iili

lI

{

ii

E

CorrcTrr DE ANToLocrr

LITERATURA DIN BASARABIA iN STCOTUT XX

Coordonatorii colectriei:

Mircea V. CIOBANU

Nicolae LEAHU

Eugen LUNGU

Mihai PAPUC

LITERATURA DIN BASARABIAin secotulXF

O ISTORIE CRITICAa literaturii din Basarabia

Cuviht inainte de EucrN SIMION

$tiinla . Arc,2004

Zimbet (d.e Vucesrev KUPRIANOV traducere de Aronrr BURAC) - TR/DUCERI DINPOEZIA I]N IVEF,SALA, 772

Zori de'zi (de Uuarnro SABA, traducere de Axaror CIOCANU) - TRADUCERI DIN pO-

EZIA UNIVERSALA,1.82

Zugrauul (de Suvaro FUKAO, traducere de Anoru BURAC) - TRADUCERI DIN pOE-

ZIA UNIVLRSALA, TTO

CUPRINS

CuaintinnintedeEucrNSIMION ......5

Notd asupra edifiei

Nrcor,ar LEAHU Poezia basarabenilor' De Ia facereIare-facere pi (pre)facere ........ L5

MTH.q.TCIMPOI Drumurileintrerupteale romanuluiin Basarabia . ..... 39

GnrconE CHIPER Proza scurtd tntrediletantism pi prot'esionalism . . . .. 61

VerENrrNa TAZLAUANU Dramaturgia: texte pi contexte. . . . 93

EucrN LUNGU Spalii pi oglinzi(eseu Fi criticd literard) . . 121'

Menu. $LEAHTITCHI Literatura pevtru copii: intreinocenla 9i nostalgia jocului. . . . . 1.65

Lro BUTNARU l)n poim, o t'urtund, un cintec imens(traduceri din poezia universal5; . . . 195

lndice alt'abeticdenume ale autorilor .... '. '. 237

lndice alt'abetic al titllLrilor de opere . . 243

13

NrcoreE LEAHU

POEZIA BASARABENILOR

DE LA FACERELARE-FACERE FI (PRE/TACERE

A scrie despre condifa poeziei din Basarabia in secolul al

XX-lea, deci despre limbajul artistic esenlial al unei provinciicare a traversat (orice verb fa15 cu predicatele trdite ale istorieisunl ca un eufemism) papte schimberi de regim politic (7977,

\978, 1940, 7947, 7944, 1991, insolite de rSzboaie, degringola-

dd, refugiu, deport5ri, epurare etnicX, masacre colective, expro-

priere, foamete organizatl,, campanii de indoctrinare pi dezna-

fionalizare etc., etc.) in nici trei pltrare de veac, intr-un veleat

de om, altfel spus, inseamnd, inainte de toate, a-1i asuma desti-

nul unei lumi tragice, marcate de experienle fundamental dife-rite decit aspiralia cdtre ceea ce pretenlioasa (maniheista?) mo-dernitate numea t'rumos gratuit, artd purd, autonomie a este-

ticului. $i totupi, depi calvarul imprejuririlor istorice ar explica

poate o evaluare condescendente, fird sd o pi justifice desigur,

fnta ultimd a acestei antologii a fost sX surprindem acele dis-

perate tensiuni ale spiritului de a se elibera de presiunile exis-

tentei, pentru a se oglindi in nebuloasa rotitoare a propriei sale

identitdli, acea sforgare a fiinlei poetice de a se revela ca gi in-tru frumos, fie pi re-intemeindu-se, in elanuri mereu reluate,

de la sensul utilitar/didactic la cel etic pi etnic 9i la deslvirpita-istrXlucire de bibelou verbal, de lux al expresiei.

Conceputl ca o primd incercare de a reuni intr-un corpus flu-ent pi unitar cele mai bune piese lirice ale poelilor basarabeni din

ttr

secolul trecut (antologiile anterioare fiind ideologizate pini inmdduva de vid a cotoarelor), prezenta selecgie se vrea totupi,dincolo de caracterul ei informativ, pi o tentativd de reaizuireintr-un domeniu pi intr-un spatiu cu ierarhii localiste incd ne-clintite. Spre deosebire de antologia lui Eugen Lungu, a cdreimizd majord fusese de a infd;ipa publicului romAnesc intregitbibliografic ,,o altd imagine" a poeziei din Basarabia, omolo-gind textele unui segment practic septenal, intenlia noastrieste nu atit de a demonstra cX ,,nasc pi la Moldova oameni" cuo anatomie normal5, cit de a reconstitui coerenla unei diversi-tili dinamice, adeseori contradictorii, pe intinderea unui destincolectiv frizind inventivitatea greaci in materie de suplicii eter-ne. Iati de ce, mizind preponderent pe valorizarea pulsiunilorestetice ale discursului liric, ne-am simgit constrinpi sd gindimlucrarea de fa1d., pe de o parte, ca pe o mdrturie a aspiragiilor desupravie;uire spirituald a unei comunitdgi obligate intermitentsi-pi remodeleze identitatea cultural5 in creuzetul diferitelorexperimente ideologice (conservind ins5, instinctiv sau delibe-rat, gena sensibilitdlii matriceale), iar pe de altd parte, ca pe oseleclie din ceea ce au creat semnificativ in ordine liricd poeliibasarabeni de-a lungul secolului al XX-lea. Limitarea actuluide antologare la acest segment din destinul poeziei romAneptidin Basarabia este determinati de formularea abia in anii '20-'30 in provincia interriverani a ideii de proces literar, momen-tul 1812-1906 fiind, de fapt - in lipsa publicaliilor de limbi ro-mAni -, unul al dizolvdrii progresive a mi;cdrii literare gi cul-turale romAnepti in acest spaliu. Dovada cea mai elocventd inacest sens o constituie refugiul peste Prut al celor mai impor-tanli oameni de culturi (A. Russo, A. Donici, B.-P. Hasdeu,C. Stere...) sau cdderea in imobilitate (in absenla unui spirit deemulafe) a formelor de expresie, inclusiv in cazul unor scrii-tori de talent precum C. Stamati, Ion Sirbu, ca sd nu insistXm

asupra consecintelor adopt5rii limbii ruse ca limbd oficiale a

culturii de cdue o a treia categorie de literali (Alexandru Has-deu, Constantin Stamati-Ciurea 9.a.).

Reunind 55 de autori (recunoaptem, un numdr cu totul gene-ros fald de aportul efectiv al poelilor basarabeni la dezvoltareapoeticitetii romAnepti in secolul al XX-lea), antologia lasX pe

dinafarS de cinci ori pe atilia, dar fXrA intenlia de a excomunicape cineva pi, cu atit mai mult, de a omite, provocator, o oareca-re piesi lirici de... patrimoniu. Am lucrat cu conptiinla cd tre-buie sd semnaldm orice cigtig ideatic sau expresiv intru men-;inerea pi consolidarea sensibilitdyii poetice intr-o provincie ce

s-a hrSnit, in general, cu cea mai neagr5 prozd, a istoriei. Des-chis cdtre tradile pi modernitate, neocolind insd tensiunile po-lemice dintre acestea, corpus-ul oblinut ilustreaze pulsaliileunui imaginar incdrcat de melancolii, tragism pi derutd. Discre-ta prezengX a liricii fiorului religios ar fi poate gi ea o explicaliein plus a sterii de spirit pe care o intrupeazi cuvintele. Oricum,cu lipsurile sau cu eventualele ei excese, antologia s-a vrut o

carte, una in care textele, ca sonuri izolate ale unei simliri uni-ce, sd nu se exclud5 reciproc in cutia de rezonang5 a intregului.

IAnexarea la Rusia, in L872, amind - pentru incX un secol -

iepirea flnuturilor rdsdritene ale vechii Moldove din starea demedievalitate, accentuind inapoierea culturalS pi prin elimina-rea limbii romAne din administratie, inve!5mint pi biserici inchiar momentul redepteptdrii ei la viaga modern5, al afirrndriiconFtiinlei originilor latine pi al scuturdrii bizarului argou gre-co-turco-titar care tine rostirea romAneascd in st5pinirea sa celpu;in pin5 la restabilirea domniilor pimintene in principate. intr-oingenud Rdsuflare,Ioan Cantacuzing unul din primii noptri poqicul1i, autorul culegerii Poezii noo (tipSritn la Dub5saril, in 1794)

nici nu binuia in ce stare de pauperizare va cddea, in continua-re, Iimba noastrd (o sintagmd aduimecind deja spiritul odei luiMateevici), atunci cind ii repropa neindeminarea de a comunicaprin cuvint idei sensibile:

Limbs noastrd prea pufind,Nu-i a nimui proastd ztind,

Cdci insoald rdu cuointulin pirlejul ce dd gindul.Mai cu orenle, 9i cine gtie,

Prisosire poate sd ztie.

Secvenla citatX traduce fidel mentalitatea epocii, incapabil5deocamdatd sd sesizeze complexitatea cauzelor inexpresivit5lilimbajului poetic, dar poate gi a ,,gindului" care-l ,,insoayd".Coborit parcd dintr-un tablou votiv, cu pana pi cilimara inmiini, dar fdri reflexe artistice formate, fdre o tradi;ie care s5-i

furnizeze modele (folclorul va deveni o cauzl. culturald mai tir-ziu), Iiteratul basarabean de la inceputul secolului al XIX-lea ipiconceptualizeazd domeniul cu o larghele sufleteascd ce identifi-cd.poezia, proza, ziaristica, etnografia, hagiografia etc. Cu puli-ne exceplii, condeierii rdmagi in provincie dupn 1812 gindesc

literatura in termeni foarte vagi, in tot cazul/ nu ca pe o pro-blemd de destin, de misiune, apa cum avuseserd revelalia sI o

simtd incb intiii nostri cronicari pi au afirmat-o cu o tenacitateexemplard cdrturarii $colii Ardelene.

Perioadd a marilor prefaceri europene .si a credrii RomAnieimoderne, secolul al XIX-lea este o nesfirpitd agonie in Basarabia.

Viala spirituald amorlegte intr-o apteptare terificd, pulinele ini-liative culturale ale bdgtinapilor se consumi in scdpdrXri umile:citeva cirli bisericegti, citeva spectacole improvizate... Singuriiautori basarabeni care izbutesc si impund contribulii decisive la

constituirea literaturii romAne moderne sint Alecu Russo si

Bogdan-Petriceicu Hasdeu, opera lor ins5, neavind o difuzaresemnificativ5 intre Nistru pi Prut (ca pi a celorlalli scriitori clasici

- de la Heliade la Macedonski), nu exercitd influenle notabile laformarea gustului literar in Basarabia. Scriitorii bSgtinagi ur-rneazi cind calchieri rusegti, cind modele franceze, imit5, traduc,adapteazd., culegind arareori de pe strunele lSutelor sunetul au-tentic al poeziei.lntre acesti versificatori grdbitri, minali pe pirtii-le de hirtie mai degrabd de amorul propriu decit de talent, Con-stantin Stamati gi Alexandru Donici (refugiindu-se gi el peste

Prut pe la 18a0) sint unicii autori care vddesc o inlelegere grav5,dacd nu superioarS, a ideii de literaturS. Si in scrierile lor insd in-venlia e reductibild la de/plasarea unor accente de viziune sau lavreo abili intorslturd de condei, in stare si mute descriplia sau

naratiunea deghizatd in planul vielii psihice (vezi, la Stamati,Scdlddtoarea unei cucoane rom|nce). Sensibilitatea s-a indeplr-tat atit de mult de aceste exercilii de prozodie (e adevdrat, uneoric+ambilii epopeice, precum in Eroul Ciubdr-Vodd...), incit nu-rnai interese istorico-literare sau didactice mai pot incita astezicuriozitatea cititorului.

Inilierea tradiliei literare culte, simpl patriotic gi menginereain stare de veghe a limbli scrise constituie meritele principaleale literalilor basarabeni din secolul al XIX-lea. La ConstantinStamati pi Alexandru Donici, la fabulistul Ion Sirbu pi poetulGheorghe Piun i-am adduga 9i pe Alexis Nacco, DumitruC. Moruzi, Matei Donici. Versificatori modepti pi ocazionali, eiintregesc totugi umilul peisaj liric din orizontul c5ruia re-ince-pe aventura poeticd basarabeand in secolul al XX-lea.

IIDoui sint problemele sub semnul cdrora debuteazX gi se in-

cheie secolul trecut intre Nistru gi Prut: problema statutuluilimbii romAne gi cea a identitdlii nalionale a... populaliei majo-

Ij

ritare. Depi mentalitatea colectivl nu pi-a risipit definitiv incer-titudinile care o macind., iar dezbaterea dd impresia cd s-a fixatdefinitiv intre eufemismele limba noastrd (utilizat din raliuni,,diplomatice" de insupi Alexei Mateevici, care preciza insd, laintiiul congres al inv5litorilor din Basarabia, in 25 mai 7977:,,Da, sintem moldoveni, fii ai vechii Moldove, insd facem partedin marele trup al rom6nismului") 9i limba de stat (ultimuladoptat de agrarieni .si comunipti, pentru a nu irita electoratulromdnofob, in timp ce in invXldmintul de toate gradele se ope-reazl, cu denumirea limba - pi literatura! - romdnd), de la unpol temporal la celdlalt s-a realizat un progres substanfal atitin consolidarea calit5fi intelectuale a segmentului de populaliecare ipi asumd identitatea culturald romAneascd, dar pi in ceea

ce privepte impunerea tot mai fermd a unei poezii sincrone cuformele poetice viabile la momentul actual in far5.

Aparilia, la inceputul veacului, a mai multor publicalii de

limba romAnd (Basarabia, 1906-1907, intiiul ziar romAnescdin provincia interriveranH ; Cuptnt Moldoa ene s c, 1973-7978,intiia revistd literard), dar pi a primelor culegeri de texte litera-re (din 1908 dateazS, bundoard, ,,intiia carte moldoveneascl de

cetire", Pilde gi povefe) creeazd., pe fundalul revolufei ruse din7905-1907, premise favorabile pentru afirmarea idealului de

renaltere nagionald a romAnilor-basarabeni. Din versificdri 9itatondri stingace invie pi imaginea contorsionatd a spirituluipoetic, Vasile Oatu, Tudose Roman, Sergiu Victor Cujbd, Vla-dimir Fialcescu (Fialkovski), Gheorghe Todorov fiind intiii ves-titori ai regenerdrii poeziei in Basarabia secolului al XX-lea. in-tre ei, se distinge pregnant figura vizionarX a preotului-poetAlexei Mateevici. Prin pana sa, muiati in mirosul tdmiiet allimbajului bisericesc, ceea ce il asociazd limpezimii de clegtar pi

cantabilitdlii poeziei lui Octavian Goga, adeseori pi arhitecturiigotice pi vibrafei sentimentale a poemelor lui Copbuc, temele

frecvente ale momentului (condilia umilX a ldranului, trecutulistoric, revolta socialS 9i nalionalS, frumusetrea naturii) ipi insu-;,;csc rapid pi durabil for;a modelatoare a verbului plefuit inscrierile clasicilor. Limba noastrd este, in esentS, dincolo de

,,definiliile superioare" (G. Cdlinescu) date limbii romAne de

Mateevici, intiia poezie scrisd in Basarabia, de \a 7872, care nurnai trezepte indoieli in privinla siguranlei monturii cuvintelorin text, vXdind totodatd o remarcabil5 flueng5 a fluxului de

irnagini gi un perfect echilibrat siml al tonului. O capodoperd a

genului, incununind doar un deceniu de la aparilia primelorpLrblicalii de limba romdnX in Basarabia.

IIIInfrastructura vie;ii literare basarabene incepe si se constituie

rubia la inceputul anilor '30, cind in spagiul dintre Nistru pi Prut(trltimul din Europal, care igi insupepte ideea de proces literar)irpar o serie de reviste literare (Viafa Basarabiei, Chipindu,1932-1944), Cuget Moldoaenesc (Bdl1i, 7932-7937; Iapi, 7938-1943), Pagini basarabene (Chipiniu, 7936), Poetul (Chipin[u,I 9 37 -7938), I t in e r ar (Chi ginXu, 79 3 8-79 40), B u g e a cul (B olgrad1935-7940), o societate a scriitorilor, precum pi o vastd relea de

pubiicalii gcolare, care vor lansa citeva nume de referinlS (de laMagda Isanos la Eugeniu Coperiu) ale culturii romAne. Ceea ce-ilipsepte ins5 acestui context cultural este o privire lucid5, un spi-rit director care si radiografieze frustririle, complexele de infe-rioritate, indrumind dezvoltarea literaturii pe calea sincronizdriicu modelele literare ale momentului. Dezbaterea literarS, cit5 e,

inclind rapid spre un proiect autohtonist, regionalist, promovatcLr un entuziasm spumos, in ordine teoreticd, de poetul gi proza-torul Nicolai Costenco, redactorul-gef al revistei Viala Basara-biei. in scurt timp, se infiripi un program al neo-retarddrii, unrreosdmin5torism spoit cu achizi;ii exterioare din recuzita sim-

bolistd, dar nu fArA disidenle, mai ales din partea revistei b5lle-ne Cuget Moldoaenesc pi a citorva autori instruili (G. Meniuc,Al. Robot) care igi afirmd atapamentul pentru ideea de moderni-tate, adevlrat cd intr-o acceplie deloc doctrinard. Foarte puliniautori din cohorta de condeie lirice a anilor '30 mai spun astiziceva cititorului de poezie. Cazna ciutirii infrigurate a unor ver-suri citabile in sens pozitiv o sesizdm, fXrX efort, inclusiv in cele

mai recente pi mai aplicate explor[ri ale fenomenului literar in-terbelic (O istorie deschisd... de Mihai Cimpoi, Literatura rom6-nd din Basarabia. Anii'20-'30 de Alexandru Burlacu, Spiritus/oci de Alina Ciobanu-Tofan).

Un inventar oricit de fidel al temelor ti motiveior recurentein poezia interbelice din Basarabia - viafa rusticS, toamna,tristefle orapului provincial, nostalgia paradisului copildriei,cerpetorii, ftizia, dontl, solitudinea neconsolatS, angoasele sau

lehamitea rapsodului ,,modern" - va circumscrie, in general,

obiectivele unei ucenicii sirguincioase la pcoala poeziei post-eminesciene. Cu toate strddaniile,,autohtoniptilor", parfumulregional este corolarul vag al viziunii poetice, relieful loculuiprefigurindu-se mai mult din frecvenla regionalismelor(,,zghihuiesc", ,,de-a guia", ,,in chirostrie" etc.). lvtelanjul liricsdmdnitoristo-simbolist la poelii din jurul revistelor Viafa Ba-

sarabiei (Alexandru Terziman, George Meniuc), Bugeac (Teo-dor Nencev, Vladimir Cavarnali p.a.) are un sunet straniu, fi-bros, inaintind greoi pe cdrd5i rdvdpite de melancolii crepuscu-lare, de reminiscenle gi gesturi epigonice. insepi instrumentelemuzicale invocate de poeli (balalaika, mandolina, chimvalul),substituind pianul, clavirul sau vioara, pe care le intilnim la

prima generalie simbolist5, denotd o angajare epidermicd indiscurs. Talentele celb mai robuste dintre poegii basarabeni ai

anilor '30 sint OIga Vrabie, Nicolai Costenco, Magda Isanos,

George Meniuc gi Bogdan Istru.

Apreciatd de Garabet Ibriileanu drept o poete cu ,,o sensibi-litate finh pi o imaginalie delicatS", Olga Vrabie reunepte cali-triflle unui timbru clar pi catifelat, mulindu-se firesc pe osatura

unor construclii prozodice de eleganll clasicd. Frdgezimea vi-ziunilor si intensitatea elementelor decorative resusciti ener-giile fantasticului romantic, pentru a le redisloca in imaginarul?nsetat de miracol al inadapta;ilor Ia ritmurile vielii moderne:

f esdtura de pdianjen cu sctntei de promoroacdSe intinde Ia intrare,Fduritd de pitici...

Toatd scorbura bdtrtnd mu;chiul umed o imbracdCu molatice coooare

. Ce lucesc de licurici' (Din pooeste)

Acest rafinament al percepliei feminine este continuat in cele

rrrari bune piese lirice ale Magdei Isanos, poetX cu un destin la

f:cl de scurt, dar de coloratur[ mult mai complexS, intersectind,cu fervoare, intr-o sensibilitate tumultuoas5,,,vizionarismulsocial" (M. Cimpoi) 9i misterele erosului, patosul antirdzboinicpi acuitatea premoniflilor thanatice. Temperamental-romanti-cal, dar dominatd de un registru emotiv glisind intre suavitateaferninini pi r5bufnirile incendiare, poeta anunta date artisticede o mare mobilitate, poate cele mai sensibile la modificdrilestructurale ale liricii de facturi modernistd. inue poelii basara-

lrcni, Magda Isanos este intiia care face din versul liber o achi-aigie organicd, perfect adaptatd transcrierii ritmurilor pi efluvi-ilor vielii interioare. De o desdvirpitd frumusele sint gi poemele

prin care se instituie pi la noi mitul maternitSfli invincibile:

,,Fata mea, draga mea,/Miinile tale mici,/papii tdi mici/sb lase

turme de aur aici/unde eu am plins pi-am gemut,/pe-atitea pris-pe de lut" (Testament pentru t'ata mea).

Poemele Rapsodie basarabeand pi Cleopatra (neinspiratrescrise dup5 rdzboi) sint, neindoios, cele mai solide construcliilirice ale unui poet basarabean din perioada interbelici. Fundalul,,tearetic" regionalist de la care se revendicd poezia lui NicolaiCostenco in aceast5 perioad5 se estompeazd vizibil aici, lesindimaginalia si se manifeste in voie in spagiul eclatant al detaliilorvielii rustice sau in cel al decorurilor exotice. Poezia incepe sd

vorbeascd limba literaturii autentice, consistenga gi cursivitatealirismului anulind fracturile de odinioard dintre concept pi ex-presie. Pentru ?ntiia datd, in Basarabi4 un poet celebreazd opu-Ienga realului pi imaginarului, trXind cu voluptate clipa fiecdruicuvint in stare sA transfigureze perceptia concretd sau t'abuloasda lumii. Ecourile razarrte, din clasici sau contemporani, uneledezarticuldri prozodice conteazd aici mai pulin/ pentru cd bucu-ria rostirii spontane, fluente, impetuoase - ca reprezentatie en-tuziast5 a regdsirii de sine in zterb - covirpepte micile imperfecgi-uni. ln nici o alti scriere nu avem certitudinea acoperirii seman-tice a metaforei ,,orei asrale" (astfel definepte Mihai Cimpoi re-virimentul literar interbelic in Basarabia) la fel ca in aceste doudpoeme ale lui Nicolai Costenco, al cirui har poetig dup5 15 anide exil siberian, nu va mai reverbera la fel de pur niciodat5.

Remarcat de G. Cdlinescu, in lstoria literaturii romdne..., Iacapitolul Bibliograt'ie (ca pi Nicolai Costenco, de altfel), GeorgeMeniuc este, in placheta Interior cosmic (1939), un poet de for-matrie simbolistd cu inflexiuni ermetice nu prea aplsate. Scopulultim al discursului pare si fie spectacolul de limbaj, reliefareasuprafe;ei sticloase a lexicului, nu disponibilitatea sugestivd a

sintagmelor gi corespondenlelor. Lucrate cu acribie de rnegte-pugar tenace, poemele nu transmit totugi o emotie liricd verita-bild, partitura etalindu-gi forma definitivd cu o ostenrafie jubi-latorie, ca pi cum cuvintele ar suspenda la distanle pedant cal-culate, doar pentru a sfida inevitabila intruziune a hazardului:

Strtns in cdtupe, - acordul plutit 9i bltnda sard

C-o stea, clegtarul apei cresteazd-ncet, scalar'

Scumpesc grddina toatd /-n mine-ntiia oard

Miini albe, apternute spre linigte, tresar'(Cerc medial)

Unele versuri, izolate, au insd luminescentra unor giuvaiere

(,,Migcarea minerald sau garpele bea vin / in larma tulburatd a

stelelor din singe?") ce vor str5lumina plenar abia in lirica sa

tirzie (v. Toamna lui Orfeu, \983).

,,Fanatic increzitor in eficienla sociald a verbului" (ca sd-l ca-

racterizdm cu o formulS aplicatd de Ion Negoilescu lui Mihai

llcniuc), Bogdan Istru ipi raporteazdneincetat existenta la viaia

cclor ,,umililli gi obidi1i", la ,,bdtrina lume" care trebuie anulatS

l)rintr-un gest violent sau purificator:

Sd md ldshfi tn Pace cu atitaPr e asftntd t: orb d 9i tnl elep ciun e !

Mie sd-mi dati tn Pribegie btta,

De omorit minciuna, Pi-un tdciune'

Vreau sd aprind cu eI bdtrina lume"'(Reaoltd)

,,Legea imitaliei" pi ,,teoria sincronismului", concepute de

l,ugen Lovinescu in vederea canalizdrii discursului literar ro-

,','16l-r.r. spre modelele occidentale, au avut un impact (indirect'

nefiind intotdeauna unul deliberat) pi in sensul orientlrii mij-

loacelor de expresie ale scriitorilor basarabeni spre //standarde-

lc" de creativitate pi sensibilitate ale marilor scriitori romAni

clasici pi contemPorani' Depi mimetismul produce mai ales pro-

zclil pi epigoni, fenomenul n-a trecut fIrI consecintre pozitlve'

facerea pirJ-fu..r"u simultand a spiritului literar (inclusiv a ce-

lr.ri modern) in Basarabia culminind dacd nu cu izbinzi artistice