Consecinţele fumatului activ şi pasiv asupra sănătăţii

Antigona Trofor

Clinica Pneumologica Iasi

Fumatul de Fumatul de ţigarete = singura şi ţigarete = singura şi cea mai de evitat cauză de deces cea mai de evitat cauză de deces şi boalăşi boală

Tutunul

Obişnuinţa de a fuma

Dependenţa de nicotină

Boli legate de fumat

Epidemia tabagismului

Efectele complexe ale fumatului asupra sănătăţii omului

Efectele biologice ale componentelor chimice din fumul de ţigară: monoxidul de carbon, nicotina, gudron, iritanţi

Riscurile pentru boli Organele ţintă (boli respiratorii, cardiovasculare) Dependenţa nicotinică: aspecte sociale şi

comportamentale, aspecte psihologice

Fumatul este nociv

Dacă nu apare nici o boală: speranţa de viaţă se scurtează cu 5-8 ani!

Dacă apare o boală: speranţa de viaţă se scurtează cu 18-22 ani!!

Există o relaţie puternică doză-răspuns între fumatul excesiv, durata cât a fumat şi fumatul la o vârstă fragedă. Aceasta se reflectă în riscurile crescute pe care le au fumătorii pentru boli grave şi chiar mortale.

Discrepanţa pe sexe Riscul relativ (RR) = riscul unui fumător de a dobândi o

anumită boală comparativ cu riscul pe care îl poate avea un nefumător pentru aceeaşi boală.

Fumul de ţigară este periculos

Tutunul şi fumul de ţigară conţin o mulţime de potenţiale toxine incluzând oxidanţi, compuşi organici, metale toxice şi metale tranzitive care pot cauza inflamaţie şi boală pulmonară.

Fumul de tigara contine peste 50 de carcinogene dovedite

S-a demonstrat de asemenea că tutunul şi fumul de ţigară conţin endotoxină, un potenţial mediator al inflamaţiei căilor aeriene.

Lucrări recente au concluzionat că mediul poluat şi endotoxina din fumul de ţigară pot duce la dezvoltarea şi progresia bolilor respiratorii, sugerând că CD-14, receptorii Toll-like şi GST pot modula răspunsul individual la virusuri, fumul de ţigară şi endotoxina inhalată.*

* Simpson A, John SL, Jury F, Niven R, Woodcock A, Ollier WE, Custovic A. Endotoxin exposure, CD14, and allergic disease: an interaction between genes and the environment. Am J Respir Crit Care Med. 2006 Aug 15;174(4):386-92.

Principalele componente toxice(se găsesc în porţiunea centrală a

ţigaretei, cea care este fumată efectiv)

Lungimea: 85-100 mm

Diametrul – 8 mm

Filtrul: 20-30 mm

Nicotina

Fumul de tutun conţine în primul rând nicotină, un drog care determină dependenţă puternică, la fel de puternică ca heroina sau cocaina.

Are efecte cardio-vasculare: favorizează apariţia hipertensiunii arteriale şi are rol constrictiv asupra vascularizaţiei.

Efectul său cerebral de stimulare a sistemului nervos central, face ca ţigara să fie atât de căutată, pentru îmbunătăţirea activităţii intelectuale, creşterea atenţiei, a vigilenţei, impresia generală de “energizare” asociată aportului de nicotină în organism.

Monoxidul de carbon

Responsabil de apariţia plăcilor de aterom şi implicit a numeroaselor afecţiuni cardio-vasculare. Ateroscleroza, cardiopatia ischemică cronică, accidentele vasculare cerebrale, arteriopatiile obliterante ale membrelor, care pot ajunge până la consecinţe mutilante - amputarea.

Se leagă de hemoglobină, formând carboxihemoglobina cu o consecinţă nefastă asupra oxigenării normale a sângelui.

COMPUŞII IRITANŢI: bioxidul de azot, fenoli, crezoli, acidul

cianhidric

Modifică clearance-ul mucociliar (care asigură capacitatea de apărare a aparatului respirator în faţa agenţilor infecţioşi şi a impurităţilor care pătrund în căile aeriene) determinând infecţii respiratorii mai frecvente, care se vindecă mai greu.

SUBSTANŢELE CANCERIGENE: hidrocarburi aromatice policiclice,

nitrosamine, formaldehida

Reprezintă un pericol major pentru sănătate, prin rolul dovedit în producerea de cancere cu diferite localizări: pulmonar, gastric, cavitatea bucală, esofag, laringe, etc.

Alte efecte toxice

Trabuc: nitraţi,amoniac Ţigări mentolate: mentol- prin acţiunea sa răcoritor-

anestezică induce bronhodilatare şi creşte fluxul salivar, ceea ce duce la absorbţia crescută a substanţelor în cavitatea bucală şi face posibilă o apnee (ţinerea respiraţiei) de durată mai mare - consecinţa: un aport crescut de compuşi ai fumului de tutun în organism

Filtrele ţigărilor: diverse microparticule materiale pot fi absorbite în organism din filtre: fragmente celulozice, de filtru charcoal rezistente biodegradării în organism, răşini, metale precum cuprul, zincul şi aluminiul.*

Hârtia de înveliş, pe bază de fibre de in, pânzeturi şi ameliorată cu adaosuri chimice* - sare, citrat de Na şi K,

Pigmentul de înălbire (carbonat de calciu) Adezivul, care poate fi clei natural sau amidon prelucrat.

Fumatul şi sănătatea

Efecte pe termen scurt:

Psihoactive: memoria, energia, dispoziţia, emoţiile, atenţia, comportamentul, tulburările de somn;

Creşte frecvenţa cardiacă şi presiunea arterială;

Vasoconstricţie periferică;

Creşterea frecvenţei respiratorii.

Fumatul şi sănătatea

Efecte pe termen lung:Boli respiratorii;Boli cardiovasculare;Boli oftalmologice, digestive, orale, urinare şi osteoarticulare;Diferite tipuri de cancere;Scade imunitatea;Consecinţe negative asupra fertilităţii, sarcinii şi fătului.

Clasificare

Fumatul şi aparatul respirator

Afectează dezvoltarea pulmonară (în caz de expunere prenatală);

Creşte reactivitatea bronşică, datorită acţiunii iritante;

Creşte nr. celulelor neuroendocrine în plămân;

Modifică răspunsul imun.

Aparatul respirator

Bronhopneumopatia cronică obstructivă

Cancerul bronhopulmonar Astmul bronşic Infecţii respiratorii frecvente

Adapted from Fletcher and Peto, Burrows

Pacient cu BPOC forma severă, Clinica de Pneumologie Iaşi-Dr. A.Trofor (2004)

• principalul factor de risc: Fumatul (toxic şi iritant)• de 6 ori mai frecventă la fumători;• rata de supravieţuire la 5-10 ani de la diagnosticare este de 50%Petty TL., 2000  

BPOC

( Bronhopneumopatia cronică obstructivă)

Fumul de ţigară

Componentele chimice active (toxice şi iritante) din fumul de ţigară induce:

ModificModificări inflamatorii ale căilor aeriene în ări inflamatorii ale căilor aeriene în parenchimul pulmonar (parenchimul pulmonar (infiltraţie infiltraţie neutrofilicăneutrofilică, , alveolitealveolite) cu afectarea ) cu afectarea structurii şi sistemului de apărare celular;structurii şi sistemului de apărare celular;

Afectarea clearance-ului mucociliar a căilor aeriene.

BPOC

Efectele sistemice ale fumatuluiEfectele sistemice ale fumatului

• Inflamatie sistemica

• Stress oxidativ sistemic

• Efect asupra functiei vasomotorii si endoteliale

Inflamatia sistemica

THE PULMONARY MICROCIRCULATIONTHE PULMONARY MICROCIRCULATIONCAPILLARY BEDCAPILLARY BED

MacNee et al NEJM 1989

THE RESPONSE OF THE HUMAN BONE MARROW TO CHRONIC CIGARETTE SMOKING

Control Smoker Control0

1 1

2

3

PM

N

L-

sele

ctin

MF

I

*

*

Van Eeden and Hogg ERJ 2000;15:915

2

3

4

Mye

lop

ero

xid

ase

MF

I

Control Smoker p-value

PMNx109/l 3.2 0.19 4.20.18 0.003Band cellsx109/l 0.030.006 0.180.04 0.01

Smoker

4

Leukocyte count, smoking, and lung function

Chan Yeung et al. Am J Med 1984;76:31Chan-Yeung et al Thorax 1998:43;462

Relation of FEV1 and peripheral blood leukocyte count to total mortality: The normative aging study

• 1,956 men (aged 21-81)in Boston Mass 1961-69

Cox proportional hazards model of factors predicting mortality

Variable Hazard 95% CI ratio

Age 1.84 1.51-2.23FEV1 0.60 0.45-0.80WBC 1.12 1.02-1.20Smoking status 1.40 0.99-1.97Total cholesterol 1.03 1.00-1.06Systolic BP 1.09 0.99-1.21

Weiss et al Am J Epidemiol 1995;142:493

The interactions between cigarette smoking and reduced lung function on systemic inflammation

Gan et al. Chest 2005;127:558

Od

ds r

atio

of

hav

ing

an e

leva

ted

CR

P 5.0

4.0

1.0

3.0

2.0

0.0Q4 & Cot<10Non-smokerGood FEV1

Q4 & Cot>10SmokerGood FEV1

Q4 & Cot<10Non-smokerPoor FEV1

Q4 & Cot>10SmokerPoor FEV1

Stres oxidativ sistemic

6000 Different molecules100,000,000,000,000,000 oxidant molecules per puff

Endothelial dysfunction and Endothelial dysfunction and atherothrombosisatherothrombosis

Impaired vasodilatati

on

Impaired fibrinolysis

Platelet activation

Monocyte adhesion

Classical risk factors

SmokingDiabetes mellitus

Dyslipidaemia

Hypertension

Novel risk factorsInfection/

inflammation

Physical inactivity

Homocysteine

Air pollution? ? COPD

Vascular endotheli

um

Atherosclerotic lesion formation and progression

Plaque rupture

Thrombosis and vasospasm

Cancerul pulmonar

Peste 95% din cancerele pulmonare au ca factor de risc fumatul (carcinogen).

Relaţie doza-efect.Clinica de Pneumologie

Iaşi-Dr. A.Trofor(2003)

CBP – istoricul natural Leziuni preneoplazice

Evoluţie asimptomatică a tumorii Simptome Metastaze

Celulebronşicenormale

Deces

Prevenirea fumatului

ChemopreventieAgenti antioxidanti

Chirurgie Chimioterapie

Timp

Preventie Detectare precoce Tratament

CBP – 2 studii de referinţăFumatul determină apariţia

cancerului

E.L. Wynder, E.A. Graham, JAMA 1950; 143:329-346R. Doll, A.B. Hill, Br Med J 1952; 2:1271-1286

CBP şi numărul de ţigarete fumate

R.Doll, R.Peto –1978

Număr ţigarete/zi

Risc relativ

Bărbaţi Femei

nefumători 1,0 1,0

1-9 ţig/zi 4,6 1,3

10-19 ţig/zi 8,6 2,4

20-30 ţig/zi 14,7 4,9

>30 ţig/zi 18,7 7,9

CBP şi durata fumatului

Durata fumatului

(ani)

Incidenţa anuală a CBP %

Fumători Mari fumători

15 0,005 0,01

30 0,1 0,2

45 0,5 1

CBP şi durata fumatului

38.834.325.117.010.041-70

25.326.519.219.27.931-40

18.918.413.66.72.921-30

> 3021-302011-191-10Durata fumatului

(ani)

Numărul de ţigarete fumate / zi

L. Garfinkel, Cancer Res 1988;48:6951-6955

Infecţii ale tractului respirator mai frecvente

(compuşii chimici din fumul de ţigară afectează mecanismele de apărare ale organismului)

Pneumonii

Bronşite cronice

Alte infecţii respiratorii

Spectrul de infecţii respiratorii la fumătorii adulţi

Pneumonii:- Patogeni atipici: Legionella, Chlamidia;- Asociaţi cu boli cronice legate de fumat: Gram negativ

(Pseudomonas) sau Pneumococcus, risc major de bacteriemie.- Risc semnificativ pentru pneumonie severă- Factor de risc puternic şi independent pentru formele invazive a

infecţiilor respiratorii la imunocompromişi Bronşite cronice: - 50% din marii fumători (10-20% dintre ei

dezvoltă afectarea cronică a căilor aeriene) - recurenţa exacerbărilor infecţioase. BPOC:

- Exacerbare acută obişnuită: Streptococcus pn., Haemophilus infl., Moraxella catarrhalis- Formele severe cu VEMS<35%, bacterii enterice şi speciile Pseudomonas.

Fumatul – factor de risc important : în 81% din cazurile de cardiopatie ischemica (nicotina şi monoxidul de carbon)

Bolile cardio-vasculare

Hipertensiunea arterială sistemică Ateroscleroza Arteriopatiile obliterante ale membrelor Anevrismele - arteriale Cardiopatia ischemică cronică Accidente vasculare cerebrale Tulburări de ritm cardiac (îndeosebi fibrilaţia

ventriculară) Moartea subită Stenoze de arteră carotidă Trombangeita obliterantă Buerger

Boli cardio-vasculare

Fumatul şi funcţia plachetară

US Surgeon General’s Report, 2006Burghuber, Chest 1986

Fumatul cauzează activare plachetară şi trombogeneză→formare de plăci.

Fumatul şi funcţia endotelială

Atât fumatul activ cât şi cel pasiv favorizează disfuncţia endotelială → aterogeneza.

Diverse forme de cancer

Cancerul pulmonar Cancerul laringian Cancerul de colon Cancerul de pancreas Cancerul de esofag Cancerul gastric Cancerul renal Cancerul cavităţii bucale Cancere din sfera genitală (prostată, penis,

col uterin, sân

Fumatul şi cancerul

Carcinogenele din fumul de tutun includ:Benzopyren, N-nitrosamine,

aminobiphenyl, acetaldehyd, benzen, isopren, cadmium, nickel, polonium, etc.

Cancerele dezvoltate extrapulmonar sugerează transportul de carcinogene sau alterări ale mecanismelor reparatorii ale ADN.

Cancerul laringian

Fumatul este răspunzător de apariţia cancerului laringian în peste 84% din cazuri.

Dr.Raluca Daraba, studii doctorale, Iaşi, 2004

Cancere ale cavităţii bucale

De 4 ori mai frecvent la fumători (carcinogeni) vs. nefumători Riscul este crescut la consumatorii de alcool, smokeless tobacco ( tutun

mestecat ). 2/3 apar în cavitatea bucală, cel mai frecvent (20%) interesând limba; 1/3

interesează faringele.

Clinica B.M.F., UMF, Iaşi, 2004

Alte forme de cancere

Cancerul gastric: 72% sunt fumători ( carcinogeni)

Gastro-enterologic Institute, Iasi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004

Cancerul esofagian

De 2- 4 ori mai frecvent la fumătorii de pipă şi trabuc (carcinogeni)

I.G.H., Iaşi, Prof.dr.C.Stanciu, 2004

Alte boli pentru care fumatul este considerat factor de risc

Boala Alzheimer Cataracta Leucemia Anxietatea Diverse simptome psihice: tulburări depresive,

modificări ale comportamentului şi dispoziţiei, tulburări de personalitate, de memorie

Schizofrenie Ulcerul peptic Fractura de mandibulă Afecţiuni periodontale

Afecţiuni oculare

Cataracta: în special la tineri, prin expunere îndelungată la fumul de ţigară (cadmiu).

Dr. D.Todea, UMF Cluj, 2004.

 

Fumatul & Ulcerul Gastro-Duodenal*

Legătura epidemiologică între fumat şi ulcerul gastroduodenal datează din 1927, când s-a semnalat că proporţia fumătorilor este de 82% la bolnavii ulceroşi, faţă de 55% la neulceroşi.

Prevalenţa ulcerului este de 2,1 mai mare la bărbaţii fumători şi de 1,6 ori mai mare la femeile fumătoare, decât la persoanele nefumătoare.

Bolnavii ulceroşi fumează mai mult şi timp mai îndelungat decât fumătorii neulceroşi.

Fumatul a peste 15 ţigarete pe zi multiplică de 2 ori riscul de apariţie a unui ulcer gastroduodenal, prelungeşte evoluţia ulcerului prin scăderea vitezei de cicatrizare a ulcerului evolutiv (mai ales a celui duodenal), creşte riscul de recidivă a UD, predispune la complicaţii (hemoragie, perforaţie) şi dă nota rezistenţei la tratament.

* Fumatul - implicatii etiopatogenice in bolile respiratorii cronice si ulcerul gastro duodenalA. Somesan*, Ghe. Dancau**Articol preluat din publicatia Medicina Moderna pentru sectiunea EMC medicina interna, luna august 2007

Alte afecţiuni atribuite fumatului

Osteoporoza Gangrene Afecţiuni

articulare Alopecie

Fumatul şi osteoporoza Se cunoaşte de mult că fumatul reprezintă un factor

de risc pentru osteoporoză la femei, dar noile studii (două în Suedia şi China) au descoperit că fumatul accelerează eroziunile osoase şi la bărbaţi.

Studiul din China demonstrează, pentru prima dată, faptul că şi fumul inhalat pasiv poate creşte semnificativ riscul pentru osteoporoză şi fracturi, atât la femei cât şi la bărbaţi.

Deşi fumatul a fost anterior corelat cu densitatea osoasă joasă la bătrâni, fumătorii tineri au de asemenea pierderi semnificative ale densităţii osoase.

* Based on news releases about research presented at the IOF World Congress on Osteoporosis in Toronto, June 2 to 6, and does not necessarily reflect the positions of Osteoporosis Canada.

Efecte negative ale tutunului la nivelul cavităţii bucale

Leucoplazia Stomatită nicotinică Boala periodontală Leucoedemul Retracţii focale gingivale cu pierderea

ataşamentului periodontal Gingivita acută necrotic-ulcerată Candidoza cronică hiperplastică Glosita mediană romboidă Limba păroasă Lichen plan Cariile dentare

Efectele fumatului asupra cavităţii bucale

Cel mai des întâlnite sunt: leucoplazia, stomatita nicotinică, afecţiuni periodontale, pierderea dinţilor (la 64% dintre marii fumători), traume dentare (abrasiuni), gingivita , carii, plăci dentare, îngălbenire, candidoza orală cronică etc.

Bibl: Pindborg J.J. et. al., 1980 Dr.C.Borta,UMF, Iasi, 2004

Candidoza orală cronică

Gingivitia, boala periodontală Tartru

Dr.C.Borta, UMF, Iaşi, 2004

Noi descoperiri

Asocierea fumatului de ţigarete cu deficitele osoase alveolare la femei în postmenopauză.

Payne JB, Reinhardt RA, Nummikoski PV, Dunning DG, Patil KD

CONCLUZII: Femeile fumătoare în postmenopauză

sunt mai predispuse de a pierde densitatea osoasă alveolară cât şi înălţimea ei, faţă de nefumătoarele cu periodontite similare, carii şi hemoragii gingivale. Suplimentar atât fumatul cât şi osteoporoza/osteopenia au produs o influenţă negativă asupra alveolei dentare.

Rolul fumatului asupra aspectelor estetice la fumători

Melanoza gingivală (melanoza fumătorilor) Pierderea dinţilor Petele de tutun ale dintilor Calculii dentari Hialitoza Modificări salivare (creşterea secreţiei

glandelor salivare şi leziuni degenerative) Tulburări ale acuităţii olfactive şi gustative

(reducerea capacităţii de a simţi mirosul şi gustul)

Piele îmbătrânită cu riduri

Condiţii

estetice Riduri Unghii galbene

Dr. T.Taranu, Dermatology Clinic, Dental Medicine Faculty, UMF, Iaşi, 2004

• Miros neplăcut

Influenţe ale fumatului asupra vieţii sexuale:

Bărbaţi: Scăderea libidoului şi potenţei sexuale Infertilitate Reducerea numărului de spermatozoizi şi

motilităţii acestora Femei: Amenoree secundară Infertilitate Instalarea precoce a menopauzei Interacţiunea cu pilula contraceptivă

Viaţa sexuală

Scade potenţa bărbaţilor fumători, peste 45 ani.

www.tobacco.health.usyd.edu.au./site/supersite/resources/docs/gallery/poster.htm.

Femeile şi fumatul

Amenoree secundară Scăderea fertilităţii Climacterium

prematur (2-5 ani) Interacţiuni cu

contraceptivele orale Copii cu greutate

mică la naştere Sarcină : naşteri

premature, avorturi spontane frecvente.

Ministerul Sănătăţii, Brazilia

Fumat pasiv & stress oxidativ la nou născut

Fumatul în timpul sarcinii este asociat cu un risc crescut de stress oxidativ la copil la vârsta de 3 luni. Thorax. 2007.Mar.

CONCLUZII: Deşi acest studiu nu separă efectele fumatului pre şi postnatale, aceste descoperiri indică faptul că fumatul pasiv în perioada precoce postnatală afectează nefavorabil statusul pro-oxidativ/antioxidativ în cursul primelor săptămâni de viaţă ale copilului.

Efectele fumatului în timpul sarcinii asupra dezvoltării

prenatale a creierului S-a demonstrat în studiile de pe animale că nicotina este un

neuroteratogen, chiar şi în concentraţii care nu cauzează retardare crescută.

În concluzie, continuarea fumatului în timpul sarcinii conduce la reducerea dezvoltării normale a creierului fătului. Cercetările viitoare ar trebui să se concentreze asupra studiului legăturilor cauzale dintre expunerea prenatală la fumul de ţigară, dezvoltarea creierului şi efectele asupra funcţiilor cognitive şi comportamentale.The Generation R Study.Eur J Neurosci. 2007 Feb;25(3):611-7. Epub 2007 Feb 12 .

Fumatul în timpul sarcinii şi comportamentul agresiv al

copilului Factorii demografici, comportamentul

maternal necorespunzător, afecţiune scăzută din partea mamei, fumatul în timpul sarcinii au fost asociaţi cu urmaşi cu un comportament agresiv.

Lipsa de afecţiune şi un comportament neconvenţional din partea mamei au fost corelate independent cu agresivitatea din copilărie.

Am J Addict. 2006 Nov-Dec;15(6):450-6.

Fumatul maternal şi durata alăptării

CONCLUZII: Femeile care au fumat în timpul sarcinii au un risc mai ridicat să nu atingă targeturile naţionale şi internaţionale pentru alimentaţia la sân.

Încurajarea renunţării la fumat în perioada antenatală este un mare câştig pentru sănătatea publică.

Acta Paediatr. 2006 Nov;95(11): 1370-4

Constituents of ETS according to us environmental

Protection agency (US – EPA)

Constituents Probable human carcinogensFormaldehyde

Hydrazine

N- nitrosodimethylamine

N- nitrosodiethylamine

N- nitrosopyrrolidine

1,3- butadiene

Aniline

Benzo(a)pyrene

Cadmium

Irritant and toxic substances

Carbn monoxide mg

Acrolein

Acetone

Nitrogen oxides

Known human carcinogens

Benzene

2-naphtylamine

4- aminobiphenil

Polonium – 210 mBq

Nickel

Eur Respir Mon, 2002, 15, 323.European Respiratory Monograph

Fumatul pasiv

• Creşterea riscului de boli respiratorii atât la copil cât şi la adult.

• Creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare la adult.

• Creşterea riscului de cancer pulmonar.

Fumatul pasiv

Făt : creşterea riscului de prematuritate şi greutate mică la

naştere (asociate complicaţiilor perinatale)de diabet si obezitate la vârsta adultă

Copil : creşterea riscului de tuse, otite, crize de astm, spitalizare

pentru boli respiratorii, de apariţie de probleme şcolare de moarte subită

« Fumatul ucide ! »