Despre Îngrijirea Tomatelor În Grădina Proprie

8/18/2019 Despre Îngrijirea Tomatelor În Grădina Proprie

1/11

Despre îngrijirea tomatelor în grădina proprie, de la plantare şi până la recoltare

Avantaje:

Legume proaspete creeate de mâna ta ce pot fi savurate la orice oră dinzi şi din noapte. Loc de relaxare şi confort. Nimic nu se compară cu ogradină legumicolă când vine vorba despre cele două stări.

Faptul că te simţi util şi în acelaşi timp capabil să poţi creea cu propriiletale mâini legume extrem de sănătoase.

deea că trăieşti din propria ta pasiune pentru legume. ar mai trâziu poţilăsa moştenire aceste învăţături şi taine grădinăreşti copiilor tăi sau celorce urmează după tine.

!şadar există o sumedenie de avanta"e şi motivaţii ce dau curs gândurilortale spre cele legumicultoreşti.

!m prezentat câteva nuanţe ale acestui imbold dar sunt sigur că tu ai zecide motive sau poate c#iar sute ce te$au determinat să înc#egi aceastămicuţă grădină.

%i pentru că subiectul central al acestui articol sunt roşiile sau tomatele#ai să intrăm în pâine şi să vedem despre ce este vorba.

&ă ieşim la rampă cu câteva detalii în ce priveşte îngri"irea frumoaselortale tomate.

'lecând de la ideea că răsadurile tale au a"uns la primul buton floral şisunt gata de plantare iată ce ai de făcut:

Pregăteşte terenul în care urmează săplantezi

(erenul subiectul meu preferat: trebuie să fie săpat din toamnă la cazmaşi suplimentat cu îngrăşăminte naturale. )acă nu ai făcut acest lucru


2/11

atunci te invit să pofteşti la treabă şi să o faci acum.

*u sunt adeptul îngrăşămintelor organice naturale. (u poţi aduce îmbunătăţiri cu orice tip de îngrăşământ. Nu am nimic împotrivă. Numaică nu fac recomandări în acest sens. !m destule motive să nu o fac.

+otive despre care nu doresc să vorbesc acum.

)eci suplimentează terenul cu îngrăşăminte organice naturale cum ar fi:gunoi putred rezultat din descompunerea gunoaielor de gra"d şi anumebălegarul de cal şi de vacă. *xtrem de bun şi eficient.

!cest tip de îngrăşământ va îmbunătăţii structura pământului pe operioadă de cinci ani. ,antitatea de gunoi aplicată va fi în funcţie demărimea grădinei tale.

'lecând de la premiza că pe o suprafaţă de - #ectar se aplică / de tonegunoi de gra"d faci împarţirea şi vezi cu ce cantitate de gunoi trebuie săsuplimentezi micuţul tău teren.

0dată ce ai descoperit proporţia nu rămâne decât să$l încorporezi la solprin lucrări executate manual. !dică te ocupi cu dragoste şi patimă decoada sapei şi$a cazmalei mărunţind terenul până când acest îngrăşământva fi complet încorporat.

1un. 2n funcţie de structura terenului3 în sensul că acesta este

impermeabil3 adică greu de lucrat şi nu permite trecerea îngrşămintelorşi$a apei către rădăcinile plantelor3 s$au spus altfel3 un teren cu ostructură luto$argiloasă iată ce vei face:

4ei suplimenta terenul cu nisip. !cesta are rol de dispersare3 afânare şiva sc#imba structura într$una permeabilă. !dică va afâna pământul la aşamanieră încât trecerea substanţelor organice şi apa către rădăcinileplantelor să se facă uşor.

&a împământenit ideea că gunoiul de gra"d ar avea această calitate ceea

ce este fals. Nu. 5unoiul de gra"d nu creează afânarea solului. *lsuplimentează favorabil creşterea legumelor întrucât oferă plantelor toateelementele nutritive de care au nevoie. %i atât.

!şa că am lămurit un aspect important din punct de vedere structural alterenului în care vei planta răsadul de tomate. )upă ce ai încorporat

îngrăşământul urmează să modelezi terenul pe un amplasament nou.


3/11

%i aici avem un pic de discutat. Nu vei planta niciodată tomate peaplasamentele vec#i. &ă spunem cele de anul ce tocmai a trecut. Nu. )eazi înainte nu vei mai face acest lucru.

%i iată de ce: orice cultură lasă în urma ei boli. !ceste boli sunt sub formăde complexe parazitare la sol. ,are sunt greu de identificat şi care înprima fază nu$şi fac apariţia.

(e trezeşti cu ele când îţi este lumea mai dragă. !u nişte talente ascunseaceste boli. 'ractic se agaţă de plantă şi o distruge milimetru cumilimetru fară ca tu să îţi dai seama. )espre cum se manifestă boala vomdiscuta puţin mai târziu.

)eci pentru liniştea ta sufletească tratează sau dezinfectează toată

suprafaţa de teren cultivabilă cu o soluţie formată din zeamă de varstins. eftin3 bun şi eficient. !sta deocamdată. )espre ce urmeazădiscutăm.

Modelează terenul sub formă de vaduri3 şănţuleţe sau biloane3 cum vreitu sa le spui. *ste cam acelaşi lucru. )e asemeni fă$ţi planul cu apa ceurmează să irigi micuţa ta grădină. %i aici mă refer la sursa şi cantitateadisponibilă.

(rebuie să fi pregătit să acorzi tomatelor tale cantităţile de apă

corespunzătoare în funcţie de cerinţele acestora la acel moment.

'entru micuţa ta gradină există o sumedenie de posibilităţi. (otul depindede sursa de apă. !m un mesa" delicat pentru cei care folosesc apa dinsursele de alimentare cu apă potabilă. !ceastă apă conţine clor. 4ezi cumfaci cu ia. 2ntr$o gradină debitul de apă şi calitatea acesteia conteazămult.

0 sursă extrem de bună este apa din fântâni. )ar şi aceasta la rândul eitrebuie stocată în anumite recipiente3 lăsată la aerat şi distribuită

tomatelor la momentul potrivit.

'entru a reuşii acest lucru dotează$ţi grădina cu o motopompăspecială de absorţie a apei şi stoc#ează apa în recipientecorespunzătoare. !cestea pot fi sub formă de butoaie sau bazinesuspendate. 'e anumiţi suporţi metalici sau lemn3 creeaţi special în acestsens. +ai departe.

http://www.cumsafaciogradina.com/2013/09/bazin-de-stocare-apa-pentru-gradina-si.htmlhttp://www.cumsafaciogradina.com/2013/09/bazin-de-stocare-apa-pentru-gradina-si.html


4/11

Cum se face un bilon sau vad ?

,u sapa dragul meu grădinar. )acă nu ai făcut niciodată nu te în#ăma să$l faci direct din sapă pentru că nu o să$ţi iasă. a$o uşurel cu şcoalăvec#e. ,u timpul vei câştiga experienţă. * mult până îl faci pe primul.6estu este de"a poveste.

)eci iată cum faci:

Stabileşte lungimea vadului: acest lucru îl vei face cu o sfoară din aţăde iută. &implu. 'repară doi ţăruşi puternici3 bănuiesc că şti ce este unţăruş3 şi leagă capetele aţei de fiecare tăruş în parte.

1un. 2ntinde sfora şi bate ţăruşii în pământ. a sapa în mană şi cu precizieşi îndemânare de grădinar trage pământul în ştre# către tine. ,ătre talpapiciorului tău ca să înţelegi mai bine.

2ntodeauna vei pleca din partea dreaptă a unuia dintr$e ţăruşi. *xecutăprocedeul până la capătul sforii3 până a"ungi la celalalt ţăruş. !i a"uns7.1ravo. Felicitări...8 a$o uşor înapoi dar de data aceasta pe celaltă parte asforii. (ot aşa. (rage pământul cu sapa către talpa piciorului. !i terminat7.

a măsoară lăţimea vadului. 2ţi garantez ca are 9 de centimetri.

1un. ,ultivă$ţi răbdarea3 trage aer adânc în piept şi ia o micuţă pauză.4adul încă nu este dat la gata. +ai avem câteva finisa"e de pus la punct.

(e$ai odi#nit7. 1ravo. &coate ţăruşii din pământ şi dă sfoara la o parte.!cum pune mâna pe sapă şi adânceşte vadul. 'ractic vei trage pămantuldin interiorul acestuia3 din centrul acestuia3 către exterior.

4ei face această operaţie când pe$o parte3 când pe alta şi astfel ai reuşit

să creezi vadul în care urmează să plantezi tomatele.

1un. &canează$l un pic şi$ţi vei da seama că albia vadului adică partea de "os nu c#iar dreaptă. (e invit să o îndrepţi şi să o faci perfect plană. ,umvei face acest lucru7 (ot din sapă desigur. (ragi frumos pământul cu sapadin punctul cel mai înalt către punctul de "os şi aduci albia vadului la plan.Frumos nu7.


5/11

;i$am cerut să faci acest lucru întrucât apa este cea care controleazăterenul cel mai bine. 4adul tău fiind perfect plan va asigura debitul de apănecesar tuturor tomatelor ce vor fi plantate în interiorul acestuia. !i

înţeles mişcarea da7

Ce sar fi înt!mplat dacă albia vadului nu ar fifost dreaptă ?

,u siguranţă ai fi avut neplaceri întrucât apa îşi caută locul la vale.)ebitul de apă s$ar fi strâns la unul din capetele vadului şi ar fi provocatbăltiri. 'e de altă parte la capătul opus nu ai fi avut nici un pic de apă.(omatele plantate aici ar fi suferit de apă ar fi dus lipsa acesteia. 2nsc#imb la capătul cu apă multă ar fi suferit vascularizări.

"#cesul de umiditate nu este bun. !cesta duce la boli extrem desevere printr$e care se află şi vascularizarea tomatelor . 6oşia este oplantă lacomă în ceea ce priveşte apa. ,âtă îi dai atât absoarbe.

,u alte cuvinte trage la apă pâna crapă. ,eea ce nu este deloc bine. )arvom mai discuta pe parcurs despre acest aspect. !dică despre cerinţelede apă ale tomatelor şi cum trebuie aceasta distribuită.

*xistă mai multe tipuri de modele în care vei planta tomatele3 dar eu l$am

ales pe acesta considerândul mai practic şi mai util.

(u poţi planta cum vrei: pe brazde sau pe biloane înălţate. Folosindsisteme de apă sofisticate. *ste în regulă atât timp cât îndeplineşticondiţiile optime de creştere şi fructificare corespunzătoare a tomatelor.

2nainte de a trece la operaţia de plantare umple vadul cu apă până lacreastă. %i lasă$l să o absoarbă total.

$n timp ce vadul absoarbe apa pregăteştematerialul săditor

ată cum stau lucrurile: dacă răsadurile tale au fost crescute pe paturinutritive se impune să le "umuli cu atenţie. 'entru a nu rupe rădacinile.)eci uda rasadniţa şi aşteaptă să tragă3 după care extragi tomatele.


6/11

1un. 2nainte de a le strămuta pe noul asolament a"ută$le cu o mulcire. *cum e mai simplu de făcut. ntroduci o balegă de vacă proaspătă într$unrecipient şi doua trei lopeţi de pământ negru. Le îndoieşti cu apă şi creeziun material solubil3 uşor vâscos. La aşa manieră încât să se lipească derădăcinile roşiilor. !şa se face mulcirea.

0peraţia de plantare ţi$aş recomanda să o faci cumva spre seară. 2ncâttomatele să prindă noaptea în faţă. Nu mai spun că după o ploaie ar fimai mult decât ideal.

Cum plantezi tomatele

+area dilemă cu care se confruntă mulţi grădinari când vine vorba deplantare este dăunatorii. %i mai precis urec#elniţa. *u o numesc#aimanaua culturilor legumicole.

,red că nu există teren3 mă refer la cei ce fac gradină în curte3 unde sănu$şi facă prezenţa urec#elniţa. 0mul munceşte3 se străduieşte3plantează şi la final apare această #aimana care îi mănâncă răsadul.

)eci primul lucru este să te pui la adăpost împotriva acestora. )ar nuoricum. 4reau să ating un aspect delicat. 0 metodă de plantare la care ar

trebuii să reflectezi înainte de a trece la treabă.

)eci pentru cei ce plantează roşiile în poziţia culcat pe vaduri. !tenţiemare că veţi rămâne fără plante.

2mi vei spune că faci tratamente la sol3 cu &intogril sau alte preparate. )aaşa este dar nu vei ani#ila în totalitate aceşti dăunători.

'entru a fi liniştit sc#imbă abordarea3 te#nica plantării şi fi preventiv. ată

ce vei face:

&e spune că3 cucuta este înaltă dar şi seacă. (otuşi este şi ia buna laceva. 2n cazul nostru te va a"uta să îndepărtezi aceste urec#elniţi defrumoasele tale tomate.


7/11

,ucuta prin natura ei creşte pe malurile râurilor. +ergi acolo şi rupecâteva bucăţi. &ă fie mai înalte şi mai groase la colet.

)in această cucută vei creea nişte inele de protecţie. )imensiunea

acestora să fie de < cm. ată cum stă treaba. =rec#elniţa sau coropi"niţaatacă planta undeva la suprafaţa solului. La $> cm în pământ. (u fiindbăiat sau fată deşteaptă vei introduce răsadul de tomate prin acest inel şi

îl vei planta cu totul în pământ.

'ractic creezi un paravan puternic în calea acestor dăunători.Frumos nu7. (e asigur că nici o plantă nu va fi afectată. )e ce cucută sinu altceva7.

,u timpul tulpina tomatelor se va îngroşa iar cucuta se va crăpa. 'racticva da drum liber tulpinei să se dezvolte armonios. )acă aceste inele ar fifost din plastic ar fi ştrangulat tulpina tomatelor şi nu ar fi fost bine deloc.

'rocedeul în sine este simplu. Faci o gaură cu sădiulul în pământ. ei firulde răsad şi$l treci prin acest inel cu rădăcina în faţă. =şor şi cu atenţie.

1un.4ei aşeza inelul împreună cu firul de răsad în gaura creeată cusădilul. Firul de răsad se va duce în "os iar inelul îl vei stabili la aşa

manieră încât să rămână cu cm deasupra solului şi ? cm în pământ.

!sta este tot ce trebuie să faci. )upă această operaţie dai drumu la apăpe bilon. 0 trecere uşoară de apă. 4adul fiind de"a saturat de la primaudare.

%eţine acest procedeu. &ânt -@ sigur că nu îl ştiai.

Păstrează distanţa într-e tomate pe rând . &ă fie de 9 cm. ar într$evaduri să fie de - metru. (omatele au un coronament puternic. %i aunevoie de spaţiu pentru a se dezvolta şi fructifica favorabil. 2n plus ainevoie ca roşiile tale să fie aerisite şi vizitate de razele soarelui. *ste oplantă termofilă3 iubeşte căldura3 aerul3 apa şi trebuie să$i îndeplineştiaceste cerinţe.


8/11

Cum vei uda roşiile

'ână la înflorire şi fructificare acordă roşiilor tale udări moderate3 cucantităţi mici de apă. ,erinţele de apă sânt mai mari după ce plantele înfloresc si fructifică. )ar nici atunci nu trebuie să exagerezi cu apa. Nuconfunda roşia cu varza s$au ţelina.

Mai grav este atunci cand le ignori şi nu le uzi deloc. 'ractic plantelese usucă şi mor. 4a începe cu fructele. !cestea se vor păta. 'oate ai văzutacele pete urâte pe toată suprafaţa roşiei.

!flă că sânt cauzate din lipsa de apă dragul meu grădinar. Nu este vorbade mană cum i$am auzit pe multi. (oţi invocă mana3 dar nu spun că auignorat planta.

'ractic roşia îşi sc&imbă sistemul de alimentare cu apă. %i începe săsupravieţuiască din propriile sale surse. !şa începe procesul de inversareşi alimentare cu apă. ,u fructele. 'ractic îşi trage apa din fruct iar acestease pătează. )e unde începe o serie întreagă3 sau mai bine zis un lanţ

întreg de boli şi nenorociri.

Aai să vorbim un pic despre soiurile de tomate pe care le cultivi. %i aicimă refer la tomatele cu tip de creştere nedeterminat sau determinat. Aaisă lămurim şi acest aspect.

*ste vorba despre talia plantelor. )espre înălţimea lor. ,ele cu tip decreştere nedeterminat au tendinţe de creştere foarte înalte. )e regulăaceste tipuri de tomate sunt a"utate să$şi menţină ec#ilibrul de anumiteelemente de susţinere cum ar fi de exemplu aracii din lemn sau altemateriale.

)acă iubeşti acest soi de tomate3 la o săptămână după plantare adaugăun arăcuţ de susţinere. 2nsă te vei ocupa şi de alte operaţii. 'lanta în sineproduce o sumedenie de vlăstari care se mai numesc şi copili. !ceştiatrebuie rupţi. *liminaţi.


9/11

ată cum vei face: )e fiecare dată când apare un copil îl vei rupe. )ar laun stadiu mai mic nu mare. Nu aştepta să crească prea mare întrucât veiprovoca răni grave plantei.

1un. )upă apariţia primului eta" floral planta îşi va sc#imba configuraţia.!dică va pleca pe două sau trei variante de creştere. !ici vei lua o#otărâre. 0ri mergi pe o singură variantă şi cârneşti una3 ori mergi cudouă3 sau mergi cu toate trei. (u alegi.

Nu uita că de fiecare dată când apare eta"ul floral apare şi copiluldeasupra acestuia. Fă$i un bine şi rupe$l de$acolo. Nu are ce să cauteacolo. Nouă nu ne trebuie copili. Noi vrem fructe. !sta este ideea.

)acă eşti mai liniştit şi$ţi place să le gâdili mai mult poţi creea desigur şialte sisteme de susţinere.

,um ar fi parapeţii. &ă vi cu planta până sus iar de acolo so laşi să cadă în plete3 şcoală multă. Nu e că este greu. (rebuie să ai şi timp de aşaceva.

)eci ideea este să urmareşti copilul şi să$l dai la o parte indiferent de

statura la care vrei să te opreşti cu planta în sine.

)upă copilire vei lega roşia cu aţă de iută în formă de opt. 2ntotdeaunaaţa trebuie să fie sub eta"ul floral al plantei.

=ndeva mai sus îţi vorbeam despre acele complexe parazitare. !m lasat$ope final pentru că trebuia cumva să a"ungem cu planta la un stadiu maiavansat.

*ra vorba despre acele micro$organisme care atacă planta. 'ractic estevorba despre o boală care se instalează într$e pământ şi primele frunze3până aproape de primul eta" floral.

1oala se manifestă violent. 'ractic toate frunzele ruginesc3 se ofilesc şimor. )acă ai observat acest lucru rupe aceste frunze şi dă$le afară din


10/11

cultura de tomate.

)upă această operaţie tratează suprafaţa solului cu ceva pe bază decupru combinat cu un insecticid. !tenţie8: dacă tomatele sunt la înflorire

las$o mai moale cu tratamentele. Nu de alta dar să nu te trezeşti cu toateflorile pe "os.

)eci în timpul înfloririi renunţă la tratamente de orice natură. !şteaptă săfructifice mai întâi şi după aceia tratezi. )ar şi atunci cu atenţie întrucâttomatele înfloresc şi fructifică eşalonat.

'oţi trata spre exemplu când fructificarea a avut loc în proporţie de B$9 @ să spunem. 6eţine vei face totul cu atenţie.

'entru soiurile cu tip de crestere determinat. !dică cele cu talie mică. (e$aş ruga să nu$ţi mănânci vre$un stres prea mare. Lasă$le să crească învoia lor.

,ele mai bune la acest capitol sunt soiurile tip prunişoare. ,ărnoase3gustoase şi foarte dulci. ar producţiile sunt extrem de mari. =ndeva la-$- tone per #ectar. !ceste soiuri nu se copilesc. (rebuie lăsate săfructifice la greu.

&uplimentarea cu îngrăşământ natural şi debitele de apă la înflorire şifructificare vor fi mult mai marii. (otul se face fazial3 treptat3 cu şcoalăvec#e.

Nu se sapă3 fară ierbicidări3 fără prostii. 'ână la urmă apa şi îngrăşământul face totul într$o grădină. !tenţia ta trebuie îndreptatăcătre alte fenomene.

,um ar fi invaziile de fluturi3 aştia sunt periculoşi. Lasă ouă3 ies larve şi$ţiumple grădina de omizi. )acă ai observat acest fenomen tratează roşiileimediat.

2ţi recomand un insecticid de contact. Csta îşi face treaba timp de cincişase zile. %i este perfect. Nu valorifica şi nu mânca din fructe decât după


11/11

ce a trecut perioada de acţiune a insecticidului asupra legumelor. )upăaceastă perioadă spală bine fructele cu "eturi de apă puternice şisavurează$le cu plăcere.

%ecoltarea tomatelor o vei face eşalonat2ncepând cu prima fructă care a intrat în pârgă. 2n acest moment vei opriişi apa. Nu vei mai uda roşiile. &trânge furtunele3 strânge totul şi lasă$lesă se coacă.

(ot ce trebuie să faci de acum înaite este să treci la valorificarea sauconservarea acestora sub diferite forme cum ar fi: sucuri de roşii, paste,bulioane, roşii în bulion, tocături toate pregătite frumos pentru consumul

de iarnă.

,am aşa stau lucrurile cu tomatele. Nu pot merge cu acest articol lanesfârşit. )ecât dacă aş scrie o carte. 4om mai discuta în comentariile pecare le aştept din partea ta. +icile nelămuriri le vom dezbate în acestcontext.

&per să te a"ute întru$n fel sau altul cuprinsul acestui articol. 6eţine eu

sunt adeptul culturilor intensive3 dar astăzi am vrut să$ţi prezint câtevaaspecte vizavii de înfiintarea culturilor de tomate în grădina din faţasau spatele casei. ,onsideră$l cadoul meu pentru tine.

)acă ţi$a plăcut acest discurs acordă$i te rog un liDe şi distribuie$l maideparte. &ă afle şi prietenii tăi de el. &ă înveţe şi ei cum de altfel ai

învăţat şi tu.

Despre Îngrijirea Tomatelor În Grădina Proprie

Documents

Transcript of Despre Îngrijirea Tomatelor În Grădina Proprie