Dezvoltarea profesionala

7/18/2019 Dezvoltarea profesionala

http://slidepdf.com/reader/full/dezvoltarea-profesionala-5696c6fd64b94 1/11

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, !nveste"te #n Oameni$%Axa Prioritară 5& Promovarea m'surilor active (e ocupare$%Domeniu major de intervenţie 5.2&$Promovarea sustena)ilit'ţii pe termen lung a zonelor rurale #n ceea ce prive"te (ezvoltarea resurselor umane "i ocuparea *orţei (e munc' Titlul proiectului& Re eaua pro*esioni tilor (in me(iul rural$%ț ș

Nr. ontractului& POSDRU+13+2+S+127203

DE!"#$TA%EA P%#FES&#NA$'.

MOTIVAŢIA ŞI DEZVOLTAREA CARIEREI

(.).*otivaţia individuală +i motivaţia la nivel de or,ani-aţie

O pro)lem' care #i *ascineaz' "i #n acela"i timp (' )'t'i (e cap psi.ologilor, (ar "i managerilor (inorganizaţii este (at' (e #ntre)area de ce /unt oamenii motivaţi /ă facă ceva01. / #ncerca construirea uneiliste (e motive pentru care oamenii se angaeaz' #n (i*erite acţiuni este (i*icil', (ar putem #ncerca s'enumer'm cteva& (orinţa intrinsec' (e a o)ţine ceva, comparaţia social', presiunea social', aspiraţiile

personale, pro)a)ilitatea (e o)ţine succese, o)i"nuinţa, cre"terea stimei (e sine, etc Scopurile organizaţiilor pot *i realizate (oar prin e*ortul comun al mem)rilor ei Una (intre con(iţiile pentru care unele organizaţiisunt mai e*iciente "i pro(uctive (ect altele, este (at' (e calitatea "i cantitatea e*orturilor (epuse (e angaaţiiei, e*orturi care sunt legate (e motivaţie Pentru a lucra )ine, oamenii tre)uie s' *ie puternic implicaţi #nmunca lor "i (ornici s'-"i ating' anumite scopuri, (e la cele mai simple cum ar *i (orinţa (e a *ace rost (e

)ani sau (e a aunge mai repe(e acas', pn' la cele mai comple4e "i utile organizaţiei a realiza lucruriimportante, a g'si meto(e noi e*iciente, a *ace ceea ce le *ace pl'cere

Natura motivaţiei umane

Din per/pectiva p/iolo,iei muncii motivaţia e/te definită ca /umă a ener,iilor interne +iexterne care iniţia-ă3 dirijea-ă +i /u/ţin un efort orientat /pre un o4iectiv al or,ani-aţiei3 care va/ati/face /imultan +i tre4uinţele individuale Ro))ins, 1556 Din aceast' (e*iniţie rezult' trei elementec.eie& efortul, obiectivele organizaţionale şi trebuinţele.

Efortul e/te o mă/ură cantitativă a inten/ităţii /st*el, un angaat puternic motivat (epune oactivitate susţinut' la locul (e munc' otu"i nu orice e*ort intens con(uce la per*ormanţe #n munc'/ngaatul tre)uie s'-"i canalizeze aceste e*orturi spre a #n(eplini "i obiectivele organizaţionale, acestea*ormn( componenta calitativ' a e*ortului, care (' valoare e*ortului (epus *igura 1 8u ct o)iectivele

personale sunt mai apropiate (e cele organizaţionale, cu att e*ortul (epus va a(uce o contri)uţie mai marela rezultatele a"teptate (e organizaţie *igura 1), (up' cum nealinierea acestor o)iective va rezulta #n

per*ormanţe sla)e la locul (e munc' *igura 1a

eneficiar6 9/socia iaț A.S. 277) Al4a &ulia, str :iron 8ostin, nr 2, tel*a4& 026+61;227, e-mail&as2001al)a<=a.oocom,>e)&>>>as2001al)aro

Partener )6 /socia ia pentru promovarea potentialului ruralț Procivita/ /l)aPartener 26 &NF#% !talia

9Operator (e (ate cu caracter personal 1706?





Fi,ura ). /linierea o)iectivelor personale cu cele organizaţionale

:otivaţia tre)uie analizat' "i ca un proces (e satis*acere a tre)uinţelor *igura 2 re)uinţa este ostare intern' (e necesitate care *ace ca anumite scopuri s' *ie atractive /tta timp ct este nesatis*'cut', eacreeaz' o tensiune intern' care stimuleaz' in(ivi(ul, antrenn(u-l #ntr-un comportament prin care acestaurm're"te satis*acerea tre)uinţei "i re(ucerea tensiunii @late, 1561

Fi,ura 2 Procesul motivaţiei

Pentru ca un in(ivi( s' *ie motivat la locul (e munc', el tre)uie s' ai)' certitu(inea c' e*ectun( o anumit'activitate, aceasta #i va satis*ace "i propriile tre)uinţe

A4ordări majore ale motivaţiei pentru muncă eneficiar6 9/socia iaț A.S. 277) Al4a &ulia, str :iron 8ostin, nr 2, tel*a4& 026+61;227, e-mail&as2001al)a<=a.oocom,

>e)&>>>as2001al)aroPartener )6 /socia ia pentru promovarea potentialului ruralț Procivita/ /l)aPartener 26 &NF#% !talia






8onceptul (e motivaţie pentru munc' s-a sc.im)at #n timp, o(at' cu (ezvoltarea (i*eritelor a)or('ri alemanagementului "i organizaţiilor O scurt' incursiune, incomplet' totu"i, ne-ar auta la #nţelegerea viziuniiasupra motivaţiei #n munc'&

• Concepţia de motivaţie raţional-economică. Abordarea raţional-economică afirmăcă oamenii iau decizii în mod rezonabil, logic şi raţional, decizii care vor conduce la uncâştig economic satisfăcător pentru ei înşişi. Principalul ei reprezentant, F.a!lor,considera că anga"aţii vor munci mai mult dacă vor obţine salarii mari, iar performanţaacestora ar fi limitată doar de oboseală.#

• Concepţia ocială al motivaţiei. $ercetătorii din abordarea relaţiilor-umane, prinstudiile %a&t'orne, au demonstrat că oamenii muncesc pentru a-şi satisface o paletămai largă de nevoi, importante fiind nevoile sociale şi de recunoaştere.

• Concepţia de a!to-act!ali"are a motivaţiei, s-a focalizat pe conţinutul şisemnificaţia sarcinilor, subliniind importanţa factorilor motivatori intrinseci.

• Concepţia comple#ităţii peroanei, se bazează pe adaptarea managerilor lasituaţiile particulare şi la nevoile diferite ale anga"aţilor.

Pornin( (e la 8Piramida tre4uinţelorA a lui :aslo> vezi *igura nr1 "i (e la sc.ema procesuluimotivaţional vezi *igura nr2 o)serv'm c', #n *apt, motivarea repre-intă corelarea /ati/faceriitre4uinţelor unui individ cu reali-area o4iectivelor +i /arcinilor ce9i revin Bn orice organizaţie,motivarea presupune corelarea satis*acerii necesit'ţilor "i intereselor mem)rilor cu realizarea o)iectivelor "i

sarcinilor ce (eriv' (in atri)uţiile ce le sunt sta)ilite prin *uncţia pe care o ocup'

Figura nr.1 - Piramida trebuinţelor – Maslow








Figura nr.2 - Schema procesului motiaţional

Bn *uncţie (e tipul (e stimulente ce sunt o*erite unui in(ivi( #n procesul muncii i(enti*ic'm (ou' tipuri (emotivaţie&

1 motivaţie intrin/ecă - atunci cn( la )aza motivaţiei stau *actori (e natur' intern' ca& satis*acţie personal', pl'cerea (e a *ace lucrurile cum tre)uie etc% ea (eriv' (in relaţia ce se sta)ile"te #n mo((irect #ntre in(ivi( "i sarcina (e #n(eplinit, rezultn( ca urmare a acţiunii in(ivi(ului #nsu"i%

2 motivaţie extrin/ecă C atunci cn( la )aza motivaţiei stau *actori (e natur' e4tern' ca& salariu maimare, )oni*icaţii, prime etc% ea (eriv' (in contactul in(ivi(ului cu me(iul e4tern sarcinii, rezultn(ca urmare a acţiunii altor in(ivizi

!n(i*erent #ns' (e *orma pe care o poate avea proce/ul de motivare, el tre)uie s' #n(eplineasc' #n mo(

simultan trei caracteristici&

• /ă fie complex - s' utilizeze stimuli (i*eriţi%• /ă fie diferit - s' ţin' cont (e particularit'ţile *iec'rui in(ivi(%

• /ă fie ,radual - s' satis*ac' succesiv necesit'ţile mem)rilor, #n *uncţie (e gra(ul #n care ace"tia #"i#n(eplinesc o)iectivele ce (eriv' (in atri)uţiile ce le revin

Un alt aspect care tre)uie luat #n (iscuţie atunci cn( a)or('m pro)lematica motivaţiei este acela alperformanţei. Performanţa e/te definită ca mă/ura :n care indivi-ii participă la reali-area o4iectiveloror,ani-aţiei. Rolul ei pentru (es*'"urarea #n con(iţii optime a procesului (e munc', #n ve(erea atingeriio)iectivelor propuse, este covr"itor








Teorii ale motivăriiPremi/ele teoriilor ; +i <

Teoria ; Teoria <

9 oamenilor nu le place munca +i :ncearcă/ă o evite

9 oamenii munce/c cu plăcere

9 va tre4ui utili-ată con/tr=n,erea3controlul +i uneori ameninţarea pentruatin,erea o4iectivelor firmei

9 oamenilor nu le place /ă fie controlaţi +i/uprave,eaţi

9 oamenilor le place /ă fie condu+i +i /ă nuai4ă re/pon/a4ilităţi

9 oamenii nu re/pin, re/pon/a4ilităţile

9 oamenii dore/c /ecuritate :n munca lor 9 oamenii dore/c /ecuritate +i au +i altenevoi3 de autoreali-are /au /timăTeoria !

Apărută din dorinţa de a individuali-a mana,ementul japone- >#uci?

,rupul e/te o /tructură de 4a-ă :n :ntreprindere an,ajarea pe viaţă3 polivalenţa3 cariera lentă conturea-ă motivaţia individuală@

re/pectul oamenilor pentru muncă +i ,rup e/te mă/ura propriului lor re/pect.

/lte teorii& Teoria factorilor duali erz)erg C arat' c' e4ist' (ou' grupuri (e *actori care in*luenţeaz'

atitu(inea angaatului *aţ' (e munc' & motivatori C intrinseci "i igienici C e4trinseci, Teoria E% /l(er*er C e4ist' trei tipuri (e nevoi in(ivi(uale& e4istenţiale, relaţionale "i (e #mplinire, Teoria aci-iţiei /ucce/elor:c8lellan( C nivelul (e aspiraţie (e*ine"te nevoia (e succes "i e (eterminat' (e per*ormanţele o)ţinuteanterior, etc

$%&% Conţin!t!l 'i nat!ra pre(ătirii pro)eionale

*re(ătirea pro)eională este un proces de instruire, pe parcursul căruia participanţiidobândesc cunoştinţe teoretice şi practice necesare desfăşurării activităţii lor prezente.Pregătirea profesională este asigurată de totalitatea acţiunilor de instruire în vederea

e(ercitării, în mod mai eficient, a profesiei.eneficiar6 9/socia iaț A.S. 277) Al4a &ulia, str :iron 8ostin, nr 2, tel*a4& 026+61;227, e-mail&as2001al)a<=a.oocom,







*re(ătirea pro)eională +neamnă mai m!lt dec,t o diplomă a! !n atetat% Ea emăoară prin re"!ltate 'i prin e)icienţă%

)eşi literatura de specialitate dă numeroase definiţii activităţii de pregătireprofesională, specialiştii scot în evidenţă două componente ale proce!l!i de pre(ătire

profesională* )ormarea şi per)ecţionarea.Prin )ormare se urmăreşte dezvoltarea unor capacităţi noi, în timp ce prin

per)ecţionare se vizează îmbunătăţirea capacităţilor e(istente. Formarea şi perfecţionarease întrepătrund, uneori fiind greu de delimitat.

)eosebirile dintre formarea şi perfecţionarea profesională*

ormarea pro)eională *er)ecţionarea pro)eională

- $alificare iniţială- +nsuşirea unor noi meserii

- +nsuşirea de către lucrători de"acalificaţi într-un anumit domeniu,a unor noi cunoştinţe, priceperi şideprinderi de muncă,recunoscute ca făcând parte dinconţinutul meseriei

- Policalificare- ecalificare

De"voltarea pro)eională este un proces mai comple( decât pregătirea profesională,având drept obiectiv însuşirea cunoştinţelor utile, atât în raport cu poziţia actuală, cât şi cucea viitoare.

O.iectivele pre(ătirii pro)eionale pot fi constituite din*- perfecţionarea capacităţii de rezolvare a problemelor#- e(ecutarea unor lucrări specifice#

- rezolvarea unor sarcini noi#- îmbunătăţirea capacităţii de comunicare#- pregătirea unor sc'imbări.

/ta.ilirea cerinţelor de pre(ătire pro)eională presupune parcurgereaurmătoarelor etape*

• precizarea obiectivelor organizaţiei, pe componente structurale şi pe fiecare salariat#• stabilirea noilor cunoştinţe care sunt necesare salariaţilor pentru a-şi îndeplini sarcinile

în mod eficient#• stabilirea metodelor de pregătire, a instituţiilor la care se va apela şi inventarierea

resurselor disponibile#• elaborarea programului de pregătire profesională.








•

*ro(rame de pre(ătire pro)eională

Pregătirea profesională se poate organiza sub diverse forme, în cadrul firmelor, în unităţispecializate sau în instituţiile de învăţământ superior. Atingerea obiectivelor scontatepresupune elaborarea unor strategii adecvate fiecărei situaţii în parte.

a elaborarea proiectului de pregătire profesională este necesar să participe diferitecompartimente, în funcţie de specificul activităţii lor.

ivelul de adresabilitate al unui curs depinde de nivelul cunoştinţelor în domeniu pe care leau participanţii la curs.

)e regulă, procesul de pregătire se adaptează pe parcurs, în funcţie de capacitatea deasimilare a cursanţilor.

/valuarea se poate realiza prin testări, prin e(amen oral sau scris, prin elaborarea unorlucrări. Feed-bac0-ul rezultatelor este esenţial pentru evoluţia procesului de pregătire.1ăsurarea corectă a beneficiilor şi a costurilor de pregătire profesională este dificilă şipresupune luarea în considerare a unor efecte de natură diferită.

Metodele de pre(ătire pro)eională a salariaţilor sunt*0% *re(ătirea pro)eională la loc!l de m!ncă1

instruirea la locul de muncă 2 permite formarea de(terităţilor practicefiecărui post şi se realizează prin instructa"e efectuate de persoane cue(perienţă#

pregătirea prin ucenicie la locul de muncă 2 combinarea instruirii practicecu cea teoretică#

pregătirea de laborator 2 este cazul acelor activităţi de pregătire ce punaccentul pe formarea unui anumit comportament

&% *re(ătirea pro)eională +n cop!l +ndeplinirii repona.ilităţilor )!ncţiei1

participarea în grup la elaborarea de proiecte, lucrări, studii# delegarea sarcinilor# înlocuirea temporară a şefului ierar'ic.

$% Rotaţia pot!rilor

2% *articiparea +n (r!p!ri etero(ene de m!ncă34% *articiparea ca intr!ctor la pro(ramele de pre(ătire35% *articiparea la 'edinţe3

3. Participarea la 4comitete-"unior4 5 metodă utilizată în întreprinderile americane# ec'ipele îşi aleg singure subiectele de investigat şi, pe baza cercetărilor, propun unele recomandăripentru conducerea firmei6.

olul organizaţiei în pregătirea şi dezvoltarea carierei personaluluioţiunea de carieră a personalului nu diferă de cea de carieră utilizată în mod curent.

otuşi, e(istă nuanţe şi păreri diferite, mai mult sau mai puţin subiective în aprecierea acestuitermen. D!pă !nii a!tori6 carieră +neamnă o succesiune de funcţii, în ordinea

crescătoare a prestigiului, prin care trece angajatul în mod ordonat, după o regulă previzibilă%eneficiar6 9/socia iaț A.S. 277) Al4a &ulia, str :iron 8ostin, nr 2, tel*a4& 026+61;227, e-mail&as2001al)a<=a.oocom,







D!pă alţii6 cariera ete cadrul dinamic în care o persoană îşi percepe viaţa, înîntregul ei, şi interpretează semnificaţia diferitelor calităţi personale, acţiuni şi

lucruri care i s-au întâmplat.

ot astfel, unii consideră că se poate vorbi despre carieră în cazul funcţiilor de conducere,fără a include muncitorii, te'nicienii, economiştii şi o mare parte din personalul dedeservire.

Mana(ement!l re!relor !mane este cel care aplică global termenul de carierădefinind-o ca o !ccei!ne de e#perienţe eparate6 corelate +ntre ele6 prin care orice

peroană trece de-a l!n(!l vieţii% $ariera individuală include atât viaţa profesională cât şicea familială şi legăturile dintre ele.

Cariera individ!ală se dezvoltă prin interacţiunea dintre aptitudinile e(istente, dorinţade realizare profesională a individului şi e(perienţa în muncă pe care o furnizează firma.)ezvoltarea carierei este un proces organic, viu, şi nu unul mecanic. Fiecare etapă din carierăduce la un nivel superior de înţelegere de sine ca urmare a succesului sau insuccesului,remodelând modul în care o persoană se percepe pe sine, cu potenţialul şi limitările sale.

$reştere

a"a

de /(plorare 7tabilizare 1enţinere

de"voltare

)eclin

89 :9 ;9 <9 V,rta

i(% nr% 0 a"ele de de"voltare a carierei !nei peroane de-a l!n(!l vieţii

$onceptul de dezvoltare a carierei este legat 2 după unii autori 2 de dezvoltareaadultului. +n modelul anterior sunt prezentate fazele pe care le parcurge orice persoană de-alungul vieţii. Prima perioadă este )a"a de e#plorare 5:9-:< de ani6, urmând ta.ili"area5:<-;< de ani6 şi apariţia unui punct nodal în "urul vârstei de <9 de ani, punct din care sedesprind trei traiectorii* cre'tere6 menţinere şi declin.

Pentru dezvoltarea carierei personale este foarte important ă armoni"ăm ima(inea

interioară 7Cine !ntem noi89 c! cea e#terioară 7Ce dorec ceilalţi de la noi9 at)el

+nc,t ima(inea de anam.l! ă e poată +m.!nătăţi%








Evoluţia vieţii, carierei şi nevoilor Cate(orii de

nevoi

De.!t!l carierei Mi:loc!l carierei /),r'it!l

carierei

evoiprofesionale

• Acţiune• =novare• 7pecializare• 1obilitate

• Formare• Aplicarea teoriei• ărgirea

e(perienţei

$onsultanţă

)esc'idere5spree(teriorulfirmei6

evoi personale BncuraareAutonomie

$ompetiţie

/c'ilibru în viaţă

ezistenţă la stres

>alori familiale

ransmitereae(perienţei

)etaşare defirmă

7iguranţă

/item!l de de"voltare a carierei conţine1 cop!l carierei6 plani)icareade"voltării carierei6 cali)icarea 'i e#perienţa pro)eională6 eval!ările parţiale%

+ntr-o firmă care foloseşte un sistem de plani)icare a carierei, putem găsi treimodele*

a. Model!l ;'ană 'i noroc<% Pentru a putea utiliza acest sistem, persoana încauză trebuie să fie la locul potrivit şi la momentul potrivit. Aceasta presupuneo mare perseverenţă pentru ca anga"atul să nu piardă nici un prile" de a fi însituaţia enunţată.

b. Model!l ;or(ani"aţia 'tie mai .ine< înseamnă o deplasare a celui în cauzăde pe o poziţie pe alta în funcţie de nevoile firmei. Pentru ca anga"atul să nu

se simtă ?folosit@ el trebuie să se deplaseze în direcţia în care se orienteazăstrategic firma.c. Model!l a!to-orientat duce cel mai adesea la performanţă şi mulţumire.

Anga"aţii îşi stabilesc singuri cursul de dezvoltare al carierei proprii, utilizândasistenţa furnizată de firmă. /i sunt principalii responsabili pentruimplementare, control şi evaluare. 1unca acestora va fi de calitate.

Din p!nct de vedere al or(ani"aţiei6 plani)icarea carierei poate red!ce

cot!rile (enerate de )l!ct!aţia peronal!l!i%

Pentru organizaţie, planificarea carierei are : obiective ma"ore *- să ofere o bază pentru gestiune previzională a personalului#- să ofere informaţii privind posibilele etape ale carierei anga"aţilor#- să integreze activităţile de alegere, stabilire, dezvoltare şi diri"are a carierelor individuale.eneficiar6 9/socia iaț A.S. 277) Al4a &ulia, str :iron 8ostin, nr 2, tel*a4& 026+61;227, e-mail&as2001al)a<=a.oocom,







BIBLIOGRAFIE 1. Codul uncii 8. anagementul resurselor umane. $oordonatori* obert . 1at'is,

Panaite $. ica, $ostac'e usu. Bucureşti, /ditura /conomică, CDD3#:. anagementul resurselor umane. $oordonator )orel Ersu. $lu"-

apoca, /ditura )acia, 899C#;. icolescu, vidiu# >erboncu, =on. anagement . Bucureşti, /ditura

/conomică, CDD3<. Pânişoară, eorgeta# Pânişoară, =on-vidiu. anagementul resurselor

umane. !"id practic . /diţia a 8-a. =aşi, /ditura Polirom, 899<




Dezvoltarea profesionala

Documents

Transcript of Dezvoltarea profesionala