale - unele dintre ele cunoscutein Oltenia gi Muntenia la 1247 - intrate sub Basarab Iin alcatuirea noului stat. Un fenomen similar s-a des-fagurat in Transilvania, unde voievodatul Maramuregului,alcatuit din mai multe cnezate, a intrat sub forma decomitat, in secolul al XIV.1ea, in cadrul administrativ-politic de regalitatea maghiara In teritoriile in-tracarpatice 303.

Oltenia era impartita intre jwdetele : Mehedinti -partile Severinului 304 ; Motru - pe valea la fel nu-mita 305 ; Jalef - probabil spre inceputul cursului mij-lociu al Jiului 306 ; Jiul sau Jiul de Sus, pe cunsul su-perior al riului 307 ; Gilortul, pe apa cu acelagi nume 308Vilcea, de la Oltel spre Oh, cuprinzind gi oragul Rim-nicului Vilcea309 ; judepul de Balta, in Cimpia Dunarii,de la Calafat spre varsarea Oltului in HUV1U 310. Trecindin Muntenia, in zona de deal gi munte, de la vest spreest, se aflau judetele : Argef, in lungul apei curgItoarela fel numita 311 ; Padureglor cuprinzind gi zona Gaegti-

301 Judelele Arges, Buzgu, Dimbovila, Gorj, Ialomita, Ilfov,Motru, Prahova.

302 C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, II/1, pp. 397-398.303 RADU POPA, Tara Masamurefului in veacul al XIV-lea,

Buouresti, 1970, pp. 192-214 ; P. P. PANAITESCU,p. 30 considers judetele ca uniuni de obsti inglobate mai tirziuin statul feudal". Socotim mai aproape de atestarile documentarecorelalia cnezate-voievodat-judet, confirmata de exemplul Mara-muresului (cnezate- voievodat- comitat) ; PASCU, VoievodatulTransilvaniei, Cluj, 1971, pp. 28-32, 146-148, 210-217.

304 DRH, B, I, pp. 298, 382, 450 (nr. 184, 236, 276).393 Ibidem, p. 81 (nr. 38).306 Ibidem, pp. 21, 24, 35, 41, 54, 106, 121, 155, 170 (nr. 7,

8, 14, 16, 22, 53, 62, 89, 97). Riulelul Jalei este un afluent atTismanei, la rindu-i afluent al Jiului.

307 Ulterior judelul Gorj ; DRH, B, I, pp. 71, 121, 450 (nr. 32,62, 276).

308 Tot afluent al Jiului ; nu este atestat documentar inaintede 1500 ; canoastem numai satul (Tirgul) Gilort, Ibidem, pp. 275,311 (nr. 170, 192).

369 Ibidem, pp. 44, 249, 267, 340, 404 (nr. 17, 150, 161, 212,247).

310 Ibidem, p. 121 (nr. 62).311 Ibidem, p. 150 (nr. 86). Cf. p. 102 (nr. 51).

302

organizat

Obltea...,

ST.

;

www.dacoromanica.ro

for de azi 312 apoi Muscel Dimbovita, ultimul pevalea cunoscutei ape 313 ; Prahova, oare-gi is denumireade la afluentul Ialomitei 3" ; Sacuieni, situat aproxima-tiv intre riurile Teleajen gi Buzau 316 ; Buzau, pe ambeleparti ale riului cu nume identic 316 ; Rimnicul (Sarat)pe apa Rimnicului 317. In zones de cimpie, de la est sprevest se ingiruiau judetele : Braila 318, care 5i-a luat denu-mirea de la importantul port dunarean ; Ialomi4a319cuprinzind, probabil, atit zonele apropiate de valea riu-lui Ialomita, alt gi cimpia Bar5ganului, pins la Dunare ;Elhov (Llfov) 320 cu Valle Mostigtei, Dimbovitei (cursulinferior), Saibarului Argegului (varsarea in Dunare) ;Vlafca 321 continuind vechea cars a Vlahilor, gasita aicide slavii sositi in secolele VIVII ; Teleorman, in lun-gul apei la fel numita, care se varsa in Dunare 322. Toateaceste unitati teritoriale erau delimitate, iar dornnii nusocot necesar, ca Si in cazul satelor, sa arate pins undese intind ele : Si Inca a daruit domnia mea cagarituldin judetul Vilcea, on cit este hotarul judetului Vilcea",hotaragte Vlad Calugarul 323 (subl. ns., D.C.G ). Drega-ton de felurite ranguri atributii asigurau prezenlaputerii centrale, autoritatea voievodului, in toate acestesubdiviziuni teritoriale, in toate colectivitatile sociale.

Privile- In unele cazuri insa, domnia acorda unui feudal, laicgiile sau bisericesc, un privilegiu de imunitate, prin care in-

de terzice dregatorilor stapinirii exercite atributiile forimunitate a.dministrativ-fiscale judecatoreti asupra satelor apar-

tinind acelui feudal. In acest chip, beneficiarul imuni-tatii oblinea ...dreptul de a-gi insugi mntreg plusproduc-

312 Ibidem, p. 465 (nr. 285).313 Ambele judete nu sint atestate documentar inainte de 1500.314 Ibidem, p. 291 (nr. 179).316 I. BOGDAN, Documente privitoare la rela;iile Tdrii

p. 39 (nr.316 Ibidem, p. 284 (nr. CCXXIX).317 Ibidem.318 DRH, B, I, p. 330 (nr. 205).313 Nu e trecut in documente anterior lui 1500.320 DRH, B, I, p. 291 (nr. 179).321 Ibidem, p. 465 (nr. 285).322 Ibidem, p. 185 (nr. 105). Orientativ, numai ca o indicaPe

generals, a se vedea harta data de I. CORFUS, Agricultura TariiRoma'ne0i in Prima jumatate a secolului at XIX-lea, Bucure5ti,1969, p. 402.

323 DRH, B, I, p. 404 (nr. 247).

303

§i

gi

gi

gi

XVIII).

55-51

Roma-

www.dacoromanica.ro

tul realizat prin munca caranilor dependenti ce lucraupe asemenea mo§ii, inclusiv partea ce se cuvenea dom-niei" 324. Fenomenul se constata in toata feudalitateaeuropeana, inclusiv in tarile romane.

Originea imunitatii este controversata, data fiind ra-ritatea marturiilor scrise din perioada timpurie a evuluide mijloc. La constituirea statului spun unele cerce-tari voievodul neavind la dispozitia sa un aparatdregatoresc bine organizat, a fost nevoit sa recunoascastapinilor de pamint drepturile de administrare a dome-niilor respective 325. La rindu-le feudalii, stinjeniti pro-gresiv in exencitarea drepturilor for de slujba,ii domniei(cu timpul prezenti in numar tot mai mare), au cerutputerii centrale (voievodului) garantarea in scris a pri-vilegiilor §i astfel a aparut hrisovul de imunitate 326. In-tarind un astfel de punct de vedere, o alts cercetareface o paraiela cu realitatile politice din centrul §i ves-tul continentuaui, unde imunitatea este consecinta

statului, cu o putere centrals ne§tirbita.". Inalte parti §i este situatia din Tara Romaneascaimunitatea poate apare ...in conditiile unei puteri cen-trale Inca destul de slabe", cu un aparat administrativaflat Inca la Inceputurile sale, cind ,,...proprietatea feudalase formeaza acaparind pamintul ob§tii §i insu§ind drep-turile de autoconducere de care se bucura ob§tea sa.'-

teasca libera." 327. Contradictiile ce izvarasc dintr-o atareexplicatie au fost recent evidenliate 328. Remarcam, inplus, ca Intreaga analiza a dregatoriilor centrale §i localedin secolele XIVXV arata, dimpertriva, existenta unuiaparat de stat bine organizat, ascultind de autoritateadomnului, in stare sa cuprinda tot teritoriul taxii 323.

324 Definitia reproduce formularea lui VL. HANGA, Contri-butii la problems p. 29.

325 V. COSTACHEL, Les immunites dans les Principautes rou-maines aux XIVe et XVe siheles, Bucurqti, 1947, pp. 66-67.

326 Ibidem. Exists o contradiclie in aceasta argumentare : inaceea.5i paging (67), autorul releva mai intii slabiciunea §i lipsade eficienta a aparatului de stat, pentru ca cinci rinduri mai jossa afirme ca dregatorii domniei nu mai respectau drepturile vechiale stapinului feudal.

327 V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,Via;a p. 301.

328 H. H. STAHL, Controverse..., pp. 105-123.328 Vezi mai sus, in acest capitol, concluziile, pp. 297-301.

804

rimijarii

www.dacoromanica.ro

Alte studii considers ca originile imunitajii trebuiecautate inainte de constituirea statului feudal unitar, ur-cind filth in epoca migraciunilor, rind unii sefi ai co-munitatilor locale, pe masura dezvoltarii raporturilor deproprietate feudala si in schimbul asigurarii impliniriidijmelor prestatiilor fatS de migratorii dominatori,oblin treptat, de la acestia din urma, unele scutiri pri-vilegii, de care restul locuitorilor autohtoni nu benefi-ciau, fireste 330. SOCOtirri o atare analiza inscriindu-se inrealitatile istarice, atit cit se pot ele cunoaste, pink insecalul XIII inclusiv.

Cum apare in scris imunitatea, clupa constituirea TariiRomanesti ? Unele cercetari considers. 61 formula, intil-nita de zeci de on intre 1402 331 si 1500 ,,...de aceea,le-am dat domnia mea, ca sa le fie de ocina si de°habil si de nimeni neatins, duple porunca domnieimele" 332 arata ca proprietatea respectiv5. se afra subregimuil imunitatii 333 ; ca asupra ei dregatorii domnieinu mai au drept sa intervinS pentru a percepe &Sri,dijme, pentru a obliga la prestalii.

0 atare interpretare nu s-a putut menline insk. Dupao strinsa reanalizare a mSrturiilor documentare ocinainseamnS dreptul de a stapini pamintul cu aceleasi drep-turi pe care le-ar avea un mostenitor ; iar °habil (de laohabitise ablinere, ferire, neamestesc) inseamnS in-depArtarea oricarar pretentii ridicate de terli asupraproprietatii in cauia, idee intaritS prim cuvintele side nimeni neclintit (neatins)" 334. Acesta este intelesuil

330 VL. HANGA, Contribulii la problema imunitatii..., pp. 33-36 si .5TEFAN TEFANESCU, L'ivolution de l'immunite, p. 19.Vezi gi alte pIreri exprimate de diferiti autori, ibidem, pp. 17-18, si 5TEFAN STEFANESCU, Proprietatea feudala..., pp. 59-60.

331 DRH, B, I, p. 59 (nr. 25).332 Doc. din 7 ian. 1490, ibidem, p. 357 (nr. 222).333 Aceasta formulare fiind exprimarea succinta a imunit5.tii.

Ideea a fost exprimata de I. BOGDAN, Istoriografia roma'na"problemele ei actuale, pp. 108-109 gi Ohaba ohabnic, pp. 249-252, arnbele studii in edilia G. Mihaila, Bucuresti, 1968 ; argu-mentele lui I. Bogdan au fost reluate si adaptate de P. P. PA-NAITESCU, Mircea cel Batrin, pp. 77-79; de V. COSTACHEL,Les immunites..., pp. 11-12, 97 ; de V. COSTACHEL, P. P. PA-NAITESCU, A. CAZACU, Viala feudalii..., pp. 301-302 ; deP. P. PANAITESCU, Obltea..., pp. 75-79.

334 VL. HANGA, Contribuiii la problema imunitatii, pp. 36-39, studiu fundamental pentru analiza formulei ce acorda imuni-

305

;i

;i

;i

si

;I

www.dacoromanica.ro

real al formulei amintite cu acelasi cuprins. ea esteutilizata si in secolul al XVII-lea : Drept aceea, amdat domnia mea - scrie Leon Tomsra la 1630 - cin-stitului dregator al domniei mele jupanului Gorgan spa-tar ... ca sa le fie for ocina de mostenire ohabnica fe-cicxrilor nepotillor... si de catre nimeni sa nu se cla-teasca, dupa porunca domniei mele" 335.

In realitate, un act de imunitate cuprinde o formu-tare analitica, cu toate scutirile ,si beneficiile concedatede domn ¢i cu interdicfia express pentru dregatorii sta-tului de a incalca dispozifiile puterii centrale. Continu-tul acestor acte difera dupa beneficiari, clauzele de imu-nitate nefiind identice. Primul document dat unui laic,ramas piny astazi, este din 4 septembrie 1389. Luind oparte din teritoriul satului Jiblea Coziei, Mir-cea cel Batrin confirms, in schimb, boierilor Stanciul,Costea, Vilcul, Albul Badomir ,,...ceea ce a mai ra-mas din Jiblea ...ca sä le fie acele sate de ohaba. Sinu numai lor, ci copiilor for nepotilor stranepo-/ilor, incepind : de la vama oilor si de vama porcilorde jitarit si de vinarici si de gloabe si de caraturi si depodvoade, adica de slujbele mari pina la celemici, de toate acestea sa le fie slobode" 336. Cu alte cu-vinte, boieri beneficiau de dijmele §i muncileenumerate, si de gloabe, domnia renuntind la aceste veni-turi prestatii. Temeiul acordarii imunitatii, in cazul defafa, a fost dorinla lui Mircea cel Batrin de a acorda ocompensatie pentru micsorarea teritoriului satului Jiblea,in favoarea ctitoriei Cozia. In alte cazuri, beneficiariisint slugi" voievodului. In general, imunitatile acor-date unor laici au un continut similar, in formulariapropiate 337 (inclusiv enumerarea pe funciii a drega-

tatea ; STEFAN STEFANESCU, L'evolution de l'immunite...,p. 18 ; H. H. STAHL, Controverse..., pp. 107-112, unde arata§i multiplele sensuri ale cuvintului ohaba §i care nu au nimiccomun cu imunitatea.

335 DRH, B, XXVIII, p. 201 (nr. 107), passim.336 DRH, B, I, p. 29 (nr. 10). Alt caz, doc. din 1400-1403,

ibidem. p. 51 (nr. 21).337 DRH, B, I, pp. 57-58, 81-82, 114, 116, 123, 126, 127,

129, 143, 144, 146, 147, 149, 151, 152, 174, 180, 182-3, 185, 190,192, 194, 204, 206, 214, 222, 229, 234, 239 ,245, 264, 276, 284,298, 307, 347, 363-364, 377, 391, 394, 395, 397-398, 423,481 (nr. 24, 38, 58, 60, 63, 65, 66, 68, 80, 81, 82, 83, 85, 86,

306

dinduJI

si

dajdille

atumili,i

ale

4i

1i

1i

si si sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

torilor obligati sa respecte privilegiul). Se dau mod-varile acordarii actului 338. Scutirile se refers aproapeintotdeauna la dijme dari, munci, la dreptul de a in-casa gloabe deci de a judeca unele pricini (nu seprecizau care) ; in mod cu totul exceptional se prevedea

scutirea de oaste 339.0 serie de imunitati sint acordate ctitoriiior, repeta-

rea for fiind explicabila prin insusi rolul ideologic albisericii in societatea medievala, rol ce trebuia sprijinit

printr-o baza materials corespunzatoare. Au benefi-ciat de atare privilegii manastirile Vodita, Tismana, Co-zia, Snagov, Strugalea, Codmeana, Dealul, Bolintin, Gla-vacioc, Govona, BistriVa, Tirgsor, Rincaciov 348. Cuprinsulacestor ante - asemanator cu acelea acondate feudalilorlaid - da dreptul canducerii ctitoriilor de a stringe, prindregatorii domniei sau direct, dijme, de a impune in-deplinirea unor munici, de a incasa gloabe, deci de aavea drept de judecata in satele dependente tor. In celemai vechi documente, formula folosita este laconica, darfoarte explicita privind scutirile acordate 341. Ulterior,textul devine anditic, ca la imunitatile laicilor 342.

Ceea ce retinem, indiferent de beneficiar, este carac-terul aparte al imunitatii, faptul ca ea reprezinta o excep-

87, 99, 103, 104, 105, 108, 110, 111, 118, 120, 125, 129, 135,139, 143, 148, 160, 170, 175, 184, 217, 226, 234, 242, 243,244,262, 294).

338 Ibidem, p. 123 (nr. 63).339 Ibidem, p. 18 (nr. 6). VL. HANGA, Contributii la pro-

blema imunitatii, pp. 44-46.340 Vezi DRH, B, I, ndice, sub voce (indicele). Au fos notate

numai privilegiile de imunitate eliberate pina la 1500. Cf.VL. HANGA, op. cit., pp. 42-43 ; STEFAN 5TEFANESCU,L'evolution de Pimmunite, pp. 19-20; V. COSTACHEL, Lesimmunites..., pp. 13-28.

341 DRH, B, I, p. 21 (nr. 7) ; cf. pp. 24, 27, 36 (nr. 8, 9,14) etc.

342 Doc. din 1407-1418, ibidem, p. 74 (nr. 34). Putem socotireducerile a plata vamii acordate de Dan al II-lea tirgovi§terilordrept o imunitate comerciala partiala ? Vezi doc. din 1424-1431,ibidem, p. 109 (nr. 55). AL. GONTA, Despre ora.ful moldove-nesc in veacul al XV-lea..., in St.A.I., V, 1963, pp. 41-43, con-siders asemenea scutiri acordate unor tirguri moldovene drept oimunitate comerciala, dar de un caracter cu totul minimal si innici un caz ca o imunitate de tipul color acordate ora§elorapusene.

307

;i

-;i

si

www.dacoromanica.ro

Fdrimitarefelldala?

tie de la mecanismul obisnuit de functionare al relatiilorpolitico-sociale, exceptie care trebuia exprimata precis,cu referiri exacte in toate punctede uncle ea opera, in-clusiv dregatorii domniei (ai statului). Continutui eco-nomic al imunitatii ne clarifica' mai deplin caracterul eispecial. Primind un astfel de privilegiu, beneficiarul laicsau ecleziastic, pe lingo veniturile obisnuite adunate incalitatea sa de stapin feudal, de la satele dependente,primea §i venituri suplimentare care, in mod normal,reveneau domniei. Imunitarul realiza, in comparatie cu

sedpini ai pamintului, beneficii sporite ; la aceastase adauga dreptul for de judecata pentru anume delicte,plus administrarea satelor dependente, uneori chins grinpropriii sai slujbasi, in locul celor ai oirmuirii. Dobindeaastfel o situatie deosebita.

Ce reprezinta insa aceasta stare de exceptie clad oraportam la intregul teritoriu at Tarii Romeinetti ? Nu-marul satelor (inclusiv tirgurile), in secolele XIV si XVinsuma aproximativ 3 000 343. In documentele ramosedin acelasi interval, un numar de 313 sate sint trecutesub regimul imunitkii344, adica 10,430/0 din totalul sa-telor. Admitind ca o sums de acte de acest fel, privindsatele boieresti, s-au pierdut 345, putem conchide ca te-ritoriul Roma'nefli, in coviriitoarea sa intindere, se*lila, in secolele XIV ¢i XV sub directa cirmuire a dom-niei a dregatorilor ei; satele sub regimulnu formau zone compacte 5i nu reprezentau, numericdeci §i ca suprafata), rnult peste 10,430/s din totalul

a5ezat.ilor existente in aceasta perioada.

Alcatuirea de stat a Tarii Rornanesti a cunoscut fari-mitarea feudala ? Uncle cercetari raspund afirmativpentru secolul XIV si cel urmator, pins catre

343 Vezi mai sus, p. 26-27.":41 158 de sate manistirepte pi 155 ale boierilor : numaratoarea

am efeotuat-o pe temeild volumului DIR, XIIIXIVXV, B,Bucurqti, 1953. Vezi recenzia subsemnabului la studiul luiVL. HANGA, in R.d.E.S.E.E., nr. 1-2/1964.

345 Actele privind satele manastirepti beneficiind de imunitates-au pastrat, in genere, ctitoriile avind propriile for arhive, care aurezistat vicisitudinilor timpurilor mai bine decit actele familiilorboierepti.

308

Tarii

irnunitatiisi

www.dacoromanica.ro

1450-1460 346: puterea politick era fkrimitata si exer-citata in bunk parte, in mod direct" de marii stapinide pamint" ; avind privilegii de imunitate, acestia exer-citau pe domeniile for atributii ale autoritatii publice",avind la dispozitie un aparat de represiune si cete mili-tare, pe care le conduceau in time de razboi ; fiecaredispunea de un centru, de o curte a sa, intkritk. Roluldomniei era de a coordona activitatea ...numeroaselorforte locale reprezentate de marea boierime, coordonarebazata pe legkturile de vasalitate stabilite intre boierisi domn si care urmkrea, in principal, apararea comunka clasei feudale impotriva primejdiilor de rkscoalk a fa-

aservite si organizarea respingerii atacurilor dinafark" 347. Aceastk farimitare pdlitica (impreunk cu pri-vilegiile de imunitate) reflects, pe relatiilor so-cial-politice, stadiul de dezvoltare economics al Tkrii Roma-nesti in secolul al XIV-lea si pink catre 1450-1460, sianume faza de economie naturals" 348. De la mijloculsecolului al XV-lea, o data cu ,,...dezvoltarea productieide marfuri in agriculture si in mestesuguri si a pietii in-terne", incepe si in suprastructura politick centralizareaputerii statale. In intarirea autoritatii centrale, domniase sprijink pe faranimea liberk, orksenime, mica boie-rime 349.

Din analizele efectuate anterior, privind procluctia bu-nurilor materiale, circulatia mkrfurilor, intocmirea so-cialk si organizarea statului, se pot desprinde urmktoareleincheieri :

Productia de marfuri cunoaste o evolutie progresiva.Participarea Tkrilor Romane la comertul sud-est euro-pean este atestata in scris chiar din ultimele douk de-

349 B. T. CAMPINA, Dezvoltarea economiei feudale..., pp. 1603,1604, 1611-1613, 1620 ; IDEM, Complotul boierilor si rdscoala"din Tara Romdneasca din iulie-noiembrie 1462, in Studii §i refe-rate privind istoria Rornaniei", I, Bucure§ti, 1954, p. 607 §inota 2 ; IDEM, Cercetdri cu privire la baza sociald a puterii lui

tel cel Mare, in Studii cu privire la Stefan cel Mare", Bucu-re§ti, 1956, pp. 24, 27, 30, 46, 87-88, 91 etc. ; cf. Istoria Romd-niei, II, pp. 327-331.

347 Studii, XV, 1962, [nr. 6], pp. 1480-1481.349 Istoria Romaniei, II, pp. 284, 314, 315-316, 319, 328-

329.349 Studii, XV, 1962, [nr. 6], p. 1482 §i Istoria Romdniei, II,

pp. 449-465.

309

ranimii

planPl

www.dacoromanica.ro

cenii ale secolului al XIII-lea. Ea sporeste treptat dupeconstituirea statului feudal unitar al Tarii Romanesti,care devine (ca si Moldova) asa cum arata multiplemarturii din a doua jumatate a secolului al XIV-leainceputul celui urmator un participant activ al schimbu-Jul de marfuri intereuropean, prin exporturile saleindeosebi vite, periodic grin, sare prin importuri,cit prin asigurarea tranzitului. Productia de marfurieste atestata pe Plan intern prin insasi realitatea tir-gurilor puncte in fiinta Inca din perioada con'locuiriiromano-slave, unde aveau loc periodic schimburile deproduse apoi tirguri (orase), centre statornice cufunctiile specifice de negot productie a marfurilor,existente, cele mai multe, tot din secolul al XIV-lea.Ambele procese comertul extern si intern se dez-volta parade' cu intensificarea circulaciei monetarerealitate confirmata de multiple ¢i importante descoperiride tezaure piese izolate, incepind cu secolul al X-lea

sporita XIII-lea), realitate subliniatapregnant prin emisiunile proprii ale voievozilor mun-teni. 1ncepute catre 1365, aceste emisiuni ale monetarieiTarii Romiinegi inceteaza chiar spre 1473-1477 350.

Din analiza realitatilor economise in intervalul1280-1500 nu rezulta existenta a doua etape : una, a eco-nomiei naturale, cu o durata pins spre 1450-1460 ; adoua, a dezvoltarii productiei de marfuri in agriculture

mestesuguri si a pietei interne, dupe aceasta ultimadata.

Dimpotriva, marturiile documentare, intregite prin celearheologice, ne proiecteaza imaginea unei economii agrare,in care productia de marfuri, circulatia monetara si tine-rea periodica a tirgurilor cunosc o evoultie progresivadin secolele XXII, aocentuata tot mai mult in seco-lele urmatoare (XIIIXV).

Intemeiata pe productia de marfuri, circulatia mane-tara si tinerea periodica a tirgurilor, economia de schimbse dezvcilta in taxile romane Inca din seccdele XXII,paralel cu economia naturala, autarhica. Aceasta cores-punde, de altfel, unei evolutii general europene, in care,

350 Ele inceteaza, tocmai in etapa in care, potrivit unor inter-pretari, ar fi inceput dezvoltarea accentuate a productiei de mar-furi interne !

310

(§.1 pins

ai

ai

fi

fi

ai

www.dacoromanica.ro

o data cu secolele XIXII, comertul, folosirea tot maifrecventa a monedelor gi constituirea oraselor se inscriuca permanente ale vietii social- economise ale continen-tului nostru 351.

Formarea statului feudal al Tarii Romanegti la incepu-tul secolului al XIV-lea (ca gi al Moldovei la scurt in-terval), apare astfel conelata tocmai cu aceasta faza dedezvoltare economico-sociala, cind unificarea teritoriilorromanegti la sud gi la est de Carpati sub o singura cir-muire statala, politics, s-a impus ca o necesitate majora.

0 fragmentare a autoritatii politice a existat in TaraRomaneasca pins la finele secolutui al XIII-lea, cindintre Carpatii Meridionaqi gi Dunare cirmuiesc mai multicnezi gi voievozi. Constituirea insagi a acestor cnezate givoievodate maroheaza o etapa intermediary In care co-munitatile dintr-o anume zona, mai larga sau mai re-strinsa, de obicei de-a lungul unor vai, gi-au asigurat, toc-mai prin atare formatii politice, apararea unor interesecomune fundamentale.

0 data cu intemeierea Tarii Romanesti intre CarpatiDunare f arimit area politica a incetat 352. La conduce-

rea statului pe un teritoriu uni'tar s-a impus domnul(voievodul), oirmuind cu ajutorul dregatorilor sai detoate treptele, recrutati din rindurile stapinilor

mari gi mici. Fluctuatiile in succesiunea domnilorse explica prin sprijinul aflat de un pretendent sau altulin competitie pentru puterea suprema, pe linga diferitelefractiuni boieresti, coreilata cu amestecul puterilor vecine.Dar peste frecventele schimbari de domnie (gi ale sfa-tUlui domnesc), dregatorimea subordonata gefului sta-tului, voievodului in functie, prezenta in toate partiletarii, la sate, la orage, in cetati gi la punctele de vama

intr-un cuvint a paratul de stat ascultator de putereacentrals a fost unul dintre factorii de permanent a,

351 H. PIRENNE, Histoire economique et sociale du MoyersAge, Paris, 1965, cap. I, II, IV, V, VI.

352 VL. HANGA, Contribufii la problema imunitiitii, p. 43 :Pentru Moldova finimitarea fetuiala n-a constituit o stare dedrept comun" ; H. H. STAHL, Controverse..., pp. 79-83, dupao serie de observati judicioase, conchide : Nisi in Moldova nici inMuntenia nu am avut un stat care s'a se fi dezagregat dindna3tere unei farimitari feudale", p. 82. Cf. A. Otetea, La for-mation des etats fiodaux roumains, pp. 99-101.

311

gi

fi

panda-tului,

www.dacoromanica.ro

de asigurare a continuitatii vietii de stat. Dad. TaraRomaneasca (§i Moldova) ar fi cunoscut intr-adevarfarlmitarea feudala pins in a doua jumatate a secoluluial XV-lea, supravietuirea for ca tari de sine statatoarein confruntarea cu marile puteri vecine §i indeosebi cuImperiul otoman, cea mai mare forts militara a epocii,nu se poate explica in mod firesc.

Renta Organizarea statului asigura, pe plan intern, stabilitateafeudala intocmirii sociale, exploatarea satelor dependente de ca-

tre feudali. Obligatiile unor categorii sociale faci decelelalte, ca §i fats de autoritatea politica centrals (dom-nie), i§i afla exprimarea, in chipul cel mai direct, infeluritele forme ale rentei feudale, a carei percepere eraasigurata, in principal, tocmai prin apara.tul de stat.

Renta feudalii este anterioara intemeierii Tarii Roma-ne,sti ; o gasim amintita in scris la 1247, cind suveranulde la Buda i§i rezerva jumatate din foloasele §i veni-turile §i slujbele din intreaga Tara a Severinului", aceea§1formulare fiind reluata §i pentru locuitorii din voievo-datul lui Litovoi 353 (subl. ns., D.C.G.).

Mai tirziu documentele interne muntene cuprind de-talieri. Sint amintite ,,...slujbele §i dajdiile maxi Mina lacele mici" 354 (subl. ns., D.C.G.), fare alte lamuriri.Frecvent, citim §i o in§iruire mai precise. Voievodul Mir-cea cel Batrin hotar4te ca satul Ciulinita al manastiriiSnagov, sa fie slobod ,,...De vama ( = dijma) oilor, devama porcilor, de albinarit, de galetarit, de vinarici, degloabe, de caraturi, de podvoade, de fin, de ca§cavale§i de du§egubine §i de toate celelalte munci..." 355. Evi-dent, scutirea era numai fats de domnie, ctitoria urminda beneficia de aceste venituri. Enumerarea se intilne§tede zeci §i zeci de ori. Grupindu-le, obligatiile locuitorilor

353 DRH, B, I, p. 8 (nr. 1).354 Doc. din 4 sept. 1389, DRH, B, I, p. 29 (nr. 10). Cu

varialiile de formulare vezi §i pp. 38, 66, 74, 76, 81, 114, 116,129, 134, 135, 143, 144, 149, 151, 152, 163, 174, 180, 183, 185,190, 192, 204, 222, 234, 239, 255, 276, 298, 343, 354, 363, 395,415, 459 (nr. 15, 29, 34, 35, 38, 58, 60, 68, 73, 80, 81, 85,86, 87, 94, 99, 103, 104, 105, 108, 110, 118, 129, 139, 143,152, 170, 184, 214, 220, 226, 243, 255, 284).

355 Doc. din 1407-1408, DRH, B, I, p. 74 (nr. 34).


fata de stat, iar in cazul satenilor dependenti fate, deboieri privesc citeva mari sectoare al praductiei ani-maliere 5i cerealiere 5i al unor prestatii. Marea majori-tate a rentelor se implialeau in natura sau munca efec-tiva, dar exists o obligatie generals e:dgibill in bani :birul.

Dijmele La produsele animale, pe primul loc este dijma dinoi - in actele timpului vama oilor" 356, in traduceridijma de oi" 367 ; Zeciuiala... din oi" 358 ; oerit" 358 ;vama domneasca... din oi" 388. Cum o arata traducerilede epoca documentele mai noi, cuantumul era de 1/10 ;iar perceperea era asigurata de vame5ii de oi" 361. Cuaceea5i pondere probabila 362, dar venind pe locul doiin formularul documentelor interne, este ,Joama porci/or"sau, in talmaciri, va.muitul porcilor" ; zeciuiala... dinporci" ; go5terit" ; go5tinarit" ; rimatori" ; dijma por-cilor" - cu acela5i cuantum de 1/10 383. Tot atit deimportant este 5i albiraritur ; vama de la stupi" ;datul... stupiIor" ; stupi" ; zeciuiala... din albine" ;dijma... albinelor", mu5te sau albine" ; vama dom-neasca... din stupi" ; zeciuiala din stupi" 364, Se stein_gea de dregatori anume - vame5u1 de stupi 365, miereafiind masurata in bundufe 51 butoaie 366, iar ceara in maji

bucati 367 ; totalurile se insumau pe judete, dovadaa1binaritul din Vilcea cedat de domnie Coziei 368, sau

356 Vezi nota precedents.357 DRH, B, I, p. 32 (nr. 12). Cf. p. 143 (nr. 80).358 Ibidem, p. 38 (nr. 15).359 Ibidem, p. 118 (nr. 61).369 Ibidem, p. 161 (nr. 93).361. DRH, B, I, pp. 103-112 (nr. 52, 56).362 Dijma din of apare de 72 on in documentele interne pin

la 1500, iar aceea din porci de 71 ori.363 Ibidem, pp. 32 ; 38 ; 118, 144 ; 167 ; 126, 143 (nr. 12 ;

15; 61, 81 ; 96; 65; 80).3" Dijma este amintita tot de 71 ori pink la 1500, ibidem,

indice p. 589 ,Si are acela.,4 cuantum 1/10. Vezi ibidem, pp. 51,64, 84, 32, 38, 143, 144, 161, 243 (nr. 21, 28, 39, 12, 15, 80,81, 23, 146).

365 Ibidem, pp. 112, 202 (nr. 56, 117).366 Ibidem, pp. 27, 54, 106, 108, 155.367 Ibidem, pp. 19, 21, 27.368 Doc. din 8 ian. 1392, ibidem, p. 44 (nr. 17).

313

5i

5i

-si

gi

www.dacoromanica.ro

o treime din vame§ia Elhovului" data Snagovului, safie pentru ceara la luminarea" bisericii 369.

Si produse animale derivate erau vamuite". Amintitulsat Ciulinita este scutit de Mircea cel Batrin, intre al-tele, de ca5cavale" 379. Cii§aritUi din jtbdetul Vilcea"este daruit de Vlad Calugarul, la 1494, manastirii Bis-trita 371. La fel, Radu cel Mare da Rincaciovului ca-Aria domneasca", din muntii judetului Paduretilor" 372.Cum se scotea aceasta dijma, cit reprezenta fata de ma-rimea turmelor, nu putem preciza din documentele epocii.$tim numai ca brinzeturile se pregateau, dupa feluri,in forme de o anume greutate, cunoscute de toti : Vlaieu,in hrisovul de danie catre Vodita, scrie sa se impartsanual saracilor, la praznic, din casa domneasca, 12 bur-dufuri de brinza §i 12 ca§cavale" 373. Comparativ, amin-tim ca la 1422 burduful de brinza era taxat la export cu1 ducat, in time ce berbecele, porcul §i vita mare res-pectiv 1, 2 §i 3 ducati 374.

In legatura cu caii, obligatiile erau de alts natura.Curierii oficiali, ai cirmuirii, foloseau pentru drumurilefor cai luati din sate. Aceasta indatorire figureaza inscutiri, cind voievodul mentioneaza ,,.nici cal sä nu lise ia" 375. Traduceri mai not ale unor acte din secoleleXIVXV dau numiri echivalente : slujba a po.5tii" 376 ;olacarii" 377 ; darea de cai pentru po§ta" 378 ; cai deolac" 379. Obligatia privea, probabil, satele din toate zo-

369 Doc. din 23 mart. 1482, ibidem, p. 291 (nr. 179).379 Doc. din 1407-1418, ibidem, p. 74 (nr. 34)."3 DRH, B, I, p. 404 (nr. 247;.3" Doc. din 19 iul. 1498, ibidem, p. 465 (nr. 285).373 Doc. din 1374, ibidem, p. 19 (nr. 6). Cf. pp. 21, 24, 27,

35, 41, 44, 54, 106, 155.374 Ibidem, p. 101 (nr. 50). Cf. p. 108 (in bani).375 Doc. din 4 iun. 1495, ibidem, p. 414 (nr. 255). Cf.

p. 429, 459, 474.376 Doc. Latin din 27 dec. 13911, ibidem, p. 38 (nr. 15). Cf.

p. 144 (nr. 81).377 Doc. din 7 oct. 1428, ibidem, p. 118 (nr. 61). Olacul =

transmiterea rapida a stirilor, serviciu de curieri termenuleste, probabil, de origine tatara : C. C. GIURESCU, Istoriaromdnilor, II, 1, pp. 567-568 ; MATEI VLAD, Impunerea iiperceperea diirilor pe cai in fdrile romane, in Studii", X, 1957,nr. 3, pp. 135-152.

378 Doc. din 20 ian. 1437, DRH, B, I, p. 143 (nr. 80).379 Doc. din 25 aug. 1469, ibidem, p. 229 (nr. 135).


nele tarii si pe locuitorii oraselor, pe tirgovisteni deexemplu 388. Sate le dependente 381 trebuiau sa asigure sihrlinirea tailor aparcinind voievodului 382.

Pescuitul, una dintre indeletnicirile larg praicticate inTara Romaneasca, era suipus mai multor dari si munci.Prima era dijma (a zecea parte) din ceea ce se prindea,numita vama pegilor", zeciuiala din peste" 383, pentrucare existau dregatori anume ai domniei vamesii debalti" 384, uneori si ai feudalului locului 385. In plus,pentru fiecare unitate mare de peste sarat corabie,maja, car, povara pe cal incarcata de la cherhana,se percepea o taxa numita piirpar (deosebit de dijma) 386.Cuantumul ne este dat in 1502, cind Radu cel Marecedeaza Tismanei venitul vamii de la Calafat : Si laacele balli, tine va

aspri,sara cu corabia, de corabie 30 aspri,

de maja 15 de car 4 aspri, de povara pc cal2 aspri" 387.

La dijma si panpar se adauga obligatia de a pescuiun numar de zile in folosul domniei : Si Inca cum estele gea scrie Mircea cel Batrin 3 zile sa pescuiasclidomniei mele morunii..." 388. 5i nu numai acest soi alesde peste, ci si altele : Radu cel Mare da obroc Govorei,anual, din judetul Romanatilor, ...cite o maja de morunsi cite o maja de crap..." 389.

38° Doc. din 1417-1418, ibidem, p. 84 (nr. 39).381 Nu putem preciza clack obligatia revenea satelor de pro-

prietari devalmasi.382 Doc. din 4 iun. 1495, DRH, B, I, p. 415 (nr. 255). Cf.

pp. 459, 474. Un singur doc. din 25 aug. 1469 enumera intredari li vaci grase", ibidem, p. 229 (nr. 135) : nu am pututdetermina caracterul acestei obligatii.

383 Doc. din 1401-1406, DRH, B, I, p. 57 (nr. 24). Cf.p. 65, 243, 225.

3" Doc. din 5 martie 1458, ibidem, p. 202 (nr. 117).385 Doc. din 15 ian. 1467, ibidem, p. 224 (nr. 131).388 Ibidem, p. 225 (nr. 131). Cf. pp. 187, 220, 295, 330,

429, 449.387 DIR, XVI, B, I, p. 14 (nr. 8),4axele ca atare sint amin-

tite cu aproape 90 de ani in urma, la 1413 cind pentru majaincarcata la Braila se platea 1 perpera" : I. BOGDAN, Docu-mente privitoare la relatiile Tarii Romanetti..., pp. 5, 12, 17-20, 34.

388 Doc. din 11 mai 1409, DRH, B, I, p. 76 (nr. 35).389 Doc. din 1 aug. 1496, ibidem, p. 436 (nr. 268) posibil

ing ca aceste cantita/i sa proving si din zeciuiala string. injudetul Romanalilor si nu din zile de pescuit anume pentrudcannie.

315

li

www.dacoromanica.ro

In sfirsit, trebuie amintite si lucrarile efectuate obli-gatoriu la iezaturile sau zagazurile helesteielor domnesti,boieresti sau manastiresti, la lese, la gtr'le si privaluri 390.Tile nu sent trecute explicit in docurnentele secolelor XIVsi XV, dar indeplinirea for este certa, ceruta de insasiexistenta girlelor

In sectorul semanaturilor, renta in natura este obisnuitnumita.' edetarit, alteori galeatei ohabnicii,galeata domneasa, galeti de grin domnegi ohabnice,jitarit 391, scutirea de la perceperea ei fiinid redata prin...sa fie lasati in liniste si pace de plat sau,,galeata sa nu li se ia" 3" etc. Slujitorii domnesti careaveau datoria sä stninga aceasta dijma erau galetarit 393.Se cunosteau cantitatile pe fiecare judet, anurne : Basa-rab cel Batrin face danie Coziei ...galetaritul din ju-detul Vilcea" 394 ; 'Wad Calugaral, galletile domnesti dinBraila, in beneficiul Snagovului etc. 395 ; evident, uni-tatea socials de baza in evaluarea acestei rente ramineasatul 396.

Galetaritul se aduna si dirt. recolta de grill 397, §i dinorz 398, reprezinta., asadar, dijme din ambele produse.Pentru jitdrit o definitie din secolul al XVIII-lea, adau-gata pe un document din 1401-1406, da acellasi inte-les ; ...adeca de cliciari care string piinea domneasca" 399.

399 C. C. GIURESCU, Istoria pescuitului..., pp. 285-287.Un singur document din 20 iunie 1489 aminteste si de fumarit :DRH, B, I, p. 347 (nr. 217) ; ar putea fi totuna cu fuma-ritul duPa balta" cunoscut in secolul al XVII-clea ? (Vezi Ana-tefter, pp. 374, 375 /nr. 13/).

391 Doc. din 1404-1418, DRH, B, I, p. 66 (nr. 29). Cf.pp. 74, 76, 81, 103, 114, 116, 123, 127, 129, 146, 151, 152,166, 174, 180, 182, passim (nr. 34, 35, 38, 52, 58, 60, 63, 66,68, 82, 86, 87, 95, 99, 103, 104) ; pp. 84, 135 (nr. 39, 73) ;pp. 72, 134, 163, (nr. 33, 72, 94) pp. 391, 436 (nr. 242, 268);p. 330 (nr. 205) ; pp. 29, 51, 57 (nr. 10, 21, 24).

392 Doc. din 20 ian. 1437, DRH, B, I, pp. 143, 415 (nr. 80,225).

393 Doc. din 14 mai 144.1, ibidem, p. 163 (nr. 94).394 Doc. din 15 iul. 1475, ibidem, p. 249 (nr. 150). Vezi an-

terior dania dui Dan I, la 1385, ibidem, p. 21 (nr. 7) etc. Cf.pp. 267, 340.

395 Doe, din 31 iu1. 1487, ibidem, p. 330 (nr. 205).396 Doc. din 1 aug. 1496, ibidem, p. 436 (nr. 268).397 Doc. din 3 oct. 1385, ibidem, p. 21 (nr. 7). Cf. pp. 24,

27, 35, 41, 54, 106 etc. (nr. 8, 9, 14, 16, 22, 53...).398 Doc. din 23 mart. 1482, ibidem, p. 291 (nr. 179).399 Ibidem, p. 57 (nr. 24).

816

si iazurilor.

galeatä-galeti,

galetii",

;

www.dacoromanica.ro

Cancelaria munteana mai amintegte in numeroase acte,ccncomitent cu galetaritul gi de dijme (dijmarit), f5.raa preciza ce anume produse agricole intra in aceastacategonie 400.

Viticultura era supusa, de asemenea, dijmei, ruxmita :zeciuiala din vii" ; zeciuiala domneasca din vin" ;vama vinariciului" ; vinariciul domnesc" ; dijma vi-nului" 401 (in traduceri vechi). Se aduna de vinariceri(care erau slujitorii domniei) gi, de oamenii stapinuluifeudal (pentru partea datorata" acestuia). Evidentase tinea pe judele, sate 402 gi, evident, pe oameni : 5iiar5.gi le-a dat vinariciul lui David din Cirstiani, cit seva cadea domnesc..." citim intr-un hrisov al lui Raducel Mare 403. Se masura in vedre 404.

Cine cumpara vin piatea o taxa. Ea se numegte totparpar, 'la fel cu aceea data pentru pegte405.

0 singura data este amintit, in 1469, camanaritu/406.In secolul al XVII-lea, era o taxa luata de la toti ceice vindeau yin in tirguri4c1 gi este posibil ca gi cu 200de ani mai inainte sa fi avuit aceeagi destinatie.

Tot o singura oars este mentionat5., la 1441, dijmadin pometuri, din livezi. Documentul fiind pastrat numai1n traducere referindu-se gi la sate aflate in Tara Fa-

40° Ibidem, pp. 114, 116, 129, 135, 152, 161, 166, 167, 172,174, 180, 182, 183, 185, 190, 200, 204, 206, 214, 222, 234, 239,245, 249, 253 etc. (nr. 58, 60, 68, 73, 87, 93, 95, 96, 98, 99,103, 104, 105, 108, 115, 118, 120, 125, 129, 139, 143, 148, 150,151 etc.). Un act din 1441, pastrat numai in traducere, amin-te1te si de o dijma din semanaturi", ibidem, p. 161 (nr. 93).

401 Ibidem, pp. 38, 400, 404 (nr. 15, 246, 247) ; p. 330(nr. 205) ; p. 239 (nr. 143) ; pp. 390, 241, 311 (nr. 241, 145,192) ; pp. 56, 143 (nr. 23, 80) ; in scutiri, vinariciul spare de64 de on pine la 1500: ibidem, vezi indicele.

402 Doc. din 1 aug. 1496, DRH, B, I, p. 436 (nr. 268). Cf.p. 492 (nr. 300).

403 Doc. din 19 iul. 1498, ibidem, p. 465 (nr. 285).404 Ibidem, p. 436 (nr. 268).4" Doc. din 4 iun. 1497, ibidem, p. 449 (nr. 275). Cf.

pp. 187, 220 (nr. 106, 128). Darea s-a mentinut pia. la ince-putul secolului al XIX-lea. C. C. GIURESCU, Istoria pescuitu-lui..., pp. 280-281.

403 DRH, B, I, p. 229 (nr. 135). Actul s-a pastrat numai in-tr-o traducere, asa incit nu mai Itim data acest dminarit figuraca atare in textul original.

407 Anatefter, p. 388 (nr. 33) si C. C. GIURESCU, Istoriaromanilor, III, Bucuresti, 1946, p. 677.


gara§ului §i la altele din Tara Romaneasca, nu putemdeduce Ate precizari 408.

In exploatarea subsolului, indeosebi sarea §i arama sintsupuse unor impuneri. Cine cumpara sarea de la ocneera obligat sa plateasca vama" ; dovada scutirea, cainlesnire aparte, acondata de Vladislav al II-lea carutelorCoziei, trimise dupa aprovizionare la ocne sau in alteparo 409. Aceegi ctitorie beneficiaza §i de zeciuiala de laminele de arama de la Bratilovo 410, ceea ce aratauncle exploatani miniere puteau fi supuse unei vami".

Renta Alaturi de renta in natura §i de taxele asupra unor pro-in Buse agricole, animale ale subsolului, o pondere im-

muncei portanta in totalul obligatiilor ce caracterizau r@laliilesocial-politice feudale o avea renta in munca. Ea se ma-nifesta in felurite direclii, de exemplu hranirea cailordomne§ti sau pescuitul morunilor pentru voievod 3 zilepe an - aratate mai inainte. Formularea acestei renteeste curenta in actele secolului al XV-lea 411.

Cositull finului" sau fin" 412 inseamna indatorirea sa-telor de a asigura coasa, adunatul in capite §i transportulfinuiui necesar domniei. Copaci" 413 sau lemne" 414

arata obligatia satenilor de a tgia, tot in folosul curlilordomne§ti, un anume numar de arbori. Fasonarea lem-nariei in grinzi, scinduri etc., folosite in construclii, arputea explica prestatia numita in acte, fara vreo alts

908 DRH, B, I, p. 161 (nr. 93).409 Doc. din 7 aug. 1451, DRH, B, I, p. 187 (nr. 106) ; cf.

p. 220 (nr. 128).410 Doc. din 1391-1392, ibidem, p. 35 (nr. 14) ; cf. pp. 41,

54, 156, 212 (nr. 16, 22, 89, 124).411 Doc. din 7 aug. 1445, ibidem, p. 174 (nr. 99) §i doc. din

9 ian. 1498, ibidem, p. 459 (nr. 281), passim.412 Doc. din 1428, ibidem, pp. 114, 166 (nr. 58, 95). Obli-

gatia este amintita de peste 50 de on in documentele cu scutiride dari §i dijrne, ibidem, indice, p. 592.

413 Doc. din 17 nov. 1431, DRH, B, I, p. 134 (nr. 72). Cf.pp. 152, 174, 180, 183, 185, 190, 192, 194, 200, 239, 249, 267,276 (nr. 87, 99, 103, 104, 105, 108, 110, 111, 115, 143, 150,161, 170).

414 Doc. din 30 iun. 1441, ibidem, p. 166 (nr. 95). Cf. pp. 167,172, 188 (nr. 96, 98, 107). Toate trei pastrate numai in traducerivechi. Un singur document, pastrat tot in traducere, da §i numelede cherestea : 25 mai 1429, ibidem, p. 126 (nr. 65).

318

a

ca gi

§i

www.dacoromanica.ro

deslusire, ta/pe" 415, Podvoadele sau podvezile inseamna,probabil, obligatia de a indepLini transporturi cu caretrase de boi, iar caraturile (povezi) 416 tot transporturi,dar efectuate cu cai incarcali 417. La acestea se adaugalucrul obligatoriu pentru paza intretinerea morilor 418.Asemenea era si lucrul pentru intrecinerea cetdcilor 419,a potecilor poteci sa nu faca"), a podurdor 420.Dar nu c'unoastem cuarrturnul lor, nici modalitacile prac-tice de indeplinire. Paza sau straja in apropierea saula intariturile oraselor, ca si in diferite alte locuri, in fo-losul domniei, uneori si al stapinului feudal, se numeaposada (posade), cuvint ce desemneaza suburbia unuitirg 421. Satele erau citeodata scutite 422, dar nu putempreciza, pentru secolele XIV si XV, in ce masura obli-ga0a conga numai intr-o prestatie sau, concomitent,o dare, asa cum era in Moldova 423. Pentru epoca ara-,tata, n-avem qtiri asupra maglafilor, locuitori din satedevalmase, stapini de pamint din apropierea OcnelorMari, datori sa mearga prin rotatie la saline, sa ajutela scosul bolovanilor de sare din exploatare si la asezarea

415 Doc. din 28 febr. 1424, ibidem, pp. 103, 150, 174, 180, 185,190, 212, 214, 239, 264, 284, 302, 347, 354, 377, 395, 397, 436,474 (nr. 52, 86, 99, 103, 105, 108, 124, 125, 143, 160, 175, 186,217, 220, 234, 243, 244, 268 §1 290).

418 Doc. din 4 sept. 1389, ibidem, pp. 28-29 (nr. 10). Aparde zeci de on in actele de scutiri, ibidem, p. 591, indice, subcare" §i caaturi".

417 C. C. GIURESCU, Doug vechi obligatii fiscale rom'aneiti:caraturile pe cai podvoadele cu boii, in RIR, XVI, 1947, nr. 3,pp. 229-232 ; Cf. V. COSTACHEL, Les immunites...,pp.19-21.

418 Doc. din 28 oct. 1464, DRH, B, I, p. 218 (nr. 127). Cf.pp. 291, 415, 459, 474 (nr. 179, 255, 281, 290).

418 Doc. din 4 iun. 1495, ibidem, p. 415 (nr. 255). Cf. pp. 459,474 (nr. 281, 290).

420 Doc. din 9 ian. 1498, ibidem, p. 459 (nr. 281).421 C. C. GIURESCU, Tirguri sau orate cetati moldovene...,

pp. 99, 137-138.422 Doc. din 28 febr. 1424, DRH, B, I, p. 103 (nr. 52). Cf.

pp. 114, 116, 134, 146, 163, 174, 180, 185, 190, 204, 212, 214,276, 284, 459 (nr. 58, 60, 72, 82, 94, 99, 103, 105, 108, 118,124, 125, 170, 175, 281) ; M. SANZIANU, Despre posada, inRIR, IV, 1934, pp. 306-309 ; V. COSTACHEL, Les immuni-tes..., pp. 16-19; N. STOICESCU, Curteni,ci slujitori, pp. 143-144 ; STEFAN STEFANESCU, L'evolution de l'immunite..., p. 22.

423 Vezi nota 421.

319

§i

(nici

§i

www.dacoromanica.ro

Birul

for in gramezi (magle) 424. Cum operatia se executa,farce indoiala, §i in secolul al XIV-lea, este sigur ca oasemenea munca revenea unor sate din apropierea amin-titelor saline. Citeva mentiuni gasim §i asupra poclo-nului", pesemne daruri obligatorii acute domniei saustapinului feuda1425.

Orapnii aveau indatorirea unor rente asemanatoare 426.Cele mai multe sint acelegi ca la sate. Diferentele

sint : viglu" (de la latinescul vigillia), de fapt sinonimcu posada" 427 ; engariile cu un cuprins neprecizatde documente muntene dar care dupa analogiile dinImperiul bizantin, Serbia §i Bulgaria 428 ar fi insemnattot anume transporturi efectuate de ora.5eni in folosulautoritatilor de stat 426.

Alaturi de dijmele §i muncile aratate, a existat §i o darepersonald, pe locuitor, platibila in bani, numita bir. Primaatestare documentara, sub forma indirecta, a dregatoru-lui dator sa asigure stringerea birului, o citim la1417-1418 430, iar cea dintii mentiune directs intr-unhrisov din 1441 431. Apoi marturiile se repeta 432.

Cit de veche este aceasta dare personals ? Dupa uneleopinii, din prima jumatate a secolului al XV-lea, insti-tuita pentru a aduna banii necesari platii haraciului 433.

424 A. 'LIES, 'Pin in legclturci cu exploatarea sdrii, pp. 186-188. Stirile incep de la finele secolului al XVI-lea. Vezi exemplulsatului Dobroveni, doc. din 25 mart. 1600, DIR, XVI, B, VI,p. 371 (nr. 382).

425 Doc. din 7 aug. 1446, DRH, B, I, p. 188 (nr. 107). Cf.pp. 249, 267, 340 (nr. 150, 161, 212). Poolonua este mentionatinsa numai in privilegiile acordate Coziei.

426 Doc. din 1417-1418, ibidem, p. 84 (nr. 39).427 N. STOICESCU, Curteni Fi slujitori, p. 143 ; V. COS-

TACHEL, Les immunites..., p. 17.428 V. COSTACHEL, Les immunites..., pp. 19-20.429 Nu putem preciza care erau obligaliile speciale ale ora-

§enilor in legatura cu exploatarea de la Ocnele Mari. Pentrusecolul al XVIII-lea, vezi A. 'LIES, op. cit., pp. 189-190.

430 DRH, B, I, p. 84 (nr. 39). Cf. p. 161 (nr. 93).431 ibidem, p. 166 (nr. 95).432 Doc. din 28 oct. 1464, ibidem, p. 218 (nr. 127). Cf.

pp. 291, 294, 391 (nr. 179, 181, 242).433 I. C. FILITTI, Evolufia claselor sociale, p. 92 ; I. VLA_

DESCU, Despre dari si impozite, I, Birul, Bucurwi, 1926,pp. 34-35 ; V. COSTACHEL, Les immunites..., p. 25.


Altii o socot ocazionala" in secolul al XIV-lea, devenindobligatorie in urma razboaielor repetate ale lui Mirceacel Batrin cu otomanii si a obtligatiilor asumate fats deIna lta Poarta 434. Dupes alte opinii, birul a existat dinprima jumatate a secolului al XIV-lea 435, chiar in celprecedent, al XIII-lea 436. Impartasim argumentele care -1dateaza o data cu constituirea statului feudal unitar alTarii Romanesti 437. Nu avem nici o informalie asupracuantumului sau a evcilutiei pita catre 1500.

Pentru desemnarea feluritelor categorii de renta feu-dala, cancelaria munteana utiliza asa cum aminteammai inainte 438 oitiva termeni generali : munci, slujbe

clajdii 439, slujbe munci 440, slujbe lucruri 441,slujbe 442, dajdii-slujbe-munci 443. 0 definire exacta afor nu este totdeauna cu putinta. Dajde" pare sa fiesinonim cu dijma 444. Slujbeile cuprind dijmele, pres-tatiile, amenzile 445. Alteori, slujbele muncile par afi sinonime 446. Cit despre mincaturi" 447, actele vremiinu ne dau vreo deslusire. 5i chiar data atare echiva-lenle vor mai fi nuantate sau modificate de ulterioarecercetari, relinem ca documentele muntene din seco-lele XIV fi XV exprim'd dif erentiat renta f eudard ; celetrei oategorii ale ei raspund unor realitati majore sooio-

434 5TEFAN 5TEFANESCU, L'evolution de l'immunite...,pp. 21-22.

435 C. C. GIURESCU, Organizarea financiard a Tarii Roma.tzegi in ePoca lui Mircea cel Batrin, pp. 24-29.

436 A. D. XENOPOL, Istoria romanilor, III, ed. a 3-a,p. 215. Termenul este de obIr§ie slaves (C. C. GIURESCU,op. cit., p. 28) ; P. P. PANAITESCU, Introducere la istoriaculturii..., p. 155, it considerl derivat de la birka = raboj.

437 C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 25-27.438 Vezi mai sus, pp. 312.436 Doc. din (1428), DRH, B, I, p. 114 (nr. 58). Cf. pp. 116,

134, 143, 222, 298, 343, 354, 363, 395 etc. (nr. 60, 72, 80,129, 184, 214, 220, 226, 243).

440 Doc. din 16 sept. 1430, ibidem, p. 129 (nr. 68).441 Doc. din 15 ian. 1432, ibidem, p. 135 (nr. 73).442 Doc. din 23 aug. 1437, ibidem, p. 152 (nr. 87).443 Doc. din 1477-1482, ibidem, p. 258 (nr. 155).444 Doc. din 2 aug. 1439, ibidem, p. 155 (nr. 89).446 Ibidem, pp. 81, 151, 163, 183, 204 (nr. 38, 86, 94, 104,

118).446 Doc. din 1407-1418, ibidem, p. 74 (nr. 34).447 Doc. din 1401-1406, ibidem, p. 58 (nr. 24). Cf. p. 241

(nr. 144).

321

§i

§i si si

si sisi si

www.dacoromanica.ro

economice : productia bunurilor materiale, indeosebi insectorul agricol cresterea animalelor ; munca omului,principala forts de productie a evuiui mediu ; circulatiamonetara ponderea ei.

In sfirsit, mai exists un termen ce revine periodic, acelade venituri" 448. Acestea par a ingloba dijmeleamenzile pentru delicte prestatiile 449.

Stringerea rentei feudale se efectua cu ajutorul dre-gatorilor, cei mai multi numiti dupa insasi dijma pe careo percepeau 450. Darile in natura cele in bani eraucuprinse in casa domneasca", de unde voievozii faceauapoi felurite danii 451. Uneori se folosesc termeniide la curtea domniei mele" sau casa mea" 452. Aveaaceasta formulare un inteles mai larg, incluzind uneori

tirgurile care erau proprietatea domniei ? Asa ar puteafi interpretate spusele lui Mihail voievod, fiul lui Mirceacel Batrin, cind pune sub ascultarea Coziei 10 familiide tirgovisteni precizeaza : ,,... pentru ca a dat domniamea din insasi casa domniei mele si din insusi orasuldomniei mele..." 453. Socotim t0tUg ca referirea la casadomneasca" priveste numai dijmele darile datorate decele 10 familii dependente si care, prin aceeasi hotarirea voievodului, urmau sa fie date nu statului, ca pinsatunci, ci ctitoriei de la Cozia.

Cine era dator sa implineasca felurite dijme, muncidari ? Regimul aplicat era diferit, in functie de clasacategorie socials. Satele dependente erau obligate, in

general, la indeplinirea tuturor acestor rente feudale,fie zeciuiala din produse, fie prestatii, fie bir 454. Satele

448 Ibidem, pp. 18, 21, 24, 36 (nr. 6, 7, 8, 14) etc.448 Ibidem, pp. 64-65, 451 (nr. 28, 276).45° Vezi mai sus, pp. 289-290. Cf. C. C. GIURESCU, Organi-

zarea financiarii..., pp. 46-49. Nu avem stiri din secolele XIV-XV despre cisluitorii care tineau evidenla repartiliei darilor pecomune. Pentru secolele XVI-XVII, vezi A. STEFULESCU,Documente slavo-romane relative la Gorj (1406-1665), Tg.Jiu, 1908, pp. 144-145 si 322-323 si DIR, XVI, B, I, p. 135(nr. 162).

451 DRH, B, I, p. 19 (nr. 6). Cf. pp. 21, 24, 35, 41, 76,371 (nr. 7, 8, 14, 16, 35, 231).

452 Ibidem, p. 27, 44 (nr. 9, 17).453 Ibidem, p. 84 (nr. 39).454 Exemplele sint numeroase, vezi DRH, B, I, pp. 49, 64,

65, 72, 163, 194, 253, 291, 340, 404, 465, 486 etc. (nr. 20, 28,33, 94, 111, 151, 179, 212, 247, 285, 297 etc.).

322

§i

§i

§i §i

§i

§i

§i §i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

dependente dau dijma ,si domniei, feudalului ? Ras-punsul este afirmativ, ccl putin pentru zeciuiala dinanumite produse. Radu cel Mare, inzestrind manastireaGovora cu o vie in hotarul Copacelului, o daruieste cuvinariciul de la acea vie, domnesc ,fi boieresc..." 455 (subl.ns., D.C.G.).

La fel, satele dependente datoreaza zeciuiala din grimedomniei ,fi sta. pinului : iara5i scrie Basarab cel

Tinar in hrisovul dat Snagovului ca sa se aduca lasfinta manistire in fiecare an din judetul Prahova, dela 8 sate, opt gsalleti de gnu si opt de orz din satele carevor fi supuse manastirii" 456 (subl. ns., D.C.G.). Griul siorzul amintite reprezinta dijma domneasca ; data ar re-prezenta-o pe aceea boiereasca (manastireasca), atuncitot paragraful din document nu ar mai fi fost necesar,deoarece ipso facto un sat dependent trebuie sa dea sta-pinului dijma. Veniturile realizate de feudali din zeciu-iala anumitor produse sint limpede confirmate de do-cumente 457.

Dar renta in mune& ? Era datorata" domniei in for-mole anterior amintite. Anumite prestatii se efectuau 5ipentru stapinul feudal, cum ar fi transportul cu cai 5icarute, lucrul la mori, la poduri. Dovada actele cu pri-vilegii de imunitate aeon:late unor boieri sau manastiri,uncle, printre scutiri sint enumerate posade. copaci, talpe,cosittfl finului, caraturi, podvoade etc.-458; on toateacestea nu inseamna decit ca domnia renunta la bene-ficial for care, implicit, revine titularului actului, laicsau cleric. Majoritatea satelor dependente insa, care nuse aflau sub regimul imunitatii, indeplineau prestatiipentru domnie, ,si pentru feudal. In acest sens se pro-nunta 5i un act, din 1428, pastrat numai in traducere,unde Dan at II-lea intare5te Snagovului mai multe sate,

455 Doc. din 14 apr. 1496, DRH, B, I, p. 431 (nr. 266). Cf.p. 340 (nr. 212). Astfel de distinclii se repeta 5i in actele dinsecolud al XVI-lea : DIR, XVI, B, I, p. 76 (nr. 75) si B, IV,p. 10 (nr. 10). Vezi, de asemenea, DRH, B, I, pp. 218, 390(nr. 127, 241) §i D. MIOC, MARIA BALAN, Aspecte alerentei funciare feudale in Tara Rornaneascci. Vinariciul boieresc(otaitina), in St.A.I., VII, 1965, p. 127 §i urm.

456 DRH, B, I, p. 291 (nr. 179).457 Vezi DRH, B, I, pp. 64-65, 224, 231, 243, 278 etc.

(nr. 28, 131, 137, 146, 171).458 Vezi, de exemplu, DRH, B, I, p. 174 (nr. 9).

323

,ri

5i

www.dacoromanica.ro

precizind ,,...de niminilea nici o bintuiala sa nu se cu-teze a se clati, nici de un lucru boierescu, au dom-nescu..." 459.

Dar stapinii de pamint, boieri de diferite trepte, da-dean dijme si bir ? Documentele secolelor XIV si XVsint foarte laconice la acest capitol al relatiilor socialesi politice. Intr-o sums de cazuri, domnia da confirmareunor boieri pentru ocinile (satele) lor, farce Ate pre-cizari. Dar cazwl unor ocini stapinite in comun (in de-valmasie), unde nu exists ruinani (vecini) ? 460 Cancela-ria nu face vreo menliune in ce privegte obligatiile forfata de domnie. Un sat, Luciiani, este confirmat la 9boieri, slugi domnesti, acordindu-i-se gi scutire in favoa-rea proprietarilor 461. Satul este locuit numai de cei 9coproprietari cu familiile for sau si de tarani dependenti ?Actul nu ne da vreun raspuns. Daca s-ar confirma primaipoteza, atunci inseamna ca si stapinii devalmagi cu miciocini, sint supugi zeciuielilor, prestatiilor etc. Dar la oatare interpretare pare sa se opuna insagi formula descutire aidoma cdei folosite in cazul satelor depen-dente ; or, conditia stapinului de pamint, lie si mic pro-prietar clevalmas, era cert diferita de aceea a satea-nului dependent.

In condluzie, documentele secolelor XIV si XV nuarata claca boierii, mici sau mars, dadeau dijme, bir sauimplineau unele prestatii. Judecind insa dupa marturiilemai recente, este exdus ca satele devalmase, care repre-zentau un sector important al realitatii economice si so-dale, sa nu fi fost obligate fats de stat in afara in-datoririlor militare si a supunerii la normele juridiceale timpului si la plata unor dari, dijme si munci.Dupa cum si boierii mari" aveau, desigur, unele obli-gall Cit si cum, actele pins catre 1500 nu ne daulamuriri. Ca pretutindeni insa, in Europa medievala, re-particia rentei feudale urma o linie inversii ierarhiei so-ciale : treptele superioare beneficiau de multiple scutiri(stadiul maxim fiind acela al privilegiilor de imunitate),cele inferioare trebuiau sii raspunda la toate cerinfele fiimp Ull erile.

459 DRH, B, I, p. 118 (nr. 61).460 DRH, B, I, p. 235, 319, 349 (nr. 140, 198, 218).441 Doc. din 10 aug. 1437, ibidem, p. 149 (nr. 85).


Cum erau privite aceste obligatii ? Dupes pozitia celuiin cauza : satenii dependenti, oragenii de rind simteauapasarea. Dovezi direct consemnate in acte nu par a firamas. Dar evolutia intelesului unor termeni este prin eainsasi graitoare. A pracla insemna, la inceput, a percepegloabele de la cei vinovati de un delict : Iar cind sefac gloabe asupra acelor sate scrie Basarab cel Thar

sa nu mearga catugarii singuri sa prade...,, 462. Cutimpul, a prada a devenit sinonim cu a jefui, a lua prinviolenta, prin silnicie. Desigur, nu putem sti daces o ase-menea evolutie ca sens s-a produs si in secolele XIVXV ;ea ramine oricum semnificativa. In aceeasi directie sea5aza trecerea de la engarii" la angarale" =corvoacla,greutate, apasare.

Perspectiva se schimba, cind privim din rindurile be-neficiarilor : dijmele, darile, muncile sint indatoriri nor-male, cu totul legale ! De asemenea inoieste intarestedomnia mea acest hrisov al domniei mele sorie Danal II-lea ca on cit se cuvine sau din sate sau de la baltisau de la tigani, oricine sa se fereasca de aceea ce secuvine mandstirii" "3 (subl. ns., D.C.G.). La fel gits Ideste

Basarab cel Tinar, in favoarea Snagovului 464. Altfelspur, tot ce percepeau feluritii glujbasi ai statului revine,de drept, se ouvine" in mod legal, manastirii. Ideea estechiar asa redata de Vlad Calugarul, care intareste Bis-trilei mai multe ocini adaug-ind : ...sa se amestece egu-menul si cu lui la acele sate g ce vor avea ne-voie dupes lege, sali is de la ele, iar al/ii nimeni, pentrunici un luau sa nu-i turbure..." 465 (subl. ns., D.C.G.).

Desigur, toate aceste dari prestatii se indeplineaudupes anume norme, intarite printr-o indelungata apli-care, prin traditie : iar aceste legi" se aratau a fi, evi-dent, in beneficiul stapinilor feudali, ai clasei dominante.Retinem insa totodata ca un atare sistem de dijme,inunci clari in bani, reprezenta de fapt tinind seamsde nivelul tehnologic, de productivitatea diferitelor sec-toarc ale vietii materiale si de relatiile sociale exis-tente baza materials pentru intretinerea functio-

462 Doc. din 23 mart. 1482, DRH, B, I, p. 291 (nr. 179).4c3 Doc. din 12 dec. 1424, ibidem, p. 111 (nr. 56).464 Doc. din 23 mart. 1482, ibidem, p. 292 (nr. 179).4 Doc. din 16 mart. 1494, DRH, B, I, p. 405 (nr. 247).

325

5

si

1i

trimiyii

1i

si

si

www.dacoromanica.ro

narea aparatului de stat, de la puterea centrals (domnia)§i pins la dregatorui de sat, pentru efectuarea transpor-turilor, pentru executarea lucrarilor de interesindeosebi a celor legate de comunicatii §i aparare. Orga-nizarea politics superioara stattil feudal nu se puteaconsolida deoit in

indeplinite.masura in care feluritele forme de

rents erau

Orga- Viata statului feudal nu putea fi devartita de organi-isizarea zarea militara. Oastea" forma o indatorire generals,

incluzind §i pe stapinii de pamint, §i pe satenii depen-Oastea denti. Satul Puilcovti, fost al jupanului Gal §i inchinat

cea mare apoi manastirii Strugalea, este scutit de Mircea cel Ba-trin, in favoarea ctitoriei, de toate ,,...slujbele §i dajdiilemici pin. la cele maxi ", cu exceptia serviciului militar :,,...numai la oastea cea mare sa slujeasca domniei mele,iar alta nimic mai mutt ", precizeaza voievodul 466. Ace -ieasi §i in cazul satelor dependente Ciulinita 467,Mociuri %e 468, Ohaba 469, Fringhi§e§ti, Dobru§e§ti, Izvo-rani, Turbati, Ghermane§ti 470, sau Beata §i Preslop undevoievodul Mircea adauga : numai la oastea cea maresa se pregateasca..." 471. Aceegi indatorire exista §i pen-tru tirgoveti, inclusiv cei dependenti 472. Oastea cea mareinsemna, apdar, o obligatie generals a populatiei de aravunde la chemarea domnului. Termenul, ca stare,este atestat documentar sub cirmuirea lui Mircea celPatin, care, dupa uncle opinii, ar iii extins, pentru in-tiia data dupa intemeierea statului Tarii Romane.5ti, bazasocials a armatei prin chemarea sistematica la oaste amicii boierimi §i a taranimii" 473 (actiune determinataSi de repetatele lupte cu otomanii). Din exemplele citate,

466 Doc. din 11 mai 1409, DRH, B, I, p. 76 (nr. 35).467 Doc. din 1407-1418, DRH, B, I, p. 74 (nr. 34).4" Ibidem, p. 51 (nr. 21).462 Ibidem, p. 58 (nr. 24).47° Ibidem, pp. 217-218 (nr. 127). Cf. pp. 391, 404,

415, 459.471 Ibidem, p. 82 (nr. 38). Cf. 5TEFAN STEFANESCU,

Despre terminologia granimii dependente..., p. 1161.472 Doc. din 1417-1418, DRH, B, I, p. 84 (nr. 39).473 M. BERZA, N. STOICESCU, L. MARCU, Organizarea

statului feudal, Studii", XV, 1962, nr. 6, p. 1481. Observama taranimea" este o categoric socials foarte vag definita dedocumentele epocii. Cf. mai sus, p. 248.

826

mallard.

public,

prevederi

www.dacoromanica.ro

elementul definitoriu al ostirii celei mari pare a fi parti-ciparea obligatorie a vecinilor, a orasenilor dependenti 474.Obligatie, consemnata documentar in 1374 cind satul Ji-dovstita, dependent de manastirea Vodita, este scutitin favoarea ctitoriei, 'intre altele, de oaste", adica deabligatia de a presta serviciul militar, la chemarea dom-niei. De unde gi concluzia canfirmata de cunoag-terea tuturor desfagurarilor militare majore din istoriaTarii Romanesti in secolul al XIV-lea, ca oastea ceamare este o realitate existents la intemeierea statuluifeudal sub Basarab Intemeietorul *. Obligatia tuturorade a se apara cu arma a aparut ca o reactie fireascapentru supravietuire de-a lungul perioadei migratiilor,dnd putinta de a tfai era conditionata gi de felul cumfiecare comunitate sau zona 19i organiza propria apa-rare. Stapinii pamintului indiferent de marirea proprie-tatilor erau datori sa raspunda la chemarile dom-nului ; cine stapinea pamintul era dator sa-1 gi apere, alt-minteri facindu-se vinovat de tradare (hiclenie) : intreproprietatea asupra solului si serviciul militar fiind o le-gatura organics 475. Scutirea de armata se intilneste osingura data in documentele secolelor XIV gi XV 476,ceea ce evidentiaza gi mai mult oblipativitatea generalsa unei astfel de slujbe.

Curtenii Dar insasi expresia intilnita oastea cea mare"arata existenta unei armatc mai mici, alcatuita din dre-gatori, din slugile domniei de toate treptele, numiti gicurteni 477. Ei mergeau in campanie sub comanda unuimare dregator. Ii gasim mentionati gi in actele seco-

474 Cancelaria munteana folose§te §i termenul simplu de numaioastea s-o faca", de§i se referea la satenii dependenti : DRH,B, I, pp. 51, 58, 218, 404.

* Este §i concluzia lui N. STOICESCU, Uastea cea mare"in Tara Romilneascci ii Moldova (secolele XIVXVI), in vol.Oastea cea mare", Bucure§ti, 1972, p. 27-51.

4'5 Concluzia nu este exprimata astfel de documentele seco-lelor XIV §i XV, dar rezulta din analiza intregii organizarimilitare a Tarii Romanesti §i Moldovei, C. C. GIURESCU,Istoria romilnilor, 11/2, pp. 503-504.

476 DRH, B, I, p. 18 (nr. 6).477 Vezi diferitele pareri asupra curtenilor in N. STOICESCU,

Curteni li slujitori, pp. 15-18 §i 26.


Arma-tnentul

lului al XV-lea 478. Iar prezenta for la razboi ne esteadeverita de lnvacciturile lui Neagoe Basarab, care, dupace arata ca boierii de frunte, de felurite ranguri, trebuiesa stea la lupta alaturi de domn, adauga : Iar ceilalticurteni mici, chiar daca vor fugi, nu-i bagati in seams,nici nu va intristati din pricina lor, pentru ca iar se vorintoarce la voi nerugati" 479. In documentele epocii nugasim precizari asupra felului cum toate aceste categoriisociale sateni dependenti, stapini de pamint, drega-tori, ora§eni i§i faceau serviciul militar. Este foarteprobabil ca vecinii erau folositi mai ales la lucrarile auxi-Hare transporturi, fortificatii etc. , in timp ce com-batantii se recrutau dintre ceilalti.

Luptau organizati §i in corpuri de cavalerie, §i ca pe-destra§i. Vlad Dracul trimite 4 000 de calareti peste Du-nare, ca sa ajute unor marl cete de bulgari inconjuratide otomani 480. Cavaleria munteana §i aceea ungara in-sotesc de-a lungul tarmului dunarean navele burgundeconduse de seniorul Wallerand de Wavrin ; seara i§i la-sau caii sa pasca in paji§te 481 §i ii deprindeau sa nu sesperie de strigatele puternice §i nea§teptate ; in felulacesta preveneau fuga cailor din fata turcilor care, obi§-nuit, faceau o cumplita larma dud atacau 482.

Era cel cunoscut al epocii : armuri, seouri, sabii, lanci,arbalete, scuturi, bombarde, armuri. Marturiile timpuluinu arata ce arme era obligat sa aduca cu sine fiecareluptator 483 Si ce anume era procurat de domnie : estefoarte probabil ca. arbaletele §i bombardele intrau inaceasta ultima. categoric.

0 bunk* parte dintre arme erau lucrate in tara. LaCoconi s-au gasit virfuri de sageti, pinteni, un miner

478 Vezi mai sus, p. 295.478 Invaliiturile lui Neagoe Basarab..., p. 389. Nu gasim in

documentele secolelor XIVXV o confirmare a opiniei expri-mate de V. COSTACHEL, P. P. PANAITESCU, A. CAZACU,Via;a feudalii..., pp. 395-396, despre existenta a doua cate-gorii de o;ti : oastea domnului... §i oastea feudala a boierimiimarl...".

480 Wavrin, in C115..tori strain despre Virile romane", vol. I,p. 112.

481 Ibidem, p. 118.482 Ibidem, ed. citata, pp. 118-119.483 N. STOICESCU, Curteni l slujitori, p. 303.


de spacla oclata cu zgura de fier, ceea ce arata con-fectionarea uneltelor gi armelor la fata locului (finelesecolului al XIV-lea gi inceputul celui urmator) 484. Sa-geti gi o piesa de armura o aparatoare de picior (cne-mida) s-au aflat la Zimnicea (secolul al XIV-lea) 485.Cencetarile arheologice inmultesc, cu fiecare an, ataremarturii. Este de altfel normal ca o ogtire de zeci de miide oameni sa-gi fi faurit ea insagi armele.

Firegte, se aduceau ¢i de peste hotare, fie gata, fienumai materia prima necesara prelucrarii. Scutirea devama subliniaza interesui domniei pentru asemenea im-porturi486 : lasati sa se aduca de acolo la not

cere Vdad Calugarul bragovenilor fara piedica,sageti gi arcuri gi sabii ¢i scuturi gi fier pentru arme..." 487(subl. ns., D.C.G.). Cind se iveau piedici, domnii mun-teni reactionau de indata 488. and amenintarea externa,din partea otomana devenea mai accentuate, domnia luainitiativa gi reclama imperativ aiducerea armamentuluispecial : Deci va rog ca pe nigte frati ai mei tri-mite grabnic scrisoare Vlad Dracul la Brasov100 de pugti cu toate cele de trebuinta gi arcuri cu sagetigi scuturi, cit yeti putea mai multe..." 489. In timpul cam-paniei aceiluiagi voievod, alaturi de flota burgunda, im-potriva cetatilor otomane de la Dunare, oastea romansfolosegte gi tunuri mai marl. (1445). Sa-I1 ascultam peWavrin : Dar domnui Tarii Romlnegti se gi inapoiasela cartierul sau din tahara pentru a porunci sa traga gicu cele doua bombarde foarte marl. pe care le adusese..."(subl. ns., D.C.G.). Se pare ca tunarii nu erau foartebine instruiti, deoarece ghiulele de piatra treceau pestecetatea Giurgiului asediata. Turcii incearca printr-un atacbrusc sa captureze tunurile muntene : Si acei turci

continua cronicarui francez au tintuit cea mai buns

481 N. CONSTANTINESCU, Observa;ii asupra satutui for-tificat..., pp. 59-79.

488 S.C.I.V., nr. 1, 1950, p. 101.488 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tarii Roma-

p. 19. Cf. pp. 20, 23, 25, 28, 34, 37.487 Ibidem, p. 190.488 Ibidem, p. 89 (pe la 1451 - 1456). Cf. pp. 129, 332, 333.488 Ibidem, p. 63 (pe la 1432-1433) ; cf. pp. 80, 121 ;

HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV, 1, p. 69 ; R. MA..NOLESCU, Comertul..., pp. 146-147.

829

sa

gatiti-mi

...si

www.dacoromanica.ro

bombards a romanilor, dar ei care erau ogteni foartevoinici s-au desmeticit gi au respins pe turci in ce-tate" 490.

Costumul Informatii mai precise despre costumul militar nu gasimmilitar in documentele scrise. Dar miniaturile din Chronicon

Pictum Vindobonense arata pe ostagii lui Basarab in straiecaranegi, cu caciuli conice inalte, cu sarici mitoase, lungi.Jar cronicarul otoman Enveri, relatind batalia de laAnkara (1402), noteaza ca in oastea sultanului Baiazidse afla (fapt inexact de altfel) gi un contingent valah,din Tara Romaneasca, adaugind : Ogtirea ghiaurilora mers in fats ; atunci a vazut toata ilumea ostagi cunadragi"491. Dar este aproape sigur ca alaturi de armeleobi,snuite arcuri, secure, sabie etc. , acegti ogteniau avut gi 1m fel de p/atop din piele tabacita, groa.sa,care ss le apere pieptul.

Se foloseau gi armuri, dupa felul cavalerilor din cen-trul gi vestul Europei. Amintita Chronicon Pictum Vindo-bonense arata un ostag roman purtind costum intreg dinzale gi pe deasupra o cam* lunga 492. Pe unul dintrestilpii despartitori dintre altar gi naos, in biserica dom-neasca de la Curtea de Argeg, este piotat un cavaler cutunics de zale, pantaloni scurti rogii, ciorapi dungi albag-tri, spada, scut, coif cu criniera rogie, sulita 493. Pe di-narii emig in timpul cirmuirii sale, voievodul Radu Ieste infatigat in armurs de cavaler, cu bustul protejat deo cuirass inchisa, cu casca de fier pe cap, tinind in minadreapta o lance, iar in stinga un scut, pe jumatate fas-ciat 494. Amintim gi de o tire cuprinsa in Cronaca Car-rarense despre 10 000 de armuri complete vindute deVenetia lui Radano prinzipo di Bulgaria infedelle" pen-tru a echipa 10 000 de cavaleri, cu care a luptat im-

490 Wavrin, ed. cling, pp. 105-106.491 Cronici turcelti, I, ed. M. Guboglu, M. Mehmet, p. 40.492 Vezi reproducerile din Istoria Romaniei, 11, p. 154,

plan§a 5.493 V. DRAGHICEANU, Curtea domneascd din Argef, in

BCMI, XXVI, 1917-1923, p. 55 plama VII.494 0. ILIESCU, Moneda in Romania, p. 19 ; PAVEL CHI-

HAIA, Efigii monetare portrete votive ale voievozilor Radu IMircea cel Biitrin, in G. B.", XXVII, 1968, nr. 5-6,

pp. 726-732.

830

*i

§si

ii

www.dacoromanica.ro

potriva regelui Ungariei, Ludovic I, in 1377 : Radano"este, dupa toate probabilitatile, voievodul Tarii Roma-nesti, Radu I 495. Amintim, in sfir5it, de recomandareapapei Grigore al XI-lea facuta clerului cato'lic al Un-gariei, de a veghea si de a excomunica pe toli cei ce arvinde arme, fier altele" valahilor schizmatici" sau tur-cilor 496.

Echiparea tehnica a armatei romaneiti se afla astfel lanivelul celorlalte ogi din sud-estul european. Ea riispun-dea obiectivului strategic fundamental al acestei fortemilitare §i anume apararea teritoriului Tarii Romanegi.Ea ingaduia marea mobilitate a trupelor, atacuri si re-trageri alternative, alegerea celor mai potrivite locuri pen-tru infruntarile decisive, retragerea populatiei gi distru-gerea bunurilor materiale in fata invadatorilor, transfor-marea, la nevoie, a intregii tidri in teatru de luptd ;Linea seama, deopotriva, de baza socials a acestei armate,in care o apreciabila pondere o aveau stapinii mici Iimijlocii de pamint. Era un armament adaptat echipariiindividuale, dar fora a reclama, pentru cei mai multidintre ogeni, cheltuirea unor importante sume de bani.Nu lipsea, fireste, nici armamentui greu de tipul cuira-selor, de exemplu, cu o folosire mai redusa insa decitin central sau vestul continentului in aceeasi epoca. Adop-tarea unei atare tehnici de lupta 5i a echipamentuluicorespunzator era postuiata, de altfel, de intreaga expe-rienta a societatii rom'anesti, confruntata timp de pesteun mileniu Cu valuri de migratori. De aici, uneori, simi-litudinea armamentuflui cu acela utilizat de alte popoarerasaritene. Cronicarul Ioan Cantacuzino relateaza ea, in1331, in preajma unei lupte cu bulgarii, imparatul Bi-zantului Andronic Paleologul, auzind sunetefoarte puternice, impresionante, de trimbite, a socotit caar avea in fata, ca adversari, nu pe tatari ...ci Pe Get ii(= romanii) de peste Dundre care folosesc aceleafi armeca ,si Scitii (= tatarii), 5i din care cei mai multi sintarca5i, Geti care venisera in ajutorul Moesilor (= bul-

496 I. BRATIANU, L'expedition de Louis I-er de Hongrieen Valachie, in RHdSEE, II, 1925, pp. 76-82. Cifra de10 000 de armuri poate fi o exagerare.

496 In 1373, HURMUZAKI-DENSUSIANU, Documente,p. 207.

331

gi

at III-dea

www.dacoromanica.ro

garilor)..." 497. Iar istorieui, tot bizantin, Laonic Chalco-condil observa ca tatarii se apara. cu scuturi maxi lun-guiele asemanatoare cu ale dacilor" 498 ( romanilor).

Tactica Tactica militar'd romans, de a face pustiul in fata ata-militard catorilor, 4i dovedise de repetate on eficacitatea in se-

colele XIV XV. Ea lipsea pe invadator de un elementesential, de posibilitatea de a se hrani din prada luatachiar in teritariile atacate, intr-o vreme rind serviciile deaprovizionare ale ogtirilor functionau numai in cazurispeciale. Gind disproportia numerics era amenintatoare

gi cel mai adesea romanii au avut de rezistat unor dug-mani de multe on mai numerogi era imperios necesarca fora ofensiva a acestora sa fie, prin toate mijloacele,incetinita, iar lipsa de hrana, inclusiv otravirea fintini-lor, igi arata Intotdeauna efectele. Erau forme obignuiteatunci ale razboiului de uzura. Intrucit romanii (va-lahii) nu se simteau destul de numerogi pentru a dalupta cu multimea atit de mare a turcilor, ei au hotaritsa se traga spre munti gi au anuntat pe cei din cimpie, cabarbati, femei, copii gi bunuri sa se puns la adapost inacei munti, caci aveau gtiri sigure ca turcii urmau satread. Dunarea pentru a le invada Zara, cum au gi fa-me 499. Aga elateaza cronicarul Wallerand de Wavrinpregatirile militare romane. Povestind o alta expeditieotomana in Tara Romaneasca, acelagi cronicar scrie ca,din nou, romanii au golit total din fata atacatorilor :Caci amintitii valahi igi indeplinisera atit de bine pla-nul, tack in tara acestora turcii nu puteau clobindihrana gi gtiau bine ca niciodata nu-i vor putea ataca(pe romani) in munti". De aceea, comandantul otoman,dupa ce o coloana a sa a hat ceva prada oameni gianimale din Transilvania, a poruncit retragerea : Dar

motivead, mai departe Wavrin intrucit amintitiiturci nu aveau de-ale gurii decit ceea ce puteau purta

497 Cantacuzenus Ioannes historiarum libri VI, ed. Weber,Bonn, 1828-1832, pp. 465-466. Cronicarii bizantini folosescadesea o terminologie arhaizanta pentru a numi popoare gilocuri.

499 LAONIC CHALCOCONDIL, Expuneri istorice, pp. 94-95.499 Wavrin, ed. N. Iorga, p. 63. Cronicarul se refers la

evenimente premergatoare expeditiei burgunde pe Dunare la 1445,la care au participat si ostile lui Vlad Dracul.

332

fi

www.dacoromanica.ro

cu ei, au hotarit sa trea.ca indarat Dunarea cu tot cecistigaseral gi sa se retraga in tam for din Bulgaria" 500(Subl. ns., D.C.G.). Aceastd adapostire in zonele dinspremuncii Carpati (ca in codrii cei marl) insumeazd oexperientd secularci: la fel facuserd strdromeinii ,si To-manii, in cei 1 000 de ani cit au ducat migraciunile ;marturia citata nu face decit sal consemneze, in scris, orea'litate traits generatiii de-a rindul ,si care explical cumau putut inaintagii nogtri sa evite, in buns masura, efec-tele distrugatoare ale primelor valuri ale fiecarei not mi-gratiuni, stabilind ulterior modalitatile de convietuire custapinii temporari veniti in spatiul carpatic si dunarean.

Tactica military romaneascii a secolelor XIV ¢i XV seintemeia, deopotrivd, ,si pe deplina cunocgtere a terenu-lui; aproape totalitatea luptelor au fost date de romaninumai pentru apdrarea teritoriului propriu, nu pentrucuceriri ,si anexiuni, iar la alegerea locului celui mai po-trivit pentru batalie acolo unde adversarul nu puteabeneficia de superioritatea sa numerical se adauga,concomitant, folosirea din pun a elementului surprizei inatac. Aga a fost la Posada (1330) sau in 1368, cindpircaiabul cetatii Dimbovita, Dragomir, a surprins in nigtelocuri inguste oastea ungara cind insugi voievodulvicevoievodul Transilvaniei au ramas pe cimpul de lupta ;aceeagi tactical au foilosit-o Mircea cal Batrin, Vlad Tepe.g

pe deplin, Stefan col Mare 5°1.Desigur, o mare insemnatate pentru apararea tarii au

avut-o cetdcile. Ele strajuiau locuri principale de accesspre interior, pe unde ogtile atacatoare erau nevoite saltreaca. Cine avea garnizoanele in aceste cetati controla,de fapt, intrarile principale din Tara Roma-neasca. De aici luptele invergunate date pentru ocu-parea unora dintre ale, indeosebi a acelora de pe liniaDunalrii. Pe marele fduviu, dinspre varsare spre amonte,garnizoanele muntene au stat, in anume perioade, incetatile Chilia Veche, Giurgiu, Turnu, Severin, iar inDobrogea la Dristor (Silistra), Enisala, in timp cc hota-rul nordic, spre Transilvania, era controlat de cetatile dela Poienari, Burlanegti, Cetatenii din Vale, Podul Dim-bovitei etc. Dar in afara acestor puncte principale cu

See Wavrin,Ibidem,

ed. N. Iorga, p. 65.501 pp. 64-65, vezi descrierea.

333

§i

si si

si,

si

5i iesirilesi

www.dacoromanica.ro

Cetcifile

fortificatii de piatra, mai existau intarituri secundare,cel mai adesea cu valuri de pamint gi palisade de lemn,de exemplu aceea de la Frumoasa (secolul al XIV-lea,judetul Teleorman), de la Teleajen, de la Craciuna (lahotarua cu Moldova) etc. Capacitatea de aparare erasporita, in unele cazuri, gi prin fortificarea satelor, ca,de pilkla, la Coconi.

Dunarea, artera de comunicatie esentiala, pentru anarfuridar pentru armate, hotar sudic pentru Moldova ca gipentru Tara Romaneasca, era controlata, la o sums devaduri, de puternice cetati. In zona Deltei, prima eraChi lia. Fortificatie bizantina., construita.' pe insula cuprinsaintre bratul cal acelagi nume gi cel al Sulinei (ChiliaVeche), loc de exit pentru indezirabilii din Constantino-pol, posesiune patriarhala intre 1318 gi 1323, ulterior instapinirea genovezilor care au avut aici un consul (primulcunoscut este din 1361) gi s-au mentinut pins spre 1403,ora.gul gi cetatea Chilia intra apoi in stapinirea lui Mirceacel Batrin pentru a fi disputat, in anii urmatori, intreTara Romaneasca, Moldova gi Ungaria, ,pins cind, in1465, Stefan cel Mare gi-a instalat garnizoana aici 502. Eraprima mare cetate controlind circulatia pe fluviu in Delta

cita vreme Tara Romaneasca a tinut gurile Dunariigi Dobrogea, stapinirea Chiliei (Vechi) avea deosebitainsemnatate 503. Asupra caracteristicilor fortificatiilor nus-au pastrat marturii 504.

Cit time Dobrogea a apartinut Tarii Romanegti, por-tiunea din fluviu ce trebuia indeosebi aparata era aceeain amonte de Dristor (Silistra), pins la Turnu Severin.Trei cetati de piatra se inaltau la importantele locuri

502 P. P. PANAITESCU, Legaturile moldo-polone in sec. XVproblema Chiliei..., pp. 95-414 ; C. C. GIURESCU, Tirguri

sau orate ji cetati moldovene..., pp. 205-213 uncle se da §ibibuliografia ; Cf. FL. CONSTANTINIU, 5. PAPACOSTEA,Tratatul de la Lublau (15 martie 1412) Ii situatia interna-tionalii a Moldovei la inceputul veacului at XV-lea, in Studii",vol. 17, nr. 5, 1964, p. 1138 ; FR. PALL, StdPinirea lui lancude Hunedoara asupra Chiliei §i problema ajutortiriiin Studii", vol. 18, nr. 3, 1965, pp. 619-638.

503 Chilia Noua, situata pe malul sting al Dunarii, a fostinaltata la porunca lui Stefan cel Mare.

5°4 Ar fi utile ;i de cert interes sapaturi sistematice la Chi-na Veche.

334

gi

gi

Bizanlului,

www.dacoromanica.ro

de trecere de la Giurgiu, Turnu Turnu Severin. Ceadintli o aflam trecuta intr-un act intern din 1409, cuurmatoarea Insernnare a diacului : Si eu, Mihail, caream scris in cetatea Giurgiului, luna mai 11, anul peatunci curgator 6917, indictionul 3" 505. Dar alaturi eragi un orag : Mircea cel Batrin innoiegte alianta sa cu re-gale Vladislav Iagelo al Poloniei, la 1403, redactind hri-sovul ...in °raw' nostru Giurgiu..." 506, i tot aici, locde vama pentru marfuri 507. Cetatea a fost inalota pe unmic ostrov, controlind astfel ambele maluri ale acestuipunot de trecere : Mircea cel Batrin, care a poruncitconstruclia, o considera unul dintre punctele sale impor-tante de sprijin in apararea liniei Dunarii, in fala atacu-rilor otomane : ,,...este cea mai puternica cetate care seafla pe Dunare si care ar putea sa faca cel mai marerau tuturor cregtinilor de pe aici, daca ea ar fi in mii-nile turcilor" declares, in 1445, Vlad Dracul, fiul luiMircea 508.

Era o cetate foarte puternick patrata scrie amin-titul cronicar Wavrin cu patru laturi lungi de zidla coltul fiecarei laturi era cite un turn foarte mare, cutotul patrat gi cel mai mic din aceste turnuri era maimare gi mai puternic decit turnul castelului Turcan( = Turtucaia) tot astfel intarit cu gherete gi cu ga-lerii de lemn. i erau inspre riu doua mici parapete dezid care porneau de la cetate ajungind pines la acel riusi la capetele for erau de asemenea doua turnuri tot asade inarite cu galerii, ca gi celelalte". 5i marturia adauga :...turnurile erau toate patru masive avind mai bine de24 picioare inaltime".

Mircea cel Batrin se ingrijise indeosebi de taria con-structiei. Cavalerii burgunzi, in expeditie pe Dunare la1445, and relatarea lui Vlad Dracul : ,,...nu se afla nicio piatra in acea cetate care sa nu fi costat pe tatal saucit un balovan de sare..." 509.

"5 DRH, B, 1, p. 77 (nr. 35).5" HURMUZAKI-DENSUSIANU, Documente, 1, 2, p. 824

(nr. DCLII).5°7 I. BOGDAN, Documente privitoare la relatiile Tdrii

p. 34 ; doc. din 1479-1480, DRH, B, I, p. 268(nr. 162).

503 Wavrin, ed. Calatori straini despre larile romane, I, p. 108.509 Wavrin, ed. citata, pp. 103-104 §i 109; 24 picioare=

circa 8 m.

335

si

Roma%cacti...,

www.dacoromanica.ro

Iar importanta ei strategics o afirma tot oamenii seco-lului al XV-lea. Cetatea ,,...este taria §i a voastra §i anoastra si a tuturor cre§tinilor", scrie voievodul ViadDracul bra§ovenilor in 1445 510. Dupa cum tot el decla-rase burgunzilor, in acelgi an, exagerind : ,,...daces imipot redobindi intreaga cetatea mea, pe care tatal meu511a pus sa, o ridice, atunci chiar §i femeile din Tara Roma-neasca, cu furcile for de tors, vor fi in stare sa recuce-reasca Grecia" 512.

De aici §i frecventa luptelor pentru stapinirea Giurgiu-lui care, de la finele domniei lui Mircea cel Batrin pinsla Vlad T,epe§, trece de mai =Ate on fie sub controlulromanilor, fie al otomanilor 513, pentru a ramine ocupatde ace§tia din urma, de la 1462 pins la Mihai Viteazul.Asemenea capete de pod fortificate pe linia Dunariiconstituiau cel mai eficace mijloc de presiune militarypolitica a Inaltei Porti asupra voievozilor munteni (ea §iai Moldovei). Azi au mai limas putine fundalii ale ce-tatii de odinioara, darimata potrivit clauzelor tratatuluide pace din 1829 514.

Un alt vad al Dunarii folosit §i de romani §i de bizan-tini, aparat in secolele XIV §i XV printr-o fortificatie,se afla la Turnu (avind in fata, ,pe malul drept al flu-viului, ormul Nicopole) in cimpia dintre gura Oltului SiDunare, la circa 1 km de ambele. Cladita initial deConstantin cel Mare 515, parasites ulterior (secolele VIVII) din cauza atacurilor popoarelor migratoare, forti-ficatia a fost din nou inaltata, dupes Coate probabilita-tile, tot la porunca lui Mircea cel Batrin, inainte de1394-1395, cind este atestata documentar. Dupa aceastadata apare sub numele de Nicopoia, Nicopoiul mic sau

51° I. BOGDAN, op. cit., p. 80 (nr. LV).Mircea cel Batrin.

512 Wavrin, ed. citata, p. 109.513 N. A. CONSTANTINESCU, Cetatea Giurgiu, originile

ti trecutul ei, in AARMSI, s. II, t. XXXVIII, 1916,pp. 485-522 (studiu de baza).

514 I. BARNEA, P. CERNOVODEANU, C. PREDA, san-tierul arheologic Giurgiu, in M.C.A., IV, 1967, pp. 219-235 ;Cf. V. VATASIANU, Istoria artei feudale..., I, p. 209 Biblio-grafia asupra cetatii Giurgiu, in N. STOICESCU, Bigliografia

monumentelor feudale..., I, 1, p. 337.515 Intreaga analiza la GR. FLORESCU, Cetatea Turnu,

in R.I.R., XV, 1945, nr. 4, pp. 434-439.

336

§i

localit'dfilor fi

"1

www.dacoromanica.ro

S

LEGENDA

Epoca romanoEpoca lui Mircea cel

Bbtrandupe) anul

;4

Epoca turceascO 1417

l;;%,1 Epoca turceasco din timpul ILA Mihai .........

viteazu 01 2 345678910 metriZiduri contemporane

PLANUL CETATII TURNU, CU DIFERITELE ETAPE DE RECONSTRUCIE.IN TIMPUL LUI MIRCEA CEL BATRIN, CUPRINDEA 0 INCINTA CIRCULARACU BASTIOANE SEMICIRCULARE DOUA INCINTE POLIGONALE (DUPAGRIGORE FLORESCU, CETATEA TURNU, IN REVISTA ISTORICA RO-MANA", XV, 1945, FASCICOLA 4, P. 464).

337

A

lita%e 0".

umFEA

leUELIn

41

www.dacoromanica.ro

Nicopolis 516, Pirgos (in grece§te) 517, Holavnic (termenulslavon), ambele tot cu intelesul de Turnu" 518, intelesce se va transmite §i otomanilor, care it vor traduce prinechivalentul din limba for kule. Intre 1394 §i 1396osile lui Mircea eel Batrin, ajutate de cele ungare §itransilvane, dau mai multe lupte pentru alungarea oto-manilor. Cronica expeditiei facuta de flota burgunda peDunare in 1445 poveste§te cum cruciatii au ajuns ...infata unui turn mare rotund, inconjurat de ziduri in chipde brace" 519.

Sapaturile arheologice au degajat forma generala acetatii, cu un §ant de jur imprejur, o incinta §i un turnrotund in mijloc 020. Santul, lat de circa 6 m §i adincde circa 2,50 m, are peretii verticali captu§iti cu zid depiatra bruta (calcar), cu interiorul zidului (emplecton-ul)dintr-un amestec de pietre mici §i mortar de var cu ni-sip, totul efectuat de me§terii lui Mircea cel Batrin dupavechea tehnica romana, din timpul lui Constantin celMare. Traseul zidului interior este poligonal, cu o poartape una dintre laturi (dimensiunile laturilor fiind intre15 §i 20 m, iar una de 31 m) §i cite un bastion masivla capete. In grosimea bastioanelor §i a zidului de lingapoarta au fost incorporate grinzi groase dupa o stra-veche tehnica menite sa repartizeze efectul lovituri-lor de proiectile in timp de asediu.

Incinta, poligonala in exterior (cu 9 laturi intre 11,50-13 m, una are §i 15 m) §i circulars in interior, aregrosimea zidului de 4 m (5 la colturi). A§a cum a fostdegajata de sapaturi, ea este rezultatul a doua etape deconstruclie. Prima, apartinind meterilor lui Mircea celBatrin care au refacut §i reconstituit tumul din piatrabruta, usor fasonata, urmind planul incintei inaltate intimpul lui Constantin eel Mare circulars (30 m dia-metru) cu turnulele mici, masive, semicirculare (cu un

516 Ibidem, pp. 433-434 51 440.517 C. C. GIURESCU, Istoria romanilor, II, 2, p. 530.518 H. CHIRCA, C. BALAN, 0 inscripjie din 1397-1398

privitoare la staPinirea turceascei de la Turnu, in SMIM, III,1959, pp. 359-364.

519 Lucrari de aparare (de la lat. med. braca), Wavrin,ed. citata, pp. 113-114.

520 Pentru intreaga descriere, GR. FLORESCU, CetateaTurnu, pp. 442-454.


F Constructii dupe 1505EMI Constructii mijlocul sec XV

Construct imediat dupe 1420

Constructii sec XIII

X%

PLANUL RUINELOR CETATII SEVERINULUI, CU ETAPELE DE CONSTRUC-VECHEA INCINTA, IN CARE AU STATIONAT $1 0$TENII TARII ROMA-

NEST', ARE FORMA UNUI PATRULATER, CU DOUA TURNURI PE LATURASUD, DE SECTIUNE APROAPE PATRATA (DUPA M1$LT DAVIDESCUcETATEA sEVER1NULUI, IN BULETINUL MONUMENTELOR ISTORICE",,ANUL XXXIX, 1970, NR. 3, P. 10).

diametru de 2 m) §i folosind o tehnica similara cuaceea a secolului al IV-lea e.n. Fatadele exterioare aleincintei, cu un contur poligonal, ca §i turnul cilindric ri-dicat 'in interiorul acegeia§i incinte sint efectuate deotomani, dupe ocuparea definitive a cetatii Turnu in se-colul al XV-lea 521.

521 Intreaga analiza la GR. FLORESCU, op. cit., pp 449-450, 453-454 ; Cf. V. VATA.5IANU, Istoria artei feudale, I,pp. 208-209 ; GR. IONESCU, Istoria arhitecturu, I, p. 109 ;pentru alte lucrari despre cetatea Turnu, N. STOICESCU,Bibliografia localitafilor monumentelor feudale..., I, 2, p. 666.

339

-TIE.

pi

www.dacoromanica.ro

La extremitatea de sud-vest a Tarii Romane5ti, lega-tura de-a lungul Dunarii, spre Banat, era controlata decetatea Severinului, arzata pe terasa inalta a maluluiDunarii, pe o colina, azi cuprinsa in orgul Turnu Seve-rin. In apropierea ei se afla ruinele termelor romane, alepodului lui Traian §i ale castrului, tot roman, de laDrubeta 522. Ea domina de unde §i insemnatatea eistrategics unicul drum de acces, paralel cu Dunarea,atit spre Banat §i Transilvania, cit §i spre Tara Roma-neasca. De aici §i grija suveranilor Ungariei §i a voievo-zilor roman de a avea in stapinire cetatea care, dupa1291, trece de mai =late on de la o cirmuire la alta,pins cind o§tile lui Sigismund de Luxemburg o ocup5.

dupa 1420 ; in 1524, turcii o distrug 523.Cum arata cetatea in secolele XIV-XV ? Avea o in-

cinta mai veche, existents din secolul al XIII-lea §i maimulte fortificatii adaugate dupa 1419. Cea dintii, undeau stat §i garnizoanele muntene, a fost cercetata prinmai multe campanii de sapaturi. A fost degajata parteade sad, care se prezint5. cu 3 laturi ale unui patrulater§i cu 2 turnuri de secliune aproape patrata524 ; ziduriinalte cele ramase astazi au 6,20-6,50 m §i groaseintre 1,75 §i c. 2,00 m, construite din bolovani de riu.Incinta exterioara aceea inallata dupa ocuparea ce-tatii de trupele ungare este din blocuri cubice depiatra ecarisata, gezata in §iruri paralele, cu un turntronconic (la circa jumatatea lungimii acestei laturi a

:22 AL. BARCACILA, Cetatea medievala a Severinului, inBCMI, fasc. 94, 1937, pp. 149-165 ; fasc. 100, pp. 74-88.

523 Prima mentiune a unui ban ungur de Severin, la 1233 ;aliii amintili intre 1263 si 1291 g din nou in 1324 ; voievoziiNicolae Alexandru Vlaicu sint bani de Severin ; cetatea e ocu-path. de unguri la 1375-1376, reluata de munteni prin 1377 :C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, I, pp. 346, 361, 364,368, 412 ; 11J1-2, pp. 160, 436, 437 ; MARIA HOLBAN, Contri-butii its studiul raporturilor dintre Tara Romilneascd si Ungaric,pp. 55-57 ; Istoria Romaniei in date, de C. C. GIURESCU,HORIA MATEI, FL. CONSTANTINIU, MARCEL POPA,N. C. NICOLESCU, GH. RADULESCU, Bucuresti, 1971,pp. 66-74, 76, 78, 87 ; TH. TRIPCEA, Despre unele cetritimedievale din Banat, in Studii de istorie a Banatului", Timi-soara, 1969, pp. 29-31.

524 Alte doui turnuri pe Iatura nord in collul curtinelor ; unal cincilea turn pe iatura vestica.


noii incinte). Probabil spre mijlocul secolului al XV-lea,pentru a spori rezistenta in fata atacurilor otomane, s-auadaugat, perpendicular pe fatada sudica, patru not zidurice inaintau spre Dunare 525. Fazele de constructie dinsecolul al XV-tlea reiau sisteme procedee ale fortifi-catiilor italiene 526.

Chilia, Giurgiu, Turnu Severin controlau principaleletreceri peste Dunare. Stapinite de romani, ele Insemnauun puternic sprijin In aparare ; ocupate de otomani, eleerau tot atitea capete de pod pentru invazie asupra TariiRomanesti (respectiv a Moldovei), pentru presiune

si politics. Importanta for este sugestiv exprimata.de Vlad Tepes, in primele luni ale anului 1462, dupadeclansarea ostilitalilor, cind se astepta la reactia aprigaa sultanului Mahomed al II-lea : ,,...cum se va deschidevremea, adica primavara scrie voievodul roman re-gelui Matei Corvin au de gind sa vie dusmaneste, cutoata puterea lor. insd vaduri n-au, cdci vadurile for dela Dundre, in afard de Vidin, am pus sd le ardd, sd benimiceasc'd sd le facd pustii. Deoarece pe la vadulVidinului prea putin pot sa ne aduca vreun rau, ei arvrea sa-si aduca vasele de la Constantinopol si Galipole,pe mare, la Dunare" 527.

Pe linia muntilor se inaltau mai multe puncte intarite,mai ales la principalele cai de trecere spre Transilvania.Piny la cercetarea for sistematica, nu ne putem pronuntaasupra sistemului de fortificatie in ansamblu la hotarulnordic al Tarii Roma'nesti. Ne oprim insa la citeva exem-ple pe valea superioara a Argesului a Dimbovitei,uncle cunoastem patru asemenea cetati.

Prima este pe o stinca inalta la Poienari (satul Capa-tineni-Ungureni, comuna Arefu, judetul Arges). Jos, invalea Argesului, se deschide trecatoarea ce duce prin

525 Toate detaliile la M. DAVIDESCU, Cetatea Severinului,in Buletinul monumentelor istorice", XXXIX, 1970, nr. 3,pp. 9-14.

526 V. VATASIANU, Istoria artei feudale, I, pp. 209-210 ;GR. IONESCU, Istoria arhitecturii, I, p. 109 ; TH. TRIPCEA,op. cit., pp. 26-28 ; N. STOICESCU, oP. cit., I, 2,pp. 667-668.

521 In Almanahul Parohiei ortodoxe rom&ne din Viena peanul 1970, p. 146.

341

§i

mili-tars

fi

§i

www.dacoromanica.ro

Tara Lovistei la Ciineni si, de aici, in susul Oltului, inTransilvania 528. Cetatea a fost in functie din secolul alXIII-lea §i cel putin pins in a doua jumatate a celui deal XVI-lea 529. In perioada ce ne intereseaza, un boierRatea, pircalab al Poenarilor", este ispravnic all uneihotariri domnesti la 1481 530; iar Vlad Calugarul in-chide in Poienari pe un jupan Milea, ce ridicase impo-triva-i pe un pretendent 531. Traditia consemnata in cro-nici arata ca. Vlad Tepe§ s-a ingrijit de intarirea ei. Pen-tru a pedepsi pe tirgovisteni care-i ingropasera un fratede viu, voievodul a adunat locuitorii ora§ului si pe ...citiau fost tineri cu nevestele tor, cu juni, cu fete mari, a§acum au fost impodobiti in zioa pastelor, pe tofi i-au dusla Poenari, dii au tot lucrat la cetate, villa li s-au sparttoate hainile pa dansii §i au ramas rtoti goi in piei" 532(subl. ns., D.C.G.).

Initial, in secolul al XIII-lea, exista doar un turn, desectiune patrata, din piatra bruta, similar celor din Tran-silvania (atribuit unor constructori sa§i) 533. Dar in se-colul al XIV-lea, probabil odata cu constituirea statuluifeudal centralizat al Taxii Romane§ti, fortificatia a im-bracat tot virful de stinca, grin curtine (de 2-3 m la-time, din piatra sparta captusita in partile superioarecu caramida), ce Inchid un spatiu oarecum triunghiular,cu cite un turn cilindric la cele 3 colturi, iar pe laturasudica (1=c. 45 m), cu un bastion semicilindric. Con-structia, Intru wild adaptata terenului, nu putea cuprindeo garnizoana mai mare de 30-40 de oameni, suficientainsa pentru apararea pozitiei §i a stinjeni miscarile uneiarmate atacatoare. Bastioanele cilindrice sint de traditie

528 AL. LAPEDATU, Dona vechi cetati rorrainetti : Poenariti Dimbovita, in BCMI, III, 1910, pp. 177-189.

529 DIR, XVI, B, III, p. 138 (nr. 167), doc. din 15 sept.1560.

530 DRH, B, I, p. 287 (nr. 177).531 DIR, XVI, B, III, p. 234 (nr. 272), fapt relatat intr-un

doc. din 5 apr. 1567.532 Letopise;ul cantacuzinesc, ed. critics Constant Grecescu,

Bucure§ti, 1960, p. 205. Cf. p. 4 ; similar in RADU POPESCU,Istoria domnilor Tara Romanetti, ed. critics Constant Grecescu,Bucure§ti, 1963.

533 V. VATASIANU, Istoria artei feudale, I, pp. 131-132 ;GR. IONESCU, Istoria arhitecturii, I, p. 110.


bizantina, continuata si in arhitectura militara muntea-na 534.

Alte trei cetatui le aflam pe riul Dimbovita.Aproape de satul Burlane0i535 (judetul Dimbovita),

la aproximativ 360 m de soseaua judeteana Tirgoviste-Cimpulung si la 220 m de riul Dimbovita, se mai vadciteva ruine numite de localnici cetate" 536. Fundatiile

cite se mai pastreaza alcatuite din bolovani deriu si mortar, groase de 3-4 m (inalte 1,50-2 m), ur-meaza un plan patrulater cu 32,20 m, latura exterioara(25 m interior) ; poarta, pe latura sudica, are o latimede 3 m. Nu departe, se mai disting fortificatiile depamint care protejau partile dinspre nord §i nord-est 537.Documentele amintesc de repetate on de o cetate nu-mita Dimbovita punct de vama 539. Dar marturiilenu dau nici un fel de localizare a amintitei cetati; clacapunctul de vama din privilegiile de comer a putut fi,eventual, la fortul azi ruinele de linga satul Bur-lanesti, in schimb nu vedem cum e posibil ca fortificatiapatrulatera inchizind un spatiu de 625 m2 (25 X25 m),cit o sala mare de festivitati, sa reprezinte cetatea descaun a lui Radu cel Frumos 539. Indiferent de identifi-carile propuse 540, retinem aceasta ne intereseazaca organizare militara existenta fortificatiei in punc-tul amintit, linga valea Dimbovitei.

Dar nu este singura. La aproximativ 12 km spre nordde Burlanesti, in comuna Cetatenii din Vale (judetul

534 V. VATASIANU, op. cit., p. 132 ; GR. IONESCU,op. cit., p. 110. Alte lucrari despre Poenari, N. STOICESCU,op. cit., I, 2, p. 505.

635 La est de comuna ande§ti, satul Cinde§ti-Vale.536 Esentialul informatiilor la AL. A. VASILESCU, Cetatea

Dimbovica, in BCMI, 1945, pp. 25-53.537 Cf. V. VATASIANU, op. cit., p. 511.638 I. BOGDAN, op. cit., pp. 5-7, 12, 14, 17, 23, 26, 34,

37, 73, 321 §i 322 ; Cronicile publicate deI. BOGDAN, ed. P. P. Panaitescu, pp. 17, 31, 50, 63, 71,179-180. Pentru alte mentiuni, vezi AL. A. VASILESCU, Ce-tatea Dimbovifei, pp. 40-46.

639 Asa cum propune AL. A. VASILESCU, op. cit.549 Vezi §i discutia la C. C. GIURESCU, Istoria

Bucure§ti, 1966, p. 48 §i in Cronicileed. citata, p. 320.

343

si

si

si

slam- roman...,

Buns-reoilor..., slavo-romline...,

www.dacoromanica.ro

Argq) se afla cetatea §i schitul lui Negru Voda ". Str5.-juia acela5i drum care, de la Tirgovi.5te, in lungul vaiiDimbovitei, facea legatura prin Cimpulung, Rucar §iBran, la Brasov. 0 pozilie deosebit de potrivita pentruaparare ; valea Dimbovitei se afla prinsa intre masive stin-coase, chiar sub locul unde se ridica cetatea. 0 armataintreaga putea fi oprita §i decimata aici prin blocareaextremitatilor defileului, pravalind peste ea bolovani ceizbeau cu atit mai greu cu cit pantele sint mai repezi(la fel procedasera Basarab I, in 1330, la Posada, §i

Dragomir pirc5.1abul Dimbovitei", la 1368).Fortificaliile propriu-zise azi aproape complet dis-

parute erau ridicate intr-o poiana marginita de perchabrupti, in apropierea punctului Coltul Bisericii" ; eleInchideau, se pare, un patrulater neregulat (cu laturade circa 70 m), erau duble spre valea riului, lucratedin piatra bruta cu mortar amestecat cu nisip 541. Lanivelul albiei riului mai exists inca un zid cu o poartade trecere (urme vizibile la finele secolului trecut), care,la nevoie, putea fi inchis, blocind once circulatie. Topo-grafia pastreaza amintirea epocii cind fortificatiile erauin functie : la foi§oare" sint citeva stinci, de unde secercetau imprejurimile ; Caltii Doamnei" citiva pin-teni de piatra din fa %a cetatii ; marginea domneasca"muntii cu padurile dinspre est 542 ; Cetatenii" adicasatul, locuitorii de linga cetate, atestati documentar la1548 543, dar de fapt, mult mai vechi, deoarece actelesecolului al XVI-lea nu ne mai amintesc de o cetate infiint5., pe acest loc. In schimb, ea exista spre mijloculsecolului al XIV-lea, data, la traditia lui Negru Voda"adaugam pe aceea despre existenla in schitul cetatii (inpronaos) a unui altar papist5.§esc" (probabil al doamneiClara, sotia catolica a lui Nicolae Alexandru Basarab §iportretul acestuia din urm5., aflat pe peretele vestic alnaosului cu inscriptia, in chirilic5., Ion Niculae Alixan-

541 V. DRAGHICEANU, Cetatea Schitul Negru Voda", inBCMI, V, pp. 89-90, 92-94 ; V. VATASIANU, Istoria arteifeudak, p. 208. Cf. p. 133, DINU V. ROSETTI, Pintierul ar-heologic Cetiffeni, in MCA, VIII, 1962, pp. 73-88.

542 V. DRAGHICEANU, op. cit.543 DIR, XVI, B, II, p. 374, doc. din 25 apr.

344

p

www.dacoromanica.ro

dru voevod") 544. E posibil, de altfel, ca un schit sa fiexistat pe acest loc Inca din secolul al XIII-lea 545.

Dar tot pe cursul superior al Dimbovitei cunoastemdupa acelea de la Burlanesti Cetateni o a treia

. cetate, numita a Neamtului", de la Podul Dimboviteisau de la Rucar" 546 aflata pe aceeasi cale de legaturaintre Cimpulung si Brasov 547, atribuita, fara dovezi, ca-valerilor teutoni 548. Pianul este romboidal, neregulat, cuziduri din cuburi mici de piatra de calcar legata cu mor-tar in unele portiuni amestecat cu caramidapisatl Coltul dinspre sud are si un bastion . semicilin-dric. Dupa elementele akatuitoare, cetatea pare mai cu-rind a Tarii Romanesti, dar ca pozitie militara fortifi-catia a putut sluji si ca avanpost al unor garnizoane tri-mise din Transilvania 549 ; numai sapaturi sistematice araduce precizari.

Recapitulind, pe cursul de sus al Dimbovitei, intre ac-tualele sate Builanesti (la sud) Podul Dimbovitei (lanord) pe o distanta de aproximativ 40-45 km, se aflauin functie, in secolul al XIV-lea, trei cetati la Bur-lane.sti, la Cetateni Podul Dimbovitei (Rucar). Me-nirea for era de a controla cunoscuta artera de circula-tie care era valea Dimbovitei. Este foarte probabil caalte drumuri ale Pill Romanesti, in zone de munte, eraula fel strajuite de felurite fortificatii numai o cercetaresistematica a terenului ar ingadui reconstituirea unei ima-gini mai cuprinzatoare. Pina la Indeplinirea tor, amintimca marturia cronicarului Ioan de Tirnave (KiikillO) carene-a relatat expeditia Impotriva lui Vlaicu I, domnul

Resturile compozitiei vizibile acum citeva decenii ar5tauca pictura era o refacere, poate din secolele XVIIXVIII ;dar retinem ca it reprezinta anume pe fiul lui Basarab I:V. DRAGHICEANU, op. cit., p. 91, care crede ca aceastacetate ar fi vestita cetate a Dimbovitei" (p. 92) ; pentru restulbibliografiei privind aceste doua monumente, a se consultaN. STOICESCU, op. cit., I, 2, p. 447.

545 C. C. GIURESCU, lntemeierea mitropoliei Ungrovlahiei...,p. 692.

546 I. PU.CARIU, De la Podul Dimbovitei irz Muscel, inAARMSI, s. II, t. XXX, 1907-1908, pp. 111-115.

547 Bibliografia detaliata in N. STOICESCU, op. cit., I, 1,p. 276 I, 2, p. 553.

5" AL. LAPEDATU, Doud vechi cetali..., pp. 178-181.549 Intreaga analiza la V. VATASIANU, Istoria artei feu-

dale..., I, pp. 133-134.

345

544

1

0

0i

ti

0

si

www.dacoromanica.ro

Tarii Romanegti, condusa de Nicolae, voievodul Transil-vaniei, la 1368. Cronicarul noteaza cum acesta a trecutcu armata ,,...riul Ialomita, unde erau cetcitui fi intdri-turi facute de romani, pe care le-a luat cu asalt..." 550(subl. ns., D.C.G.). In zona de munte gi de deal, vaileDimbovitei gi Ialomitei sint aproximativ paralele ; dru-murile ce le insotesc au fost controlate, agadar, de puncteintarite, de cetatui, iar cercetarea celorlalte cai de lega-tura spre Transilvania ar aduce not identificari, intre-gindu-ne astfel sistemul de fortificatii al Tarii Romanegti,de-a lungul hotarului ei nordic. Aga ar fi fost pe valeaTeleajenului o cetate la fel numita (aproape de Valeniide Munte) 551, dar cu intariturile de lemn gi pamint 552.Acelagi sistem de fortificare exista gi la Craciuna, situatape o rips mai inalta, pe malul sting al Milcovului, aflatain stapinirea muntenilor 553, pins la 10 martie 1482 cindStefan cel Mare igi instaleaza aici ogtenii 554.

Dar cetatile gi punctele de rezistenta nu se ingiruiaunumai la hotare, fie la vadurile Dunarii, fie pe liniaCarpatilor. Indeosebi in timpul luptelor cu turcii timpde mai multe decenii incepind cu domnia lui Mircea celBatrin fortificatiile locale au avut cautare ; ofereau unrelativ adapost localnicilor, impotriva raidurilor izolateale detagamentelor otomane (frecvent utilizate de acegtianu numai in speranta cigtigului, dar gi pentru a slabi pu-terea de rezistenta a romanilor). Doua sint mai binecunoscute.

0 a,sezare fortificat se afla la circa 1 500 m de actua-lul sat Coconi, pe malul Mostigtei, in punctul cunume caracteristic la ganturi". Cele peste 50 de locuinteidentificate 555 (in majoritate bordeie) erau aparate din-spre apa de maluri mai inalte, iar dinspre uscat de ungang, care a avut trei trasee diferite, corespunzatoare ce-lor trei etape de locuire stabilite (una, din ultimele doua

55° Dupa traducerea lui AL. VASILESCU, Cetatea Dimbo-vilei..., p. 28.

551 V. VATASIANU, Istoria artei feudale, p. 209.552 GR. IONESCU, Istoria arhitecturii, I, p. 110, o locali-

zeaza la nord-est de orasul Ploiesti.553 Vezi doc. din 1481 : cetatea Craciunei", DRH, B, I,

p. 286 (nr. 176).554 C. C. GIURESCU, Istoricul podgoriei Odobestilor, pp. 30,

35-40.555 Nu toate din aceeasi etapa de locuire.


decenii ale secolului a4 XIV-lea, alte doua intre circa1400 si 1430). Adincimea santurilor oscileaza intre 3 si3,30 m, iar deschiderea la gura, intre 7 si 10 m 556.

A doua este o cetate de pamint de linga comuna Fru-moasa, la circa 16 km N-E de Zimnicea, pe drumul dela vadul Zimnicea spre Rusii de Vede Pitesti. Pozitiadoming valea Vedea ; cunoscuta astazi cu nu-male de La Cetate", fortificatia ocupa circa 2,50 haavind in centru un spatiu patrat, inconjurat de o palisadacu un schelet lemnos impanat cu pamint bine batatorit,asa incit forma un aclevarat zid. Palisada era, la rtndu -i,ineonjurata de doua santuri maxi (adincimea 3,60-4,50 m ; latimea la gura 8-12 m), alternind cu 3 va-luri de cel putin 3 m inaltime si 5-8 m latime. Cetateaa fost utilizata la finele secolului al XIV-lea, in timpulcirmuirii lui Mircea cel Batrin 557.

Tot in zona Dunarii la Frategi (circa 10 km spreN.N.E. de Giurgiu), o cetate de pamint, patrulaterk seridica pe drumul ce ducea de la vadul Giurgiului prinCalugareni la Bucuresti ; o alta se afla la Bratia, inzona Urzicenilor 558. Este sigur ca o explorare sistema-tica a teritoriului, la toate punctele numite cetate" vaidentifica alte asemenea fortificatii. (Ele ne sugereazacum s-a ajuns de la fossatum din antichitate, aclica locinconjurat cu ,sand" «fossa» la flat" «Psaltirea Scheiana»

la sat" cu intelesul pastrat pins astazi) 559.5i in Dobrogea, cit time a fost in hotarele Tarii Roma-

nesti, erau in fiinta mai mullte cetati. Una se ridica laEnisala (la circa 7 km est de Babadag), pe un virf dedeal stincos cu ripe in 'trei parti cu un drum de accesnumai dinspre S.E. De pe ziduri se veghea ping departespre rasarit nord se controla once mi.scare pe laculRazelm (cu deschidere, prin Portita, la Marea Neagra) ;spre vest, lacul Babadag ; spre apus sud dealurile

556 N. CONSTANTINESCU, Observacii asupra satului forti-ficat..., pp. 59-79 ; IDEM, Village medieval, p. 272.

557 N. CONSTANTINESCU, Cetatea de pamint din sec.al XIV-lea de la Frumoasa..., in SCIV, XVI, 1965, nr. 4,pp. 7M-743.

558 IDEM, Observatii asupra satului fortificat, p. 76, caredistinge doui feluri de fortificatii de pamint : unele din ini-tiativa domniei, ca la Frumoasa, §i altele inaltate chiar de co-munitatile satesti, ca la Coconi.

559 C. C. GIURESCU, Istoria romanilor, II, 2, p. 465.

347

si

:

riului si

si

si

si si

www.dacoromanica.ro

cimpia inconjuratoare. Se mai pastreaza ziduri groase ;din piatra bruta, cu umplutura de piatra sparta, inchido incinta, circulars din trei parti §i dreapta pe o latura,cu patru bastioane de sec%iune dreptunghiulara §i un alcincilea deasupra portii masive de la intrare 560. Aici astat, clupa toate probabilitatile, o garnizoana a lui Mirceacel Batrin, dupa cum, cu mult inainte, zidurile ei auservit ,Si wiriaor bizantine 561.

In sudul Dobrogei, la capul Caliacra excelent postd3 observatie §i adapost pentru corabii se dia o altscetate de piatra, ce apartinuse lui Dobrotici (circa 1354circa 1386) 562. Ea trece sub stapinirea lui Mircea celBatrin : la o vinzare-cumparare din 1412, printre martorise numara Constantin de la Caliacra", alaturi de jupanTeodor gramatic, pupa Radomir locuitor al unui satapartinind lui Baldovin, logofat al voievodului mun-tean 563. Cetatea este luata apoi de otomani, cind cucerescintreaga Dobroge. In timpul campaniei din 1444, in-cheiata prin infringerea o§tilor cruciate", Caliacra insaa fost cucerita relateaza cronicarul Laonic Chalcocon-dil peonii (ungurii) dind navala §i urcindu-se pezid" 564.

Pe Dunare, in afara Chiliei amintite anterior, cel putindoua citadele strajuiau trecerile. Una este Dirstorul, pelocal unde se afla in antichitatea clasica §i sub bizan-tini Durostorum stapinit §i de 'J'aratul Bulgar §i apoi,de la 1388-1389 565, de Mircea cel Batrin. Orgulcetatea sint ulterior ocupate de otomani, iar burgunzii

muntene incearca sa-1 atace in 1445, Cara ca incronica lui Wallerand de Wavrin sa gasim amanunte

560 AYezata pe latura S. E. §i relativ bine pastrata.561 S-a gasit mai multi ceramics bizantina g doul tezaure

monetare de la Mircea cel Batrin §i Petru al Mu§atei :SC. LAMBRINO, Sapaturile arheologice din pnutul Dunareade Jos, in R.I.R. IX, 1939, p. 498.

E62 Istoria Romciniei, II, pp. 358-361 §i P. P. PANAITESCU,Mircea cel Biitrin, pp. 213-214.

5" DRH, B, I, p. 78 (nr. 36). Pentru Baldovin, ibidem,pp. 39, 47, 56, 77, 80 (nr. 15, 19, 23, 35, 38).

561 CHALCOCONDIL, Expuneri istorice, p. 103.E" P. P. PANAITESCU, Mircea cel Bcitrin, p. 212 ; HUR-

MUZAKI-DENSUSIANU, Documente, I, 2, p. 322 ; cf. p. 334 ;

RAZVAN THEODORESCU, Despre un insemn sculptat pic-tat de la Cozia..., in SCIA, 16, 1969, nr. 2, pp. 198-205.

848

sisi

ostile

.

ii

..,www.dacoromanica.ro

asupra fortificatinor 566. In schimb, acelasi izvor ne des -crie, cu grija, cetatuia de la Turtucaia, pe malul dreptal fluviului, post de control si paza la vadul din dreptulOltenitei. Despre taria zidurilor vorbeste chiar unul din-tre romanii ce lucrasera la amplificarea fortificatiilor, dupace ele fusesera ocupate de otomani 567. Nu avem infor-matii asupra infatisarii for inainte de luptele din 1445 sinici nu stim data aceasta cetatuie s-a aflat temporarsub stapinirea munteana sau nu. Nu putem preciza datao alts cetate, de la Pacuiul lui Soare, ridicata de bizan-tini pe o insula, in apropiere de Durostorum, la finelesecolului al X-lea, a mai avut o utilitate militara dupace Tara Romaneasca s-a constituit pins la Dunare. Ras-punsul pare mai curind negativ ; din moment ce Dristo-nil era in fiinta la 20 km in amonte, un asemenea avan-post intarit ca la Pacui nu mai era probabil necesar peplan militar ; totusi asezarea civila isi continua existentapins in primii ani ai secolului al XV-lea 568.

Tot la organizarea militara a statului muntean mainotam i unele detalii retinute, intimplator, de marturiileepocii. In timpul expeditiei burgunde impotriva otoma-nilor, domnul Tarii Romanesti, Vlad Dracul, se alba cuo parte din ostire ...abarit cu corturi pavilioane" petarmul Dunarii 569. Inceperea unei lupte era anuntata,adesea, cu strigate puternice, insotite de sunetul trimbi-telor Si bubuitul tobelor 570. La mobilizare si aproviziona-rea trupelor alcatuite, asa cum aminteam, indeosebidin stapinii de pamint trebuia sa se ling seama (fi-reste, on de cite on era cu putinta) si de succesiunealucrarilor agricole. Acelasi Vlad Dracul sfatuieste pe bur-gunzi sa stea cu navele for la Braila, pins cind munteniivor fi terminat stringerea recoltei571 ; ii asigura ca le vafurniza ...destul griu destule care... deoarece ei ( =ro-

566 WAVRIN, ed. Calatori straini despre tarile ron2ne, I,pp. 86-93.

Ibidem, pp. 94-95.6" RADU POPA, Pacuiul lui Soare..., in Studii", XVII,

1964, nr. 1, pp. 107'108 ; ST. OLTEANU, Cercetiiri cu pri-vire la geneza ()raptor medievale..., pp. 1261-1268 (cu biblio-grafiile respective).

569 WAVRIN, ed. citati, p. 101.579 Ibidem, p. 119.671 Ibidem, p. 85.

349

§i

§i

§i

687

www.dacoromanica.ro

manii N.A.) pastrasera tara netulburata in timpulsecerlsului, astfel ca turcii nu o cutreierasera" 572.

Asupra efectivelor armatei, anevoie de precizat o cifra.Vlad Tepe4 citim in Povestire despre Dracula voie-vod ,,...a adunat oastea alt avea (30 900) si a lovitpe turci noaptea" ; dar acest nutriar nu este consemnatdecit intr-una dintre versiunile povestirii" §i nu mai stimcit adevar cuprinde 573. Numai catagrafiile sau alte soco-teli ale vistieriei secolelor XIV si XV, astazi probabildefinitiv pierdute, ne-ar fi adus deslusiri si despre ostireace se mobiliza la razboi.

Se foloseau si osteni cu leafs, chiar daca nu perma-nent. Dan al II-lea salicita fonduri regelui Sigismund deLuxemburg pentru a akatui un corp de 600 calareti saupedestri romani cu leafs, mentionind ca ,,...un calaretroman are nevoie de un perper pe zi ca lea.% iar treipedestri romani s-ar mullumi la un loc a primi un per-per" 574.

Armata a cuprins pe toti stapinii pAmintului, luptindcalare sau ca pedestrime. In oastea obisnuita intrau dre-gatorii, de la cei aflatori in sate §i pins la sfatul dom-nesc ; in oastea cea mare", mai toti laouitorii in starea purta armele. Obiectivul strategic fundamental a fostnumai apararea teritoriului, farce cotropiri §i anexiuni,cu o tactics intru totul adaptata acestui lel primordial.Retinem ca trasaturi definitorii ale organizarii militareromanesti din secolele XIV si XV tehnica de lupta, lanivelul celor mai puternice armate ale sud-estudui euro-pean, marea mobilitate a trupelor, alegerea locurilor ce-lor mai potrivite pentru infruntarile decisive, retragereapopulatiei si distrugerea bunurilor materiale din fata in-vadatorilor, transformarea, la nevoie, a intregii tari inteatru de razboi, cu o cunogtere deplina a readitatilorterenului si cu un sistem gradat de fortificalii (valuride pamint §i §anturi, intarituri de lemn §i pamint, cetatimici sau mai man de piatra). In momentele de foartegrea cumpana, astirea si-a aparat pamintul, indiferentde puterea navalitorului. Prin vitejia, sacrificiile §i erois-

572 Ibidem, p. 86.573 Cronicile slavo- romdne, ed. citata, p. 207, Cf. pp. 197-199.574 Dupa N. IORGA, Istoria armatei romcinegi, I, Bucure§ti,

1928, p. 57. Cf. P. P. PANAITESCU, Mircea cel Bdtrin, p. 132


mul ei a contribuit in anume etape in mod hotaritorla dainuirea fara intrerupere a statului romanesc dintreCarpatii meridionali 5i Dunare.

Organizare Istoria Tarii Romane§ti din secolele XIV 5i XV cuprindeecleziasticci o sums de desfa5urari 5i realitati privind organizarea

ecleziastia, viafa monahalii, raporturile biserica-stat.Cre5tinismul s-a raspindit in masa .populatiei daco-

romane 5i romane5ti incepind indeosebi din secolul alIV-lea, intr-un proces de durata, de difuziune treptata ;el n-a fost instaurat prin autoritatea factorului politic(rege, de exemplu), printr-un act de sus in jos, de laconducator la supu5i sau prin forta armelor, a5a cum s-apetrecut in mai multe parti ale continentu'lui nostru.

Marturiile unei astfel de evolutii in timp le aflam ininsa5i limba romans, prin latinitatea cuvintelor ce expri-ma notiunile fundamentale ale credintei : biserica (basi-lica), Dumnezeu (Domine, Deus), cruse (crucem), a cu-mineca (communicare), a boteza (baptisare), cretin(christianus), rugaciune (rogationem), sarbatoare (diesservatoria), a ajuna (ajunare), pacat (peccatum), araposa (repausare), mormint (monumentum), inchina(inclino, are) etc. 575. Retinem, In acela5i sens, ca in limbaromana a ramas, pentru laca5u1 de cult, termenul de bi-serica din basilica, In timp ce in celelalte limbi roma-nice s-au impus incepind din secolul al VI-lea deriva-rile din ecclesia 576. Or, basilica cu intelesul precizat(din care se va dezvolta ulterior 5i acela de comunitatecre5tina) este anterior ecclesiei ; persistenta sa in ro-mans arata vechimea procesului de cre5tinare chiar dinsecolul al IV-lea 577. Vechimea acestei terminologii esteconfirmata 5i de sapaturile arheologice 578.

575 C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, I, pp. 227-231 ;Cf. A. SACERDOTEANU, Organizarea bisericii ortodoxe romiinein secolele al IX-leaal XIII-lea, in Studii teologice", XX, 1968,nr. 3-4, p. 256.

576 A. DAUZAT, J. DUBOIS, H. MITTERAND, Nouveaudictionnaire etymologique et historique, Paris, 1964, p. 256.

577 Istoria Romdniei, I, p. 693.578 C. DAICOVICIU, Exists monumente creftine in Dacia

traiand in sec. IIIII ?, in Dacica", Cluj, 1970, pp. 505-516 ;IDEM, Au sujet des monuments chritiens de la Dacie Trajane,in Dacica", pp. 517-521 ; IDEM, 0 senzationalci descoperirearheologica in Transilvania, in Dacica", pp. 522-525 ; K. HO-


Dezvoltarea si consolidarea societatii feudale romanestiau adus dupa sine si treptata organizare a cultului si ainstitutiilor corespunzatoare, reflectate, intr-o prima etapa,si in limba romana, prin cuvintele de provenienta sud-slava (prin filiera bulgara) : utrenie, vecernie, maslu, ablagoslovi, vladica, staret, precum si rai si iad, ultimeledoua menite sa sugereze si viata viitoare 5". Treptat, s-aalcatuit si o ierarhie bisericeasca surprinsa insa de martu-riile scrise nu in stadii intermediare, ci in faza existenteiunor episcopi in teritoriile nord-dunarene. La ei facereferire papa Grigore al IX-lea in binecunoscuta sa scri-soare catre principele de coroana al Ungariei, Bela, la14 noiembrie 1234. Suveranul pontif releva ca in episco-patul cumanilor (al carui centru se afla in civitas Mil-coviae", poate in hotarul Odobestilor de astazi) 580 ...sint,dupa cite aflam, niste popoare numite valahi, care desise socotesc crestini, totusi, avind diferite rituri si obi-ceiuri, comit fapte necrestinesti. Cad, dispretuind bisericaromana, nu primesc tainele bisericesti de la venerabilulfrate al nostru... episcopul cumanilor, care are diecezaacolo, ci de la oarecari pseudo-episcopi ce tin de ritulgrecilor". Dar mai mult. Papa constata cum ,,...unguricit si germani si alti dreptcredinciosi, locuind printre ei,trec la credinta lor, si facindu-se una cu acei valahi, unsingur popor, primesc zisele taine, dispretuind pe epis-copul cumanilor, spre marele scandal al dreptcredincio-silor si nu mai pulina scadere a credinlei creltine" 581.Scrisoare revelatoare in multe privinte pentru nivelulatins de societatea romaneasca in primele trei decenii alesecolului al XIII-lea ; ea dovedelte, in acelasi timp,realitatea unei ierarhii ecleziastice ortodoxe, condusa de

REDT, Eine lateinische Inschrif t des 4. Jahrhunderts aus Sie-benbiirgen, extras din Anuarul Inst. de studii clasice", IV,1941, 8 p. ; B. MITREA, Une lampe chritienne..., pp. 507-511 ;I. BARNEA, Cultura Scitiei Minore in secolele IVVII, inR. Vulpe, I. Barnea, Din istoria Dobrogei, vol. II, Bucumti,1968, pp. 456-464.

579 C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, I, p. 267 ; P. P.PANAITESCU, Introducere la istoria culturii, pp. 197-201 ;327-330.

580 Vezi disculia la C. C. GIURESCU, Tirguri sau orateyi cetati moldovene..., pp. 39-42.

581 HURMUZAKI-DENSUSIANU, Documente, I, 1, p. 132.Traducerea dupa C. C. GIURESCU, op. cit., pp. 41-42.


episcopi. De altfel, suveranul pontif, care initial nu recu-nostea acestora rangul bisericesc, ii numeste, in aceeasiscrisoare, episcopi schismatici", deoarece tineau de ritulortodox. Marturia papala atesta, totodata, soliditateaorganizarii biserice§ti a romanilor din partile Milcoviei,intrucit ea reura sa stavileasca propaganda catolicamai mult chiar, sa aduca bisericii un numar de cato-lici 582. Daca asa gateau lucrurile la o margine din teri-toriul viitorului stat al Tarii Romanesti, cu atit mai multtrebuie sa admitem prezenta unor ierarhi in dreaptasau stinga Oltului, unde, la 1247, existau mai multe for-matii politice romanesti, cnezate voievodate cu oclass dominants constituita, cu forte anmate proprii.Realitatea politico-sociala feuded presupune, implicit, firealitatea unei organizari, a unei ierarhii ecleziastice, exis-tents intre Carpatii Meridionali Dunare, in momentulformarii statului Tarii Romanetti, in primii ani ai seco-lului al XIV-lea.

De aceea, cele doua acte ale Patriarhiei ecumenice dinConstantinopol, care, in mai 1359, rectmosteau pe Iachintde Vicina ca mitropolit al Tarii Romanesti (al Ungro-vlahiei"), reprezinta confirmarea de jure" a unei stariexistente §i nu inceputul organizarii ierarhiei ecleziasticemuntene. Ele marcheaza insa stabilirea raporturilor ofi-ciale cu Patriarhia din Constantinopol cea mai inaltainstants a bisericii rasaritene (ortodoxe) fireste cuasumarea unor indatoriri reciproce Cu inscrierea ierar-hului roman printre meanbrii sinodului patriarhicesc 583,Citeva fapte sint de relevat din cuprinsul celor douaacte un inscris sinodal o scrisoare a patriarhuluicatre voievodul Nicolae Alexandru Basarab (ambele re-dactate in greats).

In primul rind, initiativa alegerii lui Iachint si a stra;mutarii sale de la Vicina in capitala Tarii Romanestiapartine domnului roman, care a insistat cu fermitate,

582 P. P. PANAITESCU, Introducers la istoria culturii,pp. 329-330, considers ca ,,...scrisoarea papala se refers nula episcopi ci la reprezentanti itineran%i ai episco-patului ortodox, care transmiteau hirotonia preotilor, printr-undrept de transmisiune indirecti".

583 C. C. GIURESCU, Intemeierea mitropoliei Ungrovla-hiei..., p. 678 ; cf.N. DOBRESCU, Intemeierea maropoliilor ria celor dintii manastiri din pia, Bucure§ti, 1906, pp. 39-49.

353

si

si

si ,,si

si

si

propriu-zili,

www.dacoromanica.ro

prin repetate scrisori, ca alegerea sa sa fie aprobata. ;cind, in 1359, patriarhia raspunde afirmativ, ea nu facedecit sa ratifice situatia de fapt 584.

In al doilea rind, Nicolae Alexandru se adreseaza Pa-triarhiei din Constantinopol, Intructt aoeasta reprezentaautoritatea suprema in Intreaga biserica ortodoxa, iar oincuviintare a ei conferea legitimitate alegerii efectuatede domnul roman.

Incuviintarea obtinuta este deplina, data de sinoduldin Constantinopol §i de patriarh in persoana, §i aprobatade imparatul Bizantului, Joan all V-lea Paleologul (care,ca §i to predecesorii sad, avea un drept de controlsuperior §i in chestiunile biserice4ti) 585.

Aceasta dubla aprobare are §i o insemna t ate politica ;ea arata bunele raporturi existente Intre domnul roman§i suveranul de la Constantinopol 586.

Dar §i patriarhia avea, evident, interes sa primeasca inrindurile sale biserica din Tara Rom'aneasca. Interesmaterial era vorba de un stat bine populat, cu veni-turi Insemnate dar §i ideologic, pentru intarirea orto-doxiei impotriva influentei §i propagandeiDat fiind antagonismul ireducitibil dintre cele doua bise-rici cre§tine, insistenta cu care act ele din 1359 revin asu-pra pastrarii respectarii do gmelor apace de inteles 587.Patriarhul se adreseaza direct voievodului Indemnindu -1staruitor respinga adunarile ereticilor Si dogmelestraine §i din alte locuri" 588.

In sfir§it, recunowerea patriarhiceasca este conditio-nata de angajamentul ferm al voievodului roman de anu se departa de sub ascultarea Inaltului for spiritualde la Constantinopol.

584 HURMUZAKI N. IORGA, Documente, XIV, pp. 2-3.La fel §i in scrisoarea patriarhului catre Nicolae Alexandra :Din scrisorile Domniei tale ( = ale voievodului) §i din cele dela inceput din cele de la urma... Domnia to ceri cu multaprimire §i dorinla ca sa ai acolo un arhiereu... pe preastinlitulmitropolit al Vicinei... chir Iachint...". Ibidem, p. 4, pentrumotivele care au indemnat pe Nicolae Alexandra la alegereadui Iachint de Vicina ca mitropolit, vezi C. C. GIURESCU,Intemeierea mitropoliei p. 680.

5" HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, X1V, pp. 3-5.686 C. C. GIURESCU, Intemeierea mitropotiei Ungrovla-

hid..., pp. 686, 687.587 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, p. 2.588 Ibidem, p. 4.

854

si

gi

.... sa

www.dacoromanica.ro

Iar datoria ta scrie patriarhul in continuare ede arum inainte sa to gindegti gi sa-ti indeplinegti faga-duiala, adica sa faci domnia ta gi copiii gi mogtenitoriigi urmagii ei scrisoare cu juramint, intarita in toate

ingirind cu de-amanuntua ea, adica, dupa moar-tea unui arhiereu al nostru ca acesta, sa se afle toatadomnia ¢i stdpinirea Tarii Romanegi sub ...pastoria noas-tra, noul titular al mitropoliei muntene urmind a fihirotonit tot de patriarhie589.

La buna reugita a negocierilor a contribuit Iachintinsugi, care va aminti mai tirziu (1370) Patriarhiei dinConstantinopol aportul sau 590.

Regedinta lui Iachint a fost la Curtea de Argeg, undefiinta una dintre cele mai vechi manIstiri ale Orli 591

scaunul mitropolitan va ramine in acest orag pina in1517, rind va fi stramutat la Tirgovigre 592.

Mitropolia Ungrovlahiei denumire data prin acteledin 1359 gi ramasa in uz pina astazi igi exercita auto-ritatea, la data recunoagterii ei oficiale, asupra intregiiTari Romanegti. Iachint dobindea autoritatea de a intarianagnogti gi de a inainta subdiaconi gi diaconi gi de ahirotonisi preoti, asupra-gi taate judecatile deo-sebite din orice parte acolo" precizeaza inscrisul sino-dal 533.

La inceputua secolului al XV-lea, autoritatea terito-riala se extinde. Patriarhul Matei I din Constantinopolse adreseaza, in mai 1401, probabil lui Antim Critopolprin formula : ,,...area sfintite mitropolit al Ungrovlahiei,Area cinstit gi exarh a toata Tara Ungureasca gi al Pla-iuHlor..." 594, ceea ce ararta ca mitropolitul de la Curteade Argeg se ingrijea gi de viala religioasa a romanilordin Transilvania.595.

5" Ibidem, p. 5. La fel gi in actul sinodal, ibidem, p. 3.5" Ibidem, p. 8. Intreaga analiza a actelor din 1359 In

C. C. GIURESCU, Infiintarea initropoliei Ungrovlahiei...,pp. 678-680 gi 685-688.

591 Ibidem, pp. 688-690.592 N. SERBANESCU, Titulatura mitropolitilor Ungrovlahiei,

in BOR, LXXVII, 1959, nr. 7-10, pp. 714-717.593 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, p. 3.594 Ibidem, p. 30.595 Vezi toata discutia asupra titlului exarh al plaiurilor"

in N. SERBANESCU, op. cit., pp. 710-711.

855

pri-viniele,

www.dacoromanica.ro

Citeva decenii, mai exact de la 1370 si pina catre 1419(cind Sigismund de Luxemburg ocupa cetatea Severinu-Jai 596) a.vem marturii gi despre o a doua mitropolie.Actul sinodal, datat octombrie 1370, motiveaza deciziade a hirotonisi un al doilea mitropolit, prin faptul caun singur arhiereu nu poate pastori toli locuitorii

...intimplindu-se a fi mult poporul acelei tari,chiar nenumarat", precizeaza actul ceea ce a aduschiar cererea boierilor munteni ca a fie numit ,,...preacinstitul dikaiophylax ( = pazitorul dreptatii N.A.)chir ca mitropolit al unei Orli din Ungrovla-hia, adica a unei jumatati..." 597. Cit era aceasta juma-tate" nu se spune ; aflam ulterior ca se intindea in par -lile ideoarece la 8 ianuarie 1392, printremartorii hrisovului dat Coziei, figureaza ,,...mitropolitulchir Antim gi mitropolitua Severinului Atanasie..." 598.

Motivele invocate de patriarhie multimea locuito-rilor din Tara Romaneasca par a nu fi cele reale. Maicurind vedem ingrijorarea inaltului ierarh din Constan-tinopol, Filotei, fata de absenta constants a lui Iachintde la gedintele sinodale 599, Cit §i fata de incercarile depenetratie catolica tocmai in aceasta zona sud-est euro-peana, indeosebi spre Tara Romaneasca si Moldova 899 ;de unde gi dorinta de a-si int5.ri autoritatea, pentru arezista mai bine ofensivei papale, care parea favorizatasi de hotarirea imparatului bizantin Ioan al V-lea Paleo-logul, de a proclama univea cu Roma la 18 gi 21 octom-brie 1369. Se adaugau acestea resentimentele patriar-hului Filotei fata de mitropolitul Tarii Romanegti, resen-timente alimentate, poate, de unii interesati 601,

Sa fi contribuit, oare, si Danil Kritopoulos viitorulmitropolit Antim la crearea acestei atmosfere defa-

596 Vezi mai sus, p.597 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, p. 9. Este

vorba de Daniil Kritopoulos, care devine ulterior mitropolit alUngrovlahiei sub numele de Antim, circa 1381-1402 ; pentrudetalii, N. SERBANESCU, Mitropolif Ungroviahiei, in BOR,LXXVII, 1959, nr. 7-10, pp. 736-740. Cf. N. DOBRESCU,Intemeierea Mitropoliilor..., pp. 49-57.

599 DRH, B, I, p. 45 (nr. 17).699 Vezi mai jos raporturile dintre stat bisericI.660 Detalii la C. C. GIURESCU, Infiincarea mitropoliei Un-

grovlahiei..., pp. 694-695.6°1 Pitacul este nedatat, din 1369-1370 (anterior lui august

1370), HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, pp. 7-8.

356

Daniil...

la

3i

oi

www.dacoromanica.ro

vorabile ? Greu de precizat. E drept ca Daniil fagaduieste,in august 1370, in scris, sa cinsteasca, sa iubeasca peIachint si sa-i fie prieten, dar isi incheie fagaduiala cu orezerva : ...daca-11 vor avea si-'1 vor recunoaste pe din-sul (= Iachint) ca mitropolit al Ungrovlahiei, sa -1 amSi eu tot asa, iar de uncle nu, voi pazi iarasi ce va ho-tari despre el dumnezeiescul sinod" 602. In citeva acredin 1396, 1397 si 1401, noul mitropolit este denumit alSeverinului" 603, iar la 1400 al Ungrovlahiei de spreSeverin" 604 ; alte mentiuni nu mai gasim in actele Pa-triarhiei din Constantinopol. Infiintata in imprejurari maicurind speciale, mitropolia Severinului a avut o scurtaexistents 605. Amintirea ei revine abia la inceputul seco-lului al XVI-lea, rind sub Radu cel Mare se reorgani-zeaza biserica munteana cu episcopiile Rimnic-Noul Se-verin si Buzau, mkropolitul pastrind sub directa sa pas-torie numai parohiile din judetele Argeg, Dimbovita, Pa-duret, Muscel, Prahova, Ialomita, Ilfov, Vlasca, Teleor-man si Olt 606.

Pentru preotii cu parohiile lor, aflate in cirmuirea mi-tropoliei Ungrovlahiei, gtirile din secolele XIV si XVsint foarte sumare. Desimea asezarilor omenesti ne facesa presupunem gi un numar apreciabil de slujitori aicultului, gra sa putem preciza raportul dintre numarulparohiilor si al satelor. Actul sinoclal de recunoagtere a

602 HURIvIUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, p. 7."3 Ibidem, pp. 24, 28, 30.6°4 Ibidem, pp. 28 si 29.605 Caracterui secundar al acestei not mitropolii : N. SERBA-

NESCU, Titulatura mitropolitilor..., pp. 710-711 ; N. IORGA,Istoria bisericii romanefti..., I, p. 45, considers chiar ci prinnumirea lui Antim ,,...nu se creiase o dioceza noua, ci se pre-gatise numai usrmawl voit de damn ( = Vlaicu) pentru diocezaveche". Afirmatia ar trebui revazuta, deoarece : o mitropolie aSeverinului a existat totusi, amintirea ei reaparind sub Radutel Mare ; voievodul Vlaicu nu pare sa -1 fi agreat pe Daniil,deoarece la moartea lui Iachint de Vicina (1372), mitropolitajunge Hariton (1372-1381).

606 N. ERBANESCU, Titulatura mitropolitilor..., p. 714.Sirul mitropolitilor Ungrovlahiei prezinta man lacune : dacesintre 1359 si 1402 cunoa.stem pe cei trei ierarhi Iachint,Hariton si Antim urmind until dupes altul, in schimb In ur-matoarele opt decenii abia sint citate patru nume, la marl in-tervale : Teodor (poate pe la 1402), Eftimie (c. 1412), Iosif(c. 1464) si Macarie (c. 1482-1483) : N. SERBANESCU,Mitropolitii Ungrovlahiei, pp. 730-743.


lui Iachint de Vicina se exprima in termeni generali,subliniind ca clericii din acea tars 607 gi toti ceisfintiti calugari §i laid" sint datori sa asculte gi sa sesupuna mitropolitului Iachint 608. Cancelaria munteanaii mentioneaza numai in calitatea for de stapini de pa-mint, ca martori sau scriitori de acre 609 (cum este inDobrogea, la 1412, acel popa Radomir din satul Ba1-dovin logofatul, in timp ce protopopul Hariton se invo-iegte cu un Constantin" sa-i vinda un cal 619.

Nu avem gtiri despre indatoririle preotilor :fats de statgi de mitropolit. Fiind stapini de ocini, de vii, dadeauprobabil, ca multi dinttre proprietari, anume dari gidijme, far. sa putem spun cit anume. Scutind sateleaflate in dependenta Tismanei, in hrisovul 'lui Radu celMare se mentioneaza : dijmarii vamedi sa nu isperperii de la popa §i de la judetii madstiregi, cacivor pati rau" 611 (subl. ms., D.C.G.). Posibil ca o ase-menea precizare sa se refere fie la preotii care slujesc insatele ascultatoare de Tismana, fie chiar la calugarii po-sesori de ocini. Din marturii malt mai tirzii putem deducetatusi obligaliile clericilor fats de stapinire gi in seco-lele XIVXV. La 1631, Leon Tomga, cu aprobarea sfa-tului tariff, arata din nou aceste obligatii 612. Daca cuan-tumul anodalitatile de plata privesc primele decenii dinsecolul al XVII-lea, in schimb socotim Ca gi in epocaveche, pins la 1500, ,preotii, ca celelalte categorii decontribuabili, erau obligati la plata birului.

Aveau gi alte indatoriri. Cei de la orag, la fel cu ora-genii, cum citim intr-o porunca a aceluiagi voievod, LeonTomgy cind scutegte preotii diaconii bisericii domnegtidin Bucuregti, incheind : ,,...cum au Post ertali gi de altidomni..." 613. Fara aceasta scutire, clericii amintitei cti-torii bucuregtene ar fi implinit darile gi prestaliile enu-merate in actul domnesc.

697 Tara RornaneascsA.608 HUR.MUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, p. 3.6o9 DRH, B, I, pp. 11, 223, 275, 354, 397, 412, 417, 436,

451, 461, (nr. 2, 130, 170, 220, 244, 252, 268, 277, 283).-610 DRH, B, I, p. 78 (nr. 36) ; cf. p. 113 (nr. 57) g p. 449

(nr. 275).611 Doc. din 6 apr. 1496-1508, ibidem, p. 429 (nr. 265).612 DRH, B, XXIII, p. 413 (nn. 258).613 DRH, B, XXIII, p. 35 (nr. 18), doc. din 14 ian. 1630.

858

iui

,47

gi

1i

www.dacoromanica.ro

La fel si cei din sate aveau felurite cobligatii fats destapinire. Hotarind ,,...rumtoare da bir, ca sa aiha o daretoti preotii diaconii" din episcopia Buzaului cite2 000 ughi anual, Constantin Brincoveanu adauga, in1698 : Iar pentru oieritul, dijmaritul, vinariciul, dupe:obiceiu, sa -,ci pldteased cu bani, pre ce le-ar face" 614(subl. nr. D.C.G.). Rinduieli similare fixeaza Brinco-

veanu ¢i preotilor ascultatori de mitropolie si de episco-pia Rimnicului 615.

Fireste, nu toate obliga %iile Cu aceste modalitati depercepere fiintau in secolele XIVXV. Dar o partedintre ele existau de exernplu birul, vinariciul, ga-leata, dijma, oieritul, raierea ceara, caii de olacasa incit putem socoti ca in primele doua secole ale sta-tului muntean preotimea de rind platea bir, dadea prin-cipalele dijme din produse irnplinea unele prestatii.

Unele lint, de altfel, proprii acestei categorii de con-tribuabili. 0 carte de judecata din 1631 hotkaste capopa Stanciul din RIclacinesti (judetul Arges) sa nu fieimpus la o prada (amends), n-au fost la bir cusatul, ci pazege dajdea lui, a vlddicai..." 616. Iar amin-tita carte" a voievodului Brincoveanu adauga : ,,...preacesti preoti daiaconi si preotese skace care au rarnascu copii, trag birul preocescu, sa nu-i fnvaluiji, nici

amestecati la nici o daajde..." 617 (subl. ns., D.C.G.).Exists, asadar, in secolul al XVII-lea, un bir specialplatit de preoti ; dupa cum acesti slujitori ai bisericiiaveau anume obligatii fao. de superiorul lor, episcopsau mitropolit. 0 situa %ie asemanatoare va fi existatin secolele XIVXV, fireste cu inerente diferenle pri-vind, probabil, cuantumul felul cum se incasau. Ca-racteristica preotiniii este si darea untdelemnului dinscutirea lui Leon Tomsa necesara iluminatului inbiserici ; era, de asemenea, exigibila Si intr-o epoca maiveche 618.

Alaturi de preoti, caror menire era sa vegheze tottimpul asupra laicilor, de la nastere pins la moarte,

514 Anatefter, p. 391 (nr. 37) ; rumtoare= ruptoare, invoialaspecials.

615 Ibidem, pp. 392-393 (nr. 37 §i 39).616 DRH, B, XXIII, p. 342 (nr. 213).617 Anatefter, pp. 391-392 (nr. 27).618 Fiind o dare legata direct de indatoririle preotilor.

359

gi

...caci

gi

sa-i

gi

a

fi

gi

www.dacoromanica.ro

Via laonahalci

diriguind toate momentele importante ale vietii lor, pro-povaduindu-le anume reguli de conduits individuals §isocials, avertizindu-i asupra vietii viitoare", asupra ras-platei sau pedepselor ce-i a§teapta, potrivit cu Laptele lor,intarind ordinea §i ierarhia socials feudal. bisericamunteana, ca pretutindeni in Europa, cuprindea in rin-durile ei §i pe calugari, cu arzamintele lor.

Viata monahala este anterioarii intemeierii statelor uni-tare ale Teirii Romilnefti Moldovei, atestata de foartevechi marturii. La Urbs Morissena (Cenadul Vechi deastazi), spre finele secolului al X-lea, era in fiinta o ma-nastire ortodoxa : aici, dupa anul 1000, s-au instalatmonahi catolici : ,,...S -a arzat manastirea (catolica)

citim in Legenda Sancti Gerhardi Episcopi" afost serbare mare, cu ospal, in orgul Cenad unde eraurnonahii greci, care celebrau slujba dupa obiceiul lor...Pe ace.5ti calugari i-a transferat in manastirea Oxoula-nos" 619. Marturia scrisa n-a urmarit sa consemneze exis-tenta centrului monastic ortodox, ci numai ocuparea luide catre autoritatile catolice. De aceea, timp indelungatviala monahala din tarile romane nu a avut o istoriescrisa. Pentru teritoriile de la sud §i rasarit de Carpati,§tirile despre existenta manastirilor incep, firesc, cu seco-lul al XIV-lea, inmultindu-se treptat, dupa 1400.

Toate laca§urile manastire5ti de lemn din aceasta pe-rioada au disparut ; la fel §i o mare

prefacuteparte dintre cti-

toriile de zid, azi fie ruinate, fie mult, fie corn-plet inlocuite prin constructii mai noi. Dar chiar §isimpla lor in§iruire, atitea cite au ramas consemnate do-cumentar, este de un cert interes pentru cunoa.ltereaorganizarii religioase. In ordine cronologica, amintim de :schitul Negru Voda" (din apropierea comunei Cea-teni) taiat in stinca §i existent, poate, la inceputul seco-lului al XIV-lea 620 ; manastirea de la Curtea de Argq

619 Scriptores rerum hungaricarum, II, pp. 389-392 ;ST. BIRSANESCU, Pagini nescrise din istoria culturii

Bucure§ti, 1971, pp. 28-31.620 V. DRAGHICEANU, Cetatea ¢i schitul Negru Voda,

pp. 89-94 ; V. VATA5IANU, Istoria artei feudale, I, p. 186.Dar P. CHIHAIA, Cetatea Schitul Negru Voda consider5.schitul format din trei pe.gteri de calugari alIturate, folosite lainceput locuinle de schimnici, apoi transformate in schit, dupadomnia lui Vladislav I.

360

¢i

gi

rand-

www.dacoromanica.ro

(unde era 5i sediul primei mitropolii a Tarii Romane5ti),al Carel prim ctitor, potrivit pomelnicului, este iara.5iBasarab I 621 ; Vodita este inzestrata de Vlaicu (Via-dislav I), pe la 1374 22; Tismana, ridicata din teme-lie" de Radu I (c. 1377c. 1383), dar neterminata deacesta din pricina scurtimii vietii" 5i cladita deplin"5i intarita cu toate darurile veniturile" de Dan I,la 3 octombrie 1385 623. Li se adauga manastirile atri-buite de traditia populara lui Negru Voda" 624 Arnota,in muntii Vilcii ; Draganegi, linga vechii Ru5ii deVede 623 ; Balteni in mijlocul codralui Vlasiei 626 §1 Cas-cioarele, linga padurea cu acela5i nume, unde, la finelesecolului trecut, mai puteau fi vazute ruinele unei ma-nastiri a lui Negru Voda" 627.

Manastirea Cotmeana (Codmeana) este ctitorie a luiRadu 1 628, iar Cozia a lui Mircea eel Batrin, la 1387-1388 629 (nu este Inca lamurit data ruinele din apro-

621 C. C. GIURESCU, Intemeierea mitropoliei Ungrovlahiei,pp. 689-690. Nu putem preciza clack' biserica domneasca dela Curtea de Arge, in constructie Ia 1352 (V. DRAGHICEANU,Curtea domneascii din Argeb p. 16 §i fig. 9) era, Ia acea data,un centru manastiresc sau nu. Aceea.,i remarca §i pentru bise-rica domneasca din Cimpulung, atestata la 1351-1352 (DRH,B, I, p. 11 ; nr. 2) §i care ulterior este cunoscuta sub nusnelede manastirea lui Negru Voda (N. STOICESCU, Bibliografialocaliteltilor §i monumentelor feudale..., I, p. 163).

622 DRH, B, I, pp. 17-19 (nr. 6).623 Ibidem, p. 21 (nr. 7). E. LAZARESCU, Nicodim de la

Tismana..., in RSL, XI, 1965, pp. 270-275, data sfintirii bi-sericii, 1377-1378. Vezi §i doc. din 9 iun. 1590, DIR, XVI,B, V, p. 453 (nr. 468) ; cf. dm din 8 ian. 1569, Dir, XVI,B, III, p. 303 (nr. 351).

624 Laca§urile fiind, de-a lungul secolelor, inlocuite prin al-tele mai not sau au disparut.

625 La circa 5 km NE de RoOorii de Vede de astazi.626 Com. Peri§, Judetul Ilfov.627 Comuna Cascioarele, judetul Ilfov ; dupa o pisanie azi

disparuta Cascioarele ar fi ctitoria unui boier Neagu, to 1431 :N. STOICESCU, Bibliografia localitatilor Ii monumentelor...,I, p. 252, nota 4. Pentru toate aoeste patru manistiri atribuitelui Negru Voda", vezi C. C. GIURESCU, Intemeierea mi-tropoliei Ungrovlahiei, pp. 692-693.

625 Doc. din 22 iun. 1418, DRH, B, I, p. 87 (nr. 42).629 Doc. din 20 mai 1388, DRH, B, I, p. 27 (nr. 9) ;

E. LAZARESCU, Data zidirii Coziei, in SCIA, IX, 1962, nr. 1,pp. 107-137.


pierea actualului laca5 numite Cozia Veche" sint maivechi sau mai noi decit laca§ul lui Mircea 639. Desprebiserica de la Turnu Severin (azi numai ruine in curteaIiceului 631) §i despre aceea existents la Hirte§ti 632 saude la Bradet 633 nu §tim dace erau §i centre monahale.In schimb, pe locul viitoarei episcopii de la RimniculVilcea a existat, in secolul al XIV-lea, o man5stire alcarei pomelnic cuprinde pe ctitor Basarab (I), (Nico-lae) Alexandru, Vladislav, Radu, Dan, Mircea 634. Po-trivit traditiei §i schitul Zghiabul a fost clIdit de RaduNegru (sic), tatal voievodului Mircea cel Batrin, acestadin urma fiind amintit de o inscripOe din proscomi-die C35 La finele secolului al XIV-lea sau in cel urma-tor sint aratate documentar mai multe manastiri, azi culaca§urile fie disparute, fie mult mai noi. A§a sint Bolin-tinul, ,,...din padurea cea mare... peste apa Arge§u-lui" 636 ; Snagov 637 ; Vifina 638. Mitropolia din Tirgo-vige (biserica veche darimata de Lecomte de Nouy afost datata tot din domnia lui Mircea cel Batrin 639) ;

630 TIT. SIMEDRA, Fost-au douii sf. lacasuri la Cozia, inBOR, 1961, nr. 11-12, pp. 1018-1032 §i N. CONSTANTI-NESCU, Cercetarile arheologice de la Cozia, pp. bUU-601 (da-teaza Cozia Veche" din secolele

631 V. VATASIANU, Istoria artei feudale, I, pp. 138-140.632 V. VATASIANU, op. cit., pp. 201 -204 GR. IONESCU,

Istoria arhitecturii, I, p. 142 ; E. LAZARESCU, Observaciiasupra bisericii din Hirtiesti, in SCIA, IX, 1962, nr. 2,pp. 386-397.

633 V. VATASIANU, op. cit., pp. 200-201 ; GR. IONESCU,op. cit., pp. 145, 146 ; V. DRAGHICEANU, P. Demetrescu,Schitul Br'ddet, in BCMI, XVII, 1924, pp. 68-73 ; comunaBradulet, satul Bradet, jud. Arge§.

634 C. C. GIURESCU, lntemeierea mitropotiei Ungrovlahiei,pp. 691-692.

635 V. DRAGHICEANU, Monumentele Olteniei, II, pp. 66-67.636 DRH, B, I, p. 137 (nr. 75) ; cf. pp. 153, 191 (nr. 88,

109) ; I. IONA5CU, Vechimea maneistirii din padurea cea marede la Bolintin, in RIR, VII, 1937, pp. 323-336.

637 DRH, B, I, pp. 74, 115, 117 (nr. 34, 59, 61) ; N. 5ER-BANESCU, Istoria manastirii Snagov, Bucure§ti, 1944, pp. 25-28.

638 DIR, XVI, B, I, p. 106 (nr. 104) ; azi disparuta, fostain comuna Bumbe§ti, jud. Gorj.

638 V. VATASIANU, op. cit., pp. 204-207 ; GR. IONESCU,op. ci(., pp. 147-148.

362

XVIXVII).

www.dacoromanica.ro

Strugalea 640, manastirea de la Dealul" 641 ; Govora 642 ;Miinastirea Glavacioc (Glavacev) 643 ; lezer 644. Desprebiserica domneasca mica Sf. Vineri" din Tirgov4tedatind de pe la mijlocul secolului al XV-lea 695, nu §tiandaca a fost manastire ; nici despre aceea de la Drago-mire5ti-Dimbovita, cladita pe la 1462 646. Au fost, inschimb, calugari la paraclisul de la Snagov 647, la Tin-ganul inaltata de Radu cel Frumos 648, la Mihoveni, infiinta la 1485 649, la Margineni 650 sau manastirea de laCricov atestata. la 1486 651. Babele este ctitorie probabilaa lui Vlad Calugarul 652 ; Cosugea-Crivelnic este amin-tita documentar la 10 aprilie 1493 653 ; dar primul laca§dateaza din secolul al XIV-Iea 654. Bistrica, binecunoscutactitorie, a fost inaltata din temelie" inzestrata la1491-1492 655, Manastirea Tutana exists sub Basarab

640 DRH, B, I, pp. 76-77 (nr. 35).641 DRH, B, 1, p. 134 (nr. 72). Cf. pp. 178, 242 (nr. 102,

146).642 A carei vechime rezulta din coroborarea §tirilor consemnate

in : DRH, B, I, pp. 316, 335, 406, 410, 431-432, 433, 435-437 etc. (nr. 196, 210, 248, 251, 266, 267, 268 etc.) ; DIR,XVI, B, II, p. 150 (nr. 149) §i DIR, XVI, B, III, p. 3(nr. 3).

643 Ibidem, p. 163 (nr. 94). Este refacuta la finale secoluluial XV-lea comuna Stefan cel Mare, satul Glavacioc, jud. Argq.

644 DIR, XVI, B, I, p. 4 (nr. 3) ctitorie in Mile Olane56,satul Cheia, judetul Vilcea.

"5 N. STOICESCU, op. cit., pp. 647 §i 779.646 V. DRAGHICEANU, Biserica din Dragomireiti, in BCMI,

XIX, 1926, p. 47 §i ,STEFAN ANDREESCU, Dragomiregi...,pp. 149-159.

647 V. VATASIANU, Istoria artei feudale, pp. 862-864.648 RADU POPESCU, Istoriile..., p. 20 §i DIR, XV1, B, II,

p. 83-84 (nr. 85).642 DRH, B, I, p. 315 (nr. 195).650 Judelul Prahova.651 DRH, B, I, p. 322 (nr. 201) DIR, XVII, B, I, p. 104

(nr. 114).652 N. STOICESCU, op. cit., p. 44 §i DIR, XVI, B, I, p. 133

(nr. 138). Satul Neajlovul-V1a§ca (anterior 5tefeni), comuna Me-reni, jud. Teleorman.

653 DRH, B, I, p. 382 (nr. 236). Comuna Ilovat, satuljud. Mehedinti.

6" V. VATASIANU, Istoria artei feudale, pp. 186-187 ;GR. IONESCU, Istoria arhitecturii, 1, pp. 124-125.

655 Doc. din 16 mart. 1494, DRH, B, I, pp. 404-405(nr. 247). Cf. data 1491-1492, ibidem, pp. 400-401 (nr. 246).Comuna Coste5ti, jud. Vilcea.

363

gi

3i

www.dacoromanica.ro

cel Tinar (1477-1481, 1481-1482) 656. Si. Rincilciovuleste din secolul al XV-lea, fara sa putem preciza aniiinceputurilor ei 657 ; aceeasi datare pentru Ostrov-Cali-manesi 658. Manastirea Nucet fiinta in orice caz intimpul lui Mircea cel Batrin 659. La Sfintul Dumitru dinCraiova 660, ridicata de Craiovesti, nu stim daca aulocuit calugari 661. Dar in aceeasi perioada finele se-colului al XV-lea sau inceputul celui urmator viatamonahala se desasura si in alte oiteva locuri, la Do-bruia 662, schitul Pdpusa 663, Sadova 664, Strehaia, schitulAluniiu-Buzdu, pentru ca in primele doua decenii dupa1500 sa se inalte lacasuri la manastirile Gura Motrului(judetul Mehedinti), sohitul Arhanghelul (Vilcea), schi-tul Clocociov (Slatina), Topolnita (Mehedinti), Gaiseni(Ilfov), Surpatele (Vilcea), Caluiul (Olt) etc. 665.

Recapitulind, in secolele XIV si XV (pina spre 1500)aflam atestate, documentar sau prin traditie, nu mai putinde 37 (treizecisisapte) centre ale vietii monahale 666,asezate in toate zonele tariff. Cifra este sigur inferioara

deoarece nu toate asezamintele de acest fel auramas prinse in actele scrise. tntr -un numar de cazuri

656 Doc. din 1 apr. 1497, DRH, B, I, pp. 447-448 (nr. 274).Comuna Tutana, jud. Arge§.

657 DRH, B, I, pp. 464-465 (nr. 285). Comuna Rincaciov,jud. Dimbovita.

658 DRH, B, I, p. 492, mr. 300. Judetul Vilcea.659 Intreaga argumentare de la C. C. GIURESCU, Doud mo-

nument° religioase din veacul al XIV-lea, Nucetul sau Cozia dinVilcea Nucetul din Dimbovila, in M.O., XIII, 1961, nr. 1-4,pp. 38-49. Comuna Nucet, jud. Dimbovita.

666 Pe str. Matei Basarab nr. 2.661 N. STOICESCU, Bibliografia localitafilor ¢i monumentelor

feudale, pp. 224-225.562 Doc. din 2 sept., DIR, XVI, B, I, pp. 161-162 (nr. 160) ;

cf. DIR, XVII, B, I, p. 117 (nr. 124) ; satul Dobruja, com. zia_tarei, jud. Vilcea.

663 Comuna Costelti, sat. Bistrita, jud. Vilcea ; V. DRAGHI-CEANU, Monumentele Olteniei, II, in BCMI, XXVI, 1933, p. 58.

661 DIR, XVI, B, I, p. 81 (nr. 82) ; comuna Sadova, jud.Dolj. N. STOICESCU, op. cit., p. 611, nota 8.

565 Pentru toate manastirile enumerate, a se vedea bibliografiala N. STOICESCU, op. cit., sub voce §i lista sa cronologica dela p. 780.

666 Nu amdin

luat in numaratoare citeva manastiri sau schituridatate primele doua decenii ale secolului al XVI-lea : GuraMotrului, Arhanghelul, Clocociov, Topolnita, Giiiseni, Surpatele,Caluiul.

864

si

www.dacoromanica.ro

(amintite mai sus) nu §tim data au slujit calugari saunumai preoti de mir ; aceegi incertitudine pentru ctitoriadin Lere§ti-Muscel, inaltata in a doua jumatate a seco-lului al XV-lea 667 sau la bisericile de curte boiere§tide la Retevoie§ti-Muscel, Stane§ti-Vilcea (prima, ante-rioara ctitoriei fratilor Buze§ti), Suslaneti §i Tisau 668.Ramine ca o certitudine existenta mai multor zeci degezaminte manastirevi, in intervalul amintit. Potrivitmentiunilor documentare, numarul for sporeve indeosebiintre c. 1400 §i c. 1500 ; Tara Romaneasca a reprezen-tat, ca i Moldova, cea mai largo zona teritoriala dinsud-estul european pentru dezvoltarea viecii monahale,cu amplificarea periodica fi a numarului aiezcimintelorde acest fel, ,si a resurselor for materiale.

Organizarea statului feudal al Tarii Romane§ti a avuto insemnatate deosebita §i in acest domeniu ; cea maimare parte a manastirilor a beneficiat de danii dom-nevi sau au avut lacguri de zid ridicate §i inzestratedin porunca §i cu cheltuiala voievozilor. Intre evolutiapolitica a societatii feudale rornan%ti §i viata biseri-ceasca §i manastireasca exists raporturi reciproce, o in-terdependenta continua ; biserica, prin toate formele eide organizare, reprezenta temeiul vietii spirituale, erapastratoarea §i educatoarea intregii societati ; consacra,pe plan ideologic, realitatile sociale existente, intemeiatepe stapinii de pamint §i pe satenii dependenti, supgicelor dintii.

In organizarea unora dintre manastiri, voievozii anacordat comunitatilor respective drepturi speciale deautoconducere. Cel dintii exemplu este al Voditei : Deasemenea, scrie Vlaicu (Vladislav I) am intocmitdomnia mea, dupa sfat, ca dupa moartea lui chir Nico-dim, sa nu fie volnic niciun domn sa cueze in loculacela cirmuitor, nici arhiereu, nici nimeni altul, ci pre-cum va spune chir Nicodim §i cum va orindui, aka satie calugarii cei de acolo .5i singuri sa -vi puna cir-muitor"6C9 (Subl. ns., D C.G.) Voievodul a instituit o

67 FLAMINIU MIRTU, Biserica necunoscuta din secolul atXV-lea, descoperita la Leregi Mused, in BOR, 1968, nr. 3-5,p. 446.

(69 5TEFAN ANDREESCU, Dragornire0i, pp. 157-158.669 Doc. din 3. 1374, DRH, B, I, p. 19 (nr. 6).


atare exceptie dupa slat ", la indemnul, probabil, fieal lui Nicodim insugi, fie al vreunui alt prelat cu auto-ritate. Aceeagi regula de autocirmuire (de samovlastie,dupa vechiul termen), rinduiala de traditie bizantinatransmisa prin filiera Athosului 670, a lost aplicata Tis-manei 671 §i Coziei, Mircea cel Batrin precizind ca nicidcunnii, nici mitropolitul agadar nici geful politic su-prem al tarii, nici cel ecleziastic nu au vreun dreptde amestec 672. Autonomie in alegerea egumenului estedata in termeni foarte expliciti gi Snagovului de Raducel Frumos 673. Regula avea in vedere, pe de o parte, caalegerea sa se faca numai din cadrul comunitatii, sanu se aduca agadar o pensoana strains care ar putea fiimpusa eventual de o autoritate superioara iar pe dealts parte, ca cel ales sa nu poata fi iniaturat din egu-menie (clauza destinata probabil sa impiedice frecventaunor schimbari determinate, eventual, de disensiunile in-terne, pornite din insagi obgtea calugarilor in cauza) .Ceea ce arata ca domnia, desigur in colaborare cu mitro-politul Rorniinegi, aveau un drept de suprave-ghere i, in ultimii instant& de decizie in desemnareacirmuitorilor centrelor

In organizarea manastirilor retinem reunirea a douactitorii sub o singura conducere : Vodita este agezata subascultarea Tismanei 674, iar Codmeana sub aceea a Co-ziei, ceea ce are drept urmare unificarea domeniilor,a averilor, sub o singura autoritate : Pe ling/ acesteaa binevoit domnia mea scrie Mircea cel Batrin

ea manastirea Codmeana sa fie supusa, cu toate ce sein de ea, manastirii mai sus-scrise (Cozia, N.A.) §i de

acolo sa se stapineasca" 675.

670 GH. MOISESCU, ST. LUPSA, AL. FILIPASCU, Istoriabisericii romane, I, Bucure.5ti, 1957, p. 202 ; TIT SIMEDREA,Manastirea Vodita, Gloss pe marginea unui document inedit, inBOR, 1947, nr. 1-3, pp. 66-67.

671 Ibidem, p. 36 (nr. 14). Cf. pp. 54, 156 (nr. 22, 89).672 Doc. din 20 mai 1388, DRH, B, p. 27 (nr. 9).673 Doc. din 28 oct. 1464, DRH, B, I, p. 218 (nr. 127).674 Doc. din 3 oct. 1385, ibidem, p. 21 (nr. 7) ; cf. pp. 24,

35-36, 41 (nr. 8, 14, 16).675 Doc. din 20 mai 1388, ibidem, p. 27, (nr. 9) ; cf. p. 29

(nr. 10).

366

Tara

mdniistiregi.si

gi

www.dacoromanica.ro

Raporturi In raporturile for reciproce, biserica s-a aflat, in genere,intre sub ascultarea factorului politic, a voievozilor Romd-

stat negt. Evident, nu in materie de dogma, uncle clericii §ibiserica calugarii ramineau deplini stapini sa respecte inlelesurile

traditionale fixate de sinoade sau de alte inalte foruri.Dar in cirmuirea propriu-zisa a bisericii, i anume in ale-gerea mai marilor ei ca §i a majoritatii egumenilor, inraporturile cu forul ierarhic superior Patriarhia dinConstantinopol in aceste sectoare ale vietii ecleziastice,parerea hotarirea domnului, adica a §efului suprem altarii, erau unmate. Reamintim ca numirea ins50 a pri-mului mitropolit la Curtea de Arges, Iaohint de Vicina,a reprezentat recunoasterea situatiei existente, alegereafiind facuta, de fapt, anterior de Nicolae Alexandru Ba-sarab, care a insistat §i a obtinut din partea patriarhuluide Constantinopol confirmarea de jure" 676. Dar dupeaceasta ratificare a faptului implinit, Iachint nu a par-ticipial, timp de 11 ani, Ia nici un sindd din capitalaBizantului obligatie asumata implicit prin recunoa§-terea obtinuta in 1359 nici nu a facut cel putin ovizita protocolara patriarhului, cu tot indemnul acestuiadin urm5.677. Atitudine determinate, in ultima instanta,de vointa domnilor romani a lui Nicolae AlexandruBasarab §i apoi Vlaicu de a pastra biserica sub auto-ritatea lor, reducind la minimum amestecul eventual alpatriarhiei constantinopolitane 678.

Cind scaunui mitropolitan de Ia Curtea de Arge§ adevenit vacant, in 1372, a fost ales Hariton, protos alMuntelui Athos §i egumen, tot acolo, al Cutlumuzului,ctitorie a domnilor Nicolae Alexandru §i Vlaicu. In actulde numire, patriarhul Filotei soborul arata ca Haritoneste laudat si cinstit" in Tara Romaneasca" nu numaide multimea care se afla acolo", ci 5i de domnul §iboierii acelui loc..." 679, ceea ce pare sa arate ca 5i Iaaceasta noua numire opinia factorului politic din Tara

676 Vezi mai sus, pp. 353, 354 §i urm.677 HURNIUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, 1, pp. 7-8.678 C. C. GIURESCU, Intemeierea MitroPoliei Ungrovlahiei,

p. 694.679 GR. NANDRIS, Un document privitor la impargrea Mi-

tropoliei Tarii Romane§ti, 1372/1373, Cluj, 1932, 7 p. (extras) ;N. SERBANESCU, Mitropolilii Ungrovlahiei, pp. 734-735.

367

Tariff

si

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

Romaneasca a fost luata in seams de forul ecleziastic dinConstantinopol.

Intre Marea Biserica Constantinopolitana aceea aUngrovlahiei" legaturile atit cit mai putem afla dinsuccinte informatii au fost mai ales de natura cano-nica, manifestate indeosebi prin participarea ierarhilordin Valachia la diferite sinoade soboare MitropolitulAntim (mai inainte dicheofilaxul Daniil Critopol), isparte la diferite sedinte sinodale, la Constantinopol, intre1378 si 1389 680, uneori impreuna cu mitropolitul Hari-ton, egumenul manastirii atonite Cutlumuz 681. Pretuireape care i-o acorda sinodul din capitala bizantina' reiesesi dirt exceptia aprobata de acest sinod, in favoarea luiAntim, care, gray bolnav, pe la finele anului 1388, im-bracase shima cea mare, schimbindu-si numele in Timo-tei. Restabilindu-se insa, inaltul for 'constantinopolitan iiaproba sa-si reia 'Astoria in Tara Romaneasca 682. $imitropolitul Severinului Atanasie, participa la feluritesedinte sinodale, incepind din 1389 si pins prin 1401 683.

Interesante sint legaturile consultari in materie dedogma stabilite intre biserica munteana aceea a Bul-gariei. S-au pastrat fragmentar raspunsurile date de pa-triarhul din Tirnovo, Eftimie, personalitate marcanta alumii ecleziastice rasaritene, la intrebarile ce-i fuseseratrimise de mitropolitul Ungrovlahiei, Antim, de sta-retul Tismanei, Nicodim. Inaltul ierarh de la Tirnovocondamna, cu severitate, pe cei ce practicau casatoriirepetate (cerute de unii locuitori din Bulgaria stabilili inTara Romaneasca pentru care se fixase un anumeceremonial). Numai prima casatorie arata Eftimieeste recunoscuta de legile canonice. A doua oars poatefi admisa numai in cazuri speciale, bine intemeiate ori-cum dupa ce viitorii soli se vor fi pocait cu adevarat,pentru a obtine iertarea pacatelor. Celelalte recasatoriinu pot fi tolerate sub nici o forma.. Asa-zisul ceremonialadoptat pentru asemenea cazuri apare inaltului ierarh

HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV/1, pp. 10-13.531 Ibidem, pp. 10-11 (nr. XXII). AL. ELIAN, Legatu-

rile Ungrovlahiei cu Patriarhia de Constantinopol...,in BOR, 1959, nr. 7-10, pp. 906-907.

682 AL. ELIAN, op. cit., pp. 906-907 §i nota 7.583 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XV/1, pp. 13, 24,

28, 29, 30 (in anii 1389, 1396-1397, 1400, 1401).

368

3i

si

mitropoliei

si

1i

gt6i

1i xi

Ii

www.dacoromanica.ro

drept imposibil gi ridicol", iar cei ce vor sa se casato-reasca de repetate on sint impudici" 684.

Eftimie des raspuns lui Nicodim la alte intrebari.De unde, de exemplu, pornirea spre rau a oamerulor ? 685sau despre cercetarea vietii morale a tinerilor ce voiesca se preoti 686. Cuoerirea otomana in Peninsula Balca-nica a pus capat consult5.rilor de acest fel, stabilite 2ntreierarhii din Tara Romaneasca 5i cei din Bulgaria.

Leg5.turile cu marile centre ale monahismului rasari-tean de la Muntele Athos 5i Sinai, s-au ad5.ugat rapor-turilor oficiale dintre biserica muntean5. gi Patriarhia. con-stantinopotlitana. Pe masura intinderii cuceririlor oto-mane pe seams. Bizanttilui, a Bulgariei, a Serbiei 5i aaltor state mai mici din Peninsula Balcanica, comunita-tile calug5.re5ti din amintitele centre 5i-au indreptatmai frecvent solicit5.rile spre t.5.rile roma'ne, care, in adoua jumatmte a secolului al XV-lea, r5.min singurelestate in fiinta in sud-estul european apartinind bisericiirasaritene, cu resurse suficiente pentru a sprijini aceastabiserica. Iar cind hotarul Imperitillui otoman se fixeazape linia Dunarii, de la Belgrad 0115. la Delta, TaraRomaneasca 5i Moldova sint vizitate, din ce in ce maides, de calugarii SfIntului Munte sau ai altor locuri, incautare de subsidii temporare gi chiar venituri perma-nente. Pentru domnii romani asemenea danii aveau osemnificatie politica, sporindu-le autoritatea printre comu-nitatile cre5tine din Peninsula Balcanica.

Inceputurile se datoresc ajutoarelor date de NicolaeAlexandru Basarab catre Cutlumuz, continuate ampli-ficate de fiul sau, Vladislav I. Hariton, catigumenul aces-tei manastiri, maga pe voievodul roman s5. ridice unnou laca5, ziduri de incinta cu turnuri, o trapezarie 5ichilii sa cumpere mcgii vite, totul destinat pentrutraiul uprarea nevoilor c5.1ugarilor. Imboldurile uneiatare d5.rnicii citim tntr -un act din 1369 sint cele

6" E. TURDEANU, La litterature bulgare du XIVe slide etsa diffusion dans les Pays Roumains, Paris, 1947, pp. 119-120 ;E. KALUZNIACHI, Euthymius, pp. 207-224 ; AL. ELIAN,op. cit., p. 907.

6b5 .Reproduce dupes AL. 5TEFULESCU, Maniistirea Tismana,Bucure§ti, 1909, pp. 20-21.

"6 Toate rispunsurile la AL. $TEFULESCU, op. cit., pp. 15-30. Cf. E. TURDEANU, op. cit., pp. 122-123.

369

5i

5i 5i

5i

si

ji

ji

www.dacoromanica.ro

de ordin personal, pomenirea parintilor voievoduluiroman, cit §i a sa personal, grija pentru iertarea paca-telor pentru viala viitoare ; dar §i motive mai curindpolitice : ,,..se cuvine ca §i domnia mea sa faca scrieVladislav I cum au facut §i alti domni, anume sirbii,bulgarii, rusii §i ivirenii...". In sfirsit, §i raliuni privindinsasi intarirea vielii calugare.56 : la Cutlumuz unde serespecta, la inceput, o regula foarte stricta de viata mo-nahala fiecare calugar avea ,,... o singura mass, osingura piine, un singur yin", restul fiind in comuna venit un numar de romani care a crescut sensibil dupace, la numeroasele staruinte ale voievodului Vladislav,egumenul Hariton a acceptat, in cele din urma, sa pa-raseasca calea chinovniceasca" §i sa aplice regulile deviata ale celorlalte manastiri atonite 687. In calitatea sade ctitor principal, domnul roman stabile§te modalitatileconvietuirii calugarilor greci §i romani la amintita ma-na.stire, .§i igi rezerva dreptul de a confirma, de a intari,alegerea unui nou egumen, atunci cind cel existent ...vafi ajuns la capatul 699. Dupa Vladislav, manastireaa prirnit insa §i alte danii 689.

Este inceputul unui proces cu daunatoare urmari intimp, deoarece va scoate de sub controlul autoritatilorde stat din Tara Romaneasca zeci de sate §i intinse mosiiale caror venituri vor fi consumate de calugarii de laAthos sau din alte centre monahale. Aceasta instrainarea paminturilor tarii se va accentua in secolele XVI §iXVII, determinind, uneori, reaclia voievozilor munteni,deoarece devenea evident ca veniturile scoase din tarsi decalugarii de la Athos sau alte locuri nu sint compensatede grija pe care ace§tia din urma pretindeau s-o poartepentru sufletul §i mintuirea donatorilor, ca §i pentru bunaintocmire a lacgurilor din Tara Romaneasca. Procesulmanastirilor inchinate 13i afla inceputurlie chiar in seco-lul al XIV-lea ; rezolvarea sa va avea loc cinci sute deani mai tirziu, prin secularizarea averilor manastire§ti, la1863. Dar pentru inceput, in secolele XIV §i XV, urma-rile negative ale unor astfel de donatii catre manastiri

687 DRH, B, I, p. 502 (nr. A).688 DRH, B, I, p. 504.688 DRH, B, I, pp. 46-47, 175, 252-253, 371 (nr. 19, 100,

151, 231).

370

vielii"

pi

www.dacoromanica.ro

de peste hotare nu erau inca vizibile. i totusi au avutloc, poate, unele impotriviri chiar in aceasta etapa. La1475-1476, Basarab cel Batrin precizeaza dreptul calu-garilor de la Cutlumuz de a lua dijme" din satul Uiba-resti690; iar la 29 ianuarie 1500, Radu cel Mare da orec,onfirmare : De la Utharesti calugarii sa ia dijma ;precum le-au dat stramosii gi parintele domniei mele,astfel am daruit gi domnia mea, pentru cd am riiscum-peirat-o domnia mea de la Chircii, pentru 5 000 aspri691(subl. ns., D.C.G.). Daca domnul s-a vazut obligat saplateasca, inseamna, credem, ca boierii din apropierea sa-tului in cazul nostru Chirca nu au aprobat, inorice conditii, privilegiile acordate Cutlumuzului.

Alte donatii .privesc manastirile atonite : Zografos3 000 de aspri, pe fiecare an de la voievodul Alexan-

dru Aldea 692 ; Xeropotamos, aceeali sums de la acelagidamn 693 ; Ru,si (Rusicon), cu hramul Sf. Pantelisnon,6 000 de aspri de la Vlad Calugarul 691. Vlad Tepes, carese ingrijise gi de manastirea mai inainte amintita 695,

acorda 4 000 de aspri gi la ctitoria Filoteu, tot de laAthos 696. Aceiasi bani aproba anual gi Vlad Caluga-rul 697, care doneaza in plus si Hilandarului 5 000 de aspripe an si 500 calugarilor care vin sa ia suma ; de reti-nut ca hotarirea domneasca se ia la solicitarea facuta de,,...binecinstitoarea doamna gi imparateasa Mara", fiicadespotului sirb Gheorghe Brancovici, sotia sultanului Mu-rad al II-lea si de sora ei doamna Cantacuzino" 699

aceeasi suma primeste ctitoria si de la Radu cel Mare 699.

manastirea Dohiariu, prin egumenul ei chir David",prin ...starepul Evtimie si ieromonahul Macarie ", obtine3 000 de aspri pe an de la acelali Vlad Calugarul 700.

699 DRH, B, I, p. 253 (nr. 151).691 Ibidem, pp. 485-486 (nr. 297).692 Doc. din 9 febr. 1433, DRH, B, I, pp. 136-137 (nr. 74).693 Doc. din 9 febr. 1433, HURMUZAKI-N. IORGA, Docu-

mente, XIV/1, p. 38 (nr. LXXIV).694 Doc. din 12 iun. 1487, DRH, B, I, p. 327 (nr. 203). Radu

cel Mare reduce dania la 3 000 aspri : ibidem, pp. 425-427(nr. 263).

695 Doc. din 12 iun. 1457, ibidem, p. 201 (nr. 116).696 Doc. din 1460-1461, ibidem, p. 205 (nr. 119).697 Doc. din 1487-1492, ibidem, pp. 324-326 (nr. 202).698 Doc. din nov. 1492, ibidem, pp. 379-380 (nr. 235).699 Doc. din 19 apr. 1498, ibidem, pp. 462-463 (nr. 284).799 Doc. din 24 mart. 1490, ibidem, pp. 357-359 (nr. 223).

371

;

5i

www.dacoromanica.ro

Ajutoare (tot la Athos) primesc : Chilia Sf. Ilie 701,Meteore 752 i Capriuleu 753. De notat, in sfir§it, ca aj,u-toare" asemanatoare au mens §i mai departe, la ...ma-nastirea care se numgte muntele Sinai", beneficiary asumei anuale de 5 000 aspri (plus 500 dati calugarilorvenili sa is obrocul), de la Radu cel Mare 704.

In afara laturilor for pur materiale, ajutoarele acor-date de voievozii Tarii Romane§ti (§i ai Moldovei) aveau§i un inIeles mai larg. Destinat centrelor monastice, pas-tratoare aparatoare ale ideologiei bisericii ortodoxe,sprijinul repetat al statelor romanevi a insemnat o con-tributie la intarirea, pe plan ideologic §i cultural, a po-poarelor sud-dunarene, in raporturile for cu elementulotoman dominator 705.

Clerul Acliunea sa a fost de pulina insemnatate in Tara Roma-catolic neasca, in secolele XIV ;i XV, intruclt §i comunitatile

carora se adresa erau foarte restrinse, in comparatie cupopulatia romaneasca. Incercarile de difuziune ale cato-licismului de la sud de Carpati, desfaprate aproape inexclusivitate in mediile orarne§ti, sint atestate, pe de oparte, de marturii scrise Inca din secolul alindeosebi in legatura cu stabilirea cavalerilor teutoni7°6§i a celor ioaniti 707, pe de aita parte, de ruinele a ci-torva ctitorii aparlinind acestui cult.

La Turnu Severin, intre ruinele castruTui roman, bise-rica se prezinta cu o singura nava, absida poligonala,sprijinita de contraforturi ; datare incerta, poate chiar dinprima jumatate a secolului al XIV-lea 708. La Cimpu-lung, &raga cu hramul Iacob cel Mare (ulterior Sf. Ana)a existat, probabil, in ultimul sfert al secolului al XIII-

101 HURMUZAKI-N. IORGA, Documente, XIV, 1, p. 40(nr. LXXXIV). Cf. p. 42 danie de la Mad Calugarul.

7°2 Doc. din 1447-1448, DRH, B, I, p. 505 (nr. B).7°3 Doc. din 31 ian. 1500, DRH, B, I, pp. 487-489 (nr. 298).7" Doc. din 15 sept. 1497, DRH, B, I, pp. 455-456 (nr. 279).705 TEODOR BODOGAE, Ajutoarele roma'nejli la nzandstirile

din Sfintul Munte Athos, Sibiu, 1940, pp. 172-178 ; 198, 214,218, 244-245 etc. ; Cf. N. IORGA, Muntele Athos in lcgaturilccu Idrile noastre. in AARMSI, s. II, t. XXXVI, 1913-1914,pp. 464-470.

7°6 GH. MOISESCU, ST. LUP5A, AL. FILIPA5CU, Istoriabiscricii romone, I, pp. 130-139 §i 163-170.

7°7 DRH, B, I, 3-11 (nr. L), doc. din 2 iun. 1247.7°8 V. VATASIANU, Istoria artei feudale, p. 149.

372

§i

XIII-lea,

www.dacoromanica.ro

lea ; aici a fost ingropat comitele Laurentiu de LongoCampo la 1300 709 si un preot Iohannes, la 1373 710. Cti-toria a cunoscut mai multe faze de constructie, primulmonument fiind anterior anului 1300 711, cu adaugiri inprima jumatate a secolului al XV-lea 712. Tot la Cim-pulung, probabil tot spre finele secolului al XIII-lea, seinalta si Cloafterul (azi disparut), aflat dupa 1350 si de-alungul veacului urmator, sub cirmuirea dominicanilor 713.

i acesta a cunoscut doua importante etape, una aparti-nind arhitecturii romanice, a doua celei gotice 714. Nu sesae locul uncle se afla lacasul catolic de la Curtea deArgef (hramul Fecioarei Maria), ridicat, probabil, o datacu infiintarea episcopatului catolic in acest oral (1381) ;dupa uncle recente cercetari, ctitoria ar fi fiintat pe am-plasamentul bisericii ortodoxe de azi numita Botu-sari" 715. Amintim, in sfilit, de alte doua lacasuri cato-lice, unul la Tirgovioe, ridicat catre 1417, cu hramulMariei si altul la Rimnicul Vilcea, acesta din urma exis-tind, poate, in secolul al XV-lea si sigur in cel urmator(in present biserica. ortodoxa Sf. Dumitru) 716

La aceste vestigii arhitectonice, situate in orasele demunte Cimpulung, Curtea de Arges, Tirgoviste tus-trele capitale ale Tarii Roma.'nesti in secolele

Rimnicul Vilcea, se aclauga si informatille documen-tare asupra istoriei catolicismului la sud de Carpa%i, inacelasi interval.

762 EMIL LAZARESCU, Despre piatra de mormind a comi-telui Laurenliu, pp. 109-127.

710 DEL CHIARO, Storia delle moderne revoluzione dellaVallachia..., ed. N. Iorga, p. 31.

711 $T. BALS, D. ROSETTI, Restaurarea bisericii Lidrillia dinCimpulung-Muscel, in Monumente istorice. Studii Si lucrari derestaurare", nr. 1, 1967 ; C. AUNER, Moldova la Soborul din .Florenta, in Revista Catolica" ,IV, 1915, pp. 276-277.

712 PAVEL CHIHAIA, Monuments romans et gothiques...,pp. 38-40.

713 Ibidem, pp. 40-42 ; C. AUNER, Episcopia Milcoviei inveacul at XIV-lea, in Revista Catolica", I, 1912, pp. 60-80.

714 PAVEL CHIHAIA, op. cit., p. 45.715 IDEM, Trecutul bisericii Botufari din Curtea de Argei,

in SCIA, XIV, 1967, nr. 1, pp. 103-115 ; IDEM, Monumentsromans et gothiques, pp. 49-51.

716 IDEM, Un vechi monument de arhitecturd in RimniculVilcea biserica Sf. Dumitru, in SCIA, XIV, 1967, nr. 2,pp. 175-186.

373

XIVXVsi

.

www.dacoromanica.ro

Parohiile catolice muntene se aflau in timpul cirmuiriilui Nicolae Alexandru Basarab supuse autoritatii episco-pului din Transilvania 717, iar Vlaicu (Vladislav) con-firma o atare jurisdictie.

In 1369, tot Vlaicu admite ca Dimitrie, episcopul bi-sericii Transilvaniei", sa trimita in Tara Romaneasca unloctiitor al sau", cu competenta exclusive in problemeleecleziastice : ,,...pentru infiintarea si impaciuirea bisericilorsi a altarelor, pentru intarirea preotilor, primirea martu-risirilor, poruncirea ispasirilor, darea deslegarii in cazurilecare in de hotarirea episcopala si pentru implinirea si al-tor sarcini pontificale, precum si pentru vizitarea (cano-nica) si indreptarea moravurilor, dojana milostiva si toatecele ce se vor arata a fi folositoare moravurilor..." 718.

Jurisdictia acestui loctiitor se aplica tuturor ...orasenilor,poporului si oaspetilor de orice neam sau limbs ar fi, caretin de ritul si obiceiul sfintei biserici romane" 719 si caroravoievodul le recomanda ,,...cu porunca cea mai tare" sa-1primeasca pe prelat cu cinste, sa-1 trateze bine, sa-i deaascultarea cuvenita si sa-i ceara sprijinul 728. Hrisovul seincheie cu o dispozitie express catre toti dregatorii statu-lui muntean, sa respecte acele dispozitii : ...va poruncimcu strasnicie scrie Vlaicu ca sa nu cutezati sa-i fa-ceti vreo piedica, suparare sau turburare acelui domn epi-scop, loctiitorul acestui episcop al Transilvaniei si celor cetin de dinsul, ci mai mult, sa-i ajutati cu bunavointa sisprijin potrivit" 721.

Aceste dispozitii veneau intr-o etapa ctnd papalitateaparea sa marcheze progrese in sud-estul european. La18 octombrie 1369, deci aproximativ cinci saptamini ina-intea hotaririi lui Vlaicu, imparatul Bizantului, Ioan alV-lea Paleologul, aflat in trecere in Italia, trecea la cato-licism ; o noua declaratie de unire, insotita de ceremonii,va avea loc in ianuarie 1370. Tot in 1370 si tot din consi-derente politice (unirea Poloniei si a Ungariei sub con-ducerea lui Ludovic), voievodul Moldovei, Latco, accepta

717 Doc. din 25 nov. 1369, DRH, B, I, p. 13 (nr. 3).718 Ibidem.719 Ibidem.729 Ibidem ; cf. N. IORGA, Istoila bisericii roma neiti, I,

pp. 65-68.721 DRH, B, I, p. 13 .(nr. 3).


si el sa recunoasca autoritatea papalitatii722. In ianuarie1370, papa felicita pe doamna Clara, a doua sotie (cato-lica) a lui Nicolae Alexandru Basarab (tatal lui Vlaicu),pentru ca fiica sa Ana (sora cu voievodul roman Vlaicu

sotie a tarului Stracimir al Vidinului) primise catoli-cismul, indepartindu-se ...de schizmatici si de ereziile incare fusese mai de mult" 723.

Succese mai mult propagandistice pentru papalitate ; inTara Romaneasca, in Moldova si in Taratul de Vidin,biserica romana nu a gasit decit un numar foarte redusde credinciosi, aceste teritorii raminind in continuare subobladuirea Patriarhiei din Constantinopol.

Ca organizare, de notat, la 9 mai 1381, infiintarea decatre papa Urban al VI-lea a episcopiei Argecului ca su-fragana a arhiepiscopatului din Kalocsa, primul episcopcatolic fiind Nicolaus Antonius. Sint cunoscuti o sums dintitularii acestui scaun in secolul al XIV-lea Francisc(de la carmelitii Sf. Leonard), George (din ordinul ere-mitilor Sf. Augustin), Andrei ; in secolul al XV-leaGeorg Iohannis din Pecs, Ioan de Antiquavilla (calugarbenedictin din eparhia Gran), Paul Petri (fost paroh albisericii Sf. Cosma Si Damian din Kisbarat, eparhia Gyor),Iacob Richter etc. 724. Unii dintre acesti episcopi au rezi-dat efectiv in orasul muntean, dind urmare ordinuluipapal primit. In actul de numire al lui George, la 9 mar-tie 1394, suveranul pontif precizeaza Voim insa ca, deindata ce vei fi primit scrisoarea aceasta, sa to prezintichiar la biserica (scaunul episcopal N.A) §i sa rezi-dezi personal in ea..." 725. Aceeasi dispozitie o trimite Bo-

722 HURMUZAKI-DENSLI$IANU, Documente, I, 2, pp. 160,162-163, 168-174 (nr. 124, 125, 131, 132).

223 Ibidem, p. 158 (nr. 122). Pentru toate aceste im-prejurari, vezi EMIL LAZARESCU, Nicodim de la Tismana...,pp. 264-265.

724 I. C. FILITTI, Din arhivele Vaticanului, Bucuresti, 1914,pp. 354-381, 527-529, 534 ; C. AUNER, Episcopia catolica aArgesului, in Revista Catolica", III, 1914, pp. 439-451 ;A. BUNEA, Ierarhia romanilor din Ardeal Ungaria, Blaj 1904,pp. 58-59 : considera, fara o dovada docurnentara, ca episcopiaArgesului a fost infiintata in prima jumatate a secoluluial XIII-lea ; C. AUNER, Moldova la soborul din Florenia,p. 276.

223 C. AUNER, Episcopia catolicii a Argesutui, p. 443 §iI. C. FILITTI, Din arhivele Vaticanului, pp. 369-371.

375

si

si

www.dacoromanica.ro

nifaciu al IX-lea canonicului Georg Iohannis din Pecs 728.Dar ordinul nu era intotdeauna urmat ad litteram, exis-tind uneori formule legale" de a evita §ederea perma-nents in Arge.§. Amintitul episcop George, o data cu or-dinul de numire, primi o bula papala, autorizindu-1 totu§i,cu inga'duinta episcopului de care depindea ierarhic,...sa savirrasca slujbe arhiere§ti in once alt ora§ sau altseparhie... §i sa poafa rezida liber §i licit in alt ora§ saualts eparhie" 727.

Veniturile erau modeste. De aceea, la 2 octombrie 1396,curia papala scute§te de plata contributiei sale catre forulierarhic pe un an pentru saracie", pe ,,...pater dominusAndreas episcopus Argensis in Valachia ". La fel se pre-vede §i pentru episcopul Francisc. La 1411, papa Joan alXXII-lea dispune ca A se gaseasca unele venituri, dineparhia Pecs, pentru episcopul George, care hi are eparhia,,...printre necredincio§i" §i nu ,,...percepe nici un fel devenituri" 728. In anii obi§nuiti, episcopul de Arge§ remi-tea ,,...visteriei apostolice" §i ,,...colegiului cardinalilor"suma de 66 §i 2/3 florini de our 728.

In Banatul de Severin, atit de viu disputat intre Un-garia §i Tara Romaneasca, curia romans, tocmai pentru

intari propaganda sa in zona Vidinului, a infiintat, pro-babil indata dupa 1376 (cind Severinul devine pentrucitiva ani o unitate administrative a regatului maghiar)730,un alt episcopat catolic. Intiiul titular pare a fi Grigore(in 1382). Dar, dupa ce Banatul de Severin a reintratin posesiunea voievozilor romani, este o intrebare dacenoul episcopat catolic a avut o existents efectiva saunominala. Oricum, sent cunoscute numele citorva ierarhicare au purtat acest titlu : Lucas Ioannis, Francisc deMinerva (Menevea), Nicolas Demetrii apoi, incepindcu 1412 (cu o intrerupere intre 1447-1498) : Iacob,Luca, Dionisie, Domminic, Stefan, alt Stefan §i Gregorie

726 I. C. FILITTI, op. cit., pp. 369-371.727 C. AUNER, op. cit., p. 444.726 I. C. FILITTI, op. cit., pp. 369, 371-373.722 Vezi marturiile din 20 oct. 1419 §i 7 iun. 1421, ibidem,

pp. 529, 536-537.73° EMIL LAZARESCU, Nicodim de la Tismana..., pp. 270-

274.

376

A

www.dacoromanica.ro

(1502), care este si ultimul episcop de Severin trecut inacte 731..

Neav nd decit suportul unor comunitati foarte modeste,existente in citeva orase Cimpulung, Curtea de Arge§,Tirgoviste, Rimnicul Vilcii, Turnu Severin catolicis-mul nu a avut forta de iradiere in Tara Romaneasca.Este semnificativa recunoasterea papei Joan al XXIII-leaca episcopatul de Arge§ se dia. ,,...printre necredinciosi",iar adeptii sai au scazut treptat, indeosebi incepind dinsecolul al XVI-lea, oind o parte a ]or a adoptat reforma,iar o alts parte s-a topit, cu timpul, in masa ortodoxaromaneasca.

731 C. AUNER, EPiscopia catolica a Severinului, in RevistaCato her, II, 1913, pp. 47-62.

www.dacoromanica.ro

VII

Idei, mentalitati, norme juridice

VIATA POLITICA

SENTIMENTUL PUTERII, AL AUTORITATII DOMNESTI,

EXERCITAREA EI.SPIRITUL FRACTIONIST, DE GRUP, AL BOIERIMII

VIOLENTA REPRESIUNILOR

CRITERIILE PENTRU ALEGEREA DREGATORILOR,

A COLABORATORILOR DIRECT AI DOMNIEI

RELATIILE EXTERNE, EXPRIMAREA IDEII DE INDEPENDENTAR APORTURILE CU OTOMANII

NUANTARI IN RELATIILE CU ALTE STATEDESPRE SOLI, PREROGATIVELE LOR,

RE GULI LA PRIMIREA SOLILOR, LA ALEGEREA LOR

DREPTUL DE AZILGINDURI DESPRE PACE SI RAZBOI

GINDURI DESPRE PAMINT

CONDITIA FEMEII. SENTIMENTELE FATA DE COPII

VAE VICTIS"REGULI DE COMPORTARE, DE VIATA, OBICEIURI, MENTALITATI

NORME JURIDICE, LEGEA"NORME JURIDICE CUPRINSE IN ACTELE CANCELARIEI

IN LEGATURA CU PAMINTUL

INFIEREA RECASATORIREA

DREPTUL DE CTITORIE

LEGEA NESCRISA, OBICEIUL PAMINTULUI

RECEPTAREA DREPTULUI BIZANTIN

$I

www.dacoromanica.ro

A regasi ideile, mentalitatile 5i rinduielile juridice din se-colele XIV 5i XV, in toata varietatea lor, determinate deinsu5i fluxul vietii cotidiene, nu mai este cu putinta ; neimpiedica numarul relativ restrins al documentelor cu-prinsul for - cele mai multe privind numai starea pro-prietatii (vinzari, cumparari, mo5teniri, donatii, confir-maxi) 5i deopotriva formularile-tip din diplomaticatimpului. Dar conventiile de exprimare ale cancelarieilaconismul unor termeni pastreaza reflects totu.5i cevadin ideile, sentimentele, aspiratiile oamenilor, mai ales aleacelora care stapineau pamintul, ale acelora care exerci-tau, generatie dupe generatie, puterea politica. Cum gin-deau insa cei supu5i exploatati 5tim Area putin pentruaceasta perioada de inceput.

Sena- Viata politics este mai frecvent ilustrata. Sentimentul pu-mentul terii, al exercitarii unei autoritati elective in interiorulputerii neimpartitd cu alte persoane, este cuprins in insu5i

titlul cirmuitorilor jarii. Voievod 5i domn" este titlulobipuit, intilnit de la cel dintii document intern pastratIn original, al lui Vlaicu, pentru ctitoria de la Vodita 1

repetat de-a lungul secolelor XIV 5i XV. Citiva folo-sesc mare voievod domn" (sau formulari similare),ca, de pikla, Mircea cel Batrin 2, fiul sau Mihail 3 5i

Dan al II-lea 4. 0 intregire a exprimarii puterii o ga-sim in : ,,...marele ,ci singur stapinitorul domn loan Mir-cea voievod... domn a toata. Ungrovlahia .5i al partilorPodunaviei §i al celor de peste munti" s (subl. ns.,D.C.G.), sau cu variantele : ,,...singur stapinitorul, IoMircea mare voievod domn a toata tara..." s ; Io,Mircea mare voievod 5i domn singur stapinitor a toataSara..." 7. La fel citim 5i in titlul voievozilor Mihail 8,

1 DRH, B, I, p. 18 (nr. 6).2 Ibidem, pp. 31, 44, 59, 62, 66, 67 (nr. 12, 17, 25, 27,

29, 30) ; cf. mai sus, p.3 DRH, B, I, pp. 85, 91 (nr. 40, 45).4 Ibidem, pp. 123, 125, 127, 129 (nr. 43, 65, 66, 68).5 Ibidem, p. 29 (nr. 10). Cf. pp. 30, 51 (nr. 11, 21).

Ibidem, p. 49 (nr. 20). Cf. pp. 57, 64, 74 ,76, 69, 81(nr. 24, 28, 34, 35, 37, 38):

7 Ibidem, p. 70 (nr. 32). Cf. p. 72 (nr. 33).8 Ibidem, p. 87 (nr. 42).

881

tkii,

si

si

-si

si

www.dacoromanica.ro

Radu Praznaglava 9, Dan al II-lea 10, Vladislav al II-lea 11. Dar cel mai frecvent revine ,,...singur stapinitoruldomn", . .domn singur stapinitor"12 - uneori

stapinitoriu/"13 sau stapinitor"14 - ladomnii Mircea cel Batrin, Alexandru Aldea, Vlad Dra-cul, Vladislav al II-lea, Radu cel Frumos, Basarab celBatrin. Basarab cel Tinar, Vlad Calugarul, Radu celMare 15.

Voievod §i domn inseamna conducator de oaste §i detara, insumind cele doua atributii principale ale cirmui-torilor Tarii Romane.5ti - military §i adaninistrativ-civila,gospoclareasca. $i ne putem intreba de ce n-am adoptatun titlu din ierarhia feudala europeana superioara -rege, tar, de exemplu ? Optiunea pentru voievod §idomn (do minus) este rezultatul unei convietuiri neintre-rupte in acelgi spatiu geografic §i al imprejurarilor isto-rice, in care s-a format paporul roman (fondul daco-romanslavilor)

§i convietuirea cu migratorii, indeosebi asimilarea; totodata cele doua titluri ce riispund unei tra-

ditii proprii, ar putea reflecta tocmai o trasatura esen-tiara a istoriei straromane§ti §i romane§ti in secoleleIV-XIII, §i anume apararea, pastrarea propriei iden-titati, in spatiul natural de dezvoltare al poporului nos-tru. Adoptarea titlului de voievod domn 16 este rezul-tatul evolutiei firefli a socierdtii romanecti, care, nu a

9 Ibidem, p. 97, 99 (nr. 48, 49).io Ibidem, pp. 103, 109, 111, 114, 116 (nr. 52, 55, 56,

58, 60).Ibidem, p. 190 (nr. 108).

12 Ibidem, p. 61 (Mircea) ; 136, 139 (Al. Aldea) ; 143, 158(Wad Dracul) ; 182, 192 (Vladislav al II-lea) ; 211, 214, 217,221, 239 (Radu cel Frumos) ; 245, 249, 252, 255 (Basarab celBatrin) ; 264, 266, 275, 284, 290 (Basarab cel ; 298, 302,307, 311, 339, 341, 346, 353, 359, 363, 376, 389, 393, 397(Vlad Calugarul) ; 445, 455, 457, 473, 480, 495 (Radu celMare).

13 Ibidem, p. 341 (nr. 341).14 Ibidem, p. 346( nr. 217).13 E. VIRTOSU, Ce inseamnii Domn singur stapinitor" in

titulatura domneasca a Tarii Romanesti ;i a Moldovei ?, in Ana-lele Univ. Buoure.5ti", seria Stiinte sociale, air. 9, 1957, pp. 45-59,accentueaza in concluzie ca domn" §i singur stapinitor" au fostintroduce in diplomatica munteank probabil, de is intemeiereastatului muntean sub Basarab I (p. 57) ; ca formula marcheazaunicitatea puterii potlitice interne (p. 54).

16 D. P. BOGDAN, Diplomatica slavo-romans, p. 161.

382

,,...insumi

11

Tinar)

...in-sus(

pi

www.dacoromanica.ro

dus o politica de expansiune, nu a urmarit largirea teri-toriului ei propriu in dauna altor popoare.

Con§tiinta exercitarii autoritatii, a puterii se exprima§i in alte texte. Cind Mircea cel Batrin elibereaza bra-§ovenilor la 6 august 1413 privilegiul de comert, el pre-cizeaza : ,,...bine voit-a domnia mea, de buns voia mea,cu inima curata §i luminata §i daruit-am acest hrisov aldomniei mele, §i implinit-am rugamintea pirgarilor dinBra§ov, fiindca s-au rugat de domnia mea sa le invoiesc§i sa le intaresc a§ezamintele ce le-au avut de la stra-mo§ii domniei merle pentru vama..." 17 (subl. ns., D.0 G.).Repetari §i aocentuari pentru a marca explicit ca privi-legiul a fost acordat de domn din a sa vointa §i autori-tate, Mel presiuni sau injonctiuni din partea altui for.Ace la§i ton este folosit, pentru un act similar, §i de RaduPraznaglava, ca §i de Dan al II-lea §i de Vlad Dracu 18.

Cind bra§ovenii apnea negutatorilor munteni o sumsde discriminari, Dan al II-lea ii pune in garda, vorbin-du-le ca stapin deplin : Si de nu-i yeti pedepsi (pebra§avenii care au prigonit pe cei din Tara Romaneasca

N.A.), sa §titi ca nu voi lasa pe oamenii domnieimele in paguba, ci voi razbuna eu pe oamenii mei. Alt-fel nu va fi, dupii porunca domniei mele" 19. Sau, adre-sindu-se supu§ilor sal §i anunpindu-le termenii noului pri-vilegiu de comert acordat Bra§ovului, acelgi domnaclauga : ...caci cine va bintui pe vre-un om drept, peunul ca acela it voi arde in foc.. iar aide' sa nu fie,ci numai dapa porunca domniei mele" 20. Dupa cum totidomnii, de la Mircea ce1 Batrin la Vlad Drawl, Radu celFrumos, la Vlad Calugarul §i Radu cel Mare, faga-duiesc ,,...mare rau §i urgie" oricui ar nesocoti hotaririleconsemnate in hrisoavele domne§ti 21. amenintarea nuse rezuma, la o formula de concelarie, ci putea fi oricindurmata de fapte, intr-o vreme cind porunca domneascaera grabnic implinita de arma§ sau oamenii sai.

11 I. BOGDAN, Documente privitoare la relagile Tdrii Roma-p. 4.

18 Ibidem, pp. 12, 16, 72, 73.19 Ibidem, p. 31.20 Ibidem, p. 39.21 DRH, B, I, p. 66, 175, 234, 347, 377, 459, 484 etc. etc.

383

5i

www.dacoromanica.ro

Spiritulfractionist

alboierimii

Asprime cu atit mai necesara, cu cit spiritul fractionist,de grup, constituia o realitate permanents a vietii poli-tice muntene, indeosebi In secolul al XV-lea. De lamoartea lui Mircea cel Batrin (1418) si pins la asasi-narea lui Radu de la Afumati (2 ianuarie 1529), intr-unrastimp de 111 ani, au avut loc cel putin 47 de schimbaride domnie cu 25 de voievozi, Mara a mai socoti unii pre-tendenti care nu au mai apucat sa domneasca efectiv 22.Desigur, la .aceste atit de frecvente itreceri ale puterii dela un stapinitor la altul au contribuit, in buns masura,gi statele vecine indeosebi Poarta otomana dori-toare sä sprijine pe candidatul mai dispus sa raspundaexigentelor acestei marl puteri. Dar cauza principals a

politice a stat tot in spiritul sectar al paturiiconducatoare, impartita in grupari rivale, gata sa deasprijinul for fie unui pretendent, fie altuia, sustinind undomn pentru a trece apoi la rivalul acestuia, pe care-1parasesc la rindu-i, scurt Limp dupa aceea. Trasaturape care au observat-o cei dinafara : Sunt impartiti indoua domnii scrie Laonic Chalcocondil despre ro-mani (numindu-i tot dad) in Bogdania si Sn laraaceasta de la. Istru 23 si au organizatie cu legi nu preabune. Au obiceiul sa nu ramina cu aceiabi domni, cimereu dupa interesul for schimbe ; si-si pun cind unstapinitor, dud altul" 24. Iar cronicarul bizantin Ducasadauga : Cad era neamul romanilor iubitor de dezbi-nari indrepta cu usurinta gindul la rasturnarea dom-nilor" 25. 0 realizau cu luciditate oamenii

Cum sa am eu gind bun asupra voastra, daca tinetipe vrajmasii mei printre voi ? intreaba Basarab cel Tinarprin decembrie 1479, pe brasoveni. Cad mai intii eiau adus pe Vlad 26 voievod impotriva lui Vdadislav voie-vod 27 §i 1-au taiat ; apoi au fugit de la Vlad voievod laturd si-au adus pe imparatul in Tara Romaneasca si-au

22 Vezi lista cronologica in C. C. GIURESCU, DINU C. GIU-RESCU, Istoria rontailor, Bucurelti, 1971, pp. 699-701.

23 Adica Tara Rornaneasca.24 Expuneri istorice, p. 63.25 Istoria turco-bizantind, p. 252.26 Vlad Tepes, la 1456.27 Vladislav al II-lea, ucis in prinfavara anului 1456.

384

instabilitdtii

si

sa-i

si-§isi tarii.

www.dacoromanica.ro

calcat-o, precum stiti 28 ; ...apoi cu Laiota impreuna, audus pe imparatul in Moldova ei-au prapadit Moldova" 29.Ceea ce omite Basarab cel Tinar sa spunk este ca el insueia venit cu ajutorul lui -tefan cel Mare ei ca, dupa ce aluat puterea, a parasit silit in parte gi de imprejuraride for majors alian%a antiotomana, recunoscindsuzeranitatea iinaltei Porti. Ceea ce nu etia insa Basarabcel Tinar rind iii redacta scrisoarea este ca el insugi va&idea in primavara lui 1482, la Glogova, ucis de boieri.Text revelator pentru anume mentalitati politice.

Aceleasi ei mai inainte. Un adevarat fragment de cro-nica intercalat intr-un hrisov din 1551 aminteete :Iar cind a fost in zilele lui Vlad voievod Tepee, a fostun boier ce se chema Albul cel Mare. Astfel, a luat maisus numitele sate 30 cu sila gi Inca a pustiit ei sfinta ma-nastire 31, pina in vremea cind a claruit domnul Dumnezeucu domnia pe parintele domniei mele Radul voievod celBun, fiul lui Vlad voievod Calugarul. lSi dupa aceia,atunci, in zilele lui Vlad voievod Tepee, acest boier,Albul cel Mare, s-a ridicat domn peste capul lui Vladvoievod repef, iar Vlad voievod a egit cu oaste impo-triva lui ei I-a prins ei l-a fdiat pe el pe tot nea-mul lui" 32.

Iar povestirile in limba germana despre Vlad Topqamintesc cum voievodul roman ar fi chemat la masa oseams de boieri mai virstnici ei mai tineri, intrebindu-ipe rind criti domni au apucat fiecare, pina la dinsul :Unul a raspuns 50, un altul 30, unul 20, unii 12, nici-unul insa nu era atit de tinar incit sa nu fi apucat 7domnitori". Ceea ce ar fi provocat replica plina de miniea lui Tepee ca vina pentru o astfel de situalie ,,...o

29 Exped4ia lui Mahomed al II-lea in Tara Romaneasca,in 1462, cind Tepe§ este alungat, iar Radu cel Frumos instalatdomn.

29 Expeditia lui Mahomed al II-lea in Moldova, in 1476 ;afirmatie inexacta, deoarece nu pira unor boieri munteni a de-terminat expedilia sultanului contra lui Stefan cel Mare, in 1476 !Textul acestei scrisori : I. BOGDAN, op. cit., p. 150.

3° Glodul §i Ilintea.31 Govora.32 DIR, XVI, B, III, p. 4 (nr. 3), doc. din 1 apr. Cf.

BARBU T. CAMPINA, Cornplotul boierilor rdscoala din TaraRomaneascii..., p. 600.

385

11

www.dacoromanica.ro

poarta ruginoasele voastre dezbinari" 33 §i porunca ace-luiagi voievod de a-i trage pe toti in leaps. Desigur, ci-frele sint exagerate. Dar oricare boier muntean, nascurcatre 1400 gi traind pins dupa 1456, asistase sau parti-cipase la circa 16 schimbari de domnie cu 10 titulari,ark' a mai socoti pretendentii nenorocogi".

Acelagi lucru citeva decenii mai tirziu. In primelezile ale lui noiembrie 1523, un grup de boieri izbutegtesa rastoarne pe Vladislav al III-lea ; pentru motivanotiunea intotdeauna se gasesc justificari ei acuzape fostul domn ca ,,...nu era cregtin, ci pagin gi nebun" 34§i uneltea impreuna cu turcii sa dea pe mai multi pemina calaului. Violenta limbajului arata gi spiritul sec-tar al acestor grupari. Dar nu numai atit. Aceiagi boierisprijinisera, putin mai inainte, pe Radu de la Afumati,refugiat la Bra.gov : Este acolo intre voi Radul voie-vod scriu ei bragovenilor gi pins acum cit a pe-trecut in mijlocul vostru, cu a noastra fare a tuturora petrecut, caci incapusem in miinile acelui vrajmag 35,aga ne ciudeam, cum ne vom izbavi de dinsul" 36 (subl.ns., D.C.G.). Dar otomanii, retragindu-se din taxa, boieriicare sprijinisera pe Radu de la Afumati socotesc maiavantajos sa, proclame domn pe Badica Radul S7, pe care-1prezinta ca adevarat fiu de domn, al lui Radu cel Mare :,,...ne -am strecurat §i adunatu-ne-am imprejurul dom-nului nostru, care este acum in mijlocul nostru (adicaBadica. Radu N. A.) §i ne-am facut pace de catrepartea turceasca..." 38 (subl. ns., D.C.G.). Relatarea forproprie, are o mare forts de sugestie : ei se strecoara,apoi izbutesc a se aduna pentru alege candidatul.Alegere care insemna, pentru cel flout voievod, anumeobligatii fats de sprijinitorii sai. Dovada chiar felul cumboierii se angajeaza in acte de politica externs, in numeledomnului, ca un fapt de la sine inteles : ,,...astfel not

33 GR. CONDURATU, Michael Beheims Gedicht iiber denWaiwoden Wlad II Drakul..., Bucure§ti, 1908, pp. 4041 §i 103 ;la fel in versiunile de la pp. 107-108 §i 116. Cf. B. T. CAM-PINA, op. cit., p. 603.

34 GR. TOCILESCU, 534 documente..., pp. 423 gi 426.35 Adica a turcilor.36 GR. TOCILESCU, op. cit., p. 424.87 A domnit de la 8 nov. 1523 pini dup5. 19 ian. 1524, aproxi-

anativ 2 luni, fiind ucis de turci, apoi ingropat la amanastireaDealul.

38 GR. TOCILESCU, op. cit., p. 424.

886

§i

ali

ali

§i

www.dacoromanica.ro

ne-am legat gi am luat asupra capetelor gi sufletelor noas-tre, cum ca va fi el (adica Badica Radu N.A.), fm-preuna cu not drept gi cu dreapta slujba sfintei coroanegi inallimei craiului gi domnului nostru iubitului Ianogvoievodului" 39 (subl. ns., D.C.G.). Alesul boierilor as-culta, agadar, de ei. Dar cum sa inlature ei amenintareadin partea lui Radu de la Aiumati refugiat in Transil-vania ? Daca bragovenii vor continua sa sprijine pe fu-gar, atunci partizanii lui Badica Radu vor face alianfacu Poarta otomana : ,,...iar daca voi (adica bragovenii

yeti strica aceasta Intocmire gi juramint, voi gtitice faceti ; not toti ne vom inchina turcilor" 40. Ce sim-teau in realitate fat de puternicii vecini din sud o spunei in aceeagi scrisoare, fost, dupa gre-Idle noastre pacate, de au intrat in mijlocul nostru pro-cletii (blestematii) agarieni, tuncii, cu prada gi cu robiegi cu taiere gi cu risipirea bisericilor..." 41. Recapitulind,agadar : din octombrie 1522 pins la 4 aprilie 1523, Radude la Afumali este domn ; un grup de boieri complo-teaza, 11 obliga sa paraseasca tam gi agaza, in locul lui peVladislav al III-lea, care se mentine circa gapte luni ;dar In acest scurt rastimp un alt grup, la inceput favo-rabil lui Radu de la Afumati, gasegte un alt pretendent,pe Badica, it agaza voievod gi incearca sa indepartezepe Radu de la Afumati de la Bragov ; dar acesta dinurma, cu sprijin din Tara Romaneasca gi din Transilva-nia, ravine gi is puterea timp de aproape 6 luni (ia-nuarie-iunie 1524). La rindu-i, Vladislav al III-lea seIntoarce gi, cu oamenii sai, igi alunga rivalul, mentinin-du-se alte trei luni (iunie-septembrie 1524), pentru ase retrage din nou in fata lui Radu de la Afuma %i. Acestadin urma, dupa o noun cirmuire de circa 7-8 luni (sep-tembrie 1524-aprilie 1525), este iaragi nevoit sa para-seasca puterea in favoarea lui Vladislav, care, dupa altepatru luni de domnie, igi incheie definitiv competitiapentru conducerea Tarii Romanegti (aprilie-august 1525).Oponentul sau, viteazul Radu de la Afumati, va aveatrei ani gi patru luni de relativa linigte, apoi, victima a

39 Adica regatului Ungariei voievodului Transilvaniei,GR. TOCILESCU ,op. cit., pp. 423-424. La fel intr-o scrierela 19 dec. 1523, ibidem, p. 426.

4° GR. TOCILESCU, 534 documents..., p. 456.41 Ibidem, pp. 425-426.

387

ingigi, ...clod au

d

www.dacoromanica.ro

unui complot boieresc, cade ucis cu lovituri de sabie gipumnale in altarul bisericii de la Cetatuia, Rimnicul Vil-cea, la 2 ianuarie 1529 42. Intr-atita se aprindeau pa-siunile politice fractioniste, incit, intr-o vreme cindcagurile erau socotite locuri inviolabile, complotigtii nuse opreau de la savirgirea unei crime abjecte chiar inaltarul unei biserici ! Iar exemplul aratat nu este sin-gurul. Mihai I, fiul lui Mincea cel Batrin, se mentinedoar 2 ani gi 8 luni (1418 ianuarie-1420 august) gi

moare in lupta, locul sau fiind luat de Dan al II-lea,varul sau primar. Domnia acestuia din urma, intre 1420gi februarie-martie 1431, este intrerupta de mai multe onde un alt fiu al lui Mircea cel Batrin, deci tot var pri-mar cu Dan, de Radu Praznaglava, care izbutegte saoirmuiasca intre mai gi noiembrie 1421, in vara lui 1423,in toamna anului 1424, in mai 1426, in iarna gi prima-vara lui 1427, cind dispare din competitie 43. Firegte,fiecare dintre cei doi conourenli tgi are paxtida sa boie-reasca. Dupa cum nici uciderea lui Radu de la Afumalinu a fost singura crima politica avind drept tel inlatu-rarea gefului statului, in secolul al XV-lea ca gi in celurmator.

Dar asemenea frecvente schimbari la nivelul cel maimalt al vietii politice muntene (47 schimbari de domniein 111 ani, 1418-1529, cu 25 voievozi) mai demons-treaza, credem concludent, un alt aspect al intocmiriinoastre interne in rastimpul amintit : alcatuirea stabilaa aparatului de stat, a instituciilor Tara Romiineiti. In-tr-un regim de faximitare feudala, de fragmentare a pre-rogativelor gi atributelor suverane ale statului intre osums de feudali man sau anici, paralel cu amestecul re-petat al tarilor vecine Imperiul otoman, Ungaria gichiar Moldova in treburile interne muntene (partideleboieregti apelind, dupa un vechi gi nenorocit obicei, lasprijin dinalara) in atare conditii Tara Romanea'scanu s-ar fi putut mentine, in nici un caz, ca stat, ca or-ganism politic cu individualitate proprie. Cu atit maiputin ar fi putut promova o opera culturala de durata,care se exprima, la finele unui secol deosebit de ameste-cat, in ctitoria de la Dealul, urmata, dupa scurt timp,

42 C. C. GIURESCU, Istoria romdnilor, II, 1, pp. 157-163.43 Ibidem, II, 1, pp. 2-4.

888

15.-

www.dacoromanica.ro

de aceea de la Curtea de Arge§ ambele marcind fi-nalul unor repetate experimentari artistice, dar si incepu-tul unor serii noi. Vitalitatea pe plan politic si culturala societatii romanesti in seco1ul al XV-lea, insumata inexistenta neintrerupta a statului muntean (ca si a celuimoldovean), cu toate fortele divergente ce au actionatasupra-i, demonstreaza, o data mai mult, lipsa de temeia teoriei farimitarii feudale ".

Violenta Tntr -un asemenea climat apare aproape in firea lucruri-refire- for violenla represiunilor. Tradarea (hiclenia) era pe-

siunilor depsita, o data dovedita, cu taierea capului si confisca-rea averilor celui vinovat. Drama generata de lupta pen-tru putere o retraim pins astazi, citind citeva rindurisapate intr-o piatra de mornaint, aflata, mai de mult, laSnagov :

A raposat roaba lui Dumnezeu monahia Eufrosina,dupa moartea _a 4 fii, care au fost taiati ; vesnica eipomenire ! Prea intristata mama pins la moarte !" 45.Aceea care-si aflase, in sfirsit, 1inistea, era Marga, sotiapostelnicului Dragomir. Isi pierduse toti cei patru fii, peUdrea taiat" de Mircea Ciobanul in satul Oncesti,in 1552 ; pe Barbusa, pe Radul Stolnic si Cracea, execu-tap, probabil toti trei, in Bucuresti, la 4 septem-brie 1569 146 Motivul, acelasi : complot contra voievo-dului aflat la putere. Dar drama parinteasca in fataireparabilului raminea intreaga atunci, ca in toate tim-purile.

Cei ce se ridicau impotriva domnului cunosteau riscu-rile. Cind pierdeau, plateau cu viala. Daca izbuteau,luau conducerea statului. Pentru cit timp ? Depindea defelul cum domnul gtia sa stapineasca eventualele partideboieresti, cit gi de imprejurari1e externe. Impresionanteraminclenii",

relatarile documentelor. Din arhiva acestor hi-o marturie din 1578 consemneaza evenimente pe-

trecute cu opt-noua decenii mai inainte : ,,...a fost numaisatul Badestii, fara nici un atigan a lui Vladul vornic,

44 Care ar fi clainuit in secolul al XIV-lea si in cel urmator,cel putin pins catre 1460-1470, conchicl unii cercetatori.

46 N. IORGA, InscriPcii din bisericile Romdniei, I, Bucure§ti,1905, p. 160.

46 Ibidem, pp. 158-160 (nr. 324/5, 327/7, 327/8, 328/9,329/10).


Criteriipentruselectiadrega-tor ilor

cel care s-a ridicat domn cu oaste peste capul lui Vladvoievod (Calugarul N. A.). Iar raposatul Vlad voie-vod a invins pe Vladul vornic si i-a taiat capul. sS'i auramas domnegi toate =elite §i satele, pentru hiclenialui" 47. Vornicul n-a fost singur. A avut sprijinitori, cuminsasi marturia de mai sus arata. Pe unul dintre ei itcunoastem : ,,... Milea, fiul lui Voico al lui Tatul. Astfel,intru aceasta citim intr-un act din 1567 jupanMilea a fugit peste munte in zilele raposatului Vladvoievod Calugarul, de a ridicat alt domn peste capuldomniei lui. Iar apoi Milea, fiul lui Voico, a cazut inmina domniei lui, de 1-a trimis sa-1 arunce in cetateaPoenari. Iar Voico, tatal lui Milea, a venit inaintea ju-panului Gherghina pircalab, de i-a dat si i-a inchinatmai sus zisa jumatate a lui din Topoloveni, ca sa scoatape fiul lui, Milea, de la moarte cumplita. 57 la aceastai-a scos capul" 48 (subl. ns., D.C.G.).

Desigur, cei ce izbindeau urmareau si foloase materiale.Cu satele confiscate de la hicleanul Vlad vorniculamintit mai inainte Vlad Calugarul ,,...a miluit pemulti boieri" 49. Fireste nu danii gratuite. Dar intr-ovreme cind stapinirea satelor insemna putere materialssi socials, astfel de miluiri" erau cautate.

De aceea, alegerea colaboratorilor unei domnii, a carorcredinta sa fie statornica, a constituit una dintre preocu-parile de seams ale voievozilor ; intr-atita, incit a formatsi obiectul unor formuldri teoretice, a unor reguli pecare oricare cirmuitor este dator sa le is in seams. In-vataturile voievodului Neagoe Basarab catre fiul sauTeodosie sintetizind o experienta politica de mai binede doua sute de ani de existents a statului munteanunitar recomanda ca temei al recrutarii colaboratorilorcorectitudinea, cinstea, zelul in implinirea indatoririlor :

Caci cel ce va sa fie domn adevarat, aceluia nu i sacade sa aiba rudenii, ci numai slugi drepte". Nu rangulsi rudenia sint cele mai de luat in seams :

Dar de vei fi avindu neam §i rudenie multa si va fiplini de hlapie (hrapareti) §i neomenie si nu vor fi

47 Doc. din 14 sept., DIR, XVI, B, IV, p. 343 (nr. 352).48 DIR, XVI, B, III, p. 234 (nr. 272).49 DIR, XVI, B, IV, p. 343 (nr. 352).


harnici, sau den feciorii de boiari, de vor fi fost parintiifor oameni buni, iar ei vor fi nevreclnici, decii de cetreaba va vor fi ?".

Astfel, domnul sa respecte in egala masura pe fecioriide boieri gi pe cei saraci : Si de va fi mai harnicu unuldin cei saraci decit unul den feciorii de boiari sau decito ruda de ale voastre, voi sa nu da %i acelora cinstea giboeriia, in fatarnicie ; ce sa o da'i aceluia mai sarac,deaca iaste vrednic gi harnic va pazi dregatoriia cucinste. Ca mai bun ifi iaste saracul cu cinste decit boia-riul cu ocarii" 50 (subl. ns., D.C.G.). Nu trebuie sa ve-dem in asemenea cuvinte indemnari spre o conceptiedemocratick in sensul de astazi, in alegerea dregatorilorstatului. Selectia se fiicea pe criterii de clash, numai inla-untrul unor anume categorii, din mijlocul stapinilor depamint. Dar gi intre acegtia din urma, diferentierile eraunotabile, de la marele boier, jupanul, vlastelinul, cumamintesc o sums de documente, §i ping la boierul derind", cu o mica mink La tori acegtia, luati impreunksocotim ca se refers voievodul Neagoe. El exprima astfelo realitate a vie%ii noastre social-politice, §i anume mo-bilitatea inlauntrul clasei stapinilor de pamint, promotiade la treptele ei inferioare spre cele superioare, gi invers.

Ceea ce nu recunosc aici Invagiturile este ca nici cri-.teriile de selectie nu asigurau, decit uneori, credinta,statornicia, loialitatea celor promovati §i Ca spiritul sec-tar a continuat sä fie prezent, in diferite forme, de-alungul epocii.

De reamintit, in sfirgit, ca inv4iituri/e exprima, gi laacest capitol, o experienta de durata. Credinla, fideli-tatea au fost rasplatite gi consemnate din secolulal XIV-lea. Jupanul Aldea reamintegte ca a primit averede la Mircea cel Batrin pentru slujba gi credinta cu carei-a slujit, ,,...nu cu fatarnicie, ci cu adevarata gi dreaptacredinta..." 51. Sarban primegte de la Dan al II-lea satulVoinejegtii pe Ratina, deoarece a servit voievodului ...intoate razboaiele, cu dreapta credinta" 52. Iar Vlad Ca-lugarul, confirmind logofatului Stanciu §i fiilor sai nigtesate, reamintegte obligatia sa, ca gef al statului, sa gin-

5° Invateiturile lui Neagoe Basarab..., p. 256.si DRH, B, I, p. 47 (nr. 19), doc. din 21 nov. 1398.52 Doc. din 1429, ibidem, p. 123 (nr. 63).


deasca statornic §i la cei ce-1 slujesc cu real devotament :,,...sere cei care sint de-a pururi adevaratii §i drept cre-dincio§ii qi care au slujit mult §i nimic nu s-au dat in

nici du§manilor n-au dat dosul, ci singele for nu1-au crutat sa curga pentru domnia mea, precum sa-minta buns aduce rod mai cinstit" 53.

Ideia alte idei din domeniul politic, indeosebi in relatiile ex-de terne, sint clar exprimate. Mircea cel Batrin, unul dintre

inde- marii ctitori ai pastrarii statului muntean in confrunta-pendenta rea hotaritoare cu Poarta otomana, scute§te satul Ciuli-

nita al manastirii Snagov de dari §i slujbe adaugind :,,...cite se gra in Sara de sine statatoare ,si stapinireadomniei mele" 54. La fel se exprima §i Vlad Dracu 55,Vlad Calugaru156, Radu cel Mare57, ca §i Dan al II-lea :...in Cara de sine statatoare a domniei mele" 58. PentruMircea, Dan al II-lea §i Vlad Dracu, aparatori cu armain mina a drepturilor Tarii Romane§ti, ideea indepen-denIei, trecuta §i in citeva documente interne, apare, so-cotim, fireasca. La Vlad Calugarul §i Radu cel Mareeste numai o formula de cancelarie ? Dupa anii de mareinstabilitate in domniile muntene, determinate, in bunsparte, de campaniile antiotomane ale lui Stefan cel Mare,Vlad Calugarul este primul care sine cirmuirea timp de13 ani §i citeva luni 59 ; la fel §i urma5u1 sau Radu celMare aproape 13 ani cunoscut §i peste hotare prininfaptuirile sale de ordin cultural ; in ambele cazuri afost, poate, intentia de a arata ca taxa continua sa seconduca dupa propriile sale legi §i orinduiri. S-ar puteainsa ca, treptat, sa se fi ajuns la o formula de cancelarie :o intilnim la VladuVm (1510,1512), care va pieri de-capitat de Neagoe Basarab. 5i Neagoe Basarab reiaformularea 61 : protector al ortodoxiei din Peninsula

53 Doc. din 2 sept. 1493, ibidem, p. 395 (nr. 243).54 DRH, B, I, p. 74 (nr. 34), doc. din 1407-1418.55 DRH, B, I, pp. 150-151 (nr. 86), doc. din 13 aug. 1437.56 Ibidem, p. 363 (nr. 226), doc. din 26 Rd. 1490.57 Ibidem, p. 459 (nr. 281), doc. din 9 ian. 1498.58 Ibidem, p. 114 (nr. 58), doc. din 1428. Cf. Vlad Calugarul,

la 10 sept. 1493, idem, p. 397 (nr. 244).se Aprilie 1482-septembrie 1495.6° Doc. din 27 mai 1510, DIR, XVI, B, I, p. 61 (nr. 56)." Doc. din 30 oct. 1517, ibidem, p. 130 (nr. 129).

392

lgturi,

Si

,

www.dacoromanica.ro

Balcanica, el aparea ca domnul unei tari ce se conduceadupa legile ei putea astfel acorda sprijin material simoral si comunitatilor monastice sud-dunarene 62.

Raportu- Raporturile cu turcii rolul Tarii Romanesti sint derile citeva on explicit consemnate. Aflata in prima linie a

cu frontului otoman, alternativa politics se desemna cu des-otomanii tula claritate, indeosebi dupa efortul maxim militar facut

de romani sub conducerea lui Mircea cel Batrin : sauopunerea cu arma in mina, dar in acest caz era impe-rios necesara o aliniere si o unire a fortelor militare aletarilor romane, inclusiv Ungaria ; sau o solutie nego-ciata cu Poarta care includea, ca o consecinta, si o re-lativa liniste pentru teritoriile transilvane, otomanii an-gajindu-se in acest sens.

Ambii termeni ai alternativei sint prezenti in martu-riile scrise, ca si in politica practicata de mai multi voie-vozi, de la Dan al II-lea la Vlad Tepes inclusiv : Caciclaces va fi ss piara Cara aceasta scrie Alexandru Al-dea pe la 1432 vor pieri ei (adica sibienii N A.)§i nici Cara domnului meu craiului (adica Ungaria N. A)nu va avea liniste" 63.

In fata acestei superputeri a secolului al XV-lea,alianta armatelor romane ungare este afirmata cu lu-ciditate (dar dramatics perspective in caz de nereali-zare) de Vlad Tepes in 1462 ca curind dupa aceea,de Stefan cel Mare. Domnii romani au vazut ca turciinu puteau fi indepartati de la Dunare decit printr-unefort militar conjugat al statelor riverane sau invecinate,prin campanii repetate si de durata.

De aceea, dupa ce reaminteste regelui Matei Corvin caa rupt pacea cu Poarta ...pentru pastrarea crestinakatiiintregi pentru intarirea legii sobornicesti" (ceea ce interminologia timpului Insemna pentru apararea statelorsud-est europene crestine impotriva repetatelor ofensiveotomane), Vlad Tepes continua :

62 E. VIRTOSU, Ce inseamna Domn singur stapinitor...",p. 53, acorda formtdei o semnificatie numai interns, o accen-tuare a ideii unicitatii puterii politice a domnului inlauntrul tarii.La fel ,Si in E. VIRTOSU, Titulatura domnilor fi asocierea ladomnie in Tara Romaneasca Moldova..., pp. 197-215. Soco-tim ca trebuie luata in considerare ideea de independents, inoTice caz la voievozii care au luptat cu arma impotriva otoma-nilor.

63 I. BOGDAN, op. cit., p. 44 (nr.

393

§i

§i

§i

§i

§i§i,

§i

P9i

XXIII).

www.dacoromanica.ro

Deci Maria Ta 64 ... daca voia Mariei Tale este saai lupta cu ei 65 ; atunci stringe-ti toata tam ¢i tot po-porul la oaste 66, atit calaretii, cit si pedestrasii, adu-i inaceasta tares de peste munti a noastra si binevoiese sato bati aici cu ei. Vlad Tepes este gata sa transformepamintul romanesc In teatru de razboi, daca stie caalianta antiotomana devine efectiva. Daces insa MateiCorvin nu era hotarit la o mobilizare totals si sa con-duces personal armatele, voievodul u mai propune douaeventualitati : ...trimite-ti oastea intreaga in partitetransilvane ale Mariei Tale" sau, cel putin, efectivele re-crutate din Transilvania si p5.rtile secuiesti".

Din partea sa, Tepes manifesta raspicat voin%a de ase apara : ,,...deoarece nu vrem sa fugim inaintea

tor, ci sa avem, in once chip, lu,pta cu er.Interesele celor doua state, Tara Romaneasca si Un-

garia, sint interdependente, o biruinta ,,...va fi cea maimare cinste si folos si ajutor sufletesc pentru Maria Tasi sfinta coroana a Mariei Tale si pentru toata crestina-tatea cea adevarat5." 67. In caz contrar, urmarile vor figrele pentru toti :

Iar daca vom ajunge, fereasca Dumnezeu, la un sfir-sit rau si va pieri aceasta tarisoara a noastra, nici MariaTa nu vei avea folos si inlesnire de asa ceva, pentru cava fi spre paguba crestinatatii intregi" 68.

Exact acelasi avertisment, in cuvinte apropiate, va daStefan cel Mare 13 ani mai tirziu, dupes stralucita sabiruinta de la Vaslui (1475), cincl va atrage atentiatuturor statelor crestine" asupra nevoii imperioase de ase coaliza impotriva Portii.

Cererea de ajutor si indemnul la alianta sint cu atitmai accentuate cu cit Vlad Tepes intreaba foarte lirn-pede pe Matei Corvin daca este intr-adevar hotarit saparticipe la lupta :

Iar daca. Maria Ta voiesti sa ne dai vreun ajutor,atunci Maria Ta sa fii bun a nu zilbovi, ci sa ne spui

64 Regele Matei Corvin.65 Cu otomanii.66 A§a cum se facea in Tara Romaneasca, cind se mobiliza

oastea cea mare.er Adica pentru toate statele cre.5tine sud-est europene.68 Scrisoarea in traducere publicata in Almanahul parohiei or-

todoxe romane din Viena, 1970, pp. 145-147.

394

Alba-ticiei

www.dacoromanica.ro

cu adevarat gindul Mariei Tale. Pe omul nostru careaduce scrisoarea, de data aceasta sa nu-1 intirzii, ma rog,Maria Ta, ci sa ni-1 trimiti inapoi, indata jute" 69.

Impresionanta marturie a unui om st'ind cu armata sain fata invaziei pe care o pregatea insu§i Mahomedal II-lea, cuceritorul Constantinopolului, cu cea mai pu-ternica forts militara din sud-estul european. Impresio-nanta prin hotarirea lui Tepe§ de a lupta, indiferent decovir§itoarea disproportie de forte. Impresionanta §i prinsentimentul voievodului roman ca trebuie sa infruntesingur, cu poporul sau, acest ceas neasemuit de greu.Marturie directs, reproduoind inse§i cuvintele lui VladTepe§, protocolare in forma, dar imperative, subliniindgravitatea alternativei.

Asemenea idei nu sint singulare. alti cirmuitori ro-mani le-au formulat cu claritate. Alexandru Aldea, pri-mind §tiri despre concentrarea armatelor otomane §iapropierea for de Dunare, in mai-iunie 1432, scrie bra-§ovenilor : ,,...deci fratii mei, eu impruena cu voi pot,dar fara voi nu pot sta inaintea lor, ci adunati-va §i statigata, ca in ceasul in care va va veni vorba de la domniamea, in acela§i ceas sa veniti" (subl. ns., D.C.G.). Iareind invazia se produce pe la toate vadurile, Aldea ceredin nou grabnic ajutor avertizind : daca nouane va fi rau, voua are sa va fie §i mai rau" §i recla-mind un raspuns precis : Iar daca nu vreti sa veni %i,spuneti-mi, ca sa ;au ce sa fac" 70. Alternativa ramine.a§adar, negocierea politica.

Este ceea ce face Alexandru Aldea, in acela§i an, dupace a incercat sa reziste, ajutat numai de un mic contin-gent de bra§oveni : Eu daca m-am dus la turci, m-amdus de nevoia mea #-am facut linjrte tarii, vita a ramas,

voua tuturor §i mi-am scos trei mii de robi" 71. In starede razboi, cu permanente pradaciuni, nu se putea, fi-re§te, trai mai mutt timp ; intelegerea cu Poarta era me-nita sa dea cel putin temporar ragaz §i pace romanilor,.aducind inapoi acasa uneori §i pe robii luati de raidu-rile otomane.

69 Ibidem.7° I. BOGDAN, op. cit., pp. 40-42. La fel se adreseaz5. Aldeasibienilor, ibidem, p. 43.71 Ibidem, p. 44.

895

,si

i

...caci

§i

si

www.dacoromanica.ro

Dupa marea expeditie a lui Mahomed al II-lea in 1462si instaurarea lui Radu cel Frumos, optiunea cirmuitori-lor munteni si a dregatorilor din sfat a fost de a se men-tine in termenii intelegerii, a conventiei cu Poarta desiStefan cel Mare incearca, mai bine de un deceniu, sa ali-nieze din nou Tara Romaneasca in frontul antiotoman.

In aceste conditii, care sint noile teluri politice ? Cafolosind elatiile cu Imperiul turcesc, voievozii de laBucuresti sa asigure, pe cit posibil, pacea si pentru Tran-silvania, sa convinga pe comandantii militari otomani sarenunte la eventualele for expeditii de prada ; iar dac5.nu le pot impiedica, sa dea cit mai repede de stire. 0spune brasovenilor Basarab Laiota, in 1475 72, Basarabcel Tinar (Tepelus), de mai multe on 73 ; ...daca vretisa aveti pace si bine de la turci, cit voi fi eu in viata,turcii nu vor trece prin lara mea ca sa va prade, cacimi-am pus capul ,ri vorba la impiiratul, ca sa fie pace,si bine Entre cregini. 5i Dumnezeu tie cit am cheltuitpins ce mi-am ajuns voia aceasta la imparatul" 74.Aproape la fel scrie tot pirgarilor Brasovului 5i Raducel Mare, in 1498 : ...cit voi fi in viata sa nu va temetidomnia voastra ca vor trece turcii pe undeva prin Caranoastra, de la Severin 5i pina la Braila, ca sa prade inlara domnului meu, a inaltimii sale craiului" 75.

Neagoe Basarab, ca 5i predecesorul sau Laiota 76, segindeste in caz a nu va putea impiedica incursiunilede prada turcesti cel putin sa dea de veste transilva-nenilor din timp pentru a se pune la adapost 77.

De reflectat insa si asupra felului in care evolueazaconceptiile : Pentru ca in nici un chip nu vrem sa lasamin drum ce am inceput, ci sa ducem lucrul la capat"scrie Tepes regelui Matei Corvin in 1462, adaugind cain orice chip" se va lupta cu invadatorii. In timp ceBasarab cel Tinar, la 1479-1480 : ,,...dar sa ma cre-deli ci nu putem cu barbacie, d cu daruri, din ce pu-

72 Ibidem, p. 119.73 Ibidem, pp. 148-149, Cf. pp. 134-135.74 Ibidem, p. 154.75 Ibidem, p. 216. Este vorba de regele Ungariei. Vezi si Radu

cel Mare la 1504, ibidem, p. 218.76 Laiofa catre braloveni, la 11 iulie 1475, I. BOGDAN,

op. cit., p. 119.77 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 263.

396

www.dacoromanica.ro

tern da de la noi" 78 (subl. ns., D.C.G.). Tepelu§ incercasa-1 convinga pe puternicul comandant Ali beg nu cuperspectiva unei confruntari armate, ci prin bani, argu-ment care, in mentalitatea epocii, §i-a dovedit, uneori,eficienta. Dar cu urmari care atrageau, inevitabil, intimp, limitarea, ingradirea initiativelor de politica ex-terna a voievozilor romani §i in paralel apasarea tot maiaccentuate a satenilor dependenti, ca §i a micilor stapinide ocini, pentru implinirea darilor periodic sporite (cumse va adeveri indeosebi in secolul al XVI-lea).

Semnificativa este in§dintarea aceluia§i Tepelu§, catrebra§oveni prin februarie-martie 1481 : .. Imparatul mi-adat voie fac pace vemicei cu toata Zara domnuluicraiului" (adica cu Ungaria) 79, Buna vecinatate a TariiRomane§ti cu regatul Ungariei incepe, asadar, a primiaprobarea prealabila a sultanului. Escalada dependentei,determinate in primul rind de prezenta militara otomanape linia Dunarii, cu capete de pod 5i garnizoane la nordde fluviu, pe teritoriul romanesc, duce §i la formularea§i motivarea teoretica a situatiei create : n-amincuibat pe turci in tara scrie Radu Badica la 19 ia-nuarie 1524 , ci ei singuri au intrat, caci ei au intratin alte tari mai tan decit noi : dar in aceasa tara ?".

Confirmarea de catre Inalta Poarta a unei noi domniiincepe a fi regula obi§nuita : ...§i la Poarta imparatuluiturcesc, asijderea am ales din boierii Tarii Romanesti §ii-am trimis cu pace, precum au fost legea veche a TariiRomane§ti, §i pentru steag" 80 scrie acelgi RaduBadica.

Nevolnicul fiu al lui Neagoe Basarab, Theodosie, carea izbutit sa cirmuiasca Zara vreo trei luni §i jumatate,disputinduli autoritatea cu Vlad (Dragomir Calugarul)(15 septembrie-decembrie 1521), merge §i mai departecu enuntarile de principiu : Gratiozitatea voastra tie

se adreseaza el conducatorilor Brasovului cd dom-nia noastrd este de la turci ; asa cum a vazut domniamea, cum ca se turbura Zara, astfel am vazut ca mienici cum nu-mi va fi folos, eu m-am dat iarasi spre turci§i am trimis §i am dat in tire ; a,sa m-a

78 I. BOGDAN, op. cit., p. 155.Ibidem, p. 166.

80 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 280.

397

imparatului...

sa-mi

....caci

www.dacoromanica.ro

pus imparatul iarafi in scaunul parintelui domnieimete" 81 (subl. ns., D.0 G.). Se ajunge astfel, sub im-periul unei situatii de forts, la o hibrida coexistenta intresentimentul legitimitatii ceea ce insemna, la aceavreme, dreptul de a conduce singur, potrivit unor tra-ditii statornicite si cel de dependents fats de o pu-tere strains. Theodosie se considers reintegrat in domniace-i revenea, de drept, de la tatal sau Neagoe si in ace-lasi timp afirma nevoia de a obtine incuviintarea sulta-nului.

Dar cuvintele fi teoretizarile nu aveau totufi o semni-ficatie exclusive. Dace un Badica Radu (vezi mai sus)pune accentul pe disproportia de forte, pe imposibilita-tea de a rezista militarmente turcilor, in schimb Radude la Afumati gaseste suficiente trupe pentru a se opunecu succes, intre 1522 si 1525, unor incercari ale otoma-nilor de a-¢i accentua controlul, eventual de a se instaladefinitiv, in Tara Romaneasca. Ceea ce nu-1 impiedicape acelasi Radu de la Afumati ca, de indata ce ajungela o relative stabilizare a situatiei politice, cu recunoaste-rea ei de catre Inalta Poarta, sa constate : ...am mersla Poarta turceasca si am stat de fats cu imparatul tur-cesc si toti domnii tarii turcesti. i-ini darui domnulDumnezeu intii, dupe aceea ,si imparatul turcesc miedomnia romana, §i iarisi m-am intors la domnie cuviata si sanatate, impreuna cu toti boierii, veri citi aufost cu mine si m-am asezat la tronul si domnia ro-mana" 82 (subl. ns., D.C.G.).

Relatii In relatiile cu alte state, cu ceilalti vecini, intervin maicu alte miilte nuance, in functie si de situatiile de fapt, de desfa-

state §urarea evenimentelor 83. Mircea cel Batrin, Radu Praz-naglava, Dan al II-lea si Viad Dracul acorda privilegiide comert Brasovului 84, cu toata solemnitatea, cu sen-timentul cirmuitorului care, in deplina autoritate, stabi-leste si reglementeaza anume raporturi cu un interlocu-tor extern. Dar cind Vlad Dracul se afla refugiat inTransilvania, in octombrie 1434, incercind sa obtina aju-

81 Ibidem, p. 267.82 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 305.83 D.&MIAN P. BOGDAN, Diplomatica slavo-romand..., p. 91." Vezi mai sus, pp.


for pentru a ocupa domnia, tonul se schimba. : Scriedomnia mea bunilor gi credinciogilor mei prieteni gidomni, pirgarilor brasoveni, mari gi mici, inchinaciunepins la tata pamintului, ca unor domni ai mei" 85. La felcu Vlad Tepe§ ; nu se sfiise sa treaca la crunte repre-salii impotriva transilvanenilor, pentru ca adapostiserape un pretendent. Dar, in 1476, dupes ani de detentiunela Buda, revenea cu ajutorul lui Matei Corvin gi al luitefan cel Mare, la cirma Tarii Romanegti. si astfel, in

zilele premergatoare reintoarcerii, ...in marea cetate aBragovului", el elibereaza un nou privilegiu de negot,,...prea cinstitilor gi credinciogilor gi bunilor prieteni" ai

judetului gi celor 12 pirgari ai oragului gi tuturorprietenilor sai ...celor buni din toata tara Birsei" 86.

Variafiile de ton in exprimarea sentimentelor de bundvecinatate gi a temeiurilor lor, se intilnesc in multe din seri-sarile voievozilor gi a unor boieri munteni. Dintre eleretinem una a lui Basarab Laiota, privind raporturilecu transilvanenii : ...traiesc doar fiii aceluiagi om intr-ocases gi se cearta gi iar se impaca gi duc viata buns(intre ei) ; aga gi eu am sa va 87 pastrez dreptate 5i bu-natate gi pace..." : dar, firegte, cu conditia reciprocita-til 88. La nevoie, fagaduielile, angajamentele sint insotitede juraminte, cu apeluri la puterea diving pentru a pe-depsi pe eventualul vinovat de necredinta. Vladislaval II-lea, primind vegti ca voievodul Transilvaniei umbracu gind rau" asupra sa gi voiegte sa-i is gi feudeleAmlasul gi Fagaragul se adreseaza bragovenilor : Dardaces gi-a cakat e189 fa.gaduinta gi juramintele ce a facutcu mine gi dad. a cakat peste slujba mea, Dumnezeusa se razbune asupra celui ce nu a pazit dreptatea".cum, probabil, socotea ca numai asemenea perspectivenu erau de ajuns, Vladislav adauga gi un argument maipamintesc : Iar domnia mea, cu toates nevoia mea, nuvoi parasi ce este al meu o data cu capul" 80.

85 Din 7 oct. 1434, I. BOGDAN, op. cit., p. 66.98 I. BOGDAN, op. tit., p. 96. Cf. tronul lui Dan preten-

dentul, faxes de aceigi bra§oveni, pe la 1460, ibidem, p. 103.87 Adica pe brgoveni.88 Pe la 1474, I. BOGDAN, op. cit., p. 114.89 Voievodul Transilvaniei.9° I. BOGDAN, op. cit., p. 87. Vezi §i Basarab Laiota catre

brasoveni, la 11 iulie 1475, pp. 118-119 sau vornicul Aldeacatre acela§i, prin 1431-1433, ibidem, p. 249.

399

sai,

$i

www.dacoromanica.ro

Uneori pasiunea politica este exprimafa.' in cuvinte deo mare violenta. Cind Stefan cel Mare face o noua in-ercare de a instala cu armele, in Tara Romaneasca, un

voievod fidel cauzei antiotomane, brailenii, buzoieniirimnicenii care 5i in anii precedenti suferisera urmarilene:aste ale unor lupte 5i treceri de trupe prin judetelefor se adreseaza foarte vehement 5i fares nici un pro-tocol lui Stefan cel Mare. Nu lipsesc nici insultele catrepretendent, nici ironiile dure la adresa lui Stefan celMare, nici amenintarile 91.

Despre Relatiile externe se desapara cu ajutorul contactelor, alsoli dialogului, al tratativelor, al intelegerilor dintre state ;

dar secolele XIV 5i XV nu au cunoscut, aproape intoata Europa, reprezentantele diplomatice permanente.De aici insemnatatea osebita a trimiglor speciali, a carorindelungata variata practices a fost transpusa 5i in scris.

Inviolabilitatea solului nu poate fi ingradita de nici unconsiderent, nici chiar de antagonismele ireductibile ideo-logice (de credinta). Basarab Laiota protesteaza hotaritcind conducatorii Bra5ovului indraznesc sa-i retina

: Nu 5tiu ce obicei este acesta de nu se da dru-mul solilor ; a5a obicei n-am vazut nici la turci, nici laleg .... nicaieri, in nici o ;aril, nu se opresc solii. Turciice sint turci, nu sint cregini 5i tot se duc acum solii luiStefan voievod la ei 5i nu-i opresc" 92. Iar Neagu, fostvornic, exprima un sentiment general cind, pe la 1480,spune acelorag : Caci sint batrin 5i nicaieri n-am vazutnici n-am auzit ea voi ati inceput a opri solii" 93. In-delungata experienta a domnilor roman este sintetizatain lnvilliiturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theo-dosie 94. Solii spune voievodul vin pentru aliante,pace, prietenie, treburi curente chiar pentru ,,... cuvinteaspre 5i de vrajba". Cinstirea se cuvine a fi data, in-diferent de &dui bun sau ram cu care yin catre noi.Avem a deosebi intre trimi5ii statelor cregine cei dealte confesiuni ,,...carii nu cred in Hristos" 95. In intim-

91 1. BOGDAN, op. cit., p. 282.92 Ibidem, p. 117.93 Ibidem, p. 275.94 Invaceiturile lui Neagoe Basarab..., pp. 265-278.95 Invapiturile lui Neagoe Basarab..., pp. 265 §i 277.

400

5i

5i

tri-mi5ii

5i

5i

www.dacoromanica.ro

pinarea celor dintii va fi rinduita o delegatie de boieri,,...carii vor fi mai de isprava si impodobiti, cu cai buni".Vor fi gazduiti cu grija, departe de resedinta domneasca,de locurile unde voievodul se plimba cu sfatuitorii sai 96(referire la posibilele indeletniciri de spionaj ale acestoroaspeti) li se va da mincare bautura indeajuns. Nuvor fi lasati sa astepte prea mult, 2-3 zile, cit sa serefaca in urma drumului, apoi vor fi primiti de domn.

In ziva audientei, atentie la protocol. Jatiul" (tro-nul) sa fie arnamentat bine", domnul va purta costumde ceremonie, inconjurat de sfetnicii cei batrini, fiecarepe scaunele lor, de boierii cei tineri si de celelalte slugi.

Solul va fi ascultat cu atentie, iar vorbele sale sa fiebine retinute ; atitudinea, pe cit posibil, sa rarnina se-nina, indiferent de ceea ce va spune trimisul strain. Grijadeosebita sa nu i se dea vreun faspuns pripit : ...cu-intul iaste ca vintul, deaca iase din gura, nici intr-un

chip nu-1 mai poi opri macar da to -ai cal zioanoaptea, nimic nu vei folosi".

0 data audienta incheiata, urmeaza consfatuirea cuboierii. Orice ciirmuitor este dator sa ceara parerea co-laboratorilor sai apropiati. Neagoe insists asupra acestuipunct : Pentru ca tot domnul care nu-si va intreba bo-iarii de sfat, acela nu face bine ...Amar cdluia ce sasfatuiaste singur si pre altul nu-I intreaba !" 97. Totisfetnicii sa fie liberi sa-si spuna gindul. Plin de intereseste felul in care Neagoe proiecteaza raporturile dintreseful statului si boierime. Hotaririle apartin celui dintii ;raspunderea pentru rezultatele bune sau rele, asijderea ;dar dezbaterea tuturor lucrurilor cu ajutorul boierimiieste de la sine inteleasa. Altfel spus, autoritatea dom-neasca se reazema pe consultarea factorilor politici si so-ciali de raspundere care sint garantii ai unei bine in-tocmite cirmiuri : formula de echilibru.

Cit de precara totusi, asa cum arata toata viata in-terne a secolului al XV-lea, cind, periodic, se refac par-tide boieresti, gata sa conteste puterea voievodului ,si sasprijine vreun pretendent. Dar dezideratul famine, catel ideal. Firesc, asadar, ca Neagoe, dupe mai bine dedoua sute de ani de la intemeierea Tarii Romanesti ca

96 Ibidem, p. 266.sr Ibidem, pp. 266-267.

401

si

www.dacoromanica.ro

stat unitar, sa constate ca o norms de conduits politica :Asa si domnul : pins 11 pazescu sfetnicii boiarii luicei batrini cu sfat bun curaIescu de toate sfaturilecele rele si de naravurile cele rele, lauda lui intelep-ciunea i sa intinde spre fata a tot pamintul, numelelui cel bun sa proslaveste pre toate 98 (sub'.ns., D.C.G.).

0 data consfatuirea incheiata, domnul va cumpanisingur asupra cuvintelor solului asupra parerilorauzite de la ai sai apropiati. Apoi isi va rechema boieriipentru luarea hotaririi care insa este conditionata deaprobarea sfetnicilor s'di. Din nou apare aceeasi inter-dependenta a autoritatii politice supreme cu aceea aforurilor ierarhic inferioare. Solutia ? Daca boierii aprobaconcluzia adoptata de voievod, totul este in ordine, dadnu, domnul renunta la parerea sa in favoarea solutieipreconizate de sfatuitorii sai. Hotarirea majoritatii.

Incheiata aceasta etapa, din nou atentie la protocol.Trimisul strain este rechemat dupes caz, ospatat, faresca masa data In onoarea sa sa fie obligatorie. Daca totusise face, grill la bautura : ...caci ca vinul amestecainima omului face barbat vesel cugeta multe lu-cruri de,sarte §i cuvinte de nimic graiaste... lax intelep-ciunea vitejiia de la belie sa nu o crezi..." 99. Apoi se vada raspunsul oficial la cele comunicate anterior de repre-zentantul statului strain, dupes care, cu acelasi ceremonialca la venire, el va fi petrecut pins la hotare.

Daca vine un trimis al necredinciosilor" ? Normelede conduits vor fi cu totul opuse. Semnificativ in cel maiinalt grad cum in practica diplomatica insasi, domniiromani subliniau apartenenta for la comunitatea statelorcrestine", in opozitie cu Poarta. Este tot o manifestarelimpede, in spiritul si in practica acelei epoci, a apar-tenentei Tarii Romanesti la Europa, fats in fata cu oalts lume, cu o alts putere, diferita de traditia euro-peana.

Ce urmaresc acesti cirmuitori de alts credinta ?" Ju-decata lui Neagoe, insumind desigur mentalitatea curenta,este dura : ,,...aceia 100 n-au atita minte, nici intelep-

98 inviicaturile lui Neagoe Basarab..., p. 268.99 Invalaturile lui Neagoe Basarab..., p. 270.100 Adica turcii dar Neagoe nu-i arata, de fel, pe nume.

402

§i

§i-I0§i

farile..."

§i §i

§i,

0-1 §i §i

§i

www.dacoromanica.ro

Dreptulde azilpolitic

ciune, ce toata mintea intelepciunea for iaste mina ceaintinsa §i darul sa le dai sa be umpli gurile tuturorde toate" 101. In treacat fie spus, Neagoe, ca alti cir-muitori, I i facea iluzii cind socotea ca 5efii de stat cres-tini erau mai putin dornici de ci5tig, de avutie, de cuceririteritoriale decit sultanii. Dar la Inaa¢aturi antagonismulideologic se reflects in Intregime.

Dad dai avere otomanilor, pacea poate fi asigurata.Principiu de politics externs ce a cunoscut o indelungata

apasatoare practices, dar care, o data mai mult, relic-feaza caracterul contractual al raporturilor dintre tarileromane Poarta.

Tocmai din aceasta pricing, solul musulman nu trebuiesaki dea seama de adevaratele resurse ale tarii : Ce ina-intea acestora nimic den avutiile voastre sa nu aratati,nici scule, nici haine... ci sa te arati te faci inainteafor sarac 5i lipsit nici intr-unile sa nu te faiue.511" 102.

Maximum ce se cade pentru un reprezentant mai de rangeste sa fie cinstit cu bucate cu bautura".

ySi trimiterea unui sol propriu trebuie pregatita cutoata, grija. Alegerea persoanei este de maxima impor-tanta, deoarece va trebui sa fie in stare sa exprime citmai adevarat gIndul voievadului. Dar 5i la o asemenea.selectie se cuvine a lua parerea boierilor103. Instruireacelui desemnat sa fie facuta cu toata grija, atit in pre-zenta sfatuitorilor, cit 5i in taina" 1134.

Pentru dreptul de azil politic lucrurile sint mai putin de-finite. Boeri razvratiti sau pretendenti, in asteptarea unuimoment favorabil, gasesc adesea refugiu in Transil-vania. Uneori cauta sa stabileasca conditiile unei ast-fel de 5ederi. Mai multi jupani intra in conflict dedlaratcu voievodul Mihnea cel Rau, prin 1508-1509. Iii iau.din vreme masuri de precautie discuta aceasta even-tualitate cu oficialitatile brasovene ; solicits garantii for-male pentru intrarea in Brasov, sedere qi plecare, inclu-siv respectarea bunurilor for 105.

101 Ibidem, p. 277.102lnvajaturile lui Neagoe Basarab..., p. 277.103 Ibidem, p. 272.104 Ibidem, p. 273.105 GR. TOCILESCU, 534 documente..., pp. 306-307

Cf. Radu cel Frumos catre bracoveni, ibidem, p. 79.

403

si

figi

si

si

si

si s5si

si

si

www.dacoromanica.ro

Dar exists gi reversul medaliei. Daca un pretendentgaseste normal sa fie adapostit, de indata ce ajunge donmprotesteaza impotriva azilului acordat adversarilorAr dori ca dreptul de azil sa fie aplicat unilateral, infunctie de interesele celui in cauza ! Nemultumiri de acestfel exprima Alexandru Aldea 106, Vlad Tepe§ 107, Raducel Frumos 108, care recheama pe fugari, dindu-le garantiiverbale, dar adauga, adresiadu-se pirgarilor brasoveni :Iar cei ce nu vor voi sa vie, sa-i prindeti tri-miteti la domnia mea cu tot avutul, caci averea aceeaeste a domniei mele, iar ei imi sint necredinciosi dom-niei mele... Iar daca nu yeti face cum va scriem, atuncisa stiti ca v-am fost prieten pins acuma, dar de aci ina-inte prietenie nu va mai fi intre noi, daca nu facetipe voia domniei mele" 109. Basarab Laiota cere ace-lorasi autoritati alungarea refugiatilor politici munteni 110,ca gi Basarab cel Tinar 111,

Ginduvi De un cert interes sint consideratille asupra razboiuluidespre cuprinse tot In amintitele lnzmicaturi §i insumind o inde-

pace lungata experienta a societatii romanegti. Folosirea arme-rdzboi for se face numai in caz de extrema necesitate, clnd tam

este invadaa gi numai dupa ce toate mijloacele de a seajunge la o solutie pasnica au chi greg. Ipoteza luata inconsiderare este aceea a unui atac al paginilor", consi-deratii ideologice impiedicind probabil pe autor sa gin-deasca la o agresiune a crestinilor" impotriva TariiRomanesti. Disproportia de forte nu trebuie sa constituiemotiv pentru fuga, deoarece pribegia marturisesteNeagoe iaste trai gi hrana cu nevoie", cel in cauzafiind de toti oamenii dosadit (suparat, necajit), Inca gide copiii cei mici, si de carii sintu mai rai" 112. De aceea,primele eforturi trebuie indreptate spre aflarea unei so-lutii pasnice, prin tratative (cu cuvinre bune gi blinde"),iar pe urma prin daruri gi bani. A plati spre a dobindilinistea nu cuprinde nimic compromitator pentru taria

106 Ibidem, p. 29.107 I. BOGDAN, op. cit., pp. 90 §i 320-321.102 Ibidem, pp. 105-106.102 Ibidem.110 Ibidem, pp. 120, 127.111 Ibidem, p. 140 etc.112 Ino1iiiiturile lui Neagoe Basarab..., p. 278.

404

sai.

sa-i

si

4i

www.dacoromanica.ro

gi curajul celui care d'a. 0 parabola ne va face sa in-telegem gi mai bine : Aga gi voi fratilor scrie Nea-goe sinteti ca gi goimul gi multe biruiti, gi iaste vina-tu1 in miinile voastre, adeca avutiia. Deci, de yeti vedeapre niscare limbi pagine sa se porneasca asupra voastracu ogti grele gi cu putere mare, voi nu va potriviti forgi sa va bateti cu dingii intr-acel ceas, ci socotiti ce leveti slobozi din unghile voastre vinat, adeca avutie, sa le

sa manince ca sa se partiseasca de voi, cum ,si vul-turul lath pre soimu" 113.

Dar daca agresorul nu se retrage ? Atunci sa nu netemem de superioritatea sa numerics, de puterea sa, gi säne pregatim a-1 primi cu lupta. Starea de spirit este esen-gala intr-o astfel de incercare suprema : ,,...omul viteazgi barbat gi hrabor (curajos) nu sä infricogeaza de oa-meni multi. Ca omului viteaz toti oamenii ii sint intr-aju-tor, iar omului fricos toti oamenii in sintu dusmanirota si de ai sai iaste gonit si bat jocorit si hulit.." 114

(Subl. ns., D.C.G.). Voinfa de a rezista violentei este,asadar, hotaritoare. Vointa manifestata prin curaj, vite-jie, eroism in ceasurile de mare cumpana sub BasarabIntemeietorul, Vlaicu, Radu I, Dan I, Mircea cel Batrin,Dan al II-lea, Vlad Dracu sau Vlad Tepeg in con-fruntarile ogtilor roman cu cei ce calcasera hotarele. Iarcsind, in anii ce au urmat mortii lui Neagoe Basarab, oto-manii amenintau sa instaureze pagalicul in nordul Du-narii, atunci Zara s-a ridicat din nou cu arma in mina, subcomanda viteazului Radu de la Afumati. Aci se pome-nesc boierii care au pierit in luptele cu agarienii pentrucredinta cregtina" citim in pomelnicul de la Curteade Argeg. Insemnarea impresionanta prin insagi laco-nismul ei cuprinde 74 de nume ; intre ele cinci maridregatori, aproape jumatate din marele sfat al lui Radude la Afumati. Vointa de a rezista violentei, se ridicadeasupra mortii insagi. 114a

Dar firegte, anume masuri de prevedere igi pastreazatoata insemnatatea inainte de inceperea unei fa-

113 Ibidem, p. 279.114 Ibidem, p. 281.114a A. Sacerdoteanu, Pomelnicul mdndstirii Argefului, in

B.O.R., LXXXIII, 1965, nr. 3-4, p. 297-330 ; St. Andreescu,Observacii asupra pomelnicului manastirii Argefului, in G.B.,XXVI, 1967, nr. 7-8, p. 800-829.

905

dati

,ci

batalii :

www.dacoromanica.ro

raffle boierilor si ale dregatorilor adica a celor che-mati sub arme trebuie puse la adapost, intlaratul zo-nelor de lupta : Ca deaca vor cadea feciorii boiarilorin robie, deacii toti boiarii si slugile tale to vor parasisi vor merge dupa dinsii" 115. Evenimentele din 1462 con-firmasera intru totul o asemenea prevedere : Radu celFrumos preluase puterea nu numai cu ajutorul armatelorsultanului, dar si dupa ce o parte dintre familiile siaverile boierilor fruntasi cazusera in mtinile sale. Mud-taturi/e se opresc insa numai la categoriile sociale aratatesi nu spun nimic de restul populatiei, deli stim ca incazurile extreme se facea pustiu in fata navalitorilor.

Apoi Neagoe Basarab discuta aspecte ale pregatirii pro-priu-zise de razboi, intocmirea si importanta strajilor,constituirea unei garzi personale a voievodului, pazirea,cu maxima atentie, a vistieriei. ySi in caz de pierdere aluptei ? Trebuie continuata rezistenca fara parasirea farii :domnul se va retrage cu trupele ramase alaturi de elsi va astepta in locuri ascunse si sigure ca agresorul saevacueze teritoriul : Ca vrajmasii vostri, carii vor fivenit asupra voastra, nu vor putea sadea mult in tars,ci sa vor intoarce inapoi, iar pre domnul care-1 vor fiadus ei il vor lasa acolea, far' de osti" 116 : ceea ce vaingadui alungarea sa. Experientele secolului al XV-leailustreaza si posibilitatea unor astfel de incercari. A nuparasi Cara in cea mai grea dintre situatii, atita vremecit mai exists o posibilitate de actiune, ramine un per-manent comandament ; dar sugereaza, poate, si atractiaspecials a puterii, dorinta de a nu o pierde in folosulunui rival.

.i o ultima recomandare dupa. razboi : grija pentruurmasii celor cazuti, rasplatirea celor ce s-au batut vite-jeste 117.

Giisduri Pamintul, temei esential al pozitiei sociale, este obiec-despre tul principal si al actelor epocii. Din documentele interne

pdmint pastrate pina la 1500, numai 39, adica aproximativ12,70/0, se refers la alte sectoare, iar restul de 87,3%

115 Inmitaturile lui Neagoe Basarab..., p. 281.116 Invalaturile lui Neagoe Basarab..., p. 282.111 Ibidem, p. 284. Vezi o analiiii de detaliu a gindirii po-

litice a lui Neagoe Basarab in MANOLE NEAGOE, NeagoeBasarab, pp. 116-198.


cuprind confirmari, vinzari-cumparari, infratiri, impar-tin, mogteniri, danii. Anevoie surprindem in diplomaticavremii, utilizind o formularistica tip, cite conflicte aprigea declangat stapinirea parnintului, insotite de gama co-respunzatoare de sentimente, de la revolta celui depose-dat pins la dorinla de acaparare a feudalului. Certurilepentru ocini ajung pins la domnie gi citeodata sint con-semnate, laconic, in scris. Dan pugcarul" gi matuga"se invinuiesc reciproc pentru nigte ocini" 118, FraliiNeagoe gi Man ajung in fala lui Radu cel Mare pentruun sfert din Bomboegti gi satul Clocoticiul tot" 119. Numai initin izbucnesc contestaliile intre stapinii laici gibisericegti, ca, de exemplu, intre Tismana gi unii bo-ieri120. Alteori, unii incearca sa puns direct mina pecite un sat de rumani, instalindu-se la faIa. locului. Agaface Vlaicul in 1495-1496 la Stoicegti (Stoiceani) peOlt, pins clod Radu cel Mare ii da porunca scrisa ca,de indata, sa-gi incarce toata marfa gi averea toata"gi sa piece de acolo, unde va gti121. Se intimpla gi caunii interesa0 sa recurga la falsuri, chiar fala de autori-tatea suprema in stat. Aga Vlad Calugarul, confirmindspatarului jupan Hranitul gi soliei lui Marga stapinireaasupra Balegtilor, pe Jiu, se vede nevoit sa faca o pre-cizare : Iar cartile ce le-au facut de la domnia meaTatomir Ursea gi Bogdan asupra hotarului Balegtilor, dei-au pus nume Ursegti, ei nici nu sint Ursegti, ci sint totiBalegti ; acestea le shit call care nu sint de credinfd" 122(subl. ns., D.C.G.). In sfirgit, a existat tendinta unei mi-noritati de fruntagi ai boierimii de a stringe un marenumar de ocini : o urmarim explicit ilustrata prin rezul-tate. Jupanul Ticuci gi fratii sai, Bran, Radul gi Patru,au 25 de sate (sau Orli din ele) din care numai 11 sintdeclarate vechi ocine", iar restul au sporit prin zestre,schimb gi mai ales prin cumparare gi donatii" ; nu gtim cea putut determina astfel de danii, din care, avem te-

118 Doc. din 1487, DRH, B, I, p. 333 (nr. 208).119 Doc. din 1500, iul. 14, ibidem, p. 493 (nr. 302).128 Doc. din 7 ian. 1490, ibidem, p. 357 (nr. 222) §i doc.

din 1495-1500, ibidem, p. 419 (nr. 259).121 DRH, B, I, p. 418 (nr. 258).122 Doc. din 15 iun. 1493, ibidem, p. 387 (nr. 240).


meiuri s-o presupunem, nu lipsea insa elementul constrin-gerii 10. Daca luam familiile in intelesul lor mai larg,atunci averile fruntmilor apar 5i mai importante. jupanRadu 5i Petru (frati), cu fiii lor, au in 1502, 36 de sateintregi sau in parte, plus 11 munti 5i 47 de familii detigani 124. Iar Craiove5tii descendenti din Neagoe banStrehaianul Barbu, Pirvu, Danciu, Radu urma5ii lor,stapinesc 182 de bunuri funciare, din care 132 de pro-prietati sigure 5i 50 probabile 125. Zecile de sate 5i alteocini reprezinta treptele acapararii, urcate sistematic deanume boieri ; dar aceste averi se desfaceau prinmo5tenire, inzestrari, vinzari sau hiclenii destul de re-pede, a.5a incit competitia pentru piinvint reincepe. Do-rinta de a dobindi not ocini, ramine ca o permanentspsihologica, ca mentalitate dominants a epocii, cu lovi-turile corespunzatoare in rindurile celor continuu depo-seda %i. Daca impotrivirea celor arnenintati sau loviti raz-bate prea pun in documentele secolelor XIV 5i XV, eafamine o realitate fundamentald §i in viata sociala a epo-cii; contrariul este de negindit, intr-o etapa cind marelehotar in alcatuirea societatii, in condi %ia individuals, setrasa pe temeiul proprietatii.

Tenacitatea indirjirea partilor in cauza par a ne fiaratate de un proces judecat de Vlad Calugarul la 1486.Slav, cu fiii sai Stoica, Ioan 5i Bogdan 5i cu nepotul sauManea, aduc 12 boieri juratori adeveresc astfel ca oparte din satul Ubir5ia de la Bratilov le este dedinaocina. dreapta". Dar Lup5a, Dobrul, Trips 5i Rada cufamiliile lor contests aprig hotarirea domneasca. Pentrua-i obliga s-o accepte, Vlad Calugarul da porunca drega-torului sa sanctioneze pe cei ce ar redeschide procesul

cu amends cu confiscare : Si dupa aceea, a lasatdomnia mea asupra preacinstitilor boieri ai domniei melejupan Dimitrie Ghizdavat jupan Deatco, banii acelei

cinstiti de domnia mea : care dintre Lup5a 5i dinfiii lui 5i din Dobrul 5i din fiii lui 5i din Trita 5i din fratiilui 5i din Rada cu fratii lui, nu vor voi sa stea dupa spusa

123 Doc. din 18 ian. 1480, ibidem, pp. 275-276 (nr. 170).124 DIR, B, I, pp. 11-14 (nr. 7).125 I. DONAT, Domeniul Craiovesilor, citat dupi M. NEA-

GOE, Neagoe Basarab, pp. 18-20.

408

§i

§i

§i

§i

§i

§i

§i

parti,

si

www.dacoromanica.ro

domniei mele, cum i-a intocmit 5i am dat domnia mea, safie volnici banii acelei stapiniri sa-i is acelui om pentruun singur cuvint hatalm ocina sa fi-o ,inardci" 126 (subl.ns., D.C.G.).

Conditia Care era conditia femeii ? Daca facea parte din rindu-femeii rile stapinilor de parnint, avea drept asupra ocinelor,

Para sa §tim cum se reglementau astfel de drepturi intremai multi copii. De numeroase ori, ele au ocini, de caredispun. Asa stint Stanca, jupanita lui Parvu, fiicele ei,apoi jupanitele Boba, Marina, Stana, Neac5a, Maria, careimpreuna cu sotii for §i copiii for vind logofatului jupanStaico doua sate - Cornatelul 5i Descupere5tii 127. So-tiile fetele sint coproprietare alaturi de barbati 5i ba-ieti, in aceegi familie 129. Fire5te, fetele primesc zestresub diferite forme, de la participarea for asupra unorocini tinute in comun, pins la stapinirea unui sat cutarani dependenti 129. Alteori, fetele figureaza, cu deplinedrepturi, la actele de infratire 139 sau fac donatii 131.

Dar femeile fetele taranilor dependenti ? Juridice5teele erau libere, nu datorau ascultare" 5i supunere"stapinului ; in fapt, erau nevoite, prin insag apartenentafor socials, sä munceasca alaturi de sotii sau fratii lor.Cum fenomenul este atestat in familiile carane5ti pins insecolul nostru, cu atit mai mult el constituia o realitatein secolele XIV 5i XV. Era egalitatea femeii cu barbatulin faca nevoilor, a lipsurilor obligalia ei de a parti-cipa la munca de fiecare zi, pentru a putea trai.

Femeile participau la toate vicisitudinile intimplarilorpolitice militare. Daca faceau parte din rindurile celormulti, cunclteau greutatile refugiului din fata invada-torilor, amaraciunea de a-5i vedea gospodariile pustiite

126 Doc. din 23 apr., DRH, B, I, p. 317 (nr. 197).127 Doc. din 9 oct. 1492, DRH, B, I, p. 376 (nr. 234).128 Doc. din 21 apr. 1489, ibidem, p. 344 (nr. 215). Cf.

doc. din 24 apr. 1484, ibidem, p. 310 (nr. 191) ; alte exemplela pp. 160, 329, 387, 397, 477, 481, 493 (nr. 93, 204, 240,244, 292, 294, 302).

128 Doc. din 1495-1496, ibidem, p.p. 436 (nr. 268).

138 Ibidem, pp. 207-8, 284, 315, 329,

418 (nr. 258). Cf.

399, 412, 477, 484,490 (nr. 122, 175, 195, 204 245, 253, 292, 296, 299). Vezi§i mai sus, p.

131 Doc. din 18 ian. 1480, ibidem, p. 275 (nr. 170). Cf.pp. 35, 46, 47, 269, 340, 341 (nr. 14, 19, 165, 212, 213).

409

ii

§i

§i

,si

§i

www.dacoromanica.ro

de atacanti sau arse de propria for mina. 132, sau curios-teau robia care, in cazul cel mai fericit, se Incheia prin.tr-o rascumparare 433. Alteori, participau la altfel de eve-nimente politice. Si iarasi scrie Radu cel Frumospirgarilor din Brasov, pe la 1462-1463 pentru fe-meia lui Oprea logofatul, sa ftiti ca orice avere este ladinsa, aceea este averea Tarii Romanegi ; §i acum castiti mai bine, s-o Paziti afa ca sa nu viz- scape §i sa la-mina tot ce are la ea si niminea nimic sa nu-i ia, ci

ramiie tot. Altfel sa nu faceti" 134 (subl. ns., D.0 G.).Ea impartaseste, asadar, situatia sotului ei, partizan allui Vlad Tepes si care ramine la Brasov multi ani pinsin 1476, farce sa stim daca s-a Intors in taxa sau nu 136.Alteori, femeia poate sluji drept ostatic. Asa sta Mariadoamna, sotia lui Basarab cel Tinar, luata de rivaliivoievodului si adusa cu forta in Transilvania136. Se facsforcari pentru a o elibera, dar venires ei in tars esteInca sub semnul intrebarii. De unde si concluzia, ameste-cata de resemnare, a sotului, Basarab eel Tinar : Iardaca vei vedea ca nu-ti face nimica si nu poti sa viimai curind, to domnia to sa fii iertata demine, caci destul m-am nevoit cu boierii domniei mele,astfel n-am ce sa mai fac ; caci ti s-a intimplat sa mergidin 'mina in mina fi n-am ce sa fac" 137 (subl. ns.,D.C.G.). Daca prima doamna a tarii este nevoita satreaca prin situatii atit de amestecate, ne g-indim lesnesi la soarta altor femei, prinse in desfavrarea evenimen-telor138, Despre sentimentele dintre barbati femeiavem toate temeiurile sa credem ca nu difereau cu nimic,in fondul tor, de cele ce vor fi atestate, in variate forme,in epoci mai noi. Ca ajungeau pina la pasiunea caretrecea si peste convenientele sociale ne-o arata Maria,sotia clucerului Ianas (In timpul cirmuirii lui Viad Ca-lagarul) ; ea fuge de acasa cu o slug", iar sotul, in-

132 Vezi mai sus, p.133 Vezi Alexandru Aldea catre brasoveni, 1. BOGDAN, op.

cit., p. 44.134 Ibidem, p. 106.135 Ibidem.136 Ibidem, p. 161 si Doc. din 1480, DRH, B, I, pp. 272,

273 (nr. 169). Cf. pp. 270-272 (nr. 166, 167 si 168).137 Doc. din iuil.-nov. 1480, Ibidem, p. 282 (nr. 174).138 Vezi, de exemplu, scrisoarea lui Basarab cel Tinar catre

braloveni, prin 1480, I. BOGDAN, op. cit., pp. 158-159.

410

sa-i

iarai-ma s

www.dacoromanica.ro

dignat 5i ofensat, confisca satul Dobre.5ti, adus ca zestrede Maria, la casatorie 139. Sentimentul pare sa fi fostmai tare chiar decit dorinta de pastra pamintulrangul social.

Sentimente Dar sentimentele facal de copii ? Documentele ne dau,fats de in genere, putine elemente. Retinem, vizibil, grija parin-

coPii lilor de a transmite urmagilor drepturi depline in stapi-nirea pamintului, asigurindu-le astfel continuitatea condi-ciei for sociale. Intaririle de ocini sint acordate intot-deauna titularilor principali copiilor respectivi, ara-tali nominal sau global. Mircea cel Batrin confirma unloc in satul Ohaba, cu imunitati, in beneficiul lui ,,...ju-pan Fintea copiii lui Vlad 5i copiii lui 5i Cazancopiii lui 5i Radul Voinea 5i Neagul gi copiii luiMircea 5i alti Mircea..." 140. Formularea se regase5te denumeroase on in acte. Uneori, lipsind parinlii, sint men-tionati nepotii : Vlad cu nepotii sai, Si5a Buia" sint,impreuna cu alte rude, titularii hrisovului dat for deacela.5i Mircea voievod, pentru satele Beala Preslop 141.De astfel, valabilitatea hotaririi domne5ti privind cutareocinl opereaza, in general, fata de toti urmagii directi,exprimata in diplomatica munteana prin : De aceea sale fie de ocina gi de ohaba for copiilor for §i nepocilor

strdnepotilor..." 142 ns., D.C.G ). Aceeagi preocu-pare fata de copii Si in actele de infratire, inzestrare afetelor etc. 0 asemenea grija este legata organic, rezultadin insagi stapinirea pamintului, din pornirea atavica dea transmite aceasta stapinire.

Cum se manifestau insa sentimentele obi5nuite intrerinti copii ? Marturiile vremii nu se opresc asupraacestei realitati. Atunci cind o amintesc, este datoritaunei situatii cu totul ie5ite din comun, cum a fost sufe-rinta farce sfir5it a Margai sotia lui Dragomir postelni-cul, care 5i-a pierdut cei patru feciori amestecati in corn-

139 DIR, XVI, B, II, p. 145, doc. din 5 Sept. 1533, N. SMO-CHINA, Le Procheiros Nomos de l'empereur Basile (867-879)et son application chez les Roumains au XIVe sigcle, in Bal-kan Studies", 9, 1968, nr. 1, p. 205.

140 Doc. din 1401-1406, DRH, B, I, p. 57 (nr. 24).111 Doc. din 10 iun. 1415, ibidem, p. 81 (nr. 38).142 Doc. din 10 sept. 1428, DRH, B, I, p. 116 (nr. 60).

411

5i

(subl.

pa-

ale

ii 3i

5i 9i 5i

5i

3i

pi

3i

www.dacoromanica.ro

ploturi 143 ; sau durerea cu care Despina, vaduva luiBasarab Neagoe isi plinge pe fiul ei Theodosie mort preatimpuriu. Intensitatea sentimentului omenesc este sugeratade o reprezentare iconografica unica in aria sud-est euro-peana : Despina, tinindu-,ii in brate feciorul, este infa-tisata alaturi de Maria, plingind pe Iisus mort 144. Iarintr-o vreme rind moartea lovea in primul rind pe copii,parintii lasau porunca sa fie ingropati alaturi de cei pecare-i pierdusera prea de timpuriu, ca cel putin astfelsa fie impreuna. Asa aflam o serie de morminte, cuoasele celor mici alaturi de cei in virsta, marturii tacuteale unor dureri de zeci de mii de on traite 145. 0 datasint exprimate si direct sentimente de afectiune, ale doam-nei Voica, vaduva lui Mihnea cel Rau, pentru fiul sauvitreg : ,,...dar sä stiti serie ea judetului si celor 12pirgari ai Brasovului ... ca ce sint eu, aceea este siMircea voievod, caci imi este fiu, precum stiti insisi dom-nia voastra ; daca nu este nascut din trupul meu, dareu it tiu fiu ca din firea mea, ca din inima mea, nascutsi asa it iubesc si de asemenea si domnia lui ma iubestepe mine, ca si cum ar fi nascut din inima mea" 146.S-ar putea obiecta ca Voica face aceste afirmatii pentrua determina pe brasoveni sa-i livreze cele 24 de paharede argint comandate de fostul ei sot ; tonul ce-1 regasimsi in scrisorile pastrate de la Mircea catre mama sa vi-trega pare insa a confirma adevarul sentimentelor 147.

Vae Cite ceva din moravurile obisnuite ale vremii razbate dinvictis" cind in cind si in documente. De pilda, dorinta de a do-

bindi bunuri de la du ,cmanul invins este tot atit de vieorice tabara, indiferent de religie. Relatarea lui Walerandde Wavrin, dupa succesul expeditiei in fats cetatii Tur-tucaia, este extrem de sugestiva : Dupa ce au fost ucisiacei prizonieri turci, cearta a reinceput pentru hainele(mortilor), tragind si de hainele turcilor unul intr-o parte,

143 Vezi mai sus, p. 389.144 Icoana se pastreaza la Muzeul de arta din Bucuresti §i

a fost pictata dupa 1522.143 Vezi, de exemplu, mormintele de la Leresti, secolele XV

§i XVI : FL. M I RTU, Biserica necunoscutd din secolulal XV-lea, descoperitil la Lerefti-Muscel, fig. 11/1.

146 GR. TOCILESCU, 534 documente..., p. 215.141 Ibidem, pp. 219 §i 221.


altul intr-alta gi fiecare pleca bucata sa (dehaina) apoi iarasi se certau pentru sabii pentru iata-gane de la care unii aveau taisul iar ceilalti teaca, unulcite un arc si celalalt cite o tolbA... Dar, in cele dinurnia, cearta s-a sfir§it cind nu a mai fost nimic de luat,caci fiecare plecase cu tot ce putea sa is (cu el) fiepe galera, fie pe monoxila" 148 (subl. ns., D.C.G.).

In Europa secolelor XIV si XV, toate doreausa dobindeasca bunuri de la dusmanii ; rindurilecitate aduc o confirmare in plus.

Mincarea bdutura erau, pare-se, bine precuite, inprice caz de boierime, de clregatori, ca in toata socie-tatea europeana a vremii. De aceea oamenii sint indem-nati la cumparare si de biserica si de texte laice, insu-mate, de altfel, in amintitele Avertismentele seindreapta indeosebi impotriva excesului de bautur5.149.Masura trebuie pastrata pentru ca ra%iunea sa biruiascavinul, iar nu vinul pre minte" ; tot asemenea la be-lie", sa nu se is vreo hotarire, nici de lauds, nici derasplata, nici de asuprire 15°.

Din cind in cind, surprindem abateri de la normeleviecii sociale. Brasoveanul Neagoe tinea" doua sotii,una in Transilvania, alta in Tara Romaneasca : Legeanu ingaduie, cum ati zis scrie Radu cel Mare ...caomul sa alba doua femei. Altfel daca el ar fi in viatasi voi domnia mea 1-am judeca dupa lege. Dar el amurit fratele lui i-a luat averea ce-a avut". De unde,disputa intre acest irate una dintre femeile luiNeagoe 151.

Omuciderea este sever pedepsita.-. Nu neaparat insa cuexecutia vinovatului, care putea sa-si rascumpere vina.In cazul cind faptasul nu era descoperit, intreaga comu-nitate pe teritoriul careia se savirsise omorul era silitasa implineasca o mare amends, dusegubina". Era o mo-dalitate de a sili colectivitatea sa. vegheze. Obisnuit, baniipentru rascumparare erau domniei, care insa puteaceda acest drept, ca o exceptie, unei manastiri

148 WAVRIN, in Caltitori p. 97.199 IllVatatUTile lui Neagoe Basarab..., p. 259.150 Ibidem, p. 260.151 I. BOGDAN, op. cit., p. 23G.

413

luindu-sisi si

°stilelain i

fi

inviiidturi.

§i

sisi

si

platitisi

straini...,

www.dacoromanica.ro

vezi exemplul Coziei 152 sau al Tismanei 153, al Snago-vului 154, al Govorei 155. De retinut expresia folosita, indocumente, ca satele ...nici durgubine sa nu pazeasca"156

ceea ce accentueaza responsabilitatea for globala inastfel de cazuri. De retinut ca toate categoriile socialeerau supuse acestei legi". Gloabele ce se vor face laacele WO citim in hrisovul acordat de Radu Prazna-glava, Coziei sau dusegubine, fie de la pastori, fie dela once om, boier Area mare sau mic, toate sa fie ma-nastiresti" 157 (subl. ns., D.C.G.). La crime grave, cuan-tumul se marea. Un Albul i§i ucide fratele Cirstian, iarsatele manastirii Rincaciov, unde s-a produs fapta, auavut de platit trei dusegubine" 158.

Sentimentul religios se gaseste de repetate on expri-mat in actele oficiale ; fenomen firesc, intrucit bisericaconsolida pe plan ideologic alcatuirea, ordinea socialsfeudala. Dovada cea mai sigura a ata§amentului faca decredinta, a unui maximum de pietate erau daniile mate-riale acordate slujitorilor lui Dumnezeu §i inaltarea laca-surilor de inchinaciune. Iar dania cea mai de pret eraceea ce constituia temeiul insasi al productiei de bunurisi al alcatuirii sociale pamintul 159, lucrat de oamenidependenti si, citeodata, cu corolarul unui maximum devenituri pe care autoritatea politica it putea acorda uneictitorii pentru ocinele in cauza regimul imunitar.

Dan I afltnd manastirea Tismana inceputa din temeliede tatal sau Radu voievod, dar neterminata ,,...din pri-cina scurtimii vietii", hotaraste sa continue ctitoria si s-ointareasca cu venituri, pentru sufletul sau, pentru ca saafle in felul acesta intarire, ajutor §i mijlocire ,,...in zivacumplita a judecatii" de apoi 188. Motivare asemanatoare,adaugind §i pomenirea parintelui si fratelui sau Radu I

152 DRH, B, I, pp. 65, 97, 99, 243, 291 (nr. 28, 48, 49,146, 179).

153 Ibidem, p. 429 (nr. 265). Cf. p. 459 (nr. 281).154 Ibidem, p. 415 (nr. 255).155 Ibidem, p. 474 (nr. 290).156 Ibidem, p. 459 (nr. 281).157 Doc. din 1 jun. 1421, ibidem, p. 97 (nr. 48).vat Ibidem, p. 465 (nr. 285), doc. din 19 iul. 1498.159 G. DUBY, L'Economie rurale et la vie des campagnes

dans l'Occident medieval, vol. II, Paris, 1962, p. 384.160 Doc. din 3 oct. 1385, DRH, B, I, p. 21 (nr. 7).


0 Dan I exprima Mircea cel Batrin, cind confirmsaverile Tismanei §i ale Voditei 161.

Analiza teoretica a acestor atitudini o gasim intr-unhrisov al lui Mircea cel Batrin, exprimind o interesantadiviziune a indatoririlor intre clerici §i laici pentru inta-rirea §i promovarea credintei. 5tiind ca divinitatea a po-runcit fiilor lui Israel ca anual ...sa dea zeciuiala din citeci0iga", tot astfel apostolii scrie voievodul ne-auindemnat spre ajutorarea §i binefacerea swfletelor noastre

ne-au lasat noua mo§tenire, celor din urma copii ailor, ca unii prin rugaciune prin veghere fi post, altiiprin milostenie Ii pocainta, sa ne ferim de toate relele" ;sa urn gata astfel pentru a mo§teni ...imparatia ceagatita voua de la intemeierea lumii, caci am fost fla-mind 0 mi -ali dat sa maninc, am fost insetat §idat sa beau, am fost strain §i m-ati primit, gol §i m-atiimbracat, bolnav §i m-ati cautat, in temnifa am fostati venit la mine" 162 (subl. ns., D.C.G.).

Este continutul curent al milosteniei, potrivit traditieicre0ine : ea se aplica insa numai cu respectarea alcatuiriisociale, nicidecum prin turburarea sau prefacerea ei !Pietatea medievala este organic legata de structura exis-tents a societatii, de respectarea claselor §i categoriilor, araporturilor de autoritate sau de supunere, ascultare, din-tre ele.

0 spune de altfel insu0 Mircea, in motivarea din amin-titul hrisov : Astfel §i eu binecredinciosul §i de Hristosiubitorul §i singur stapinitorul Io Mircea mare voievod§i domn a toata lara Ungrovlahiei, rivnind sa urmezvechilor imparati domni care cele lumegi le-au cirmuitcu pace, in binefaceri" §i de aceea ,,...s -au invrednicit deimparatia cerurilor"163 (subl. ns., Pacea areaci un inteles general, inlauntrul §i in afara larii, aceeadin interior pastrata numai prin menlinerea rinduielilorsociale existente.

5i mai explicit este Vlad Calugarul in 1492, cind da-ruie§te Hilandarului de la Athos un obroc anual de5 000 de aspri : Intelegind dar ca toate lucrurile in

161 Doc. din 27 iun. 1387, ibidem, p. 24 (nr. 8). Cf. pp. 35,41 (nr. 14, 16).

162 Document din c. 1400, Ibidem, pp. 48-49 (nr. 20).163 Ibidem.

415

0,ri

mi-ati

§i

§i

D.C.G.).

www.dacoromanica.ro

mina Iui Dumnezeu sint §i fiecciruia din not Li da cit vo-ie,ste fericit insa Si de trei on fericit este acela care chel-tuie§te bine bogiltia data de Dumnezeu §i folose§te intaina talantul incredintat de Dumnezeu..." 164 (subl. ns.,D.C.G.). Aitfel spus, averea vine de la divinitate, avemoeini §i alte bunuri atit cit este vrerea celui atotputernic§i atotcirmuitor. Ideologia oficiard a bisericii invaja peoameni sa considere ordinea economics ti socialii a timpu-lui ca un semn al vointei ceretti.

E adevarat ca traditia milosteniei" indemna sa con-sideram lucrurile lume§ti ca trecatoare §i sa ne indreptamcu precadere spre cele cere§ti. Ideea este tot limpede for-mulate : ,,...ni se cuvine a intelege despre cele de aci casint de vreme scurta §i trecatoare, precum spune ca :cOrice slava este vremelnica» ; ni se cuvine sa rivnimcatre domnii bine cinstitori §i sfintraposati dinaintea noas-tra care cele paminte§ti bine intocmindu-le, grin acesteapilmintesti au dobindit bunurile ceretti §i acestea le-aumo§tenit, iar cele pcimintetti le-au lasat pcimintului"165(subl. ns., D.C.G.).

Dar lasind bunurile materiale lumii de aci", se cuvineca dania noastra sa se indrepte aproape numai spre cti-torii, care sint mijlocitoarele noastre pentru dobindirearasplatei in viata viitoare. Nu e vorba sa dam averea infolosul sau spre binele celor apasati. Voievozii, ca §i

toate virfurile ierarhiei nici nu ar fi putut rationa §i

actiona altfel. Danii care ar fi pus in cauza intocmireasocietatii ar fi reprezentat un nonsens. De aceea, nu leintilnim decit in forma §i cu telul aratat, al consolidariiinstitutiilor in fiinta, al realitatilor economico-sociale.

De-a lungul secolului al XV-lea, motivarile daniiloracordate de voievozi principalelor ctitorii sint, cu variante,asemanatoare celor amintite. Ca, de exemplu, Dan alII-lea pentru Tismana 166 ; Alexandru Aldea, pentru Dea-lul §i Cozia (cu adaugirea ca voievodul dore§te sa mul-tumeasca divinitatii pentru ca. 1-a ridicat in scaunul, adica.

164 DRH, B, I, p. 379 (nr. 235). La fel in document din15 sept. 1497 de la Radu cel Mare catre manastirea MunteluiSinai, ibidem, p. 455 (nr. 279).

165 Doc. din 15 sept. 1497, ibidem, p. 455 (nr. 279). Lafel la pp. 440, 442, 445 (nr. 271, 272, 273).

166 Doc. din 1429-1430, DRH, B, I, pp. 124-125 (nr. 64).

416

www.dacoromanica.ro

In domnia lasata lui de parinti) 167 ; Vlad Dracu pen-tru Tismana, Vodita 168 Snagov 169 ; Vlad Tepe§ pen-tru Cozia 1" ; Radu cel Frumos, tot pentru Tismana §iVodita 171 si Snagov 172 ; Basarab cel Tinar, pentru Sna-gov 173 etc. etc. Cel mult, mai aflam cite o amplificarea uneia sau alteia dintre motivari. Cum scrie Vlad Ca-lugarul in preambulul hrisovului solemn de danie catremanastirea atonita Filoteu 174.

Ceea ce scriu voievozii se regase§te si la reprezentantiiboierimii, doritori a-si pregati, din vreme, prin mijlocireabunurilor trecatoare, caile spre cele vesnice" 175. Unii,cumpanind bine lucrurile, socotesc cu cale sa beneficiezetotusi in timpul vietii de avere si numai la moarte s-oinchine unui lacas, alga incit sa-si asigure locul §i in viatade dincolo". Radul, nepotul lui Rascal, isi inching su-fletul, casa, viile, jumatate din satele Jugoreanii-de-Jos,Ceresani si Maicane§ti deci bunuri apreciabile inconditia ,,...ca pins este viu, sa se hraneasca la acelesate ale lui §i cu averea lui, dar dupa moarte toate safie ale manastirii" 176.

Cum se manifesta sentimentul religios la oamenii dejos" in secolele XIVXV ? Anevoie de dat vreun ras-puns ; documentele epocii nu ne dau informatii. Este certca o sums de practici strdvechi, anterioare creftinismului,erau incorporate in ceremoniile, practicate de diferitelecolectivitati. Ele s-au mentinut pins in pragul epociicontemporane, au fost consemnate de etnografi §i au exis-tat chiar data nu in modalitatile surprinse recent§i in intervalul 1300-1500. Oamenii au observat de tim-puriu traiul indestulat al unor slujitori ai bisericii, spredeosebire de al multor laici. Daca unele erezii" preconi-

167 Doc. din 17 nov. 1431 5i 25 iun. 1436, ibidem, pp. 13451 139 (nr. 72 5i 77).

168 Doc. din 2 aug. 1439, ibidem, p. 155 (nr. 89).169 Doc. din 30 iun. 1441, ibidem, p. 165 (nr. 95).

170 Doc. din 16 apr. 1457, ibidem, pp. 199-200 (nr. 111).171 Doc. din 10 iul. 1464, ibidem, p. 211 (nr. 124).172 Doc. din 28 oct. 1464,173 Doc. din 23 mart. 1482,174 Doc. din 1487-1492,

p. 426. Doc. din 1495-1496176 DRH, B, I, pp. 27, 41,

pp. 191, 471 (nr. 103, 289).176 Doc. din 28 mart. 1451 ;

pp. 64, 383 (nr. 28, 237).

417

ibidem, p. 217 (nr. 127).ibidem, pp. 290-291 (nr. 179).p. 325 (nr. 202). La fel lade la Radu cel Mare.46-47 (nr. 9, 16, 19, 57) ; cf.

ibidem, p. 178 (nr. 102). Cf.

§i

www.dacoromanica.ro

mild egalitarismul, abolirea averilor nu pot fi urmaritein Tara Romaneasca aidoma altor taxi din Europa ,in schimb mentalitatea populara critics la adresa cleru-lui s-a exprimat in felurite proverbe. Cel mai cunoscutindeamna sa faci cum zice popa, nu cum face popa".Ce nu putem stabili este de cind dateaza un astfel deproverb, probabil foarte vechi.

Oamenii de rind 5i-au dat intotdeauna seama de ne-dreptatile existente ; asupririle, suferintele, molimele, na-valirile, revenind generatie dupa generatie, moartea lo-vind fara nici o deosebire, toate au generat imaginea uneilumi in care dreptatea, cu rasplata celor buni 5i pedeapsacelor rai, este Inca foarte departe, in care prezenta divi-nitatii este oarecum stranie. De unde 5i cuvintul, auzit dela batrini, in Vrancea : Daca Dumnezeu n-are sta-pin !" 177, exprimind revolta omului simplu in fata rele-lor intocmiri pe care le suporta. Se adauga 5i feluriteleobiceiuri, a caror realitate a fost urmarita iara5i pins inepoca cea mai recenta : descintecele, deochiul, ursitoarele,semnele favorabile sau defavorabile etc. Domeniul de cer-cetare in aceasta directie este foarte vast, datarile privindindeosebi Inceputurile unui obicei sau altuia sint cel maiadesea imposibil de reconstituit. Toate adeveresc insa cafondul de credinte streivechi, provenind citeodatei dinpreistorie, alteori din societatea dacicei fi romans, a dai-nuit de-a lungul evului mediu, in tdrile romdne. Doc-trina bisericii a coexistat cu aceste credinte pagine".Este cert ca biserica a desa5urat, in secolele XIV-XV,ca 5i in etapele urmatoare, o actiune periodica de pro-pagare a doctrinei sale, a preceptelor ei morale, a viziuniiglobale ce o oferea oamenilor despre viata, moarte, socie-tate, lumea viitoare". In acest sens amintim 5i de orga-nizarea propriu-zisa a mitropoliei muntene la 1359, decrearea, sub Radu cel Mare, a celor doua episcopii deBuzau 5i Rimnicul Vilcea , menite tocmai sa asigurco mai buns conducere 5i diriguire a parohiilor existente,de multiplicare 5i difuzare a cartilor de cult, de sporireactitoriilor de zid inlocuind pe cele de lemn etc.

Dar educarea in spiritul invataturilor bisericii nu areu5it sa indeparteze anume obiceiuri 5i mentalitati. A5aeste scheletul de cap de cal infipt in parii gardului,

177 Cuvint auzit de prof. C. C. Giurescu.

418

fi

www.dacoromanica.ro

in apropierea caselor si mai ales pe linga gradinile dezarzavat, pepenarii sau vii, menite sä indeparteze fiintelerele cele nevazute dar cele vazute aducatoare dedaune recoltelor. La fel, credinta in caii lui Sin Toader,altul decit sfintul oficial" al bisericii. Zilele de sarbatoareale acestor cai trebuiau respectate, altminteri ei se raz-bunau pe vinovat". Sorcova a fost initial o ramura deporn, taiata cu citeva zile inainte de anul nou, tinutain casa intr-un vas cu apa, asa incit mugurii se deschi-deau. Intreaga ceremonie a plugusorului aminteste for-mele arhaice de organizare ale muncilor cimpului 178.Asemenea abiceiurile de Sf. Gheorghe, cind primavaraincepe din plin : se credea ca strigoaicele vrajitoarelepot vatama turmele de aceea, duhurile rele trebuiauindepartate prin diferite practici. La fel si prezenta po-mului in momentele importante din viala omului, casa-torie si moarte ; sau marturisirea pacatelor in fata unuibrad.

Se adauga obiceiul, atit de larg rasptindit, al jocurilorpopulare cu felurite masti. In preistorie acestea au rolulunor instrumente rituale de protectie magica" folositein procesul muncii (pescuit, vinatoare, domesticirea ani-malelor, cultura solului etc.), pentru ca treptat magtilesa devina ...instrumente complexe de reprezentari miticein procesul diferential al ceremoniilor satbatorilor ci-dice asupra roadelor muncii in cele din urma, instru-mente complexe de divertisment profan in toate cele-lalte imprejurari festive ale comunitaOlor (de virsta, sex

interese comune)" 179.Amintim, deopotriva, de mitul cosmogonic popular in

care facerea" pamintului are loc pe o intindere nesfir-sita de ape ce a precedat aparilia uscatului, prin con-fruntarea a doua entitati antagonice divinitatea si dia-volul. Mit regasit, cu variante, si in alte zone din Europa,Asia si chiar America de Nord si care cunoaste primelesale elaborari tot in preistorie 199.

178 H. H. STAHL, Comentarii etnograf ice pe tema plugulo-rului, in Rev. de etnografie li folclor", t. 10, 1965, nr. 2,pp. 154-159.

179 R. VULCANESCU, M a4tile populare, Bucurelti, 1970,p. 50 (lucrare fundamentals).

1" MIRCEA ELIADE, De Zamolxis a Gengis-Khan, Paris,1970, pp. 81-130 (concluziile, pp. 126-130).

419

gi

gi,

1i

pi,

1i

li

www.dacoromanica.ro

Astfel de credinle prin insagi originea for stra-veche le socotim existente gi in secolele XIVXV. 0marturie in plus ne aduce o lege din 1765 181, unde ci-tim : In tot chipul condamnam ratacirile locale gi super-stiliile obiceiurile diavolegti care staruie sa se practicein tara aceasta.

Condamnam sarbatoarea care se line timp de cincisaptamini dupa Pagte, in fiecare zi de joi a saptaminii,precum gi sarbatoarea care tine tot atunci iaragi timp detrei saptamini in fiecare zi de marli, pentru ca acele sar-batori ale acestor doua zile seamana cu calendele, cu vota

brumalia, care erau sarbatori ale paginilor gi sint opritede sfintul sinod trulan 182...

Hotarim ca in viitor sä nu se mai faca paparude pecare le opregte lamurit amintitul canon, cind hotaragteca sa nu se faca de catre femei joc public". ySi interdic-Pile continua, privind rusaliile, dragaica, brezaia, focurileaprinse de anume sarbatori religioase etc.183.

Daca nu se parasesc tastfel de crezuri gi superstitii",legea din 1765 prevede, pentru femei, inchiderea la ma-nastire dupa ce vor fi plimbate prin tirg gi supuseoprobiului public ; iar pentru batibati bataia gi trimitereala ocna. Text revelator pentru vechimea acestor obiceiuri,pe care be arata ca venind din antichitatea paging. Leputem socoti in fiinfa gi in secolele XIVXV (degimarturia citata este din 1765), deoarece altminteri fa-mine fara explicalie cum s-au putut cristaliza aceste obi-ceiuri gi credinle de-a lungul secolelor XIVXVIII, in-tro etapa in care controlul bisericii, cu ideologia ei, aumers accentuindu-se permanent.

De foarte veche origine era gi amintirea morfilor.Donatorii de bunuri gi averi am avut mai inainte exem-ple inscriu o clauza anume, sa fie pomenili cu regula-ritate, cu familiile lor, de ctitoria beneficiara. Pomelni-cele sint alcatuite de timpuriu, iar prezenta primilorBasarabi in exemplaretle scrise mai tirziu, in secolele XVIIsau XVIII, arata tocmai veohimea unor astfel de liste.Obiceiul de a pregati coliva este trecut intr-un act dela finele secolului al XV-lea : Pe voi va rugam, o atot-

181 Din Tara Romaneasca, damn fund Stefan Racovica.182 Al saselea.183 Traducere din greaci de V. Grecu Gh. Cron! ; text re-

produs dupa R. VULCANESCU, Etnologia juridica, p. 279.

420

si

gi

www.dacoromanica.ro

cinstite parinte egumene cu preotii... toti staretii, citifrali se afla in sfinta manastire scrie Radu cel Marein 1495-1496 cind daruieste 3 000 de aspri pe an laRusicon de la Athos daca poate sa va fie farce supa-rare, sa scrieti in pomelnicul sfintei proscomidii pe bu-nicii nogri : Io Vlad voievod monahia Eupraxia pepdrintii monahul Pahomie maica monahia Samonida

eu Io Radul voievod §i sojia mea, doamna Catalina sifulfil : Vladul Mircea ni se cinte impreuna sfintaliturghie cu collvd biluturri intr-o zi din saptamina,care o yeti binevoi..." 184 (subl. ns., D.C.G.).

Se ctedea, foarte probabil, in blesteme. Cum se rosteauele in popor nu mai avem vreo marturie. In schimb, sintconsemnate cele oficiale", cind se face apel la divinitatepentru a pedepsi pe cel ce ar incalca hotaririle domnesti.Calcatorul hrisovului sa fie umilit ucis si, cum aceastapedeapsa n-ar fi fost de ajuns, sa alba parte si de bleste-mele sinodului de la Niceia socotit aidoma apostolu-lui renegat Iuda, a ereticului Arie altor necredin-ciosi. Formula, cu variante, se 'inscrie de zeci de onin acte 188.

Amenintari la fel, insotite uneori si de cuvinte taxi,erau trecute citeodata si in corespondenta oficiall. Adre-sindu-se conducerii tuturor locuitorilor din Brasov, Ba-sarab cel Tinar porunceste sä se scrie, in loc de adresa :Cine va ceti aceasta carte si nu va spun (ce esteintr -Znsa) saracilor tuturor oamenilor, naici mari, acelalepadat sa fie de legea lui blestemat sa fie de Dum-nezeu" 188.

Nome Ce norme jazidice reglementau relatiile sociale econo-juridice. mice ? In documentele secolelor XIVXV revine unLegea" termen legea (in textul slavon BAK*, cu un in-

leles general de norms, de regula, de reglementare obliga-torie, dar cu o sfera de aplicabilitate diferentiata dupadestinatar sau obiectul (domeniul) reglementarii. Dif e-rentiere socialii in primul rind. Satenii dependenli erausupusi unui ansamblu de indatoriri fata de stapinul feu-dal, binecunoscut in acea epoca sub denumirea globala

le4 Doc. din 1495-1496, DRH, B, I, p. 427 (nr. 263). Raducel Mare, fiul lui Vlad C5.145.rul; nepot al lui Vlad Dracul,striinepot al lui Mircea cel Batrin.

186 Doc. din 1401-1406, DRH, B, I, p. 53 (nr. 24).186 I. BOGDAN, op. cit., p. 153.

421

sa

;i

sisi

5i;i

si

si

www.dacoromanica.ro

de lege rumaneasca" : ...cine va umbla dintre taranipe acei munti manastiresti 187 atrage atentia Raducel Frumos ei s. plateasca calugarilor ce este legearunineascii, dupa spusa domniei mele..." 188 (subl. ns.,D.C.G.). Lege bine gtiuta de toti, de vreme ce simplaei mentiune, intr-un act oficial, al domniei, era sufici-enta ca sa oblige categoria sociall in cauza la Implinireaunor obligatii faca de feudal. Alta lege" au mArenii : eaeste implicit inteleasa degi termenul nu este folositin reglementarea acordata de Dan al II-lea tirgovigte-nilor, pentru negotul for inlauntrul tarii, rind voievoduladauga, la finele actului ,,...cum ati dat in zilele vechilordomni, astfel acum" 189. Alteori, reglementarile pri-vesc relaliile sociale in corelatie cu anume sectoare deproductie, de activitate. Renta feudala se percepea dupanorme statornicite prin traditie ; intarind ctitoriei de laBistrita ocinile, Vlad Calugarul adauga : ,,...ci sa seamestece egumenul gi cu lui la acele sate 190 §i cevor avea nevoie, dupii lege sali is de la ele..." 191 (subl.ns., D.0 G.). Autoritatea politica nu da alte precizari,deoarece fiecare §tia ce urma sa is manastirea in ma-terie de dijme, clari gi munci de la satele dependente.Situatie similara privind branigtea aflata in posesiuneaunui feudal ; daruind branigtea domneasca de la Slatinactitoriei de la Glavacioc, Vlad Calugarul adauga : Iarcine va intra, el sa plateasca sfintei manastiri, ce-i va filegea" 192 (subl. ns., D.C.G.). Formulare aidoma pentruobligatiile satului Pulcovti fats de domnie : Inca,cum este legea, 3 zile sa pescuiasca domniei mele mo-runii, §i acesta o slobod, ca sa fie manastirii" citim in-tr-un hrisov al lui Mircea cel Batt:in 193 (sulb. ns.,D.C.G.). In sfirgit, reglementarile comerciale externe sintla fel cuprinse Scrie domnia mea vamegilor din Prahova

astfel v. poruncegte domnia mea (Dan al II-lea) :

iata, care lege a fost puss de Mircea voievod, aceeafi lege

187 Ai Tismanei.188 Doc. din 28 iul. 1470, DRH, B, I, p. 231 (nr. 137).189 Doc. din 1424-1431, ibidem, p. 109 (nr. 55).188 Azle manistirii.181 Doc. din 16 mart. 1494, DRH, B, I, p. 405 (nr. 247).192 Doc. din 4 sept. 1495, ibidem, p. 416 (nr. 256).183 Doc. din 11 mai 1409, ibidem, p. 76 (nr. 35).

422

Si

trimisii

Si

si

www.dacoromanica.ro

o da gi domnia mea bragovenilor" 194 (subl. ns., D.0 G.).Sau Vlad Calugarul : ,,...au venit soli de la bunii nogtriprieteni, pirgarii din Bragov, gi ne-au cerut sti intarimvechea lege, care a fost in vremea altor domni gi invremea fratelui meu Radul voievod..." 195 (subl. ns.,D.C.G.). Legi" diverse, diferentiate dupa autoritatea dela care emana, dupa categorii sociale, dupa obiectul lor,aga incit unele cercetari evidentiaza structura pluralists"a dreptului feudal in tarile romane, ca, de altfel in in-treaga Europa medievall 198.

Norme 0 precizare a lor, dat fiind cuprinsul limitat al actelorjuridice de cancelarie, nu poate fi facuta decit in anume sectoare.

scrise Cel dintii, in mod firesc, este in legaturd cu pdmintul.Conflictele provocate de intinderea unor ocini, se rezolvauprin hotdrnicie, efectuata de hotarnici. Cind Tismana igivede indicate drepturile" privind pescuitul gi pagunatul,staretul face apel la domnie care hotaragte : De aseme-nea gi jupan Brata sa-i fie hotarnic, pentru ea a fost giacest sude% al Jiului" 197. Un boier de frunte este chematde autoritatea suprema a statului in sprijinul unuia din-Ire marii feudali ai jarii, amintita manastire. La fel pro-cedeaza gi egumenul Coziei, Simion : Radu cel Frumostrimite pe dregatotii sai, Dragoi §i Goe din Facaieni,Gure§ din Fratilegti, Petre pirgarul gi Buduglov din oragulFloci pentru a da hotar" pe apa 198 ; se mai zice gia ageza hotar" 199. Lipsesc, evident, pentru secolele XIVgi XV, amanunte asupra felului cum decurge operatiapropriu-zisa, ce reguli erau observate pentru ca actul sadobindeasca, pe plan juridic, efecte depline.

Adeverirea drepturilor asupra unei ocini se implineacu ajutorul jurdtorilor : 4, 12 sau 24 martori, chemati sacertifice temeiul cuiva in stapinirea unui sat, a unui loc.

194 Doc. din 23 oct. 1422, DRH, B, I, p. 101 (nr. 50).1E8 Doc. din 15 nov. 1482, ibidem, p. 295 (nr. 182).118 VAL. AL. GEORGESCU, Preemptiunea in istoria drep-

tului romcinesc, Bucure§ti, 1965, pp. 31-32 ; IDEM, La placede la coutume dans le droit des itats fiodaux roumains de laValachie et de Moldavie jusqu'au milieu du XVIIe siècle, inRRH, VI, 1967, nr. 4, pp. 557-559 0 583.

197 Doc. din 23 nov. 1406, DRH, B, I, p. 71 (nr. 32). Cf.pp. 419-420 (nr. 259).

198 Doc. din 15 ian. 1467, DRH, B, I, p. 224 (nr. 131).199 Doc. din 9 ian. 1499, ibidem, p. 471 (nr. 289).

423

www.dacoromanica.ro

Cei desemnati sa depura marturie trebuiau sa fie maiales din panne locului, cei mai in masurS a cunoascarealitatile terenului. Asemenea adeveriri se efectuau gipentru proprieati mSnastiregti 200 gi pentru laici 201. Pro-cedura se aplica gi in cazuri de litigiu asupra unei pro-prietati 202 ; partea nemultumita trebuia sS gaseasca, pen-tru a-gi dovedi dreptatea, un numar dublu de juratori.Cum face staretul Matei al Tismanei in procesul sau cuun Petre 203.

La trecerea pantintului de la un stapin la altul, citevainstitutii juridice sint evidentiate de actele secolelor XIVgi XV.

In primul rind, protismisis-ul, numit gi drept de pre-emptiune, de fiscumparare, de retract, de precumparare,de precumparare gi rascumpSrare. Prima denumire, luatSdin literatura juridica bizantina, apare in cate in a douajumState a secolului al XVIII-lea ; celelalte in cercearimoderne 204. Ele desemneaza, toate, o institulie cu originidin perioada migratiunilor (daees nu mai vechi) 208 gicare dispare, treptat, abia dupes 1840 206. Prin protimisisse intelege dreptul unor anume categorii rude de dife-rite grade, devSlmagi, megiegi etc. de a avea prioritatefates de straini la cumpararea unor ocini sau la dobindi-rea unor beneficii, rezultate din relaliile sociale ale vremii(veniturile scoase de la rumani, proprietatea asupra ro-bilor etc.) 207. Institutia este generals. in Europa medie-valS. 208. Ea este cu mult anterioarS constituirii statelorfeudale centralizate ale Tarii Romanegti gi Moldovei ; me-nirea ei principals., mai ales in perioada anterioarS. in-

200 Doc. din 10 apr. 1493, ibidem, p. 382 (nr. 236).201 Doc. din 12 iun. 1472, ibidem, p. 235 (nr. 140). Cf.

pp. 264, 294, 317, 368, 408, 409, 448, 452-453, 466-467(nr. 160, 181, 197, 229, 239, 249, 250, 274, 278, 286). Denumireade juratori" nu se regbiseste ca atare in actele secolelor XIVgi XV, dar documentele arata ca boierii adeveritori au jurat"in pricina respective.

202 Doc. din 14 iul. 1500, ibidem, p. 493 (nr. 302).203 Doc. din 7 ian. 1490, ibidem, p. 357 (nr. 222).204 VAL. AL. GEORGESCU, Preempfiunea..., p. 13. Lucrare

fundamentals pentru cunoa.gterea intregii institutii, de la originila disparitie.

206 Ibidem, pp. 19-29.206 Ibidem, p. 360 gi urm.207 Ibidem, pp. 12-13.208 Ibidem, p. 21 11 nota 7.


temeierii statului, era de a exercita un control §i juridic,§i in fapt asupra circulatiei unor bunuri de maxima im-portanta economics in primul rind pamintul §icare intrind sub stapinirea unui strain ar fi putut pre-judicia interesele colectivitatii in cauza 202. Primele §tiridocumentare se refers la dreptul de protimisis ca la orealitate de la sine inte1easa §i care trebuie invocata maiales in cazul in care se creeaza o exceptie de la apli-carea obi§nuita a ei. and jupanul Aldea §i sotia saBisa amintiti §i anterior inchina, in 1392, satulCirea§ov manastirii Cutlumuz, ei sint obligati sa inscriein actul solemn de donatie urmatoarea clauza :

De aceea, sit nu se amestece de acum nici fratelenostru, nici ruda, nici var, nici nimeni dintre rudelenoastre". Daca s-ar incumeta cineva dintre rude, sau al-tul fie chiar Si domnul tarii sa turbure satul",acela sa fie blestemat §i parta§ in lumea viitoare",cu Iuda §i Arie 210 (subl. ns., D.C.G.). Referire express,a§adar, ca nimeni din cei indrituiti nu ar mai puteaataca dania, tocmai fiindca in cazul citat se abroga,practic, exercitarea dreptului de preemptiune.

Aceeasi exceptie o instituie insu§i Mircea cel Batrina§adaz cea mai inalta autoritate a statului in fa-

voarea Coziei ,,...oricine se va inchina cu sufletul §i cuaverea lui la manastirea de la Cozia sau boier sau slugadomniei mele sau cneaz sau alt om

rudeniilenumit sarac sa nu

cuteze din neamul lui sau din acelui om satears socoteala, nici sa spuna un cuvint pentru aceas-ta..." sub sanctiunea primirii a mare rau §i urgie dela domnie 211 (subl. ns., D.C.G ). Urma§ul 5i fiul luiMircea, Mihail voievad, Innoie5te prevederea, extinzind-oinsa : alaturi de sat sau ocina sau ogoare, sint prevazute,printre donatii, §i casa, vitele, moara, fie orice" cuprecizarea fiul donatorului, nici fratele, nici ne-potul sau ,,...nici nimeni sa nu cuteze sa spuna nici uncuvint despre aceasta..." 212.

Retinem ca exceptia de la preemptiune se instituieprin hotarirea domnului sau cu §tirea lui, in favoarea

209 Ibidem, p. 12.21° Doc. din 21 nov., DRH, B, I, p. 47 (nr. 19). Cf. VAL.

AL. GEORGESCU, op. cit., p. 39.211 Doc. din 1402-1418, ibidem, p. 62 (nr. 27).212 Doc. din 22 tun. 1418, DRH, B, I, p. 87 (nr. 42).

425

:

ca nici

www.dacoromanica.ro

sporirii unui domeniu manastiresc §i in dauna celor legalindrituiti a beneficia de transmisiunea bunurilor in cauza ;ca formularile utilizate de cancelarie pentru a desemnapreemptiunea sint : ...sa nu se amestece - sa nu cutezesa ceara socoteala... nici sa spuna un cuvint". Alte de-talii nu mai aflam din documentele secolelor XIV §i XV ;numeroase informatii §i cazuri foarte variate de aplicaresint consemnate in scris indeosebi dupa 1550 §i in con-tinuare, pina in pragul epocii moderne 313.

In materie de succesiuni, situatia cea mai frecventa,pina catre 1500, este aceea in care fiii stapinului oci-nei 214 sint confirmati alaturi de parintele lor, in drep-turile asupra pamintului sau satului respectiv. Cazul re-vine adesea in documentele interne din amintita pe-rioada 215.

Uneori §i fetele sint trecute cu drepturi egale alaturide baieti 216. Cea dintii formulare explicita o citim in1456, cind mai muite sate sint intarite de Vladislav alII-lea jupanului Mogo§ ,,...cu fiii lui §i fiicele lui" 217. Seadauga prevederea prin care fiicele sint considerateca tinind locul fiilor (cind ace§tia lipsesc) la stapinireabunurilor, formula curenta flind : $i fiicele lui Radoslav,Marina §i Stana sä fie in loc de fii asupra ocinelorasupra intregii averi" 218 (subl. ns., D.C.G.). Citeodata,operatia are loc intre un frate §i surorile lui : $i dupa.aceea - scrie Radu cel Mare - a venit Roman ina-intea domniei mele, de a asezat pe surorile lui, Maria§i Marga, peste partea lui §i peste vie §i peste toata marfa

peste toata averea, oricit are Roman", cu conditia ca

213 VAL. AL. GEORGESCU, Preempciunetz..., pp. 43-51 sicapitolele urmatoare cuprinzind bibliografia problemei.

214 Uneori fratii &Ai sau nepolii titularului actului.215 Vezi DRH, B, I, pp. 152, 174, 180, 182, 185, 196, 204,

221, 223, 225, 227, 228, 230 etc. (nr. 87, 99, 103, 104, 105,112, 118, 129, 130, 132, 134, 135, 136 etc. etc.).

216 G. FOTINO, Contributions a l'itudes des origines de ran-cien droit coutumier roumain..., pp. 228-253.

217 DRH, B, I, p. 197 (nr. 103). Cf. pp. 310, 315, 320-321,344, 346-347, 369, 376, 423 (nr. 191, 195, 200, 215, 217,230, 234, 262).

218 Doc. din 12 nov. 1463, ibidem, p. 208 (nr. 122). Alteexemple la pp. 284, 329, 397, 399, 412, 477, 481, 484, 493,494 (nr. 175, 204, 244, 245, 253, 292, 294, 296, 302).

426

;i

;i

§i

www.dacoromanica.ro

beneficiarele sa intre in stapinirea bunurilor numai lamoartea fratelui lor 219 (subl. ns., D.C.G.).

La deschiderea unei succesiuni, in anume cazuri dedesherenfa (lipsa descendentilor Idirecti in linie barba-teasca), ocinele in cauza reveneau de jure" domniei.Voievodul putea ansa &á renunte la acest drept al sau infavoarea unor descendenti ai celui raposat 220. Aceastarenuntare a domniei este exprimata prin formula : Sioricaruia dintre din§ii i s-ar intimpla moarte, pradalica ladingi sa nu fie, ci sa fie ocina celor rama.5i" 221. Se facuneori §i precizari : Si la din§ii pradalica sa nu fie, cityvreme se va mai afla dintr-in§ii macar o fiica" 222. Sau,in cazul unei infraIiri, dace se ive§te desherenta completape linie barbateasca a uneia dintre parti, atunci bunu-rile revin celeilalte parti (tot parte barbateasca) 223. Re-gulile de succesiune astfel precizate privesc ocinile, satele,paminturile 224, indiferent de temeiurile dreptului de pro-prietate (cumparare, infratire, confirmare, dobindireaunor ocini pentru slujba indeplinita catre domnie, zestre,mo§tenire etc. 225).

De notat cum este explicate expresia pradalica sa nufie" - in traduceri romane§ti din secolele XVIII-

219 DRH, B, I, p. 490 (nr. 299), doc. din 23 apr. 1500.229 I. NADEJDE, in Pandectele romane", V, 1926, p. 199

,ci urm. si I. C. FILITTI, Predalica sa nu fie, in RIR, II, 1932,nr. 3, pp. 337-345, unde se discuta si diferitele interpretaridate formulei.

221 Doc. din 17 ian. 1469, DRH, B, I, pp. 226-227 (nr. 233).222 Doc. din 27 nov. 1487, Ibidem, p. 334 (nr. 209). Cf.

p. 284 (nEr. 175), p. 337 (nr. 211).223 Doc. din 9 iul. 1492, ibidem, pp. 369-370 (nr. 230).

Similar g la pp. 376-377 (nr. 234).224 V. COSTACHEL, Les immunitis..., pp. 61-64, consi-

ders ci formula pradalica sa nu fie" priveste paminturi sta-pinite de boieri ca un beneficiu", similar celui acordat vasalilordin feudalitatea central 1i vest-europeana ; ...la clause qu'iln'y ait pas de restitution represente l'autorisation du prince detourner le principe d'hhritage d'apres lequel, dans certains casde desherence masculine, les benefices, bien que devenus here-ditaires, revenaient au prince" (p. 63).

229 Ceea ce arata ci renun %area domneasca nu privea numaipkninturile detinute ca beneficiu, cum arata V. COSTACHEL(vezi nota precedents) : DRH, B, I, pp. 204, 208, 236, 239,264, 276, 288, 304, 307, 309, 314, 320, 346, 363, 397, 409,423, 453, 467, 469, 477, 481, 484, 490 (nr. 118, 122, 140,143, 160, 170, 178, 187, 189, 190, 194, 199, 216, 226, 244,250, 262, 278, 286, 288, 292, 294, 296, 299).


XIX : Si de li se va intimpla gi moarte, ocinti sa nu se226vinzci, ci sa fie celor ce le vor ramanea in urrna"

(subl. ns., D.C.G.). Intr-un hrisov de Ia Vlad Calugarul,talmacit la 1812: ,,Si oricaruia dintr-ingii mai inainte ise va intimpla moarte, mogiile sa fie celor ce au ramas,iar vinzare intre ei sa nu fie, pins cind sa va afla uncopil din saminta lor" 227 (subl. ns., D.C.G.). In alte douatraduceri, vinzarea" este tinlocuita prin ...cearta Intrudingii sa nu fie" 228 sau intre dingii prigonire sa nufie" 229.

Mai intilnim ci cazuri speciale, indeosebi in legatura cuagezamintele religioase. Mai multe ocini sint cumparatede jupanul Draghici gi daruite ctitoriei de Ia Cricov.Dar clack in vreo imprejurare, manastirea ar fi desfiin-tata ? (dupa formula timpului stricata"). Atunci dom-nul hotaragte ca la ...ocinele gi cu vinariciul care sintmai sus scrise, pradalica sa nu fie, ci &á fie ale cinsti-tului jupan Draghici cu fiul lui jupan Stoica 1i Incadupa aceea, on clii fii ii va lasa Dumnezeu gi nepotilorlui, jupan Radul, ci jupan Vintila... cg 230.

Ocinile dobandite pe aceasta cale se numeau, chiar interminologia vremii, pradalice" 231, iar transferul deproprietate era, firegte, deplin, noul beneficiar avind lati-tudinea sa dispuna de ele cum va socoti mai bine. Maimulte parti din satul Micegtii sint confirmate lui Romangi fratilor lui de Vlad Calugarul, care adauga : Inca auvenit 12 boieri gi au dat-o cum ca este pradalica dom-neasca, iar domnia mea am dat-o lui Stoica vornic, iarjupan Stoica vornic a dat-o celor mai sus scrigi dina-

228 Doc. din 1486-1487, traducere din secolul al XVIII-lea,ibidem, p. 321 (nr. 200). Cf. p. 331 (nr. 206).

227 Doc. din 20 iun. 1489, ibidem, p. 347 (nr. 217).228 Doc. din 23 febr. 1491 tradus in 1741-1742, DRH,

B, I, p. 365 (nr. 227).229 Doc. din 19 apr. 1495 traducere din secolul XIX, ibidem,

p. 412 (nr. 253). Totu.5i, in ambele cazuri, documentele dauprecizari asupra felului cum se va face succesiunea asupra ru-delor care urmeaz'ai a stapini plrninturile. Pentru diferitele re-guli de succesiune, mai ales cu exemplificari din secoleleXVIXVII, D. MINEA, L. T. BOGA, Cum se mosteneaumosiile in Tara Romlineascii pine.' la sfirsitul secolului al XVI-lea...,in Cercetari istorice", VIII-IX (1932-1933), nr. 2,pp. 164-197 §i nr. 3, pp. 84-238.

239 Doc. din 10 sept. 1486, DRH, B, I, p. 322 (nr. 201).231 Doc. din 5 nov. 1465, ibidem, p. 221 (nr. 129).


intea domniei mele, cki i-au fost slugi" 232. Ocinile do-bindite de domnie prin efectul pradalicii, sint trecute incazul de fats de cloua on altor stapini.

Documentele secolelor XIV gi XV dau gi alte infor-matii in materie juritlica. Este atestat un caz de infierepropriu-zisa. Mircea cel Batrin aproba ca ocinile jupa-nului Vilcu sa fie nedespartite" de acelea ale raposa-tului boier Stanciul ; In schimb, VIlcu adopts pe urmagiilui Stanciul : copiii lui Stanciul sa fie fiii jupanuluiVilcul in locul fiilor nascuti, asupra tuturor ocinilor giasupra Intregii averi, ca gi fiii nascuti". Dace tatal adop-tiv va avea la rindu-i urmagi ? Atunci copiii lui Stan-ciul gi ai lui Vilcul sa fie frati, unii ca gi altii, pestetoate" 233. Infierea acorda, agadar, drepturi depline celorce beneficiau de ea.

Dar vaduva care s-ar recasatori ? Tot documentul citatda raspunsul : Iar sotia lui Stanciul, dace -i va plkeasa ia barbat, sa fie volnica sa ia, insa In afara de ocine".Recasatorirea anula pentru vaduva in cauza once dreptde revendicare asupra averii primul ei sot. Text de ceartainsemnatate ; el rezuma o dispozitie din manualul Pro-cheiros Nomos (capitolul 4, titlul VI), elaborat inca dinanii 867-879 sub Vasile I Macedoneanu1234 gi aduceastfel o prima dovada a utilizarii legislaliei bizantine inTara Romaneasca, Inca din secolul al XIV-lea 235. 0alts dovada ne-o aduce scandalul din familia cluceruluiIanag, din timpul lui Vlad Calugarul. Dregatorul amintitigi alunga soda, Maria, pentru ca a fugit cu o sluga giconfisca in folosul sau satul Odobegti, adus de Maria cazestre. Mai tirziu, Stan gi Tatul, nepotii celei repudiate,deschid actiune pentru redobindirea satului. VoievodulVlad Calugarul, impreuna cu divanul judeca pricina in1533 gi resping actiunea amintitilor nepoti ai Mariei.

Or, decizia de confiscare a pamintului celei vinovatede adulter, considerate ca luata dupa legea veche" 236

232 Doc. din 13 iul. 1482, ibidem, p. 294 (nr. 181).233 Doc. din 1389-1400, DRH, B, I, pp. 30-31 (nr. 11).234 N. SMOCHINA, Le Procheiros Nomos..., p. 2U2.235 Este concluzia studiului lui N. Smochina.236 Doc. din 5 sept. 1533, DIR, XVI, B, II, p. 145 (nr. 145)

§i N. SMOCHINA, op. cit., p. 205.

429

5i

www.dacoromanica.ro

se afla exprimata gi in Prochiron-ul lui Vasile I Mace-doneanul (capitolul 43, titlul XXXIX) 237.

Si dreptul de ctitorie este atestat in scris in secolele XIVgi XV. Pentru crearea unei fundatii pioase, determinantiiera voinfa fondatorului, indiferent daca autoritatea poli-tica confirma sau nu actul 238. Categorii sociale diverseisi exercita acest drept. Dintre domni, unii inalta ctitorii(Vlaicu, Radu, Dan I, Mircea cel Batrin, Vlad Tepes,Radu cel Mare etc.) gi aproape toti le sporesc gi leconfirma daniile ; ctitori sint si unii boieri cei mai cu-noscuti, Craiovegtii, intemeietori ai Bistritei 239 preoti,ca popa Dorotei care voieste sa ridice o manastire laLicura, In hotarul Rimnicului 240 gi altii. Daca acestefundatii dobindeau fiinta si capacitate juridica fara cainterventia statului sa fie obligatorie, totusi un numarde fondatori apelau gi la o intarire domneasca, menitasa constituie o masura suplimentara de protectie a cti-toriei, sa sublinieze importanta ei in viata culturala gisocials a tarii 241.

Exercitindu-gi un astfal de drept, domnii isi afirmaudorinta de a urma exemplul imparatilor Bizantului, unclefundatiile pioase au cunoscut o larga raspindire, iar prac-tica lor, intemeiata pe consuetudine, pe reglementarilescrise ale fondatorilor gi ale dispozitiilor canonice, a dustreptat la constituirea unei ramuri juridice aparte, inti-tulata chiar dreptul de ctitorie". Fondatorii insigi, ca gidonatorii ulteriori, s-au numit ctitori", terminologieadoptafa gi in carile Tornane 242. CInd sporegte, catre 1400,domeniile Coziei, Mircea cel Batrin mentioneaza in in-troducerea ,I.irisovului sau : ...rivnind sa urmez vechilorimparati gi domni..." 243. Ideea este reluata gi clezvoltata-de Basarab cel Batrin : ...rivnind sa urmez vechilor im-parati gi domni care au cirmuit cale pamintegti in bine-faceri cu pace gi s-au invrednicit de imparatia ceru-

237 N. SMOCHINA, op. cit., p. 205.238 GH. CRONT, Dreptul de ctitorie in Tara Romaneascd

ii Moldova..., p. 94.239 Doc. dinainte de 16 mart. 1494, DRH, B, I, p. 400

(nr. 246).249 Doc. din 16 sept. 1440, ibidem, p. 158 (nr. 91).241 GH. CRONT, op. cit., pp. 91-97.242 GH. CRONT, op. cit., pp. 82-88.243 DRH, B, I, p. 49 (nr. 20).


rilor" 244. La fel rivnesc" gi Vlad Calugarul 245 sau Raducel Mare 246. Boierii ctitori urmeaza exemplul gi se ex-prima aproape in aceleagi cuvinte, aga cum face jupanulAldea, cind la 1398 inching satul Cireagov in folosulCutlumuzului 247.

Aceste ifundatii aveau capacitatea de a dobindi bunuri,de a efectua felurite vinzari gi cumparari de ocine, de aface negot ; cind sint indica/i nominal, egumenii figu-reaza numai ca reprezentanti ai ctitoriei, indrituiti saincheie tranzactiile amintite 248.

Succinta analiza a normelor juridice arata ca, in fond,dreptul scris cuprins in acte gi reglementari oficialenu consemneaza decit o parte limitata, modesta, dinmultiplicitatea relatiilor socio-economice, in secolele XIVgi XV.

Legea In desfagurarea cotidiana a acestor relatii, in Tara Roma-nescrisci neasca, in Moldova gi Transilvania, pe toata intinderea

pamintului locuit de romani, aveau putere, in principal,legile nescrise, legea care, obiceiul piimintului" 249, in-sumind o multiseculara practica a vie/ii sociale, axata injurul satului agezare economico-culturala, unde s-aucreat gi s-au aplicat astfel de norme juridice 250 gibazata pe indeletnicirile fundamentale ale productiei bu-nurilor materiale cultivarea pamintului gi cregterea ani-malelor. Cercetarea pe teren din ultimele decenii arata,concludent, ca teritoriile cu folclor juridic dezvoltat

marturiile de astazi ale legilor nescrise din epoca feu-dala acopera, de fapt, intreaga suprafata a Roma-niei, cu exceptia citorva zone din Baragan, Burnas, podi-gul Dobrogei, gesul Banatului 251. Cu totul graitoare esteamplasarea microzonelor juridice de tip arhaic, care seingiruie, fara intrerupere, de-a lungul intregului lant al

244 Doc. din 1475-1476, ibidem, nr. 252 (nr. 151).245 Doc. din 11 sept. 1489, ibidem, p. 353 (nr. 220).246 Doc. din 20 mart. 1497, ibidem, p. 442 (nr. 272).247 Ibidem, p. 46 (nr. 19).248 Pentru detalii, vezi GH. CRONT, op. cit., pp. 101-106.249 ELS valaohicum, lex wlachorum etc., in Transilvania, unde

oficialitatea statului maghiar sau austriac recuno§tea astfel reali-tatea comunitatilor romane;ti cu institutiile for proprii, diferitede acele ale puterii politice existente atunci.

25° R. VULCANESCU, Etnologie juridicd, pp. 48 ;i 52.251 Unde acest folclor juridic este redus.


Carpatilor, inclusiv Maramureful i Apusenii, in zonadeluroasg de nord a Moldovei ,si in lunca Dungrii, dinBanat ,si ping in balta Brgilei 252. Este o noua confirmareadusa si de etnologia juridica a teritoriilor locuite faraintrerupere de straromani si romani pink la intemeiereastatelor for proprii.

Aceste legi", netranspuse in texte, cuprind o multi-tudine de elemente de drept cutumiar agrar si pastoral,forme de organizare proprii judecata sateasca ,semne juridice populare. Dar marturiile surprinse de re-centele cercetari, din ultima suta de ani mai ales, reflectsoare realitati juridice nescrise din perioada feudala sichiar anterioara ? Este aboslut cert ca existenta, sute deani, a relatiilor de productie feudale, incadrarea tuturorcomunitatilor satesti sub autoritatea statului cu institu-tiile sale specifice, actiunea sistematica a organelor dejustitie ale puterii politice, ale clasei dominante, exploa-tatoare, toate acestea si-au lasat urmele asupra normelorjuridice cutumiare si asupra aplicarii tor. Imaginea subcare ne sint ele astazi cunoscute cuprinde, desigur, sischimbarile datorate tocmai factorilor amintili. Socotiminsa tot atit de certa originea strgveche, prestatalgprefeudalg a acestui drept nescris, care reglementa viatatuturor comunitatilor satesti romanesti si care a fost apli-czt, in continuare, si de autoritatile statale feudale. Asaincit in prevederile si formele for de manifestare esen-tiale putem considera realitatile consemnate relativ decurind, ca in fiinta si in secolele XIV si XV. Reamin-tim citeva din ele, o detaliere a for neavindu-,ii locul incadrul lucrarii de fats 253. In centrul cutumelor juridice

ca si al unui ansamblu de credinte, superstitii, de obi-ceiuri a stat mosia semnificind initial ...pamintulmostenit de la un mos" si prin extindere, pamintul tariiintregi 254. Dreptul agrar nescris desemna partile de fo-losinta ale mosiei : locurile de aratura tarini, ogoare,cimpuri etc. de pasunat, de padure ; reglementa ale-

252 R. VULCANESCU, op. cit., cartograma II la p. 63.253 Intreaga expunere se intemeiaza pe lucrarea fundamen-

tala a lui R. VULCANESCU, Etnologie juridic& unde se cll0 bibliografia de specialitate, cu discutarea aportuim dui I. Pe-retz, N. Iorga, G. Fotino (indeosebi) etc. Vezi pp. 15-35,65-68 0 bibliografia selectivA, pp. 299-310.

254 R. VULCANESCU, op. cit., pp. 72-73.

482

ti

www.dacoromanica.ro

gerea locurilor pentru destelenire, masurare defrigare ;calcularea dreptului de exploatare agricola pe membriicomunitatii sategti, potrivit cu felurite criterii. Tot canorme juridice cutumiare, consemnate in scris de auto-ritatea de stat, la inceput numai nominal (gi mult maitirziu cantitativ), au figurat dijmele, plocoanele, mun-cile deci feluritele forme ale rentei feudale, ca alteobligatii" ale agriculturilor dependentei 255.

Dreptul pastoral nescris reglementa (operind cu o sumade diferentieri nuantari) viata pastorilor sedentari dinsatele devalmage, a celor din satele aservite ca gi trans-humanta 258.

Organele de aplicare a acestor norme juridice erauceata batrinilor, alcatuita din oamenii cei mai in virsta,dar cu mintea intreaga, avind agadar mai multi intelep-ciune gi experienta decit ceilalti, pentru a judeca ceea cese referea la institutiile satului feudal, organizarea gi ad-ministrarea lui, legaturile de vecinatate cu celelalte sate,folosind ca tehnica de lucru judecata la hotare" giscaunul de judecata" pronuntind felurite categorii depedepse 257 ; ceata oamenilor zdraveni (maturi), subor-donata celei dintii, hotarind indeosebi in litigiile pasto-rale 288 cetele de feciori, adunind tineretul satului,

indeplinind functia de unitate de paza, stafete, stri-gaturi prin sat, de organizare a ceremoniilor festive.

Dreptul cutumiar cuprindea Si rinduia, agadar, realitatisocio-economcie fundamentale. Dupa. constituirea TariiRomanegti ca stat centralizat, la inceputul secolului alXIV-lea, el a ramas

incuviintarilein fiinta, independent de confir-

marile sau autoritatii politice care, la rin-du-i, in documentele cancelariei analizate de altfelanterior hotara intr-o suma de sectoare, indeosebi instapinirea pamintului, a transmiterii dreptului de pro-prietate etc.

Care au fost raporturile, interferentele intre dreptulcutumiar §i cel scris, in secolele XIV gi XV ? Nu secunosc incercari de codificare, de a transpune in texteunitare normele practicile dreptului cutumiar, pins

255 R. VULCANESCU, op. cit., pp. 73-79.256 Ibidem, pp. 87-102.257 Ibidem, pp. 188-205.258 Ibidem, pp. 184-185, 205-216 §i 250 §i urm.

438

; ini-tial

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

spre finele secolului al XVII-lea indeosebi in cel ur-mator 259. Fenomenul este explicabil. La constituireaTarii Romanesti, ca stat feudal unitar (in jur de 1300),legile", obiceiurile, normele de drept cutumiar cuinceputuri asezate in clepartate epoci dupa o inde-lunga evolu/ie se adaptasera raspundeau necesita-/ilor vietii sociale economice feudale deplin cristalizatesi de aceea o parte dintre ele au fost consemnate decancelaria domneasca in actele ei. Desigur, autoritateastatalk reprezentanta a intereselor clasei dominante, aintervenit treptat, cenzurincl" 51 corectind" normele cu-tumiare ce aduceau prejudicii statului sau ideologiei re-ligioase. Dar a lasat sa se aplice, in continuare, mareamajoritate a acestor norme nescrise, tocmai fiindca eleexprimau stadiul de dezvoltare socials gi economics, cusuprastructura politics corespunzatoare, pins la nivelulstatului feudal. Dupa cum 5i satenii dependenti au in-vocat tocmai traditia, obiceiul, cu forma for dobinditaprintr-o practica mai in'delungata, pentru a se impotrivitendintelor de exploatare ale virfurilor boierimii 269.

Sensul general al evolutiei insk dupa intemeierea TariiRomanesti, famine in favoarea dreptului scris. Dar pro-cesul a fost lent, esalonat pe sute de ani, pins in epocamoderns. In tot acest rastimp, cu atit mai mult intre1300 si 1500, legile nescrise 5i-au aratat vitalitateanecesitatea 261.

Un ultim aspect de semnalat in gindirea juridica aepocii : receptarea dreptului bizantin (imperial laic sicanonic). Daca no/iunea este inteleasa in sensul pre-luarii, adaptarii aplicarii efective a legislatiei bizantinein feluritele spete din viata societatii romanesti, in acestcaz nu putem conchide ca o asemenea receptare a avutloc in Tara Romaneasca, in secolele XIV 5i XV 262.

Intilnim, in schimb, citeva rare cazuri, cind rezolvareaunor litigii s-a efectuat asemanator cu solutionarile dincodicele juridice bizantine. Doua documente analizate

259 VAL. AL. GEORGESCU, La place de la coutume...,pp. 566-568.

260 Ibidem, pp. 566-568, 570.251 G. FOTINO, Origines de l'ancien droit..., p. 64.252 VL. HANGA, Le droit romano-buzantin a-t-il ete recu

dans les Principautes Roumaines, in RRH, IX, 1971, nr. 2,pp. 239-241 §i urm.

434

§i

5i

§i

§i

5i

www.dacoromanica.ro

anterior unul din timpul lui Mircea cel Batrin, altuldin 1533, dar relatind o hotarire luata de Vlad Calu-garul 263 solutioneaza cauzele respective similar unorconcluzii din manualul Procheiros Nomos al bazileuluiVasile I Macedoneanul 264. Mai dare sint paralelismelein domeniul dreptului de ctitorie 265. Dintre nomocanoa-nele bizantine care au circulat pe teritoriul Tarii Roma-ne§ti amintim de Syntagma alfabetica a lui Matei Vlas-taris, din care doua copii au fost acute in Tara Roma-neasca in secolul al XV-lea (una datata 1451, scrisa degramaticul Dragomir pentru voievodul Tarii Roma-ne§ti) 266. Dar in aceasta directie, a aplicarii dreptuluibizantin la nord de Dunare, sint necesare not investi-ga %ii.

263 Vezi mai sus, pp.264 N. SMOCHINA, Le Procheiros Nomos, pp. 167-168

;i 199-205 ; cf. VAL. AL. GEORGESCU, op. cit., p. 578.265 GH. CRONT, Dreptul de ctitorie, pp. 87-88 §i vezi

mai sus, pp.266 AL. GRECU (P. P. PANAITESCU), Inceputurile drep-

turilor dreptului scris in limba romans, in Studii", 7, 1953,nr. 4, p. 216 ; P. P. PANAITESCU, Manuscrisele slave din bi-blioteca Academiei R.P.R., I, Bucure§ti, 1959, p. XV ; VAL.AL. GEORGESCU, Le role de la theorie romano-byzantine dela coutume dans le developpement du droit Modal roumain,pp. 1-9 ; IDEM, La place de la coutume..., pp. 574-578.


Anexe

ABREVIERI

INDICE

www.dacoromanica.ro

Abrevieri AARMSI Analele Academiei Romane. Memoriile SeqieiIstorice.

AIIC Anuarul Institutului de istorie din Cluj.AMET Anuarul Muzeului Etnografic al TransilvanieiAMN Acta Musei NapocensisASB Arhivele Statului BucurestiBCMI Buletinul Comisiei Monumentelor IstoriceBMI Buletinul Monumentelor IstoriceBOR Biserica Ortodoxl RomaniGB Glasul BisericiiMCA Materiale si Cercetari ArheologiceMIM Materiale de Istorie si MuzeografieMO Mitropolia OltenieiNEH Nouvelles Etudes d'HistoireRdESEE Revue des Etudes Sud Est EuropeennesRHSEE Revue historique du Sud Est EuropeenRI Revista IstoriciRIR Revista Istorica RomaniRRH Revue Roumaine d'HistoireRRHA Revue Roumaine d'Histoire de 1'ArtRSL RomanoslavicaSCIA Studii si Cercetiri de Istoria ArteiSCIV Studii si Cercetiri de Istorie VecheSMIM Studii si Materiale de Istorie MedieSt.A.I. Studii g Articole de IstorieSt.A.O. Studia et Acta OrientaliaS.U.B.B. Studia Universitatis Babes-I3olyai.

www.dacoromanica.ro

Indice*

441

Aachen, postav de 165ABULFEDA (Abul Fida),

geograf arab 41, 46,192, 193

ad modium Chili 163ad modius Peyre 160ad pondus Chili 163,

183Adrianopol 163, 192ad sagium Peyre 160,

183AGA, boier 276agarieni 387Agathopolis (Bulgaria)

160AGATON, egumen al ma-

nastirii Tismana 99,230

Akhtopol (Bulgaria)160

ALAGOZ, stolnic 283ALAMAN, (ALAMAN)

boier 228ALAEDDIN Keykobad,

sultan in Konya 45Alba-Iulia, loc. 37Albania 45Albeni, sat pe Gilort 24ALBERT, rege at Unga-

riei 180ALBUL 35

ALBUL, boier (1437)223

ALBUL, boier din satulAlbeni pe Gilort (1486)

24ALBUL, boier din satul Ji-

blea 217, 221, 306ALBUL eel MARE, boier

385

Cifrele culese cursiv reprezintipaginii respective.

ALBUL, jupan (1475-1476) 84

ALBUL, postelnic (1520)285

ALBUL, care ucide peCirstian fratele sau414

ALBUL, vornic (1428)273

ALDEA, boier (1391)276

ALDEA din Tara Fagara-plui 257

ALDEA, fiul ]ui Marian(Moenescui) 28

ALDEA, jupan (1398)17, 391, 425, 431

ALDEA, mare logofat(1390-1433) 273

ALDEA, vornic (1431-1433) 399

ALEXANDRESCU DERS-CA, M. 21, 193

ALEXANDRESCU, Radu192

Alexandria, loc. in jud.Teleorman 82

ALEXANDRU, I. AL-DEA (1431-1436)domn al Tarii Roma:-ne§ti 24, 35, 68, 178,206, 227, 251, 260, 298,371, 382, 395, 404, 410,416

ALEXANDRU cel BUN(1400-1432), domn atMoldovei 153

terrnenii din notele de subsol at

www.dacoromanica.ro

ALEXANDRU cel MARE(Alexandru Macedon)- 192

Alexani (Alexeni) sat peIalomi(a - 24, 50, 55,64, 115

ALEXE, din Alexani -24

ALEXI, jupan - 166ALFONS V, rege al Ara-

gonului si al Siciliei

1416-1458) - 39ALI beg, comandant oto-

man - 397Altintepe loc. - 82Alualak (Tara Valahilor)

- 292Alunisu, schit in Buzau -

364Amami, sat - 55, 222America de Nord - 419Am las, ;ark feuds - 399Amza, sililte - 242ANA, sora Voievodului

Vlaicu (so(ia lui Straci-mir) - 375

Anatolia (Asia Mica) -45, 46, 165

ANDREA, Damian159, 161

ANDREESCU, Stefan134, 136, 363, 365

ANDREI de Ratisbona194

ANDREI, episcop catolicsec. XV - 375, 376

Andrian, munte - 25ANDRONIC al II-lea

PALEOLOGUL, impa-rat bizantin (1282-1328) - 154, 203

442

ANDRONIC al III-leaPALEOLOGUL, impa-rat bizantin (1328-1341) - 203, 331

ANGELINO, Dulcerto22

ANGHEL de la Ocna249

Ankara - batalia de la.., (1402) - 330

ANTIM, Critopol (v. Da-niil Kritopoulos), mitro-polit al Ungrovlahiei -355, 356, 357, 368

ANTONIO de Podenzolo- 53, 151, 158, 160,161

Apa Morii, loc. - 99, 103Apuseni, muntii - 432Arcani, sat - 104Archiud, loc. - 51Ardeal (vezi si Transilva-

nia) - X1, 141, 180,375

Arfeul, comuna - 341Arges (vezi si Curtea de

Arges) - 20, 49, 83,92, 127, 130, 134, 187,254, 376, 377 ; CurteaDomneasca din , 125,330 ; Episcopia catolicadin - 373, 375, 376,377 ; judetul ,.., - 77,90, 94, 125, 293, 302,341, 344, 359, 362, 363,364, 457 ; riul ..., - 32,56, 85, 126, 303, 341,362

ARGHIROS, Po los, cln-taret grec - 44

arghisani - 255

---

--

iv

www.dacoromanica.ro

Arghis, riu 56, 233ARGYROPULOS, Andrei

158Arhanghelul, schit in Vil-

cea 364Aricesti, sat 214ARIE, eretcul, personaj

religios 421, 425ARNIBRUSTER, A. 39armeni 183Arnota, rnanastire 361ARION, Dinu, C. 267ARIIAN (FLAVIUS)

192Arsurile lui Boe, munte

25Asia 419ASIH-PASA-ZADE, cro-

nicar 22ATANASIE, mitropolitul

BADEA, Ciutin, stapin deocina. (1445) 228,233

BADEA, diac (pe la1390-1400) 273

BADEA, paharnicul luiLaiota 274

BADEA, stapin de ocinain Negoegli 214, 234

BADEA, tigan 258BADOMIR, boier (1389)

306BAHADUR, AB, musul-

man 45Bahna ; satin 99,

189, 241 ; selistea226, 270 ; riul241

BAHAEDDIN, Usnur bei,emir, in Efes 21

Severinului 356, 368 Baia de Aranna, loc.Athos, munte 17, 73, 116, 190

76, 366, 367, 369,371, 372, 415, 421

370, Baiahier)

de Fier (Baie zacomuni in jud.

AUNER, C. 373, 375, Gorj 83, 243376, 377

austrieci 120AZAMAN de GHIRIS-

SUNDA, Sava, negustor183

Babadag, oral 46, 345 ;lacul 347 ; Mun-tele parintelui (Munteletmosului) N 46

Babele, ctitorie 363Babelor, lunca 108Bacau, judetu1 90BADEA, aranasul (1478)

286BADEA, boier (1452)

242

443

Baia, sat 83BAIAZID I ILDIRTM

(1389-1402) sultan330

BAIAZID al II-lea (1481-1512) sultan 46

Balcani, munli 202BALCO, boier 233BALDOVIN, logofat

(1412) 276, 348, 358BALDUCI PERGOLOT-

TI-Francesco 53, 159BALEA, boier din Stanesti

(1429) 227BALEA, paharnic 178BALIKOI zade Hayreddin,

negustor turc din Brusa170

wig,4

www.dacoromanica.ro

444

Balomiresti, sat - 24, 222Balotesti, sat - 24Bala (descoperirile arheo-

1ogice) jud. Olt - 202,203

BALES St. - 373Balta Alba - 196Balta Jalamitei - 143,

154, 303Banat - 104, 340, 432Banatul de Severin -

191, 276, 376 ; ban al' - 276

Banea, sat - 218, 223,243

BARANDO da Carpina(consul genovez) -158

BARBUL - 35BARBUL (stapin de pa-

mint) - 216BARBUSA, executat, pro-

babil, la Bucuresti (1569)- 389

BARNEA, I. - 182, 336,352

BARS, jupan - 218, 275BARTHOLOMEO de PA-

RETO (1455) - 22BASARABI - familie

domnitoare in TaraRomaneasca - 18, 270,420

BASARAB I (c. 1322-1352), domn al TariiRomanesti - 8, 11, 37,126, 127, 130, 184, 192,

193, 199, 205, 206, 208,222, 226, 265, 266, 270,271, 272, 273, 275, 280,302, 330, 344, 345, 361,362, 382 ; solia magis-

trului Martin primita de- 280BASARAB al II-lea [de-

cembrie 1442-1443 (pri-mavara)], damn al TariiRomanesti - 206

BASARAB cel Batrin (veziLAIOTA BASARAB)

BASARAB cel Tinar (veziTEPELUS BASARAB)- 49-50

BATAR, Istfan (StefanBithory) - 176

BATEA, jupan - 232BATHORY, Stefan, voie-

vod principe al Tran-silvaniei (1571-1583) sirege al Poloniei (1575-1586) - 176

BATTISTA Becharius22

Batcov, sat - 217Bavaria - 20Badestii, sat - 226, 389BADICA, RADU (noiem-

brie 1523 - ianuarie1524) - 386, 387, 397,398

Bliasi" in Lovistea - 83Bane Govora - 79BAJAN, D. - 147BALAN, C. - 338BALAN, Maria - 214BALCESCU, Nicolae -

146

Baleni, sat - 24Balestii, sat - 24, 250,

407Balteni, manastire - 361Baneasa (in municipiul

Buouresti) - 82, 94Banesti, sat - 24, 85

gi

-

www.dacoromanica.ro

Baragan (Cimpia) - 29,32, 50, 303, 431

Baratia (ctitorie catolica)din Cimpulung - 42

BARBAT, fiul lui Stanciuldin Spin - 34

BARCACICA, Al. - 135,340

Barlogu, loc. (Arge§) -90, 94

BARSANESCU, St. - 39,360

Basca de Jos, sat - 108Batca Doarnnei Ulna Pia-

tra Neamt - 90Bea la, sat - 54, 64, 222,

326, 411BELA al IV-lea, regele

Ungariei (1235-1270)- 33, 74, 143, 287,288, 352

BELDICEANU, Irene -162

BELDICEANU, Nicoara- 162

Belgia - 164Belgrad - 369Bergamo, postav de ,.... -

165BERILA, stapin de ocina

- 25BERINDEI, Dan - 51Berivoe§ti, sat - 24, 29,

130Berivoieiti, sat - 245BERNARD al II-lea, duce

de Carinthia - 203BERTA, Patru, jupan

221, 233BERZA, Mihai - 326Bibarsa, selige - 270BIONDO, Flavio - 39

445

biserica munteana - 18,357, 360, 368

biserica ortodoxa roman5.- 351, 353, 372

biserica romana - 352,375

Bistret, Balta - 26, 76,186 197, 198, 240

Bistrita ; balta ~ - 232,girla ..., - 97, 241 ; ma-nastirea ,..., - 201, 215,257, 278, 307, 314, 325,363, 422, 430 satul ,...,

- 150, 241, 364bizantini - 17, 336, 348,

349Bizant (vezi Imperiul bi-

zantin) - 17, 135, 151,154, 158, 183, 193, 331,334, 354, 367, 369, 374,430

BIRCA, dregator local -278

Birlad, loc. - 89BIRSEANUL, boier -227Birse§ti (3 sate) - 24Birzogirla, lac - 73BISA, sotia lui jupan Al-

(lea (1392) - 17, 425BISA (stapin de ocina) -

224Blagode§ti, balta de la ",

- 143BLAJ, sasul - 168BOBA, jupanita - 409Boboesti, sat - 407Bobotnici, sat - 242BOBUL, negustor din Si-

rata - 173BODOGAE, Teodor

372Bodoni, sat - 218, 223Boemia - 150, 164

- -

www.dacoromanica.ro

BOGA, L. T. - 428BOGDAN, fiul lui Slav -

217Bogdania (Moldova)

21, 384BOGDAN, I. - 18, 44,

54, 61, 68, 69, 74, 84,114, 118, 147, 148, 149,152, 155, 156, 157, 158,164, 165, 166, 167, 188,169, 170, 172, 173, 174*175, 176, 177, 178, 179,181, 186, 188, 189, 190,195, 196, 198, 200, 201,217, 220, 221, 243, 265,267, 274, 277, 279, 280,281, 283, 284, 285, 291,292, 293, 303, 305, 315,329, 335, 336, 343, 383,385, 393, 395, 396, 397,399, 400, 404, 410, 413,421

BOGDAN, find jupanuluiSlav - 217, 408

BOGDAN, P. Damian34, 35, 36, 383, 398

BOGDAN, din satul Ba-lesti - 407

Bogdanesti (3 sate) - 24,26

Bogdanesti, sat daruit Co-ziei - 225

BOIA, caldarar - 92Boian, lac - 73Bolintin, sat - 55, 97 ;

manastirea ~ - 97, 149,197, 198, 227, 240, 257,307, 362

Bomboelti, sat - 231Bongesti (Gilortul-proba-

bil) - 243

446

BONIFACIU al IX-lea,papa (1389-1404) -375-376Borcea, brat al Dunarii- 32, 74, 76, 78

Bordusani, balta de la ~- 143

Bore§ti, sat ;- 326BORGIA - 22Borul, sat - 228Bosfor, striantoare - 46Bosnia - 45Bosioara, sat - 115, 116Botusari, biserioa ortodoxa

din Curtea de Arge§ -373

Boul, muntele - 69, 253BRACCIOLINI, Poggio, -

39Bradet, biserica din

134, 362Bradu, lac (Bacau) - 90Bragadiru - 123Brana, sat - 242Bran ; cetatea ~ - 179,

199 ; drumul -, - 85,190 ; loc ~ - 29, 85,153, 155, 165, 179, 180,190, 200, 293, 344

BRAN, fratele jupanuluiTicuci - 218, 223, 224,250, 407

BRAN, posteinic din Polo-vraci (1520) - 285

BRANCOVICI, Gheorghe,despot sirb - 371

Branelti, sat - 245Brasov (Brassoviensis), loc.- 21, 35, 36, 68,75, 114, 144, 147, 148,149, 150, 151, 152, 153,155, 157, 158, 164, 165,166, 170, 171, 172, 173,

OW -

-

-

www.dacoromanica.ro

175, 177, 179, 180, 181,182, 187, 195, 199, 243,274, 277, 329, 344, 345,383, 386, 387, 396, 397,398, 399, 390, 403, 410,412, 424, 423

brasoveni - 45, 54, 68,84, 115, 118, 151, 152,154, 157, 165, 167, 170,172, 173, 174, 175, 176,177, 178, 179, 180, 181,182, 183, 185, 186, 187,188, 189, 190, 191, 195,196, 197, 199, 256, 274,280, 329, 336, 383, 384,386, 387, 395, 396, 397,399, 404, 410, 412, 423

BRATA, jupan - 76,423Bratei, comuna in jud. Si-

biu, - 51Bratilov (Brotilovo) loc. -

84, 90, 217, 318, 408Brativoesti, sat - 228Bratovesti, loc. - 77BRATUL, al lid Suma-

Tin - 68Bravita, sat - 61Bradateani, sat - 69, 247Bradu comuna - 362Braila, loc. - 19, 20, 23,

29, 140, 147, 150, 151,152, 153, 154, 162, 171,172, 173, 174, 176, 184,186, 188, 190, 191, 194,195, 196, 197, 198, 254,303, 315, 396, 432 ; Balta

- 74, 154 ; ~ (Bri-lagum sive Braylorum) -194, 195 ; judetul ~ 74,125, 248, 289, 303 ;raia turceasca - 195 ;satele din jurul ~ -50braileni - 255, 400

447

Braisti (Rusanesti), sat -243

BRATIANU, G. - 331Bratia, sat - 347Bratiesti, sat - 301Brebina, riu - 90Breslau - postav de ~ -

165Bretcurtirgul de la ~ -

189Brezvita, sat - 28Brillago" (Libro del Cons-

cimiente) - 194BRINCOVEANU Constan-

tin (1688-1714), damnal Tarii Romanesif- 67,80, 119, 120, 145, 146,291, 300, 359

BROMBERG, J. - 194Brosteni, sat - 228Brusa - 170, 192BrUgge - postav de la

- 165Bucegi (triuntele mare) -

189BUC1NSKI, Dimitar - 122Bucov, sat - 55, 82, 89,

90, 106Buc-sani, sat - 227BUCSE, pitarul - 286Buouresti - 23, 24, 25,

55, 82, 94, 112, 123, 129,146, 171, 172, 182, 186,187, 190, 202, 254, 255,277, 347, 358, 389, 396 ;Piata Unirii din ~ -51 ; pircilabii ~ 291

Bucuresti, sat daruit Co-ziei - 225

BUCUR, stapin de ocina -25

Buda - 150, 312, 399 ;Pasalicul de la ~ - 186

www.dacoromanica.ro

Budeni, sat - 24, 52Bude§ti, sat - 24BUDIS, Monica - 104,

106Budoni, sat - 243BUDU, jupan - 57Budureasa, sat - 82BUDUSLOV, din orawlFloci - 76, 423Bujoreni, sat - 225BUIA, nepotul jupanului

Vlad - 222, 411Bulgaria - 20, 45, 151,

160, 190, 191, 197, 202,206, 320, 330, 333, 368,369

bulgari - 42, 265, 328,331-332, 370

Bumbeiti, comuna in jud.Gorj - 198

BUNEA, A. - 375burgunzi, - 48, 51, 61,

193, 328, 329, 332, 335,338, 348, 349

Burlane§ti, cetate pe Dim-bovita - 333, 343, 345

Burnas, Cimpia N - 431BUS AGA, comis al lui Dan

al II-lea - 274Butimanu, sat - 57BUTURA, V. - 104, 106,

132Buzau, loc - 23, 55, 106,

171, 172, 188, 189, 190,202, 254, 364 Episcopia

- 357, 359, 418 ;judetul - 74, 80,120, 248, 293, 302, 303 ;pircalabii N 291 ;riul - ; 33, 85, 86.190, 303 ; tirgul

448

77 ; valea N - 29, 60,191

BUZESTI, fralii - 365buzoieni - 255, 400Caffa, loc. - 160, 182Calafat, - ora' in jud.

Dolj - 72, 154, 156,162, 163, 195, 197, 201,242, 302, 315 ; vadul dela N - 27, 44, 190,295 ; vadul - Vi-din - 156

CALCIO, gramaticul -29Caliacra, loc, - cetatea

de piatra (Dobroticic. 1354-c. 1386) - 348

Cali0e, lac. - 73CALOIAN, familie de

greci - 43CALOIAN, roman - 249Camenila, balta - 227Campania din 1444 (0;t:

"cruciate") - 348CANA, slugs domneasca

62CANTACUZINO, IOAN

al VI-lea imparat al Bi-zantului (1347 -1354) §icronicar - 331

CANTACUZINO, doamna- 371

CANTACUZINO, G. M.- 97

Capidava, cetate in co-muna Topalu jud. Con-stanta - 90, 94, 255

Cap de Urs, loc. - 73CAPLEA, sotia jupanului

Stoica - 9/CAPOTA, fratele lui Cana

- 62CAPOTA, Ion din Fin-

tinele - 52

--

www.dacoromanica.ro

CAPOTA (tilhar, prada peBobul) - 173

Capriuleu, manastire oto-nita - 372

Caprozi, (Coprozi), sat -50, 223

Caracal, ora' - 255CARACAS, P. - 214CARAJA, comis (al lui

Dan al II-lea) - 274Carinthia - 203CAROL ROBERT de AN-

JOU, rege al Ungariei(1308-1342) - 184.173 ; campania din 1330a lui - zU5

Carpa%ii Meridionali - 5,11, 19, 37, 92, 150, 207.208, 265, 351, 353 ;munti - 8, 17, 18, 23,32, 33, 49, 133, 170,177, 180, 192; 213, 272,311, 333, 346, 360, 372,373, 432 ; dealurile- 85 ; trecatori peste

- 190CATALINA, solia lui Radu

cel Mare - 421cavalerii ; burgunzi -

CAZAN, vornicul lui Te-pelu§ - 178, 274, 316

Calarasi, loc. - 73, 74Calimanesti, sat - 70, 225,

247, 364Caline.5ti, sat - 24, 57,

234Calmatui, riu - 32 ; bal-

ta N - 73Calugareni, sat - 77, 189,

242, 347CALUGARUL, Vlad -

270Caluiul (jud. Olt) - 364CAMARMESCU, I. -

29Capatineni, sat (jud. Ar-

ge) - 133Capatineni - Ungureni,

sat - 341CARABI, V. - 104Carareni, sat - 27, 225,

251, 252, 254Cascioarele, manastire -

361Catetii, sat - 224Cazane§ti, sat - 24, 55,

108CAMPINA, Barbu, T. -

353 ; N Ioaniti - 74,287, 372 ; f- teutoni -345, 372

CAZACU, A. - 51, 54,

176, 192, 309, 385, 386Campofeni (Cimpu-Farmii

sat - 104CANDA, din Girnovi -

62, 64, 96, 98, 147, 221, 234224, 241, 244, 249, 251, CANDEA, Virgil - 151

252, 258, 259, 260, 267, Ceauri (Ceurai), sat304, 305, 328 215

CAZAN, jupan (1401- CEAUSEL, Gh. - 106

1406) - 231, 298, 411 CEBUC, Al. - 51

CAZAN, logofat (1450) -99, 104

CAZAN, stapin de ocina- 216, 247

449

CEGA, spatar - 282Cehia (Boemia) - 7 ;

postavul de - 117,163, 164

es,

",

-

www.dacoromanica.ro

Celei, lac - 73, 74, 76Cenadul Vechi, loc - 360Cepturoaia, biserica din

- 134Cerealov, sat, - 225Ceresani, sat - 417Cergeani, sat - 237Cerih, sat - 223Cerna, riu - 242Cernatesti, sat - 24CERNICA, stapin de

mint - 63CERNOVODEANU, Paul

- 51, 336Cetatea Alba (vezi 0 Mao-

Castro), loc - 44, 45,151, 159, 160, 162

Cetateni ; comuna

pa-

333, 344, 345, 360 ; ce-tatea din - 333, 345,361 ; schitul lui NegruVocla." din - 344,360, 361

Cetatenii din Vale (jud.Arges) - 90, 343

Cetatuia, biserica in Rim-nicul Vilcea - 388

Ceurai, sat - 215Cheiani, sat - 83CHALCOCONDYLAS La-

onicos, istoric bizantin(c. 1430-1464 sau1465) - 21, 37, 39, 40,68, 194, 331, 332, 348,384

Cheia, sat (jud. Vilcea) -363

CHICO*, japan (1499)- 223, 257

CHIHAIA, Pavel - 42,127, 330, 360, 373

Chilia, loc. - 21, 22, 40,44, 45, 53, 151, 152,

450

158, 159, 160, 161, 162,163, 182, 183, 185, 186,187, 193, 194, 208, 334,348 cetatea de la N -334, 341

Chilia Noui - 161, 334Chilia Veche - 40, 161,

334 ; cetatea de la- 334 ; italienii stabi-liti la - 41

Chiojd, sat - 108Chircanul, lac - 73CHIRCA, H. 338CHIRCA (stapin de ocina)

- 371CHIRIACESCU, C. -29CHIRICA, negustor -148CHIRTOP, boier (1469)

- 218, 257Chronicon Pictum Vindo-

bonense - 330Cieitii, sat - 116, 217CIOP, Hano§ - 84, 90Cioroialu, descoperirea ar-

heologica de la -202

Cioroiu Nou (asezare cer-cetata) - 51

Ciorul, sat 145Cireasov, sat - 17, 425,

431Cislau, sat - 60Ciulnita, sat - 55, 86,

312, 314, 326, 392Ciurelu (cartier in Bucu-

relti) - 82, 94Ciurilelti, sat - 55, 222Cizer, sat - 132Ciineni (Turnu Ro1u), po-

pasul de la - 198,342

Cimpia Dunarii - 123,302

N

as

--'

www.dacoromanica.ro

Cimpina, oral in jud.Prahova -

cknpulungeni - 146, 147,150, 255

Cladova - Schela - 29CLARA, doamna Ni-

colae Alexandru Basa-rab - 19, 344, 375

Cimpulung, loc. - 29, 42, Clecevet (Clecevat) sat -146, 147, 148, 168, 171, 99, 189, 241172, 173, 174, 182, 190, Cloasterul, ctitorie catolica199, 243, 254, 343, 344, disparuta (ampulung)345, 373, 377 ; Baratia - 42, 373Biserica cu hramul Iacobcel Mare (ulterior cuSf. Ana) din - 372 ;biserica domneasca dela - 226, 273, 361 ;Campulung - 20, 43

Cindesti, comuna24, 343

Cindesti, - Vale, sat343

Cirjeu, !mita - 25CIRJEU, stapin de °d-

na - 25Cirna, ballta - 29Cirpiti (jud. Iasi) sat -

206CIRSTEA, birar (1489) -

289CIRSTEA, jupan, socrul

lui Hranitul (1493) -52

Cirstianesti, sat - 116,242, 243, 252

Cirstiani, sat - 24, 317CIRSTIAN, omarit de fra-

tele eau Albul - 414CIRSTIAN, jupan (1389)

- 218CIRSTIAN, vornic (1494)

- 219CIRSTIIANA, fiica boie-

rului Neagoe - 231CIRSTIIAN, pircalab deTirgoviste (1476) - 291

O./

451

Clocociov, schitul din Stre-haia - 364

Clocoticiul, sat - 407Cluj, loc. - 8/, 150Coconi, sat - 51, 61, 70,

82, 83, 96, 111, 112, 113,124, 328, 346, 347 ; for -tifica(ia de la - 334

COCORA, vornic mic -278

Cocoresti, sat - 24, 144,145

Codmana, sat - 217COMA, logofat - 108COICA, slugs domneasca

- 223Colonia pe Kin (Colunia,Köln) - 150, 164COLTEA, stipin de ocina

1437-1438) - 69, 214COLTEA, statornic (1486)

- 285COLTEA, vornic mic

(1494) - 278Coltii Doamnei" - 344Coltul Bisericii" - 344Colunia (Koln), postavul

de - 1b3COMAN, dregator (1451)

- 235COMAN, fiul lui Stoica

al lui Moienescul (1441)- 28

lui

",

"d

t i

g

8Iz

www.dacoromanica.ro

COMAN, stapin de ocina(1418) - 228, 232

COMANESCU, Silviu -52

Cominesti, sat - 24, 237CONDURAT, Gr. - 386CONSTANTIN cel MARE

(306-337), implrat ro-man - 336, 338

CONSTANTIN de la Ca-liacra - 348

CONSTANTINESCU, N.- 61, 68, 70, 96, 111,112, 113, 123, 124, 126,127, 128, 130, 133, 134,135, 329, 336, 347, 362

CONSTANTINIU, Florin- 334, 340

Constantinopol (vezi Istan-bul) - 0, 151, 154,158, 160, 162, 183, 193,194, 205, 334, 341, 353,354, 356, 368, 395 ; ca-derea - 136 ; MareaBiserica din N - 369 ;Patriarhia din - 17,127, 353, 354, 355, 357,367, 369, 375 ; ruta ma-riding regulat5. N -Mesembria - Mangalia- 194

CONSTANTIN, negustor- 358

Constanta, loc - 22, 40,206 ; judetul - 94

CopIcelul, sat - 55, 323Copuzu, descoperire arheo-

logica la N. de Lehliu -202

Corcova, sat - 237CORFUS, I. - 303CORGAN, jupan, spatar

(1630) - 306

452

CORMAN, armas (1482)- 287

Corn5.tel, sat - 32, 230,409

Corneani, balta - 143Cornu, sat - 223COSCHINA, lane, din

Chilia - 183Costanza (Constanta) -22COSTA, T. - 97COSTACHEL, V. - 51,

54, 62, 64, 96, 98, 147,221, 224, 241, 244, 248,249, 251, 252, 258, 259,260, 267, 304, 305, 307,319, 320, 328, 427

COSTACHESCU, Mihai- 106, 153, 184, 213

COSTEA ; satui lui depe Topolnita - 26, 50,53, 214, 246, 247

COSTEA, st5.pin de ocina- 217, 221, 306

COSTEA, tigan, fratele luiBadea - n8

Costesti, comuna in jud.Vilcea - 303, 364

Costeiti, sat - 116, 241Casani, sat - 50, 223,

242, 243Cosustea-Crivelnic, rnanas-

tire - 135, 363Cosustita, pIriu - 228Cotlov, lac. - 73Cotmena, manistire - 98,

232, 361 ; (Codmea-rm.) - 97, 240, 256 ;(Codmeana) - 43, 80,97, 98, 134, 307, 361,366

Cozia, manastire - 19, 24,25, 26, 43, 50, 56, 58,59, 60, 70, 76, 78, 80,

.".,

...

..., ,

www.dacoromanica.ro

81, 82, 83, 97, 98, 106, CRONT, GH. - 133, 430,134, 142, 143, 144,' 145, 431149, 188, 196, 199, 215, CRUSIUS, senior din Ri.5-216, 217, 218, 225, 226, nov - 174232, 233, 234, 240, 245, Crusia, sat - 228247, 250, 251, 256, 257, Cumania (vezi Tara Ro-259, 289, 290, 291, 306, mineasca, Muntenia, Un-307, 313, 316, 318, 320, grovlahia) - 191322, 348, 356, 361, 362, cumani - 26, 27364, 366, 414, 416, 417, Curatura, sat - 63423, 425, 430 Curaltura lui Cernica, sat

Cozia Veohe, biserica - - 63134, 362 Curilo, sat - 250

CRACEA, tinar boier - Curtea de Arges- 78, 116,executat la Bucuresti 125, 127, 133, 134, 135,(1569) - 389 137, 152, 171, 172, 182,

Craiova - 44, 145, 190 ; 190, 192, 202, 254, 360,Sflntul Dumitru, manas- 367, 373, 377, 389 ; Bi-tire din - 364 ; va-ma de la - 145

CRAIOVESCU, Firvu, bo-ier - 224, 408 ; han- ; jupan252 ; mare vornic75, 219

CRAIOVESTII - familieboiereasca - 99, 224,364, 408, 430

Crasna, sat - 285Craciuna, cetate, cu valuri

de plrnint si palisade334, 346

Capesti, sat - 29, 116,228

CRASTIIAN, medelnicer- 286

Creta, insula - 192CRETEANU, Radu

131, 132Cricov, manastire - 85,

97, 363, 428Cronica Carrarense - 330

1,0

Mod

453

serica Domneasci330, 361 ; Biserica epis-copara - 134, 355 ;Biserica Sf. Nicolae Dom-nesc - 116, 126,127, 133, 134, 135 ; E-piscopia catolica din(1381) - 373, 375;hramul Fecioara Maria(locas catanc) din ,-- -373 ; manastirea78, 92, 355, 422 ; Mi-tropolia din - 127,355, 361

Curtea Veche (Bucuresti)- 112

Cutulmuz, manastire pemuntele Athos - 17, 73,76, 367, 368, 369, 370,371, 425, 431

Dacia - 21, 51, 93, 202 ;(parlsirea) retragerea ad-

-

10

--

-

-

t -w

,

-

www.dacoromanica.ro

ministraliei romane din- 79, 85, 202

Dada Traiana - 40, 100,351

dada - 21, 37, 39, 55,64, 93, 194, 332, 384 ;

Ripensi - 39daco-roanani - 33, 71, 88,

100, 101, 187, 351DAICHIE, P. - 51DAICOVICIU, C. - 351Damian, biserica din Kis-

barat - 375DAN, fratele lui Roman

din Ulite$i - 234DAN, jupan - 218, 224DAN, pretendent la tro-

nul lui Vlad Tape; -35DAN, pu5canul - 216,

407 ; procesul lui281

DAN I (c. 1383 - sep-tembrie 1386) domn alTarii Romane§ti - 18,27, 28, 49, 65, 70, 97,98, 227, 240, 254, 257,270, 289, 361, 362, 414,415, 430

DAN al II-lea (1422-fe-bnuarie-martie 1431),domn al Tarii Roma-ne*ti - 19, 60, 62, 117,118, 142, 143, 144, 147,150, 152, 153, 154, 167,172, 177, 179, 188, 197,198, 200, 227, 233, 238,245, 253, 255, 256, 259,260, 265, 271, 274, 290,293, 298, 299, 307, 323,325, 350, 382, 383, 388,391, 392, 393, 398, 416,422

454

DANCIUL din Mir§a §i

Schei - 216-217DANCIUL, fratele lui Pir-

vu Craiovescu - 219,252

DANCIUL, fiul lui Dan-ciul din Mirla §i Schei- 216

DANCIUL, jupan (1389)- 218

DANCIUL, stapin de ocina(1485) - 118

DANCIUL, stolnic (1482)- 283

DANCIUL, tigan - 258DANIIL Kritopoulos (Cri-

topol), mitmpolit al uneiparti din Ungrovlahia -356, 357, 368

DATCO, ban de Mehedinli- 276

DAUZAT, A. - 351DAVID, prim egumen la

manastirea Dohiariu371

DAVID, din Cirstiani -317

DAVIDESCU, M. - 341DABACESCU, Dimitrie,

stapin de sate - 24DABACESTI, sat (azi

Runcu) - 24, 59Damaroaia (Bucure$i) -

123

Dealul Mare - 227Dealul, rnanastirea

24, 76, 81, 134, 227,240, 307, 363, 386, 388,416

Dealul Spirii - 123DEATCO, paharnicul lui

Vlad Calugarul - 219,408

ti -

www.dacoromanica.ro

Dedulesti, descoperire ar-heologica in - 202

DEL CHIARO (AntonMaria) - 373

DEMETRESCU, P. - 362DENSUSIANU, N. - 19,

161, 191, 280, 331, 335,348, 352, 375

depresiunea ultra carpaticaRacovita-Bratovoesti -Titesti - 77

Dervent - 82Descuperestii, sat - 230,

409DESPINA, doamna lui

Neagoe Basarab - 412DETCO, stolnic (1466) -

283DIACONITA, Lucia, Dja-

mo - 37DIACONESCU, 0. - 214Dibacesti, sat - 167Didrih (bridu) sat cu pa-

tru mori - 99DIMITRIE, dregator

(1430) - 222DIMITRIE, episcop al

Transilvaniei - 42, 374Dinogetia, asezare azi sa-

tul Garvan, com. Jiji lajud. Tulcea - 90, 94,106, 111, 112, 135

Dinovo, sat - 224DIONISIE, episcop cato-

lk de Severin - 376Diploma toanitilor" din

1247 - 74, 103, 161,191, 205

Dimbova, sat - 55, 222Dimbovila, judetul - 60,

117, 118, 125, 130, 155,164, 165, 293, 302, 303,343, 345, 346, 357, 363,

455

364 ; ceta tile N (vezi la.Burlinesti, Cetateni,

Neamtului" de la PodulDimbovitei de la Ru-car) - 199, 292, 333,343, 344, 345 ; riul -.- 190, 191, 303, 341,343, 345, 346

Dimbovnic, sat - 217Doamnei, riul - 75DOBRE, din Balesti - 250DOBRESCU, N. - 353,

356Dobresti, sat - 411DOBRITA, jupan din

Runou - 2J8Dobrogea - 5, 22, 32, 40,

41, 45, 46, 50, 52, 82,133, 151, 162, 193, 202,206, 255, 333, 334, 347,348, 352, 358, 431 ; cu-cerirea colonizarea tur-ceasca a - 38, 46 ;", de Nord - 38

DOBROMIR (stapin deocina) - 234

DOBROTICI (c. 1354 -c. 1386) - 160, 348

Dobrosesti, sat - 55, 326Dobroveni, sat - 220DOBRUL, din Bratilov -

408Dobrusa, sat - 55, 364Dobrusesti, sat - 55, 326Dohiariu, manastire - 371Dolj, judet - 364DOMINIC, episcop cato-

lic de Severin - 376DONAT, fon - 26, 29,

30, 33, 65, 66, 224,227, 408

DOROTEI, pops, ctitorulmanastirii Licura - 430

"-,

si..

-

www.dacoromanica.ro

DRACULA, Voievod (vezi§i Vlad Tepe.,) - 349

DRAGOMIR, al lui Ma-nea - 149, 178

DRAGOMIR, ban (1391)- 276

DRAGOMIR, boier (1437)- 223

DRAGOMIR, din Bra-ne§ti - 245

DRAGOMIR, din Diba-ce§ti - 167

DRAGOMIR, din Miho-veni - 250

DRAGOMIR, dregator(1451) - 234

DRAGOMIR, grarnatic(1451) - 435

DRAGOMIR, jupan dinSegarcea - 130, 245

DRAGOMIR, pirdlab alcetatii Dimbovita (1368)- 292, 333, 344

DRAGOMIR, postelnic (so-tul Margai) - 389, 411

DRAGOMIR, Ruhat, bo-ier - 69

DRAGOMIR, stapin dedirst5. - 108

Dragomire§ti-biserica din- 134, 136, 363

Dragoslavele (comuna injud. Arge§) punct de

trecere - 200, 293Dragoslaveni (Vrancea),

loc. - 90DRAGOTA, negustor -

148, 181Drajna, sat - 189Dragoe§ti, biserica din

- 134Dragana5ti, manastirea

- 361

rI

456

Draga.5ani, (ora., in jud.Vilcea) - 55, 56

DRAGHICEANU, V. -126, 330, 344, 345, 360,361, 362, 363, 364

DRAGHICI, din Cricov- 85

DRAGHICI, jupan fiul luiStoica (1485) - 219,250, 278, 428

DTAGOI, dregator din Fa-caieni - 76, 423

DRAGOI, gramatic281

DRAGOI, stapin de sate- 230

Dragote.5ti, sat - 24DRAGUS, negustor - 148Dridu (comuna in jud.

Ilfov) - 82, 94, 98, 99,106

Drinago" (Libro del Co-noscimiente) - 194

Dristor (Darstor, Dirstor,Durostorum) - 190,197, 198, 334, 348, 349 ;cetatea N - 333 (vezi

Silistra)Drubeta (vezi Turnu Se-

verin) - 340drumul : N Branului- 85,

190 ; N Ifrgov-Braila -172 ; N Calafat - Cra-iova - 44 ; N Cimpu-lung-Bran - 30, 190 ;

Cimpulung-Brasov -199 ; N Diului (Vidin)- 190 ; Dimbovitei- 190 ; N Dirstorului190 ; N Nicopolei -190 ; Ploieiti- Urziceni- 55 ; Prahovei -190, 278 ; 5i§tovu-

Pod

Ps,

-

yi

,www.dacoromanica.ro

lui - 190 ; Cita-resc - 151 ; Telea-jenului - 189, 190,278 ; ~ Topanei - Pi-te§ti - 189 ; trans-continental vest-est -150, 164, 170 ; ~ Ti-brului - 190 ; ~ va-vadul Giurgiului-Caluga-reni-Bucure§ti - 347 ;~ Zimnicea - Ro5ioriide Vede-Pitwi -- 341

DUBOIS, J. - 351DUBY, G. - 414DUCA, din satul Greci-

166DUCAS, istoric bizantin

- 21, 40,DUDE, stapin de ocin5,

- 216, 233DUMITRU, Ghizdaylt,

ban de Mehedinti -276, 408

DUMITRU, jupan din sa-tul Maniaci - 130, 227,245

DUMITRU, portar (1494)- 286

DUNAREA, fluviu - 8,11, 17, 18, 19, 20, 22,23, 27, 29, 32, 33, 39,40, 41, 61, 71, 72, 73,74, 75, 77, 78, 85, 92,135, 143, 149, 153, 154,1.66, 170, 173, 174, 175,176, 187, 188, 190, 191,192, 193, 194, 196, 197,201, 202, 207, 208, 213,240, 242, 255, 265, 273,293, 302, 303, 311, 331,333, 334, 335, 336, 338,340, 341, 346, 347, 348,

457

349, 351, 353, 369, 393,395, 397, 435; ~ (Po-duavici) - 381 ; ~ deJos - 7, 40, 143, 183,193, 194, 348 ; Delta ~- 8, 22, 32, 33, 40,75, 194, 272, 334, 369 ;expeditia burgunda pe ~(1445) - 48, 51, 61,193, 328, 329, 332, 335,338, 348, 349 ; guile

- 21, 192, 208,334 ; insulele de pe ~

40 ; lunca ~ - 23,50, 64, 65, 73, 298,432 ; terasele ~ - 82 ;valea ~ - 3, 131 ;Veche - 41, biltile- 76

Durostorum (vezi Dris-tor)

Dumti, sat - 228Dvorsca, sat - 286

Ecrene, loc - 206EDROIU, N. - 92, 93,

94, 95Efes - emiratul din ~ -

21, 193EFTIMIE, mitropolilt al

Ungrovlahiei (c. 1412)- 357

EFTIMIE, patriarhul dinTirnovo - 368, 369

Elhov, judet in ev. mediuSn Tara Komaneasci -59, 299, 303, 314

Elhovita, sat - 241ELLkDE, Mircea - 419ELIAN, Al. - 368, 369ELIANO, DOMENICO din

Pera - 163

w

-

www.dacoromanica.ro

Enisala (sat in comuna Sa-richioi jud. Tulcea) -206, 347 ; cetatea333

ENVERI, cronicar otoman- 21, 330

Episcopatu! cumanilor (ci-vitas Milcooiae) - 352

Ermonesti, sat - 233EUFROSINA, monahia

(Marga, sopa postelni-cului Dragomir) la Sna-gov - 389

EUPRAXIA, monahia -421

Europa - 7, 9, 10, 11, 13,89, 106, 117, 121, 137,164, 187, 203, 207, 241,256, 261, 266, 324, 330,360, 400, 402, 413, 417,419, 423, 424

EVTIMIE, starel la ma-nastirea Dohiariu -371

"Id --

FARCAS - formgiuneapolitica a lui -., - 30,287

FAURUL, cu copiii lui,robii familiei Craiovesti- 92

FAURUL, mestesugar almanastirii Arges - 92

Facaieni, sat - 76, 143,423 ; balta de la ". -143

Fagazasi, cetate, in posesiu-nea damnilor din TaraRomaneasca - 60, 399

Farca.sesti, sat - 24, 301FATUL, slugs domneasca.

(1469) - 34Fi liasi - tezaurul de la

"., - 203

458

FILIPA5CU, Al. - 366,372

Filipopol - asediul ora-sului ~ de catre bizan-tini - 17

FILITTI, I. C. - 320,375, 376, 427

FILOTEI, patriarhConstantinopolului356, 367

Filoteu, ctitorie pe munteleAthos - 371, 417

FINTEA, jupan (1401-1406) - 231, 296, 411

Firizu, sat - 363Fintinele, sat - 52, 223FIRCEA, jupan fratele lui

Vladul - 219FLANDRA - 7, 150, 164Flaminzesti, sat - 78floceni - 255Floci, oral - 76, 171,

172, 176, 190, 198, 254,423 ; pircalabii din ...,

- 291Florenla, loc. - 375FLORESCU, Gr. 336,

338, 339Focbani, loc. - 55, 291 ;

pircalabii din "., - 291Folesti, sat - 50, 223FOTINO, G. - 216, 239,

426, 432, 434FRA MAURO CAMLDU-

LEB (1459) - mapa-mondul lui ,-.., - 22

FRANCISC, episcop (dela carmentii Sf. Leo-nard) - 375

FRANCISC de MINERVA(Menevea) episcop ca-tolic al Severinului -376

al-

-

www.dacoromanica.ro

FRANCOPOLOS, Jane, dinAdrianopoi - 160

Frankfurt pe Main - 150Frate§ti, sat (Dings Giur-

giu) - 347FRATILA (onomastic de

da frate - 1469) - 34Fratilwi, sat - 34, 76,Fringh4e§ti, sat - 55, 326Frumoasa, cetate cu valuri

de parnint 1i palisade(jud. Teleorman - 334,347

Fundeni, lacul "-, (Bucu-rep.i) - 123

GAL, jwpan din satul

GEORGESCU, Val. AL -423, 424, 425, 426, 434

GEORGIEVA, Sonia122

GEORG, Iohannis, episcopdis Pecs - 375, 376

Germania - 20, 164germani, coloni§tii

42, 352geto-daci - 33, 110geti - 331GheIar - cuptorul de la ow

- 89GHEORGHI, ruman - 249gherghiceanii - 255GHERGHINA, negutator

(1500) - 148GHERGHINA, pircalab

Puacovti (1409) - 326Galiciuia (pe drumul Cala-

fat spre Uraiova) - 44Galiopole (port) 341Garvan-Dinogetia - des-

coperirile de aa ", -94, 106, 111, 112, 225

Gavane5ti, sat - 116, 216Gae§ti, sat - 302Gaiseni, sat (jud. Ilfov) -

364Gine§ti, sat - 224Gaojani, sat 115, 116Gdansk, loc. - 151Genova, aoc. - 151, 159genovezi - 153, 151, 159,

160, 161, 173, 182, 183,184, 192, 193, 208, 334

Genune (dintre munti) -vama de aa - 198, 199

GEORGE, episcop (din or-dinua erenutilor, Sf. Au-gustin) - 375, 376

GEORGESCU, FL - 51

(1565) - 390Gherghita, tirg - 129,

171, 172, 187, 254Ghermineoi, sat - 55, 74,

326GHINEA, pitar (1392) -

286Gilort (probabil Bonge§ti) ;

aiu - 24, 302 ; satua m,- 243, 302 ; tirgul ,...

- 302GIURESCU, Cong. - 62,

120, 220, 221, 232, 238,247, 248, 249, 251, 252,253

GIURESCU, C. C. - 18,26, 40, 41, 46, 56, 60,71, 72, 73, 74, 75, 76,77, 85, 100, 101, 141,143, 144, 148, 151, 153,154, 155, 156, 161, 164,176, 187, 193, 195, 199,205, 213, 254, 265, 269,270, 273, 275, 276, 277,279, 281, 282, 283, 284,

459

-

-

N -

www.dacoromanica.ro

285, 292, 302, 314, 316,317, 319, 321, 322, 327,334, 338, 340, 343, 345,346, 347, 351, 352, 353,354, 355, 356, 361, 362,364, 367, 384, 388, 418

GIURESCU, DINU, C. -44, 45, 67, 79, 83, 91,122, 141, 143, 144, 149,150, 151, 154, 157, 158,159, 161, 162, 163, 164,174, 180, 183, 185, 187,191, 195, 202, 203, 205,270, 384

Giurgiu - 23, 186, 190,197, 198, 254, 293, 336,347 ; calea - 189,190 ; cetatea (de piatra)a - 115, 329, 333,

Gran - warble a caluga-rilor ondinuilui benedic-tin - 375

Gradanovtl, sat - 250Greaca, balta - 73GRECESCU, Constant -

342Grecia - 191, 336greci - 5, 42, 43, 44, 45,

183, 186, 277, 352, 360,370

Greci, sat - 166, 218, 242GRECU, V. - 21, 420GRIGORE al IX-lea,pap5

(1227-1241) - 352GRIGORE al XI-lea, papa

(1331-1370) - 331GRIGORE, episcop catolic

341Girnovi, sat - 234Glavacioc (Glavaciov) -

man5stirea de Ia -77, 257, 269, 307, 363,422

G1odul, sat - 99, 385Glogova (locul unde a fost

ucis Tepelus) - 385GOE, dregator din Facaieni

- 76, 423Golesti, sat - 55, 116, 242,

259, 260GONTA, Al. - 307GONTEA, fratele lui Cana

(1545) - 62Gorj, judetul - 104, 243,

293, 302, 322, 362 ; zo-na - 55, 66

Govora - t33, 307 ; ma-363, 385, 414n5stirea N - 58, 62,69 ,76, 82, 97, 99, 226,240, 244, 282, 315, 323,

460

In Banatul de Severin(1382) - 376GREGORIE, ultimul epis-

cop catolic de Severin(1502) - 376

Grosani, sat 230, 233GROZA, boier (1391) -

276GUBOGLU, Mihai - 21,

192, 330Gugesti, sat - 24, 223GUIA, st5.pin de ocin5. -

214Gura Desului, sat - 55

115Gura Lupului (Lycostomo)

- 20Gura Motrului, man5stire

- 364GURES, dregator din Fra-

tilesti - 76, 423Gyor, eparhia - 375GYULAI, P. - 92, 95

,...,

www.dacoromanica.ro

HANA5, Crelul, jupan dinBrasov -

HANGA, Vladimir - 236,267, 269, 304, 305, 307,308, 311

HANGS, pirgar (1425)292

HARITON, mitropolit alUngrovlahiei - 357, 367,368, 369, 370

HARITON, protopop(1412) - 358

Harta Pisana - 22HARVATU, jupan, logo-

fat (1519) - 133HASAN, slug. domneasca

(1469) - 34HASDEU, Bogdan Petri-

ceicu - 134, 185

HENEGARU, Ana Maria- 199

HENRIC aA II-lea PLAN-TAGENET (1154-1189)- 203

Hercea, sat - 217HEYD, W. - 161Hilandar, manistire pe mun-

tele Athos - 371, 415Hilestii, sat - 218, 242Hinatesti, sat - 130, 225,

245, 247Hintea, sat - 385Hinte§ti, sat - 78Hirsomuinli, sat (ling.

Balta BistreI) - 26, 214,226, 240, 242

Hirsova, oras In jud. Con-stants. - 26

Hirtesti, sat - 134, 362Hlincea, cuptorul de la

- 89, 90Hoarda de Aur - 203

461

HOLBAN, Maria - 174,340

HOREDT, K. - 351-352Horezu, -HRANITUL, spitar (1493)

- 52, 219, 225-226,407

Hunedoara - domeniul- 91

HURDUBETIU, I. - 43HURMUZAKI - 18, 19,

37, 44, 67, 85, 121, 149,152, 155, 161, 173, 174,180, 186, 191, 280, 281,285, 329, 331, 335, 348,352, 354, 355, 356, 357,358, 367, 368, 371, 372,375

IACHINT de VICLNA,primul mitropolit al ra-rii Romanesti - 127,353, 354, 355, 356, 357,358, 367

IACOB cel MARE -hramul bisericii Baratiei- 372

IACOB, episcop catolic deSeverin - 376

IACOB, Richter, episcopcatolic - 375

IACOBUS, Giroldis - 22Ialomita, - balta -

143, 154, 303 ; jude-tul - 94, 130, 294,302, 303, 357,; riul- 24, 26, 27, 29, 32,55, 74, 77, 85, 303,346 ; valea - 60,303

IANACHE, familie de gred--- 43

33

-

eo

N

www.dacoromanica.ro

IANACHE, ruman -249IANAS, clucerul (1533) -

410, 429IANCU de Hunedoara

(?-,1456) - 180, 193,334

LANOS (loan Zapolya,1510-1526) voievod alTransilvaniei 387

Iasi, loc. - 118la .§i, judetul - 206IDRIS - 1Sitlisi, cronicar

22IDU, Petre 104, 106Iezer, ctitorie in satul Che-

ia - 363Ilfov ; judetul 90,

94, 130, 294, 299, 302,303, 357, 361, 364; pi-riul

ILIA, §i 5TEFAN, aso-ciati is domnie in Mol-dova (1437-1442) -271

ILIESCU, Octavian - 53,141, 143, 151, 158, 159,160, 162, 163, 183, 184,199, 202-203, 205, 206,270, 273, 331

ILIES, A. - 80, 81, 82,119, 259, 295, 320

Ilovat, comuna - 363Imperiul bizantin - 162,

320Imperiul otoman - 12,20,

138, 151, 162, 165, 170,185, 187, 190, 199, 312,369, 388

Imperiul turcesc - 396Intrarea Portila (Portila-

Bogasi) - 40, 41

462

IOAN al IIIlea DUCAVATATZES imparat allizantului (1222-1254)- 203

IOAN al V-ilea PALEO-LOGUL imparat al Bi-zantului (1341-1391)- 354, 356, 374

IOAN AL XXII-lea, papa- 280, 376

IOAN al XXIII-lea,- 377

IOAN (calugar dornini-can), arhiepiscop de Sul-tanieh - 20, 28

IOAN - fanmatiunea po-litica a iui N - 30,287

IOAN de ANTIQUAVIL-LA (calugar benediotindin eparhia Gran) -375

IOAN de TIRNAVE(Kilkiilo) cronicar -345

IOAN, dregator (1451)- 235

IOAN, fiul jupanului Slav- 217, 408

IOANID, C. - 29

IOHANNES, preot (1373)- 373

IONASC, I. - 362IONESCU, Grigore - 97,

126, 127, 130, 133, 135,136, 339, 341, 342, 343,346, 362, 363

ION, fiul lui Stanciul dinSpin - 34

IONESCU, St. - 51IORDAN, Iorgu - 24, 59,

63, 79

Papa

-

- -

da

www.dacoromanica.ro

IORGA, Nicalae - 18, Bratilov - 21720, 44, 48, 85, 91, 101, IVAN, ruman - 249121, 127, 131, 146, 149, ivireni - 370152, 155, 160, 173, 180, Iznikmid (Nicamedia)183, 186, 193, 194, 195, 46220, 265, 281, 285, 329, Izvirta, sat - 167332, 333, 350, 354, 355, Izvorani, sat - 326356, 357, 358, 367, 368, Izvoreanii, sat la Dealul371, 372, 373, 374, 389, Mare - 227432

IOSIF, egumen la Cozia- 19

IOSIF, mitropolit al Ungro-vlahiei (c. 1464) - 357

Ipres (Ipriu) postav de- 117, 163

IRIMIE, Cornel - 98,103, 104, 108, 110

Isaccea (lsakgi) loc. -22, 41, 46, 164, 192

Isnila (Niceea) - 46ISRAEL, personaj biblic

415Istanbul (vezi si Constan-

tinopol) - 156, 165,170, 192

Istru (vezi si Dunarea) -21, 384

Italia - 374italieni - 37, 39, 41, 161,

182IUDA, persona.) biblic -

421, 425IUGA, dregator (1475) -

237Iugoslavia - 206Iulia - zacamintele de

fier de la ~ - 82IULLIANUS de FINA-

RIO, italian - 182IVANCO, principe (trata-

tul din 1387) - 162IVAN, fiul lui Slav din

463

Jalei, judet in ev. mediuin Tara Homaneasca, -49, 53, 289, 299, 302;riul ,-.., - 104, 302

Jarcovti (Jarcovit) sat -27, 28

Jeleze, piriu - 88Jiblea, sat - 55, 70, 217,

22d, 247, 306Jidovstita, sat - 26, 29,

214, 226, 241, 246Jielul, lac - 73Jilistea, sat - 228JITIIAN, jupan (1486) -

237.Jiu, riul - 32, 72, 73,

85, 190, 191, 198, 201,215, 242, 302, 407, 423 ;tirgul ... - 99

JOHANNES, Daniele, ita-lian - 182

judetul de Bala - 72,302

Jugoreni -de -Jos, sat - 417Jugorul, sat - 116, 243

Kalocsa, arhiepiscopatul -375

KALUZNIACHI, E. -369

-'

-

-

www.dacoromanica.ro

KEYKAVUZ, Izzedin, fiulsultanului din Konya -45

Kisbarat, loc. in eparhiaGyor - 375

Konya, loc. - 45KORYZ, negustor de prin

parcile Transilv ani e i -149

Köln - postavul de- 117, 163, 164, 165

La cetate, pe valea riuluiVedea - 347

Lacul Doamnei - 25, 61Lacul Faticiunii - 69Lacul Poroului - 69LADISLAU al IV-lea CU-

MANUL, regale Ungari-ei (1272-1290) - 30

LAGMANTEL, V. - 21,174

LAIOTA. Basarab (1473,1474, 1475-1476 §i

1476-1477), domn alTarii Romane§ti - 73,84, 155, 157, 165, 167,168, 170, 178, 179, 186,227, 274, 298, 316, 371,382, 385, 396, 399, 400,404, 430

LALU, - 68LAMBERTO, Buscarini,

bancher genovez - 163LAMBRINO, Sc. - 348LAPEDATU, Al. - 342,

345LASCAR, Gheorghe, ca-

mara§ - 148LAW°, dregator in casa

lui Vlad Calugarul -219

464

LATCO (LATCU) fiullui Bogdan, down alMoldovei (c. 1365-c.1374) - 374

LATCO, boier - 118,225LAURENT, V. - 21, 193LAURENTIU de Longo

Campo, comite (1300)- 42

LAURIAN, A. - 146Laz, sat - 63Lazul, sat - 63Lazuri, sat - 63LAZARESCU, Emil -42,

361, 362, 373, 375, 376LECOMTE de Nouy -

362Legends Sancti Gerhardi

Episcopi" - 360LE GOFF, Jacques -137,

207Lere§ti-Muscel, biserica din

- 134, 365, 412Leurda, sat - 242Licostomo (Licostoma)

(Gura Lupului) vezi §i

China - 20, 22, 40,159, 161, 193

Licura, manistire - 58,430

lioveni - 153, 173LISEV, S. - 202LITOVOI, voievodul 'Tani

Litua, de pe Jiu - 30,198, 205, 275, 287, 288,312

LOKMAN, Seyd, cronicar-- 45

Londra, postavul de ", -167

Lopatna, loc. (Prahova) -201

Lotru, riu - 85

www.dacoromanica.ro

Louvain-postav de117, 164

Lovistea - 733LUBA.% pivnicer (1392)

- 284LUCA, episcop catolic de

Severin - 376LUCAS, loannis, episcop,

catolic de Severin - 376Lucavat, riu - 25Lucavita, loc. (Dobrogea)

- 206Luciani, sat - 26, 225Luciiani, sat - 118, 245LUDOVIC I de ANJOU,

rege al Ungariei (1342-1382) - 331, 374

LUNGASI, ruman - 249LUP5A, stapin de ocina

- 408LUP5A, St. - 366, 372Luturoasa, sat - 221

Luvia (Louvain) 163,164

Lvov (Liov) - 151, 184Lycostomo (vezi si Licos-

tomo) - 20, 193

A a e -

MACARIE, ieromonahul(1495) - 282

MACARIE, ieromonahuide la Dohiaru - 371

MACARIE, mitropolitulUngrovlahiei (c. 1482-1483) - 357

MACHINENSIS, Nicalaus,episcop de Modrussa -39

Maestricht - postav de ",- 165

MAGHIAR, Nicolae -83, 89, 90, 120, 121

465

MAGLAVIT, negus tor189

Maharu, lac - 73MAHOMED al II-lea, sul-

tan (vezi Mohamed) -156, 192, 341, 385, 395,396

Maicanesti, sat (1451) -417

MAIER. R. 0. - 52MALITA, Mircea - 151

Malu, loc. - 82Malul de Sus, sat - 115,

228, 233MAMALIS, Theodor

158Mamino, lac (probabil Ce-

lei) - 73Mamul, sat - 55MAN, boier (1500) -

231, 407MANEA, tiul lui Costea -

217MANEA, Jupan - 149,

178Manea, munte - 25MANEA, Udriste - moa-

ra lui -' - 104Mangalia, loc. - 22, 182,

194MANGANARI, E., clpi-

tan-locotenent - 41Maniaciut (Mineci), sat

29, 130, 227, 245MANOLESCU, Radu -

121, 144, 153, 155, 156,157, 158, 165, 167, 169,170, 171, 172, 173, 174,178, 180, 181, 182, 187,189, 195, 243, 329

MANO, stapin de parreint- 74, 76

>

-

-

www.dacoromanica.ro

Maocastro (Cetatea Alba)- 159

Mapamonduf, zis §i al Bor-gia - 22

MAR A, imparateasa - fiicadespotului GheorgheBrancovici - 371

Maramurel - 432, voie-vodatul N - 302

MARCEA, marele postel-nic (1511) 285

MARCO, fratele lui Dan-ciul (1485) - 118

MARCU, Al. - 39MARCU, L. - 326Marea Baltica - 151Marea cea Mare - sau

Pontica (vezi §i MareaNeagra) - 5, 18, 20

Marea Maramara - 154Marea Neagra (vezi §i Ma-

rea cea Mare) - 20,21, 22, 33, 37, 40, 150,159, 160, 161, 162, 165,167, 184, 192, 193, 194,265, 347

MARGA, sora lui Roman- 426

MARGA, soda lui Hranitudin satul Bale§ti - 407

MARGA, soda postelnicu-lui Dragomir - 389,411

MARIA, doamna, soda luiBasarab cel Tinar - 410

MARIA, jupanita (1492)- 409

MARIA, sora lui Roman- 426

MARIA, soda lui Iana.§clucerul - 410, 429

MARIAN, fiul lui StanciulMoenescul - 28

466

MARIAN, fiul lui Marian(Moenescul) 28

MARINA, fiica lui Rados-lay - 426

MARINA, jupanila (1492)- 409

Mariiani, sat - 55Marotin, sat - 286MARTIN, magistrul, sol la

curtea lui Basarab -280

MARTIN, ruman - 249MARTINUS, seniores de

villa Rosarum (Ri§nov)- 174

MARTIAN, Dionisie, Pop- 125

MARX, Karl - 202MATEESCU, Corneliu, C.

- 52, 112, 123MATEI, Basarab (1632-

1654), domn al TariiRomine§ti - 147, 364

MATEI, Corvin (1458-1490) rege al Ungariei- 188, 341, 393, 394,396, 399

MATEI, Horia - 340MATEI, patriarh din

Constantinopol 355MATEI, starel al Tisma-

nei - 215, 424MATEI, Vlastaris - 435Maximeani, sat - 64Mace§ul de Jos, sat - 29M5.ciun, loc. - 41MACUI, stapin de p5.mint

- 219h1ADRIGLC A, jupan

(1389) - 218, 275Magureni, sat - 173Maicane§ti, sat - 28, 123,

146

-

-

-

www.dacoromanica.ro

Mk lati, sat - 243Malureni, sat - 167Manastirea Dintr-un lemn

- 132Manastirea sfintei Troite

MICUL, stapin de ocini- 224

MIHAI, Faur - 12MIHAI I (1418-1420),

fiul lui Mircea cel Ba-(Cozia.

Maneci,N.A.) - 217 trin

147,- 35, 67,

200,128, 145,

232,loc. - 29 165, 201,Minicesti,Marcesti,

sat 55 249,298,

270, 271, 276, 293,sat - 182

Marculesti, loc. - atelier322,

425335, 381, 388,

,metallurgic la ", - 82 MIHAI, jupan din RusiMargineni, loc. (jud. Pra-

'hova) - 363Marginimea Sibiului -110Mecheln - postav de ,...,

- 165, 167Mehedinti, vechi jthclet -

50, 84, 135, 276, 302,363, 364

MEHMET, Mustafa, A.21, 156, 330

Mereni, comuna inTeleorman - 363

Mesermbria - 194METAXAR, Nicola, grec

- 43METAXAR, ruffnin - 249Meteore, manastire pe

muntele Athos - 372METES, Stefan - 141,

149, 174, 180, 192Micesti, sat Owl Muscel)

- 97, 103Mialeusevti, sat - 250MICLEUS, jupan, face o

danie Tismanei - 99MICUL, dregator (1475)

- 237MICUL, Eratele lui Roman

din Uditesti (1481) -234

MICUL, stapin de ocina(1441) - 25

jud.

467

- 218, 245,292

MIHAI VITEAZUL, domnal Tarii Romanesti(1593-1601), at Tran-silvaniei (1599-1600) sial Moldovei (1600) -37, 265, 336

Mihai Voda ,Bucuresti) -112

MIHAIL, jupan, fiul luiStanciul Moenescul28, 144

Mihail Kogalniceanu, co-muna - 203

MIHAIL, spatar (1484)- 226, 239

MIHAIL, stapinul satuluiMihaile7ti - 24

MIHAIL, tar bu:lgar- 17MIHALA, slugs domneas-

ca - 222MIHAESCU, H. - 141MIHAILA, din Chnesti

(1628) - 108MIHAILA, dregkor (1430)

- 246MIHAILA, dregkor local

(1481) - 278MIHAILA, G. 213, 220,

265, 267, 305Mihailesti, sat - 24, 228

257, 258,

T=. -P1 'i'-= '5 % g

i -1E1 t",

'..4,;,,1

1

p.'43$1

.,..2.1 1, inl., ''-

RIR,E, .-

'49

www.dacoromanica.ro

MIHNEA, negustor -148, 168

MIHNEA cel RAU (apri-lie 1508-octombrie1509) - 180, 403, 412

Mihoveni, sat - 250, 363MILCO, carnis - 219 ;

spatar - 257Milcov, riu - 346Milcoviae, civitas - 352,

353MILEA, jupan, inchis la

Poienari (1567) - 342,390

MILEA, stapinul satuluiMilelti - 24

Milesti, sat - 24, 223

199, 200, 201, 215, 217,218, 221, 222, 225, 226,227, 231, 240, 247, 249,'250, 251, 257, 258, 265,266, 267, 269, 270, 271,272, 274, 276, 288, 289,294, 297, 298, 305, 306,312, 315, 321, 322, 326,330, 333, 334, 335, 336,338, 346, 347, 348, 350,361, 362, 366, 381, 382,383, 384, 388, 391, 392,393, 398, 411, 412, 415,421, 422, 425, 429, 430,485 ; Ioan Mircea Voie-vod" - 177, 264, 265,

Militari (Bucuresti) -123MINEA, nepotul jupanului

Slav - 217, 408MINEA, D. - 428MIOC, D. - 57, 58, 63,

195, 196, 200, 252, 323MIRCEA, din satul Mir-

cesti - 24MIRCEA (I) din hrisovul

lui Mircea cel Batrin -231, 411

MIRCEA (II) din hriso-vul lui Mircea cel Batrin- 231, 411

MIRCEA cel BATRIN(1386-t1418) down alTarii Romanesti - 7,18, 21, 24, 25, 27, 29,35, 43, 48, 52, 53, 56, 58,61, 64-65, 67, 70, 73,74, 75, 76, 80, 83, 84,98, 112, 113, 115, 117,119, 127, 128, 138, 142,146, 147, 149, 151, 152,156, 162, 172, 174, 175,177, 184, 185, 188, 196,

468

381

MIRCEA CIOBANUL(mairtie 1545 - noiem-brie 1552 ; mai 1553 -februarie 1554 ; ianuarie1558 - septembrie1559) damn al MilRomanesti - 180, 389

Mircesti, sat - 24, 75MIRCI, ghiaurul (vezi Mir-

cea cell Batrin) - 22MIRONESCU, N. Al. -

56Mislea, sat - 144, 145MITREA, B. - 352MITTERAND, H. - 351Mizil, loc. - 242MINJE, staple de ocina

(1472) - 228Mirsa, sat - 116, 216MIRTU, Fdaaniniu 43,

365, 412Mociuri%e, sat - 55, 232,

326Modrussa, loc. - 39

www.dacoromanica.ro

Modruzesti, sat - 29, 116,227

MOENESCUL, Stanciul, ju-pan - 28, 60, 99, 103,104, 107, 144, 245, 257

MAHOMED al II-lea(1451-1481) sultan40

Moenesti, sat - 245moesii - 331Mogosani, sat - 24, 218,

223MOGOS, jupan - 24, 97,

MOS, tigan din Runcu -258

Motru, riu - 242, 302 ;judetul - 302

MOVILA, GAVRIL (au-gust 1616, iunie 1618 -iulie 1620) - 63

MOVILA, MOISE (apri-lie 1630 - decembne1631, iunie 1633 - a-prilie 1634) - 201

Mugeni, asezare cercetata

103, 218, 223, 243, 426Mogosoaia - 82MOISESCU, Gr. - 127,

128, 366, 372MOISIL, Florica - 213Moldova - 8, 10, 11, 20,

22, 23, 27, 51, 55, 61,77, 82, 83, 90, 92, 106,110, 115, 133, 135, 136,137, 144, 146, 151, 155,156, 158, 161, 162, 169,170, 176, 182, 184, 186,190, 192, 202, 206, 208,233, 236, 244, 253, 254,255, 256, 265, 266, 271,297, 310, 311, 312, 319,327, 334, 336, 341, 356,360, 365, 369, 372, 374,375, 382, 385, 388, 393,424, 430, 431, 432

- 51Muierii, munli - 25Mujdrean - calea ti

189Muntele parintelui : Mun-

tele mo§utui (Babadag)- 46

Muntenia (vezi Tara Roma-neasca lingrovlahia)- 23, 104, 125, 130,131, 133, 161, 184, 191,302, 311

munteni - 84, 175-176,177, 179, 181, 182, 187,269, 310, 336, 349, 356,396, 404

MURAD al II-lea, sultan(1421-1451) - 48,371

MOLDOVAN, b o i e r(1391) - 276

mcadoveni - 187, 189,

192, 193, 213MONTEROSSO, Dome-

nico de - 160Morii, apa -1- 107Mostistea de Sus - 72Moltiltea, lac. - 73, 346;

Vaile - 303

469

Murgesti, sat - 61Muscel, judet - 97, 125,

130, 131, 134, 293, 303,357, 365

musulmani - 5, 42, 45, 46MUSAT, din Musatestir-

24MUSAT, fratele lui Ro-

man din Ulitesti - 217,234

-

-

Ii

www.dacoromanica.ro

Musatestii, sat - 218, 242Muzeul de arta. din Bucu-

resti - 412

NADRIS, Gr. - 367NAN, stapin de ocina

24NAN, dregator (1437)

227NAN, stapin de sate -

228, 232NADEJDE, I. - 427Nanaesti, sat - 24N'ana'sesti (Nanisesti), sat

- 98NASTUREL, tigan - 258NEACSA, fiica lui Neagoe,

boier - 231NEACSA, jupanita (1492)

- 409NEACSA, stapinui satului

Necse§ti 24NEAG, gramatic - 219,

226NEAG, nume.ste pe fratele

lui Vladul stapin in sa-tul Neagra - 239

NEAG, vornic (1467) -278

NEAGOE BASARAB(1M2-1521) donor alTarii Ramanesti - 80,121, 126, 133, 134, 213,224, 293, 300, 328, 390,391, 392, 396, 397, 400,401, 402, 403, 404, 405,406, 408, 412, 413

NEAGOE, Brasoveanul413

NEAGOE, din Magureni,negutator - 173

470

NEAGOE, jupan fiul luiRadul-negustor 178

NEAGOE, jupan (1401 -1460) - 231

NEAGOE, Manole - 224,406, 408

NEAGOE, stapin al satu-lui Uiesti - 217

NEAGOE, stapin peste sa-tele Boboesti si Clocoti-chid - 407

NEAGOE, stapinul satuluiNegoesti - 24

NEAGOE STREHAIA-NUL ban (meal Craie-

vestilor) 224, 408NEAGOE, vornicul din Sla-

vesti - 83Neagra, sat 239NEAGU, ban al Olteniei

(1469) 277NEAGU, boier, ctitor

manastirii Cascioareleazi disparuta (1431) -361

NEAGU, Lost vornic (pe la1480) - 400

NEAGU, jupan (1401-1406) - 231, 411

NEAGU, negustor (1478-1479) - 149

Neajlov, riu - 97 ; satul(anterior 5tefeni) -

363NEAMTU, Vasile - 93,

95NECEA, tigan - 258Negoesti, sat - 24, 214Negresti, sat - 146Negru Vodd" - schitul

lui - 344, 360 ; ma-na'stirea N - 361

Negulesti, sat - 280

al

--

-

-

--

co

www.dacoromanica.ro

Negu§ina, sat - 62Nesebar, loc. 160NESTOR, I. - 123Nevoia, poiana - 63, 189Niceea (Asia Mica) 46,

421NICHITA, negustor

183NICODIM, egumenul ma-

nastirii Cozia 215NICODIM, starelul ma-

nastirii Tismana - 76,368, 369, 376

NICODIM, staretul ma-nastirii Vodita 365

NICOLA cel Mare, boier- 230

NICOLA, roman - 249NICOLAE, voievodul Tran-

silvaniei la 1368 - 346NICOLAE ALEXANDRU

BASARAB (1352-16noiesnbrie 1364) damn

al Tara Romanesti18, 19, 226, 227, 271,273, 340, 344, 353, 354,362, 367, 369, 374, 375;Ion Niculae Alixandruvoievod" - 344-345

NICOLAS, Demetrii, epis-cop catolic de Severin- 376

NICOLAUS, Antanius,primul episcop catolic deis Arge§ - 375

NICOLE, Oresme - 207NICOLESCU, N. C. -

340Nicomedia - 46Nicopole (Nicopoia, Nico-

poiul mic, Nicopolis) -22, 190, 197, 198, 336,

471

338 ; batilia de la ",1396 - 2U

NICULA, negustor - 148,189

Niculitel, loc. - 135, 206NIKOV, P. - 154Noslac, asezare cercetata

- cuptoruil de la -51

Nowt Severin episcopia357

NOVAC, sluga domneasca- 223

Novaci, descoperirile arheo-logice de la - 202

Novoselti, sat - 241Nucet, xnanistire (judetul

DImbovita) - 60, 364 ;iazal de la - 75

Nucet, sau Cozia (judetulVilcea) - 60, 364

Nurnberg - cronica de la(1493) - 40 ; posta-

vul de ". - 165

OANCEA, pircalab (1512)- 167

OANCEA, roman - 283OANCEA, stapin de mini

(Negoesti) - 214, 234Obedin, sat - 242Obreja (alezare cercetata)

- 51Ocol, sat - 28Ocna de Sus - 80Ocna Mica (linga Tirgo-

viste) - 80, 81, 163 ;Ocna (~) - 79, 80,249, 259

Ocnele Mari - 25, 61, 80,81, 82, 119, 163, 254,319, 320

--

-

rer

www.dacoromanica.ro

Odobe§ti, sat - 56, 352,429

Ohaba, sat - 69, 116, 216,231, 326, 411

Olachi-Romani - locuitoriiTransilvaniei i TariiRomane§ti - 37

015.nelti, Bane - 363Ologeni (descoperire ar-

heologica ) - 202OLTEANU, Stefan - 23,

82, 83, 84, 89, 90, 92,95, 96, 106, 111, 112,115, 116, 117, 119, 120,121, 138, 162, 255, 265,349

Oltenia - 32, 104, 120,133, 143, 161, 191, 205,241, 276, 277, 288, 302;Banul - - 276, 277

Oltenita, loc. - 349Olt ; judetul - 50, 99,

103, 125, 203, 357, 364 ;pasul - 29 ; riul .,- 25, 30, 32, 73, 85,104, 107, 154, 190, 302,336, 342, 353, 407 ; Va-lea .., - zu, 191, 198

Oltelul, riu - 302ONCEA, jupan (1389) -

218Once§d, sat - 389ONCIUL, Dimitrie - 365OPREA, dregator local -

278OPREA, logofatul - 410OPREA, spatar de Rimnic

- 282OPREA, stapin de ocina -

224OPRIS, din Cirstianelti

252Oradea, loc. - 150

472

OREAOV, Stanislav al luistapin de ocina. -

)57 234orientali, negustorii ". -

187Orient 117, 150, 155 ;

Apropiat - 165 ; ".Mijlociu - 170 ; De-partat - 170

Orlea, sat - 73Or§ova, loc. - 72ORUDJ din Adil, cronicar

otaman - 21Oslea, muntele - 253Ostrov-Calimanesti, manas-

tire - 50, 364otomani - 186, 194, 195,

196, 197, 321, 328, 336,338, 341, 386, 393, 394,396, 398, 403

OTETEA, Andrei - 199,311

Oxoulanos, manastire -360

Padina Oreahova - 72PAHOMIE, monahul -

421PALEOLOGII, dinastie de

imparati bizantini - 159PALL, Fr. - 334PAMFILE, T. - 96PANAGHIA, descoperirile

arheologice de la202

PANAITESCU, Petre, P. -23, 51, 54, 62, 64, 84,96, 98, 141, 147, 148,184, 185, 193, 216, 220,221, 224, 227, 233, 235,236, 239, 241, 243, 244,248, 249, 251, 252, 253,

"..1 -

ew

-

-

www.dacoromanica.ro

255, 258, 259, 265, 279, - 218, 223, 224, 250,291, 293, 297, 302, 304, 408305, 321, 328, 334, 343, Fausesti, sat - 50, 223348, 350, 352, 353 PARVUL, stratonic (1511)

PANAIT, I. Panait - 28,51, 52, 57, 123, 125, 146

Pangalia (Mangalia) -17

PAPACOSTEA, 5erban -20, 28, 334

papalitate - 19PARAMALI, Gheorghe -

familie de greci - 43,249

Paring, munte - 253parohiile catalice muntene

- .374PASCU, Stefan - 37, 302Patriarhia din Constantino -

poi - 17, 127, 353, 355,357, 367, 369, 375

PAUL de ALEP (?-c.1670)

PAUL, japan brasovean -35

PAUL, Petri, fost parohdin Kisbarat - 375

PAVEL, morar - 97PAVLACHE, jupan - 108Pacuiul lui Soare (in jud.

Ialomita) - 82, 94, 203,255, 349

Pacuri - drumul de la- 85

Padureti, judet in ev. me-diu in Tara Rornaneasca- 50, 302, 314, 357

PANOIU, A. - 90, 91Pa.'pusa, schit - 364Patimirile sfintului Sava,

scrisoare -Patru, fratele jupanului

Bran liii lui Ticuci

473

- 285Peceneaga, sat - 41pecenegi - 41Peninsula Balcanica - 17,

81, 85, 151, 162, 163,170, 191, 198, 265, 369,392-393 ; cucerirea oto-mana in N - 369

poeni (unguri) - 348Peonodacia (vechea Dacie)

- 21Pera, cartier din Constan-

tinopol - 159, 160, 162,163, 164, 183

PERETZ, I. - 432Peril, comuna in jud. II-

boy - 361Perlani, sat - 237Pesticevo, sat - 29, 242Pestisani, sat - 216PETEC, Babusin din Lu-

ciani - 245PETRE, pirgarul din ora-

sul Floci - 76, 423PETRE, stapin de ocina in

proces cu manastireaTismana (1490) - 215,424

Petrovila, sat - 27, 29,241, 301

PETRU CERCEL (1583-1585) domn al TariiRomanesti - 127

PETRU I, fiul Musatei(c. 1374-1392) domnal Moldovei - 348

PETRU, dregator - 222,246

23

www.dacoromanica.ro

PETRU, zidar - 115Peuce, insults pe Dunire -

40Pecs, loc. - 375, 376

Plopeni, sat - 144, 145Plostina, sat - 242, 348Poarta otomana (vezi Im-

periul otoman) - 45,Piatra Neamt - 90 165, 170, 185, 186, 321,Piatra

catiePorcului - indi-hotarnica - 69

336,393,

384,394,

385,395,

387,396,

392,397,

Piatra, sat - 242 398, 402, 403PICCOLOMINI, Enea,

Silvio (PIUS al II-lea)- 39

Pietrelor, lac - 73PIETRE VAST - 194Pietroasele, ccanuna in jud.

Buzau - 202PINELLI, atlasele lui ....,

- 22PIPER, stalnicul - 283PIRENNE, H. - 311Piscul, sat - 228Piscul Urdii" - indicatie

hotarnica - 69Pitesti - 20, 55, 98, 171,

172, 187, 189, 190, 243,254, 347 ; hotarul "., -98 ; pircalabii din291

Piva Pietrii, lacul de vat--sare a Ialomitei (azi) -74, 202

PIZIGANI, fratii - 22Piriiani, sat - 243PIRVU, jupan (1492) -

409PIRVUL, logofatul din

Valeni - 252Platata, lac de pescuit -

73, 196Placicoi, sat - 223Plaviceni, sat - 55Ploielti - 95, 60, 242,

346; zona ~ - 55Ploiesti-Triaj - 94

nt, --

474

Pocrui, sat - 238Podul Dimbovitei, loc. in

fostul jud. Muscel -345Poenari, sat - 63, 88,

292, 341 ; cetatea de la...., - 333, 342, 390 ; ju-pan Milea inchis la ....,

- 342Poenile Varbilaului - 29,

227Poeni, sat - 63Poiana, sat - 63, 243Poienile, sat 63Poienile Varbilaului -227Poienila, sat - 63Polog, piriu - 215Polonia - 151, 184, 185,

335 ; unirea e--, si a Un-gariei sub Ladislau -374

poloni - 21Polovinele, sat - 286Polovragi, sat - 218, 223,

243, 285Pondus Chilli" - 160PONGRACZ, Ioan, vole-

vodul Ardealului (1468)si regele Ungariei (1491)- 180

POPA, Dorotei - 58POPA, Marcel - 340POPA, Radu - 302, 349POPESCU, Daniel - 101POPESCU Radu, cronica-

rul muntean - 342, 363

www.dacoromanica.ro

POPESCU-SPINENI, M.- 22

Porcareni, sat - 92Poroinita, sat - 225, 241Portila (turce§te Portita-

Bogasi) (lama de trecerein mare intre locurileSinoe §i Razoian - 41,347 ; Girla - 41

Portile de Fier - 32, 72,76

Porumbenii Mid, sat incorn. Mugeni, jud. Han-ghita - 51

Posada (probabil in Lovi.§-tea), lupta de la333, 344

Potelul Bata (lacul Ma-mino) - 50, 73 ; mo§iaCraiove§tilor de la -252 ; satul - 254

Potoc, sat - 241Praga - 150, 151Prahova, apa N - 98,

190 ; judetui - 49,53, 66, 125, 131, 155,188, 201, 278, 293, 302,303, 323, 357, 363, 422

Preceanu de Sus, sat217, 2213

PREDA, C. - 202, 203,336

PREDONO, Gabrielo di,negustor genovez - 161,164

Preslop, sat - 54, 64,326, 411

Prilepet, sat - 27, 29, 241Procheiros Nomos - 429,

435PRODAN, D. - 91PROTASE, D. - 51Prundu (desoaperire ar-

Peed -

475

healogica) - 202 ; ca-lea ", - 189

Psaltirea Scheiang - 347Pulcovli, sat - 247, 326,

422Pusta Ungara - 206PU$CARIU, I. - 345

Racovila, satul - 77,144, 202, 218, 242

RACOVITA, STEFANdomn al 'Virg Roma-ne§ti (1764-1765) -420

RADA, tiica jupanuluiChico; - 223

RADA, jupan din satulUbir§ia - 408

RADANO prinzipo diBulgaria infidele" (veziRADU I.) - 330, 331

RADOMIR, boier din sa-tul Jibea - 217, 221

RADOMIR, dregator dinsatele Cergeani Coma-ne§ti - 237

RADOMIR, preot - 348,358

RADOMIR, unul din sta-pinii ballii Cirjeu -25

RADOSLAV, boier - 426RADOSLAV, unul din sti-

pall satului Poorui238

Radovanu, comuna injud. Ilfov - 90, 94

RADU I. (c. 1377-1383),domn al Tarii Roma-ne§ti - /6, 214, 226,227, 250, 270, 271, 277,

N

-1i

-

www.dacoromanica.ro

330, 361, 362, 405, 414,423, 430

RADU al II-lea PRAZNA-GLAVA (1420-1422,1423, 1424, 1426-1427)domn at Tarii Roma-ne§ti - 54, 80, 98,152, 168, 177, 200, 206,382, 383, 388, 398, 414

RADU cel FRUMOS(1462-1475) domn atTarii Romane*ti - 34,58, 76, 99, 144, 157, 166,178, 179, 201, 218, 227,248, 253, 258, 280, 298,343, 363, 366, 382, 383,385, 396, 403, 404, 410,417, 422, 423

RADU oel MARE (1495-1508) domn al TaziiRomanesti-- 18, 25, 36,50, 58, 62, 68, 75, 78,79, 81, 84, 99, 117, 119,143, 148, 150, 151, 157,166, 168, 169, 175, 179,188, 190, 224, 226, 227,245, 252, 266, 270, 314,315, 317, 323, 357, 358,371, 372, 382, 383, 386,392, 396, 407, 413, 416,

417, 421, 426, 430, 431 ;Radu voievod cel

Bun - 385RADU de la AFUMATI

(1522-41523, 1524,1524-11525, 1525-1529)domn al Tarii Rona-ne§ti - 384, 386, 387,388, 398

RADU, din Turd - 233RADU, fratele lui -

fiii Ticuci -

476

218, 223, 224, 250, 407,408

RADUL - 35RADUL, ban-varnic (1451)

- 273RADUL, boier din Beri-

voe5ti (1400-1403)130, 245

RADUL, boier, stapin desate (1437) - 223

RADUL, boier, st'apin desate (1452) - 242

RADUL, boier, stapin insatul Ohaba (1401-1406) - 231, 411

RADUL, dregator - 237RADUL, fiul dui Costea -

217RADUL, fiul lui Vladimir

din Utmel - 223RADUL, fratele dui Cazan

logofatud - 99RADUL, fratele lui Roman

din Ulitesti - 234RADUL, jupan, dregator

- 178RADUL, jupan, nepotul

lui Drighici (1486) -428

RADUL, nepotul dui Ras-cal (1451) - 417

RADUL, paharnic (1493)- 219

RADUL, stolnic executatin 1569 la Bucuresti(probabil) - 389

RADUL, stratonic (1511)- 284

RADUL, tablariu - 92RADU MIHNEA, domn al

Tani Romane§ti (1601-1602, 1611, 1611-1616,1620-1623) §i al Mol-jupanului

-

www.dacoromanica.ro

dovei (1616-1619) -81, 146, 147

RADU NEGRU (NEGRUVODA) schitul .... -344, 360, 361 ; rnanasti-rea ,.. 3b0

RADU PAISIE (1534,1535-1545), domn alTarii Romane5ti - 186,187, 244, 293

RADU, stratonic (1467)- 285

RADU SERBAN (1602-1610, 1611) domn all

Tani Romane,ti - 201raguzani - 5, 45, 185RASCAL, boier - 417RATEA, pizcalab al Poe-

narilor (1481) - 292,342

Rate§ti, sat - 227Ratina, riuil - 226, 391Raze lm, lac - 347Razvad, sat - 115Radicine.gti, sat in jud. AT-

ge§ - 359RADILA, negustor din

Cimpulung - 148, 168RADULESCU, Gheorghe

- 340RAUTESCU, Ion - 43Renania - 7Re,sava, loc. - 206Retevoie7ti (judetul Mus-

cel), biserica din134, 365

Rin, fluviu - 150Ri de moare (Riu de

anon), apa - 100Rimnic - 57, 58, 97, 98,

118, 120-121 ; 269, 282,430 ; episcopia de -359 ; judetul - 74,

"/

477

248 ; ocnele de la ~ -81, 118 ; pircalabii din.. - 291 ; riul .. -254, 303

rimnicenii - 400Rimnicu Sarat - 55, 60,

185, 254, 303 ; judetul- 125, 293, 303

Rimnicu Vilcea, loc -50, 55, 74, 79-80, 83,163, 171, 172, 182, 190,202, 254, 302, 377, 388;biserica artodoxa Sf.Dumitru din .-.. (Hra-anul Maria) - 373 ;episcopia .. - 357, 362,418

Rincaciov, comuna, mana-stirea din ".., - 307,314,364, 414

Ri§ava (Or§ova) - 72Ri§nov (Rosarum) - 174Riureni, loc. - 202Roata, sat - 217RODEA, mare stratonic

(1486) - 285Rodulful, sat - 228Rogozwi, sat - 253Roma - 39, 356Romanati, fostul judet ...

- 79, 315Romania - 45roman - 37, 39, 93, 336;

colonivii .-.. - 40ROMAN, jupan (1500)

- 426ROMAN, jupan, boier

(1389) - 218, 275ROMAN, jupan din satul

Mice§ti (1482) - 428ROMAN, jupan, stapin de

ocina in U1ite4ti (1481)- 234

-

,-N

-

www.dacoromanica.ro

ROMAN, japan, seapin desate (Albeni §1 Gilort)(1486) - 24, 237

Romania - 95, 141, 159,431

roman - 5, 19, 21, 28,30, 33, 37, 39, 40, 41,42, 43, 51, 67, 73, 100,101, 151, 182, 183, 192,193, 213, 265, 287, 288,330, 331, 332, 333, 336,340, 341, 346, 349-350,355, 367, 369, 370, 375,376, 384, 393, 395, 397,400, 402, 407, 410, 431,432

Romine§ti, sat 55ROSETTI, Al. - 23, 60,

91, 141ROSETTI, Dinu, V. -

112, 344, 373ROSETTI, R. - 220Ro§iorii de Vede (vezi Ru-

§ii de Vede) - 202, 361rucareni - 200Ruck, comuna in judetul

Arge§ - 117, 153, 155,164, 165, 188, 199, 200,201, 344, 345

Ruda, ctitoria de la ^-, -134

Rugina, piriu - 215Runcu, sat - 59, 63, 104,

201, 258Rusane§ti (Bril§ti) sat

243Ruse, loc. - 206Rusicon, manastire de pe

muntele Athos - 421RUSSO, D. - 44, 186RUSU, I. I. - 23, 55,

61, 64, 71, 93, 106Ru§ii de Vede (vezi Ro-

478

§iorii de Vede) ora§ul -20, 171, 172, 254, 255,347, 361 ; pircalabii din,-.., - 291

ru§i - 370Ru§ii, sat - 144, 146, 218,

242, 245, 257, 258, 292Itu§i (Rusicon) cu hra-

mul Sf. Pantedimon (ma-nastire otonita) - 371

RUTA.5, slugs domneasca- 223

Saac (Secuieni) - judet..., - 80, 120, 293

Sabar, riu - 55, 303SACORDOTEANU, A. -

97, 265, 275, 351Sadova, comuna-schitul din

"., - 364Saghevat, sat - 242Salcilor, seli§te pe balta

Bistritei 232Saltava, sat - 227SALTIC (numit de croni-

cari SARU Saltic Dede)- 46

Salzburg, loc. - 203SAMONIDA, calugarita -

421Sancti-Georgi (Sf. Gheor-

ghe) - 22sarmati - 21SARUL, stcdnicul lui Dan

al II-lea - 274sa§i - 5, 42, 43, 67, 278,

342SAVA - 23SAVONE PELLEGRINO,

Daniele - 160, 161Sacuieni, judetul - 303Sacuime - 176

.1

-

-

www.dacoromanica.ro

Salcisor, sat - 242Salcuta-Panaghia, descope-

riri arheologice la202

Sanatesti, sat - 104Santa Marie Mare - 101Sapatul, girla - 76Sarata, sat (Or lea de azi) 190,

- 73, 79Saalte lui, sat - 79Sarateni, sat - 79Sa.ratuica, sat - 79Saseani, sat - 55Saseni, sat - 115, 116Savelti, sat - 63San-Niooara, biserica -

127, 138SANZIANU, M. - 391S. Blaius/s. Ragusii" -

44Soheia, sat - 217SCHILTBERGER, Hans,

participant la batilia deAla Nicopole - 20, 174,194

SCHWANDTNER 292Scitia Minor - 352scitii - 331 ; ", nomazil

- 21Scorus, sat - 61SCURTU, V. - 33, 34Scutari, loc. - 46Seaca, sat - 247Sebes, valea - 110Sebes sau Soporul de Cim-

pie - 51SECARA, tilhar din Ris-

nov - 189Secuieni (vezi Saac)Secui, loc. pe Jiu - 201Segarcea (Segarcea) sat

- 130, 245selgiucizi - 45

479

SEMACA, sluger - 85SENESLAU, Cara lui

(voievod) - 30, 33Serbia - 17, 45, 154, 320,

369Severin - 17, 19, 29, 54,

140, 144, 147, 150, 188,191, 272, 302, 357,

376, 377, 396 ; Banul de..., - 276, 340 ; cetateade la - 333, 356 ;mitropolia de la "., -357

Sevestreni, sat - 230Sf. Augustin - ordinul

erernitilor .... - 375Sf. Cosma - biserica din

Kisbaratov - 375Sf. Dumitru - biserica or-

todoxi din Rimnicu Vil-cea - 373

Sf. Francisc - ctitorie ca-tolica, azi biserica orto-doxi Sf. Gheorghe dinCimpulung - 42

Sf. Gheorghe, loc in jud.Covasna - 22

Sf. Gheorghe, sarbatoarecu caractcr traditional449

Sf. Bie", Chilie pe Mun-tele Athos - 372

Sf. loan Nou (str. inBucuresti) - 112

Sf. Leonard - biserica aCatmelitilor - 375

Sf. Nicolae Domnesc -biserica ortodoica de laCurtea de Arges - 116,126, 127, 133, 134, 135

Sf. Nicolae - manastiredin Tirgoviste - 150

"/

,eal

.8M"s

"zg n

ErX

www.dacoromanica.ro

Sfintul Munte" (vezi At-hos, muntele) - 369

Sf. Troita (Cozia N.A.)manistire - 217

Sfrederile, lac. - 73sibieni - 393, 395Sibiu, loc. - '2U, 150, 151,

155, 182Sicilia - 39Sighisoara, loc. - 141SIGISMUND I de LU-

XEMBURG, rege atUngariei (1387-1437)- 141, 188, 340, 350,356

Silezia - 151Silistra, loc. - 22, 334 ;

cetatea de la "., - 333(vezi si Dristor)

SIMEDREA, Tit. - 362SIMION, G. - 205SIMION, egumenul ma-

nastirii Cozia - 76, 230,423

Sinai - rnanastirile de pemuntele e. - 369, 372,416

SIN, fiul lui Stanciul Mo-enescul - 28

Sinoe, vechi golf - lac -41

Sinopli - 159Sintesti, sat (probabil Sen.

testi vechi) - 242Siret, riu - 174SIMBOTIN, ruman - 249Sin Toader - sarbatoare

cu caracter traditional -419

Sirbii, sat - 230, 265sirbi (slavi sud-dunareni)

- 42, 370

480

Slam Rimnic, judet in ev.mediu in Tara Roma-neasca - 80, 120, 293

Slatina, tirgul - 62, 79,171, 172, 174, 190, 254;branistea de la -- - 269,422 ; judetul ^, - 77,364 ; pircalabii de la ~- 291 ; ", un alt tirg- 188; vadul de la- 79, 255

SLAV, jupan stapinul sa-tului Ubirsia - 217, 408

slavi - 71, 141, 382Slanic, loc. - 79SLATINEANU, Barbu

110, 112Slavesti, sat - 83SMOCHINA, N. - 429,

430Snagov, lac - 55, 71 ;

girla ..., - 74, 76 ; ma-nastire ", - 50, 53, 59,74'7 76, 86, 97, 99, 201,227, 240, 257, 270, 279,289, 295, 299, 307, 312,314, 316, 323, 325, 362,366, 389, 392, 414, 417 ;paraclisul de la ", -363

Soasu, lacul de la ,-..,

25 ; mosia ..., - 215SOFRONIE, staret la ma-

nastirea Cozia - 76, 240Sogoina, sat - 29, 242Sohoclol, sat - 116Solina (Salina, Sulina)

22Solonelul, sat - 79Solovanul, vale - 83Sorbele, munte - 253Sozopol, loc. - 160Spantov, lac. - 73

-

-

-

www.dacoromanica.ro

SPARNAU, Peter, paleringerman 20, 190

Speyer postav de165

Spin, ocina 34

Spineani, sat 218, 223,

243

SPRINTEA, din Nana-sesti 244

SRACIMIR (Stratimir),'tar al Viditrului(c. 1363-1396) 197

STAHL, Henri, H. 213,

STANA, fiica lui Rada-slay 426

STANA, jupanita 257,

409

STANCA, fiica jupanuluiChicos 223

STANCA, fiicajupanuluiMoenescul 28

STANCA, jupanita jupanu-ini Pirvu 409

STANCE Vrana, din Ar-' ghis (1388) 232

STANCENCO, GIOVAN-216, 221, 235, 243, 246, NI, genovez 163

267, 304, 306, 311, 419 STANCIU, al lui Bala),STAICO, logofitul lui Vlad

Calugarul 219, 226,

281, 409

STAN, dregator 235

STAN, dregator, stapin deocine (1453) 223

STAN, jupan, fiul lui Mi-hai din Rusi (1469)

218, 242

STAN, jupan, purtator desable (1441) 76, 219

STAN, logofatul din SI-vesti (1619) 63

STAN, Macrea 250

STAN, nepotud Mariei, osotie a lui lamas (1533)

429

STAN, popa din Basca deJost (1605) 108

STAN, stapin de ocine(1437-1438) 69

STAN, stalnicui lui Dan alII-lea (1430) 274

STAN, stratonic (1467)

284

STAN, vornic mic (1494)

278

481

din Arghis (1388)

233

STANCIUL 35

STANCIUL, boier, stapinde ocina in Jiblea217, 221, 306

STANCIUL, comisul(1499) 219, 226,

230

STANCIUL, Dijanul, sta-pin de ocin5. (1453)

28

STANCIUL, din iocul nu-mit Mociurite 232

STANCIUL, dregator, unuldin stapinii satului Ra-estii (1437) 227

STANCIUL, fiii luiadoptali de Vilcul(1389, 1400) 429

STANCIUL, logofatul(1493) 391

STANCIUL, papa din Ra-cricinesti (1631) 359

STANCIUL, postelniculdin Crasna (1520) --

285

".

.

www.dacoromanica.ro

STANCIUL, stapin de °ci-rri (1495) - 60

STANCIUL, stapin de ovi-ne (1471) in satul Spin34

STANCIUL, jupan, facedanie Tismaniei - 99

STANCIUL, jupan,vornic mic (1467)-278

STANCIUL, Turcul, ju-pan, cu satul Crusia(14M-1436) - 228

STANISLAV, fiul lui 0-reaov - 57, 234

Star-Chiojd : biserica- 132

STANESCU, E. - 17, 18,19

Stanesti, sat - 29, 227Stinesti-Vilcea (ctitorie an-

terioara a fratilor Buszesti) - 365

STANILA, boier din satulBeala (1451) - 222,228

STANILA, vornic, favorabillui Laiota - 178, 274

Steanca, loc. : balta de la

STOICA, din Chiojd, sta-pin de dirsta (1605) -108

STOICA, din Mihoveni(1485) - 250

STOICA, din Sevestreni(1464) - 230

STOICA, din Urli, cu omoara pe Topolog (1496)

- 99STOICA, dregator, stapin

de ovine (1430) - 222,246

STOICA, fiul jupanuluiSlav (1486) - 217, 408

STOICA, fiul lui StanciulMoenescul (1441) - 28

STOICA, jupan, fiul luiDraghici (1486) - 428

STOICA, jupan, logofitdin Cornatel si Desoupe-relti (1492) - 230

STOICA, jupan solul Ca-plei (1489) - 97

STOICA, morar pe riulNeajlov (1459) - 97

STOICA, Nanes, jupan(1473) - 226, 239

STOICA, vornic, nou sta-pin in Micesti (1482)

- 143Stiria, loc. - 170Stina Mare, munte - 69Stoenestii, sat - 173STOIA, cumpara Mihoveni

- 250STOIA, fratele lui Cana

- 62STOIAN, arma§ (1482) -

- 428STOICESCU, Nicolae

52 ,53, 58, 117, 118,195, 196, 200, 218,272, 273, 274, 275,277, 278, 279, 280,283, 284, 285, 286,292, 294, 295, 319,326, 327, 328, 336,343, 345, 361, 363,

-167,252,276,282,287,320,339,364

287

STOIAN, Halgas, stapin deparnint - 216, 247

482

Stoicelti (Stoiceani), satpe Olt - 245, 407

Stolojani, sat - 104

"JO

$oimW,

www.dacoromanica.ro

STRATIMIR, slugs dom-neasca - 223

Straulesti loc. 51, 57,88, 123, 125

Strehaia : banal de276 ; schitul de la- 364 ; vama de la- 145

Strianbitati, sat - 224STROE ; Laiovul Jul -

25Stroesti, sat - 104Strugalea, manistire - 58,

117, 307, 326, 363Sturzeni, sat - 242Suceava, loc. - 112, 206SUCEVEANU, Alexandru

- 192Suhaia, balta - 73, 76Sulina, ora' in jud. Tul-

cea - 22 ; fortificaliabizantina de pe instills. de]a - 334

SUMARIN, meal negusto-rului Bratul - 68

Surdulesti, sat (jud. Ar-ges) - 94

Surpatele, sat (jud. Vilcea)- 364

Suslinesti, loc. ; biserica. din- 134, 365

Susita, sat - 29SUTILA, stapin de ocina

- 214Syntagma lui Matei Vlas-

tari - 485

5ARBAN, boier din Voi-nejesti - 226, 238, 391

Soheai, sat - 116Schell Brasovului - 66

483

Sentesti (probabil Sinteviide azi) - 242

SERBAN, Constantin51, 82, 83, 198

SERBAN, din Tara Faga-rasuiui - 257

SERBAN, fiul lui Stoicaal lui Moenescul - 28

SERBAN, stapin de pi-mint - 217

SERBANESCU, N. - 355,356, 357, 362, 367

Sarbinesti, sat. - 55SERBU, dregator - 235SISA, nepotud lui Vlad -

222, 411SISMAN, dregator - 222,

246Sistov, loc. - 20, 73, 190,

198Soasu, molia - 61, 69SOLDA, stapin de ocine -

230STEFAN - 35STEFAN cel MARE damn

al Mo1dovei (1457-1504) - 40, 61, 161,184, 213, 249, 309, 333,334, 363, 385, 393, 394,396 ; camparnile antioto-mane ale lui - 392 ;biruinla de la Vaslui alui (1475) 394

STEFAN, cetatean din Bra-sov - 277

STEFAN, episcop catolicde Severin - 376

STEFAN, LAZAREVICIdespot sirb (1389-1427)- 17

STEFAN, prelat, episcopcatolic de Severin - 376

save

-'

4. -es.

ea

es,

-

es,

www.dacoromanica.ro

5TEFANE5CU, Stefan30,. 37, 148, 196, 216,223, 226, 240, 247, 248,252, 256, 265, 267, 273,276, 294, 305, 306, 307,319, 321, 326

Stefanesti, sat - 116, 218,223, 242

Stefeni, sat - 363STEP, stapin de ocin5.

(1388) - 57, 216, 233$TEFULESCU, Al. - 322,

369Susita, sat - 241SUSMAN, drega'tor de la

curte - .118Svistov, bilsifle de la

73

TAEINGOS, stapin de,ocina - 69, 214

TAFRALI, 0. - 127Tana, loc. - 160Tatarei, sat - 144TATOMIR, din satul Po- .

crui - 238TATOMIR, Ursea - 407TATU, din satul Dibacesti

- 167TATUL, vatafu1 din Hin-

testi - 78TATUL, boier (1567) -

390TATUL, boier din Hid&

testi - 130TATUL, dregator - 227TATUL, Duvalma, din

Rijnov - 189TATUL, ne,potul Mariei

sotia lui Ian (1533) -429

484

TATUL, st5,pin de ocina -217.

titan - 193, 387 ; inva-zia (1241) - 203

Tatarei, sat - 218, 242Tatulesti, sat - 242TAMPA - 76Teleajen : apa N - 103,

188, 190, 303 ; cetateade pe 293, 334 ; Va-lea N - 60, 188, 189,190, 278, 346

Teleorman ; iostud judet- 130, 216, 294, 303,

334, 357, 363, riul- 32

Telesti, sat - 116, 242TENNSTADT von UL-

RICH, pelerin genman- 20, 190

TEODOR, grImatic (1412)- 348

TEODOR, mitropolit alUngrovlahiei (1402) -357

TEODOR II, LASCARIS(.1254-1258) emisiunede hiperperi de la203

THEODOR, egumen a1

znanastirii Govora - 244THEODORESCU, Rizvan

- 135, 348TEHDOROS METOCHI-

TES, bizantin - 154THEODOSIE, fiul lui Nea-

goe Basarab (septembrie-decembrie 1521) - 213,390, 397, 398, 400

THUROCZ - 292TICUCI, jupan stapin de

ocine - 15, 130, 224,243, 257, 259, 260, 407

"s/

-

-

www.dacoromanica.ro

TIHOMIR (Tugomir, To-gomer) conducatorul u-mei statale lasud de Carpati (c. 1290 -c. 1310) - 270

TIKTIN, H. - 91.TIMOTEI (vezi, mitropo-

litul ANTIM) - 368TIMUR LENK Timur-

lenk, Tamer]an) (1336-1405) - 20

Tisiu - biserica din es,

- 134, 365Tismana, aninastire - 17,

26, 26, 27, 28, 29, 49,50, 53, 58, 60, 69, 76,81, 84, 97, 99, 119, 134,166, 194, 214, 215, 215,226, 230, 240, 241, 242,251, 252, 253, 257, 297,299, 301, 307, 315, 358,361, 366, 368, 369, 376,407, 414, 415, 416, 417,422, 423, 424 ; banulde la - 276 ; riul- 76, 77, 215, 226, 242,302

Tismana, sat - 240Titesti, loc. - 77Tinganul, ctitoria de la es,

- 363Tirgoviste, loc. - 20, 43,

55, 60, 75, 80, 98, 104,115, 125, 127, 128, 129,140, 143, 144, 145, 146,150, 153, 163, 166, 168,171, 172, 182, 184,187-188, 201, 241, 242, 248,254, 256, 264, 289, 290,291, 292, 343, 344, 355,373 ; Biserica domneascamica din - 128 ;Biserica fostei mitropolii

483

din ey - 134 ; BisericaSf. Vineri din es - 263 ;cetatea de scaun din es,

281 ; curtea dam-neasca din - 128 ;hramul Maria (1417) dela N - 373 ; minas-tirea Sf. Nico]ae din ew- 150 ; mitropolia din

- 362 ; Turnul Chin-diei din es, - 128 ;seaua ese - Cimpulung- 343

tirgovisteni - 140, 142,144, 147, 150, 167, 172,188, 255, 307, 315, 322,342

Tirnovo, loc. - 368Tirgsor, loc. - 82, 153,

171, 172, 201, 254 ; casadoanneasca din es, - 129;anana'stirea de la -307

Tirgul Gilort, sat - 218,223

Tirgu Jiu, loc. - 254TOADER, din satul Stefa-

nesti - 223, 224TOGILESCU, Grigore -

35, 36, 75, 115, 186,195,293, 386, 387, 396, 397,398, 403, 412

TOKTAI, han tatar - 203TOMSA LEON (1629-

1632), domn al PaliRomanesti - 306, 358,359

Toplka, punct de pescuit- 73

Topo/nita, sat - 50, 53,214 ; riul es, - 241,246, 247 ; schitul de laN - 364

fonmatiuni

sd

N

o,

So-

www.dacoromanica.ro

Topolog - riul N - 26,98, 99, 103 ; Valea- 188

Topoloveni, sat - 390Toporna, sat - selistea

- 226, 240, 241TOUDA MENGOU, han

tatar - 203TOULA BOUGA, han ta-

tar - 203Tracia - 40traco-daci - 22, 55, 61,

93Traian, loc. - 73TRAIAN (MARCUS UL-

PIUS TRAIANUS) im-parat roman (98-117)- 340

Transalpina (Transaipi-nensis) (vezi Munteniasi Tara Romlneasci)18, 42, 277

Psl

TRITA, stapin de ocina inBratislav - 408

Trufesti, sat - 242TRUTEA, japan (1389)

- 218, 275TUDOR, stapin de ocina

din satul Negoesti -214,234

TUDOR, vistier (1499) -,63, 226

Tulcea ; "d loc. - 82 ; ju-delul N - 94, 203

Turbali, sat - 326Turcan (Turtu,caia) -

castelul N - 51, 335turci - 22, 41, 45, 46, 84,

162, 178, 181, 329, 330,331, 332, 335, 340, 346,350, 384, 386, 387, 393,395, 396, 398, 400, 412

Turci, sat - 233, 293Turcinesti, sat - 54, 222,

Transilvania (vezi Ar-deal) - 7, 8, 10, 18, 20,22, 29, 35, 37, 42, 54,67, 77, 90, 92, 110, 146,150;152, 156, 163, 164,170, 176, 180, 182, 186,190, 191, 198, 199, 202,243, 265, 281, 285, 302,.332, 333, 340, 341, 342,345, 346, 351, 355, 387,394, 396, 398, 399, 403,410, 413, 431 ; episcopul

242TURCU, Constantin -

110TURCUL - 35TURDEANU, E. - 369Turnu (azi Turnu Magu-

rele) - 32, 186, 187,190, 293, 336 ; cetateade piatra de la N -333, 339; Pirgos (gre-ce§te) Holgvnic (sla-vona), Kule (otomana)

- 339- 374

transilvaneni - 67, 121,174, 180, 187, 396, 399

TRAMINDAN, Radu sta-pin de sate - 167

Trestioara, sat - 62TRIPCEA, Th. - 340,

. 341

486

Turnu Ohindiei (Tirgo-viste) - 128

Turnu Maguresle, loc. -32, 73

Turnu Rosu, pasul de la- 198

Turnu Severin, loc. - 19,29, 32, 44, 75, 135, 189,

-41

www.dacoromanica.ro

202, 205, 234, 340, 362,372, 377 ; cetatea de pia-tra de la N - 334, 341;ruinele romane de linger

- 340, 372Tursucaia (Totrakan, Tar-

can), loc. - 50, 349 ;cetatea de la N - 412

Tutana, comuni ; mlnasti-rea din N - 364

Tara Bind - 35, 189,206,399

Tara Figilrasului - 103,167, 257, 317-318

Tara Hategului - 100,198, 287

Tara Litua - 287Tara Lovistei - 342Tara Romaneasci (vezi,

Muntenia, Ungrovlahia,Transalpina) - 5, 7, 8,9, 10, 11, 13, 16, 17,18,19, 20, 21, 22, 23, 26,27, 28, 29, 30, 32, 33,35, 36, 37 passim ;(Valaquia) - 20 ;(Walachey) - 19, 20 ;

(Valachia) - 19,368, 376 ; N (Vallachia)- 19 ; (Vlahia)17, 18, 19, 22, 33, 37,44, 156, 182, 192, 193 ;

(Wlachea) - 19 ;(Walachia) - 19 ; po-porul din N (Wlachi)- 19 ; granitele ti -21, 22 ; drumurile din

- 274 ; tnitropolia- 361, 366, 367, 368

Tara Severinului -74,287,312

487

Tara Vlahilor - 303Taratul Bulgar - 348Taratul de Vidin - 375Taratul Valahilor (Alua-

lak) - 192Wile 'omit' - 22, 64,

93, 100, 110, 117, 132,148, 158, 176, 182, 183,184, 187, 203, 208, 304,309, 314, 328, 335, 360,393, 403, 418, 430

TEPELUS - BASARABCEL TINAR (1477-1481, 1481-1482) -35, 49,-50, 53, 59, 60,98, 114, 147, 169, 178,179, 181, 186, 187, 197,223, 227, 250, 259, 274,279, 295, 299, 323, 325,364-365, 382, 384, 385,396, 397, 404, 410, 417,421

Terovitul, sat - 226, 241Tibru, vad - 190, 197

Ubirlia, loc. - de la Bra-tilov - 217, 408

UDREA, executat de Mir-cea Ciobanul - 389

UDRWTE, Dragamir, vor-nicui - 149, 165

Uibaresti, sat - 371Uiesti, sat - 116Uielti, de is Batcov - 217Uiesti, de la Dumbriveni -

217Uditelti, sat - 234Ulmi, loc. - 85UMUR beg, emirul din

Efes 4---e 193Ungaria - 7, 20, 30, 74,

121, 143, 149, 155, 170,

-

www.dacoromanica.ro

174, 180, 186, 191, 193,284, 287, 331, 334, 340,352, 375, 376, 387, 388,393, 396, 397 ; Unirea- cu Polinia sub Ludo-vic - 374

Ungrovlahia (vezi, Munte-nia, Tara Romaneasca,'Trasalpina) - 17, 18,127, 130, 193, 353, 355,356, 367, 368, 3&1, 415 ;Mitropolia din -353,354, 355, 356, 357, 361,362, 368

unguri - 5, 42, 43, 175,178, 340, 348, 352

URBAN al V-lea, papa(1362--1370) - 19

URBAN al VI-lea, papa(1378-1389) - 375

Urbs Morissena (CenadulVechi de azi) -7 360

Urlandesti, sat - 239Urselti (Bilestii), sat

407Ursi, sat - 99Urziceni, loc. - 55, 60,

64, 190, 242, 347Uskudan (vezi Scutari) -

46UTMES, fiul lui Vladimir

- 223Uzunbair, colina (Mihail

Kogalniceanu) - 203

Vadul Cumanilor, sat -26, 214, 226, 240, 241

Vadul Oii - 32Vadul Sapat, loc.- 82 .

Vadul Soreltilor - 29Valahia mare ('Tara Roma-

neasca) - 20, 48, 183

488

Valahia mica (Moldova)-- 20

valahi - 39, 332, 352 ;tara - 46

Valari, sat - 223Valea, sat - 167Valea Adinca - 61Valea Larga., sat - 242Valea Prahovei - 201Valea Sebesului - 110Valea Solovanului - 83Valea Strimta - 242VALENTINUS, reprezen-

tant al brasovenilor laCimpulung - 174

Vallaquie, Tara Roma-neasca dupa Wavrin -193

Varna, loc. - 159 ; bata-lia de la (1444)45

VASILE I MACEDONEA-NUL (imparat al Bi-zantului 867-886) -429, 430, 435

VASILESCU, Al. A. -343, 346

Vaslui - biruinta de la(1475) - 394

VASSILICOS, Lane, dinAdrianopol - 160

Vadastra - asezare cerce-tata - 52, 112, 113,123

Vagiulesti, sat - 242Valeni - 90, 214, 252Valenii de Munte - 29,

202, 346Varasti, sat - 55Varbilau, descoperirile ar-

heologice - 202Varovnicele, doua, sate -

27, 29, 241, 242

N

-'

.

-

re -

www.dacoromanica.ro

VATASIANU, V. - 117, VINTILA, jupan, nepotul126, 130, 132, 135, 136, lui Draghici (1486) -339, 341, 342, 343, 344, 428345, 346, 360; 362, 363, VISA, fiica jupanului Chi-372 - co; (1499) - 223:Valcan, vama de la manistire - 362- 198

Vedea, riu - 32Velea, sat - 227Vet Ocna Rimnicul

Vilcea) - 79, 80Venedioul, brat al Dunarii

- 41Venetia, loc. - 159, 160,

206, 330venecieni - 41, 53, 159,

160, 161, 208Verbicioara, loc. - 51,123Verbita, loc. - 82Vernesti, sat - 223Verona - postavul de

- 165VESCONTE, Pietro - 22Vezina, vezi Vicina (pro-

habil Isaccea) = 22,159Vezurari, sat - 55Vicina, aiezare neidentifi-

cata - 7, 22, 127, 151,152, 159, 161, j64, In,208, 255, 353, 354, 367

Vidin, loc. - 156, 162,190, 197, 206, 341, 375,376

Viena, loc. - 150VILLEHARDOUIN de,

Guillaume - 203Vinitic, ostrov al Dunarii41

.VINTILA, vornic - 114VINTILA, jupan (1491)

- 301

489

Vitelului, hotarul -69VITRUVIUS - 97, 100,

101VILCAN - Curtea bole-

reasca a lui - 25VILCAN, boier - 245VILC.k.N, stapin de ocine

in Uiesti de la Dimbovasi de la Batcov - 217

Vilcea, judet - 50, 56, 70,82, 293, 302, 303, 313,314, 316, 363, 364, 365 ;muntii din - 361

VILCSAN, dregator - 222,223, 246

Vilcsanesti, sat - 223VILCUL - 35VILCUL, boier, stapin de

ocina in Jibdea (1389) -217, 221, 306, 429

VILCUL, stapin de ocina(1495) - 60

Vilculelti, sat - 228Viltoarea, loc. pe Dunare

- 72Virbita, sat - 27, 29, 242Virfu] Vladului, sat - 99,

189, 241Virciorova, localitate com-

ponents a municipiuluiDrobeta-Turnu Severin- 72

Virftrl lui Vlad (sau al

Vladului) - 25VIRTOSU, Emil - 266,

270, 271, 382, 393

(lined

Nipna,

N

www.dacoromanica.ro

VLAD, din Badesti, vor-nic executat (1578) -389, 390

VLAD (DRAGOMIR CA-

349, 382, 382, 383, 392,398, 417

VLAD TEPE$ (1456-1462, 1476) down al Ta-

LUGARUL, octombrie-noiembrie 1521), domnal Tarii Romanesti -

rii Rominesti - 35,68, 128, 152, 166,179, 188, 189, 196,

40,178,206,

397 227, 293, 333, 336, 341,VLAD, fiul lui Moenescul 342, 350, 371, 384, 385,

Stanciul - 28 385, 393, 394, 395, 396,VLAD, Matei - 106, 314 399, 404, 410, 417, 430.VLAD, stapin de ocina in VLADIMIR, fratele lui

satul Ohaba (1401- Stan - 2231406) - 231, 296, 411

VLAD, vornic (1391) -275-276

VLAD I. (1394-1397),domn al Tarn Roma-nesti - 270

Vladimiresti, sat - 50, 223VLADISLAV, rege al Un-

gariei - 121, 155VLADISLAV, vornic

(1389) - 218, 273,274, 277

VLAD CALUGARUL(1481, 1482-1495) domnal Prii Romine§ti -50,

VLADISLAV I (VLAICU,1364 - c. 1377), domnal Tarii Romanesti - 8,

75, 77, 78, 97, 98, 118, 18, 26, 42, 59, 7.2, 97,148, 166, 167, 168, 173, 152, 166, 174, 191, 194,175, 178, 179, 188, 189, 196, 206, 225, 226, 227,189, 199, 215, 217, 219, 246, 247, 257, 258, 265,225, 227, 228, 235, 237, 270, 271, 272, 276, 292,250, 252, 269, 278, 281, 314, 340, 345, 357, 361,287, 289, 291, 293, 295, 362, 365, 367, 369, 370,301, 303, 314, 316, 325, 374, 375, 381, 430.329, 342, 363, 371, 382, VLADISLAV al II-lea382, 383, 385, 390, 391, (1446-1456), domn at392, 407, 408, 410, 415, Tarii Romane.sti - 19,421, 422, 423, 428, 429, 81, 142, 144, 149, 168,431, 485 180, 216, 227, 291, 298,

VLAD DRACUL ( 1432- 318, 382, 384, 399, 426.1442, 1443-1446), domnal Tiril Romanesti -35,

VLADISLAV al III-lea(1523, 1524, 1525),

48, 60, 68, 98, 103, 107, domn al Tarii Romanesti115, 117, 144, 147, 148, - 386, 387152, 157, 178, 179, 185, VLADISLAV IAGELLO,189, 227, 233, 270, 296, rege al Poloniei - 184,328, 329, 332, 335, 336, 334


VLADUL, fratele jupanu-lui Neag (1488) -239

VLADUL, jupan, stapinde ocin5. (1389) - 216,218, 222, 275

VLADUL, spatar (1494)- 219, 226

VLADUL, vornic al luiTe Pettis - 274

Vlahi - 17, 248, 303,330,331

Vlah - Roman - 37VLAICUL, boier (1437) -

223VLAICUL, boier din sa-

tul Stefanesti (1452) -242

VLAICUL, boier din satulStoicesti (1495-1496)- 245, 407

VLAICUL, jupan (1559)- 108

Vlasca, vechiul judet -77, 125, 130, 294, 303,357, 363 ; satele din ,--,

- 50Vladeani - balta de la ,...,

- 143VLADESCU, I. - 320VI5.'desti, sat - 115VLADUT (VLAD cel

TINAR, 1510-1512)- (Ionia at Tara Roma-nesti - 392

Vodila I. - 135Vodila H - biserica -

134Vodila Mare - 59, 72,

241

Vodnovul, sat - 144Voila, riu - 99, 103VOICA, doamna lui Mih-

nea cel Rau - 412VOICA, din satul Uri

(1496) - 99VOICA, PIRCIULOVOA-

IA, jupineasa - 258VOICA, stapin de parnint

in satul Calinestilor -234

VOICO, stapin de ocina- 57

VOICU, din sat,' Pocrui- 238

VOICU, jupan din satulBorus - 228, 251

VOINA, 'boier stapin deocina' - 223

VOINA, din Buzau - 189VOINEA, stapin de ocina

in satul Ohaba - 231,411

Voinejestii, sat pe riul Ra-ting - 226, 238, 391

VOISLAV, slugs dom-neasca - 237

Voivodeani, sat - 104Vasia (Codrii Vlasiei) -

361Vodila, manastire - 17,

Vrancea, judetul - 90,

418Vraesti (Varasti), sat pe

26, 27, 53, 59, 65, 70, Sabar - 5576, 149, 166, 214, 225, VULCANESCU, Romulus226, 241, 246, 247, 270, - 419, 420, 431, 432,307, 314, 361, 365, 366, 433

381, 415, 417 VULPE, Radu - 352


WALERAND de Wavrin,cronicar 48,51, 192,193, 194, 195, 328, 329,330, 332, 333, 335, 336,338, 348, 349, 412, 413

Werden postav de165

XENOPOL, A. D. 321

Xeropotamos, m'an'astireotonifa 371

Ypres ; postav de164, 166, 167

Aid -

Zagora, loc. 159ZAMFIRESCU, Dan --

213ZAMONA, stIpin de

mint in satul Ulite§ti234

ZANVEL, locuitor din Tir-govi5te 166, 189

ZAPOS, Giovanni, inChilia 160, 161

Zatreani, sat 223Z'avideani, sat 226Zghiabul, schit 362Zhorelec ; postav de ti

165

Zimnicea, loc. in jud. Te-leorman 51, 68, 70,73, 90, 113, 123, 190,329, 347 ; pircalabii din

291

ZLATE, logofa't281

ZLATCO, stapin de parnintin Mihoveni 250

comuna jude-ptl Vilcea 364

Zlote§ti, sat 115Zografos, min5stire otonita

371

zona ; N Draga§ani Vil-cea 56 ; Odobe5ti

Foc§ani 55 ;orasului Ocnele Mari61 ; Rimnicul Vilcea

Govora 83

1111C -

pa-

in

N

-

---

-

---

---

--

-Zatirei, ---

-- - -- -

www.dacoromanica.ro

Cup rinsul

INTRODUCERE 5

I. COORDONATE GEOGRAFICE DEMOGRAFICE 15

Denumirea tarii, 17. Intindere §i a5ezare geogratica, 19. Rea li-demografice, vechimea §i continuitatea wzarilor omenegti, 22.

Numarul §1 desimea satelor, 25. Populatia romineasca, 33. Sa.gii

§i ungurii, 42. Grecii, 43. Raguzanii, 44. Mustdananii, 45.

II. BUNURI NECESARE TRAIULUI 47

Productia agricoll, 49. Grine le, 49. RIspindirea terenktrilor deculturi, 50. Depozitarea grinelor, 51. Excedente §i lipsuri inproductia agricoll, 53. Viile, 54. Pomicultu.ra, 59. Alte cu/-turi, 61. Modificari In peisajui rural, 61.Creverea vitelor. Oierituk transhumanta, 64. Porcine le, 67. Bo-vinele, 68. Cai, 68. Albinaritul, 69. Pescuitul, 70. Mari le zonede pescuit, 72. Terenuri rezervate pentru vihatoare §i pescuit, 77.Exploatarea subsoludui. Sarea, 79. Fierul §i arama, 82. Matra,84. Aural, 85. Concluzii, 85.

III. METEUGURI TEHNICI 87

Metalurgia, reducerea aninereului, 89. Vechimea faurariei, 91.Plugul, 92. Mori le actionate de ap5. (frecventa for ; beneficiiobligaiii in legeiturel cu morile ; vechimea for ; aspecte teh-nice), 97.Tesatoria, 106. Pive, dirste 51 Atari, 108. 011ritul, 110. Altemwesuguri, 114. Extragerea sarii, 119. Meqte.7.ugud argintari-lor, 121. Tehnica constructiilor, locuinlele, 123. Arhitectura decult, 130. Nivelul tehnic in Tara Romlneasca in secolele XIV§i XV, 137.

493

51

tali

ii

§I .

www.dacoromanica.ro

IV. NEGUTATORI MARFURI 139

Vechimea schimbului de marfuri, 141. Comertul intern in seco-lele XIV sl XV ; marfurile vehiculate, 141. Negolul intern des-fasurat in zona tirgurilor, 144. Categoriile sociale ce se inde-letniceau cu negool (tirgovetii; saracii sau siromahii ; boierii ;dreguitorii, domnii ; mandstirile), 147. Politica domniei fall deactivitatea comerciala dinlauntrul Varii, 150. Comertul extern.Tara Rcrmineasca in cadrul circuitelor europene, 15Q. Marfurileexportate (pestele ; vitele ; pieile de vite, blanuri, cearel, miere,brinza, seu, vin ; grinele ; sarea), 153. Importurile (teseituri;mirodenii alte marfuri ce vin de peste mare" ; fierul, otelul,obiecte din metal ; alte articole), 163. Tranzitul, 170. Meca-nismul comerlului exterior, 171. Raul brasovenilor (privilegiilcacordate brasovenilor nu au stinjenit activitatea neguteitorilorautohtoni din Tara Romeineasca ?), 173. Alli participanti la co-merlti extern al Tarii Romanesti (genovezii ; liovenii ; raguzanii ;grecii), 182. -

Drumurile de uscat, vechimea lor, 187. Calle fluviale si mari-time, 192. Mijloacele de transport, 195. Vamide, 196. Circu-latia anonetara, 202. Conduzii asupra dezvoltaxii economice aTarii Romlnesti in secolele XIV si XV, 207.

V. SOCIETATEA MEDIEVALA :ALCATUIRI ANTAGONISME 211

Generaiitati, 213.- De and a fast luat in stapinire pamintul ?, 213.Stapinii pamintului cei desemnati in acte nominal, 216. Boie-rii, 217. Dregatorii, 218. Jupanii, 218. Cnezii, 219. Boieriimarl (diferenfieri in cadrul stapinilor pamintului; tendinfele deacaparare ale ocinelor ; marea proprietate ecleziastica ; domnulOrli, mare proprietar), 222. Stapinii de ocini mijocii, 227. Sta-pinii de ocini mici, 228. Dinamica indauntrul dlasei stapinilorde pamint, 229. Devalmasia, 231. Boier inseamna stapin demask cu privilegiu de irnunitate ?, 236. Temeiurile pe care seexercita stipinirea pknintului (mostenirea ; vinzarea-cumpararea ;slujba fag de domnie ; unirea ocinelor ; constituirea proprietatiiecleziastice ; constituirea statului feudal at Tarii Romanesti siurmarile asupra structurii Proprietatilor feudale), 237. Domeniulfeudal (cuprindea domeniul feudal un teritoriu unitar ?), 241.A existat o rezerva feudala ?, 244. Curtile boiere.sti, 245. Si-tenii dependenti (cum sint ei numifi in actele epocii), 246. De-

494

SI

si

SI . . .

,-

www.dacoromanica.ro

pendenta, legatura personals, 249. Obligatlile" celor dependent',fata de stlpin, accentuarea exploatarii, 250.Tirgovetli. Vechimea tirgurilor din Tara Romaneasca (temeiulfor economic ; categorii de tirgoveti), 254. Robii, 257.

VI. ORGANIZAREA STATULUI . . . . . 263

$eful etatudui feudal (voievod domn), 265. Prerogativele sale(a exercitat domnul un dominium eminens ersupra teritoriului ?adarea caluduir.), 266. Succesiunea la domnie (lipsa unei reguliprecise ; asocierea la domnie), 270.Dregatorii statului feudal. Martorii" hrisoavelor domnesti. Mariidregatori (competen(a lor ; recrutarea lor ; cursus honorum" ;de ce in actele secolelor XIV-XV boierii faro slujbe figureazd,in unele cazuri, inaintea dregdtorilor ?), 271. Banul, 276. Vor-nicul, 277. Vistierul, 279. Logofatul, 280. Spatarui, 282. Stol-nioul, 282. Paharnicul, 283. Posteinicul (stratornicul), 284.Comisul, 285. Clucerul, 286. Sudgerul, 286. AAP drega'tori lacurtea domneasci, 286. Dregatarii obisnuiti ai statului feudal(Vechimea lor. Categorii de dregatori : birarii, dijmarii, ulna-ricerii, finarii, vamesii de albine <estupil., vamesii (de oi, porci,de bollix, brdnistarii, povodnicarii, osluharii, pirciilabii ;i dregd-torii oraselor, varnesii, plaieiii, globnicii, curtenii. Slugile boieri-lor ; slugi ale manastirilor), 287. Ponderea aparatudui de statfeudal in viata satelor si tirgurilor, 297.Impartirea teritoriala. Satele, 301. Judetede, MK. Privilegiile deimunitate (ce reprezinta ocinele cu privilegii de imunitate incomparatie cu intregul teritoriu al Tdrii Romanesti ?), 303. Acunosout Tara Romaneasca in secolele XIV-XV farimitarea feu-dala ?, 308.Renta feudala, vechimea ei, 312. Dijmele, 313. Renta in mun-ca, 318. Birul (Impunerea la rents; repartitia ei inners pro-portionala cu ierarhia sociald. Cum era privita renta de oameniiepocii), 320.Organizarea militara. Oastea si oastea cea mare, 326. Curteniisi slujba militara, 327. Armamentul, 328. Costumul militar, 330.Tactica militara, 332. Fortificatine (Cetiitile de pe linianarii. Cetdtile de pe linia muncilor. Sate fortificate. Cetati depdmint. Cetati in Dobrogea. Alte aspecte ale organtzdrii oastei),334.Organizarea bisericeasca, isnportanta factorului ideologic (Infiin-tarea mitropoliei Tarii Romeineiti. Preotii), 351. Viala mona-

495

si

Du-

www.dacoromanica.ro

hala, 360. Raporturile dintre statul feudal §i biserica (Legeiturilecu patriarhia din Constantinopol; cu centrele monastsce din Pen-insula Balcanicd Orientul apropiat), 367. Clerul tatolic, 372.

VII. IDEI, MENTALITATI, NORME JURIDICE . 379

Viata politica. Sentimentul puterii, al autoritatii domne*ti, exer-citarea ei, 381. $piritul fractionist ode gaups al boierimii, 384.Violenla represiunilor, 389. Criteriile pentru alegerea dregatori-lor, a colaboratorilor direct' ai domniei, 390. Relatiiie externe,exprimarea ideii de independenta, 392. Raporturile cu otomanii(necesitatea alianjei antiotomane ; necesitatea solufiei politice ne-gociate cu Imperiul otoman. Sporirea dependencet facii de Poartdreflectatd in documente), 393. Nuantari in relatiile cu altestate, 398. Despre soli (prerogativele lor, reguli la primirea soli-los, la alegerea lor), 400. Dreptul de aril, 403. Ginduri desprepace §i .razboi, 404. Ginduri despre pamint, 406. Conditia fe-meii, 409. Sentimente fata de copii, 411. Vae victis", 412.Reguli de comportare, de viard, obiceiuri, mentalitdii, 413.Norme juridice, ,legea", 421. Norme juridice cuprinse in actelecancelariei in legatura cu pimintul (hotarnicii, jurdtori, proti-misis-ul, prddalica sit nu fie"), 423. Infierea ;i reedseitorirea,429. Dreptul de ctitorie, 430. Legea nescrisa, obictiul pamin-tului, 431. Receptarea dreptului bizantin, 434.

ANEXE . 437

ABREVIERI

INDICE

439441

REDACTOR: MIHAI N. POPESCUTEHNOREDACTOR: FLORICA WEIDLECOLI DE TIPAR: 31 + 16 PAG. PLANETIRAJUL: 3000 EX. BUN DE TIPAR: 24.XII.1973TIPARUL EXECUTAT SUB COMANDA NR. 1483 LA INTREPRINDEREAPOLIGRAFICA 13 DECEMBRIE 1918" STR. GRIGORE ALEXANDRESCUNR. 89-97 BUCURE5TIREPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

.

,

pi

14,

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

care cuprind ,stiri fidespre secolele XIV # XV.Tot atitia factori careingreidesc nu o data,posibilitatea de a nuantarealitati existentecu cinci§wse sutede ani in urmci.Am lcisat ca documentelesa ne dezvdluie,prin inse§i cuvintele lor,rezultatele cercetdriiii ale interpretdrilor.Pentru ca cititorulsa participe el insu#la cunoaverea trecutului,aflind totodatci,temeiuri fi tdrie.Acelea care,pentru fiecare din noi,stau in vointa de a sporiputerile patriei,de a-i asiguramersul inainte,de a o apcira 41 pdstra,biruind adversitatile,duimaniile §.i asupririle.Ace lea care arata graitor,participarea # contributiacertci a poporului roman,astazi ca # in trecut,la civilizatia europeand.D.C.G.

It

\

www.dacoromanica.ro

Jntr -o Europa in care, intr-o sums de state,regalitatea incerca, pas cu pas,

consolideze autoritatea, limitindtot mai mult pe aceea a vasalilor de diferite trepte,organizarea statului feudal centralizatal Toni Romcinegi (ca §i al Moldovei),in secolul XIV, reprezinto contributiapoporului roman la constructiapolitico medievala europeand.Ea se inscrie in varietatea solutiilor ciciditepe o bath economics vi socials, ce prezintci,in elementele ei definitorii, trciscituri comune,la scara intregului continent.

D.C.G.

EDITURA STIINTIFICA Lei 19,50

sci-ii


Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)

Education

Transcript of Dinu C. Giurescu, Ţara Românească în secolele XIV şi XV (1973)