8/12/2019 dermato-c1

1/4

DERMATO C1 20.02.2014

1

STRUCTURA HISTOLOGICA A PIELII

PIELEA este un invelis membranos, flexibil, protector si autoreceptor care acopera

in intregime corpul continuandu-se cu semimucoasele si mucoasele cavitatilor

naturale. Este cel mai greu organ al corpului omenesc.Pielea unui adult cantareste 9 kg ceea ce reprezinta 6% din masa totala a

organismului, are o suprafata medie de 1,8 m 2 si o rezistenta mecanica

considerabila.

Din punct de vedere histologic pielea este constituita din 3 zone distincte:

Hipoderm

Derm

Epiderm considerate dinspre interior spre exteriorHIPODERMUL denumit si tesut adipos este cel mai profund strat al pielii fiind

constituit dintr-un tesut conju nct iv lasc bogat in depozite grase care infiltreaza un

numar mare de celule.

DERMUL este un tesut conjun ct iv cu o grosime de 3 5 mm consolidat de o

importanta retea de fibre proteice continand colagen , elastina si reticulina . Aceasta

retea elastica are un rol important in asigurarea proprietatilor biomecanice ale pielii.

In derm se distinct doua zone diferentiate:o O zona profunda de sustinere denumita dermul reticular ;

o O zona superficiala denumita dermul patular .

EPIDERMUL este stratul superficial al pielii format dintr-un tesut de natura epiteliala

care are o grosime medie de 50 200 mm. La randul sau epidermul este alcatuit din

5 straturi de celule diferentiate din punct de vedere histologic:

Stratul bazal (germinativ)

Stratul filamentos (spinos)

Stratul granulos

Stratul lucid

Stratul cornos

PROCESUL DE CHERATINIZARE

CHERATINA este o scleroproteina bogata in cisteina care are legaturi disulfurice ce

se afla in reactie de echilibru cu gruparile tiol in cadrul unui proces de oxido

reducere.

8/12/2019 dermato-c1

2/4

DERMATO C1 20.02.2014

2

Productia de cheratina este consecinta procesului de cheratinizare, un proces

particular de transformare cornoasa a celulelor epidermului.

Cheratinizarea consta in formarea unei matrite de cheratina in interiorul corneocitelor

in acelas timp producandu-se si consolidarea membranelor celulare si a punctelor de

sudura dintre ele.

ANEXELE CUTANATE sunt formatiuni care se diferentiaza din piele fiind de natura

glandulara (glandele sebacee si sudoripare) sau cornoasa (parul si unghiile).

GLANDELE SEBACEE sunt glande mici situate in partea superficiala a dermului

anexate foliculilor pilosi adica acelor invaginatii a epidermului ocupate de firele de

par.

Secretia sebumului se produce concomitent cu dezvoltarea si maturizarea celulelor

glandelor sebacee. Dupa o perioada de 8 10 zile celulele sebacee devin de cateva

ori mai mari si prin distrugerea celulelor pun in libertate sebumul nativ.

Microorganismele prezente la acest nivel vor degrada in mod progresiv sebumul

initial punand in libertate acizii grasi liberi. Sebumul are un rol important in

constituirea lipidelor de suprafata ale epidermei si in lubrefierea firului de par pe care

il mentine suplu si stralucitor.

GLANDELE SUDORIPARE sunt de 2 tipuri cu repartitie, structura si functii diferite:

Glande sudoripare ecrine (exocrine)

Glande sudoripare apocrine

GLANDELE SUDORIPARE ECRINE sunt distribuite pe tot invelisul cutanat. Ele sunt

mai abundente pe suprafetele de pe care lipsesc firele de par si glandele sebacee.

GLANDELE SUDORIPARE APOCRINE au aceeasi origine embrilogica ca si foliculii

pilosi.

FLORA CUTANATAIn mod normal pe suprafata cutanata traieste pe seama constituentilor chimici ai

pielii o bogata flora microbiana saprofita. In pronfunzimea glandelor sebacee se

remarca existenta unui microorganism specific Propio Bacterium acnes.

Flora cutanata poate fi grupata in:

Flora bacteriana care poate fi:

Permanenta

Temporara

8/12/2019 dermato-c1

3/4

DERMATO C1 20.02.2014

3

Flora miceliana care cuprinde:

Levuri lipofile

Levuri nelipofile

Ciuperci filamentoase

FLORA CUTANATA NORMALA asigura printr-un mecanism competitiv protectia

pielii fata de dezvoltarea unor germeni patogeni creand un mediu defavorabil pentru

dezvoltarea unor microorganisme straine.

Reprezinta principalul mijloc de aparare alaturi de pH-ul acid al pielii si de acizii grasi

din filmul hidrolipidic de suprafata. La aceste mijloace se adauga descoamarea

continua a stratului cornos care debaraseaza pielea de germeni patogeni.

Unii factori defavorizanti precum transpiratia excesiva, seboreea, expunerea

prelungita la soare precum si anumite stari patologice, terapia cu antibiotice si

imunosupresoare pot determina dezechilibre ale florei cutanate avand drept

consecinta aparitia unor dermopatii microbiene.

PRINCIPALELE TIPURI DE PIELE

Desi exista diverse criterii de clasificare a pielii, criteriul unanim acceptat este acela

care tine seama de continutul in grasimi a pielii. Conform acestui criteriu exista 3

tipuri fundamentale de piele:

1. Piele normala

2. Piele grasa

3. Piele uscata

1. PIELE NORMALA se considera ca nu exista piele normala decat la copilul

sanatos si bine dezvoltat inainte de pubertate.

Pielea normala este definita prin anumite caracteristici vizibile si palpabile. Este o

piele ferma si supla deoarece tesutul conjunctiv de sustinere este dens si solid si

fibrele elastice sunt numeroase si de buna calitate.

Cand este stransa intre degete pielea nu se increteste iar pliul cutanat provocat

dispare imediat ce presiunea exercitata asupra sa inceteaza.

Este o piele fina, fara pori aparenti, catifelata la pipait lasand o impresie de

transparenta mai pronuntata la persoanele blonde. Privita cu lupa pielea normala

prezinta o textura si o granulatie foarte fina iar depresiunile naturale sunt foarte slab

vizibile.

8/12/2019 dermato-c1

4/4

DERMATO C1 20.02.2014

4

2. PIELEA GRASA se situeaza la cealalta extrema in raport cu pielea normala

considerata de referinta. Este o piele groasa si rezistenta care prezinta un pliu

cutanat mare. Din punct de vedere histologic se observa o hiperplazie a glandelor

sebacee si o dilatare a orificiilor pilosebacee.

Cresterea in volum dar si a secretiei acestor glande determina un aspect gras, lucios

iar polii dilatati pot prezenta puncte negre sau albe.