Dimitrie Anghel

1
24. Simbolismul românesc 24.1. Dimitrie Anghel — În grădină În grădină este o ars poetica, fiindcă sintetizează universul poetic creat de Dimitrie Anghel. Este un univers romantic, cu elemente simboliste, de aceea poezia este o idilă simbolistă: „Parcă-mi arunc-o floare roşă o mână albă de fantasmă, Ş-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger şi se stânge... De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.“ Tema, eroii, mesajul sunt structurate pe afect (iubire, tristeţe, natură), dar, în acelaşi timp, pe conceptul de corespondenţă specific simbolismului. Avem o subtilă personificare a florilor, spre a sugera persoane, cărora amintirile poetului le asociază flori şi parfumuri: „Atâtea amintiri uitate cad abătute de-o mireasmă“. Motivul comuniunii dintre om şi natură din estetica romantică, preluat din literatura populară, este transfigurat simbolist, prin personificări subtile, care sugerează prin corespondenţă unitatea universului, corespondenţa dintre microcosmos şi macrocosmos: „Sfioase-s bolţile spre seară şi mai sfioasă-i iasomia: Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia“. Viaţa interioară, microcosmosul, este sugerată prin analogii la universul grădinii: „Ca nalba de curat odată eram, şi visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint.“ Această permanentă corespondenţă între lumea interioară şi cea exterioară, această analogie în ambele sensuri este o trăsătură a universului poetic, creat de Dimitrie Anghel. Ele au la bază ideea sugerată că poezia este o floare a spiritului: „Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde... Ce iertător şi bun ţi-e gândul în preajma florilor plăpânde!“ Este un univers, creat la punctul de corespondenţă dintre romantism şi simbolism, un univers al sinesteziilor create şi sugerate de flori-imagini, mirosuri-parfumuri, subtile asociaţii şi corespondenţe. Este o meditaţie, în acelaşi timp, pe tema fortuna labilis, într-o manieră simbolist-romantică. Este sugerat, prin flori, conceptul de poezie pură; sunt cultivate simboluri florale care asociază stări de spirit, persoane; avem o sinestezie subtilă între mirosuri şi imagini şi o gândire analogică în locul celei logice.

description

dimitrie anghel

Transcript of Dimitrie Anghel

Page 1: Dimitrie Anghel

24. Simbolismul românesc 24.1. Dimitrie Anghel — În grădină În grădină este o ars poetica, fiindcă sintetizează universul poetic creat de Dimitrie Anghel. Este un univers romantic, cu elemente simboliste, de aceea poezia este o idilă simbolistă: „Parcă-mi arunc-o floare roşă o mână albă de fantasmă, Ş-un chip bălan lâng-o fereastră răsare-n fulger şi se stânge... De-atuncea mi-a rămas garoafa pe suflet ca un strop de sânge.“ Tema, eroii, mesajul sunt structurate pe afect (iubire, tristeţe, natură), dar, în acelaşi timp, pe conceptul de corespondenţă specific simbolismului. Avem o subtilă personificare a florilor, spre a sugera persoane, cărora amintirile poetului le asociază flori şi parfumuri: „Atâtea amintiri uitate cad abătute de-o mireasmă“. Motivul comuniunii dintre om şi natură din estetica romantică, preluat din literatura populară, este transfigurat simbolist, prin personificări subtile, care sugerează prin corespondenţă unitatea universului, corespondenţa dintre microcosmos şi macrocosmos: „Sfioase-s bolţile spre seară şi mai sfioasă-i iasomia: Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia“. Viaţa interioară, microcosmosul, este sugerată prin analogii la universul grădinii: „Ca nalba de curat odată eram, şi visuri de argint Îmi surâdeau cu drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint.“ Această permanentă corespondenţă între lumea interioară şi cea exterioară, această analogie în ambele sensuri este o trăsătură a universului poetic, creat de Dimitrie Anghel. Ele au la bază ideea sugerată că poezia este o floare a spiritului: „Miresme dulci de flori mă-mbată şi mă alintă gânduri blânde... Ce iertător şi bun ţi-e gândul în preajma florilor plăpânde!“ Este un univers, creat la punctul de corespondenţă dintre romantism şi simbolism, un univers al sinesteziilor create şi sugerate de flori-imagini, mirosuri-parfumuri, subtile asociaţii şi corespondenţe. Este o meditaţie, în acelaşi timp, pe tema fortuna labilis, într-o manieră simbolist-romantică. Este sugerat, prin flori, conceptul de poezie pură; sunt cultivate simboluri florale care asociază stări de spirit, persoane; avem o sinestezie subtilă între mirosuri şi imagini şi o gândire analogică în locul celei logice.