1

DECIZIA nr. 16 din data de 02.05.2007 referitoare la plangerea SC GALIC PROD SRL impotriva SC UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE SRL, SC AQUILA PART PROD-COM SRL, SC SHAMROCK

DISTRIBUTION SRL, SC METRO CASH&CARRY ROMANIA SRL si ING BANK N.V. AMSTERDAM, SUCURSALA BUCURESTI

CONSILIUL CONCURENTEI, In baza:

1. Decretului nr.57/17.02.2004 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial nr. 143 din 17 februarie 2004;

2. Decretului nr. 1087/06.09.2006 privind numirea unui membru al Plenului

Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 8 septembrie 2006;

3. Decretului nr. 1089/06.09.2006 privind numirea unui vicepresedinte al

Plenului Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 767 din 8 septembrie 006;

4. Deciziei Plenului Consiliului Concurentei nr. 7/08.03.2007;

5. Legii concurentei nr. 21/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei,

Partea I, nr. 742 din 16 august 2005;

6. Regulamentului de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 288 din 1 aprilie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare;

7. Regulamentului pentru aplicarea prevederilor art. 5 si 6 din Legea

concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, privind practicile anticoncurentiale in cazul plangerilor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 430 din 13 mai 2004;

8. Instructiunilor privind solutionarea de catre Consiliul Concurentei a plangerilor

referitoare la prevederile art. 5 si 6 din Legea concurentei nr. 21/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 472 din data de 3 iunie 2005

9. Dosarului cauzei avand ca obiect plangerea societatii Galic Prod SRL, nr.

75/30.03.2007, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. RS – 18/30.03.2007;

10. Notei Comisiei Consiliului Concurentei1 nr. CC/250/27.04.2007.

1 Numita prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 21/20.04.2007;

2

Luand in considerare ca: I. In plangerea depusa la Consiliul Concurentei, SC GALIC PROD SRL 2 (denumita in continuare Galic) a reclamat incalcarea art. 6 lit. (a), (c) si (f) din Legea concurentei nr.21/1996, republicata (denumita in continuare lege) de catre SC UNILEVER SOUTH CENTRAL EUROPE SRL3 (denumita in continuare USCE) si, respectiv, a art.5 lit. (d) si (g) din lege de catre USCE, pe de o parte, si fiecare dintre urmatoarele companii, pe de alta parte: SC AQUILA PART PROD-COM SRL4 (denumita in continuare Aquila), SC SHAMROCK DISTRIBUTION SRL5 (denumita in continuare Shamrock), SC METRO CASH&CARRY ROMANIA SRL6 (denumita in continuare Metro) si ING BANK N.V. Amsterdam, Sucursala Bucuresti7 (denumita in continuare ING). II. In plangere Galic a sustinut, in esenta, urmatoarele:

• USCE a acordat permanent un pret intre 11% si 15% mai mic companiei Shamrock, comparativ cu preturile acordate Galic, pentru aceleasi produse tip Knorr Delikat, in acelasi interval de timp. Acordarea de conditii mai bune consta in discount-uri mai mari si termene de plata mai lungi contractuale. Datorita favorizarii de catre USCE a societatii Shamrock, prin acordarea de conditii mai bune de pret si de plata a acelorasi produse, la prestatii echivalente, in raport cu Galic, compania Shamrock s-a aflat in situatia de a vinde unor clienti mai mari (situati in zonele de distributie exclusiva ale Galic) produsele USCE la un pret de vanzare situat cu 1-10% sub pretul de achizitie Galic. Prin aceasta intelegere anticoncurentiala intre USCE si Shamrock s-a incalcat art.5 alin.(1) lit d) din lege;

• Avand in vedere ca USCE a detinut, in cazul produselor de tip Knorr Delikat, o pozitie dominanta, se reclama un posibil abuz de pozitie dominanta al USCE fata de Galic, practica abuziva interzisa de art. 6 lit c) din lege;

• USCE a acordat companiei Aquila timp de 5 ani, pana in luna august 2001, preturi mai mici cu 2% decat cele acordate societatii Galic, la produsele detergenti-cosmetice. Aceste avantaje din partea USCE, pentru servicii egale acordate societatii Aquila, a creat conditiile propice care sa conduca, prin decapitalizarea fondurilor financiare ale societatii Galic, care nu a beneficiat de aceleasi avantaje, la eliminarea acesteia de pe piata, practica interzisa de art.5 alin.(1) lit g) din lege. Prin aceasta intelegere, USCE si Aquila au incalcat art. 5 alin.(1) lit d) si g) din lege;

• Totodata, prin folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante detinute de USCE pe piata si prin atitudinea permanenta de discriminare a societatii Galic in

2 Sediul: Aleea Tebea nr.6, Bl. D11, Sc.3, Ap.44, Et.4, Sector 4, Bucuresti, Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J40/16512/1992, CUI 3164660; 3 Sediul: Fabrica de Glucoza nr. 2-4, Sector 2, Bucuresti, Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J29/332/1996, CUI 8226390; 4Sediul: Str. Malu Rosu nr. 105A, Ploiesti, judetul Prahova, Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:J29/2790/1994, CUI 6484554; 5 Sediul: Jean Monnet nr.44, sector 1, Bucuresti, Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:J40/2551/19974, CUI 9335956; 6 Sediul:Sos. Bucuresti-Ploiesti, nr. 289, CP 0-13, Otopeni, Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului:J23/783/2001, CUI 8119423; 7 Sediul: Sos. Kiseleff, nr. 11-13, sector 1, Bucuresti, Nr. inregistrare la Oficiul Registrului Comertului: J40/16100/1994, CUI 6151100.

3

raport cu Aquila, practica interzisa de art.6 lit. c) din lege, a urmarit in fapt, exploatand starea de dependenta in care se gasea Galic fata de USCE, ruperea relatiilor contractuale cu acesta, practica interzisa de art.6 lit. f) din lege;

• USCE a reusit sa impuna distribuitorilor sai clauze contractuale inechitabile, nereciproce, practica interzisa de art.6 lit. a) din lege, clauze care au permis aplicarea unor conditii discriminatorii unora dintre ei si au condus la eliminarea de pe piata a distribuitorilor neagreati;

• Planul realizat prin intelegere intre USCE si Aquila a constat in crearea climatului - prin incalcarea art. 5 alin.(1) lit d) si g) din lege si a art. art.6 lit. (c) si (f) din lege, in urma caruia Galic sa nu-si incaseze in mod frecvent venituri substantiale, datorita nerealizarii unor cifre de plan impuse abuziv de catre conducerea USCE si care sa conduca, prin pierderea capitalului de lucru al societatii, la renuntarea acesteia de bunavoie la contractul de distributie;

• USCE a acordat lui Metro, in perioada 2000 – 2002, pentru unele produse cumparate de Metro, preturi mai mici si termene de plata mai lungi (contractuale si in fapt) decat cele acordate de USCE lui Galic – operatiune interzisa de 5 alin.(1) lit d) si art.6 lit c) din lege, tinand cont de faptul ca Galic si Metro erau actori pe aceeasi piata relevanta;

• Conducerea Unilever, utilizand amenintarile cu incetarea contractului dintre Galic si USCE, a impus societatii Galic sa isi schimbe linia de finantare pe care aceasta o avea la banca ABN AMRO, cu una deschisa la banca ING, de valoare identica, dar cu o conditie foarte dezavantajoasa pentru Galic, aceea ca ING putea renunta in orice moment la finantarea societatii. Prin aceasta practica, se sustine in plangere, s-a incalcat art. 6 lit f) din lege;

• Conducerea USCE a exercitat presiuni, prin persoanele implicate in departamentele de vanzari si financiar, ca Galic sa plateasca contravaloarea stocului de peste 100 miliarde lei, fara TVA, in trei zile. Aceste operatiuni solicitate in mod concertat, de catre persoanele de decizie ale USCE si ING, aveau drept scop eliminarea societatii Galic de pe piata distributiei en gross a produselor mentionate anterior. Prin aceasta practica, se sustine in plangere, USCE si ING au incalcat art. 5 alin.(1) lit g) din lege.

Galic a solicitat Consiliului Concurentei declansarea procedurilor legale pentru a constata daca actele si faptele prezentate reprezinta practici anticoncurentiale interzise de Legea concurentei nr.21/1996, republicata. III. In urma analizei aspectelor prezentate de reclamant, a datelor si informatiilor obtinute de Consiliul Concurentei, au rezultat urmatoarele:

PIATA RELEVANTA 1. Piata relevanta cuprinde un produs sau un grup de produse si aria geografica pe care acestea se produc si/sau se comercializeaza. Piata relevanta are doua componente: piata produsului si piata geografica. 2. Principalele categorii de produse comercializate de USCE, in perioada relevanta erau: ingrediente pentru alimente, margarina, produse de ingrijire personala si produse de curatare.

4

3. Conform practicii comunitare8, cota de piata cruciala la care se poate afirma ca un agent economic este posibil sa detina o pozitie dominanta este situata intre 40-50%. Nu exista nici un caz in care un agent economic sa fi fost desemnat ca dominant cu o cota de piata situata sub 40%. 4. Pozitia dominanta este definita ca fiind capacitatea unui agent economic de a se comporta intr-o masura apreciabila in mod independent de concurentii, clientii si consumatorii sai. Din acest motiv, atunci cand se analizeaza existenta unei pozitii dominante, cota de piata detinuta de agentul economic presupus a fi in pozitie dominanta este doar unul dintre elementele avute in vedere pentru determinarea acesteia. Un alt element avut in vedere pentru definirea unei pozitii dominante este reprezentat de cotele de piata ale concurentilor. 5. In cazul de fata, conform datelor prezentate de reclamant, in baza unui studiu de piata efectuat de compania AC Nielsen, USCE detinea prima pozitie pe piata detergentilor pentru tesaturi, cu o cota, calculata in functie de volumul vanzarilor, ce s-a situat in jurul valorii de […]%, in timp ce al doilea agent economic de pe piata, Procter& Gamble, a avut o cota foarte apropiata de acesta, ce s-a situat in jurul valorii de [...]%. Urmatorii concurenti au fost Henkel, cu o cota de piata de aproximativ [...]%, si Govora cu [...]%. 6. Avand in vedere aceste elemente, desi cota de piata a USCE atingea o valoare situata in jurul a [...]%, totusi, la nivelul de ansamblu al pietei, aceasta nu se putea manifesta independent pe piata datorita presiunii concurentiale exercitate de principalul concurent, Procter&Gamble, care detinea o cota de piata de [...]%. In concluzie, in perioada analizata, societatea USCE nu a detinut o pozitie dominanta pe piata detergentilor pentru tesaturi. 7. Pe piata ingredientelor pentru produse alimentare, conform Galic, USCE a detinut, pana in anul 2002, o cota de piata de aproximativ [...]%; aceste date sunt sustinute si de USCE. Avand in vedere nivelul cotei de piata detinute de USCE pe aceasta piata, respectiv [...]%, se prezuma ca USCE a detinut, in perioada analizata, o pozitie dominanta pe piata ingredientelor pentru alimente. 8. Referitor la piata produselor de ingrijire personala, din datele detinute de Consiliul Concurentei la nivelul anului 2001, USCE detinea o cota de piata situata in intervalul [...]%, mai mica decat cota de piata detinuta de concurentul sau, compania Beiersdorf; aceasta detinea o cota de piata situata tot in intervalul [...]%, dar mai mare decat a USCE. Avand in vedere faptul ca USCE detinea pozitia a doua pe piata, precum si faptul ca aceasta piata este una concurentiala, caracterizata de existenta unui numar important de agenti economici, printre care se numarau Colgate, Procter&Gamble si Romsar, se constata ca USCE nu a detinut o pozitie dominanta pe piata produselor de ingrijire personala in perioada relevanta. 9. De asemenea, conform datelor detinute de Consiliul Concurentei, in anul 2002, USCE a detinut pe piata margarinei o cota de piata ce s-a situat in intervalul [...]%, in

8 EC Competition Law - text, cases, and materials, Alison Jones and Brenda Sufrin, Oxford University Press, ed.2000.

5

timp ce principalul concurent, SC Orkla Foods Romania SRL, a avut o cota in intervalul [...]%, iar SC Royal Brinkers Romania SRL, o cota situata intre [...]%. Avand in vedere aceste elemente, desi cota de piata a USCE atingea o valoare situata in intervalul [...]%, totusi, la nivelul de ansamblu al pietei, aceasta nu se putea manifesta independent pe piata datorita presiunii concurentiale exercitate de principalul concurent, SC Orkla Foods Romania SRL, care detinea o cota de piata situata in intervalul [...]%. In concluzie, se constata ca USCE nu a detinut, in perioada analizata, o pozitie dominanta pe piata margarinei. 10. Piata relevanta geografica in cazul produselor USCE se defineste ca fiind teritoriul Romaniei, definire retinuta in practica anterioara a Consiliului Concurentei9. ANALIZA FAPTELOR

• Relatia USCE - Shamrock comparativ cu relatia USCE - Galic 11. Conform sustinerilor reclamantului din Capitolul 2, punctul 1 din Plangere, respectiv raporturile USCE - Shamrock fata de USCE - Galic, USCE a acordat permanent un pret intre 11% si 15% mai mic companiei Shamrock, comparativ cu preturile acordate Galic, pentru aceleasi produse tip Knorr delikat, in acelasi interval de timp. Acordarea de conditii mai bune consta in discount-uri mai mari si termene de plata mai lungi contractuale. Datorita favorizarii de catre USCE a societatii Shamrock, prin acordarea de conditii mai bune de pret si de plata a acelorasi produse, la prestatii echivalente, in raport cu Galic, compania Shamrock s-a aflat in situatia de a vinde unor clienti mai mari (situati in zonele de distributie exclusiva ale Galic), produsele USCE la un pret de vanzare situat cu 1-10% sub pretul de achizitie Galic. 12. Reclamantul solicita deschiderea unei investigatii pentru a se stabili daca a fost cazul unei intelegeri anticoncurentiale intre USCE si Shamrock privind aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel societatii Galic un dezavantaj in pozitia concurentiala, fapta interzisa de art. 5 alin (1) lit. d) din lege. In continuare, reclamantul sustine ca, dat fiind faptul ca USCE a detinut, in cazul produselor Knorr, o pozitie dominanta, fiind lider de piata, ar putea fi cazul unui abuz de pozitie dominanta al USCE fata de Galic, practica abuziva interzisa de art. 6 lit. c) din lege. 13. Consiliul Concurentei a solicitat10 societatii Galic sa transmita „Fotocopii ale anexelor si actelor aditionale aferente contractului nr. 2/1998 incheiat de catre Galic cu USCE, valabile in perioada 1998 – aprilie 2002” si sa prezinte “termenele de plata si discounturile acordate de catre USCE societatii Galic, in perioada ianuarie 2001 – aprilie 2002, pentru produsele de tip Knorr delicat”, in vederea compararii termenelor de plata si a discounturilor acordate de USCE societatii Galic cu cele acordate de USCE societatii Shamrock. Totodata, Consiliul Concurentei a solicitat Galic sa prezinte “Listele de preturi emise de USCE pentru produsele de tip Knorr delicat, valabile in perioada ianuarie 2001 – aprilie 2002”. Cu exceptia anexei nr. 2 la contractul de distributie incheiat intre USCE si Galic, din data de 12.06.2001,

9 Decizia Consiliului Concurentei nr. 46/1999. 10 Prin adresa nr. CC/DBC/194/10.04.2007;

6

reclamantul nu a pus la dispozitia Consiliului Concurentei documentele solicitate, nesustinandu-si cu documente afirmatiile facute in plangerea depusa. 14. Relatia contractuala dintre Shamrock si USCE s-a nascut prin preluarea de catre Unilever NV a controlului asupra SC Bestfoods Romania SRL11 (denumita in continuare Bestfoods), in decembrie 2000. Urmare a acestei preluari, USCE a dobandit toate drepturile si obligatiile aferente contractelor pe care Bestfoods le avea in derulare, printre care si cele provenind din contractul de distributie incheiat cu Shamrock. Acesta avea ca obiect distributia de catre Shamrock doar a produselor de tip Knorr, pe o perioada determinata de 3 ani. 15. Contractul cu Shamrock a fost incheiat de Bestfoods pentru o perioada determinata de 3 ani, incepand cu octombrie 1999, fiind inca valabil la momentul in care USCE a preluat activitatea Bestfoods, pana in octombrie 2002. Termenii contractuali au fost deci agreati intre Bestfoods si Shamrock, inclusiv discounturile, termenele de plata sau procedura de incetare. Contractul de distributie cu Shamrock a fost mentinut asa cum a fost mostenit de la Bestfoods, pana la restructurarea sistemului de distributie. 16. La data de 29 martie 2002, USCE si Shamrock au incheiat un Proces Verbal de incetare a contractului de distributie incheiat la data la 04.10.1999 intre Shamrock si Bestfoods, prin care au convenit sa inceteze contractul de distributie mentionat mai sus, incepand cu data de 01.04.2002. 17. Relatia contractuala dintre Galic si USCE s-a nascut ca urmare a unui contract de distributie incheiat intre cele doua parti la data de 1 septembrie 1998, care avea ca obiect distributia tuturor produselor Unilever, respectiv produse alimentare, produse de ingrijire personala si detergenti, in 7 judete, iar din 1999 in 12 judete. Clauzele contractuale au fost direct negociate de parti, inclusiv cele legate de termenele de plata si discounturile acordate de furnizor, spre deosebire de cele din contractul cu Shamrock, care au fost preluate de USCE in forma in care acestea au fost negociate cu compania Bestfoods. 18. In ceea ce priveste termenele de plata acordate, din analiza contractelor si a anexelor puse la dispozitia Consiliului Concurentei, s-a constatat ca pentru produsele alimentare, atat Galic, cat si Shamrock, aveau la dispozitie […] de zile de la data emiterii facturii pentru plata acesteia, neexistand termene de plata mai mari pentru Shamrock, asa cum sustine reclamantul. Prin urmare, afirmatia reclamantului este nefondata. 19. Referitor la discounturile acordate de catre Bestfoods companiei Shamrock, comparativ cu cele acordate de catre USCE companiei Galic, s-a constatat ca discounturile acordate Shamrock au fost superioare celor acordate Galic. In timp ce Shamrock putea beneficia de un discount maxim de […]% in situatia in care isi

11 La data de 6 iunie 2000, intre Unilever PLC, Unilever NV Netherlands, Conopco Inc, Titan Acquisiton Company si, respectiv, Bestfoods USA, a fost incheiat un Contract si un Plan de fuziune, prin care grupul Unilever a dobandit controlul asupra companiei Bestfoods; efectul acestei tranzactii in Romania a fost dobandirea controlului de catre Unilever NV asupra SC Bestfoods Romania SRL, operatiune autorizata de Consiliul Concurentei prin Decizia nr. 564/20.12.2000.

7

indeplinea toate conditiile din contract, Galic putea beneficia de un discount maxim de […]%, conform anexei nr. 2 la contractul de distributie, din 12.06.2001 sau de maxim […]%, conform anexei nr. 2 la contractul de distributie, din data de 03.09.2001. Aceasta diferentiere a avut la baza insa faptul ca, spre deosebire de contractul in cazul Galic, care a fost incheiat si negociat in mod direct cu USCE, contractul in cazul Shamrock a fost negociat si incheiat cu compania Bestfoods, fiind ulterior preluat de catre USCE, odata cu dobandirea controlului asupra Besfoods. Spre deosebire de contractul incheiat intre USCE – Galic, contractul dintre Bestfoods si Shamrock nu continea nicio clauza de denuntare unilaterala a contractului. 20. In plangere reclamantul sustine, de asemenea, ca USCE a acordat societatii Shamrock in anul 2002, dupa rezilierea contractului, o compensatie in valoare de aproximativ [...] USD. Referitor la acestea, in adresa nr. CC/DBC/205/17.04.2007, USCE declara: „contractul cu Shamrock nu continea nicio clauza de denuntare unilaterala, cum a fost cazul pentru contractul USCE de distributie standard in baza caruia a fost incheiat contractul cu Galic.(...) Astfel, USCE a fost obligat sa negocieze cu Shamrock incetarea contractului de distributie inainte de expirarea termenului contractual. O compensatie a fost negociata, aceasta acoperind in principal pierderile de profit ale lui Shamrock pentru perioada ramasa de 6 luni pana la expirarea termenului contractual. Trebuie mentionat ca USCE a desfasurat un proces similar cu Galic, si intre USCE si Galic a fost incheiat un contract de tranzactie. Sumele de bani primite de catre Shamrock cu titlu de compensatie pentru incetarea inainte de termen a contractului de distributie au fost mai mici comparativ cu cele platite Galic in baza contractului de tranzactie”. 21. Urmare a notificarii pentru incetarea contractului transmisa de USCE companiei Galic, in data de 15.03.2002, USCE si Galic au incheiat un Protocol in vederea asigurarii rambursarii imediate de catre Galic catre ING a creditului bancar destinat finantarii operatiunilor pe care Galic le desfasura cu USCE. Prin Protocol, USCE a acceptat preluarea unui fond de marfa de produse Unilever de la Galic in valoare de [...]. Pretul de transfer al produselor, de la Galic catre USCE, era pretul de lista cu care Galic cumparase produsele de la USCE, din care s-a scazut discountul de client. Prin adresa nr. CC/DBC/205/17.04.2007, USCE a depus la dosarul cauzei fotocopii dupa documentele de plata prin care a achitat Galic suma de [...] USD. 22. Conform USCE, in urma denuntarii contractului, in toamna anului 2002, Galic a ridicat noi pretentii care, conform reprezentantilor sai, derivau din contractul de distributie si nu erau acoperite de Protocolul mentionat anterior. Conform protocolului, chiar daca USCE nu a recunoscut validitatea acestor pretentii, acesta a decis, cu scopul de a-si proteja reputatia si de a evita un proces legal costisitor si de durata, sa incheie un contract de tranzactie cu Galic privind pretentiile care ar putea fi ridicate de Galic impotriva USCE si care derivau din contractul de distributie. Suma platita de USCE lui Galic in cadrul contractului de tranzactie se ridica la [...] USD. Prin adresa nr. CC/DBC/205/17.04.2007, USCE a depus la dosarul cauzei fotocopii dupa Contractul de Tranzactie si ordinul de plata prin care a virat Galic suma respectiva; 23. In consecinta, clauzele contractuale referitoare la discounturile primite de Shamrock nu au fost rezultatul negocierii intre acesta si USCE, asa cum a fost cazul Galic, USCE preluand, in calitatea sa de succesor in drepturi al companiei Bestfoods,

8

asupra careia dobandise controlul, contractele incheiate de aceasta companie si aflate in vigoare la momentul preluarii. Conditiile contractuale acordate de USCE distribuitorilor cu care a incheiat in mod direct contracte de distributie, respectiv Galic, Aquila, Legato, Sapico si Apex sunt similare, existand aceleasi conditii. Reclamantul, in speta Galic, nu a depus nicio alta dovada referitoare la o potentiala intelegere intervenita intre USCE si Shamrock, in perioada ianuarie 2001 - aprilie 2002, acesta indicand in plangere doar diferentele existente intre contractele de distributie. 24. Avand in vedere cele mai sus mentionate, nu se poate concluziona ca intre USCE si Shamrock a existat o intelegere privind aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala, si, in consecinta, nu se retine incalcarea de catre USCE si Shamrock a art. 5 alin. (1) lit. d) din lege. 25. Existenta clauzelor contractuale diferite din contractele incheiate cu Shamrock, pe o parte, si, respectiv, Galic, pe de alta parte, are o justificare obiectiva, si anume faptul ca, in cazul Shamrock, acestea nu au fost rezultatul unei decizii sau negocieri a USCE, ci a preluarii drepturilor si obligatiilor prevazute in contractul incheiat de compania Bestfoods cu Shamrock. Mai mult, conform contractelor si anexelor existente la dosarul cauzei, USCE a acordat conditii egale distribuitorilor sai, cu care a incheiat in mod direct un contract de distributie, respectiv Aquila, Legato, Sapico, Apex si Galic. Prin urmare, nu se poate concluziona ca USCE a abuzat de pozitia sa dominanta prin aplicarea de conditii inegale la prestatii echivalente. 26. In consecinta, nu se retine incalcarea de catre USCE a art. 6 lit c) din lege, respectiv aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala. 27. Chiar si in situatia ipotetica in care USCE ar fi abuzat de pozitia sa dominata pe piata ingredientelor pentru produse alimentare prin aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala, dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarea art. 6 lit c) din lege s-a prescris, deoarece s-a implinit termenul de trei ani de la savarsirea/epuizarea presupusei incalcari a legii, respectiv trei ani de la data incetarii relatiilor contractuale dintre USCE si Galic, aprilie 2002. Investigatia Consiliului Concurentei cu privire la o eventuala incalcare a art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre SC Unilever South Central Europe SRL Ploiesti, precum si de catre clientii si concurentii acestei societati, declansata prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 41/07.03.2005, nu a intrerupt cursul termenului de prescriptie, deoarece nu reprezinta nicio actiune a Consiliului Concurentei in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii pentru a aplica sanctiuni pentru incalcarea art. 6 din lege.

• Relatia USCE – Aquila comparativ cu relatia USCE – Galic 28. Conform sustinerilor reclamantului din Capitolul 2, punctul 2 din Plangere, respectiv raporturile USCE - Aquila fata de USCE – Galic, la produsele detergenti -cosmetice, USCE a acordat companiei Aquila timp de 5 ani, in perioada 1996

9

- luna august 2001, preturi mai mici cu 2% decat cele acordate societatii Galic. Chiar daca fapta s-a prescris partial, aceasta dovedeste un mod de lucru permanent si constant contrar legii concurentei, acela de a acorda conditii diferite unor parteneri, la prestatii echivalente cu societati cu care membrii de conducere ai USCE au avut interes, pentru a favoriza eliminarea Galic si a altor companii de distributie. Aceste avantaje din partea USCE, pentru servicii egale acordate in favoarea unei societati (Aquila), creeaza conditiile propice care sa conduca, prin decapitalizarea fondurilor financiare ale societatii care nu a beneficiat de aceleasi avantaje (Galic), la eliminarea acesteia de pe piata, practica interzisa de art. 5 alin. (1) lit. g). 29. Reclamantul sustine fie existenta unei intelegeri intre USCE si Aquila, interzisa de art. 5 alin. (1) literele d) si g), fie folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante detinute de USCE pe piata, luand in considerare cotele mari de piata detinute de aceasta, si care prin atitudinea permanenta de discriminare a societatii Galic in raport cu Aquila, practica interzisa de art. 6 lit. c), a urmarit in fapt, exploatand starea de dependenta in care se gasea Galic fata de USCE, ruperea relatiilor contractuale cu acesta, practica interzisa de art. 6 lit. f) din lege. Galic considera ca, prin pozitia dominanta detinuta pe piata de USCE, acesta a reusit sa impuna distribuitorilor sai clauze contractuale inechitabile, nereciproce, practica interzisa de art. 6 lit. a) din lege, clauze care au permis aplicarea unor conditii discriminatorii unora dintre acestia si au condus la eliminarea de pe piata a distribuitorilor neagreati. 30. In continuare, Galic sustine ca, folosindu-se de clauzele inechitabile din contract, USCE nu a acordat societatii Galic, in mod discriminatoriu fata de Aquila, mai multe venituri sub forma unor discount-uri cuvenite conform contractului, in valoare de peste [...] mil USD, in scopul de a realiza, prin neacordarea acestor sume, decapitalizarea fondurilor de lucru si a capitalurilor proprii ale societatii Galic. Totodata si pentru a realiza conditiile necesare eliminarii Galic din contract, in cadrul intelegerii intre conducerea USCE cu Aquila privind eliminarea societatii Galic si inlocuirea acestuia cu Aquila, au fost stabilite in mod abuziv majoritatea tintelor/obiective/target-uri lunare si trimestriale de cumparare si de vanzare, astfel incat Galic sa nu le poata incasa. 31. Planul realizat prin intelegere intre USCE si Aquila a constat in crearea climatului in urma caruia Galic sa nu isi incaseze in mod frecvent venituri substantiale, datorita nerealizarii unor cifre de plan impuse abuziv de catre conducerea USCE si care sa conduca, prin pierderea capitalului de lucru al societatii, la renuntarea acesteia de bunavoie la contractul de distributie. 32. Consiliul Concurentei a solicitat12 societatii Galic sa transmita „Fotocopii ale anexelor si actelor aditionale aferente contractului nr. 2/1998 incheiat de catre Galic cu USCE, valabile in perioada 1998 – aprilie 2002”, in vederea compararii termenelor de plata si a discounturilor acordate de USCE societatii Galic cu cele acordate de USCE societatii Aquila. De asemenea, au fost solicitate „listele de preturi pentru detergenti-cosmetice emise de USCE, valabile in perioada ianuarie 2000 – august 2001”. In acelasi scop, prin aceeasi adresa, Consiliul Concurentei a solicitat Galic sa prezinte “target-urile lunare si trimestriale de vanzare si cumparare pe care trebuia sa le atinga societatea Galic in perioada 2001 – aprilie 2002”. Cu exceptia anexei nr. 2 la contractul de distributie, din data de 12.06.2001, reclamantul nu a pus la dispozitia

12 Prin adresa nr. CC/DBC/194/10.04.2007;

10

Consiliului Concurentei documentele solicitate, nesustinand, cu documente, afirmatiile facute in plangerea depusa. 33. Pe data de 1 septembrie 1998, SC Lever Com Serv SRL13 a incheiat contracte de distributie ne-exclusiva cu 6 distribuitori, printre care si SC Galic Prod SRL, respectiv, SC Aquila Part – Prod Com SRL, al carui obiect il constituia comercializarea si distribuirea produselor Unilever de catre acestia in teritoriul alocat. Teritoriul alocat Galic cuprindea judetele Giurgiu, Teleorman, Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea si Olt, Arges, Ialomita, Calarasi, Timis si Caras Severin iar cel alocat Aquila cuprindea judetele Bucuresti, SAI, Dambovita, Prahova, Buzau, Galati, Suceava, Botosani, Iasi, Cluj, Alba, Hunedoara si Sibiu. 34. Conditiile comerciale si termenele de plata acordate de furnizor celor sase distribuitori erau mentionate in anexa nr. 2 la contract, anexa ce era modificata din timp in timp de furnizor. 35. Conform art. 5.2 din contract, USCE s-a obligat sa acorde aceleasi tipuri de discounturi tuturor distribuitorilor sai, si anume: discount distribuitor, discount de transport, discount pentru plata in 7 zile, discount pentru plata in 12 zile, discount pentru plata in 14 zile, discount cash si discount de cantitate. 36. Nivelul acestor discounturi a variat, in perioada analizata, in aceeasi proportie pentru toti distribuitorii, prin modificarea Anexei nr. 2 la contractele incheiate intre USCE si distribuitorii sai. Astfel, in cazul produselor detergenti-cosmetice, discounturile contractuale acordate Galic si Aquila au evoluat in acelasi mod. Singura exceptie o constituie discountul de transport, care se acorda in mod diferentiat, in functie de destinatie (diferentele rezultau din distantele diferite ce trebuiau parcurse de distribuitori pentru transporul produselor). Din acest motiv, discountul acordat societatii Aquila a fost cu [...] mai mare decat cel acordat Galic. Discountul de transport si-a incetat aplicabilitatea in septembrie 2001, atunci cand, conform declaratiei USCE14, acesta a implementat un sistem propriu de livrare a produselor catre distribuitori. 37. In ceea ce priveste incetarea unilaterala, din partea USCE, a contractului dintre acesta si Galic, in luna aprilie 2002, se retine ca toate contractele de distributie incheiate de USCE cu distribuitorii sai contineau o clauza care permitea ambelor parti incetarea unilaterala a contractului, cu conditia notificarii prealabile in scris a celeilalte parti si cu respectarea unui preaviz de 30 de zile; mai mult, in contractul de tranzactie incheiat intre USCE si Galic, in data de 05.02.2003, societatea Galic admite ca terminarea contractului s-a realizat in mod legal, cu respectarea termenului de notificare. 38. Chiar si in situatia ipotetica in care s-ar fi probat existenta unei intelegeri anticoncurentiale incheiate intre USCE si Aquila, privind acordarea in fapt a unor discounturi cu 2% mai mici la produsele detergenti –cosmetice societatii Aquila in raport cu Galic, care ar fi constituit o incalcare a art. 5 alin. (1) lit. d) si g) din lege, dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru

13 In anul 2000, SC Lever Com Serv SRL si-a schimbat denumirea in Unilever South Central Europe SRL; 14 Adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/205/17.04.2007.

11

respectivele incalcari ale legii s-a prescris, prin implinirea, in august 2004, a termenului de trei ani de la savarsirea/epuizarea acestora. Cursul termenului de prescriptie nu a fost intrerupt de nicio actiune a Consiliului Concurentei facuta in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii. Investigatia avand ca obiect posibila incalcare a art. 5 din lege de catre USCE a fost declansata de catre Consiliul Concurentei in martie 2005, ulterior expirarii termenului de prescriptie pentru presupusele incalcari ale legii savarsite de catre USCE si Aquila in cazul de fata. 39. In ceea ce priveste posibilul abuz de pozitie dominanta savarsit de catre USCE pe piata detergentilor pentru tesaturi, se retine ca USCE nu a detinut o pozitie dominanta pe aceasta piata. Premisa esentiala a savarsirii unui abuz de pozitie dominanta este detinerea unei pozitii dominante. In cauza de fata, nedetinand o pozitie dominanta, nu se poate retine savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre USCE pe piata detergentilor si, prin aceasta, incalcarea art. 6 din lege. 40. Chiar si in situatia ipotetica in care USCE ar fi detinut o pozitie dominanta pe piata detergentilor, si ar fi savarsit un abuz privind acordarea in fapt a unor discounturi cu 2% mai mici la produsele detergenti –cosmetice societatii Aquila in raport cu Galic,, se retine ca dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarea art. 6 lit a), c) si f) din lege s-a prescris la data de 31.08.2004, in ceea ce priveste aceste fapte. Investigatia Consiliului Concurentei cu privire la o eventuala incalcare a art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre SC Unilever South Central Europe SRL Ploiesti, precum si de catre clientii si concurentii acestei societati, declansata in martie 2005, nu a intrerupt termenul de prescriptie, deoarece nu reprezinta nicio actiune a Consiliului Concurentei in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii pentru a aplica sanctiuni pentru incalcarea art. 6 din lege. 41. Intrucat reclamantul nu a raspuns solicitarii Consiliului Concurentei de a prezenta tintele/obiectivele/target-urile lunare si trimestriale de cumparare si de vanzare pe care sustine ca USCE i le-a stabilit in mod abuziv si la un nivel foarte mare, astfel incat Galic sa nu le poata realiza, acestea nu au putut fi analizate. 42. Conform adresei USCE inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/205/17.04.2007, politica declarata a USCE in ceea ce priveste stabilirea de target-uri de vanzari a avut la baza urmatoarele criterii, aplicate intr-o maniera obiectiva fata de toti distribuitorii: „(i) deoarece distribuitorii operau in teritorii distincte, obiectivele fixate pentru fiecare distribuitor luau in calcul o serie de factori aplicabili teritoriului respectiv, acest fapt ducand la stabilirea unor target-uri diferite pentru fiecare distribuitor; (ii) factorii luati in calcul reflectau si natura teritoriului in cauza – de exemplu, intr-o zona dezvoltata din punct de vedere economic trageturile de vanzari erau mai ridicate decat intr-o zona mai putin dezvoltata; (iii) targeturile de vanzari erau stabilite in functie de natura produsului; (iv) factorii luati in calcul reflectau si forta unui anumit brand intr-un anumit teritoriu [...]; (v) targeturile de vanzare reflectau si existenta unor key accounts precum Selgros, Metro si altii in regiunea respectiva”.

12

43. Reclamantul nu a depus nicio dovada a existentei dreptului pretins de acesta, de a incasa suma de [...] mil USD reprezentand venituri constituite sub forma de discount-uri neacordate de catre USCE. 44. Conform adresei transmise de catre USCE inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/205/17.04.2007, acesta sustine ca „USCE nu e de acord cu aceste pretentii si neaga existenta atat a unor discount-uri care ar fi trebuit acordate si nu au fost, cat si a unor bonusuri care trebuiau achitate catre Galic si care nu au fost achitate”; mai mult, in toamna anului 2002, Galic a ridicat USCE noi pretentii care, conform reprezentantilor sai, derivau din contractul de distributie si nu fusesera acoperite de Protocolul din 15.02.2002. Conform protocolului, chiar daca USCE nu a recunoscut validitatea acestor pretentii, acesta a decis, cu scopul de a-si proteja reputatia si de a evita un proces legal costisitor si de durata, sa incheie un contract de tranzactie cu Galic privind pretentiile care ar putea fi ridicate de Galic impotriva lui USCE si care derivau din contractul de distributie. Suma platita de USCE lui Galic in cadrul contractului de tranzactie se ridica la [...] USD. Prin adresa nr. CC/DBC/205/17.04.2007, USCE a depus la dosarul cauzei fotocopii dupa Contractul de Tranzactie si ordinul de plata prin care a virat Galic suma respectiva. 45. Intrucat reclamantul nu a furnizat nicio dovada din care sa rezulte existenta vreunui acord, explicit sau tacit, intre USCE si Aquila si nu a prezentat si sustinut cu probe existenta unor discounturi in valoare de [...] mil. USD neacordate de USCE si a unui plan al USCE pentru stabilirea unor tinte/targeturi/obiective astfel incat Galic sa nu le poata realiza, nu se retine incalcarea de catre USCE si Aquila a art. 5 lit. d si g) din lege.

• Relatia USCE - Metro comparativ cu relatia USCE - Galic 46. Conform sustinerilor reclamantului din Capitolul 2, punctul 3 din Plangere, respectiv raporturile USCE - Metro fata de USCE - Galic, in anii 2000 si 2002, „USCE a acordat lui Metro pentru unele produse cumparate de Metro comparativ cu aceleasi produse cumparate de Galic, in acelasi interval de timp, preturi mai mici si termene de plata mai lungi, contractuale si in fapt, in raport cu cele acordate de USCE lui Galic, operatiuni contrare art. 5 alin. (1) lit d) si art. 6 lit c) din lege, tinand cont de faptul ca Galic si Metro erau actori pe aceeasi piata relevanta”. 47. Consiliul Concurentei a solicitat15 societatii Galic sa transmita „Fotocopii ale anexelor si actelor aditionale aferente contractului nr. 2/1998 incheiat de catre Galic cu USCE, valabile in perioada 1998 – aprilie 2002”, in vederea compararii termenelor de plata si a discounturilor acordate de USCE societatii Galic cu cele acordate de USCE societatii Metro. In acelasi scop16, Consiliul Concurentei a solicitat Galic sa precizeze “produsele pentru care USCE a acordat Metro preturi mai mici si termene de plata mai lungi; pentru fiecare produs mentionati intervalul de timp in care acestea au fost acordate”. Cu exceptia anexei nr. 2 contractul de distributie, din data de 12.06.2001, reclamantul nu a pus la dispozitia Consiliului Concurentei documentele solicitate, nesustinandu-si, cu documente, afirmatiile din plangerea depusa.

15 Prin adresa nr. CC/DBC/194/10.04.2007; 16 Prin adresa nr. CC/DBC/194/10.04.2007.

13

48. Pentru analizarea faptelor invederate de reclamant in plangere, s-au examinat Protocoalele de negociere intre Metro si USCE, valabile in perioada 2000-2002, puse la dispozitie de acestia, Contractul de distributie incheiat intre USCE si Galic la data de 1 septembrie 1998 si anexele la acesta din 01.02.1999, 12.06.2001 si 03.09.2001, puse la dispozitie de USCE prin adresa nr. CC/DBC/205/17.04.2007. 49. Intrucat la dosarul cauzei nu au fost depuse anexele la contractul de distributie dintre USCE si Galic, valabile in anul 2000, Consiliul Concurentei nu a putut analiza daca USCE a acordat sau nu termene de plata mai lungi sau preturi mai mici companiei Metro fata de Galic in anul 2000. 50. In urma analizarii Protocoalelor de negociere dintre USCE si Metro si a anexei nr. 2 la contractul de distributie dintre USCE si Galic, din data de 12.06.2001, respectiv 03.09.2001, se constata ca termenele de plata acordate de USCE celor doua companii in anul 2001 sunt similare. Astfel, pentru produse alimentare, Metro avea un termen de plata de [...] zile pentru margarina, [...] zile pentru produse Knorr si [...] zile pentru ceaiul Lipton, in timp ce Galic avea un termen de plata de [...] zile pentru toate produsele alimentare. Pentru produsele de curatare, Metro avea un termen de plata de [...] zile, iar Galic de [...] de zile, in timp ce pentru produsele de ingrijire personala, Metro avea un termen de plata de [...] zile, iar Galic de [...] zile. 51. Referitor la discounturile acordate celor 2 companii in anul 2001, acestea sunt diferite, dar discounturile contractuale primite de Metro nu au fost mai mari, asa cum sustine reclamantul, ci, dimpotriva, mai mici. Prin urmare, afirmatia reclamantului nu se sustine. 52. Astfel, pentru produsul margarina, daca isi indeplinea toate conditiile contractuale, Metro putea beneficia de un discount maxim de [...]%, in timp ce Galic putea obtine un discount maxim de [...]%, conform anexei nr. 2 din data de 12.06.2001, respectiv [...]%, conform anexei nr. 2 din data de 03.09.2001. 53. Pentru produsele de curatare, Metro putea obtine un discount maxim de […]% in timp ce Galic putea obtine un discount maxim de […]%, conform anexei nr. 2 din data de 12.06.2001, respectiv de maxim […]%, conform anexei nr. 2 din data de 03.09.2001. 54. Pentru produsele de ingrijire personala, Metro putea obtine un discount maxim de […]%, in timp ce Galic putea obtine un discount maxim de […]%, conform anexei nr. 2 din data de 12.06.2001, respectiv de […]%, conform anexei nr. 2 din data de 03.09.2001. 55. In urma analizarii Protocoalelor de negociere dintre USCE si Metro si a anexei nr. 2 la contractul de distributie dintre USCE si Galic, din data de 03.09.2001, se constata ca termenele de plata acordate de USCE celor doua companii, in anul 2002 sunt similare. Astfel, pentru produse alimentare Metro avea un termen de plata de [...] zile, cu exceptia ceaiului Lipton, pentru care termenul de plata era de [...] zile, in timp ce Galic avea un termen de plata de [...] zile pentru toate produsele alimentare. Pentru produsele de curatare, Metro avea un termen de plata de [...] zile, iar Galic de [...] de zile, in timp ce pentru produsele de ingrijire personala, Metro avea un termen de plata de [...] zile, iar Galic de [...] zile.

14

56. Referitor la discounturile acordate celor 2 companii in anul 2002, acestea sunt diferite, dar, discounturile contractuale primite de Metro nu au fost mai mari, asa cum sustine reclamantul, ci, dimpotriva, mai mici. Prin urmare, afirmatia reclamantului nu se sustine. 57. Astfel, daca isi indeplinea toate conditiile contractuale, Metro putea beneficia de un discount maxim de [...]% pentru produsul margarina, de [...]% pentru ceaiul Lipton si de [...]% pentru produsele Knorr, in timp ce Galic putea obtine un discount maxim de [...]% pentru orice produs alimentar, conform anexei nr. 2 din data de 03.09.2001. 58. Pentru produsele de curatare, Metro putea obtine un discount maxim de […]%, in timp ce Galic putea obtine un discount maxim de […]%, conform anexei nr. 2 din data de 03.09.2001. 59. Pentru produsele de ingrijire personala, Metro putea obtine un discount maxim de […]%, in timp ce Galic putea obtine un discount maxim de […]%, conform anexei nr. 2 din data de 03.09.2001. 60. In adresa inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/207/18.04.2007, Metro declara ca „desi Metro si Galic sunt actori pe aceeasi piata, au prestatii diferite fata de producatorul/importatorul produselor comercializate”. Comparat cu un comerciant en-gros clasic, Metro considera ca ofera prestatii suplimentare USCE, in raport cu Galic. O parte din aceste prestatii sunt facturate separat, asa cum sunt bugetul pentru reclama, panourile publicitare speciale si taxa de deshidere magazin nou. Metro mai ofera si prestatii suplimentare, pentru care nu percepe un pret distinct, cum ar fi: expunerea produselor comercializate pe rafturi special amenajate, personal suplimentar angajat pentru oferirea de relatii despre produse, accesul clientilor direct in depozitul Metro, oferirea unei game de produse extrem de variata sub acelasi acoperis, servicii de marketing. 61. Conform adresei mai sus mentionate, Metro considera ca USCE, ca si orice alt comerciant, are cheltuieli cu promovarea produselor sale, fie ca si promotii desfasurate direct de USCE (de tipul „2 produse la pret de 1” sau „cu 30% mai mult la acelasi pret”, sau reduceri efective de pret temporare), fie ca plata unor servicii de reclama prestate de Metro. „Aceste cheltuieli nu reprezinta discounturi efective si nu pot fi retinute ca si avantaj al Metro fata de alti concurenti, fiind in fapt cheltuieli efectuate de USCE pentru promovarea produselor sale”. 62. Cu toate acestea, la evaluarea discountului maxim acordat de USCE societatii Metro, au fost luat in considerare si discountul pentru reclama, precum si bugetul pentru promotii. 63. Avand in vedere faptul ca Metro nu a beneficiat de conditii contractuale mai favorabile, asa cum rezulta din documentele aflate la dosarul cauzei, nu se poate concluziona ca intre USCE si Metro a existat o intelegere pentru aplicarea unor conditii inegale la prestatii echivalente, care a creat un dezavantaj in pozitia concurentiala societatii Galic.

15

64. In consecinta, nu se retine incalcarea de catre USCE si Metro a art. 5 alin. (1) lit. d) din lege, respectiv existenta unei intelegeri privind aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand societatii Galic un dezavantaj in pozitia concurentiala. 65. In ceea ce priveste posibilul abuz de pozitie dominanta savarsit de catre USCE pe piata detergentilor, piata produselor de ingrijire personala si pe piata margarinei, se retine ca USCE nu a detinut o pozitie dominanta pe aceste piete. Premisa esentiala a savarsirii unui abuz de pozitie dominanta este detinerea unei pozitii dominante. In cauza de fata, nedetinand o pozitie dominanta, nu se poate retine savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre USCE pe aceste piete si, prin aceasta, incalcarea art. 6 din lege. 66. Chiar si in situatia ipotetica in care USCE ar fi detinut o pozitie dominanta pe aceste piete, nu s-a retinut ca USCE ar fi acordat Metro discounturi contractuale mai mari decat cele acordate Galic. Dimpotriva, din materialul existent la dosarul cauzei s-a constatat ca discounturile contractuale acordate de USCE societatii Metro au fost mai mici decat cele acordate de USCE societatii Galic, atat pentru produsele alimentare, cat si pentru produsele de curatat si pentru produsele de ingrijire personala. Prin urmare, chiar si in situatia ipotetica in care s-ar fi retinut detinerea unei pozitii dominante de catre USCE pe piele relevante mentionate, nu s-a constatat savarsirea unui abuz de pozitie dominanta de catre USCE. 67. Chiar si in situatia ipotetica in care USCE ar fi savarsit un abuz de pozitie dominanta pe pietele relevante mentionate prin acordarea in fapt a unor preturi mai mici, se retine ca dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarea art. 6 lit c) din lege s-a prescris in aprilie 2005, in ceea ce priveste aceste fapte, prin implinirea termenului de precriptie de 3 ani de la data savarsirii/epuizarii presupusului abuz de pozitie dominanta. Investigatia Consiliului Concurentei cu privire la o eventuala incalcare a art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre SC Unilever South Central Europe SRL Ploiesti, precum si de catre clientii si concurentii acestei societati, declansata in martie 2005, nu a intrerupt termenul de prescriptie, deoarece nu reprezinta nicio actiune a Consiliului Concurentei in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii pentru a aplica sanctiuni pentru incalcarea art. 6 din lege. 68. Desi s-a prezumat ca USCE a detinut o pozitie dominanta pe piata ingredientelor pentru produse alimentare, tinand cont de faptul ca, in conformitate cu documentele existente la dosarul cauzei, USCE nu a acordat conditii contractuale mai bune societatii Metro, comparativ cu Galic, nu se poate concluziona ca USCE a abuzat de pozitia sa dominanta pe piata ingredientelor pentru produse alimentare, provocand societatii Galic un dezavantaj in pozitia concurentiala. Dimpotriva, din materialul existent la dosarul cauzei, s-a constatat ca discounturile contractuale acordate de USCE societatii Metro au fost mai mici decat cele acordate de USCE societatii Galic, pentru produsele alimentare. 69. In consecinta, nu se retine incalcarea de catre USCE a art. 6 lit c) din lege prin aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj in pozitia concurentiala societatii Galic.

16

70. Chiar si in situatia ipotetica in care USCE ar fi abuzat de pozitia sa dominanta pe piata ingredientelor pentru produse alimentare prin aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, societatii Galic, un dezavantaj in pozitia concurentiala, dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarea art. 6 lit c) din lege s-a prescris, prin implinirea, in aprilie 2005, a termenului de prescriptie de trei ani de la savarsirea/epuizarea presupusei incalcari a legii, reprezentata de savarsirea abuzului de pozitie dominanta. Investigatia Consiliului Concurentei cu privire la o eventuala incalcare a art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre SC Unilever South Central Europe SRL Ploiesti, precum si de catre clientii si concurentii acestei societati, declansata in 2005, nu a intrerupt termenul de prescriptie, deoarece nu reprezinta nicio actiune a Consiliului facuta in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii pentru a aplica sanctiuni pentru incalcarea art. 6 din lege.

• Relatia USCE - Galic 71. Conform sustinerilor reclamantului din Capitolului 2, punctul 4 lit. c) din Plangere, la sfarsitul anului 2001, prin folosirea in mod abuziv a pozitiei dominante detinute, respectiv prin amenintarea cu decizia unilaterala a USCE de a rupe relatiile contractuale cu Galic, membrii din conducerea USCE au fortat societatea Galic sa achizitioneze stoc de marfa in valoare de [...] mld. lei fara TVA, desi vanzarea pe o luna era de cca. [...] mld. lei si stocul contractual era de 2 saptamani. Reclamantul sustine ca astfel a fost fortat sa detina, la 31.12.2001, prin abuz, o valoare a stocului mai mare de 7 ori fata de valoarea cantitatii minime de produse necesara care trebuia sa acopere necesarul de produse pe doua saptamani. 72. Conform datelor contabile transmise de USCE (conturile client si furnizor Galic la 31.12.2001 si balantele de verificare analitice la 31.12.2000 si 31.12.2001), valoarea soldului Galic la 31.12.2001 era de aproximativ [...] mld lei. 73. Reclamantul sustine ca motivele care au condus la savarsirea presupusului abuz de pozitie dominanta din partea USCE au fost impiedicarea Galic sa isi plateasca marfurile conform termenilor contractuali, cu scopul de a impune facturi de penalizare (care acumulasera valori foarte mari calculate pentru 2000-2001), pentru a produce daune financiare cat mai mari pentru Galic si a conduce, in final, la eliminarea sa din contract. 74. Conform prevederilor punctului 4.12 din contractul de distributie incheiat intre USCE si Galic, care are aceeasi formulare in cazul tuturor distribuitorilor lui USCE, distribuitorul, respectiv si Galic, se obliga sa mentina pe cheltuiala sa stocurile de produse, in conditiile specificate din timp in timp de furnizor. 75. USCE sustine ca „in practica, toti distribuitorii pastrau stocurile pentru o perioada de 2 saptamani”, fapt care se desprinde si din formularea reclamantului, care sustine ca a fost fortat sa detina, la 31.12.2001, un stoc de marfa in valoare de [...] mld lei, reprezentand o valoare a stocului mai mare de 7 ori fata de valoarea cantitatii minime de produse care trebuia sa acopere necesarul de produse pe doua saptamani.

17

76. Conform declaratiilor transmise de catre acesta Consiliului Concurentei cu adresa nr. CC/DBC/205/17.04.2007, USCE sustine ca „nu i-a impus lui Galic sa achizitioneze stocuri in valoare de [...] miliarde ROL plus TVA” si ca „prin declararea in mod repetat a unor valori mai mici ale stocurilor, in vederea incasarii unor bonusuri suplimentare, Galic nu a raportat in mod corect situatia stocurilor, fapt ce a determinat USCE sa-i solicite lui Galic transmiterea unor raportari zilnice privind stocurile”. 77. Conform situatiilor financiare anuale simplificate la 31.12.2000 si 31.12.2001 ale Galic, stocurile Galic la 31.12.1999 au fost de […] ROL, la 31.12.2000 de […] ROL, iar la 31.12.2001 de […] ROL. Prin urmare, se constata ca stocurile de marfuri ale Galic la 31.12.2001, inregistrate in contabilitatea societatii, erau de [...] miliarde ROL, in timp ce acesta sustine ca acumulase stocuri de produse USCE de [...] miliarde ROL. 78. Conform sustinerii din plangere a reclamantului, vanzarile Galic pe o luna erau de cca. [...] mld lei. Cu toate acestea, Galic a cumparat in luna decembrie 2001 marfuri in valoare de [...] ROL, in timp ce in luna noiembrie 2001 a cumparat marfuri in valoare de [...] ROL, iar in octombrie 2001, de [...] ROL. 79. In ceea ce priveste facturile de penalizare, in perioada 2000-aprilie 2002, USCE a emis facturi de penalizare atat catre Galic, precum si catre Aquila, Legato si Apex, asa cum rezulta din documentele existente la dosarul cauzei . 80. Avand in vedere documentele existente la dosarul cauzei si faptul ca reclamantul nu a adus nicio dovada in sprijinul afirmatiei sale, conform careia a fost obligat sa detina stocuri mai mari decat cele prevazute in contract, nu se retine savarsirea de catre USCE a unui abuz de pozitie dominanta manifestat prin impunerea unor stocuri supradimensionate. 81. Chiar si in situatia ipotetica in care USCE ar fi abuzat de pozitia sa dominanta pe piata ingredientelor pentru produse alimentare, singura piata pe care USCE a detinut o pozitie dominanta, prin impunerea detinerii unor stocuri supradimensionate, dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarea art. 6 lit f) din lege s-a prescris, deoarece s-a implinit termenul de trei ani de la savarsirea/epuizarea presupusei incalcari a legii, respectiv trei ani de la data incetarii relatiilor contractuale dintre USCE si Galic (aprilie 2002). Investigatia Consiliului Concurentei cu privire la o eventuala incalcare a art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre SC Unilever South Central Europe SRL Ploiesti, precum si de catre clientii si concurentii acestei societati, declansata in 2005, nu a intrerupt termenul de prescriptie, deoarece nu reprezinta nicio actiune a Consiliului in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii pentru a aplica sanctiuni pentru incalcarea art. 6 din lege.

• Relatia USCE – ING Bank N.V. Amsterdam, Sucursala Bucuresti vs. Galic 82. Conform sustinerilor reclamantului din Capitolul 2, punctul 4 lit. d) din Plangere, conducerea USCE, prin intermediul unui abuz, utilizand amenintarile cu incetarea contractului dintre Galic si USCE, a impus societatii Galic sa isi schimbe linia de finantare pe care aceasta o avea la banca ABN AMRO, cu una deschisa la banca

18

ING, de valoare identica, dar cu o conditie foarte dezavantajoasa pentru Galic, aceea ca ING putea renunta in orice moment la finantarea societatii. Prin aceasta practica, se sustine in plangere, USCE a incalcat art. 6 lit f) din lege. 83. De asemenea, intre conducerile USCE si ING ar fi existat ”o intelegere tacita, pentru a gasi instrumente suplimentare care sa conduca la eliminarea de pe piata a societatii Galic. Astfel, conducerea USCE a exercitat presiuni, prin persoanele implicate in departamentele de vanzari si financiar, ca Galic sa plateasca contravaloarea stocului de peste 100 miliarde lei, fara TVA, in trei zile. Aceste operatiuni solicitate in mod concertat, de catre persoanele de decizie ale USCE si ING, aveau drept scop eliminarea de pe piata distributiei en gross a produselor mentionate anterior a societatii Galic”. Prin aceasta practica, se sustine in plangere, USCE si ING au incalcat art. 5 alin.(1) lit g) din lege. 84. La data de 27 noiembrie 2001 Galic a incheiat cu ING un contract de credit in valoare de [...] USD pentru refinatarea creditului primit de la ABN AMRO in valoare de [...] USD. 85. In urma analizarii celor doua contracte de creditare incheiate de Galic cu ABN AMRO, si, respectiv ING, s-a constatat ca acestea contin clauze similare. Astfel, desi Galic sustine ca in contractul de credit incheiat cu ING se prevedea o conditie foarte dezavantajoasa, respectiv posibilitatea ING de a renunta in orice moment la finantarea Galic, aceeasi clauza se regaseste si in contractul de creditare incheiat cu ABN AMRO, in Capitolul 3, Forme de utilizare, art. 3.4, respectiv „Imprumutatul si Banca sunt de acord ca utilizarea de catre Imprumutat a creditului in oricare din formele mentionate mai sus, implica dreptul Bancii de a opri, oricand, fara justificare, disponibilizarea Creditului si respectiv utilizarea acestuia, in oricare din formele sale si in plus, in cazul utilizarii Creditului sub forma de Overdraft, dreptul Bancii de a declara scadenta oricand, fara justificare, suma datorata. In toate cazurile, Banca are obligatia de a notifica Imprumutatul despre masura luata”. Mai mult, un alt contract de credit prezentat de Galic, respectiv contractul nr.1491/09.11.2001 incheiat cu Banca Comerciala Romana, contine o clauza similara17. 86. De asemenea, din analiza celor 2 contracte de creditare se constata ca nivelul ratei dobanzii percepute de ING ([...]% in plus fata de rata IBOR) era mai avantajos pentru Galic decat cel perceput de ABN AMRO (de [...]% in plus fata de LIBOR/EURIBOR), diferenta fiind [...]. 87. In adresa nr. CM/GC/1154, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/206.18.04.2007, ING sustine ca respectiva clauza se regaseste in majoritatea contractelor de tip “uncommitted” incheiate de ING si clientii sai corporativi. “Mentionam ca acest tip de facilitate este unul dintre tipurile de contracte destul de larg uzitate pe piata bancara romaneasca, regasindu-se sub diverse forme si formulari si la alte banci comerciale. In acest sens, dorim sa subliniem faptul ca semnarea acestui tip de contract sau inserarea acestui tip de clauza nu s-a efectuat

17 “Banca are dreptul sa rezilieze unilateral contractul de credit printr-o adresa scrisa, fara preaviz sau alta formalitate, in cazul neexecutarii de catre imprumutat a oricarei obligatii asumate prin contract sau, in cazul in care situatia economico-financiara a acestuia nu mai asigura conditii de rambursare a creditului”

19

in mod intentionat numai in ce priveste relatia cu Galic”. In sustinerea sa, ING a depus la Consiliul Concurentei contracte similare de creditare incheiate de banca cu alti clienti corporativi, care contin aceeasi clauza ca si contractul cu Galic. 88. In consecinta, clauza privind posibilitatea unei banci de a renunta in mod unilateral la creditarea unei societati datorita neindeplinirii unor obligatii asumate de debitor prin contract se regaseste in mod frecvent in contractele de creditare, astfel incat nu se poate retine afirmatia reclamantului conform careia aceasta a fost introdusa de ING in scopul eliminarii Galic de pe piata. 89. Galic sustine ca responsabilul ING in relatia cu Galic a anuntat Galic ca ING nu mai era dispusa sa o finanteze, motiv pentru care ar fi bine ca acesta sa renunte la afacerea cu USCE, in caz contrar, ING va solicita virarea de catre Galic, in termen de 48 de ore, a contravalorii scrisorii de garantie si a creditului in valoare de [...] USD, desi ambele valori erau acoperite cu garantii ale societatii in favoarea bancii. Daca Galic nu le rambursa, ING urma sa preia imediat marfuri cu 60% din valoarea de achizitie, acest lucru fiind posibil datorita contractului impus societatii de catre conducerea USCE, atunci cand au solicitat schimbarea bancii finantatoare, pentru a putea santaja Galic, prin intermediul ING, sa renunte la contractul de distributie. 90. In sustinerea plangerii sale, Galic a prezentat Notificarea din data de 8 martie 2002, transmisa de catre ING, prin care aceasta a informat Galic ca, urmare a neindeplinirii conditiei de a [...], conform art 11(d) din contract, acesta nu mai are dreptul de a efectua trageri din credit. In consecinta, toate sumele scadente si neplatite din credit trebuiau rambursate imediat, nemaiavand dreptul de a solicita bancii alte trageri noi din credit. Totodata, ING a acordat Galic un termen de [...] zile pentru rambursarea integrala a tuturor sumelor datorate si constituirea unei garantii in favoarea bancii in numerar, in suma egala cu totalul valorii scrisorilor de garantie emise de ING. In cazul in care, in termenul acordat, Galic nu isi indeplinea cele doua obligatii, banca urma sa initieze demersurile pentru executarea tuturor garantiilor constituite in favoarea bancii. 91. Din analiza documentului prezentat a rezultat ca acesta este intocmit in conformitate cu prevederile din contractul de creditare, care reprezinta acordul de vointa al partilor. Mai mult, prevederile contractuale amintite sunt prezente si in celelalte doua contracte prezentate de Galic, mentionate mai sus, astfel incat nu se poate retine ca au fost introduse de ING pentru eliminarea Galic de pe piata. Prevederile legale privind posibilitatea unei banci de a executa garantiile depuse de un debitor in favoarea bancii in situatia in care acesta nu isi indeplineste obligatiile fata de banca sunt prezente in toate contractele de creditare. Mai mult, in adresa nr. CM/GC/1154, inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/206.18.04.2007, ING sustine ca societatea Galic nu a ridicat nicio contestatie/obiectie legata de neindeplinirea obligatiei contractuale. Mai mult, urmare a primirii notificarii de la ING, Galic a transmis catre aceasta o propunere pentru restituirea creditului si plata dobanzilor aferente catre ING. 92. In ceea ce priveste afirmatia reclamantului conform careia reprezentantul ING a solicitat Galic sa renunte la afacerea cu USCE, in caz contrar ING urmand sa solicite livrarea scrisorii de garantie si a creditului, aceasta nu este sustinuta de nicio dovada. In urma analizarii contractului de creditare incheiat de Galic cu ING s-a

20

constatat ca unul dintre agajamentele asumate de Galic prin contract era tocmai mentinerea in vigoare a contractului cu USCE pe toata durata de valabilitate a creditului 18. 93. Mai mult, intre cele trei parti, USCE, Galic si ING, exista un contract de vanzare-cumparare, prin care USCE se angajase ca, in cazul in care Galic nu isi putea indeplinii obligatiile catre ING, sa cumpere de la ING stocul de produse depus ca garantie mobiliara de catre Galic. 94. Referitor la posibilitatea ING de a prelua marfurile USCE detinute de Galic, aceasta ii era conferita de Contractul de garantie mobiliara incheiat intre ING si Galic, prin care Galic a garantat creditul si cu stocul de produse finite achizitionate de la USCE. De asemenea, acest contract reprezinta acordul de vointa al partilor, astfel incat nu se poate retine folosirea acestuia de ING pentru eliminarea Galic de pe piata. In plus, trebuie mentionat ca si contractul de credit incheiat de Galic cu ABN AMRO a fost garantat cu un contract de garantie mobiliara. 95. O dovada a faptului ca USCE si ING nu au dorit executarea garantiei mobiliare depuse de Galic o constituie Minuta din data de 14 martie 2002 si Protocolul incheiat in data de 15 martie 2002 intre USCE si Galic, din care rezulta faptul ca Galic nu a fost fortat sa plateasca in termen de 3 zile un stoc de peste [...] miliarde lei si nici nu au fost executate garantiile pe care Galic le datora bancii ING pentru neindeplinirea obligatiilor contractuale, ci USCE a acceptat sa preia stocurile de la Galic in valoare de [...] euro, la preturile de lista, cu deducerea discount-ului de client, si sa plateasca suma in conturile lui Galic, din care ING urma sa preia respectiva suma pentru a compensa obligatiile de rambursare a creditului asumate de catre Galic in raport cu ING. 96. In plus, art. 5 alin (1) lit (g) din lege interzice intelegerile intre doi sau mai multi agenti economici care au ca efect „eliminarea de pe piata a altor concurenti”, situatie care nu se regaseste in cazul presupusei intelegeri dintre USCE si ING invocate de reclamant, deoarece relatia dintre Galic, pe de o parte, si USCE, respectiv ING, pe de alta parte, este o relatie verticala, de tip furnizor - client, Galic nefiind concurentul celor doua societati. 97. In concluzie, pe baza informatiilor si documentelor existente la dosarul cauzei, nu se retine incalcarea, de catre USCE si ING a art. 5 alin (1) lit (g) din lege, prin incheierea unei intelegeri pentru eliminarea de pe piata distributiei en-gros a societatii Galic. 98. Referitor la impunerea schimbarii liniei de finantare de catre USCE, reclamantul nu a depus nicio dovada in acest sens. In schimb, conform art. 3.2. din Contractul de distributie nr. 2 din 01.09.1998 „distribuitorul accepta si se obliga sa prezinte in maxim 14 zile de la data incheierii prezentului contract, o scrisoare de garantie la valoarea ceruta de furnizor, si sa mentina aceasta garantie la nivelul convenit, garantia fiind furnizata de o institutie bancara acceptata in timp de furnizor, ce trebuie sa acopere intreaga raspundere a distribuitorului fata de furnizor, indiferent cum se naste aceasta obligatie de raspundere”. Astfel, din textul contractului de distributie rezulta ca distribuitorul, in speta Galic, a fost de acord cu faptul ca scrisoarea de

18 Art. 10(h) din contractul de credit incheiat intre ING si Galic;

21

garantie trebuie sa fie emisa de o institutie bancara ce trebuie acceptata de furnizor Prin urmare, nu se poate retine impunerea de catre USCE a institutiei creditoare si, deci, incalcarea art. 6 lit (f) din lege de catre USCE. 99. Conform adresei USCE inregistrata la Consiliul Concurentei cu nr. CC/DBC/205/17.04.2007, “solicitarea unei scrisori de garantie bancara, cat si aprobarea respectivei banci de catre agentul economic ce a solicitat respectiva scrisoare de garantie bancara, reprezinta clauze uzuale si justificate pentru acest tip de contracte comerciale”; 100. Chiar si in situatia ipotetica in care USCE ar fi impus Galic linia de finantare si, prin aceasta, ar fi abuzat de pozitia sa dominanta pe piata ingredientelor pentru alimente, dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru incalcarea art. 6 lit f) din lege s-a prescris, prin implinirea termenului de prescriptie de trei ani de la savarsirea/epuizarea presupusei incalcari a legii, respectiv trei ani de la data incetarii relatiilor contractuale dintre USCE si Galic, aprilie 2002. Investigatia Consiliului Concurentei cu privire la o eventuala incalcare a art. 5 din Legea concurentei nr. 21/1996, de catre SC Unilever South Central Europe SRL Ploiesti, precum si de catre clientii si concurentii acestei societati, declansata in 2005, nu a intrerupt termenul de prescriptie, deoarece nu reprezinta nicio actiune a Consiliului facuta in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii pentru a aplica sanctiuni pentru incalcarea art. 6 din lege. IV. Din analiza preliminara a plangerii si a documentelor anexate acesteia a rezultat cǎ nu exista suficient temei de fapt si de drept care sa justifice declansarea unei investigatii in cauza. V. In acest caz, in baza prevederilor art. 40 alin. (2) din Legea concurentei nr. 21/1996, republicata, coroborate cu prevederile art.8 alin. (9) lit. b) din Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei si ale art. 4 alin. (1) din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art.5 si 6 din Legea concurentei nr.21/1996, republicata, privind practicile anticoncurentiale in cazul plangerilor, inainte de a lua o decizie de respingere a unei sesizari/plangeri, Consiliul Concurenţei trebuie sa acorde agentului economic reclamant dreptul de a fi ascultat de catre Comisia Consiliului Concurentei care coordoneaza compartimentul de specialitate implicat. Reclamanta a fost citata, in vederea ascultarii argumentelor sale, la data de 25.04.2007, de catre comisia Consiliului Concurentei, numita prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 91/20.04.2007. In urma ascultarii, reclamantei i s-a acordat posibilitatea de a depune, pana la data de 27.04.2007, date si informatii suplimentare fata de cele deja transmise si aflate in posesia Consiliului Concurentei. VI. Din analiza efectuata asupra acestor informatii si documente au rezultat urmatoarele: (i) Termenul de prescriptie

22

Avand in vedere ca in legislatia existenta in materia concurentei pana la aparitia OUG nr.121/2003 nu au fost prevazute termene de prescriptie pentru aplicarea sanctiunilor si ca, potrivit dispozitiilor art. 61 din Legea concurentei nr.21/1996, nemodificata, termenele de prescriptie prevazute in Legea nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor nu erau aplicabile contraventiilor prevazute la art. 56 lit.a) din Legea concurentei, termenul de prescriptie avut in vedere pentru incalcarile prevederilor art. 5 si 6 din lege a fost cel de 3 ani, termen prevazut de dreptul comun in materie de prescriptie extinctiva, si anume Decretul nr. 167/1958. Cu ocazia dezbaterilor in instanta a unor dosare avand ca obiect decizii de sanctionare emise de catre Consiliul Concurentei si a caror anulare s-a solicitat pe motiv ca aplicarea sanctiunii era prescrisa, instanta a retinut ca temeinica argumentarea Consiliului Concurentei privind aplicabilitatea termenului general de 3 ani. Prin OUG nr. 121/2003, intrata in vigoare in decembrie 2003, s-a reglementat un termen de prescriptie special pentru dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni pentru incalcarea prevederilor art. 5 si 6 din lege, si anume termenul de 5 ani. Acest termen de prescriptie se aplica situatiilor juridice nascute dupa reglementarea acestuia sau faptelor cu caracter continuu a caror savarsire a inceput sub incidenta termenului de 3 ani, dar care si-au epuizat efectele dupa decembrie 2003, momentul intrarii in vigoare a termenului de prescriptie special de 5 ani. In cazul de fata, ne aflam in situatia in care faptele pretins anticoncurentiale s-au savarsit/epuizat efectele in perioada 1996 – 2001 si, respectiv, 2002. Conform principiului de drept tempus regit actum, acestor fapte li se aplica termenul de prescriptie incident la data savarsirii/epuizarii acestora, respectiv termenul de 3 ani. Nu se poate retine aplicabilitatea in speta a termenului de 5 ani, acesta fiind reglementat in anul 2003, ulterior savarsirii/epuizarii faptelor reclamate. In adresa nr. CC/DBC/205/17.04.2007, USCE sustine ca, orientarea instantei supreme, rezultata din ultimele sentinte19 avand ca obiect solutionarea cazurilor in materie de concurenta, denota o schimbare a practicii judecatoresti, in sensul considerarii ca aplicabil in materia concurentei, pana la reglementarea prin OUG nr.121/2003, a termenului special de 6 luni, prevazut de OG nr. 2/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. In situatia considerarii ca aplicabil in speta de fata, dedusa analizei Consiliului Concurentei, a termenului de 6 luni mentionat, se constata ca dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni pentru fiecare dintre pretinsele incalcari ale art. 5 si art. 6 din lege este prescris. (ii) Pozitia dominanta In adresa nr. RG/2200/27.04.2007, reclamantul a invocat un document al Comisiei Europene, intitulat „DG Competition discussion paper on the application of Article 82 of the Treaty to exclusionary abuses”, care insa nu are statut de reglementare, fiind

19 Deciziile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, din 23 ianuarie 2007 in Dosarul nr. 10634/1/2006 si, respectiv, Decizia nr. 1709 din 22 martie 2007, in Dosarul nr. 820/2/2006.

23

doar un document de lucru al Comisiei Europene. Reclamantul a invocat punctul 31 al acestui document, in care se precizeaza, intr-adevar, ca este mai probabil sa poata exista pozitie dominanta cu o cota de piata situata in intervalul 40-50%, desi este posibil ca un agent economic cu o cota de piata intre 25-40% sa poata fi considerat, de asemenea, dominant. Reclamantul a sustinut ca USCE a detinut o pozitie dominanta pe piata detergentilor pentru tesaturi, cu o cota de piata care atingea o valoare situata in jurul a [...]%, beneficiind de o pozitie de putere economica care ii permitea sa „împiedice păstrarea unei concurenţe eficiente pe piaţa relevantă, dându-i puterea de a se comporta în mare măsură independent de concurenţii, clienţii şi, în final, consumatorii săi”, definitie data de catre Curtea Europeana de Justitie pentru pozitia dominanta in cazul United Brands. Cu toate acestea, chiar in documentul invocat de catre reclamant, la punctul 28, se face precizarea ca existenta unei pozitii dominante poate deriva din mai multi factori care, luati separat, nu sunt determinanti; printre acestia se numara cota de piata a agentului economic presupus dominant, pozitia pe piata a concurentilor si prezenta barierelor la intrare. Astfel, in analiza s-a constat ca, desi cota de piata a USCE atingea o valoare situata in jurul a [...]%, totusi, la nivelul de ansamblu al pietei, aceasta nu se putea manifesta independent pe piata datorita presiunii concurentiale exercitate de principalul concurent, Procter&Gamble, care detinea o cota de piata de [...]%, apropiata de cea a Unilever. In concluzie, in perioada analizata, societatea USCE nu a detinut o pozitie dominanta pe piata detergentilor pentru tesaturi. Reclamantul a contraargumentat analiza Consiliului Concurentei din care a rezultat ca USCE nu a detinut, in perioada analizata, o pozitie dominanta pe piata margarinei, sustinand ca SC Orkla Foods Romania SRL a intrat pe piata acestui produs relativ tarziu, prin achizitia in cursul anului 2003 a unor branduri si a unor capacitati industriale din Romania de la compania Topway, nefiind relevanta in cauza de fata pozitia pe piata a societatii Orkla Foods Romania SRL pe piata margarinei in 2002. Concentrarea economica realizata prin dobandirea controlului de catre SC Orkla Foods Romania SRL asupra SC Topway Foods International SA a fost notificata Consiliului Concurentei la data de 04.06.2002 si autorizata de catre Consiliul Concurentei. Mai mult, structura pietei margarinei nu s-a modificat in urma realizarii acestei operatiuni, deoarece grupul Orkla nu era prezent pe piata romaneasca a margarinei inainte de achizitionarea Topway, acesta preluand cota de piata detinuta in perioada respectiva de catre Topway. In concluzie, in perioada relevanta, USCE a trebuit sa faca fata constrangerilor concurentiale exercitate de principalul sau concurent, indiferent ca anterior anului 2002, acesta s-a numit Topway, iar dupa preluarea ce a avut loc in iunie 2002, a devenit Orkla. (iii) Intelegere USCE-Shamrock Din analiza celor doua facturi depuse de reclamant prin adresa nr. RG/2200/27.04.2007 emise de USCE, catre Galic, respectiv Shamrock, dar si a altor facturi existente la dosarul cauzei, s-a constatat ca, in fapt, USCE a acordat societatii

24

Shamrock discounturile si termenele de plata stabilite in contractul de distributie incheiat intre Shamrock si Bestfoods. Asa cum a rezultat si din analiza contractelor de distributie, termenele de plata acordate Galic, respectiv Shamrock, au fost aceleasi, in timp ce discounturile primite de Shamrock au fost superioare. Cu toate acestea, contractul de distributie in cauza s-a incheiat intre Shamrock si Bestfoods, deci acesta nu poate fi considerat o dovada a unei intelegeri incheiate intre USCE si Shamrock, si prin urmare, a unei incalcari de catre acestia a art 5 alin (1) lit d) din lege. (iv) Intelegere USCE-Aquila Chiar si in situatia ipotetica in care s-ar fi probat existenta unei intelegeri anticoncurentiale incheiate intre USCE si Aquila, sau a unui abuz de pozitie dominanta din partea USCE, desi aceasta nu detinea pozitie dominanta pe piata detergentilor, privind acordarea in fapt a unor discounturi cu 2% mai mici la produsele detergenti –cosmetice societatii Aquila in raport cu Galic, care ar fi constituit o incalcare a art. 5 alin. (1) lit. d) si g), respectiv a art. 6 lit. a), c) si f) din lege, dreptul Consiliului Concurentei de a aplica sanctiuni contraventionale pentru respectivele incalcari ale legii s-a prescris, prin implinirea, in august 2004, a termenului de trei ani de la savarsirea/epuizarea acestora. Cursul termenului de prescriptie nu a fost intrerupt de nicio actiune a Consiliului Concurentei facuta in scopul unei examinari preliminare sau al declansarii unei investigatii. Investigatia avand ca obiect posibila incalcare a art. 5 din lege de catre USCE a fost declansata de catre Consiliul Concurentei in martie 2005, ulterior expirarii termenului de prescriptie pentru presupusele incalcari ale legii savarsite de catre USCE si Aquila in cazul de fata. (v) Impunerea preturilor de revanzare Reclamantul invedereaza Consiliului Concurentei ca doua documente existente la dosarul cauzei probeaza, in opinia acestuia, incalcarea de catre USCE a art. 5 alin. (1) lit. a) si a art. 6 lit. a) si b) din lege. Conform reclamantului, primul document este anexa nr. 2 din data de 01.02.1999 la contractul de distributie, prin care USCE a impus fixarea preturilor de revanzare distribuitorilor, subdistribuitorilor si clientilor en-gros, organizand si un sistem de control al respectarii acestora la toate nivelurile de distributie. Al doilea document este reprezentat de anexa nr. 2 din data de 03.09.2001 la contractul de distributie, conform careia „distribuitorul se obliga sa respecte politica de preturi impusa de Furnizor, atat pentru vanzarea catre comercianti en-detail, cat si pentru vanzarea catre comercianti en-gros. Nerespectarea acestei politici de preturi va atrage pierderea partiala sau totala a Teritoriului pe care este autorizat sa vanda distribuitorul”. In conformitate cu deciziile emise de Consiliul Concurentei20, contractele incheiate intre Unilever si distribuitorii sai au beneficiat de exceptare pe categorii prin incadrarea in categoria acordurilor de distributie exclusiva exceptate de la prevederile art. 5 alin. (1) din lege, din anul 1999 si pana la 31.12.2003. La data de 09.12.2004, USCE a depus la Consiliul Concurentei cererea pentru dispensa

20 Ultima decizie de acordare a beneficiului exceptarii pe categorii este Decizia nr. 516/27.11.2001

25

referitoare la contractele de distributie exclusiva incheiate intre acesta si 2 distribuitori, privind cumpararea si distributia produselor Unilever pe intreg teritoriul Romaniei, cerere in urma careia Consiliul Concurentei, prin Ordinul Presedintelui Consiliului Concurentei nr. 41/07.03.2005 a decis declansarea unei investigatii. Investigatia astfel declansata are ca obiect o eventuala incalcare a art. 5 din lege, de catre SC Unilever South Central Europe SRL, precum si de catre clientii si concurentii acestei societati. In cadrul acestei investigatii Consiliul Concurentei analizeaza si clauzele din contractele de distributie ce reprezinta restrictionari ale concurentei, inclusiv cele care restrang libertatea distribuitorului de a-si alege pietele si de a-si stabili preturile de revanzare.

VII. Analiza efectuata asupra informatiilor si documentelor depuse de reclamanta in urma ascultarii nu a condus la o concluzie diferita asupra elementelor invederate in plangere. In temeiul prevederilor art. 40 alin.(2) din Legea Concurentei nr.21/1996, republicatǎ,

DECIDE

Art.1. Respingerea plangerii formulate de cǎtre SC Galic Prod SRL, pe motiv cǎ nu existǎ temei de fapt si de drept pentru a justifica interventia Consiliului Concurentei. Art.2. Prezenta decizie intrǎ in vigoare la data comunicarii sale de cǎtre Secretariatul General al Consiliului Concurentei. Art.3. Decizia Consiliului Concurentei poate fi atacatǎ in termen de 30 de zile de la comunicare la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia Contencios Administrativ. Art.4. Secretariatul General va transmite aceastǎ Decizie la: SC Galic Prod SRL Sediu: Bucuresti, Aleea Tebea, nr. 6, bloc D11, sc.3, etaj 4, ap.44, sector 4 Adresa de corespondenta: Sos. Pipera Tunarii, nr. 60, judetul Ilfov Alexe Gavrila, p. Presedinte