CLASIFICAREA NUTRETURILOR 1. Dupa concentratia in substante nutritive: concentrate (toate semintele si boabele si tot ce se obtine din ele) de volum - fibroase (fanuri) - grosiere (celulozice) - suculente (masa verde, sfecla furajera) 2. Dupa concentratia in apa: uscate suculente apoase 3. Dupa origine: vegetala animala minerala de sinteza. NUTRETUL E FORMAT DIN: I. (U) umiditate II. (SU) substanta uscata care cuprinde: partea minerala - cenusa bruta (CenB) - macroelemente minerale - microelemente minerale partea organica (SO) sau substanta organica - protide (PB) - lipide (GB) - glucide celuloza bruta (CB) substante extractive neazotate (SEN) (ex: amidonul) DETERMINAREA SUBSTANTEI USCATE (SU) Principiul metodei consta in uscarea unei probe de nutret la 105oC. Mod de lucru: Intr-o fiola cu capac se vor introduce 2-3g nutret astfel incat inchiderea capacului sa se faca usor, dupa care, fiola deschisa se va introduce in etuva la temperature de 105oC in vederea uscarii. Dupa 2-3 ore, fiola va fi acoperita cu capacul, va fi scoasa din etuva, va fi racita si apoi cantarita. Formula de calcul :

SU% =

a * 100 b

a greutatea probei inainte de uscare b greutatea probei uscate

1

DETERMINAREA CENUSII BRUTE (CenB) Cenusa bruta reprezinta totalitatea elementelor minerale dintr-un nutret, precum si impuritatile de natura minerala ce se pot regasi pe nutret. Principiul metodei consta in calcinarea unei probe de nutret la 550oC pana cand va rezulta o cenusa de culoare alba. Mod de lucru Intr-un creuzet se vor introduce aproximativ 2g proba, dupa care creuzetul cu proba se va introduce sub nisa in vederea carbonizarii. Carbonizarea se va face pana cand fumul rezultat va fi de culoare albicioasa. In continuare creuzetul cu proba carbonizata se va introduce in cuptorul de calcinare la 550 oC, chiar si peste, in vederea arderii complete a substantei organice din proba. Dupa aprox. 4-5 ore, creuzetul cu proba se va raci si va fi examinat. In situatia in care in masa cenusii se mai regasesc puncte negre, inseamna ca nu s-a facut o calcinare completa, motiv pentru care se vor prelinge cateva picaturi de apa distilata pe peretii creuzetului si se va omogeniza continutul acestuia. Creuzetul se va reintroduce in cuptorul de calcinare pentru a se completiza procesul de eliminare a substantei organice.

CenB% =

C * 100 m

CenB cenusa bruta, C masa cenusii (g), m masa probei initiale (g). DETERMINAREA GRASIMII BRUTE (GB) Grasimea bruta reprezinta totalitatea lipidelor simple sau complexe dintr-un nutret. Principiul metodei consta in extragerea in flux continuu a lipidelor din proba cu ajutorul unui solvent organic. Metoda se numeste SOXHLET. Mod de lucru Metoda SOXHLET are 2 variante: Directa intr-un extractor se introduce o singura proba, Indirecta intr-un extractor se introduc mai multe probe. Intr-un pliculet de hartie de filtru se vor introduce 1-3g proba, dupa care acesta se va introduce in extractorul aparatului SOXHLET. Peste proba/probe se va turna eter de petrol pana cand nivelul acestuia atinge zona de sifonare. Dupa sifonarea completa a solventului, in balonul de fierbere se va mai introduce aproximativ 50% din volumul precedent, solvent in extractor. Dupa toate aceste operatiuni, la capatul superior al refrigerentului vom pune un dop de vata si ne vom asigura ca prin refrigerent avem un circuit de apa corespunzator. Prin incalzirea balonului, pana la fierbere vor rezulta vapori de eter, vapori ce vor condensa in extractor, datorita prezentei refrigerentului. In condensare se va ajunge la cresterea nivelului solventului in extractor pana la sifonarea acestuia in balon. Incalzirea balonului va continua aproximativ 8 ore, timp in care solventul va fi circulat prin extractor, implicit prin proba/probe de aproximativ 80-100 de ori. Cu fiecare sifonare, proba/probele vor fi spalate de lipide. Acesta ajungand impreuna cu solventul in balon. La final, in cazul metodei indirecte, dupa ultima sifonare, pliculetele cu proba se vor scoate pe o placa Petri si se vor zvanta sub nisa sau chiar pe pervaz, dupa care acestea vor fi uscate la etuva si in final, prin diferenta (masa probei initiale masa probei dupa extragere) vom afla masa grasimii probei. In cazul metodei directe va trebui sa cunoastem la inceput greutatea balonului gol si uscat, deoarece dupa ultima sifonare, aparatul se desface, iar balonul se va incalzi in continuare, permitand evaporarea solventului si aderarea lipidelor la peretii balonului. Pentru a stabili cantitatea de grasime din acea proba se va cantari balonul cu grasimi, iar prin diferenta se stabileste ceea ce ne-am propus. 2

g *1 0 0 m , GB% =g masa grasimii, m masa probei. DETERMINAREA PROTEINEI BRUTE (PB) Proteina bruta (sau azot total)

PB = Ntotal * 6,25

P = 16% N,

100 16

= 6,25(coeficient mediu)

Pentru determinarea proteinei brute se va utiliza metoda KJELDHAL, metoda ce are 3 etape: 1. Mineralizarea 2. Distilarea 3. Titrarea Pentru efectuarea acestor analize se va utiliza aparatul PARNAS-WAGNER. Principiul metodei consta in mineralizarea unei probe de nutret pana la nivelul de CO 2, H2O, O2, ammoniac. Captarea amoniacului intr-o baie de acid sulfuric in exces si titrarea excesului de acid sulfuric cu dioxid de sodium 0,1 normal. Mod de lucru Intr-un balon hjeldhal se va introduce 1g de nutret, peste care se va turna 20-25 ml acid sulfuric concentrat, iar apoi se va adauga parafina (pentru a preveni spumarea), cateva granule. La gatul balonului se va aseza o palnie, iar balonul astfel pregatit se va aseza sub nisa unde va fi incalzit pana la fierbere. Fierberea se va face pana cand continutul balonului devine incolor. Din acel moment se va mai continua fierberea cam 20 minute. Dupa racirea balonului, continutul acestuia se va trece cantitativ in balonul de distilare al aparatului PARNAS-WAGNER. Tot aici se introduc cateva picaturi de fenoftaleina si hidroxid de sodiu solutie 40%, pana cand continutul balonului devine neutru (usor roz) . La partea terminala a refrigerentului se aseaza un pahar berzelius cu o cantitate cunoscuta de acid sulfuric concentrat (20-25ml). in baia de acid sulfuric se mai adauga cateva picaturi de reactiv THASHIRO. Prin incalzirea generatorului de vapori vor rezulta vapori de apa distilata care vor incalzi pana la fierbere continutul balonului de distilare al aparatului Parnas-wagner. Prin fierbere vor rezulta vapori de ammoniac care vor fi captati in baia de acid sulfuric. Dupa terminarea distilarii (30-40minute), paharul berzelius va merge la titrare, unde se va titra excesul de acid sulfuric din baie. Titrarea se face cu hidroxid de sodium 0:1 normal. Titrarea se face pana mediul titrat devine usor verzui.(n1 * f1 n2 * f 2 ) * 0,875 , (0,0014*6,25)*100 factor de corectie m n1 ml acid sulfuric utilizati pentru captarea amoniacului, f1 factorul solutiei de acid sulfuric, n2 ml hidroxid de sodiu utilizati pentru titrare, f2 factorul solutiei de hidroxid de sodium utilizat la titrare, m masa probei.

PB% =

DETERMINAREA CELULOZEI BRUTE (CB) Principiul metodei hidroliza acida a constituentilor celulari, indepartarea acestora prin filtrare, calcinarea rezidului ramas si calcularea ponderii celulozei brute prin diferenta. Constituenti celulari proteine, lipide, glucide. Pereti celulari hemiceluloza, substante pectice, celuloza pura, lignina. 3

Mod de lucru Intr-un pahar erlemayer se vor introduce 1-3g nutret si aproximativ 20ml reactiv SHARRERKRUSHNER. Paharul se va aseza pe o baie de nisip, iar la gura acestuia se va potrivi un refrigerant. Continutul balonului se va fierbe 30min., timp in care continutul celulozei vegetale va fi hidrolizat. Dupa scurgerea celor 30min., continutul balonului se va trece pe un filtru cantitativ (hartie de fitru) cu greutatea cunoscuta. Dupa filtrarea completa, filtrul + rezidu se vor introduce intr-un creuzet, apoi se va usca la etuva la 105oC, dupa care va fi cantarit. In continuare se va calcina filtrul + rezidu pana ce se va obtine cenusa bruta din acea proba. Rezidu CenB = celuloza,

CB% =

C * 100 , C = celuloza (masa), m

SEN% SU = SU (PB% + CenB% + CB% + GB%), SEN% N = 100 (PB% + CenB% + CB% + GB% + U%). STABILIREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR PE BAZA DIGESTIBILITATII NUTRETURILORCunoasterea compozitiei chimice brute a nutreturilor nu este suficienta pentru a stabili valoarea nutritive a nutreturilor. In vederea stabilirii gradului de utilizare digestiva a substantelor nutritive in organismul animal se efectueaza experiente de digestibilitate. Sunt doua tipuri: Cu o perioada de control (simple), Cu doua perioade de control (complexe). Experientele simple se aplica in cazul in care se studiaza un nutret care este specific alimentatiei animalelor de experienta (nutreturi fibroase pt rumegatoare si concentrate pt monogastrice) Experiente complexe se testeaza nutreturi ce nu pot forma singure ratia animaelor de experienta (nutreturi concentrate pt rumegatoare si nutreturi fibroase pt monogastrice) Experientele simple de digestibilitate Experientele de digestibilitate au 2 faze: 1. etapa pregatitoare : alegerea animalelor de experienta (masculi castrati si adulti), controlul sanitar-veterinar, pregatirea instrumentarului necesar, stabilirea nutretului ce va fi studiat, asigurarea cantitatii suficiente de nutret pentru experienta, stabilirea compozitiei chimice brute a nutretului de studiat, golirea tubului digestive al animalului de resturile nedigerate din ratiile precedente. 2. etapa de control propriu-zis consta in colectarea datelor cu privire la : cantitatea de hrana consumata pe o perioada, cantitatea de fecale eliminate, cantitatea de resturi neconsumate, stabilim compozitia chimica bruta a resturilor, stabilim compozitia chimica bruta a fecalelor.

D = I E (digesta = ingesta egesta)4

Reprezentarea procentuala a digestei e coeficietul de digestibilitate (CD%) :

CD% =

D * 100 I

Continutul digestibil = PBD =

compozitia .chimica .bruta (%) * CD (%) 100

,

PB% * CD%( PB%) , 100 GB% * CD%(GB%) GBD = , 100 CB% * CD%(CB%) CBD = , 100 SEN % * CD %( SEN %) SEN = , 100 SU % * CD%(SU %) SUD = , 100

TSD(total substante digestibile) TSD/kg = [PBD + (GBD * 2,25) + CBD + SEND]*10 STABILIREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR PE BAZA EFECTULUI PRODUCTIV AL ACESTORAOSCAR KELLNER a propus echivalentul amidon pentru prima data pentru productia de grasime. A stabilit o valoare nutritiva a nutreturilor. 1. 2. 3. 4. ETAPE DE LUCRU : Determinarea compozitiei chimice brute a nutreturilor, Calcularea coeficientilor de digestibilitate, Calcularea continutului digestibil, Stabilirea echivalentilor amidon pentru productia de grasime pentru fiecare substanta nutritiva in parte: PB = 0,94 GB = 1,91 pentru fibroase si radacinoase = 2,12 pentru cereale, fainuri, tarate = 2,41 pentru boabe, seminte de oleanginoase si leguminoase si produse obtinute din ele. CB = 1,00 SEN = 1,00 Calcularea echivalentului amidon partial pentru fiecare substanta nutritiva in parte: ex: Ea partial = PBD * 0,94 Calcularea echivalentului amidon brut se face prin insumarea echivalentilor amidon partiali: Ea brut = Ea partiali Calcularea echivalentilor amidon net, in functie de continutul nutreturilor in celuloza dar si in functie de digestibilitatea substantelor nutritive din acel nutret. Se disting 3 variante al echivalentului net amidon: a) Ea net = Ea brut (pentru nutreturi fara celuloza sau cu un continut scazut, iar digestibilitatea e foarte buna, lapte, faina de carne, faina de grau, faina de porumb) b) Ea net =Ea.brut * CV % 100

5. 6. 7.

95% pt. concentrate,

72% pt suculente. (Pentru nutreturi cu digestibilitate buna si cu un continut scazut in celuloza) 5

c) Ea net = Ea brut (CB% * 0,58) echivalent amidon al deficitului celulozei (Pentru nutreturi cu continut mai ridicat in celuloza si cu digestibilitate mai scazuta fibroase si grosiere) 0,58 se aplica nutreturilor cu continut de peste 16% CB. I.S.Pavlov in 1950 presupunea Unitatea Nutritiva Ovaz. Aceasta se defineste ca fiind continutul de energie neta grasime continuta de 1kg ovaz de calitate medie. Unitatile Nutrinive Ovaz se calculeaza ca si Ea net, numai ca la final acesta se va transforma in Unitati Nutritive cu un coeficient de echivalenta 1,66. UN/kg =Ea .net * 1,66 100

Sistemul INRA de apreciere a valorii nutritive a nutreturilorUFL = unitate furajera lapte UFC = unitate furajera carne

RELATII FOLOSITE PENTRU CALCULUL ENERGIEI NETE IN SISTEMUL I.N.R.A. LA RUMEGATOARE EB kcal/kg SU = 5,72*PB + 9,5*GB + 4,79*CB + 4,17*SEN ED = EB * dE; dE = 1,0087*dSO 0,0377 + 0,007 dSO = 0,59(pt fan) EM = ED *EM ED

EM = 0,8417 9,9 *10-5(0,00001) * CB0 1,96 * 10-4(0,0001) * PB0 + 0,0221 * NA ED

CB0 = celuloza bruta in g/kg SO, PB0 = proteina bruta in g/kg SO, NA = 1,7(pentru nutreturi de volum - fan) q=EM EB

Eficienta utilizarii EM ca EN :Pentru lactatie : kl = 0,60 + 0,24 (q 0,57) Pentru intretinere : km = 0,287*q + 0,554 Pentru ingrasare : kf = 0,78*q + 0,006 Pentru intretinere si productia de carne : kmf = kf + 0,5 * kmkm * kf * 1,5

Valoarea UFL si UFC :EN L , 1700 ENC UFC = , 1820

UFL =

ENL = EM * kl ENC = EM * kmf

Proteina digestibila intestinala (PDI)6

PDI = PDIA + PDIM PDIA proteina digestibila intestinala de origine alimentara, PDIM proteina digestibila intestinala de origine microbiana, PDIME proteina digestibila intestinala de origine microbiana sintetizata pe baza energiei fermentescibile, PDIMN proteina digestibila intestinala de origine microbiana sintetizata pe baza azotului fermentescibil. PDIM (g/kg SU) = PDIME + PDIMN, PDIE (g/kg SU) = PDIA + PDIME, PDIN (g/kg SU) = PDIA + PDIMN, PDIA (g/kg SU) = PB (1 DT) * 1,11 * dr, DT = 0,66 (degradabilitatea teoretica in rumen) dr = 0,7 (degradabilitatea reala) PDIMN (g/kg SU) = PB * [1 1,11(1 DT)]* 0,9 * 0,8 * 0,8 PDIME (g/kg SU) = SOF * 0,145 * 0,8 * 0,8 SOF (g/kg SU) = SOD PB (1 DT) GB PF (PF e doar pt silozuri)

Calcularea UNL si UNC:UNL = UNC =ENL 1541ENC 1551

7