7/23/2019 Diaconu Ciprian,Traducere Engleza -Eliciting Beliefs

http://slidepdf.com/reader/full/diaconu-cipriantraducere-engleza-eliciting-beliefs 1/6

Profesorii studenti determina cunostiintele

mentorilor sai si le compara cu propriile convingeri

Anneke Zantinga,*, Nico Verloopa, Jan D. Vermuntb

Abstract

Profesorii studenti au la dispozitie diverse surse de informatii cu privire la predare: propriile

convingeri, cunostiintele practice ale mentorilor si “ teoria”.Deoarece cunostiinta practica

ramane adesea implicita, scopul studiului prezent a fost de a explora oportunintatea pentru

articularile sale: concept map-ul si completarea de fraze.Criteriul folosit nu ar trebui sa provoace

numai descrieriile predarii, dar si cognitiile care stau la baza predarii,adica, cunostiinte

 practice.Treizeci si cinci de profesori studenti si mentorii sai, la un institut postuniversitar de

antrenare a profesorilor din Tarile de os, au folosit ambele te!nici, cu privire la subiectul“ordine”."lterior, student au sintetizat propriile convingeri, cunostiinta practica a mentorului si

teoria si le-au comparat intre ele. #apoartele profesorilor studenti au aratat ca, in general, au

 putut sa obtina partial cunostiinta practica a mentorului.$-a concluzionat ca utilizarea acestor

te!nici pareau valoroase pentru procesul de invatare al profesorului student. r %&&' Publis!ed b(

)lsevier $cience *td.

Introducere

Profesorii studenti ce participa la o clasa de profesori in formare , intra in contact cu diverse

surse de informatii.*a institutul de formare a profesorilor, sunt informati despre teoriieducationale si metode de predare.*a scolile practice, mentorii ii supraveg!eaza.+cesti mentori

si-au dezvoltat propriile cunostiinte si convingeri despre predare, derivate sau accommodate cu

 practica predarii.+cest lucru este adesea numite “cunostiinte practice”)raut,'/.Profesorii

studenti poseda de asemenea diverse convingeri despre predare , bazate pe propriile experiente

ca elevi.#ic!ardson,'0/Cunostiintele si convingerile a acestor 1 surse de informatii,

“formarea profesorilor”, “mentorii” si “profesorii studenti” nu corespund

intotdeauna.2inecunoscuta este diferenta dintre teorie si practica raportata de profesorii

studenti.)i experimenteaza frecvent dificultati in relatarea teoriilor invatate de la institutul de

formare a profesorilor la propriile experiente de predare si la feed-bac3ul mentorilor sai.  )lliott

4Calder!ead,'/5ai mult,credin6ele proprii ale profesorilor cu privire la predarea pot diferide ipotezele formatorilor sau mentorilor.Convingerile profesorilor studenti influenteaza modul

in care abordeaza universitatea si pe mentori, interpreteaza informatiile furnizate si ceea ce au

invata din acestea.  7oster!eert 48ermunt, %&&'9 #ic!ardson, '09 Tillema,

'/.Convingerile , sunt de fapt, filtrele” prin care noi cunostinte, idei si experiente sunt

 percepute.

7/23/2019 Diaconu Ciprian,Traducere Engleza -Eliciting Beliefs

http://slidepdf.com/reader/full/diaconu-cipriantraducere-engleza-eliciting-beliefs 2/6

  ;ntalnirea unei situatii de predare in care profesorul student nu poate tine la aceste convingeri,

este un punct de plecare pentru o posibila sc!imbare si dezvoltare profesionala."n aspect esential

al formarii unui profesor,prin urmare, este gandirea critica sau care reflecta despre convingerile

actuale ale cuiva.<agan,'%/;nainte de a fi capabil sa reflecteze asupra convingerilor lor 

despre predare, profesorii studenti trebuie sa devina constienti de acestea.+ceste convingeri sunt

deseori implicite si nu articulate, la fel ca si cunoasterea practica a mentorilor sai.  Carter, '&9

=rancis, '>/Prin urmare, problema principala a studiului a fost modul in care convingerile

studentului si mentorului pot fi facute explicite.

1.1Convingerile profesorilor studenti si cunostintele practice ale mentorului

Convingerile profesorilor studenti pot include mai multe aspecte ale predarii,de exemplu, ce este

invatarea, care sunt sarcinile unei profesor,cum poate un profesor sa gestioneze o clasa

etc.+ceste convingeri sunt personale si bazate pe experientele fiecaruia,de exemplu,de

exemplu,ca elev, ca profesor incepator, ca un prieten care asculta sau ca rude care

 predau#ic!ardson, '0/.Profesorii cu experienta,cum ar fi mentorii, poseda cunostinte practice” Carter, '&9 =enstermac!er,'9 5ei?er, '/.+ceasta cunoastere este personala si

a fost dezvoltata sau acomodata pe timpul unei experiente de predare de lunga durata.Definim

cunostinta practica , ca un algamam al tuturor cognitiilor unui profesor , cum ar fi, cunoasterea

 procedurala,convingeri si valori care influenteaza activitatile lor preactive,interactive si

 postactive.+sta inseamna ca include de asemenea motivele care stau la baza predarii,

consideratiile, argumentele, motivele personale si zel.Deoarece cunostintele si convingerile sunt

adesea greu de separat, Pa?ares, '%/ ambele sunt indicate ca parti ale cunostintelor practice si

nu sunt distinse.$e presupune ca mentorii ar trebuie sa articuleze cunostintele lor practice in

 prezenta profesorilor studenti 2ro@n 4 5c;nt(re, '>/.5otivele sunt descrise in urmatoarea

sectiune.

1.2Valoarea cunostintelor practice explicate de mentor

De ce ar trebuie mentori sa explice cunostintele lor practice si profesorii studenti sa le accesezeA

)ste general acceptat ca incepatorii pot invata de la membrii ai profesiei lor, ca, in acest caz, de

la mentori experimentati  vezi Bilson 4Pirrie, '/.+vand acces la cunostintele practice ale

mentorilor, ei pot indeplini diferite functii in invatarea de a preda.;n primul rand, cunostinta

 practica contine cunostinta experientiala care in mare parte este nedocumentata, dar de imediata

importanta in practica didactica a profesorilor studenti.7riginara din sau reglata de experienta, ea

reflecta complexitatea predarii, caracterul contextual, si satisface nevoie de actiune imediata.Carter, '&9 7lson 4 Carter,'/Cand aceasta cunostinta nu este articulata,rotitele predarii

trebuie reinventate de fiecare noua generatie2ro@n 4 5c;nt(re, '>, p. '/.

;n al doilea rand, cunostinta practica articulata face ca lectiile mentorilor sa fie mai usor de

inteles.;n cazul in care doar le ar observa, profesorii studenti nu afla despre cunostintele

mentorilor, convingerile si motivele care ar putea clarifica actiunile si deciziile lor.

7/23/2019 Diaconu Ciprian,Traducere Engleza -Eliciting Beliefs

http://slidepdf.com/reader/full/diaconu-cipriantraducere-engleza-eliciting-beliefs 3/6

Eonzalez Fi Carter '0/, de exemplu, au constatat ca profesorii studenti, in unele cazuri,

interpreteaza situatiile din sala de clasa total diferit fata de mentorii sai.)xplicatia cognitiilor stau

la bazele lectiei unui mentor pot, apoi, sa fie clarificate.5ai mult, profesorii studenti pot intelege

mai bine feedbac3-ul mentorilor sai despre lectiile lor atunci cand sunt constienti de

cunostintele,convingerile si valorile mentorului.  )d@ards 4Collison, '>9 =eiman-Gemser 4

2uc!mann,'H/.+cestea influenteaza interpretarea de Ibuna predare a unui mentor si,

evaluarea mentorului asupra lectiilor profesorului student.

;n al treilea rand, accesul la cunostintele practice poate a?uta la conectarea Iteoriei, dobandite

la institutul de formare al profesorilor, si Ipractica, prin experimentarea prin scoli.  2engtsson,

'1/.+tunci cand se face explicita cunoasterea practica a mentorilor si convingerile profesorilor 

studenti, studentii pot gandi critic aceste lucruri si le compara cu teoriile educationale.

*ein!ardt, Joung 5cCart!(, Fi 5erriman'>/ au sustinut ca pentru ca integra teoria si

 practica, este nevoie de Iteoretizarea practicii si Iparticularizarea teoriei.+rticularea

cunostintelor practice a mentorului este, atunci, o preconditie pentru aceasta integrare.

  ;n cele din urma, profesorii studenti ar trebui sa dezvolte propriile convingeri despre predare si

un stil personal de predare, bazat pe reflectie critica asupra mai multor surse de informare:

 propriile experiente, cunostintele practice ale mentorilor si teoria  2lac3 4 Kalli@ell,

%&&&/.#eflectia critica este necesara atunci cand se compara aceste 1 surse deoarce pot exista atat

similaritati cat si diferente intre ele.)ste c!iar posibil ca profesorii studenti sa devina constienti

de diferentele dintre cunostinta practica explicata a mentorilor si lectiile mentorilor.*iteratura

arata ca cunostintele, convingerile si practicile profesorilor nu corespund

intotdeaunaCalder!ead, '0/.C!iar si atunci, articularea cunostintei practice ramane

importanta.Profesorii studenti trebuie sa reflecteze asupra perspectivelor altor persoane,

incluzand posibilitatea informatiilor inconsistente sau contradictorii.

1.3Accesul la cunostinta practica a unui mentor

5entorii nu sunt inclinati sa articuleze cunostinta practica, si profesorii student nu incearca

constient sa o acceseze, de exemplu, punand intrebari dupa o lectie a mentorului 2ro@n

45c;nt(re, '>9Penn(, Karle(, 4 essop, '09 Lanting, 8erloop,4 8ermunt, %&&'b/.Prin

urmare, se pare ca profesorii studenti ar trebui stimulati pentru a accesa cunostintele practice, dar 

cumA5ai multe instrumente si te!nici au fost folosite in cercetarea cunostintelor si convingerilor 

 profesorilor: pastrarea de ?urnale, concept map, revocari stimulate, interviuri, argumente practice,

teste cu raspunsuri scurte, repertorii, grille, metafore, desene si povesti sau conversatii 2ei?aard,8an Driel,4 8erloop, '9 2lac3 4 Kalli@ell, %&&&9 <agan,'&9 5artin 4 <ompf, '09

5ei?er, 8erloop, 42ei?aard, '9 $olas, '%/.;n studiul de fata, doua instrumente au fost

examinate ca modalitati de accesare la cunostintele practice de catre profesorii student: Iconcept

map si Icompletarea de fraze.+mbele instrumente au fost alese deoarece pot oferi o multime de

informatii intr-un timp relativ scurt, fara a necesita antrenament intensive sau ec!ipament

material scurt.

7/23/2019 Diaconu Ciprian,Traducere Engleza -Eliciting Beliefs

http://slidepdf.com/reader/full/diaconu-cipriantraducere-engleza-eliciting-beliefs 4/6

1.4 Intrebari despre cercetare

  ;ntrebarea principala cu privire la cercetare a fost daca concept map-ul si completarea de fraze

erau instrumente usor de gestionat si eficiente pentru a stimula profesorii studenti sa explica

 propriile lor convingeri despre predare si sa acceseze cunostintele practice ale mentorilor sai.

  +ceasta intrebare a fost impartita in trei subintrebari:a/ care este natura convingerilor 

explicate a profesorilor studenti si determinarii cunostintelor practice ale mentorilorde

exemplu ,doar descrieri ale afirmatiilor unui mentor sau descrieri ale afirmatiilor unui mentor ce

include cognitii de baza si rationament/, b/ce concluzioneaza profesorul student dupa ce a

comparat propriile convingeri despre predare cu cunostintele practice determinate ale mentorului

si cu Iteoria si c/ modul in care profesorii studenti evalueaza concept mapping-ul si

completarea de fraze pentru accesarea cunostintelor practice ale mentorilor sai si explicarea

 propriilor convingeri despre predare.

  Prima intrebare a cercetarii a examinat concept mapping-ul si completarea de fraze cadeterminare a te!nicilor motivelor care stau la baza predarii.+ doua se axeaza pe experienta de

invatare care, potrivit profesorilor student, rezulta din comparatia propriilor convingeri cu

cunostintelor practice determinate si cu teoria.+ceasta comparatie a fost menita sa stimuleze o

invatare semnificativa.Profesorii studenti trebuie sa elaboreze aceste cunostinte si convingeri

relatandu-se la cele trei surse de informatii si abordand o gandire critica.+ceste activitati de

invatare sunt menite a promova Iprofund sau Isemnificativ invatarea8ermunt, '9 8ermunt

4 8erloop, '/.

  $-a presupus ca profesorii student ar deveni motivati daca ar putea conecta cunostintele

 practice explicate cu propriile convingeri despre predare.;mplicarea convingerilor unei persoaneeste un punct de plecare sensibil pentru explorarea teoriilor si convingerilor altora   <agan,

'%/.Pentru a investiga evaluarea ambelor instrumente de catre profesorii student, a treia

intrebare a cercetarii a fost formulata.

2.Metoda

2.1 Contextul

$tudiul a fost realizat la institutul postuniversitar de formare a profesorilor al "niversitatii

*eiden in Tarile de os.Cursul de anul ; a cuprins alternativ, >&M clase in metodele de predare,

teorie educationala si dezvoltare profesionala, si >&M antrenament practic in scoli.Profesoriistudent au fost instruiti pentru a preda la nivel de liceuelevi cu varste '>-'/ intr-o anumita

limbaolandeza,engleza,germane franceza sau clasica/, stiintamatematica,biologie,fizica si

c!imie/ sau stiinte socialeistorie,arta istorica si studii sociale/.

2.2 Participanti

7/23/2019 Diaconu Ciprian,Traducere Engleza -Eliciting Beliefs

http://slidepdf.com/reader/full/diaconu-cipriantraducere-engleza-eliciting-beliefs 5/6

  ;ntreaga co!orta '-', 1> de profesori studenti , au participat la acest studiu: '00M/

fiind barbate si '>M/ fiind femei.$aisprezece erau profesori de stiinte sociale, treisprezece

 profesori de limba si sase profesori de stiinte."n singur subiect profesor, mentorul lor, a

supraveg!eat fiecare profesor student.)xperienta de predare a mentorilor, %> de barbati si '&

femei, a variat de la > la 1' de ani.)xperienta lor cu mentoratul era de asemenea foarta diversa,

variand de la & la %> de ani.

2.3 biectivul profesorilor student

  7biectivul a inclus obtinerea de informatii de la cele trei surse: profesorul student

insusi,mentorul si teoria.+cestea au fost facute de profesorii studenti:'/ explicand propriile

convingeri despre Iordine prin concept mapping si completare de fraze,%/ determinand

cunostintele practice ale mentorilor despre Iordine in acelasi mod, 1/studiind literatura despre

Iordine si / comparand propriile convingeri, cunostintele practice ale mentorului si teoria.

  7biectivul a fost inclus in programul de formare a profesorilor pentru a testa daca ar putea fiaplicat intr-un cadru de invatamant.Prin urmare, criteriile pentru selectarea instrumentelor au

fost'/ un instrument poate fi folosit cu usurinta de un numar mare de profesori studenti, de

exemplu, zeci sau sute, si %/ un instrument poate fi folosit de catre un profesor student fara a fi

nevoie de antrenamente extensive.Criteriile implica ca unele instrumente ce par potrivite pentru

determinarea cunstintelor practice nu au fost utilizate, de exemplu, revocarea stimulate care este

oarecum complexa, consumatoare de timp si necesita ec!ipamente te!nice.(vezi

Calder!ead,''9 5ei?er, '/.

  "n studiu pilot cu %& de profesori studenti din co!orta 'H-' a demonstrat ca,fara o

 pregatire, competentele de interviu ale profesorilor studenti nu au fost intotdeauna suficiente.Deexemplu, profesorii studenti au determinat sau formulat rar doar cateva intrebari superficiale.;n

ciuda acestui fapt, interviul s-a dovedit a fi potrivit pentru determinarea a unei parti din

cunostintele practice ale unui profesorde exemplu, 5ei?er,'/.Pentru ca intr-un program

natural de formare a profesorilor nu este timp de a practica aptitudinile de interviu, interviul a

fost transformat intr-o “sarcina de teza”.+ceasta sarcina este similara unui interviu , dar este mai

structurata si este scrisa.

  $arcina de teza cuprinde fraze scrise pe aceasta tema “ordinea in clasa” si se completeaza de

catre mentor si profesorul student.+u avut, de exemplu, de completat frazele:7rdinea in clasa

inseamna pentru mineNO sau I7 preconditie pentru stabilirea ordinei in clasa este NO.;n plus,  probleme in ceea ce priveste Iordinea in clasa a fost descrise pe scurt , de exemplu, IToti elevii

lucreaza cu exceptia unuia.+cest elev nu ii deran?eaza pe ceilalti dar nu este activ in niciun

fel.5entorul sau profesorul student a trebuit sa descrie o solutie pentru aceasta situatie.

  $arcina vizeaza convingerile in ceea ce priveste interpretarea ordinii, procesul de stabilire si

mentinere a ordinii, masuri disciplinare si funcita de ordine.=razele au fost formulate in

consultare cu profesorii studenti ai co!ortului 'H-'.

7/23/2019 Diaconu Ciprian,Traducere Engleza -Eliciting Beliefs

http://slidepdf.com/reader/full/diaconu-cipriantraducere-engleza-eliciting-beliefs 6/6