1

Sinteza Raportului anual al UIT cu privire la monitorizarea

evoluţiei societăţii informaţionale la nivel mondial „Measuring

the Information Society 2012”.

Dezvoltarea sectorului TIC exercită o influenţă pozitivă asupra productivităţii

muncii în întreaga economie, sporeşte eficienţa administraţiei publice, oferă prioritate

serviciilor publice şi unei calităţi mai bune a vieţii în societate.

Dezvoltarea sectorului este condiţionată de creşterea rapidă a penetrări

serviciilor mobile şi de bandă largă, cadrul regulator efectiv şi resursele umane cu

competenţe profesionale şi calificare tehnică corespunzătoare.

Recent, UIT a lansat Raportul anual cu privire la monitorizarea evoluţiei

societăţii informaţionale la nivel mondial „Measuring the Information Society 2012”.

Actualul Raport a integrat un şir de indicatori cu privire la nivelul de penetrare

a tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, care continuă să sporească la nivel

mondial odată cu creşterea numărul persoanelor conectate.

Diagrama 1. Nivelul de dezvoltare a indicatorilor TIC la nivel mondial

Sursa: UIT, 2012

Revoluţia digitală a devenit un factor primordial de creştere economică şi

schimbare socială. Sectorul TIC contribuie la progresul economic şi social, creând o

bază de dezvoltare durabilă. În dinamică în societatea TIC se atestă următoarele

rezultate notabile:

Extinderea rapidă a accesului la un Internet mai rapid şi mai ieftin a stimulat

utilizarea acestuia. Astfel, numărul utilizatorilor Internet la nivel mondial a

fost într-o creştere constantă constituind 2.3 miliarde persoane la sfârşitul

anului 2011;

85,7

34,132,5

17,315,7

8,5

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

2006 2007 2008 2009 2010 2011

La 1

00

de

locu

ito

ri

Abonamente la telefonia mobilaGospodarii cu acces la InternetUtilizatori Internet

Abonamente la telefonia fixaAbonamente la Internet in bandalargaAbonamente Internet in puncte fixe

2

În perioada 2008-2011, tarifele la serviciile TIC au scăzut cu 30%;

Numărul utilizatorilor Internet de bandă largă puncte mobile s-a dublat

comparativ cu alte conexiuni;

Numărul abonaţilor la telefonia mobilă se cifrează la 6 miliarde de

utilizatori.

Raportul dat conţine două instrumente de monitorizare a nivelului de dezvoltare

a informatizării la nivel mondial şi anume:

Indicele dezvoltării TIC (The ICT Development Index) - stabileşte ratingul

a 155 de ţări după nivelul de dezvoltare şi penetrare a indicatorilor

sectorului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Coşului serviciilor TIC (The ICT Price Basket) – constituie un indice

cheie, care contribuie la estimarea accesibilităţii serviciilor TIC în peste

160 ţări ale lumii.

Aceşti indici priviţi în ansamblu permit diagnosticarea diferenţelor dintre

regiuni prin prisma indicatorilor TIC.

I. Evoluţia indicelui dezvoltării TIC (IDI) Indicele IDI este unul compozit, destinat evaluării nivelului de dezvoltare TIC

în ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare, precum şi monitorizării tendinţelor

decalajului digital global, care oscilează în intervalul de la 1-10, fiind alcătuit din 11

indicatori, grupaţi în 3 sub-indici: Utilizarea TIC, Accesul şi Competenţele TIC.

(Informaţia detaliată privind metodologia de calcul a IDI se conţine în anexă).

Pe parcursul anilor 2010-2011, topul primelor zece ţări ai indicelui IDI nu s-a

modificat esenţial, majoritatea ţărilor fiind din Europa.

Tabelul 1. Topul celor 10 ţări cu nivel avansat a indicelui IDI

Sursa:UIT, 2012

Republica Coreea pentru al doilea an consecutiv se menţine pe prima poziţie în

rating, înregistrând o valoare de 8.56 puncte, fiind unica ţară din clasament, care a

obţinut 8 puncte la sub-indicele utilizarea TIC. Penetrarea Internetului de bandă largă

în puncte fixe şi mobile în această ţară este printre cele mai dense din lume, peste 97

la sută din gospodării sunt conectate la Internet.

Suedia ocupă poziţia a doua în clasament, cu o valoare de 8.34 puncte. Nivelul

de penetrare a Internetului de bandă largă este de 92 la sută fiind cel mai înalt din

2011 2010 2011/2010

Poziţia IDI Poziţia IDI Poziţia IDI

Republica Coreea 1 8.56 1 8.45 - +0.11

Suedia 2 8.34 2 8.21 - +0.13

Danemarca 3 8.29 3 8.01 - +0.28

Islanda 4 8.17 4 7.96 - +0.21

Finlanda 5 8.04 5 7.89 - +0.15

Olanda 6 7.82 7 7.60 +1 +0.22

Luxemburg 7 7.76 6 7.64 -1 +0.12

Japonia 8 7.76 8 7.57 - +0.19

Marea Britanie 9 7.75 14 7.35 +5 +0.4

Elveţia 10 7.68 9 7.48 -1 +0.2

3

Europa, acest fapt se datorează funcţionării în stat a unei Strategii de dezvoltare a

Internetului de bandă largă având ca directivă prioritară accesibilitatea şi siguranţa

utilizării Internetului.

Principala prerogativă a guvernului Danemarcei, clasată pe locul 3 cu un

punctaj de 8.29, este promovarea utilizării sectorului TIC în funcţie de catalizator

pentru creştere economică durabilă.

Următoarele poziţii în topul celor 10 ţări cu nivel avansat de dezvoltare a

sectorului TIC sunt ocupate de către Islanda, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Japonia,

Marea Britanie şi Elveţia.

La nivel mondial se atestă o tendinţă de creştere a nivelului de utilizare a

serviciilor aferente tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor.

Conform raportului UIT, din totalul de 155 de ţări incluse în rating, 38 –deţin

valori cu nivel înalt, 39 – cu nivel superior, 39 - cu nivel mediu şi 39 – cu nivel jos a

valorii indicelui IDI.

Tabelul 2. Gruparea ţărilor după nivelului Indicelui Dezvoltării TIC (IDI)

pe grupe după nivelul de dezvoltare

Nivelul Nr.

ţărilor

IDI 2011

Min. Max. Media

Înalt 38 6.00 8.56 7.10

Superior 39 3.92 5.86 4.88

Mediu 39 2.24 3.88 3.12

Jos 39 0.88 2.23 1.57

Total 155 0.88 8.56 4.15 Sursa: UIT, 2012

Locul Republicii Moldova în clasamentul internaţional IDI

În clasamentul internaţional după nivelul de dezvoltare TIC, Republica

Moldova, s-a plasat pe locul 62 din 155 de state, acumulând 4.55 puncte ale Indicelui

IDI, ce reprezintă o sporire a valorii IDI cu 0.08 puncte faţă de ratingul precedent.

Diagrama 2. Valoarea medie a Indicelui IDI pe regiuni

O analiză mai amplă a

indicelui IDI pe regiuni,

oferă o viziune de

ansamblu asupra

dezvoltării sectorului

TIC la nivel mondial.

Astfel, ţările Europene

au cel mai bun rating în

clasament cu o valoare

medie de 6.49, fiind

urmate de ţările CSI

(4.43), America (4.26),

Asia şi Pacific (4.02) şi Africa (1.88). Valoarea indicelui IDI obţinută de Republica

Nivelul IDI 2011

Min. Max. Media

Lume 0.88 8.56 4.15

Ţări dezvoltate 3.78 8.34 6.52

În curs de

dezvoltare 0.88 8.56 3.24

4,1

5

1,8

8

4,0

2

4,4

3

4,5

5

6,4

9

4,2

6

0

1

2

3

4

5

6

7

Media mondiala

Africa Asia si Pacific

Tarile CIS Moldova Europa America

4

Moldova este cu 0.4 p.p mai mare comparativ cu media mondială puncte şi cu 0.12

p.p mai mare faţă de media ţărilor CSI.

Tabelul 3. Nivelul dezvoltării TIC în ţările CSI după Indicele IDI

Locul

regional

2011

2011 2010 2009 2008

Locul IDI Locul IDI Locul IDI Locul IDI

Rusia 1 38 6.00 47 5.38 49 4.42 48 4.54

Belarus 2 46 5.57 52 5.01 58 3.93 55 4.07

Kazahstan 3 49 5.27 68 4.02 72 3.39 69 3.47

Moldova 4 62 4.55 57 4.47 64 3.57 73 3.37

Ucraina 5 67 4.40 62 4.34 59 3.83 58 3.87

Azerbaidjan 6 68 4.39 74 3.78 83 2.97 81 3.18

Georgia 7 73 4.20 77 3.65 85 2.96 80 3.22

Uzbekistan 8 102 3.05 110 2.55 110 2.22 110 2.25

Turkmenistan 9 110 2.49 111 2.50 111 2.15 108 2.38

Kîrgîzstan - - - - - - - - -

Tadjikistan - - - - - - - - -

Armenia - - - - - - - - -

Media CSI - - 4.43 - 3.85 - 3.18 - 2.29

Sursa: UIT, 2012

În clasamentul regional al ţărilor CSI, Rusia se plasează pe prima poziţie, fiind

urmată de Belarus (poziţia - 2) şi Kazahstan (poziţia - 3).

Sectorul TIC a Kazahstanului are un potenţial de creştere enorm, înregistrând

un salt de 19 poziţii în ratingul IDI şi obţinând progrese la toţi trei sub-indici.

Conform raportului UIT, pe parcursul unui singur an, rata de penetrare a Internetului

de bandă largă a crescut de la 23% la 38%.

Republica Moldova s-a plasat pe poziţia a 4 în clasamentul regional fiind

urmată de Ucraina (poziţia - 5) şi Azerbaidjan (poziţia - 6).

Georgia, Uzbekistan şi Turkmenistan au obţinut cele mai joase valori a

indicelui de dezvoltare TIC din regiune, fapt cauzat de progresul lent a sectorului TIC

pe parcursul perioadei 2008-2011.

La nivel mondial majoritatea ţărilor CSI deţin valori medii a indicelui IDI,

fiind promovată dezvoltarea unei economii digitale.

Evoluţia Indicele Dezvoltării TIC (IDI) dezagregat pe sub-indici

În Republica Moldova, sectorul TIC constituie unul din principalii promotori ai

schimbărilor din societate şi mediul de afaceri, şi menţine o dinamică de dezvoltare

stabilă.

Conform Raportului publicat de Uniunea Internaţională în Telecomunicaţii,

rezultatele obţinute de către Republica Moldova au influenţat esenţial valorile sub-

indicilor IDI (tabelul 4 şi diagrama 1).

5

Tabel 4. Indicele IDI dezagregat pe sub-indici în Republica Moldova

Sub-indicii 2011 2010 2009 Abaterea(+/-)

2010/2009

Locul IDI Locul IDI Locul IDI Locul IDI

Accesul la TIC 58 5.69 59 5.17 62 4.20 1 +0,52

Utilizarea TIC 79 1.93 60 2.26 76 0.96 19 -0,33

Competenţele

TIC

57 7.48 59 7.49 53 7.53 2 -2

La sub-indicele de Acces, Moldova a urcat o poziţie în clasament comparativ

cu anul 2010, valoarea indicelui IDI sporind de la 5.17 p.p la 5.69 p.p.

Sub-indicele indică gradul de accesibilitate a tehnologiilor informaţionale şi de

comunicaţii la nivel individual, utilizând următorii indicatori: numărul de abonamente

la telefonia fixă/mobilă la 100 locuitori, lăţimea benzii de Internet la canalele

internaţionale, procentul gospodăriilor cu calculatoare personale, accesul

gospodăriilor la Internet.

Ca urmare a creşterii rapide a numărului de utilizatori ai serviciilor de

comunicaţii electronice, în perioada 2009-2011 au crescut şi ratele de penetrare a

acestora ce demonstrează că Republica Moldova are o bază bună pentru dezvoltarea

continuă în scopul asigurării unui nivel comparabil cu cel al ţărilor Europene.

Astfel, evoluţia ascendentă a bazei de utilizatori ai serviciilor de comunicații

mobile este condiţionată atât de progresul tehnologic şi investiţiile substanţiale efectuate în

dezvoltarea pieţei de telefonie mobilă, precum şi de existenţa pe piaţă a unui mediu

competiţional foarte puternic.

Diminuarea semnificativă a serviciilor de telefonie fixă se înscrie în trendul global de

reducere a pieţelor de telefonie fixă şi este cauzată de substituirea serviciului de telefonie

fixă cu alte servicii mai comode şi mai ieftine (telefonie mobilă, voce prin reţelele de

Internet, Skype etc.).

Coeficientul de lăţime a benzii de Internet la canale internaţionale per

utilizator, a crescut esenţial ajungând de la 34986 bit/s/utilizator în anul 2010 la 91118

în anul 2011.

Cît priveşte indicatorii de acces a gospodăriilor la Internet şi procentul

gospodăriilor cu calculatoare, aceştia sunt nişte indicatori colectaţi în baza unor

sondaje, care se efectuează de regulă odată la 2 ani. În calculul sub-indicelui de acces

au fost utilizate datele din anul 2010, deoarece în anul 2011 din lipsa mijloacelor

financiare nu a fost efectuat un studiu nou în acest domeniu. Deja în anul curent,

ministerul dispune de date noi, (avansate faţă de anul 2010), privind accesul

gospodăriilor la TIC în baza unui studiu efectuat de către Gemius Audience. Datele

recente vor fi utilizate pentru ratingul indicelui IDI-2012.

La sub-indicele de Utilizare, Republica Moldova s-a plasat pe locul 79,

coborând 19 poziţii în clasament cu toate că a obţinut anumite progrese la indicatorii

care formează acest sub-indice.

6

Sub-indicele evaluează capacitatea populaţiei de a utiliza în mod eficient

tehnologiile informaţionale şi conţine 3 indicatori: procentul de populaţiei ce

utilizează Internetul, numărul de abonamente Internet de bandă largă la 100 locuitori

în puncte fixe şi mobile.

Principala cauză care a defavorizat ratingul Moldovei la acest sub-indice se

datorează utilizării datelor eronate pentru calculul valorii acestui sub-indice în

clasamentul IDI-2010. Astfel, pentru estimarea indicatorului de penetrare a

Internetului de bandă largă în puncte mobile, UIT a utilizat datele furnizate de

Wireless Intelligence, şi nu datele prezentate de autorităţile naţionale deoarece

indicatorul menţionat era inclus în premieră pentru clasamentul anului 2010, iar

multe ţări nu monitorizau aşa indicator. Potrivit sursei Wireless Intelligence, valoarea

indicatorului de penetrare a Internetului de bandă largă în puncte mobile pentru

Moldova a alcătuit 15.3%, pe cînd valoarea reală a indicatorului pentru ţara noastră

constituia doar 3.4%. Deja în calcului indicelui IDI pentru anul 2011, datele au fost

revizuite şi incluse corect în baza informaţiei prezentate de ANRCETI. Drept urmare,

deprecierea de 11.8 p.p. a diminuat valoarea sub-indicelui de Utilizare cu 19 poziţii în

clasamentul recent.

Totodată, extinderea rapidă a accesului la un Internet mai rapid şi mai ieftin a

stimulat utilizarea acestuia în ţara noastră, atestând o dinamică pozitivă pe piaţa

serviciilor de acces la Internet de bandă largă. Creşterea acestei pieţe este determinată

de sporirea influenţei Internetului asupra vieţii cotidiene a utilizatorilor de Internet,

precum şi de dezvoltarea infrastructurii de acces în baza reţelelor optice, de majorarea

benzii de acces la planurile tarifare oferite, includerea în oferte a serviciilor adiţionale.

La sub-indicele Competenţe TIC, Moldova a urcat 2 poziţii clasându-se pe

locul 57 cu o valoare a indicelui în mărime de 7.48.

Sub-indicele estimează nivelul de alfabetizare a populaţiei, care conduce la

eficientizarea utilizării TIC în baza a 3 indicatori: rata de alfabetizare a adulţilor, rata

populaţiei cu studii medii şi rata populaţiei cu studii superioare.

Potrivit raportului UIT, rata de alfabetizare a adulţilor în R. Moldova este în

mărime de 98.5%, rata populaţiei cu studii medii constituie 88.0%, pe când rata

populaţiei cu studii superioare a atins valoarea de 38.1%.

Societatea informaţională presupune „folosirea intensivă a tehnologiilor

informatice şi de comunicaţii în toate sferele activităţii şi existenţei umane, cu impact

economic şi social semnificativ.

Sistemul educaţional slab în domeniul TIC din Republica Moldova subminează

fundamental acest sector, pentru care capitalul uman reprezintă factorul critic de

dezvoltare. Deşi fluxul anual de absolvenţi cu studii superioare în domeniul TIC este

destul de înalt, calitatea acestora are de suferit din cauza metodelor de predare

învechite, curriculumului depăşit, parteneriatul practic inexistent dintre sectorul

educaţional şi mediul de afaceri şi deficitul cadrelor didactice calificate.

Dezvoltarea capitalului uman presupune însă importante investiţii în sistemul

educaţiei publice şi asigurarea condiţiilor necesare pentru furnizarea unor servicii de

7

calitate. Doar o educaţie de calitate poate asigura şi spori potenţialul de inovaţie şi

adaptare al societăţilor moderne, atingerea unor performanţe înalte, capitalizând

calităţile specifice ale economiei moderne, întemeiată pe cunoştinţe, informaţie şi

competiţie.

Diagrama 3. IDI-2011 dezagregat pe indicatori în Republica Moldova

Totalizănd rezultatele obţinute de Republica Moldova în clasamentul

internaţional al Indicelui IDI-2011 dezagregat pe subindici, constatăm, că cele mai

înalte valori au fost atestate la sub-indicele Competenţele TIC (7.48) şi sub-indicele

de Acces (5.69), iar cea mai joasa valoare a fost înregistrată la sub-indicele Utilizarea

TIC (1.93).

După cum s-a menţionat mai sus, în urma utilizării în ratingul 2010 a unor date

inexacte pentru calculul sub-indicelui Utilizarea TIC, a fost dezavantajată poziţia R.

Moldova în ratingul IDI pentru anul 2011, coborând 5 poziţii în clasament. De fapt,

în clasamentul curent a fost înlăturată supraestimarea eronată a valorilor sub-indicelui

menţionat şi respectiv a fost revizuită poziţia obiectivă a Moldovei în clasamentul

internaţional IDI-2011. Cu toate acestea, Moldova şi-a îmbunătăţit valoarea indicelui

IDI faţă de ratingul precedent cu 0.08 puncte.

0

50

100

150

Abonamente la telefonia fixa

Abonamente la telefonia mobila

Latimea benzii Internet la canalele internationale

Gospodarii cu computere

Gospodarii cu aces la Internet

Nivelul de penetrare a Internetului

Abonamente la Internet in banda larga puncte fixe

Abonamente la Internet in banda larga mobil

Rata de alfabitizare

Rata populatiei cu studii medii

Rata populatiei cu studii superioare

2010 2011

8

II. Coşului Serviciilor TIC

Economia mondială depinde astăzi, mai mult ca oricând, de comunicaţiile

electronice şi tehnologia informaţiei. Evenimente istorice precum lansarea primului

calculator personal, a primului sistem comercial de telefonie terestră mobilă şi

lansarea comercială a Internet-ului au dobândit nu doar o vocaţie istorică de referinţă,

dar au reuşit să transforme radical economia mondială inaugurând o nouă eră

tehnologică şi economică, în care informaţia reprezintă o nouă formă de capital.

Dezvoltarea mijloacelor de transmitere, prelucrare, stocare a informaţiei au generat

noi forme de utilizare a acesteia şi noi mijloace de a crea valoare adăugată. Telefonia

mobilă, Internetul reprezintă împreună forme particulare de a genera un conţinut

economic.

Preţul la serviciile TIC promovează competitivitatea economiei naţionale

influenţând nivelului de penetrare a acestor servicii. Coşul serviciilor TIC (IPB) este

un instrument de monitorizare, care oferă informaţii detaliate cu privire la costul şi

accesibilitatea serviciilor TIC.

Figura 1. Metodologia de calcul a Coşului Serviciilor TIC

+ + +

+

+

3

Sursa: UIT, 2012

Indicele IPB este compozit, format din costul a trei servicii de bază şi anume:

preţul la telefonia fixă, telefonia mobilă şi Internetul de bandă largă în puncte fixe

exprimat ca pondere din Venitul Naţional Brut per capita pentru a standardiza datele

şi pentru a face comparaţii internaţionale valide.

Plata abonamentului

lunar

+

30 apeluri locale

(15 apeluri în orele de

vîrf şi 15 apeluri în afara

orelor de vîrf ) cîte 3

minute fiecare

VNB pe cap de locuior

30 apeluri de ieşire

(în reţea, în afara reţelei, în

reţeaua fixă, în orele de vîrf,

în afara orelor de vîrf, în

zilele de odihnă) conforma

raportului stabilit

+

100 SMS

(50 în reţea+ 50 în afara

reţelei)

VNB pe cap de locuior

Telefonia

fixă

Telefonia mobilă

Plata abonamentului

lunar (1 GB de

informaţie descărcată)

VNB pe cap de locuior

Internet de

bandă

largă în

puncte fixe

Preţul

= Coşului

TIC

9

Diagrama 4. Dinamica coşului serviciilor TIC Studiul efectuat de către

UIT arată că în perioada

anilor 2008-2011, preţul

la serviciile TIC a scăzut

la nivel mondial cu cca.

30%. Prin urmare costul

serviciilor de telefonie

fixă s-a redus cu 19%,

telefonia mobilă – cu

37%, iar tarifele la

Internet de bandă largă

puncte fixe cu 75 la sută.

În timp ce ţările dezvoltate îşi stabilizează preţurile la serviciile TIC prin

intermediul politicilor de liberalizare şi a unei concurenţe loiale, ţările în curs de

dezvoltare stagnează la acest capitol, înregistrând preţuri mai mari.

Diagrama 5. Dinamica coşului serviciilor TIC pe regiuni Analizînd dezvoltarea

serviciilor TIC pe

regiuni în evoluţie, se

observă că în

majoritatea regiunilor

serviciile TIC au devenit

mai accesibile, însă

tendinţa de reducere a

preţurilor la serviciile

TIC diferă de la o

regiune la alta. Cel mai

înalt nivel al preţurilor

se înregistrează în

Africa, unde valoarea

IPB constituie 31.4 puncte în comparaţie cu Ţările Asiei şi Pacific (8.8), Statelor

Arabe (8.0) şi Americii (5.5).

Comunitatea Statelor Independente şi Europa a obţinut valoarea de 2.9 şi respectiv 1.5

puncte, astfel oferind cele mai competitive preţuri din regiune.

În clasamentul celor 161 de state după nivelul Coşului serviciilor TIC,

Republica Moldova s-a plasat pe locul 105, cu valoarea de 5.9 a indicelui IPB, pe

cînd ţara top a obţinut la acest indice 0.3 puncte.

14,8

12,811,1 10,3

2,6 1,8 1,6 1,6

20,2

17,6

15,2 14,2

0

5

10

15

20

25

2008 2009 2010 2011

Mondial Tarile dezvoltate Tarile in curs de dezvoltare

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2008 2009 2010 2011

IPB

Africa Asia si Pacific Statele Arabe Tarile Americii CIS Europa

10

Tabelul 5. Coşului serviciilor TIC, ţările CSI

Locul

reg.

2011

2011 2010

IPB Tel.

fixă, %

VNB

per

capita

Tel.

mobilă,

% VNB

per

capita

Internet

bandă largă

p. fixe, %

VNB per

capita

IPB Tel.

fixă, %

VNB

per

capita

Tel.

mobilă,

% VNB

per

capita

Internet

bandă largă

p. fixe, %

VNB per

capita

Rusia 1 1.1 0.8 1.1 1.2 1.0 0.8 1.1 1.2

Azerbaidjan 2 1.8 0.6 2.0 2.8 1.7 0.6 1.7 2.8

Belarus 3 1.9 0.3 1.8 3.6 1.8 0.3 1.6 3.6

Kazahstan 4 2.0 0.4 1.9 3.8 1.6 0.4 2.3 2.1

Ucraina 5 2.3 1.2 2.6 3.0 2.3 1.2 2.6 3.0

Georgia 6 3.1 1.0 4.6 3.8 3.3 1.0 5.2 3.8

Armenia 7 4.3 1.6 3.3 7.9 5.7 1.6 3.3 12.1

Moldova 8 5.9 1.3 8.4 8.1 5.9 1.3 8.4 8.1

Uzbekistan 9 34.7 0.8 3.2 187.5 34.6 1.0 2.8 187.5

Tadjikistan 10 38.0 1.4 12.7 543.7 37.8 1.3 12.2 543.7

Kîrgîzstan - - - - - - - - -

Turkmenistan - - - - - - - - -

Sursa: UIT, 2012

În clasamentul regional al statelor CSI, Rusia a ocupat prima poziţie cu cele mai

mici preţuri la serviciile TIC. Poziţia a doua în clasament este ocupată de Azerbaidjan

cu o valoare de 1.8 fiind urmată de Belarus (1.9).

Costurile relative (adică ca procent din Venitul Naţional Brut) ale serviciilor de

telecomunicaţii în Republica Moldova sunt printre cele mai mari în statele CSI

ocupând poziţia a 8-a cu o valoare de 5.9.

Uzbekistanul şi Tadjikistan au ocupat ultimele locuri în clasament, fiind

determinate ca state cu un nivel extrem de ridicat a costurilor la serviciile Internet în

bandă largă puncte fixe.

Tabelul 5. Coşului serviciilor TIC, dezagregat pe servicii.

Rank Ţara IPB

Dolari SUA Paritatea puterii de cumpărare, $

Telefonia

fixă

Telefonia

mobilă

Internet

bandă largă

p. fixe

Telefonia

fixă

Telelefonia

mobilă

Internet bandă

largă p. fixe

1 Macao, China 0.3 8.4 5.7 8.5 10.4 7.0 10.5

2 Norvegia 0.4 13.8 14.6 49.1 16.1 9.9 33.2

31 Rusia 1.1 7 9.2 9.9 13.2 17.5 18.7

52 Azerbaidjan 1.8 2.5 8.8 12.5 4.3 15.3 21.6

53 Belarus 1.9 1.3 8.8 18.1 3.2 21.4 43.8

57 Kazahstan 2.0 2.7 12.2 23.9 3.7 16.3 31.9

62 Ucraina 2.3 2.9 6.5 7.6 6.6 14.5 16.9

76 Georgia 3.1 2.3 10.2 8.4 4.3 19.8 16.3

95 Armenia 4.3 4.2 8.8 21.0 7.5 15.8 37.6

105 Moldova 5.9 1.9 12.6 12.2 3.7 24.0 23.1

61 Romania 2.2 12.5 22.2 9.1 23.6 42.1 17.3

161 Madagascar 64.6 18.2 15.4 38.3 41.4 35.1 87.0

Sursa: UIT, 2012

Conform Raportului UIT, costurile relative ale serviciilor de telecomunicaţii în

Moldova sunt cele mai mari printre statele CSI, dar şi printre cele din Europa.

11

În cazul telefoniei fixe, preţurile pentru aceste servicii sunt destul de mici,

constituit în preţuri PPP 3.7$. Însă acest preţ este mai curând rezultatul politicii de

subvenţionare încrucişată a serviciilor decât al preţului stabilit în mod competitiv de

piaţă. În scopul prevenirii utilizării de către SA „Moldtelecom” a puterii sale

semnificative de piaţă în detrimentul concurenţei şi al utilizatorilor finali, ANRCETI

i-a impus o serie de obligaţii speciale preventive, principala fiind orientarea tarifelor

la serviciile de telefonie fixă la costurile lor reale.

În ceea ce priveşte telefoniei mobilă, serviciile prestate de companiile din

Moldova sunt mult mai scumpe comparativ cu alte state. Costurile coşului de servicii

mobile în preţuri PPP constituie 24$ şi sunt de trei ori mai înalte decât ţara top din

lume după indicele IPB şi de 1.75 ori mai accesibile decît în ţara vecină Romania.

Internetul de bandă largă în Moldova este, la fel, cel mai scump comparativ cu

statele din CSI, de 1.3 ori mai scump decât în România şi Ucraina. Costurile mari

pentru utilizarea conexiunilor de bandă largă sunt asociate cu o serie de probleme de

reglementare şi de congestiune a infrastructurii, care rezultă într-o rată foarte mică de

penetrare a tehnologiilor de bandă largă. Nu există alte posibilităţi de dezvoltare a

unei economii cu adevărat bazate pe cunoştinţe decât dacă această rată depăşeşte 20%.

III. Veniturile şi Investiţiile în telecomunicaţii

În ultimul deceniu, sectorul telecomunicaţiilor a devenit unul din cele mai

dinamice şi viabile sectoare ale economiei. Investiţiile şi aplicarea tehnologiilor

avansate au generat o adevărată revoluţie în acest domeniu, stimulând inovaţiile în

diversele sectoare ale TIC, transformând economia mondială într-o economie bazată

pe cunoaştere. În contextul unei economii globale conduse de inovaţii tehnologice,

crearea şi consolidarea capacităţii proprii de elaborare şi dobândire a cunoştinţelor şi

tehnologiilor reprezintă o importanţă majoră pentru ţările în curs de dezvoltare.

Pe lângă importantul său rol de “facilitator” în multe domenii, sectorul TIC

este un sector important al economiei globale, la nivel mondial, veniturile în

telecomunicaţii a atins apogeul de 1.5 trilioane dolari, ceea ce reprezintă 2.4% din PIB

mondial (diagrama 6).

Diagrama 6. Dinamica veniturilor şi investiţiilor în telecomunicaţii (mlrd $) Venituri Investiţii

14541580 1505 1543

1060 1115 1058 1063

394465 447 480

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2007 2008 2009 2010Mondial

Tarile dezvoltate

Tarile in curs de dezvoltare

233

276244 241

156181

152 148

7795 92 93

0

50

100

150

200

250

300

2007 2008 2009 2010

Mondial Tarile dezvoltateTarile in curs de dezvoltare

12

În perioada 2008-2009 sectorul TIC a fost afectat de criza mondială ceea ce a

condus la micşorarea veniturilor şi investiţiilor, având ca efect încetinirea

productivităţii şi inovării în societate.

În dinamică nivelul veniturilor cunoaşte o creştere constantă de 6%. Cifra de

afaceri în ţările în curs de dezvoltare s-a majorat cu cca. 22% în timp ce ţările

dezvoltate au pierdut din valoare comparativ cu perioada anului trecut.

Investiţiile în TIC stimulează inovaţiile în diversele sectoare ale TIC

transformând economia mondială într-o economie bazată pe cunoaştere.

Pe parcursul anilor 2007-2010 ţările în curs de dezvoltare au început să

investească foarte mult în sectorul TIC, valoarea acestora crescând cu 20%.

În anul 2010, investiţiile în telecomunicaţii la nivel global au atins apogeul de

peste 241 miliarde dolari SUA.

Tabelul 6. Volumul veniturilor şi serviciilor în anul 2010, (mln. SUA)

Investiţiile

TIC, (dolari SUA)

VeniturileTIC, (dolari SUA)

Total în telefonia

mobila

SUA 70149 352860 165935

Canada 8155 40485 17476

Germania 7815 73314 34225

Rusia 6325 41334 19550

Elveţia 2088 16085 4705

Danemarca 1265 7211 3012

Belarus 492 1682 721

Moldova 140 498 280.2

Sursa: UIT, 2012

Astfel, rolul investiţiilor în dezvoltarea sectorului TIC este unul important, iar

începând cu anul 2010 multe ţări dezvoltate, în special SUA, au început să-şi

orienteze fluxurile lor investiţionale anume în acest domeniu, alocînd în jur de 70149

mln. dolari SUA.

În Republica Moldova, sectorul TIC constituie unul din principalii promotori ai

schimbărilor din societate şi mediul de afaceri şi menţine o dinamică de dezvoltare

stabilă. Veniturile anuale ale sectorului au atins un nivel 498 mln. dolari SUA.

Cifra de afaceri este susţinută, în mare măsură, de creşterea volumului de

investiţii în sectoarele pieţei TIC – 140 mln. dolari SUA. Ascendenţa investiţiilor în

sectorul TIC, care au crescut continuu între anii 2007-2010, cu o rată medie

cumulativă de 32.5% anual, determină contribuţia sporită a acestora în creşterea PIB-

ului. În anul 2010 sectorul telefoniei mobile devine liderul pieţei TIC naţionale din

punctual de vedere al atragerii de investiţii, cca 280.2 mln dolari SUA fiind alocate în

acest sector.

În concluzie, se poate accentua faptul că, în prezent, TIC reprezintă cel mai

important sector industrial al societăţii informaţionale, societate caracterizată de

13

globalizare, flexibilitate şi mobilitate, iar impactul unic al TIC constă în rolul pe care

acesta îl joacă în transformarea economiei şi a societăţii ca întreg.

Concluzii

Implementarea amplă a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii la toate

nivelurile societăţii reprezintă o tendinţă globală a dezvoltării mondiale. Totuşi, lumea

rămâne a fi separată de mari diferenţe în materie de nivel de dezvoltare şi utilizare a

TIC, deşi cifrele arată că discrepanţa digitală se micşorează de la an la an. Ratele de

creştere mari, în special în sectorul telefoniei mobile, nu sunt suficiente pentru a aduce

oportunităţi digitale tuturor, iar multe ţări în curs de dezvoltare încă se confruntă cu

riscuri şi bariere enorme.

Conform Raportului publicat de UIT „Measuring the Information Society

2012”, Republica Moldova este plasată în grupul ţărilor cu valori medii ale Indicelui

Dezvoltării TIC (IDI) şi pe parcursul ultimilor ani menţine o dezvoltare continuă a

sectorului TIC.

În structura sectorului TIC al Republicii Moldova se evidenţiază o pondere

impunătoare a serviciilor de telefonie mobilă (56%), urmată de serviciile telefoniei

fixe, care constituie 25.5% şi serviciile de acces la Internet cu ponderea de 10.5%.

În pofida progreselor obţinute la un şir de indicatori, Republica Moldova este

plasată cu mult în urma statelor care se numără printre lideri la capitolul IT. Conform

Indicelui Dezvoltării TIC se atestă o rămânere în urmă a Republicii Moldova faţă de

ţările Europei (6.49), precum şi faţă de ţara vecină România (5.13).

Deşi sectorului TIC în Moldova atestă o creştere economică stabilă, valoarea

indicelui coşului de consum TIC indică un nivel ridicat al costurilor la serviciile de

comunicaţii electronice. Conform Indicelui IPB, Republica Moldova ocupă poziţia a

105-a în clasament cu valoarea de 5.9. Acest fapt este cauzat de deteriorarea

condiţiilor de competitivitate pe pieţele interne, a preţului relativ înalt pentru serviciile

de telecomunicaţii mobile şi accesul redus la Internet de bandă largă.

Succesul sectorului TIC în Moldova în viitor depinde în mare măsură de

capacitatea ţării de a depăşi obstacolele-cheie care împiedică în prezent mişcarea

înainte. În urma analizei efectuate au fost identificate mai multe constrângeri şi

provocări majore care trebuie să fie soluţionate pentru a accelera dezvoltarea în baza

unui sector TIC inovator, inclusiv echitabil, şi competitiv, care să satisfacă nevoile

viitoare ale ţării.

Pentru a-şi consolida poziţiile sale în rating-urile internaţionale, sunt necesare

masuri stringente, cum ar fi:

Încurajarea utilizării tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii

electronice în sectorul public şi privat prin lansarea unor proiecte la un

nivel înalt de tehnologizare atât pentru necesităţile locale ale pieţei, cât şi

pentru promovarea acestora pe piaţa externă;

Lichidarea decalajului digital între localităţile rurale şi cele urbane;

14

Promovarea sectorul TIC prin sprijinirea participării companiilor din

domeniul respectiv la expoziţii şi târguri internaţionale, promovarea

imaginii de high-tech a Republicii Moldova, prin cele mai bune realizări

ale sectorului TIC, crearea unui brand pentru industria de tehnologie a

informaţiei din Republica Moldova;

Crearea unui climat investiţional favorabil, pentru atragerea investiţiilor

străine şi promovarea exporturilor;

Stimularea concurenţei loiale între furnizorii de reţele şi servicii de

comunicaţii electronice din sectorul public şi privat;

Îmbunătăţirea procesului de educaţie în domeniul TIC prin actualizarea

programelor.

Reducerea tarifelor la telefonia mobilă şi serviciilor Internet de bandă

largă.

DIRECŢIA ANALIZĂ, MONITORIZARE ŞI EVALUAREA POLITICILOR

15

Anexă

Indicele Dezvoltării TIC (IDI) a fost introdus de către Uniunea Internaţională

de Telecomunicaţii (UIT) în martie 2009, în scopul de a compara nivelul de

dezvoltare şi evoluţia în timp a dezvoltării sectorului TIC, luând în considerare

situaţiile atât a ţărilor dezvoltate cât şi a ţărilor în curs de dezvoltare a societăţii

informaţionale.

Principalele obiective ale indicelui IDI constau în determinarea:

dinamicii nivelului de dezvoltare a sectorului TIC între ţări;

progresului înregistrat în dezvoltarea TIC în ţările dezvoltate şi în curs de

dezvoltare;

decalajului digital, diferenţele între ţări cu niveluri diferite de dezvoltare a

domeniul TIC;

potenţialului de dezvoltare TIC, sau măsura în care ţările pot utiliza TIC

pentru a spori dezvoltarea şi creşterea economică, bazate pe capacităţile

disponibile şi competenţe.

Pe baza acestui cadru conceptual, indicele IDI este împărţit în trei sub-indici

(fig.1).

Figura 1.Componenţa Indicelui Dezvoltării TIC (IDI)

Sursa: UIT, 2012

• Accesul: indică gradul de accesibilitate a tehnologiilor informaţionale şi de

comunicaţii la nivel individual, utilizând următorii indicatori: numărul de abonamente

la telefonia fixă/ mobilă la 100 locuitori, lăţimea benzii de Internet la canalele

internaţionale, procentul gospodăriilor cu calculatoare personale, accesul

gospodăriilor la Internet.

• Utilizarea: evaluează capacitatea populaţiei de a utiliza în mod eficient

tehnologiile informaţionale şi conţine 3 indicatori: procentul de populaţiei ce

Indicele

Dezvoltării

TIC (IDI)

Accesul la TIC (intensitatea)

Utilizarea TIC

(accesul,

infrastructura )

Competenţele

domeniului TIC (abilitatea)

Impactul

TIC

(Rezultate)

16

utilizează Internetul, numărul de abonamente Internet de bandă largă la 100 locuitori

în puncte fixe şi mobile.

• Competenţele: capturează capacitatea TIC, ca indicator de intrare

indispensabil şi include trei indicatori (rata de alfabetizare a adulţilor, rata populaţiei

cu studii medii, rata populaţiei cu studii superioare).

Metodologia de calcul a IDI constă in selectarea celor 11 indicatori care sunt

repartizaţi în 3 sub indici care deţin o pondere corespunzătoare (fig.2).

Figura 2. Metodologia de calcul a Indicelui Dezvoltării TIC (IDI)

Accesul la TIC valoarea iniţială (%)

40000

IND

ICIL

E D

EZ

VO

LT

ĂR

II TIC

(IDI)

1. Abonamente la telefonia fixă la 100 locuitori (Fixed telephone subscriptions per 100 inhabitans) 60 20

2. Abonamente la telefonia mobilă la 100 locuitori (Mobile-cellular telephone subscribtions per 100 inhabitans) 180 20

3. Lăţimea benzii de Internet la canalele internaţionale (bit/s) (International Internet bandwidth(bit/s)per Internet users) 408’813

* 20

4. Procentul gospodăriilor cu computere (Percentage of households with a computer) 100 20

5. Procentul gospodăriilor cu acces Internet (Percentage of households with Internet access) 100 20

Utilizarea TIC valoarea iniţială

(%)

6. Procentul de populaţiei ce utilizează Internetul (Percentage of individual using the Internet) 100 33

7. Abonamente Internet în bandă largă la puncte fixe la 100 locuitori (Fixed wired-broadband Internet subscriptions per 100 inhabitants)

60 33

8. Abonamente la Internet mobil în bandă largă la 100 locuitori (Active mobile broadband subscriptions per 100 inhabitants) 100 33

Competenţele domeniul TIC valoarea iniţială

(%)

9. Rata de alfabetizare a adulţilor (Adult literacy rate) 100 33

10.Rata populaţiei cu studii medii (Secondary gross enrolment ratio) 100 33

11. Rata populaţiei cu studii superioare (Tertiary gross enrolment ratio) 100 33

Sursa: UIT, 2011

La selectarea indicatorilor incluşi în indicele global IDI s-a ţinut cont de un şir

de factori :

• disponibilitatea şi calitatea datelor;

• relevanţa indicatorilor;

• compatibilitatea datelor statistice;

• recomandările făcute de experţi.

40

40

20