ION GAGIM

ffiffiffiWffiffiMffiffiDE v

MUZICA

ABREVIERI

abr - abreviatbg. - bulgardc, cca - circaceh. - cehdcrr.'. - cuvAntengl. - englezd,

fr - francezdgerm. - germandgr - greacdit. -italiandinv. -invechitlat. -latind,

magh. - maghiardngr. - neogreacdpl. - pluralpol - polonezd,port. - porfughezinrs. - rusisec. - secoluls/. - slavl (veche)sp. - spanioldsrb. - sArbd

tc. -turcducr. - ucraineanl

A

A - t. Denumire,in notalio mtui^cala literold, a sunenllui echivalent cu sunetul

La in notctlia muzicald silabicd.2. In domeniui formelor muzicale, prin litera I se

noteaz6: -perioada(oideernuzicalaincheiati),/i'azeleperioadei notAndu-seprina

mic Ai cifra care indicd numdrul frazei'. a,, a2; - in forma de lied bipartit, prin I se

noteazi prtma secliune. iar in forma de lied ttipartit - prima 9i a treia secliune; - inf'orma tripartitd, prin A se noteazdprima Ei a treia secliune (dacd acestea sunt iden-

tice); informa rondo, prin I se note azd refrenul; -|n forma Allegro de sonatd, prinA se noteazd tema principahi. 3. Notalie prescurtatd (abreviere) a noliunilor l/lo,Arpd. 4. Pe ldngd rolul tehnic-formal, sunetul a, ca cea mai sonord vocal6, are inmuzicd o importantd func1ie expresivd (in compara{ie cu alte sunete). Vocalizele se

cintd, de reguld, pe d sau pe unele silabe care confin sunetul a: la-la-la, tra-la-la,na-na-no, da-da-da q.a. Acelagi lucru se intdmpld ahrnci cAnd o persoand nu cunoag-

te sau uitA cuvintele unui cdntec, fredonAndu-l, 1a fel, pe sunetul d sau pe a imbinat

cu alte sunete.

ABREVIATIE - v ezi Abrevi e re.

ABREVIERE (lat. abreviare ,,a prescurta") - Prescurtare utilizatd in textul muzi-

cal, notatd prin semne specific e; Abrevialie. Abrevierile se referd doar la notarea, nu

gi la executarea muzicii gi se folosesc in scopul facilitArii scrierii/lecturii lucririi.Semnul respectiv indicd faptul repetdrii integrale a segmentului anterior de text. De

exemplu:. reprizz (repetarea unei pdrli a lucrf,rii fhri modificdri):

t==: r_- -. repetarea unei pirfi a lucririi cu sfdrgitul schimbat (vezi Volta):

. da capo al fine (repetare de la inceput pdnd la sffirgit)

. dal segno... (repetare de la semnul convenlional...).

. pauzele de misuri:

. repetarea unei figuri melodice:

ACADEMIE DE MUZICA

. repetarea unui sunet sau a unui acord:

@ffi. repetare rapidi de sunete sau a unei consuniri de sunete (ttemolo\:

ACADEMIE OE' UUZfCA - Institu{ie de inv6ldm6nt superior, specializatd ininstruirea specialiqtilor in diferite domenii ale artei muzicale (compozitori, inter-pre1i, teoreticieni (muzicologi), profesori de muzicd g.a.).

A CAPPELLA (it. a cappella) - 1. Lucrare corall destinatd pentru interpretare fdr6acompaniament inskumental. 2. stil de interpretare a lucrdrii corale scrise fErd acom-paniament. specificul sunetului coral necesiti formarea unui auz adecvat al centareti-lor din cor, care consti in urmdrirea qi controlul in timpul interpretdrii a vocii proprii,auzirea partidei muzicale a grupului din care face parte (soprano, tenor etc.), precumgi a snnetului corului in intregime. crearea sonoritdlii specifice corale (a timbruluicoral) inffi in funclia dirijorului de cor, care trebuie sd posede,.pe l6ng5 aptitudinilemuzicale generale, necesare hrturor muzicienilor, gi auzul coral. Ascultdtorului pre-zen\a avzului coral ii permite receptarea gi aprecierea adecvat5 a mwicii de acest gen.

ACATIST (gr. acatistos,,a sta in picioare") - Imn de laud6 inchinat lui Dumne-zeu, fecioarei Maria sau unuia dintre sfinli (cAntat nu stdnd pe scaun, ca in cazulaltor c6ntiri, dar in picioare).

ACCELERANDO (it. accelerando ,.din ce in ce mai repede, gribind") - Termende migcare, indicalie agogicd, care semnificd accelerarea tempoului lucrdrii in pro-cesul interpretdrii.

ACCENT (1a1. accentuare ,,a apdsa, a sublinia") - Mijloc de expresie, caracteri-zatprin subliniere dinamicd (fo4are) sau agogicf, a unui sunet, acord sau segment al

. glissando:

ffi'"1=.%. pasaie cu aceeagi structuri:

ACCIACCATURA

discursului muzical, cu funclia de a men{ine migcarea metricd regulati (in cazulaccentului metric), de a reliefa un sunet, acord sau segment al discursului sonor (incazul accentului accidental, al accentului patetic, al accentului agogic), crednd,prin aceasta, un efect ritmic specific. Accentele se noteazd prin semnele: V >, ^r/(sforzando).

. - accidental - subliniere neregulamentard (care nu coincide cu !impul metrictare/accentuat) a unui sunet sau acord, produsd ocazional (in scop artistic; pe par-cursul migcdrii muzicale.

. - agogic - evidenfiere sub formd de accelerare, rdrire, revenire la tempoul iniliala unui segment al migcdrii muzicale (motiv, cadenli g.a.) in scop expresiv (veziAgogicd).

. - al frazei (sau de frazil) - evidenlierea unui sunet sau a unui grup de sunete alfrazei muzicale, spre care tind, sub aspect intona{ional (ca tensiune sonori-afecti-vd), celelalte sunete din care este formatd. Astfel, fraza se intregegte intr-o expresie.

. - al motivului (sau motivic) - evidenlierea unui sunet a\ motivului spre caretind, sub aspect intonalional (ca tensiune sonori-afectivd), celelalte sunete din careeste format. Astfel, motivul capbtd expresie, caracter artistic.

. - melodic - evidentierea unui sunet sau a cdtorva sunete ale meiodiei sub aspectintonafional (vezi Intonalie 4,5)in scopul sporirii expresivitdlii ei.

. - metric - accent regulamentar produs in virhrtea poziliei pe care o ocupd sune-tul sau acordul dat in cadrul mdsurii muzicale; astfel,la mdsura de doi timpi timpulintdi este tarelaccentuat, al doilea - slab/neaccentuat, iar in mdsura de trei timpitimpul intAi este tarelaccentuat, iar al doilea gi al treilea - neaccentuati (vezi Timpmetric):

. - metric principal - accent metric tarelaccenfuat, cEruia i se subordoneazi, ca.tensiune ritmic[, accentul metric s ecundar (slab/neaccentuat).

. - metric secundar - accent metric neaccenfuat, care se subordoneazd, ca tensi-une ritmicd, accentului metric principal.

. - patetic (sau de expresie) - accentuare spontand (improvizatorici) de citre inter-pret a unui sunet (acord) sau a unor succesiuni de sunete (acorduri) etc., condilionatede migcdrile afective care il stdpdnesc in procesul interpretbrii lucrdrii muzicale.

. - ritmic - accenfuarea unui sunet (sau a cdtorva sunete) de o importanfd ritmicispeciald in scopul sporirii dinami smlirui (expresivitdtii) miqcdrii muzicale.

. - sincopic (sau de sincopl) - accentuarea unui sunet sau a unui acord, aflat petimpul slab al mdsurii; accenfuarea datd se produce printr-o grupare ritmicd specifi-cE a notelor: doud sau trei note de pe timpul slab al mdsurii sunt legate ritmic, fapt cedeplaseazd accentul de pe timpul tare al misurii pe cel slab (vezi Sincopd).

ACCIACCATURA (it. literalmente,,indoitur6, addnciturd") - Tip de ornament(melismd) qi, respectiv, procedeu caracterizat prin interpretarea simultani (prinsuprapunere) a sunetului-melismd (de sus), scris dupi sunetul debazd, cu acesta.Procedeul se utilizeazi, de ex., in interpretarea unor lucrdri de muzicd populard laacordeon, formdnd un sunet scurt,,,rupt". Prin aceasta, muzica capdtd un caracterspecific, produc6nd un efect sonor deosebit.

. dublarea sunetelorin octavi:

ACCIDENT

ACCIDENT, pl. accidenli (germ. Akzidens, it. accidente ,,intimplare") - veziA I t era

7 ie acc identa ld.

ACOLADA (fr. accolade ,,parantezd") - Semh sub formd de parantezd dreaptd(acoladd corald) sau doud fragmente de arc (acoladd instnmentald), care une$te

doud Sau mai multe portative ale textuiui muzical (ale partiturii) pentru cor, ansam-biu" orchestri gi pentm instrumentele la care se c6ntd la doud rnAini (pian, orga,acordeon) gi pentlu elr e;timele fiecdrei mAini se scriu pe pofiative separate.

. - corali (sau dreapti) - se aplicd in cazul pafiiturii muzicii corale:

. - instrumentali (sau figurati) - se aplicd in cazul partiturii pentnr orchestrd.pentm ansamblul instrumental gi pentru instrumentele la care se cAntd cu doui m6ini(pianul. orga. acordeonul):

ACOMPANIAMENT (fr. accompagnement ,,insotire") - Insolirea muzicii vo-cale sau instrumentale solo sau a muzicii corale de cdtre un instrument, grup de

instrumente (ansamblu instrumental), orchestrd sau voce (vezi Acompaniament vo-cal). Acompaniamentul poate fi de tip:

. - instrument al - acompanierea unei lucrdri vocale sau instrumentale solo sau a

unei lucrS.ri corale de cdtre alt instrument sau grup de instrumente.. - orchestral - acompanierea unui instrument (pian, vioari, trompeta etc.), a

vocii sau a corului de citre orchestrd.. - vocal- acompanierea unei voci, care expune o linie melodicS, de cdtre celelal-

te voci intr-o lucrare coralSr.

ACOMPANIATOR - Persoanb care interpreteazd acompaniamentul intr-o lu-crare mnzica16 (v ezi Ac omp aniere).

ACOMPANIERE - Achrl de realizare (interpretare) a acompaniamentului trneilucrhri muzicale. MEiestria acompanierii presupune stabilirea unui ansamblu per-lect intre instrumentist (ansamblu instrumental, orchestrd) gi cdntdre! (instrumentist,solist): sincronizare metroritmica, echilibrul pArliloa dorninalia, pe plan acustic, a

vocii principale in raport cu partea acompaniamentului q.a., primul (prima) subor-donAndu-se, sub aspect de intentie artisticd, celui de-al doilea.

ACOPERIREA SUNETULUI - Mecanism do protec{ie a corzilor vocale, careintrd in funclie in mod automat in procesul fonaliunii la trecerea din registrul de jos(pectoral) in cel de sus (de cap). Mecanismul de bazd al acoperirii srmetului este

impedanla. Prin acoperire sunetul vocal capdtd o calitate specificd, caracteristicdinterpretdri i prolesioniste a muzic j i.

ACORD

ACORD (it. accordo ,,coordonare") - Consunare obtinuti prin suprapunere peverticald a trei sau mai multe tonuri de indl{ime dif-eritd, aranjate (sau care pot fiaranjate) la intervale de te4e. Acordul din trei tonuri se numc$te trison, din patru -septacord, din cinci - nonacord. Fiecare ton al acordului are denumirea sa, careprovine de la intervalul format intre acesta gi tonul de baz6'. cel de jos - prima sautonul de baz6., aI dotlea - terla, al trellea - cvinlrz, al patmlea - septima, al cincilea ,nora.in limbaj uzual, acord insearlnd ,,intelegere", ,,consirntamant". Sensul acestase pdstreazA gi in cazul acordului muzical: tonurile din carc se alcituiegte acordul se

afld gi ele intr-o relafie de ,,inlelegere" intre ele: consund. armonizeazd, constituind.in totalitate, un ansamblu sonor unitar, care produce un el-ect complex asupra auzu-lui. De ex., un trison major Ei altul minor produc impresii (seurnificafii) auditive gi

afective diferite: primul - de ,,lumind", al doilea - de .,umbrf,".Aranjarea tonurilor pe terle se referd la noliunea de acord in armonia clasica,

pentm cd in limbajul muzical contemporan cerinla in cauz[ nu constituie un elementdefinitoriu al acordului, acesta putAnd avea structuri diferite, aranjat fiind, de ex., laintervale de cvartd (in muzica lui A. Skreabin, A. Schdnberg g.a,). Existd mai multetipuri de acord:

. - consonant - acord care se prezintd auzului ca o conslrnare armonioasd, plScu-td (vezi Consonanla).

. - comun - acord intAlnit pe diferite trepte ale doud (uneori trei-patru) tonalitifi.

. - disonant - acord care se prezint5 auzuiui ca o consunarc neamonioasS, cre-dnd o tensiune auditiv[ (gi afectivd) gi care necesiti rezolvare trecere intr-un acordconsonant (v ezi D is o na n I d).

. - de septimi (sau septacord) - acord format din patru tonuri aranjate sau carepot fi aranjate 1a intervale de ter{5; septacordul este un trison la care se mai adaugd oterJd. Se noteazd prin cifra romand, care indicd treapta modului, sau prin literd micisau mare, care indici funcfia armonich:

. .' de trei sunete (sau trison) - acord format din trei tonuri aranjate sau care potfi aranjate la intervale de te(d.

. - in stare directl - acord in care baza o constituie tonul primei (spre deosebirede rdsturndrile lrti\.

rffiT TI7

. - final - acordul de incheiere a discursului muzical; expresia se folosegte, dereguli, in sens metaforic, semnificAnd ultima consunare a unei lucriri de proporlii -sinrloniei, sonatei. rapsodiei 9.a.

1110

12

13

tu.)

T6t!

' - de sexttr (sau sextacord) (genn. Sextakord)) - prima rdstumare a trisonului,alc6tuit dintr-un interval de terlb gi unul de sexti. Denumirea provine de la intervalulde sextl format intre baza Si vdrful acordului. Se noteazd prin literf, mare sau mic6,

care indicd funcfia armonicE (in major sau in minor), sau prin cifri roman6, care

indicd treapta modului, gi cifra arabd 6, scrisl in dreapta,jos:

(ffiF-:l-l-ll-nill@

T6 t6 S6(lv6)(s6)

. - de cvarti qi sextd - a doua rAsturnare a trisonului, format, de la baza acordu-lui, dintr-un interval de cvartl gi unul de sextd, de unde qi provine denumirea lui. Se

noteazl prin literi mare sau mic5, care indicd funclia armonic[ (in major sau inminor), sau prin cifri romand, care indicl treapta modului, gi cifrele arabe 6 gi 4,

despar{ite printr-o bard oblicd sau diferenliate sub aspect de nivel:

"\ t

. - de septimi - acordul constituit din patru tonuri suprapuse la intervale de terld.

Denumirea provine de la intervalul de septiml format intre baza givdrful acordului.Se noteazd prin literi micd sau mare, care indicd funclia armonici, sau prin cifr5roman6, care indicb treapta modului, gi cifra arabd 7 , scrisd in dreapta jos:

#tffi. - de cvinti gi sexti (sau cvintsextacord) (germ. Kvintsextakord) * prima

rAstumare a acordului de septimd (septacordului), format, de la bazd, din treiintervale: unul de ter!6, unul de cvintl qi unul de sextE. Denumirea provine de la

intervalul de cvint6, format intre bazd gi sunetul al treilea, gi intervalul de sext6,format intre bazd gi sunetul de vdrf al acordului. Se noteazd prin literl mare sau

mic6, care indic6 funclia armonicd, sau prin cifrd roman6, care indicd treapta mo-dului, 9i cifrele arabe 5 gi 6, scrise in dreapta jos, despdrlite printr-o bard oblicisau diferen{iate sub aspect de nivel:

ffiffi

. - de ter{i gi cvartd (sau ter{cvartacord) (germ. Tbrzkvartakord) - a doua ris-turnare a acotdului de septimd (septacordului), constituit, dela bazd, din trei inter-vale: de ter!5, de cvartd gi de sextd. Denumirea provine de la intervalele de terld gi

cvartd, formate intre bazd gi sunetul al doilea gi, respectiv, al treilea al acordului. Se

noteazd prin literl micd sau mare, care indicd func1ia armonicd, sau prin cifrd roma-na, care indicd treapta modului, gi cifrele arabe 4 gi 3, scrise in dreaptajos, despdrliteprintr-o bard oblic6 sau diferenfiate sub aspect de nivel:

Fffii

. - de secundi (sau secundacord) (germ. Sehtndakord) - a treia rastumare a

acordului de septimd (septacordului), format, dela bazd, din trei intervale: de se-

cundd (de unde qi provine denumirea acordului), de cvartd 9i de sextd. Se noteazdprin liter[ micf, sau mare care indicd funclia armonicd, sau prin cifrd roman6, care

indici treapta modului, gi cifra arabd 2:

rffi#L#. - de septimi de dominanti (sau dominantseptacord) (germ. Dominantsepta-

kord)- acordul construitpe treapta a cincea a modului gi format din patru tonurisuprapuse la intervale de ter,td. Intervalul dintre bazd Si vdrf este de septimd micd, de

la care gi provine denumirea acordului. Se noteazd doar prin litera mare D (deoarece

acordul de dominantd intotdeauna este major, cu mici exceplii) gi cifra arabd 7:

. -,de cvarti gi sexti de cadenfi (sau cvartsextacord de cadenfi; caden{ial) *este identic cu acordul de cvartd Si sextd. Specificarea,,de cadenfd" este determinatide faptul c[ acordul dat se foloseqte in succesiuniie armonice cadenliale (de la sfhr-gihlJ perioadei muzicale). Se noteazd prin litera mare K gi cifrele arabe 6 9i 4, des-p54ite printr-o bard oblicd sau diferenliate sub aspect de nivel, scrise in dreaptajos:

(#HT6/1(K6t4)

D6/5 V6/5

ACORDAJ

. - alterat * acord care contine trepte alterate ale modului (vezi Alterayie): ACORDOR - Persoand care acordeazd(vezi Acorclaj, Acortlare) gi repard instnr-menteie muzicale cu clape cu sistem muzical temperat (pianul, orga, acordeonul).

, iCT (lat. acnrs..actiune") -Parre finisata a spcctaco["rlui muzicai-scenic (opero.

balenl, despdr{it5 de altd parte pin antract.

ACTIVITATE MUZICALA - Formi de pracricare a muzicii (.de aJitce muzica).Existd, in general, trei forme practice de activitate muztcald, constituite istoric giatestate in muzicologie: credre. interptetare si arrcliere. Sub o altd flomd, muzica nupoate fi practicat6 (ca fenomen sonor, acustic). De aici, triada clasicd.,compozitor-interpret asculrdtor" lvezi Comutticare muzicald). insa. pe ldnga laprul ca ,nuricase compune, se executd gi se audiazi, ea se mai analizeazd,(se studiazd teoretic) gi sepreda. Fapftrl acesta condilioneazd apanlia altor doud forme de activitate legate demuzicd gi constituite in domenii distincte: teoria mttzicii (muzicologia) gi pirtogo-gia muzicii, cu respectivele profesii (specialita!i) muzicale - teoretiiianul (muzico_logul) qi profesorul de muzicit. De aceea crearea, interpretarea, audierea, analiza gipredarea muzicii pot fi considerate 5 forme de activitate muzicald.(nu insd forme dea face muzich, cum sunt prirnele 3).

ACTIVITATE MUZICAL-DIDACTICA - Formd de educaiie/instruire muzi-cald, aplicatd in cadrul lecliei de muzicd din invdfdmantul general sau muzical, inscopul realizdrii obiectivelor didactice formuiate de curriculurnul disciplinar. Istori-ce$re s-au constiruit mai mulre activitdii muzical-didacrice. care alcaruiisc impreunaun sistem. Ele se afld in strdnsd legdturd, dar in acelagi timp iqi pdstreazd autonomia,fiecare form6nd elevilor capacitilile necesare p.ntro.rnougirea, inlelegerea, re-ceptarea, interpretarea gi crearea elementard a muzicii: auditia muzicii, canll vocal_coral. insugirea cunogtinlelor muzicale, citit-scrisul muzical, interpretarea la instru-menle muzicale pentru copii. jocul muzical. activitatea muzical-riimica, crealia mu-zicald elementard, caracteizarea/analizamuzicii. Evolu{ia teoriei gi practicii educa_tiei muzicale (pedagogiei mt.icii)poate condiliona crearea unor noi activitati muzi-cal-didactice.

ACUSTTCA MUZICALA (gr. acousticos,,referitor lll sunet") - Domeniu aflatla hotarul dintre gtiinfa fizicii 9i a muzicii, care studiazd legile (particularitdlile, spe_cificul) producerii gi propagdrii sunetelor muzicale intr-un rpugiu dut gi acliunea lorasupra auzu1ui, precum gi legitalile frzice ale mLlzicii in raport cu receptarea gi inter-pretarea ei. In aria de cercetare a acusticii muzicale intri cele patru insugiri ui. ,un._tului muzical: indljimea, durata, intensitatea qi tirnbrul, p...urn gi fenomenele deconsonanta gi disonanld, sistemele muzicale, atzul muzical, instrumentele muzica-le. vocea muzicald g.a.

' - a silii - caracteristicile fizico-sonore ale unei sili privind caracteml propagiriisunetelor in spafiul ei gi acliunea acestei propagdri asupra auzului cin functu-t devedere al calitalii sonoritalii muzicale.

ADAGIO (it. adagio.,rar, liniqtit"l - l lndicatie de migcare in rempo lenr $i acaracterului de interpretare a unei lucrdri muzicale. 2. parte a lucrdrii mrzicale (sonaa,simfonie, concert, cvartet), scrisi in tempo lent gi avdnd caracter meditativ. i. Du.r,liric lent in baletul clasic.

1e14 AD,AGIO

C-dur

ffirffi. - de sexti (sau sextacord) napolitan - se"rtaconlul fonnat pe treapta a doua

coborAtd in minor (sau subdominanta minor5 cu sexti micd in loc de cvinti):rM@ffiACORDAJ - 1, (in cazul interpretdrii muzicii vocale/corale) Acliunea de memo-

rizare auditivd a tonalitAfii lucrdrii muzicale, care urmeazd a fi interpretatA, qi decoordonare a vocii cu auzul in scopul emiterii sunetelor de frecvenla (indt{irnea)respectivd. 2. Procedura,/ac!iunea de a aduce sisternul sonor al instrumentelor muzi-cale cu clape (pianul, orga, acordeonul), cu corzi (vioara, chitara etc.) sau de suflat(trompeta, trombonul etc.) in pozi{ialstarea de emitere a sunetelor conform indllimiilor exacte dupd parametrul fizic frecvenfional (exprimat in Hz). 3. Procedurl decoordonare reciprocd a sundrii instrumentelor muzicale in orchestrd (care se efectu-eazd, de obicei, dupd sunetul Za al clarinetului sau oboiului - in cazul cdnd nu iaparte pianul) sau in ansamblu inainte de interpretarea lucrf,rii, conform etalonuluiacustic acceptat (sunetul La din octava intAi cu frecvenla de 440 Hz); Acordare.

ACORDARE - vezi Acordaj.

ACORDEON (fr. accord\on) - Instrument muzical pneumaric, cu ancii,alcdfuitdin doud claviaturi, dintre care una cu clape sau cu butoane, acfionate cu mAnadreaptS, gi alta cu butoane mai mici, activate cu mdna stAngi. Cele dou6 claviaturisunt desp[(ite de un burduf, avdnd rolul de a pompa aerul cbtre ancii pentru a lepune in acliune vibratoare. Claviatura stdngd este constitrdtd, de regul6, din 5 sau 6rAnduri, dou6 dintre care reproduc sunetele diatonice gi cromatice ale scdrii m:uzica-le, iar celelalte reproduc acorduri gata formate: trisonuri majore, minore gi septacor-duri. Exceplie face acordeonttl cu claviaturd selectivd. Se utilizeazi atat ca instru-ment solistic. cdt gi in calitate de acompaniamenl.

. - cu butoane - acordeon a cf,rui claviaturi dreaptA este alcdtuita din butoanearanjate in cinci (mai rar, in patru) rAnduri.

. - cu clape - acordeon a cdrui claviarurd dreaptd este alcdtuitd similar cu clavia-tura pianului.

. - cu claviaturi selectivi - acordeon, claviahrra m6inii stAngi a cdruia, prinactionarea unui buton special, transformd sistemul de acorduri gata in sistem dereproducere succesivd a sunetelor diatonice gi cromatice ale scdrilei muzicale (simi-lar claviafurii drepte a acordeonului cu butoane, insd aranjate, pe plan ascendent-descendent. in sens invers).