Caracteristicile primare ale persoanelor cu dificultăţi de învăţare:

• Discrepanţa dintre aptitudini şi performanţăFactorul discrepanţă rămâne o caracteristică proeminentă în definirea dificultăţilor de învăţare şi este utilizat pentru identificarea elevilor cu astfel de dificultăţi. Există o discrepanţă dacă performanţa elevului la testele date la diferite materii diferă semnificativ de nivelul său de inteligenţă.• Dificultăţi academiceProblemele academice sunt o caracteristică majoră a dificultăţilor de învăţare. Se remarcă probleme în citire, limbaj oral, limbaj scris şi calcul matematic. Problemele de citire par să predomine. Dintre problemele academice semnalate în literatura de specialitate amintim:(a) la citire: dificultăţi de recunoaştere a cuvintelor, de înţelegere, de fluenţă; (b) în limbajul oral: probleme de discurs, sintaxă, semantică, morfologie, fonologie, articulare, vocabular, ascultare; (c) în limbajul scris: probleme de ortografie, scris, punctuaţie, compoziţie, lipsă de coerenţă; (d) la matematică: lentoare în operaţii, probleme de calcul, dificultăţi de generalizare, etc.• MemorieCopiilor cu dificultăţi de învăţare le lipsesc strategiile eficiente (ex: repetarea sau organizarea) care să-i ajute în memorarea informaţiilor (Byrne, 1979), precum şi abilităţile cognitive care să faciliteze reactualizarea. De asemenea aceşti copii prezintă capacităţi limitate ale memoriei, au probleme la nivelul memoriei de lucru, adică obţin performanţe slabe în sarcini ce necesită simultan procesare şi stocare de informaţii.• Aspecte socialeCopiii cu dificultăţi de învăţare se consideră mai puţin capabili în domeniile academice. Totuşi, această idee nu se regăseşte şi în arii non-academice (ex.: înfăţişare, sport). De asemenea ei fac atribuiri interne pentru eşec (ex. „sunt incapabil”) şi atribuiri externe pentru succes (ex. „am avut noroc”), au probleme de interpretare a indicilor non-verbali în interacţiunea socială, au probleme de comunicare şi îşi asumă foarte greu diferite roluri în contextul social.• Abilităţi perceptive şi motoriiCopiii cu dificultăţi de învăţare prezintă probleme în discriminarea (diferenţierea) stimulilor vizuali/auditivi, au greutăţi în includerea/secvenţierea auditivă şi vizuală, prezintă dificultăţi în coordonarea activităţii motorii fine (apare neîndemânarea) şi au probleme de orientare în spaţiu.• Abilităţi cognitiveLiteratura de specialitate caracterizează copiii cu dificultăţi de învăţare ca fiind persoane ce învaţă în mod pasiv, adică ei nu se angajează activ în învăţare deoarece le lipseşte motivaţia, au o autoeficacitate scăzută şi expectanţe crescute de eşec. De asemenea, aceşti copii nu sunt capabili să realizeze predicţia, automonitorizarea şi controlul performanţei.• Atenţia şi hiperactivitateaCopiii cu dificultăţi de învăţare au probleme cu atenţia selectivă (ex.: în selectarea aspectelor relevante ale sarcinii) şi cu menţinerea atenţiei (ex.: focalizarea pe sarcină, menţinerea comportamentului). De asemenea la aceşti copii apare hiperactivitatea şi distractibilitatea, dar trebuie să avem în vedere că dificultăţile de învăţare sunt diferite de ADHD.

Tipurile dificultăţilor de învăţare1. tulburări de citire (dislexia);2. tulburări de matematică (discalculia);3. tulburări ale exprimării scrise (disgrafia);4. tulburări mixte.

1. În tulburările de citire, performanţa la citit (acurateţe, viteză, înţelegere) este substanţial sub nivelul aşteptat ca urmare a vârstei, inteligenţei şi a nivelului de şcolarizare. La copiii cu aceste tulburări, citirea se caracterizează prin distorsiuni, substituiri sau omisiuni; citirea cu voce tare sau în gând este lentă şi apar probleme de înţelegere.2. În tulburările din domeniul matematic, abilităţile matematice (calcul sau raţionament matematic) se află sub nivelul vârstei, inteligenţei sau a nivelului de şcolarizare. Pot fi afectate diferite abilităţi: abilităţi lingvistice (ex.: înţelegerea sau numirea termenilor matematici, a operaţiilor sau conceptelor; decodarea problemelor scrise cu simboluri matematice); abilităţi „perceptuale” (ex.: recunoaşterea sau citirea simbolurilor matematice şi a semnelor aritmetice); abilităţi „atenţionale” (ex.: copierea corectă a cifrelor şi a numerelor, realizareaunor calcule cu multe cifre); abilităţi „matematice” (ex.: urmărirea secvenţelor de rezolvare, numărarea obiectelor, învăţarea înmulţirii).3. Tulburările de exprimare scrisă apar atunci când abilităţile de scriere sunt sub nivelul de vârstă, inteligenţă sau grad de şcolarizare. Erorile cele mai des semnalate sunt: erori gramaticale, de punctuaţie, de ortografie, scris dezordonat, organizare proastă a paragrafelor.4. Tulburările mixte presupun probleme în toate domeniile (citire, matematică, exprimare scrisă) şi care influenţează negativ performanţa academică, chiar dacă performanţa la teste de abilităţi măsurate individual nu este substanţial sub nivelul aşteptat.

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare:Întrebarea 1 :Starea de bine este dată de abilităţile protectoare pe care un elev şi le-a dezvoltat şi comportamentele sănătoase pe care acesta le are formate.- abilitatea de luare de decizii responsabile- comportamente sănătoase : practicarea exerciţiului fizic, alimentaţie sănătoasă- un bun management al stresului.Întrebarea 2:Stima de sine a unui elev este întărită/încurajată şi prin modul în care profesorul sau părintele comunică cu copilul. Pentru acesta este foarte important să i se ofere întăriri pozitive ori de câte ori face un progres comportamental sau în termeni de sarcini realizate:- „Apreciez modul în care ai rezolvat sarcina la matematică.”- „E grozav modul în care ai rezolvat conflictul cu colegul tău.”- „Bravo! Ai făcut o treabă foarte bună când ai organizat activitatea X.”

Întrebarea 3:Comunicarea asertivă ne permite exprimarea a ceea ce cred şi simt fără să atac sau să critic. Probabilitatea ca interlocutorul meu să îşi schimbe comportamentul este altfel mult mai mare.„Mă deranjează când fumezi în prezenţa mea şi în şcoală. Pentru mine esteimportant să respectăm regulile şcolii şi mi-e dificil să respir un aer cu fum.”

Întrebarea 4:Orele de consiliere şi orientare creează un context favorabil dezvoltării acelor abilităţi ale elevilor care le va determina o calitate crescută a vieţii şi o adaptare mai bună la schimbările din societatea în care trăiesc.- Cum iau decizii în legătură cu oportunităţile educaţionale pe care le am?- Cum rezolv o situaţie de conflict cu un coleg sau un grup de colegi?- Cum pot să fac faţă presiunii unui coleg care mă încurajează să fumez?- Sunt furios. Cum pot să îmi exprim furia fără să fiu agresiv?

- Cum pot să învăţ mai eficient pentru examene?

Întrebarea 5:Marketing-ul personal este o abilitatea necesară în cadrul procesului mai larg deplanificare a carierei. Planificarea carierei implică să îţi cunoşti interesele, valorile, preferinţele, să cunoşti alternativele educaţionale sau de pe piaţa muncii, să iei o decizie. Marketing-ul personal implică modul în care te prezinţi într-o anumită situaţie, fie că este un interviu sau un examen. Implică să ştii să îţi faci un CV, o scrisoare de intenţie.

Întrebarea 6:Cauzele dificultăţilor de învăţare:Cauze biologice: factorii genetici, factori prenatali şi postnatali şi factorii chimici.

“Ia exemplul timbrului, fiul meu! El asigură reuşita unei operaţiuni; prin capacitatea sa de a rămâne pe poziţie până când ajunge la destinaţie "

« Cel care nu face un pas inainte, ramane cu un pas in urma » - Johann Wolfgang von Goethe

Exerciţii- strategii de învăţare :

1. Plantele medicinale precum : sunătoare, soc, salvia, muşetel, coada calului, talpa gâştei, ciuboţica cucului, talpa gîştei, traista ciobanului, coada racului, măceşe, păducel, pelinul au efecte benefice pentru organism.

2. Savurez cu plăcere oricare dintre următoarele fructe : portocale, kiwi, prune, nectarine, clementine,curmale pere, gutui, smochine, struguri, pepene, caise, cireşe, zmeură, mere.

3.

Litiu Beriliu Bor

Natrium Magneziu Aluminiu

Kalium Calciu Galiu

Rubidiu Stronţiu Indiu

Cesiu Bariu Taliu

Franciu Radiu

4. Reacţia care decurge cu cedare de electroni se numeşte reacţie de oxidare. Linia imaginară care uneşte cerul cu pământul se numeşte orizont.

5. În proiectul Comenius iniţial au fost însrise următoarele ţări :Estonia, Ungaria, România, Olanda, Polonia şi Austria. După evaluarea finală care a avut loc la nivelul fiecărei agenţii naţionale în proiect au rămas şcolile din Estonia, Ungaria şi Austria.