Anghel RuginaTrecutul Prezentului Viitor

Montesquieu despre cititor„trebuie sã-l faci nu numai sã citeascã, dar sã şi gândeascã".

„Mai întâi, în istorie, mai ales în vremuri grele, există neprevăzutul care poate juca un rol primordial dacă vine la timpul potrivit şi în al doilea rând, este faptul că problemele nerezolvate şi acumulate în mod inevitabil duc la schimbări.”

(Anghel Rugină)

Anghel Rugină n. 24 mai 1913 – m. 15 dec. 2008

sat Vizureşti, com. Buciumeni SUAJud. Galati

Date biografice:Studii: Şcoala Comercială Elementară din Tecuci; Şcoala Comercială Superioară din Galaţi (1932); Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti (1932-1936); Studii de specializare în ştiinţe economice la Universitatea din Berlin, apoi la cea din

Freiburg.

Titluri ştiinţifice în România: Doctorat obţinut la A.I.S.C.I. cu teza „Viaţa şi opera economică a lui Dionisie Pop Marţian

(1829-1865)” (1942); “Doctor Honoris Causa” al ASE din Bucureşti şi al Universităţii “Al.I.Cuza” din Iaşi (1992); “Doctor Honoris Causa” al Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi (2001).

Activitate socio-profesională: Angajat la Banca Naţională a României la Direcţia de Relaţii cu Străinătatea, Controlul

Importului (1938-1942) ; Emigrează în Statele Unite ale Americii; Predă cursuri de economie politică şi finanţe la Universitatea din Portland, Oregon, SUA

(1950-1952); Realizează cercetări ştiinţifice la Library of Congress, International Monetary Fund,

World Bank (1953); Tine prelegeri la Niagara University din New York (1954-1958); Predă economie politică şi finanţe internaţionale la Northeastern University din

Massachussets, SUA (1958-1986); Preşedinte al Comisiei de Experţi Economici pentru statul Massachusetts (1965-1970); Infiinţează “International Society for Intercommunication of New Ideas” – ISINI (1988).

Lucrări publicate Geldtypen una eldordnungen. Fundamente fur eine echte allgemeine Geld und

Wirtschaftstheorie (Stuttgart, Germania, 1949); Capitalisme, Socialisme ou Liberalisme Social? Observations critique a Voccasion de la

Conference Internationale des Sciences Economiques a Rome (1956); Programme de Stabilisation Economique, Financiare et Sociale pour la France (1959); An End to the Agony of the American Dollar? A Plan for Stable Equilibrium Conditions of

the American Monetary System (1970); A Reorganization Plan of the International Monetary Fund (1973); A Plan for Monetary, Financial, Economic and Social Stabilization for Greece (1975); A Plan for Monetary, Financial and Economic Stabilization of Italy (1977); Principia Oeconomica: New and Old Foundations of Economic Analysis (1986); Principia Metodologica 1: A Bridge from Economics to all other Natural Sciences. Toward a

Methodological Unification of all Sciences (1989). Un "Miracol economic" în România este încă posibil!' (Ed. Porto Franco, Galaţi, 1992) Teoria şi practica economică în epoca de tranziţie şi după (Ed. Fundaţiei "România de

Mâine", Bucureşti, 1994) Memoriale 1, De ce nu s-au rezolvat cum trebue problemele de stabilizare social-

economica si financiara cu realizarea unui"Miracol Romanesc" de la 1990 incoace? (Ed.Performantica,Iasi,2007)

Trecutul Prezentului Viitor Recunoscut ca o personalitate de prestigiu international in domeniile finante, moneda si

credit, pentru multi o legenda vie, profesorul Anghel Rugina a absolvit Academia Comerciala din Bucuresti, unde si-a luat doctoratul cu o teza despre Dionisie Pop Martian, dupa care si-a continuat studiile la Freiburg, obtinand un al doilea doctorat cu o tema de teorie monetara.

A sustinut cursuri la Universitatea din Portland-Oregon, la Niagara University si la Northeastern din Boston, unde a si ramas pana in 1986. Este autor a numeroase lucrari de specialitate dintre care amintim doar "The integral democracy of tomorrow", "Development of capitalism system", "A reorganization plan of the International Monetary Found". Membru al mai multor asociatii internationale de specialitate, profesorul Anghel Rugina a fost ales membru de onoare al Academiei Romane in anul 1990.

In intreaga sa activitate, distinsul profesor se dovedeste a fi un eminent economist, un profund ganditor, un umanist si patriot, dornic sa contribuie la refacerea economiei romanesti. O ilustreaza cu deosebire cele doua studii ale sale "Un miracol economic in Romania este inca posibil" (1993), "Teoria si practica economica in epoca tranzitiei si dupa" (1994) ca si numeroasele sale vizite in Romania, conferintele pe care le sustine in fata studentilor sau a specialistilor. Cum aprecia acad. N.N. Constantinescu, indiferent daca teoria sa este sau nu impartasita, umanismul care o anima este cu totul exemplar, ca si dorinta de a fi folositor pentru poporul din care se trage.

Anghel N. Ruginã:un demers inovator în ştiinţa economicã*

* Acad.Gheorghe DOLGU-CRIZA FINANŢE TEORII Studii alese

Scrierile sale îl prezintã pe Anghel N. Ruginã ca pe un om de ştiinţã înzestrat cu o vastã culturã economicã. El se mişcã cu uşurinţã în universul gândirii şi faptelor economice şi are modul lui propriu de a-i citi şi pe clasici, şi pe neoclasici atât din şcoala veche, cât şi din şcoala nouã, şi pe anticlasicii de diverse orientãri, de la socialiştii francezi, marxism şi pânã la şcoala istoricã contemporanã - de la Keynes la sinteza neoclasicã şi la reacţia (şcoala clasicã nouã) şi la contrareacţiile care, inevitabil, n-au întârziat sã aparã împotriva acesteia din urmã.

Indiferent de opiniile care pot fi formulate asupra creaţiei sale - în plan teoretic, metodologic şi mai ales empiric -, A. Ruginã rãmâne un savant care a câştigat pariul pe care şi l-a propus: sã spunã ceva nou, sã înmulţeascã talantul pe care l-a luat din ţara de origine. şi pentru cã este un profet care incitã, dar şi iritã, destinul sãu pare sã-l condamne, ca şi pe N. Georgescu-Roegen, la o comunicare privilegiatã cu grupuri restrânse, chiar dacã aspiraţia lui este sã facã şcoalã, strãpungeri, revoluţii. Dar cine ştie? Hayek nu este oare un exemplu ce insuflã optimism?

În orice caz, chiar şi cel mai exigent şi sceptic cititor va fi de acord cã Ruginã se pricepe sã punã în practicã sfatul lui Montesquieu cã pe cititor

„trebuie sã-l faci nu numai sã citeascã, dar sã şi gândeascã".

"Să fii bun şi să crezi celor mulţi"* Acesta este principiul după care s‑a condus toată viaţa

“Sunt bătrân şi bolnav. Am plecat de ani de zile, dar dragostea de locurile acestea nu m‑a lăsat să stau acasă. Am venit să văd cu ochii mei ce se mai întâmplă în România”, mi‑a mărturisit atunci, la o discuţie în particular. Venise să‑şi vadă prietenii şi rudele, chemat de primarul Finkelstain la împlinirea a 570 de ani de la prima atestare documentară a Tecuciului. Cea mai dragă amintire legată de meleagurile natale era modul în care a plecat să dea examen la Şcoala Superioară Comercială din Galaţi: „Era criza din 1928. Tata nu avea bani să‑mi iau bilet de tren, dar a vorbit cu un prieten de‑al său să mă urce într‑un marfar. Aşa am ajuns elev la Galaţi”.

A murit o speranţă a României„Am un plan de redresare economică a României. Am venit în 1992 şi l‑am propus oamenilor care conduceau destinele ţării pe atunci. A fost cineva care s‑a opus cu toată forţa acestui plan. Nu pot să vă dau numele lui”.

A pus omul înaintea profitului maximPeste tot unde a activat s‑a condus după un principiu pe care l‑a deprins în tinereţe, în România.

“Mă pregăteam să plec la studii la Cluj şi o fată, care nu era iubita mea, mi‑a spus: «Anghel, să fii bun şi să crezi celor mulţi». Cuvintele ei m‑au urmărit şi mă vor urmări toată viaţa”.

Convorbire cu profesorul Anghel Rugina, membru de onoare al Academiei Romane Un miracol economic in Romania este inca posibil

Rep.Gandindu-ma la cat de multe definitii au fost date culturii, va intreb ce continut dati acestui concept.

A.R Cultura inseamna exprimarea spiritului romanesc in tot ce facem. Cultura se exprima in faptele noastre, ca si in cele ale unei natiuni. M-a preocupat mult relatia dintre cultura si civilizatie. Cultura reflecta dezvoltarea spirituala, civilizatia se refera la dezvoltarea tehnica. Cand am venit prima oara la Academie, am fost la Biblioteca, centrul culturii mele stiintifice, asa cum le-am capatat ca un fel de luminita la scoala Comerciala Superioara din Galati. Acolo, la biblioteca V.A. Urechia am scris prima mea lucrare despre viata si opera lui Eminescu.

Rep.In urma cu mai bine de zece ani ati tinut la Academie o conferinta despre posibilitatea unui miracol economic in tara noastra.

A.R Din tot sufletul si din toata inima am dorit sa vad un miracol economic in Romania, mai

puternic decat cel din Germania sau din Japonia. Rep. Credeti ca astazi ar mai fi posibil un miracol economic? Va intreb pentru ca pentru

multi dintre noi si speranta este in agonie.

A.R Da, este, insa e foarte complicat. Dar pentru asta ar trebui sa fie o revolutie tacita. Intai intarirea leului romanesc, in asa fel incat sa fie respectat pe piata internationala. Asta inseamna o refacere din temelii a finantelor romanesti, ca politica economica sa faca astfel ca inflatia sa fie mica, ca sistemul bancar sa fie sanatos. Am impresia ca aici se irosesc banii si nu se fac investitii in lucrari publice care sa dea de munca oamenilor, ca ei sa poata castiga bani si sa-si recapete increderea.

Rep.Si atunci, de unde speranta Dumneavoastra?

A.R Speranta mea este generatia tanara. Abia astept sa vorbesc din nou studentilor, ca ei sa nu perpetueze aceasta stare. Pentru ei este o raspundere morala imensa care va arata daca viata lor va fi mai buna sau mai rea decat cea de astazi. Imi amintesc ca, in tinerete, cand am citit "Critica ratiunii pure" a lui Kant imi inchipuiam ca acea "ratiune pura" trebuie sa fie derivata din spiritul cel mai inalt al omului. Nu era asa. Am inteles mai bine cand am citit principiul ca "daca nu stii cum sa rezolvi o problema, inseamna ca nu ai cunostinte suficiente despre practica vietii". L-am si pus ca motto la una dintre cartile mele. Este foarte important sa fie foarte bine inteleasa realitatea tarii si apoi sa gaseasca solutiile pentru problemele care exista.

Rep. Sunteti increzator in viitorul Romaniei?

A. R Gandindu-ma la istoria noastra, pot spune ca am incredere deplina ca natiunea romana va merge mai departe numai si numai daca generatia tanara va intelege cum s-o faca si cei care sunt mai in varsta sa le arate "luminita". Este obligatia morala, sacra, a celor mai batrani sa treaca stafeta, indemnandu-i pe cei tineri sa se simta mandri ca s-au nascut romani. Natiunea noastra merita un viitor mai bun.

Bibliografie

Criza : finanţe ,teorii: studii alese / Gheorghe Dolgu – Bucureşti : Expert ; Editura Centrului de Informare şi Documentare Economică, 2009

Ziua, 5 Septembrie 2005,-Convorbire cu Anghel Rugină- Texte redactate de Elena Solunca Moise

Colecţiile Bibliotecii „V.A. Urechia” Iaşi Biroului Informare bibliografică Anghel Rugină : Români celebri. În: Jurnalul naţional : Ediţie de colecţie , 23

mai 2005, p. 8 : fotogr. P II 1.845 Crânganu, Nicoleta. Universitatea "Dunărea de Jos", Anghel Rugină - Doctor

Honoris Causa.În: Viaţa liberă, an. 12, nr. 3597, 19 sept. 2001, p. 3. P.G. IV 299. Savantul român Anghel Rugină, distins cu premiul BCR pentru Perseverenţă

în Excelenţă. În: Economistul,an. 16, nr. 1976(3002), 7-8 oct. 2005, p. 1, 3 : fotogr. P IV 321.

Tudose, Despina. Lansare de carte eveniment : "Memoriale 1", al cărei autor este Anghel Rugină, a fost lansat pentru prima oară la Tecuci. În: Imparţial. , Nr. 2221, 10-11 mar. 2007, p. 4 : fotogr. P.G. III 760.

Zbuchea, Gheorghe. Anghel Rugină - un glas în pustiu. îndemnuri şi sfaturi de peste Ocean pentru Ceauşescu: 1967-1968. În: Dosarele istoriei, an. 7, nr. 2 (66), 2002, p. 44-51 : fotogr., facs. P II 1.876

Ineditfotografii la aniversarea a 94 ani de viata

Anghel RuginaTrecutul Prezentului Viitor

Montesquieu despre cititor„trebuie sã-l faci nu numai sã citeascã, dar sã şi gândeascã".