DezvoltareaDurabila_Vol1

7/27/2019 DezvoltareaDurabila_Vol1

1/248


2/248

Soliei Si familtei pentru suportulSi ingdduinla acordate pe totparcursul elabordrii aces tei lucrdri

Mulfumesc tuturor colegilor pi studenfilor mei pentru rdbdarea qidisponibilitatea de a accepta dialogul, verificarea qi comentarea textului gi adiagramelor.in mod special mulgumesc Acad. Prof. Dr. Nicolae Botnariuc, la a cdruiqcoaldqi sub indrumarea cdruia am invdfat tbinele "Ecologiei Sistemice", pentru toatecomentariile qi sugestiile pe care mi le-a adresat in perioada elabordrii lucrdrii.Mullumiri deosebite adresez colegelor Mihaela Oprina-Pavelescu, CarmenPostolache, Mihaela Ion gi lui Florin Bodescu pentru sprijinul logistic acordat.


3/248

ANGTTELUTA vAnrxrANU

DE,ZVOLTAREA DURABILATEORIE $I PRACTICA

VOLUMUL I

EDrruRA uNrvrRsrrAln DrN BUCURE$Tr


4/248

i :!Aceastd lucrare a fost publicatd cu sprijinul European TrainingFoundation, in cadrul Proiectului Tempus MJEP-09536I95.

@ Editura Universit[fii din Bucureqti$os. Panduri 90-92, Bucureqti 76235;Tel:410 2384

Coperta: Marina Nicolaev

ISBN: 973 - 575 -256 - 5

1. CO1.11a

I?

1.4 :

i --' Ii.6 :

},. STToP(2.1 l2.2

.

2.3 .tt'

1." (


5/248

Dezr.oltarea durabill: teorie gi practici (Vol. i)

CUPRINS la tr-\l!^, l1l--r-)l.i_l:, -t t:r l: .tiL*ld !-i,:';:l:;,1 :. ,;,]l;i ii;.':l:L .i ;' ,' :

I, CONCEPTE $I INTERPRETARI TEORETICE CHEIE.-.1 DEZVOLTAREA ECOLOGIEI. -] ECOLOGIA SISTEMICA|.2.1 Abordarea sistemici a mediului fizic, chimic qi biologic ....I.2.l.I Atmosfera1.2.1.2 Litosfera1.2.L3 Hidrosfera1.2.1.4 Sistemul climatic

1.2.L5 Distribufia spafialS a "mediului fizic, chimic gi biologic"1.2.1.6 Organizwea ierarhic[ a "mediului". .J SISTEMELE ECOLOGICE

I .3.1 Identificarea sistemelor ecologice1.3.2 Semnificalia gi tendinfele aplicflrii modelSrii matematice in ecologia sistemicdI .3.3 Obiectivele actuale qi de perspectivb in aplicarea anahzet sistemice

1.-I SISTEMELE ECOLOGICE _ STRUCTURI DISIPATIVE1.4.1 Structura biocenozelor ....1.4.2 Fluxul de energie:,J RECICLAREA MATERIEI PRIME iN STSTEN/IELE ECOLOGICE].6 SISTEMELE ECOLOGICE _ SISTEME DINAMICE, NELINEARE1.6.1 Echilibru qi stabilitate: modalitdti de interpretare ..

| .6.2 Nelinearitatea sistemelor ecologice . . . . ..L6.3 Succesiunea sau cregterea sistemelor ecologice ... .1.6.4 Evolulia sistemelor ecologice1.6.5 Elemente utile pentru managementul relaiiilor SSE


6/248

2.3.3.3 Eliminarea gi depozitarea produpilor secundari qi ai "metabolismului"ssF.'" 166VP2.4 CATJZELE, FORMELE DE MANIFESTARE $I DIMENSIUMLE "CRIZEIECOLOGICE,, .2.4.1 Conqtientizarea procesului de globalizate gi cronicizare a crrzei2.4.2 Clarificdri teoretice qi dezvoltiri procedurale gi institulionale post-Rio2.4.3 Coordonate cheie ale modelului de dezvoltare durabill2-4.3.1 Care suntcoordonatelecheie ? ..... :...... 1.'.'.'.2.4.3.2 Elemente caracteristice generale ale tranzilrei SSE* .i ... .. .'

3.: TRAN ZITIi- ECONOMICA sau TRANZITIA StSfniVfUlUl SOCIO-:'.ECONOMIC DIN ROMANIA CATRE MODELTJL DE DEZVOLTARE:,,DURABILA ?.3. 1 TMNZTTTAECONOMICA ..: 3.2 TRANZTTTA "TOTALA" A SSF NATIONAL

t78184189191199

2082092r3

178

230232

C*rmjlmsa{i@[

grBLrocRArrn

:li:,;;r

xnug"Iew0proftil$l $&5,g[pre d@(dimrFdmr@U![Ir@ .sdilm{d@mrilumroiilmr@ (frW$ilm{mrriw@mfl- ud

roL8fr

,&

,i

/--


7/248

Dezvoltarea durabilS: teorie 9i practici rJol. I) - Introducere

DEZVOLTAREA DURABILA: TEORIE SI PRACTICAVOLUMUL I .BAZELE TEORETICEALE DEZVOL:IANTT DURABILE. INTRODUCERE

Conferinla ONU asupra relaliei dintre "mediu qi dezvoltare", eare a avut loc la Rio deianeiro -'Brazllla in perioada 3 - 14 iunie 1992, a fost cel mai amplu gi semnificativeveniment dintr'-o serie de evenimente cu tematicd'simiiard organizate in releaua ONUncepind cu anut 1972. Conferinla aatras pe continentul Americii de Sud peste 25.000 deerperfi in problcrnele protecfiei qi legfslatiei mediului, ale dezvoltdrii socio-economice,ruliticieni gi reprezentan[i ai organizaflilor neguvernamentale din toate t6rile lumii precums- sefi dc state gi de guveme din peste 140 de JIri,Sc-mnificafia rnondialS deosebitd a acestui eveniment consti in faptul cd acesta a constituit,q: de o parte, momentul cuhninant al unui proces amplu gi dificil d,e dezbateri, interpretdri gi:xplicarc a interdependentei dinhe dezvoltarea sistemuiui socio-economic global giii:namica stucturii, a modului de funcJionare gi a calitdlii componentelor "mediului" la scar[:ianetarS, prBcres care s*a derulat pe o perioadS de peste doi ani gi care a integrat experienla-riumulatl intr-qn interval de circa dou[ decenii,(dup[ Conferin]a ONU - Stockholm 1972),-er pe de altd pa.r'te, momentul de iniliere a procesului global gi pe tennen lung de tranzilre asisternului socio-economic de pe actuala h-aiectorie ca-re se plaseazd deja in zona crtticd a;,-rmcniului de stabilitate, respectiv,la limitele capacitdlii de suport ale ecosferei pe o noul:aiectolie care si se integreze annonios in limitele capacitilii de supod ale acesteia pi carel:e ca atractor un model de dezvoltare socio-economicd durabilI.,rielegerea corecti a progesului gi conjugarea efortului tuturor statelor lumii pentruschimbarea rnodelului de,de7voltare socio.econornicd, atflt timp cdt nu este prea tdrziu,riesupune insd asigurarea ugr,ritoarelor condifii: : i ,, ::" diferentierea unui nou model conceptual de perceptie gi interpretare a mediului, a pozitiei"omului in natur-d", a relaliilor dintre'lom $i mediu" gi respectiv a interdependentei dintre''medi11 qi dezvoltare";--. constituirea.unui ansamblu de metode de analizd gi integrare multidisciplinarb astfelincAt elernpnts,.Sle cunoagterii din orioe domeniu ale qtiintelor naturii, socio-umane,economice qi tehnice si poatd fi accesate gi integrate in "sistemele informalionale",,ansamblu firi de care nu se,poate asigura managementul tranzitiei;


8/248

Dezvoltarea durabili: teolie 5i practicd (Vol. I) - Introducereiii. dezvoltarea. adaptarea gi aplicarea mijloacelor, instrumentelor qi metodelor juridice,econolxice gi sociale precum gi a resurselor umane $i institufiilor care trebuie segaranteze elaborarea soluliiior viabile pi managementul aplicdrii lor;iv. dezvoltarea mijloacelor ingineregti qi a tehnologiilor prin care activit5jile economice qi

sociale si se poatd executa cu randament crescut qi in limitelc capacitdtrli de suport a"mediului".Asigurarea condiliilor de mai sus presupune insd existenla gi valorificarea maximd aexpertizei profesionalc" a resurselor financiare precum qi accesul liber la informafie qirnrjloacele telrnologice, pre-conditii, care in micd mdsurS, au fost satisfbcute pAnb in prezent.In acelaqi timp, creqterea exponentialS a numdrului problemelor urgente generate defenomenele de suprapopulare, sdr6cie, subdezvoltare qi de conflictele annate, intArzie sauhtntteazd procesul de tlanzilie la fazele sale incipiente. Limitele incd foarte severe in ceea ceprivegte coerenia gi consistenta factoriior cheie de care depinde fundamentarea, proiectarea,declanqarea gi managementul tranziliei ca proces complex gi de lungd, duratd,, asociate cuconstringerile care decurg din necesitatea de a concentra voinfa politicd, resursele naturalegi financiare pentru solu{ionarea problemelor cu orizont de agteptare foarte redus (in modflecvent de oldinul sdptdmAnilor qi lunilor) pot explica de ce, la cinci ani de la ConferinlaONU/Rio 7992. rezuitatele concrete in pregdtirea ;i declanqarea trarrzifiei globale asisterrulur socio-cconomic cltre modelul de dezvoltare durabild, sunt extrem de modcstc.Cred ci este de la sine inlcles faptul cd, tranzi\ia global[ este qi va fi determinatS qi sus]inutdde citre declangarca procesului qi de ritmul acestuia la nivel nalional qi regional.in acest context. foarte mu11i politicieni qi oameni de decizie, reprezentanli ai mass-rnedia,membli ai corpului profesoral din sistemul de educalie qi formare a resursei umane gi deeducalie a populaliei ;i chiar mulfi oameni de qtiinj5 au mari dificultdti in a percepe $iinterpreta corect csenla perioadei de crizb in dezvoltarea sistemului socio-economic qisernniflcalia dezvoltdrii durabile ca unic[ soluiie de ieqire dtn crrzd,. in aceste conditii suntfoarte fiecvente erolile de interpretare, discufiile sterile gi cazurile in care dezvoltareadurabill, ca proces foarte complex gi de lungd durat6, este redusd la un simplu principiu saueste cu vehernenfi respinsd.Ca participant la unele dintre fazele pregltitoare qi la lucr6rile efective ale ConferinfeiONU/Rio 1992, precum gi la multe dintre acfiunile care au urmat acestui eveniment, am avutposibilitatea sd m5. conving cd, in esentd, dificultSlile majore in proiectarea gi declan$area cusuoces a tranzitrei socio-economice cdtre un model de dezvoltare durabiii sunt determinatepe de o parte de intlrzierile care se manifesti in procesul de pregdtire a condi{iilormentionate anterior la i - iv gi de capacitatea fbarte limitatd a celor "chema1i" sd dezvoltepoliticile. strategiile gi planurile de management ale tranzitiei, de a sustine pregltirea giconsolidarea condiliilor (modei conceptual, metode qi instrumente de accesare qi integrare acunoaqterii, regulile, metodologia gi mijioacele economice, juridice qi tehnice de elaborare giaplicarc a soiuJiilor viabile pe termen lung), de fapt de a construi interfala gi suportulrnetodologic, tel"rnic qi institulional pentru tranzi\ia socio-economicd la un model dedezvoltare durabila" iar pc de altd parte de a utiliza corespunzdtor qi eficient at6t suportul8


9/248

Dezvoltarea durabild: teorie ;i praclicd (Vol. I) - Introducerer-lretic c0t Ei cel pr-actic. Am considerat cd este timpul ca, impieund cu un gt-"p d. ""p*f,." 1a LJniversitatea din Bucuregti, Poiitehnica qi Acadenia de Studii Economice- din3-:curegti 9i de \a Universit5lile Complutense Madrid/Spania, Universitatea Liberd3iirxelles/Belgia pi Universitatea Friedrich-Schiller JenalGermania, sd elabordm o lucrare cu--rlla "Dezvoltarea durabili: teorie gi practicS", subtitlu "Ecologie sistemici aplicatd" qi::ezentatd in doud volume:- Bazele teoretice alc dezvoltirii durabile.. Tehnologii, mecanisme gi instrumente pentru dezvoltarea durabili,- care s[ integr:dm expertiza profesional6 gi experien]a manageriald proprie precum gi:zrtltatele anaTizelor clitice qi ale sintezelor efectuate asupra construcfiiior teoretice qi^:actice pr:ivind dezvoltarea durabil5, existente la ora aetuaiS. Lncrarea- se adreseaza,-"rdenfiior gi ?n mod special celor care urme az6,Programul European de Studii Academice:- "Ecotehnie", experfilor in elaborarea politicilor, strategiilor qi programeior der:nagement penttu dezvoltarea socio-economicS, politicienilor, factorilor de decizie,-'"JLelor didactice pi nu in ultimul rAnd celor care activeazd.in mipcdrile pentru promovar-oa-'.nzi1ici socio-econorlice la modelul de dezvoltare durabi16.

' - prirnlri volutlr se incearc6 abordarea cclor mai dificile aspecte ale proccsului de prcg6tire' perfbcfionare a condifiilor i qi ii. in acesf sens, promovdmmodelgl conceptuat derivit din'-'licarea bazei teoretice a'oecoiogiei sistemice", model care ne permitc sI percepem qi sd--lerptetdm corcct "mediul inconjurdtor" , sI interpretirn ner,'oile qi aspirafiile "omului" de--" pozilia sisternului socio-economic pe care l-a creat ca parte integrantb a mediului gi pe: rt'e-l gestioneaz5- si anairzdm Ia scard istoricd dinarnica relafiilor:clintre sistemul socio-'-{-rnomic qi componentele in regim nafural ale mediului, si identificirn cauzele reaic a1e:r'ocesului de "deteriorare a mediului", sX infelegem corect fundamentele "crizei ecologice"'- si conturdm coordonatele modelului de dezvoltare durabilS gi structura sistemului siport: ;-ntru tranagementui tranzitiei.\r-t ascundcm dorinfa qi intenlia de a incita la un nou mod de analiz1,a "reformei qi tranziliei:.>temului socio-economic din Rom0nia", de a provoca dezbateri profunde asupra:'r'oblenrclor gi obiectivelor reale a1e tranzi\iei la nivel naJional gi regionai gi nu in ultimulrnd sper:anla cd' s-ar putea declanqa un proces de clarificu.. gi

"li*irrur" a confuziei gi:iletantisrnului atAt de rdspdndite in momentul actuai ?n toate scctoarele cheie - politic,:-recutiV, educalie gi formarea resursei umane - in care se proiecteazd qi promtveazi"tlanzi1ia".rr mod expres volx pl'ovoca, od de cdte ori vom considera cd anahzz problernelor o va'lnpune' afirmAnd cb politica este arta de a conduce dinamica sistemelor socio-economice:ralionalc, rcgionalc ai a celui global prin politici gi strategii viabile, iar guvernarea este artaJe a proiecta qi aplica programe manageriale prin care obiectivele actului de conducere suntatinsc, ideea c[ ambele solicitd din partea actorilor implicafi sau care se implicd un


10/248

Dezvoltarea durabiid: teorie qi practici CVql,,D - Introducerepffisionalism desiv0r$it.$i dc6aib pentru cI orice eroare in actul potiti. qi a" g"v""n*"4tr:age dupi sine cest{ri care se propag6 pi se amplificd in timp qi spafiu.'iSubiiniqa,ci in, acest volum nu-mi propun sd" analizez in detaliubaza teoreticb a EcologieiS.ister4js,eo, istoria dezvoltlrii sale ca gtiin1d, a. sistemelor mari sau nivelul qi calitateacunogtinfelor privind modul de structurare qi funcfionare a sistemelor ecologice care. seautointretin gi care produc resursele gi serviciile de care a depins qi va depinde sistemulsocio-econornic ( SSE).Un volum de Ecologie Sistemicd carc va aborda aceastd problematicd este de asemenea incurs. de pregdtire. Acesta dezvoltf qi adapteazd volqmul de "Ecologie gen9ra15" publicat ?nanul 1982 (Nicolae Bofirariuc gi Angheluld Vidineanu), in conformitate cu particularitilllle


11/248

Dezvoltarca durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 1

1. CO^\CE?TE $r INTERPRETAru TEORETICE CHEIE,derivate din buzu teoreticd a Ecologiei Sistemice, pentru fandamentareuunui nou mod de abordure a dezvoltdrii socio-economiceSi a relaliei scesteis cu ((mediul tnconjurdtor"

Pentru a ne apropia c6t mai mult posibil de scopul pe care-l urmdrim in acest capitol alIrrcrllii, am optat pentru o cale mai pufin obignuiti de anahzd. seleclie gi interpretare a unuir olum imens de cunogtinfe, concepte gi modalitdti de infelegere gi interpretare acomplexit[fii structurale qi functionale a "vie]ii" qi "mediului inconjurdtor".\nr incercat gi sper cd am reuqit cel pulin pafiial, sb nu cedez atracqiei rnultitudinii deaspecte particulare sau de interpret6ri divergente, sectoriale care au insotit procesul dedezvoltare a ecologiei ca qtiintd, in mod special in ultimele patru decenii. in acest sens amincercat sd aplic cu coRsecventb principiile conceptiei sistemice gi ale organizirii ierarhicein tentativa de a sintetiza achiziliile valoroase in plan teoretic, care au insolit procesul foarteconrplex dar, relativ de scurt[ durat5, de formare gi dezvoltare a unei baze teoretice unice qicoererrte a ccologici.in esenld am optat penh-u un set restrAns de afirmafii, fiecare din eie sintetizAnd giexprim6nd intr-o formd foarte concisd un amplu bagaj de concepte, cunoqtinle gi dateernpirice ;;i carg sunt prezentate intr-o succesiune logicd ce ar putea da posibilitateacititorului sb le perceapd ca fiind coordonate ale unui model conceptual operafional, gieficient de aboldale a "mediului inconjurbtor" gi a dimensiunii sale umane.Am considerat de asemenea ci este'absolut necesar ca fiecare alirmafie sd fie insolitl de untext care s[ cuprindb produsul intermediar al procesului de,analizd gi sintezd qi care siargumenteze suficient afirmafia respectivd, permitrdnd utilizatorului s[-gi clarifice, siproiecteze gi sd dezvolte propria interfat[ pentru accssarea gi prelucrarea informaliilor qidateior necesare elaborlrii soiutiilor viabile pe termen lung. Se prepune astfgl nu,nunai unnou mod de abordare qi interpretare a mediului inconjurdtor, a dimpnqlUnii umane gi 'arela{iei "omului cu nafura", ci se asigurd concomitent, pe de o parto, conditiile s{rficiente deordin profesional/gtiin{ific pentru identificarea corectd a suportului qtiin}ifrc, teoretic qipractic, iar pe de alti parte se deschide qi se jaloneazl, calea de acces la acest suport.

l1t_1


12/248

Dezvoltarea durabild: leorie qi practici (Vol. I) - Capitolul I

1.1. ECOLOGIA este Stiinla a cdrei bazd teoreticd s-a conturat Si dezvoltat progresiv,tncepdnd cu a doua jumdtate a secolului XIX, prin acumuldri teoretice Si metodologiceproprii, acumuldri care au constitu[t de fapt suportul cadru pentru integrarea, adaptareaSi dezvoltarea un.or concepte, cunoStinle Si metode elaborate Si aplicate intlial intr-ogamd .fbrtrte largd de discipline aparlindnd gtiinlelor naturii, rnatematice, sociale Sieconontice (Fig. l) La inceputul anilor 80, ecologia depdsise deja statutul de simplddisciplind de "grenild", revendicatd tn grade diferite de cdtre specialistii dintr-undonteniu sau aLtul al Stiinlelor naturii.Dificultdtrile care sunt intdmpinate fn prezent, atunci cdnd se aplicd, conceptele SicunoStinlele din domeniul ecologiei precum Si interpretdrile limitate Si divergenteintdlnite in mod frecvent in lucrdrile Stiinyifice Si activita,tea practicd din ultimeledecenii, oLL ca ntotivalie principald.faptul cd marea majoritate a celor care au utilizat SiLLtilizeazd produsul Stiinlific, teoretic Si metodologic al acestei Stiinle adoptd elementeleteoretice Si practice specifice uneia sau alteia dintre fozele premergdtoare definitivdriibazei teoretice a ecologiei.Cu o intdrziere de aproximativ un deceniu de lafinelefazei (1960/85) care a consfinlitincheierea unui proces foarte dinamic de formare a bazei teoretice a unei noi Stiin{e, ainceput sd se recutroascd (e drept cu timiditate Si stdngdcie fncd) de cdtre tot mai multrie4ter{i direct implicali tn cercetdrile de ecologie teoreticd Si aplicatd Si in mod specialde cdtre cei implicali in analize critice Si sinteze de amploare, cd aceasta existd Si cddenumirea sa genericd trebuie sd marclteze caracterul sdu integrator, propundnd tnacest sen:s terntenul cle Ecologie Sistemicd.

1.1.1. Formarea qi dezvoltareabazei teoretice a Ecologiei SistemiceNecesitatea, impusi de practica societdfii umane, de a aborda gi clarifica unele aspecte alereiafiilor dintre "orn qi componentele mediului inconjur[tor" pe de o parte gi dintreorganismele animale qi vegetale precum gi dintre acestea gi mediul abiotic pe de ait6 parte, s-a resimlit cu intensitate diferitd in toate etapele dezvolt[rii societdlii umane. PAnd in primajurnbtate a secolului XIX, toate formulbrile care vizau unele aspecte ale relatiei omului cumcdiul natural au avut un puternic caracter empiric. Nu exista obazd de cunogtinle distinctdcare sd orienteze qi sd fundamenteze un mod de diferentiere gi abordare coerentd amultiplelor ploblerne pe care dezvoltarea societltii umane le implicaRitmul qi formele de dezvoitare a societ6tii industriale au multiplicat gi accentuatpreocupirile care-qi propuneau si clarifice aspectele relaliei om e naturd sau cele careyrzaumodul de organizare gi "funcfionare a nafurii". in acest condifii, incd din secolul XVIII seremarc6 o serie de contributii consistente care prefigureazi sfera de cuprindere a unui noudomeniu al gtiinfelor naturii. Astfel, Anton van Leeuwenhock, bine cunoscut pentru lucririlesale de microscopie gi recunoscut ca iniliatorul acestui nou mod de investigare, a formulatprobleme care se adresau modului de reglare a populatiilor gi aitittatstudiulrelafiilorl2


13/248

Dezr,-,i::'.:ca ;ru'abilh: tcolie gi placticb (V:1. I)-Capitolul 1

=aa

ud()a

q)oottooba

6lrtlo&drUlr

tu

,!0

'- c)c,:c\= Ea ::.s i 'c-4 2 :.9=.2'! ==F-? :t-Z'7 L " \ ot = ?-:;r1= ga'i.-si 6^ti'j " +=c-C s G'':=.P=t- 13.lr= =e;5=IE '!"78.Ydi a.2= u,. = i.-=,Y t )6: --:5 E .=c oJ: F = c.2.5!j5 ;i :;o o - *a':::.- F : :sr: \Ei?" .{ ?" ,I ,E^ :\g* -qE=.e - # Fn2AA;OR

errtuolsls leolo3g erPllo'\zeo

.='l::t( lts{lErltrll l,&l {t i.Eli 'fl l,ll t lI | ilt'./ I trfi loftli- ,_J:

erlturtsrls iatSolocg uecrlarosl iazeq eeltulo d

I

I

ia

r(Y

xrlFI

;c (" -= ! :c.E\;i8.9:: izEi iiz: q,-;7- =i+'P Y;= = = ". =):- 'r < 3'-


14/248

I)ezvoliarea durabilS: teorie gi practic[ (Vol. I) - Capitolul Itroflce, iar botanistul Richard Bradley a abordat qi a adus primele contributii ia elucidareaLlnui proces foarte complex cum este cel al productivitSlii biologice (Egerton 1969, Odum1983). In aceeaqi perioadd, Linn6, pe l6ngd consistentele sale contribulii in domeniulbotanicii gi sisteilaticii, a elaborat iucrarea "Economia naturii", lucrare care a fost reevaluatiqi considelati recent ca cea mai importanti qi clari schitrare a noii qtiinfe ce unna sd sediferenlieze in secoiul XIX (Worster 1985, Hayward 1995). in anul 1859, Charles Darwinpublica lucrarea "Oliginea speciilor" in care a prezentat prima teorie coerentd privindevoiulia speciiior. Darwin a considerat "lupta pentru existentd" pe care o inlelegea ca"totalitatea relafiiiol infiaspecifice gi interspecifice, directe gi indirecte", ca fiind forlamotrice a evoluliei speciilor (Botnariuc, Vldineanu 1982; Botnariuc 1967,1989).La inceputul celei de a doua jumitdti a secolului XIX, existau toate premiseie pentrudelimitarea unui nou domeniu de preocupdri gtiinJifice de naturb teoreticd gi practicd incadrul qtiinleior naturii, a cdrui evolufie, pe durata a errca 100 de ani, avea s[ conducd ladifcren{ierea unei noi gtiinfe. Naturalistul Ernest Haeckel, unul din marii evolu}ionigti aisecolului XiX, care a suslinut qi dezvoltat concepteie cheie ale teoriei darwiniste - luptapentrtr cxistent[ Ei adaptarca, este cel care, in anul 1868, delimiteazi gi defineqteproblematica specificd a acestui nou domeniu, pentru care foloseqte termenul - ecologie (dela grecesctrl oilcos - casd, economie). Sfera de preocupdri pentru acest nou domeniu aIgtiinfelor natulii era defrniti de cdtre Haeckel astfel: "totahtatea relaliilor indivizilorbiologici/organismelor cu lumea extern5, in general cu condiliile de existenfi de naturdolganic[ ;i anorganicS; ceea ce am definit ca economie a naturii, relaliile mutuale ale tuturorolganismclol care trdiesc intr-un spatiu comun, adaptdrile lor 1a mediul inconjuritor,transforrniuile pc care le produc carezultat al luptei pentru existenld".Prinra etapd din dezvoltarea ecologiei ca gtiinti (1868 - 1900) s-a catactertzatdin punct devedele conceptual prin faptul c[ relatiile studiate erau reduse la relafiile indivizilor bioiogicicu mediul 1ol de via{d iar abordarea se realiza aproape in exclusivitate dupS metoda analiticigi descriptivd (Botnariuc, Vddineanu, 1982; Dajoz, 197 1).Acest mod de abordare a determinat acumularea unui bogat material faptic, a c[ruiinterpretare se realiza insd cu dificultate qi f.ard a condnce la rezolvarea corespunziltoare aunor probleme teoretice gi practice tot mai complexe.Se simlea astf'el nevoia unor elemente noi care si completeze modelul conceptual it bazacdruia se diferenliau gi se abordau problemele ecologice. Un prim elernent, cu implicaliiprofunde, l-a reprezentat admiterea fapfului cd este necesar sd se ia in considerare specia caunitate organizatorici gi desigur relatiile sale cu mediul abiotic, precum gi relatiileintraspecifice.Cercetdriie diferenliate pi desfigurate dupd acest model conceptual completat, au condus laaparilia unui domeniu distinct al ecologiei, cel rcprezentat de "autecologie" (Schroter,1896). De fapt, in ultima parte a secolului XIX qi inceputul secolului XX, cercetareaecologici a fost reprezentatd aproape exclusiv prin cercetiri autecologice, desfiqurate, inspecial. asupra speciilor de insecte ddundtoare culturilor agricole gi p6durilor.I4

--l


15/248

Dezvoltalea durabili: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul Iln aceastd perioadi sunt sfudiate efectele directe ale factorilor climatici (t"*p.tatur6,umiditate) asupra dezvoltdrii, fertilitdlii gi supraviefuirii indivizilor aparfinAnd diferitelorspecii qi in rnod implicit a dinamicii efectivelor acestora. Aceste cercetiri au condus ulteriorla folmularea teoriei reglajului efectivelor popula{iilor naturale prin intennediul factorilorclirnatici (Bodenheitnet, 1928;Uvarov, 1931) qi la formularea ideii cb factorii climatici qi-arexercita acfiunea asupra proceselor care condilioneazd" intrdrile gi ieqirile de indivizi dinpopulafie, indiferent de efectivul acesteia (Teoria factorilor independenli de densitate -Smith. 1935).Se reahzeazd, de asemenea, descrierea intr-o formd unitard gi concisd a dinamiciipopulafiilor naturale, utilizandu-se expresii matematice de tipul ecualiei exponentiale gi aecualiei logistice (Pearl and Read, 1920).Aceste cercetS.ri, efectuate asupra structurii qi dinamicii populatiilor naturale, au adussuficiente argumente pentru a se susline ideea conform cireia populafia este subunitateacentrald a speciei asupra cdreia ac[ioneazd" selectia natural5 gi care reprezinti purtitorulmaterial al cvolufiei (Fisher, 1930; Dubinin, l93I; Wright, 1931; Haldane, 1932;Dobzhanskri, 1937:^ Smalgausen, 1946; Simpson, 1953; Zavadski, 1961; Mayr, 1963;Botnariuc, 196l). in acelaqi timp, rezultatele acestor cercetdri au evidenfiat faptul cidinanrica structurii populatiilor gi in special a efectivului 1or, este determinatd, atdt de factoriiabiotici cAt Ei de rela{iile lor cu alte populafii animale gi vegetale.S-a irlpus astfei, incd de la inceputul secolului nostru, necesitatea cercetirii structurii giciinarnicii asociafiilor de organisme apartindnd diferitelor specii. La inceput s-a pus accentulpc studiul separat al asocialiilor vegetale qi respectiv al asociaJiilor animale, pentru ca,trcptat, sd se inleleag[ necesitatea cercetdrii unitare a comunit[tilor formate din popuiafiivcgetalc yi aninralc itrterconectate.Astfel, in primele decade ale secolului nostru, apar o serie de lucrdri de referinfi, lucrdri cecuactenzeazd" aceast[ noud etapd, de dezvoltare a ecologiei (sinecologia), in care se trateazd"structura asociafiilor vegetaie, dinamica (succesiunea) acestora, coreiatia dintre succesiunegi factorii climatici (Cowles, 1899; Warning, 1902; Morozov, L9l2), stadiul final (climax) alsuccesiunii asocialiilor vegetale (Clements, 1916), structura qi dinamica asocialiilor animale(Shelford, 1913; Adams, 1913; Elton, 1927), precum gi structura unitarX a comunitSlilor depoptrlalii vegetale qi animale (Forbes, 1887; Thienemann,1925). Mai ales pebaza studiilorlimnologice se contureazd" ideea integralitdlii comunit5lilor de populatii vegetale qi animale,subliniindu-se necesitatea cercetdrii unitare a acestora. Pentru a evidenlia caracterul deunitate distincti, cu particularitdfi structurale proprii, se accept[ in cazul comunit[1ilorvegetale qi animale, termenul de biocenozd folosit de c6tre Mobius incb din 1877.O serie de cercetdri ef'ectuate asupra strucflirii biocenozelor integrate in mediul acvatic sauterestru au condus la diferenlierea principalclor par-ticularitdti itructurale ale acestora, Iaidentificarea unor rnodalitdti eficiente de apreciere a complexitdtii lor qi de cornparare ash-ucturii unei aceleiagi biocenoze pe mdsurd ce parcurge stadiile succesionale sau decomparare a biocenozelor intre ele (Fisher, Corbet, Williams, 1943; Simpson, 1949; Poole,

t5


16/248

Dezvoltarea durabilb: teorie 9i practicd (Vol. I) - Capitolul I1974;U"yd & "L 1968; Oltean, 1984) gi la diferenlierea convingedi cA orice biocenozA estestrAns interconec tatd cu ansamblul factorilor frzici, chimici, mecanici, geografici , carecaracterrzeazd" spa[iul in care aceastaiqi desfdqoatd activitatea.Ca urnrare, s-a impus necesitatea acceptdrii unui nou concept care sb reflecte in form6 c6.tmai complet[ ansamblul format de biocenozd qi totalitatea factorilor abiotici, qi in acest sens5-uu propus gi folosit o gami largd de termeni cum ar fi: ecosistem, biogeocenozL,nicroiosmos, landscape elementar, microlandscape, ecotop, diatop 9i bioecos.Dintre toli termenii folosili, cel de ecosistem, introdus de citre Tansley 1935, a fost perceputde citrc experlii in domeniu ca fiind cel mai adecvat penku a exprima conceptul de unitateintre biocenozd,, pe 6e o palte qi mediul fizic qi chimic dintr-un spatiu dat, pe de aiti parte(Odnm, l9g3; Botlariuc, VSdineanu,1982; Golley, 1993). Conceptul de unitate structuralddintre biocenozd gi componentele fizice gi chimice ale spaJiului ocupat a anticipat 9iftindarncntat conceptul de "orgafilzare", care este multmai cuprinzdtor qi care constituie defapt "coloana vertebrald" abazei teoretice a ecologiei'Se acceptd, in general, p6rerea, cdp?ndla sfbrgitul deceniului 4 aI secolului XX, ecologia apur.u., perioada descriptivi a dezvolt[rii sale (Botnariuc N., V[dineanu .A.,.1982),perioada ir. .ur" ,-uu u.u*nlat foarte multe date cu privire la structura 9i dinamicapopulafiilor, asociafiilor vegetale qi respectiv animale, a biocenozelor integrate inecosistenre, qi s-au realizat importante achizilliin ceea ce privcate bazateoreticl' a ecologiei.Studiitc cfcctuatc in deceniile 3 qi 4 asupra populafiilor naturale qi asupra biocenozelor 9iccosistcmclor, au creat premtzatranziliei de la perioada descriptivi la perioada modernia ccologiei. in acest spiiit, ecosistemul este conceput ca o entitate nu numai structurala dar qiftrncfionall, dinamici gi productivi, care este capabil[ sd ftxeze, sd.transforye Si ;eacu'ruleze energia solar6- in legdturile chimice ale substantelor organice sintetizate. Inconsecinfd, orico populatie naturald, componenti a unei biocenoze, integrati intr-unecosisten va indeplini un un.r*it rol in desfdgurarea fluxului de energie qi ca urmare' studiulpopslafiilor trebriie sd fie integrat in contextul cercetirii ecosistemelor ca unitifiproductive elementare.prirna parte a pcr.ioadei moderne din dezvoltarea ecologiei este marcati de cercetdrileefectuate asupra energeticii ecosistemelor (Juday,1940; Lindeman,1942,I94l; Hutchinson& al. l94l; Odum, 1.g51,1955; Brody, 1945) gi implicit asupra energeticii populatiilornaturaie (Slobodkin & Richman, 1956; Richman, 1958; Slobodkin, 1959; Schindler, 1:.f8)Rezultatele acestui gen de cercetiri au evidentiat insd faptul cd nu poate fi gxntic{adinamica productiviiatrii primare qi secundare daci lipsesc informafiile cu privire la o altdfuncfie importaltd a ecosistemelor, reprezentat6 de circulatia elementelor minerale 9i inspecial a fosforului, azotuiui qi carbonului. Este astfel declanqati cercetarea, c].preced"l.:]"ecosistemele acvatice, a circulatiei fosforului (Hutchinson, Bown, 1950; Rigler, 1956),azotului (Caperon gi Judith Meyer, 1972) precum gi rolul populafiilor animale in procesul deregenerare a reze1ei acestor nutrien{i in apl gi sedimente (Pomeroy, Bush, 1959;Jolrantres, 1972).

I6


17/248

Denoliarea durabilE: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul 1Investigaliile care s-au concentrat asupra circuitelor biogeochimice din sistemele ecologiceacvatice sau terestre au atras atentria qi au determinat tranzi\ia de la modul de abordareaprope exclusiv a struoturii qi funcfiondrii componentelor biologice cdtre un mod deabordare echilibrat, care integra in aceeaqi mdsurd structura fizicd a unitdfilor hidro-geomorfologice qi procesele sau mecanismele fizico-chimice implicate in funcfionarea Eidinarnica acestora (Gates, 1962; Lickens, 1977; Bormann et al. 1967; Golley,7993).Dezvoltarea teoriei sistemelor (Bertalanfff, 1932, 1973; Needham, 1932, Botnariuc, 7967,1916), a cibemeticii qi teoriei informaliei (Wiener, 7948, i950; Yockey et a1.,1958; Patten,1959) au asigurat premisele fundamentbrii teoretice qi practice pentru completarea qiperfectionarea modului de abordare qi interpretare a lumii biologice qi a mediului fizic qichimic cu care interactioneaz\.Dupd 1960, se dezvoltb suportul teoretic gi faptic care peffnite aprofundarea qi extindereaconceptului diferenliat in anii '30, concept care reflectd unitatea structurald dintre mediulabiotic qi asociafiile de plante qi animale astfel inc0t ceea ce era desemnat prin termeniigenerici: biota qi mediul inconjurdtor, sd fie perceput din perspectivl, organizatoricd, casisteme dinamice. Din aceastd noud perspectivf,, indivizii biologici, populafiile sau speciile,biocenozele etc., preourn qi unitdfile structurale care rezultd din interacliunea 1or cu mediulabiotic, sunt unitdfi integrate sau sisteme care funcfioneazd dupd principii cibernetice, aucaracter inlbrmafional qi sunt autoreglabile (Botnariuc, 1967,1976, 1989; Odum, 1977,1975,1983, 1993; Van Dyne, 1975; Kent, 1975; Patten, 1975; Vddineanu, 1984). Acesteaor-rmuliri in plan conceptual s-au dovedit a avea un rol crucial, pe de o parte pentrudesiv0rgirea procesului de formare a bazei teoretice a ecologiei, iar pe de alt[ parte pentrudezvoltarea rapid[ a metodologiei de investigare qi a cunoagterii capacitdfii productive qi desuport a diferitelor categorii de ecosisteme precum qi extinderea investigaliilclr la scardspafial6 (acoperind sisteme de rang superior - complexe de ecosistme, landscape,biomi/rnacrolandsoape sau ecosfera). Aceste dezvoltiri in plan teoretic s-au produs intr-operioadd foarte criticd a procesului de formare a ecologiei ca qtiinfd, perioadb care seextinde la scar6 de timp in intervalul 1960/1985. Este perioada in care tendinla centrifugd ceconstituise gi pAnS atunci o coordonatd a procesului de formare qi dezvoltare a ecologiei, semanifesta foarte pregnant in condiliile in care tendinfa unificatoare a conceptului tansleniandespre unitatea structurald dintre biocenozd Ei mediul abiotic nu mai putea constitui suportulnecesar fie pentru abordarea problemelor fie pentru integrarea rezultatelor ior- Fdrd o bazdLeoreticd completd qi consolidatd, in perioada menfionatd s-a derulat un proces fbartepericulos de difereniiere a unui numbr crescAnd de subdiscipline qi discipline: ecofiziologie,ecotoxicologie, ecologie biochrmic5, ecologie broftzicL, agroecologie, qtiinle ale mediului,ecologie umand, ecologie urband etc. fiecare dintre ele oper6nd cu multe conceptecontradictorii, fapt care a alimentat gi intrelinut confuzia, a subminat coerenta qicredibilitatea acestei qtiinle ce se afla deja intr-o fazd foarte avansatd de formare. Lucrurileajunseserl atdt de departe in promovarea qi alimentarea confuziei incdt se trecea cu uqurinfddin extrema in care sfera ecologiei era redusl la preocupdri specifice fazelor de la sfArqitulsecolului XIX qi inceputul secoiului XX ("ecologie biologic6") la extrema in care domeniulecologiei era perceput ca ceva foarte difuz in care se putea include aproape orice probiemd(Di Castri, \987; Botnariuc & Vddineanu,7982; Golley, 1993).

T7


18/248

Dez.-t-ltare-a durabil5: teoi'ie qi plactica -('apitolul I

()tr

ul

t,l

(r)"

o

o.

trUIasd

)g

oN

s|EN

\!4tr


19/248

Dezvoltarea durabild: teorie ;i practica 1\zol. I) - Capitolui 1A$a cum s-a ariltat anterior, in aceea$i perioadd (1960i 1985), tendinfa centripeti,r-nrificatoare, s-a consolidat treptat, pe m5sura completdrlibazei teoretice cu elemente (Fig.2) de cunoaqtere, concepte gi rnetode adoptate din/sau care s-au dezvoltat pe principiipreluate din teoria sistemelor, teoria informatiei, ciberneticii gi teoria matematicd asistenrelor dinarnice (Patten, 1971,1974; Zeigler,1976,1979; Cole et aI., 1979; Botnariuc &Vddineanu, 1982).Conceptia sistemicb a asigurat ordonarea cunogtintelor gi integrarea tendinlelor centrifugedin domenir-rl ecoiogiei, a conferit bazei teoretice a acestei gtiinJe forfa qi mijloaceleconceptuale pentru a percepe gi interpreta mediul fizic q;i biologic ca o ierarhie de sistementaLi, complexe qi a completat metodologia (analiticd gi istorici) aproape exclusiv folositdpAnd in anii '60, cu metoda analtzei sistemice gi modelirii matematice, care permit in fondidentilicarea sistemelor ecologice ca entitifi reale gi respectiv organizarea programelor deinvestigare a acestora qi de descriere a comportamentului 1or. ConsiderSm cd dupd 1985ecoiogia dispune de o bazd, teoretici solidd qi de o metodologie eficace reprczentatd deanaltza sistemicS, eieinente teoretice gi practice indispensabile pentru o abordareholisti/integratS, atAt ?n proiectarea activitdfilor de cercetare cAt gi a celor de management asistemelor ecologicc naturale gi dominate de specia uman6.Denuinirea gcnericb de "ecologie sistemicS", definegte cel mai bine faza de rnaturitate aaccstei q;tiinfe.Dupa rnai bine dc nn deceniu de la finalizarea procesului de formare gi rnatufizare accologiei ca qtiinfh a sistemelor ecologice (Ecologie Sistemicd), se remarci un proces foartelapid de'aplicare abazet sale teoretice pentru identificarea qi descrierea sistemelor ierarhicesupcrioarc (vezi I-2 B, Fig. 5), inclusiv a sistemelor antropizate, pentru proiectarea gidczvoltat'ca sistcrttelor infonna{ionale suport gi pentru organizarea managelncnrului integratal accstola


20/248


21/248

Dezvoltarea durabiltr teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul Igrosimea medie de aproximativ 30 km. Aerul in stare purb contine: 78,184oA azot rnolecular(N2); 20,846 % oxigen molecular (Or); 0,934 o/o argon; 0,033 % dioxid de carbon (COr) qi0,003 %nun amestec de neon, heliu, kripton, xenon, hidrogen, metan qi oxizi de azot.in ceea ce priveqte compozilia exclusiv a amestecului de gaze, atmosfera este ornogend intr-un strat care imbracl planeta pdnd la altitudinea de 80 - 90 km (Fig. 3). Acest strat cucornpozilie unifbrrnd, dar densitate descresc[toare cu altitudinea, constituie homosfera.Deasupra homosferei pAn[ la altitudinea maxim6 de = 10.000 km se distribuie heterosfera,un strat cu densitate ce reprezintd, I x 10-e din densitatea atmosferei la nivelul mdrii qi carese constitttie dintr-o succesiune de subdivizhtni astfel: inveliqul format din azot molecular1N2) care se extinde pe verticald p0n6 la altitudinea medie de 200 km; oxigenul atomic, carefonneazd un inveliq cu distribufie p6nd la altitudinea medie de 1.100 km; stratul de heliu picei de hidlogen care se extind pe verticald pAnd la 3.500 km, respectiv 10.000 km (Strahleret al., 1914).Pebaza rnodului particuiar de variafie a temperaturii atmosferei in functie de altitudine s-audiferenfiat patru zone termice distincte (Strahler, 1974), trei la nivelul homosferei qi a patrain zona inferioari a heterosferei (Fig. 3).Troposfcra este zona termici care se distribuie in partea inferioard a homosferei p6nd laaltitudinea mcdie de 12,5 km. Subliniem ci grosimea troposferei variazd cu latitudinea,situ6ndu-se in lirnitele a 8 - 10 km la poii qi pdnd la 17 km la ecuator qi in funcfie de sezon,in special la latitudini medii qi mari, fiind rninirnd in ianuarie qi rnaximb in iulie.Caracteristic din punct de vedere termic pentru troposferd este faptul cd temperatura scadeconstant cu crc;tcrca altitudinli (6,40 C la fiecare 1.000 m) de la temperatura medie generaldde = 19" C la suprafafa uscatului qi oceanului planetar. Acest gradient termic iqi rnentinepanta pAni la aititudinea medie de 12,5 km sau 8 - 10 km in regiunile polare gi 15 - 17 km inregiunea ecuatoriala dup[ care panta gradientuiui termic se schimb[ brusc (Fig. 3).Tropopauza, a cdlei pozilte valazd in funclie de latitudine gi sezon, in domeniul 8 - 17 km,este repreze;ntatd, de stratul foarte sublire unde are loc modificarea foarte rapidd a panteigradientului termic gi constituie de fapt limita superioari a troposferei. Compozi[ia standarda aerului este cornpletatl la nivelul troposferei cu cantitdli mari de apd in stare de vapori saucondensath (cea[d., nori) qi de praf. Troposfera este componenta atmosferei care reahzc,azdschimburi directe gi active cu hidrosfera, litosfera gi biosfera qi este de fapt principalulsuporl al fenomenelor qi proceselor climatice gi unul dintre rozervoareie principale alecircuitelor biogeochimice regionale qi globale (vezi 1.5.).Modul qi mdsura in careactivitatea umand a rnodificat gi modific[ direct compozitia standard a troposferei qi in modindirect clima vor fi tratate succint in capitolul 2.Stratosfera este a doua zond termicd a homosferei (Fig. 3) a cdrei particularitate o constituiefaptul c[ tcmperatura creqte lent cu altitudinea. Acest gradient termic ascendent, cu o pantdfoarte mic[, se menfine in stratui limitat de altitudinea medie inferioard de I2,5 km (rninimd- 8 krn; rnaxim[ - 17 km) gi de altitudinea medie superioarl de = 30 km. De la altitudinea

2l


22/248


23/248

Dezvoltarea durabili: teorie gi practicd (Vol. I) - Capitolul Imedie de ^, 361 km (stratopalza), temperafura evolueazd dupd o curbd care atinge un maxim(t' 80n C) la altitudinea de = 55 km gi apoi un minim (- - 830 C) la altitudinea de 80 - 90 km(mezopauza). In acest spafiu altitudinal se distribuie cea de a treia zond termici ahotnosferei, cunoscuti in literatura de specialitate sub denumirea de mezosferi.Important de relinut pentru scopul urmdrit in acest paragraf sunt urmdtoarele particularitifistructur ale q;i funcfionale :i. Stratosfera, gi cu atdt mai mult mezosfera, nu confin in structura lor cantitefisemnificative de vapori de apd sau praf.ii. Pe baza absor-bfiei radiatiilor UV-C din spectrul de radialii electrornagnetice emise deSoare. se formeazd, in stratosferd gi in zona inferioari a mezosferei ozonul (Or). Acestase concentreazd 2 - 8 pprnvr in cea mai mare parte (Strahler, 197'4, Brackemann H. et al.,1989) in orizontul cuprins intre 18 - 25 km dar se distribuie in concentrafii mult mai mici

(< 2 ppmv) in restul stratosferei qi zona inferioard a mezosferei.Mecantsmele chimice de formare gi disociere a rnoleculelor de O, sunt ?ntrefinuteenergetic de cdtre radiafiile UV. Pentru spectrul UV sunt larg recunoscute gi folositeurmitoarele subdimensiuni: UV-A, care acoperi domeniul 320 - 400 nm; UV-B, ceacoperd domeniul 280 - 320 nm qi UV-C, care acoperd domeniui 200 - 280 nm.Molcculclc dc O' sunt fotodisociate in atomi de oxigen prin absorbfia UV-C qi in specialccle cu X'- 243 nn.L O:*hv*+O'+O'Molccula de ozon:se formeazd ca rentltat al unei coliziuni triple dintre un atom deoxigen, o moleculd de oxigen gi un partener M care conservd energia gi momenful, undeM poate fi reprezentat de orice altd moleculb de gaz (in general N, gi O2).2. O'+ O, * M--+ 03 + MLa rdndul lor nrolcculele de O, sunt fotodisociate pebazaabsorbliei radialiilor UV-B giUV-A.3. O: + hv-+ O, + O'Se considerd insd cd numai acest proces de fotodisociero a moleculelor de 03 nu arexplica concentralia de ozon in atmosfer[ qi cu atdt mai mult tendinta de reduceresernnificativd a acestuia in ultirnele doud decenii. in acest sens, Molina et al. 1974propune rur model de reactie catalizatd.implicatd in disocierea moleculelor de ozon. ,'Ipprnv-l0"dinvolum

23


24/248


25/248

Dezvoltarea durabijS: teorie gi practici (Vol. I) - Capitolul i1.2.1.2. S co ar(u tere strd/Lito sferuFormeazd inveli;ul extenl al planetei - Terra, cu o glosime foarte micd (16 - 40 km)colnparativ cu dimensiunile acesteia (r: 6.400 km) gi este constituitd din roci cu densitate gigreutate mai micd fa[d de densitatea pi greutatea strucfurilor interne. Masa scoarJei terestrereprezintia numai 0,L4 o/o din masa planetei dar, datoritd faptului cd aceasta rcprezintd" marileblocuri continentale (uscatul), conJin0nd bazhele oceanului planetar gI constituie sursapentru componenta minerald a solului, pentru sedimente qi penhu chimismul apei gi suport,I espectiv surs[ de nutrienli gi microelemente pentlu covorul vegetal qi indirect pentrutoate colxponentele biosferei, are un rol cheie in sistemul global al "rnediului ftzicchirnic ai biologic".\4ajolitatea rocilor care intr'6 in structura scoarfei s-au format prin solidificarea magmelor cuconlinut ridicat in siliciu qi oxigen. Rocile magmatice conlin diferite combinalii a gapte$upe principale de minerale pe bazd, de siliciu: 1. cuarful (SiOr); 2. silicalii de aluminiu gipotasiu in proporfii mai mici qi sodiul [(K, Na) AlSi3Os]; 3. siiicatii de aluminiu incombinafie cu sodiul (NaAlSi3Os) sau calciul (CaAlrSi2Or) sau cu un amestec ?n diferiteproporlii de sodiu qi calciu; 4. grupui micelor, din care cel mai comun este biotiful,reprezentAnd nn complex de silicafi de aluminiu cu potasiu (K), magneziu (Mg), fier (Fe) qiap[: 5. grr,rpul arnfibolifilor. din care oel mai comun este hornblenda, sunt un complex de:ilicafi de alurninin, calciu (Ca), magneziu (Mg) qi fier (Fe) qi ap6; 6. grupul piroxenilor,rr-rnt minelale carc au compozr\ia foarte aseminitoare cu amfiboliJii dar care nu au ap[ instructura lor; 7. olivina, care este un siiicat de magneziu qi fier [(Mg, Fe)rSiOo] (Strahler etal.. I 974 ).Sc consider'a cd lnaglna se formeazd in condifii de temperaturl (500 - 1.2000 C) gi presiuner6 - 12I( bari, adicd de 6.000 - 12.000 ori presiunea atmosfericd la nivelul marii) inalti, lalimita. inferioar[ a scoarlei sau limita superioar[ a mantalei. Extrem de important este faptulci nragma conline cantitilli irnportante de substanle volatile care in procesul de ricire qicristalizare au fost eliberate gi au constituit sursa de api pentru hidrosferi precum qi sursdpcntru nnele gazc din componenla atmosferei: dioxidul de carbon, azotul, argonul,hidr ogenul, clor ul, sulful.\linctalcle pc baz'a dc siliciu carc intrd in cornponenfa rocilor magmaticc reprezinth sursapelttl'Ll cornpozilia ionicd a apelor marine, apelor continentale de suprafald gi apciinterstifialc. prccurn 5i pentru componenta mineral5 a solurilor. Din punct de vcdcrcgeologic, aceleagi minerale au constituit sursa materiald pentru formarea rocilor sedimentare:i nretanrorficc.Se considerd pe bund dreptate c[ magmele pebaz6, de silicati gi substan]e volatile au asiguratia scarb de timp geologic aproape toate componentele majore ale atmosferei, hidrosferei gilitosferei. Componentele biosferei, a clror prezen[d sub diferite forme a fost atestatd incd deacum 3,5 miliarde de ani, au evoluat in contextul transformdrilor din sistemul litosferd-hidlosfer'[-atmosferl pe care, la rAndul 1or, intr-o mare mdsurd l-au influenfat gi rnodelat.

25


26/248

Dezvoltarea clurabild: teorie qi plactici (Vol. I) - Capitolul IDatoritd faptului ci oxigenul rnolecular nu a fost identifioat printre gazele emise odati cusolidificarea magmelor qi a faptului cd acest gaz reprezintd aproape 21 o/o din volumulaeruiui standard, se considerd cd acesta a fost produs gi a,alimentat atmosfera prin procesuibiologic de fotosintezd. De asemenea, faptul cd, prezenla carbonului in structura atmosfereiqi hidrosferei este cu mult mai micd fa!6 de prezetla sa in componenla gazelor magmatice,ar indica un proces activ de stocare a acestuia sub formi de compuqi minerali in sedimentelecare s-au acumulat labazabazinelor oceanului planetar pi sub formi organicd (combustibiliifosili) in scoarj5 terestrd. Un proces activ de retragere din componenfa hidrosferei giatmosferei gi de acumulare in depozite sau roci ale scoarfei terestre a fost admis gi in cazulsulfului. Aceste procese complexe, care s-au desfbqurat la scard de timp geologic, au fostdirect sau indirect susfinute de componentele biosferei.Este unanim acceptat5 teoria dup5 care structura internd a planetei s-a diferentiat aga cum ocunoagtem in prezent, intr-un interval de aproximativ un miliard de ani, din momentul incale procesul de fonlare ca planetd s-a frnalizat (x 4,5 miliarde de ani in unnl), in urmaunui proces complex care a presupus fenomene repetate de topire interni qi solidificare. Carezultat al acestui proces, structura internd a pimdntului include trei compartimente majore:1. nucleul format din fier qi nichel (are o razd de 3.475 km, iar stratul extern cu o grosime dectrca2.225 krn cstc hr stare lichidFt),2. mantaua, formatd din silicali qi o grosimJmedie deaproxirnativ 2.895 km; 3. scoarJi terestr[ cu o grosime de 16 - 40 krn (infoma]ii au fostfumizatc nrai sus).De aproxirnativ 3,5 miliarde de ani, structura de mai sus a rdmas aproximativ stabild.Modificarilc semnificative, cum ar fi deplasarea qi schirnbarea configuratiei blocurilorcontinentale pi a oceanului planetar, indlfarea blocurilor continentale gi activitatea vulcaniciau avut loc la nivelul scoarfei terestre gi a unui strat extern foarte sublire al mantalei.Acest rnod de organizarc intern6, cu un grad ridicat de stabilitate, a conferit Terrei oproprietate d e o impo rtan!6. covdrq itoare pentru componentele biosferei.I.Aceastd proprietate 1 care derivi din faptul ci masa topiti a nucleului se rotegte lent fat[ detpaqta, constd in faptul ci planeta se comportd ca un magnet qi genereazd un vast cAmpniagnetic care so rnanifesti cu mult dincolo de limitele atmosfeiei. Liniile de forla allc..dmpului magnetic capteazd, particulele inclrcate electric (protoni gi electroni) emise gitransportate de "vdntul solar" pi particulele cosmico csro:constituie rudialia cosmicd (nucleide lridrogen, heliu sau protoni proveniti din nucleele unor atomi grei) gi formeazddeparte desuprafafa terestrd. gi troposferd" o zonl" cu un intens flux de materie qi energie - magnetosfera.Se fornreazd, astfel un foarle eficient inveliq protector impotriva radiafiei cosmice ionrzantecare iirniteaz[ fluxul de radia]ii cosmice ionizante care intercepteazd suprafa]a planetei la unnivel de circa4 prad (1 rad: 100 ergi . E-t, adici energia echivalenti cu 100 ergi absorbitdde un gram dc material expus) qi efectele lor biologice la un nivel de 30 - 73 mrem . an-1.

zo


27/248

Dezr,oitarea durabild: t6orie gi practicd (Vol. I) - Capitolul 11.2.1.3. Hidros.feraSernnificatia generalS a terrnenului cuprinde intreaga mase de apd liberd de pe planetd,indiferent de starea ei de aglegare: vapori, lichidd sau solidS. Din volumul total de ap6 pecare-l reprezintd hidrosfela (x 1.44. 10e km3),97 o constituie oceanul planetar (* 1.4. 10ek-'), Z Yo este cuprins in calotele de gheafb aie Antarcticii qi Groelandei gi 1 % se distribuiein apele continentale de suprafa{d sau subterane. Bazinele oceanelor qi rndrilor suntdistribuite a$a cum s-a precizat anterior (Fig. 3) la nivelul scoarlei terestre qi reprezintl 71o/o din suprafafa planetei. Aceastl considerabili suprafafl de inciden{5 a radia[rei solare qii'espectiv de schimb material gi energetic cu foposfera are o selnnificatie deosebiti pentru circuitulhidrologic, pentru circuitele biogeochimice globale qi respectiv pentru clima globala.Dezvoltarea zonelor de coastd gi respectiv a interfelei de schimb material gi energetic dintreuscat qi oceanui planetar, precum gi dezvoltarea considerabilS (x 6 Vo din suprafata planetei)a platformei continentale (zona de fdrm cu adAncimea pAn[ la 180 m) prezinti o importanfddeosebitd pentru sistemul climatic gi pentru diversitatea qi productivttateabiologicS.Peste J3')6 din oceanul planetar are adAncimea cuprinsd intre 3 - 6 krn gi numai aproximativ7 (Xt arc adincirnea mai rnare de 6 km (anumite zone din Oceanul Atlantic, Pacific qi Indian)(Strahier ct al., 1974). Addncimea rnaximi inregistrat[ este de 10,7 km iar adAncimea medie;lcntru intrcg occanul planetar este de r 4 krn.1.2. 1.4.' Sr^r temul climaticDacd rlajoritatea componentelor hidrosferei, atrnosferei gi litosferei sunt r:ezultatulploceselor intetne de la nivelul orizonfului extern al mantalei gi respectiv al orizontuluibazal al scoar{ei (vezi 12.L2), toate procesele de schimb de materie gi energie la interfatadintre fi'oposferir pe de o parle qi hidrosferd, respectiv uscat pe de altd, parte, precum qifunclionaiitatea sisternelor de transport a maselor de aer gi api in troposferd gi hidrosferd auca forfd fluxul de eneigie solard (Strahler et a1., 1974; Chiras, 1991). Cornportamenfulcomponentelor biosferei (totalitatea sistemelor biologice de nivel individual qisnpraindividual), ca stlucturi disipative (vezi 1.4), organizate qi cu rol cheie in proceselecare stau la baza producerii resurselor naturale, este strict dependent direct gi indirect defluxul de energie solar[. Deqi vom reveni asupra mecanismelor productivitd{ii gi stabilitd}iisistemelor ecologice, considerdm cd este necesar ca in acest context sd subliniem cd innredie 0,I Lk, din energia solard interceptatd de cdtre suprafata oceanului planetar gi uscatuluieste direct utrhzatl de cdtre componentele biosferei gi cd din aceasta o parte a fost stocat[ indecursul perioadelor geoiogice, in depozitele de cdrbune, petrol, gaze nafrtrale din strucfurascoarfei telestre. Fa!5 de densitatea fluxului de enorgie solard (2 cal 'cr11-'-min-r) lalimita superioarl a atmosferei sau la altitudine > 150 km (zond in care absorbtiaradialiilor X, y de c[tre moleculele de azot sau atomii de oxigen nu se produce inc[), fluxulde eriergie calor:ic[ din zona radioactivb (orizontul superior al mantalei qi stratul bazal al.

27


28/248

Dezvoltarca clurabil[: leorie 5i placlici (Vol' I) - Capitolul Iwlcanici se considerd cd are o densitate qi

fespe;tiv un rol nesemnificativ pentru funcfionarea sistemului climatic'Gazurincandescent de ia suprafalr soarerui, cu temperatur6 de circa 6.0000K, emite energiesub forirra radiafiilor electromagnetice cafe acopera un spectru larg de lungimi de undS'Energia radiant6 solarb este transmisi cu precddere sub forma radiatiilor electromagneticedistribuite in spectrul de radiafii cuprins intre 8_0 - 10'000 nm 9i care cuplinde dou6.o*pon-nte invizibile: uV cu l. < 40b nm; IR > 700 nm qi o componenta reprezentat' deradiafiiie vizibile (lumina) cu l. c 400 - 700 nm' componenta UV a radialiei solaretransport6 aproximativ 10 o/o din energia emisr, iar componentele IR qi vizibile transportiaproximatii +S W fiecare din totalul energiei emise'Aga cum s-a precizat deja in acest pangraf, in orizontul atmosferic situat la o altitudine> 150 km, densitatea fluxului de energie transportatd de cdtre radiatiile electromagneticeeste de 2 cal. cm-2 . min-1 gi spectrul de radialii electromagnetice in care emite soarcle estecomplet. Dacd. co'siderdm cd vaioarea fluxului de energie solard de la aceastb altltudinereprezint[ vaioar.ea maxima (100 %), afunci se poJ identifica fenomenele principale caremodific[ atat structura spectrului de radialti cAt qi densitatea fluxului de energie pe mdsurdce radia{ia electromagnetica solari penetreazd, orizonful inferior al heterosferei pi respectivstratur.ilc homost'erei (Fig. 3). Se estimeazi ci in medie aproximativ 32 o/o din tadia\iaelectromagneticd este reflectati in spaliu de cdtre- moleculel e de gaz, particulele de praf' norigi supraf-aia occanului qi uscatului terestru (albedoul terestru)' Pe misur1 ce densitateanroleculelo r dc gaze.r.gt" odat6 cu penetrarea orizonturilor atmosferice de altitudine joas6,r.adiafiile di' spectrul vizibil, in special cele albastre, sunt imprigtiate in toate directiile 9iastfel o parte este r.eflectatd in rpuli.t iar altd, parte este orientatd sub diferite unghiuri cdtresuplafala tercstrl (radi a]ia difuza)-particulele de praf din troposfera imprdqtie de asemenea o fracfie semnificativi de radiaJii'izibile, astf-el incat refle.iur.u difuziin spaliu de citre moleculel e de gaze qi particulele depraf atingc nivclul mcdiu dc aproximativ 5 o/o din fluxul total de energie solara incidenti'Se estimeazd, de asemenea, cd in medie 2r% din fluxul cle radialii solare 9i respectiv deenergie este reflectat in spaliu de cbtre nori gi o proporfie de 6 o/o este reflectatd de uscatul qioccanul tercstru.Al doilea fenomen major care modificd componenta spectrului de radialii solare 9i densitateafl.xului de energie soiard este fenomenul di absorblie de citre moleculele de gaze (NI2, 02,co, inclusiv vaporii de ap[), particulele de praf qi nori. Fenomenul de absorblie a radialiiiorsolare de cdtre 'roleculel e de gazese manifest[ la nivelul orizontului inferior al heterosferei,acoio unde practic moleculele de Nz $i atomii de oxigen absorb aproape integral radialiiie X1'i y, contin,ra tu niveiul mezosfereilt ii:p::i"l al stratosferei (vezi f i'1'1), unde cea maimare parte a radialiilor UV sunt absorbrt" _4,: cdtre strafi-rl de ozon qi se des[vdrqeqte introposfera, unde moiecuiele de gaze,particultiie de_graf gi norii continub si absoarbdradia\raetrecfiomagneticd solaia. in medi-e, se estimeaz|'cd18 % din radialia gi energia solari suntabsor-bite de cdh-e atmosfera. In conse cin!d,, fluxul de radialii eleckomagnetice care este28


29/248


30/248

Dez-voltarea durabilii: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul Io Av0nd ca fotd motrice fluxul de energie solari qi gradientul latitudinal al baianfeienergetice, s-au diferenfiat doul mari sisteme, str0ns interconectate, de transport deenergie q;i rnasS la scard planetard, unul la nivelul troposferci qi al doilea la niveluloceanului planetar. Aceste doud sisteme transportd energia caloricd din zonele cu surplusde energie radiantd netd cdtre cele cu deficit, qi au un rol cheie in menlinerea echilibruluibalanfei energetice a sistemului global atniosferd - hidrosferd - uscat, pentru circuitulhidrologic q;i pentru circuitele biogeochimice globale, respectiv pentru clima planeteirroastre .

1.2.1.5. Distribuyia spatriuld a mediuluiJizic, chimic Si biologic/"mediului tnconjurdtor"Orice tentativd de a delimita spaliul concret, care cuprinde structura, fenomenele giprocesele foarte complexe pe care in mod obignuit le numim generic "mediul inconjuritor",presupune o importantd dozd de risc.Au fost claborate un numdr imens de lucrdri de specialitate qi sinteze care au abordatanurnitc aspecte structulale, fenomene fizico-chimice gi, cum s-a atdtat in 1.1., procese'lebiologice din comunitdlile de plante gi animale (biocenoze), dar in foarte pufine cazuri s=ainccrcat cfectiv o abordare integrati a mediului gi o delimitare spalialS a unit[1ilorstructurale q;i funclionale pe care acest mod de abordare o solicitd in mod obligatoriu.intrucAt unui din obiectivele acestui capitol vizeazd delimitarea in cadrui complexuluiatmosferd - hidrosfeld - iitosferb - biosferi a spaliului in care ne propunem sE aplicdmconcepfia sistcmicd pentru a fundarnenta un nou mod de percepere, analizd gi interpretare arnediului fizic, chimic gi bioiogic ai intruc6t in paragrafele anterioare am identificat gi retinuto scric de datc q;i clcrnente aie cunoagterii ce pot fi utilizate ca tetmcni de referiniS obiectivi;i cn putcrc de rczolulie suficient[, consider ci este momentul pentru a face precrzdrrleneccsarc qi a fonnula solutia cea mai potrivitd cu scopul urmdrit in acest volum.o Sunt argumente serioase (vezi 1.2.1.1. & I.2.1.4.) penhu a accepta ca limitd superioard ainvcli;ului in care sunt cuprinse deopotrivi componetele mediului fizic, chimic qibiologic (inclusiv a rnediului creat sau transformat de specia umand), tropopauza.

Reamintim cb aceastd limiti coincide cu interfala dintre troposferd (confine 99 % dinmasa totald a atmosferei qi componenta major[ a sistemului climatic) gi stratosferd gi cdaititndinea la care aceasta se situeazd variazd, in domeniul 8 - 18 km in functie delatitudine gi sezon (Fig. 3).. Limita inferioard a inveliqului care include ceea ce considerdm ci reprezintd rnediulinconjuritor, o identificdm in structura litosferei la adAncimea de ry 11 L:m fat[ de nivelulnririi (Fig. 3).

. Grosirnea acestui ?nvelig variazd. de la valoarea minimd de - i9 - 20 km pAnd la vaioareamaximf, de = 29 - 30 krn.

30


31/248

lJez" oltarea ar.rrut ita, 1ci',rie ;i practicb (Vo1. I)-f aprtc-lul I

dkx

)s-

-)dF*.tr-C, ,,8- 1l 5'5 iion Ed

tldi 'trlE* Fo,h a: ;: .:! (,)E g;tDQ Ff;OE *i=q kd=1o P*iE 'dE"E c, E'EF E.I elp r b5t. oo{la. 5 rfil. boE'=lg g.,El(: , Nol4 gcloI 899'O ldo.h a)496.E EE 8; giP' o v !6o* :r Ii,EF o o oE tro r,}o oo,FbD E: T E,'a iE P-s"9 *'A. P -',Ee u.h =. 0'4. E.9 ,g? ls.gEE s-e ;HfaF F!! "6FrH Ee H:::5 HH a5.E';5! dd *bbfiw )6rl Yo I I EEEEE frN HlEgE c a irqH ili# *F 's E:i.li2 EE HiEE.n )6)6 !! X !,!di Hs l'u*E HH nsrfl! tE E#--fH ?? 4qqtA


32/248

Dezvoltalea clurabili: teorie Ei practici (Vol' I) - Capitolul 1iiriouieincadru1aceStuiinve1i9dela1imitainferioardde11

krn fald de niveiul mirii pani la altitudinea de aproximativ 9 km care corespunde celormai inalte formaliuni *,lntous.. Totugi, cea mai mare parte a componentelor biosferei seconcentreazdin ortzontul superior din oceanul planetar cu grosimea medie de = 200 m,in zonele umede litoraie qi continentale, zonele de coastd gi pAnI 1a altitudinea medie der 2.000 m a blocurilor continentale.

o La altitudini mai mari de 18 km, ecosferu (vezi I.2.1.6.) sau inveliqul care reprezintdmediui este inconiufatd de trei "zone tampon" concentrice:o magnetosfe ra, care limiteazdfoarte sever densitatea fluxului de radiatii cosmice,i stritul baza], al heterosferei qi orizontul superior al mezosferei in care molecuielede azat gi aromii de oxigen absorb radiatiile X pi y din spectrul de radiafiielcctromagneticc solare,t stratul de ozon din structura stratosferei pi orizontul inferior al mezosferei, careabsoarbe radialiile UV din componenta aceluiaqi spectru de radiatlic lectronlagneticc.

Influenla activit6fii geologice care este cantonatd in orizontul superior al mantaleiterestre gi a straiulir bazlal al scoarfei terestre.(formarea magmelor 9i migraJia lorascendentd, ra


33/248

Dezvoltarea durabili: teorie gi practicd (Vol. i) - Capitolul 1li, Perceperea gi inter:pretarea clasic6, preiuati qi dezvoltati dupb 1972in cadrul PNUE2, caun ansamblu de factori de mediu: apd,, aer, sol, biota (flord gi faund), a$ezerile umane.Aceastd interpretare se bizuie din punct de vedere metodologic pe utilizarea exclusivd ametodei analitice, din punct de vedere conceptuai pe modelul reduclionist qi din punct devedere managerial pe abordarea sectofiald", independentd a fiec5rui "factor de mediu".Specific acesfui rnod de abordare este faptui cd semnificalia interacfiunilor dintre factoriide mediu se identificd separat pentru fiecare dintre factorii implicafi. Aga cum ammenfionat anterior, acest mod de interpretare a mediului a determinat tendinJa defiagnrentare q;i diferenliere a unui numer crescdnd de discipline "ecologice" sau aSa zisede "mediu" in perioada 1965 - 1985.

Alinrentarea bazer teoletice a ecologiei cu elementele caracteristice teoriei sistemelor giciberneticii (in anii '60 qi '70) a stimulat gi susfinut dezvoltarea acesteia in sensuiconceptuaLizirii faptului cI mediul este organtzat in sisteme3, cI intre acestea existlrelalii ieralhice specifice. Conceptia organizdrii sistemice a mediului a stimulat la r6ndulsiu dezvoltarea ;;i perfectionarea in plan metodologrc a atalizei sisternice, a modelSriirlatematice gi in plan managerial, a aborddrii hcliste/integrate. Acest mod de percepere;i interpretare a rnediului (Fig. 5) este acceptat, promovat gi dezvoltat in toate capitoleieEi paragrafele acestei cdrfi. Facem acest lucru cu convingerea cd aceasta este singuta calede a ne apropia, infelege gi fundamenta dezvoltarea sistemului socio-economic ca parteintegrant[ a acestei ierar-hii organrzatorice. Dupd cum se observd, ierarhia sistemelorecologice integreazd. ierarhia sistemelor biologice, astfel incAt fiecare sistem ecologic seconstituie dintr-un sistem biologic de nivel suprapopulafional gi ansamblulcolxponentelor abiotice specifice spafiuiui tridimensional pe care acesta-l ocup6.

Populafiilc sau speciile rnonotipice sunt componente ale biocenozelor qi sunt skictrependente (cu exceplia poate a ceior care apar[in unor specii de rnicroorganisme) deeristen{a altor popula}ii diferen}iate funcfional. In aceste condi{ii, orice tentativd de aJiferenfia sisterne ecologice inferioare ecosistemelor nu ar avea nici un temei qi ne peimitesd plecizdm cf, ?n structura ierarhiei orgarizatorice a rnediului, ecosistemele sunt unitifilestructurale Ei l'uncfionale elementare.

t ?NUE - Prograr-nul Natiunilor Unite pentru MediuIn contextul "teoriei generale a sistemelor", un sistem este def,rnit ca un "ansamblu de elemente gi relaliile directe gi-;rdirecte dintle ele" (Bertalantfy 1968, 1969; Botnariuc, 1967,1976;). Conceptul are corespondent concret in realitate.:r. un ecosistem pentru care populaliile din structura biocenozei qi compartimenteie fizice qi chimice din struchrra:rotopului sunl elementele constitutive; lirnitele ecosistemului; zona de ecoton (vezi explicalia in acest paragrat);:elafiile intrapopula]ionale, relafiile acestora cu componentele biotopului precum gi relafiile dintre componentele:iotopului; lunc{ionalea sistemului gi schimburile materiale gi energetice cu alte sisteme sau poate fi o construc}ieabstlactd (rnatematicd). Sistemul ca unitate orgarizatd se defrnegte deci prin structurd (elemente cornponente gi felafiileJtntre ele) ;i f'unctii specilice, dependente strict de o intrare continul de energie calitativ superioard qi materie gi prinu'Asdtttli slluctulaie 5i lirnclionale proprii, care nu rezultd din insumarea trdsdturilor elementelor componente (inlbrmatii;ornplete plivind trdsitur-iie generale ale sistemelor ca unitifi organizate recomanddm Botnariuc N., Vf,dineanu A.,1982;Botnariuc N., 1976, 1992).

33


34/248

Den-oltarea clurabilS: teorie gi practic5 (Vol. I)-Capitolul I

4llo

3I0 II

T\/ECOSI.-ER{

\Ssloo km2

t_ 'I- It) lir])

ic^10-f,1't,

i!ta

.z RToSFERA l*_--! ToposFERAI T-,1 , ..-::1:try-=r,f];1-.,- i'N4.{CROREGIONAL. DE EIIOSISTEME' IVTACRO.LANDSCAPE'--f:-ornFlx - Comnlex. mafl.uregiorral de2 fizicc,"chirrric. lbioccnoze r- r'acr-ore-qional .BIOI{- _ :-I * -:--1( A./ COMPLEX . .RECIONAL :DE ECO$ISTDME' "LAND satr SEASIAPE'. Coruplex -Comple.i r. rcgional de *.) fizico-chilnicbio.enoze


35/248

Den,oltarea durabild: teorie qi practicd (Vol. I) - Capitolul IFigura 5 bis

) RELATIA DINTRE IERARIIIA TAXONOMICA $I IERARHIA ORGANIZATORICAA STSTEMELOR BTOLOGICE (A)INTEGRAREA IERARHIEI TAXONOMICE $I A IERARHIEI ORGANIZATORICE ASISTEMELOR BIOLOGICE iN IERARIIIA ORGANIZATORICA A SISTEMELORECOLOGTCE (B)(Modificatd dupd Botnariuc 1987)

AiiilrcoslsrEMn I iVif coMpLExE I i.l REGIONALE DE I iI ECOSTSTEME I iYCOMPLEXE I i{ACROREGIONALE | :DE ECOSISTEME J :T :I ncosrnna I ii

IERARIIIASISTEMELORBIOLOGICEIERARIIIASISTEMELORECOLOGICE

Ierarhia taxonomici - un sistem de ordonare gi identificare a diversitifii forrnelor de via![(specieipopulafie, gen, familie ......... clasi, regn).Ierarhia organizatorici a viefii - include succesiunea nivelurilor de organizare a viefii (veziBotnariuc 1986, 1992\.Ierarhia organizatorici ecologici - reflecti organizarea spatio-temporali a litosferei,hidrosferei, troposferei qi biosferei.

SPECIA/POPULATIA

ECOSISTEMEBRARHIATAXoN.

BIOCENOZECOMPLEXEREGIONALE DEECOSISTEME

COMPLEXE DEBIOCENOZE

COMPLEXEMACROREGIONALEDE ECOSISTEME

BIOSFERA

35


36/248

Dezvoltarea durabil[: teolie 9i practic[ (Vol. I) - Capitolul I

Se observi ci pentru (Fig. 5) mediul fizic qi chimic am diferenliatla scare spa$iald trei trepteierarhic inferioare toposfereia (care in fond include toate componentele mediuiui fizic pichimic ce se distribuie in spa{iul tridimensional caracterizat h, 1.2.7.5,) Si care constituier-rnita1ile spaJiale/siste.rnele ftzice ce irrtegreazd sistemele biologice de nivelsuprapopulafional. Ca iczultat al relafiilor multiple directe gi indirecte ce se stabilcsc intrecolnponentele biotice gi cele abiotice, renilt[, particularitSlile strucfurale, funclionale gi oanumitd specificitate a schimburilor materiale qi energ_etice ale sistemelor ecologice denivelul ecosistemelor (I), complexelor de ecosistemes regionale 0I), complexelor deecosisteme macroregionale (III) gi ecosferei (IVf. Acestea se comportd ca structuridisipative, cu evolulie in sensul cregterii gradului de organizare (compoftament antienhopic)ca qi sistemele biologice de nivel suprapopulalional care intrd in componenla 1or, suntunitdlile organizate ce constituie suportul "vietii" gi care au o dinamicS in domenii specificede stabilitate (vezi 1.6) gi respectiv se caracterizeazd prin capacitate specifici de suport aplesiunii factorilor de comandd (vezi 1.2.1.5.). De asemenea, ele se caractetrzeazd princapacttate specificd de a conc entra qi acumula energia de calitate superioard qi a produceastfel resulsele "regenerabrIe" Icapacitate productivi (vezi I.6).Prin modul de functionare, sistemele ecologice (pe care din aceast Ft fazd a analtzet Ieconsiderdm unit[lile shucturale qi functionale ale "mediului fizic, chimic qi biologic naturalgi antropizat") au un rol cheie7 in skucturarea qi dinamica sistemului climatic.Pentru a ltu lto indepdrta de scopul pe care-l urmdrim, subliniem numai, frrd a intra indetaliile drscufiilor: contradictorii care au dominat perioada 1960/1985 din dezvoltarea bazerteoretice a ecologiei, cd toate categoriile de sisteme ecologice (Fig. 5) nu sunt numaiconstruc{ii abstracte ci ele pot fi identificate ca structuri ftzice gi func}ionale ale mediului.Rccunoaq;tem c[ pentru nespecialiqti este foarte dificil, in cele rnai multe cazuri, sd identificelinitele/granilele leale chiar gi pentru unitdtile structurale gi func{ionale elementare(ecosistemele) sau complexele de ecosisterne regionale. Pentru specialigtii in ecologieterestr[ sau acvaticd exist[ la ora actual| metode qi criterii eficiente de delirnitare, toate inesenf[ bazAndu-se pe discontinuitatea, distribu]ia spaliaf6 discreti a unui parametrugeornorfologic, hidrologic sau a covorului vegetal (Fig. 6).I Toposl'er:a - cornplexul lbrmat din stratul superior al litosferei, hidrosf-era qi hoposfera. Mediul fizic ai chimic cuclistr-ibulie i1 spaliul tridimensionat ca in 1.2.1.5. Este sistemul fizic global populat de cXtre componentele biosferei 9i incare relaliile riciproce directe gi induecte dintre componentele fizice qi chimice pe de o parte gi componentele biosfereipe de altd parte se manif'estd. :.:,.:i Complexe cle ecosisteme - sunt formate din ecosisteme diferite din punct de Vedere tipologic (ecosisteme naturale,teresh-e gi acvatice, agrosisteme, ecosisteme urbane etc.), aflate in faze succesionale (de dezvoltare) diferite 9i intre carelluxurile nateriale gi energetice se desftqoard gi sunt guvernate de legit[]i specifice. Termenul este echivalent cu cel delandscape, a$a cum i1 delineqte Zonnevelci, 1995..' Ecosf'er-a - este sistemul ecologic global, unitatea structurald gi funclionald formatd din integrarea biosferei (Sistemulbiologic global) 9i topost'elei. Degi conc.qptul de geosferi foiosit de cdtre Zonneveld, 1995, este echivalent ecosferei, noiil fblosilr pe cel din urmd pentru a refleiiia "n fid.litut" esenla ecologiei sistemice. Riosfera semnifrC6 in acest contextcxclnsiv sistenrul biologic global.t Rolul cheie al sistemelor. ecologice in definirea qi controlul sistemului climatic ar reflecta dup[ pdrerea noastrd esenfa"teoriei CiAIA" (Lovelock. 19'7 9, 1986, May, 197 4).36


37/248

I)ezr-oltarea durabild: tecrlie ;i plactrcar t\'t1. I)-( apitolul I'H -! 3H i: Ecl:f,Eatg:i r;i:t .*;E i :t5fgFHi

!lE.i:i$[E$FEE*;Xrj;.i{ii ii!lFaliEi$lEI+Bi$ri'sH :!t:l';; IE i Ei H At;3ag r;igitiIiagE $;E;$ Is:i;lqE;t:;tifriE!{ *issaEEiititsliliEiiEiEEg3fi:;iiiissE

illliillllgii.$

\7

) fll

rri ..:" !

iJt*.!'""''

\^t i.1- J l. /j a':f LI .'l,'-r'',.I -,-.i1..-1.-----,-,-!!+- !L:t

a- O/:iorlO-: 0

GLo*-(I)-o--oLF6Eob_: a


38/248

Dezvoltarea clurabii6: lcorie qi praclic[ (Vol' I) - Capitolul IAerofotogramele sauactuaid llelodologialor pe scara ierarhicd.Credern ins6 c6 in acest context este extrem de important, din punctul de vedere almanagemenflrlui capitaiului natural, sd subliniem cA de obicei granitele unui ecosistem sau.o-pl* de ecosisteme nu se rezumd la o tinie de demarcatie ci La zone de amplitudinivariabile marcate de discontinuitili concrete spafiale. Zotele de granifd sau de ttanzi[iedintre sistemele ecologice au fost mult discutate qi analizate in ultimele trei decenii inspecial sub denumilea genericd de zone de ecoton'Conceptul a fost utrlizat de cdtre Clements (1905) pentru a desemna zona de jonctiune adoui cornunitdfi, zondincare procesele de schimb sau competitia dinhe asociatiile adiacentepot fi relativ uqor evidenliate (r. ,.*utrd limbajul specific fazelor formative ale ecologiei -Fic. I ).

t-l"d"t*lt, "r*iate cu observaliile directs din teren constituie la oraeficientd pentru deiimitarea sistemelor ecologice, indiferent de pozi\ia

intr-una dintre cele mai dinamice gi intense faze de formare a bazei teoretice a ecologiei,Odurn (1971) caracterizeazd zonele de ecoton astfel: "o zon| de ttanzilie dintre doud sau maimulte biocenoze (deci nu numai asocialiile vegetale ca in cazul caracteizdtii date deClements). O zold de joncliune care poate evidentia un gradient linear dar cu amplitudinemult mar i'gustd decni rpuiiit. tridimensionale in care se distribuie biocenozele adiacente.Zona de tr,o1zilielgranifl- conline in mod obiqnuit mai multe specii care-gi au originea inbiocenozele ?nveci-inate dar gi specii caracteristice numai zonei de tranzi[ie. La nivelulzonelor de tranzilte se rnanifestd in general "efectul de granif6" care in lond constd in faptulcd num[rul de specii ;i de multe ori densititile lor sunt mai mari decdt in biocenozele pecare 1e delirniteazl".Mult rnai recent (i9g7) a avut loc intdlnirea de lucru a experfilor din grupurile MAB -UNESCOs si SCOpEe pentru a analiza qi clarifica caractertzdrile folosite in literatura despecialitate qi diferit. progru*e de management pentru zonele de ecoton procum 9i pentruidentificarea criteriilor de clasificare gi a-problemeior prioritare cu privire la locul qi rolulacestora in procesele ecoiogice locaie, regionaie 9i globale (Naiman et a1', 1987)'Cu aceastd ocazie s-a propus urmdtoarea catacteizare a zonelor de ecoton'. "Zote detranzi\ie intre sisteme ecologice adiacente, care au o serie de particularitaii distincte, unice,ce se manifestd ia scar[ tJmporala gi spa]ial6 qi la nivelul c[rora au loc, cu o anumitdintensitate, interac{iunile dintre ele".in conformitate cu baza teore ticd a ecologiei sistemice gi respectiv a interpretdrii mediuluidup6 principiile organtzdrri ierarhice (Fig. 5), termenul de sistem ecologic desemneazd oricennitate ecoiogicd a ierarhiei argatizatorice de la ecosistem -+ complexe de ecosisteme ->ecosfera.NMAB-, SCOPTj

38

Plogramul LNESCO, "omul qi biosfera".- Comitetul qtiinlific pentru problemele mediului'


39/248

Dezvoltarea durabili: teorie qi practicd (Voi. I) - Capitolul I-.. consecinfd, zonele de ecoton reprozintd de fapt zonele de granifd dintre ecosisteme ca:-itAli structurale qi funcfionale elementare qi dintre diferite categorii dg,cqmplexe de:;.rsistetne. Zonele de ecoton se caracterizeazd, prin parametri fizico-chimici gi biologici- i:e au domenii distincte de fluctuafie gi prin densitSfi ale fluxurilor de energie gi masd care:-'ieuri scirimburile dintre sistemele ecologice adiacente, mult diferite de cele din interiorul:, csl.ola ("boundary conditions").--, ultimul deceniu, majoritatea specialiqtilor in ecologie sistemici au acceptat fapful ci nu se: -.ate apbca efectiv un mod de abordare sistemicd atdt in dezvoltarea, qi aplicarea;:.rgramelor de cercetare cdt gi in managernentul sistemelor ecologice, dac6 nu se identificl:- cuantific5., respectiv nu se iau in considerare in aceeaqi misurd structurile gi fenomenele:: graniti (Decarnps et aI., 1989, L994, 1996; Naiman et a1., 1990; Mitsch et aI., 1994;?::erjolrn et a1., 1984; Pinay, 1988, 7990; Gold et aL, 1997; Merot et al., 1997; Haycock et-., . 1993, 1997: Maltby et aI., 1996; Maltby E., 1988; Vidineanu et a1., 1996, 1997, 1995;-ristofor et al., 1997; Iordache et al., 1997; Postolache Carmen et a1., 1997; SArbu Anca,-q6, r 991)..:irmafia de rlai sus poate fi sustinutd de urmitoarele elemente de ordin teoretic Ai practic:. datoritd particularitafilor structurale gi functionale, zonele de ecoton par si indeplineascd

tun rol cheie in intreg procesul de intelegere qi cunoagtere a comportamentului/dinamiciisistemeiol ecologice, a capacrtdtii lor productive gi de suport [se are in vedere abunden{agi diversitatea resurselor biologice; existenfa unor mecanisme eficiente de control afluxurilor de energie gi masd (in special nutrienti gi particule minerale qi organice);divcrsitatca biologicd mai mare (Patten et a1., 1985)];. zonele de ecoton, ca stLucfuri suport a unor procese de interfa![ foarte active, par sd fiernult mai sensibile fatd de actiunea directd a factorilor de comandi antropici sau mediatdde modificiri locale, regionale gi globale in sistemul climatic (in acest caz se are invedere cu precldere faptul cd zonele de ecoton pot constitui habitatele multor speciivulncrabile; spaliu pentru migrafie longitudinal[; spa]iu pentru microevolutie);r datoritd cel putin unei pirJi dintre particularitifile structurale gi functionale de mai sus,zonele de ecoton ar trebui s[ constituie elemente cheie in orice strategie gi program demanagement a sistemelor ecologice naturale gi a celor anfioprzate precum qi obiective(situsuri) in sistemul de supraveghere a modific5rilor in sistemul climatic.-\stfel, dacd se probeazd ci zonele de ecoton dinhe ecosistemele unui complex regional incare se practici agricultura intensivb rcahzeazd. un controi eficient al migratiei nutrienlilorrazot qi fosfor) gi altol compuqi chimici sau a particulelor minerale (rezultat al eroziuniisolurilor) in apele de suprafatd sau constituie habitatele unor "duqmanr" lprdddtori eficienti aiprincipaliior "ddun[tori" ai plantelor cultivate, atunci conservarea, amenajarea qi dezvoltareaacestora vor reprezenta un instrument indispensabil in orice strategie de control a polu6riidifuze qi respectiv de contr-ol integrat a dinamicii populaliilor (in speciai insecte) dbunitoareculturilor agricole. Sirnilar, daci zonele de ecoton constituie habitatele majore ale multorspecii vulnelabile de plante gi animale, atunci managementul lor "it. subordonatobiectivului major de conservare a diversitdlii biologice gi respectiv a resurselor genetice.

39


40/248

l)ezvollat'ea cluralril[: teorie qi practicd (Vol I) - Capitolul I

1.3. SISTEMELE ECOLOGICE, indiferent de pozilia lor in cttdrul ierarhieiorgat,rizatorice (Fig. 5), sunt sisteme mari ;i complexe. Pentru dezvoltarea cunoa$teriimodului lor de stt Jcturlare Si funclionare, a sistemului de supraveghere a dinamicii lor Sipentru proiectarea, dezvoltarea Si aplicarea programelor de management' trebuie sd se'fo I o s e i c d m et o d o I o gi a an aliz ei s i s t emi ce S i mo del ar e a m at em ati c d'

Am ardtat anterior cd sistemele ecologice elementare (ecosistemele) acoperd in spatiulbiciirnensional suprafele variind in mod obiqnuit intle 0,1 - 5 ' 102 km (Fig. 5) qi cd in spaliulreai tridimensional includ componente ftzice, chimice gi biologice diferite, intre care existirelalii directe qi indirecte de schimb material, energetic qi informalional 9i c6 fiecare dintreu."rt.u este delimitat de alte ecosisteme prin zone de granitdlecoton'Dac6 ne i-estrangem pentru moment fie qi numai ra aceastil treaptb ierarhicd gi numai ladescrierea sumar-6 de rnai sus, avem totugi suficiente elemente pentru a accepta afirmatia cdsistemeie ecologice sunt sisterne mari qi complexe'Dar pentru a face un pas decisiv inainte, strict necesar, de apropiere qi inlelegere asisteinelor ecoiogice, pu, .., rol cheie atdJ. in activitalile de investigare qi dezvoltare acunoagterii cat giin ccle de proiectare qi aplicare a planurilor de management ale acegtola'trebuie si se asigure ..iclentifi careau..rio, rirt"*. mari qi complexe". Aceasti cerin{a derivddin recunoagtelea dificultdfilor enonne pentru marea majoritate a experlilor sauutilizatorilor/managerilor de a identifica qi opera asupra corespondentului real al fiecarui tipde sistem "cologrcl Aceast[ restricfie explic[ de ce pdnd in prezent au existat 9i

existi incdspecialiqti gi r-rtilizatori ai conceptelor din bu"u teoreticd a ecoiogiei, cate nu pot asociaaceste concepte unui .or*rporrdent tn realitate sau chiar dacl realtzeazd' acest lucruidentificarea este fie extrem de sumard (scari spatiald necorespunzdtoare 9i simplificareexcesiv[), fie total neconcordantd cu sistemele reale.una dintre coordonatele majore ale procesului de dezvoltare a ecologiei sistemice (vezi Fig'1) o rcplezintl dezvoltarea 9i perfeclionarea metodologiei specifice de identificare asistemelor ecologice (cel pulin in aceastd etapdcu precidere a ecosistemelor qi complexelorde ecosisteme/landscape) qi de modelare matematiie a dinamicii lor (wiegert, 1975,1?!!tzeigler, 1979, Botnarjuc & v5dineanu, 1982; Vddineanu, 1987; Louenroth et a1', 1983;West, 1985; Van Voris et a1., 1980; Williamson,I99};Ulanowicz, 1986; Salthe, 1985; Pahl-Wostl, 1994,1995).Performanla in identificarea sistemelor ecologice 9i modelarea matematic' a acestora(eficienia aplicirii anahzei sistemice in ecologie) constifrrie conditiile cheie pentrolnanagelllentul rntegrat al capitalului natural (vezi cap. 2) 9i al sistemului socio-economic'Fdr[ atingerea performanlelor de mai sus, managementul integrat 9i durabil qi respectivdezvoltarea durabilS a SES rbmdn doar deziderate'

40


41/248

Dezvoltarea durabilS: tcorie qi practicS. (Vol. I) - Capitolul 11.3.1. Identificarea sistemelor ecologice - este un proces in trepte, care:I. este iniliat printr-un program extensiv (la scard spafial5) gi intensiv de mSsurdtori(aer-ofotogratlre, teledetecfie), observatii directe, preleviri de probe Si analizd, de imaginigi probe pentru delimitarea spaliall a sistemului; identificarea componetelor biologice,ftzice gi chirnice; evaluarea ponderii de reprezentare a componentelor biologice giidentificarea relatiilor directe si indirecte dintre ele.II. identificarca ciilor de transfer uni sau bidirectional de masi, energie gi informafieprecum qi a mecanismelor de controi a densitdtii fluxurilor ("boundary conditions") lanivelul zonelor de ecoton.III. evaluarea organizdrli spaJio-temporale interne a biocenozei sau ansarnbiului debiocerroze.IV. identificarea potenfialilor factori dc comand[ clirnatici, hidrologici gi antropici.e Dirpa parcurgerca prirnei kepte a procesului complex de identificare a sisternuluiecologic X (unde X:ecosistem, complex de scosisteme regional sau complex deccosisteme macroregional) rczultd, delimitarea spafiald a unitdtii sau unitdfilorhidrogeornorfologice (Fig. 6), caracterizarca structurii fizico-chimice, a gradului s5u delreterogenitate gi este posibild identifiearea rezervoarelor principale (masa apei gisedimente pcntru ecosisteme acvatice sau apa interstifiald qi hurnusul din sol pentruecosistemele terestre lacare se adaugd straturile inferioare ale troposferei pentru ambelecategorii) care conlin sub formi disponibild producdtorilor primari elementele minerale,precllln Ei mccanisrnele fizico-chimice cuplate (adsorblie, absorblie, hidrolizd, potenlialredox, schirnb ionic, floculare, precipitare, sedimentare, turbulenfd, curgere, curenfi) careconstituic la rAndul lor suportul pentrul fluxurile pe orizontalS gi verticald in interiorul

i LtnitSlii hidro geomorfologice.o Datele primare oblinute infaza de investigare intensivi gi extensivd a sistemului X, potasigura de asemenea atdt identificarea distributiei spafiale a zoner sau zonelor de ecotonc6t qi a componentelor structurale cheie, a fluxurilor de masd qi energie care letraverseazd precurn gi a mecanismelor frzice, chimice qi biologice care ar controladensitatea fluxurilor de schimb energetic Ai materiai sau prin care zona sau zonele de

ecoton ar tarnpona presiunea altor factori de comand[ climatici, hidrologici, antropici.o Identificarea gi caracterizarea spatio-temporald a unitbtii sau unit6li1orlridrogeornorfologice, respectiv a zonei sau zonelor de ecoton sunt trepte obiigatorii aleprocesului de identificate a oricirui sistem ecologic dar departe de a fi qi suficiente.Investigarea gi identificarea organizlrii spatio-temporale a sistemului biologic de nivelsuprapopulalional (biocenozi sau ansamblu de biocenoze), care este parle constitutivd asistemului ecologic dat gi ciruia ii conferd caracterul de "shrrcturi disipativd" cu

41


42/248

Dezvoltar-ea durabild: teorie qi practicd (Vol' I) - Capitolul 1colxportament antientropie, unitatepdrerea noastr[ cca mai cliticd etapd apentru identificarea organrzdrli spatio-temporale a biocenozelor sau complexelor debiocenoze este extrern de important ca programul de investigare intensivd qi extensivd siacorde o atenfie deosebitd: *ati*ii probelor (numdrul de unit5ji in prob6) pentru a estimamirimea popuiafiilor/speciilor componente cu o eroare < 20 o/o; frecvenlei de prelevare aprobelor. care de'fapt trebuie s6 reflecte particularitdtile ciclurilor de dezvoitare ale speciilorbirr.or''ponenta biocenozeihiocenozelor gi modalit[tilor (randomizat, stratificat ratdomizat,sistematic), respectiv iustrumentelor de prelevare a probelor care si reflecte pe de o parteheterogenitatea-ulitatii/unitdlilor hidrogeomorfolo gice, iar pe de altd parte comportamentuLindivizilor gi grupur-iior de indivizi din componenta populaliilor (Botnariuc N., VddineanuA.. t982).Datele primare rezultate din analiza probelor pot asigura estirnarea rn[rimiipopulaliiior-/speciilor', distributia spafiala a acestora, dispersia (imigrafia qi ernigrafia)pr.r.r* gi a abundenlei (ponderii -de reprezentare) numerice 9i in greutate (biomasd) aaccstora. 'Iotaiitatea populaliltor/speciilor a cdror sum[ a abundenielor numerice este 2 15 o/o,respectiv a abundenlelor in greutate > 10 o/o,pot fi considerate populafii/specii dominante (alcfu.or-rol funclional nu poate fi neglijat). Aceleagi date primare, completate atunci cind estecazrl cu date oblinute iin observalii particulare (ex. spectrul trofic a1 popula{iilor/speciilordorninante) trebuie sd asigure identifiCarea rela{iilor trofice gi estimarearater de reciclare (t)a biomasei in cazul fiecSrei populatii/specii dominante'Daci se cunosc care sunt componenteie dominante ale biocenozei sau biocenozelor,

relatiiietrofice dintre ele pi ratele specifice de reciclare a biomasei inseamnd cd sunt asigurateprctnisele pentru:. agregarea componentelor dominante in module dup6 identitatea sau similarrtatea foarte

strAnsd a constantelor de timp respectiv a niqelor funcfionale,. indicarea relaliilor de transfer material, energetic 9i informational dintre module,o stabilirea variabilelor de stare (strucfurale qi functionale) pentru caracterizatea fiecdruimodul al sisternului biologic (Vidineanu A., 7987, 1992, 1994; Botnariuc N' &

Vddineanu A., 1982).in ceea ce privegte metodolggia cea mai potrivitd penhu agregarea populatiilor saucolrortelorto pentru a constitui reJeaua de module interconectate pe baza relaliilor trofice,recomanddm rnetodologia propusi recent de cbtre Claudia Pahl Vostl (1995). Aceastbmetodologie reprezintl dupl pdrerea noastri o completare 9i perfeclionare a metodologieir,r cohortd - grupare cle inclivizi in structura unei populafii, de regulb avdnd aceeagi sau virste apropiate qi care au aceea$lnigd lunclional[./L/

productivd qiprocesului de a vielii", reprezinti duPiunui sistem ecologic.deo'suport

identificare a


43/248


44/248

Dezl,oltarea ciulabild: teolie qi practicA (Vol' Irt'apitoir-Ll l

x.8FtrUA;v:.iEt9E'EEeE .! '6..:: !1 -t.F .5 X 6'I d^.'r ; iG.r h Q H .-,,x9P o=1 d tr F il|!r)6 k k k .E og (6 .ql io.ettr a E6E.i E N'6[*s.. E E8:i"b r HaFhll e'f[ -E'E # Ef;u'E'F'E * n;6.EEEh; ? !Eii'itrvg!'eoqi'E*x& s 'HtoH6'I H r.-6-REu s :Eosd- ii I riB$igE! i;i!,,.i,3-Ei HgEllsEE e rieE.i'"o F E r;o*Eb o6d -',9.-'F9..b'.8 ''EEE Ef;'6iX'fr5 e i,EPE?.FEI:J+UK:E X'3E; F 8 E Hiff*, Eg.I tr iiE'"?.^I='3'4 c:HslEEgl;i* FE .1n F 3" -*'.4iioe

DezvoltareaDurabila_Vol1

Documents

Transcript of DezvoltareaDurabila_Vol1