15 februarie 2007, · Naval din Chicago este structura Marinei Militare americane care realizează...

15 februarie 2007, Marea Neagră.Exerciţiul de boarding al echipeide pe distrugătorul USS TheSullivans. Foto: Bogdan DINU

16 februarie 2007, Marea Neagră.

Exerciţii de formaţii şi evoluţii desfăşurate între

USS The Sullivans şi fregataRegele Ferdinand. Foto: Bogdan DINU

20 ianuarie 2007, Academia Navală

„Mircea cel Bătrân”.Aspect din timpul

concursului de înot. Foto: Codruţ BURDUJAN

Ofiţeri de marină români prizonieri în al treilea REICH

Premiile „Clubului Amiralilor“

Euroexamene

Epilog pe mare la sesiunea de iarnă

Piloţii Marinei

Primul elicopter PUMA naval a ieşit la zbor

Prima serie de soldaţi voluntari

Instrucţia continuă

18SIMEX 07„Rachete navale“

16

Academia performerilor de cursă lungă

2 MARINA ROMÂNÃnumãrul 1 (117) 2007

GRUPUL MASS-MEDIAAL FORŢELOR NAVALEMARINA ROMÂNĂ

Revistă fondată în 1990,editată de Statul Major al Forţelor Navale

Redactor-şef:Căpitan-comandor dr. Marian MOŞNEAGUTel.: 0241-667.225; 667.985/401e-mail: [email protected]

Secretar general de redacţie:Căpitan ing. Mihai EGOROVTel.: 0241-667.225; 667.985/405e-mail: [email protected]

Redactori:Bogdan DINUTel: 0241-667.225; 667.985/522e-mail: [email protected] BUCIOACĂTel.: 0241-667-225; 667-985/522e-mail:[email protected]

Tehnic:Tel: 0241-667.225; 667.985/523

ADRESA REDACŢIEI:Str. Ştefăniţă Vodă, nr. 4Tel/Fax: 0241-619.539e-mail: [email protected]

Ediţia s-a încheiat pe data de 19 martie 2007

Se editează 6 numere pe an,cu apariţie la douã luni.

NORME DE COLABORARE:Cititorii pot trimite pe adresa redacţiei texte şi fotografii care seîncadrează în tematica revistei.Manuscrisele nu se înapoiază.Răspunderea juridică pentruconţinutul articolelor aparţine înexclusivitate autorilor, conformart. 206 CP.

COPYRIGHT:Este autorizată orice reproducerecu condiţia specificării sursei.

ISSN: 1222-9423C-da 4722/2007; B-00307

Tehnoredactarea şi tiparul:

Centrul Tehnic-Editorial al ArmateiB-dul Ion Mihalache nr. 124-126,BucureştiTel.: 021-2242634

DTP: Tudora NECOARĂSorin DOBRE

Tipar: Marin RĂDUCANU, Florin DUMITRA

Coperta 1: Exerciţii comuneale fregatei Regele Ferdinand,cu distrugătorul american

USS The Sullivans.(Foto: Bogdan DINU)

Coperta 4: Evaluarea corvetei Contraamiral Horia Macellariu de către CISE.(Foto: Codruţ Burdujan)

SUMARŞTIRI DIN FLOTĂ 4

APARIŢII EDITORIALE

ALMA MATER

AVIAŢIA NAVALĂ

INSTRUCŢIE

PAVILION NATORămânem (în continuare) împreună 6

Oamenii munţilor

20

32

35

4042

44

48

52

Destine sub marele pavoaz 57

26

MARINA ROMÂNÃnumãrul 1 (117) 2007 3

Transformările şi modificările actualeprin care trece societatea modernăimpun adaptarea sistemului militar lacerinţele actuale pentru rezolvarea câtmai eficientă a tuturor conflictelor,crearea unui climat de securitate şireducerea ameninţărilor de orice fel.Prezenţa continuă pe mările şi oceanelelumii este în acest moment o modalitatede ridicare a nivelului de pregătire almilitarilor implicaţi în aceste misiuni darşi o modalitate de promovare a identităţiinaţionale.

Dacă în anii trecuţi, militarii dinForţele Navale Române erau la stadiulde debutanţi în cadrul exerciţiilor şiaplicaţiilor la care participau, iată că asosit momentul să ne demonstrămcapabilităţile. În acest sens, în anul2007 vom participa la peste 250 deactivităţi internaţionale care vor vizaexerciţii, antrenamente şi misiuni alăturide statele membre NATO, UE, ale„Parteneriatului pentru Pace“ sau încadrul iniţiativei de cooperare regionalăîn Marea Neagră, BLACKSEAFOR.

Intregrarea României în NATOimpune şi Forţelor Navale respectareaangajamentelor pe care ţara noastră şile-a asumat, printre acestea regăsindu-se şi participarea noastră laoperaţia antiteroristă ACTIVEENDEAVOUR (OAE). Acest drum a fostdeschis de către fregata RegeleFerdinand care a participat în premieră,în anul 2005, la această operaţie.Profesionalismul militarilor români a fostconfirmat şi de către echipajul fregateiRegina Maria care, anul trecut, a primit„botezul“ OAE.

În anul 2007 vom participa laoperaţie cu Regele Ferdinand care vaparcurge o serie de etape de pregătirepentru a putea fi admisă la misiune.Aceste etape presupun prezenţa naveila exerciţii internaţionale, în cadrulcărora echipajul şi nava vor fi evaluatede către echipe de specialişti din cadrulAlianţei privind modul în care acesteasunt în măsură să îndeplineascăcerinţele specifice acestui tip demisiune.

Cooperarea regională reprezintă oaltă preocupare importantă a Forţelor

Navale Române care participă activ încadrul iniţiativei de cooperare regionalăîn Marea Neagră, BLACKSEAFOR. Înanul 2007 se împlinesc şase ani de laprima activare a acestei grupări iar înaceastă primăvară portul Constanţa vafi din nou vizitat de către naveleBLACKSEAFOR.

Pentru că trebuie să ne gândim şi laviitor, marşurile de instrucţie sunt celmai bun prilej pentru un viitor marinarde a-şi testa şi a pune în practicăcunoştinţele teoretice dobândite. Şi înacest an, nava-şcoală Mircea vaexecuta un marş de instrucţie în MareaMediterană, având la bord studenţi şielevi români dar şi cadeţi din altemarine ale unor state din cadrul AlianţeiNord-Atlantice şi din „Parteneriatulpentru Pace“, acesta fiind un foarte bunprilej de promovare a imaginii ForţelorNavale dar şi a României.

Referitor la misiunile proprii, în 2007ne-am propus de asemenea şi multeexerciţii internaţionale care se vordesfăşura în apele teritoriale aleRomâniei şi în care vom implica şi altetipuri de nave.

Este adevărat că la misiunileinternaţionale, „actorii” principali suntfregatele sau corvetele, însă trebuie săevidenţiem şi participările dragoarelormaritime care şi în acest an vordesfăşura exerciţii în comun în MareaNeagră şi în Marea Egee sau navelepurtătoare de rachete, care vorcontinua să se antreneze în comun cunavele sosite în vizită în România.

Deoarece reuşita unei misiuniinternaţionale începe de acasă şi înacest an vom continua să executămantrenamente şi exerciţii în care săimplicăm toate mijloacele şi tehnica dindotare, pentru a realiza o cât mai bunăpregătire a tuturor echipajelorparticipante la activităţile internaţionalecare se desfăşoară în ţară sau înstrăinătate.

În acest context, se impune săacordăm foarte multă atenţie şi săabordăm cu seriozitate toate activităţilepe care le desfăşurăm, fie că suntnaţionale sau internaţionale, pentru aface faţă oricăror provocări! �

Editorial

ale For]elor Navale Române în anul 2007

MISIUNILE INTERNA}IONALE

Contraamiral de flotilăGheorghe PETRIALocţiitorul Şefului Statului Majoral Forţelor Navale

{TIRI


Marţi, 20 februarie, în prezenţa ministrului Apărării, Sorin Frunzăverde şi a şefului Statului Major General, amiralul dr. Gheorghe Marin, a avutloc, la Statul Major al Forţelor Navale, şedinţa de autoevaluare a activităţii acestei structuri pe anul 2006. Activitatea a constat într-o prezentare aactivităţilor din anul 2006, realizată de şeful Statului Major al Forţelor Navale, contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă, a cuprins indicatorii specifici, rea -lizările, neîmplinirile şi proiectele de viitor. Au fost analizate rezultatele pregătirii pentru luptă, desfăşurate anul trecut, modul de gestionare aresurselor, modul de executare a misiunilor, insistându-se pe participarea Forţelor Navale la misiuni internaţionale. Pentru anul în curs, în domeniulînzestrării, Statul Major al Forţelor Navale îşi propune să materializeze programele majore de achiziţii, referitoare la dotarea cu corvete multirol şi cunave vânătoare de mine şi să continue programul de înzestrare cu elicoptere navalizate, astfel încât, până la finele acestui an, primele douăelicoptere, care vor deservi fregateleTip 22, să intre în serviciul activ. Ministrul Apărării, Sorin Frunzăverde, a mulţumit marinarilor pentru modul încare şi-au îndeplinit misiunile şi a subliniat că participarea la misiunile internaţionale, a reprezentat un element important în procesul de realizare ainteroperabilităţii cu forţele similare din armatele membre ale Alianţei Nord-Atlantice şi partenere. (M.E.)

Un instructor militar din cadrul U.S.Navy,Senior Chief Mark Kraus (grad care corespundemaistrului miltar clasa I din Forţele NavaleRomâne), instructor în cadrul Centrului Ope -raţional Naval din Chicago, a efectuat, între 13 şi23 ianuarie, o serie de vizite de informare şidocumentare la Şcoala de Aplicaţie a ForţelorNavale „Viceamiral Constantin Bălescu“ şi laŞcoala Militară de Maiştri de Marină „Amiral IonMurgescu”, pentru a identifica noi oportunităţi decooperare bilaterală în domeniul educaţiei despecialitate. Obiectivul este realizarea unui pro -gram propriu de pregătire în domeniul lidershipuluipentru Forţele Navale Române, inclusiv prinprogramele aduse de instructorul american, pentrudiferite grade şi trepte în carieră. Acestea urmeazăsă fie adaptate la sistemul nostru de învăţământmilitar de marină astfel încât marinarii militari, aflaţila începutul carierei, să poată învăţa tehnicile cuajutorul cărora pot deveni şi acţiona ca lider, săpoată gestiona toate situaţiile posibile, atât cele decriză cât şi cele de zi cu zi, la nivelul grupului,departamentului sau navei. Centrul OperaţionalNaval din Chicago este structura Marinei Militareamericane care realizează pregătirea de bază amarinarilor, maiştrilor militari si subofiţerilor, reunindîn jur de 15-20.000 de cursanţi şi instructori. SeniorChief Mark Kraus a mai efectuat astfel de stagii, încadrul Programului Parte neriatului Maritim înUcraina, Bulgaria, Georgia sau Azerbaidjan. (B.D.)

din flot\

Foto: Petrică MIihalache

Foto: Bogdan Dinu

În perioada 26-28 februarie, la Hotelul Militar Constanţa s-au desfăşuratconvocările pe linie de protecţia mediului şi securitate şi sănătate în muncă cupersonalul cu atribuţii în domeniu din Forţele Navale. Discuţiile au vizat importanţaactivităţii de protecţie a mediului şi securitate a muncii, prezentarea actelor normativece reglementează această activitate în sistemul militar, atribuţiile comisiilor deecologie şi protecţia mediului, a persoanelor cu funcţii de conducere şi aresponsabililor cu protecţia mediului şi securitatea muncii, instruirea în domeniulsecurităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii, princare omul trebuie protejat de riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională. S-ainsistat pe necesitatea instruirii personalului din Forţele Navale cu privire lareglementările europene în vigoare, acţionându-se astfel asupra celui mai importantfactor în producerea accidentelor de muncă, omul. (O.B.)

Prin Ordinul MinistruluiApărării nr. S.P. 691 din 28decembrie 2006, comandorulLiviu Kaiter a fost numit dinfuncţia de şef de stat major alCentrului 39 Scafandri în funcţiade comandant al Centrului 39Scafandri.

Marţi 20 februarie, Divizionul de Nave Purtătoare de Artilerie a desfăşurat unexerciţiu de antrenament pe fluviu, în raionul km 190. Au participat, monitoarele MihailKogălniceanu (45), Ion C. Brătianu (46), Lascăr Catargiu (47), vedetele blindateRahova (176), Opanez (177), Smârdan (178), Posada (179), Rovine (180), precum şiremorcherul fluvial 302. Activităţile au fost dense, în cadrul antrenamentului,echipajele executând activităţi complexe în condiţiile EXART, misiuni de supraveghereşi monitorizare a traficului fluvial, de identificare, căutare, control şi inspecţie a navelorsuspecte de activităţi ilegale. De asemenea, vedetele blindate au desfăşuratantrenamente pentru misiunile de minare. Activităţile desfăşurate au constituitavanpremiera exerciţiilor de tragere cu armamentul de artilerie de la bord, de lasfârşitul lunii martie. (M.E.)

Prin Decretul prezidenţial nr. 160, începând cu data de 7 martie comandorul PopescuPetruş-Dan, şeful Resurselor dinStatul Major al Forţelor Navale, afost avansat la gradul decontraamiral de flotilă.

Prin Decretul prezidenţial nr. 56, începând cu data de 18 ianuarie comandorul MirceaRusmănică, coman dantul Flotei,a fost avansat la gradul decontraamiral de flotilă.

Foto: Mihai Egorov

Foto:Codruţ Burdujan



PRIMUL EXAM(EN) AL ANULUI PENTRU sau cum se vede parteneriatul strategiccu SUA din For]ele Navale

„Rămânem (în continuare) împreună.”

PavilionNATO

PRIMUL EXAM(EN) AL ANULUI PENTRU „Rămânem (în continuare) împreună.”

Pe o mare agitată şi cenuşie siajele celor două RHIB-uri lansate de distrugătorul TheSullivans se întrepătrund şi încolăcesc aruncând din când în când valuri de spumă şi apăasupra ocupanţilor care „mestecă” printre dinţi cuvinte „dulci” la adresa conducătorilor deambarcaţiuni sau, dimpotrivă, sunt consumatori de adrenalină şi trăiesc momentul caatare. Oricum, o secvenţă dinamică, parcă desprinsă dintr-un film de acţiune, seconsumă în timp ce ne apropiem de fregata Regele Ferdinand din pupa, după ce amînconjurat de câteva ori nava americană parcă pentru a intra mai bine în „rol”. Nu poţidecât să-ţi ştergi apa sărată de pe faţă pentru că de fotografiat nici nu poate fi vorba.Îl invidiez puţin pe PO1 Brian Goyak (echivalentul aproximativ al maistrului militarclasa a III-a), fotoreporterul de la baza aeronavală americană de la Sigonella,ambarcat temporar la bordul lui The Sullivans pentru această misiune din MareaNeagră, care, în ciuda ironiilor noastre, s-a îmbrăcat într-un „pumpkin suite”(„dovleac” în argou după culoare şi model, de fapt un costum de protecţietermică) care ne priveşte senin, imun la apa revărsată din belşug peste noi.Toată echipa americană de bording, mai puţin cei din spatele bărcii, suntuzi până la piele iar costumele de camuflaj de deşert, cotierele, căştile,armele, strălucesc sub picăturile de apă. De fapt, participăm la unexerciţiu de boarding efectuat de către echipa de pe distrugătorul TheSullivans pe fregata noastră, Regele Ferdinand. Membrii echipei dejase caţără pe scara de pisică dar povestea lui The Sullivans în MareaNeagră începe cu patru zile în urmă.

numãrul 1 (117) 2007MARINA ROMÂNÃ 7

Un distrugător din clasa Arleigh Burke,fregata Regele Ferdinand, un avion

de patrulare maritimă Orion P3C,exerciţii de interdicţie maritimă şi control labord, de comunicaţii, un consistent schimb

de echipaje, un PASSEX început cu Forţele Navale Bulgare şi încheiat

cu o evacuare medicală de urgenţăreală, acestea ar putea fi considerate

ingredientele şi momentele exerciţiuluinaval comun desfăşurat în luna februarie

în apele teritoriale.

FREGATA „REGELE FERDINAND”

Text şi foto: Bogdan Dinu

FREGATA „REGELE FERDINAND”


Prima oară în Marea NeagrăThe Sullivans (DDG 68) este cel

de-al 18-lea distrugător al claseiArleigh Burke, numit astfel în onoareacelor cinci fraţi Sullivans (George,Francis, Joseph, Madison şi Albert)care, în ciuda politicii marinei militareamericane din timpul celui de-al doilearăzboi mondial de a separa familiile,au insistat şi au reuşit să servescăîmpreună pe nava USS Juneau. Navaa fost scufundată pe 13 noiembrie1942 în timpul bătăliei de laGuadalcanal şi toţi cei cinci fraţi şi-aupierdut viaţa. De aici şi deviza navei„We Stick Together” (Rămânemîmpreună). The Sullivans a părăsitportul de ataş, Mayport din Florida, înnoiembrie anul trecut şi împreună cufregata USS Kauffman (FFG 59) — ofregată din clasa Oliver H.Perry care afost prezentă şi la Constanţa în 1998— şi cuterul Gărzii de Coastă USCGLegare au format împreună SSG 07-1(Surface Strike Group), o gruparecare acţionează de regulă în comundoar pe timpul traversării Atlanticului.Interesant este faptul că în timp ceUSS The Sullivans executa exerciţiicomune cu Forţele Navale ale Turciei,Bulgariei şi ale României, USSKauffman executa aceleaşi tipuri deexerciţii, desigur mai reduse caintensitate şi complexitate cu marinamilitară angoleză, la mai bine de 5000de mile distanţă. Prezenţa lui USSThe Sullivans, pentru prima dată înMarea Neagră (pe 19 aprilie nava vasărbători zece ani de la intrarea înserviciu) se înscrie în planul bilateralde cooperare dintre US Navy şiForţele Navale Române, iar exerciţiilecomune au fost similare cu celedesfăşurate anul trecut, în aceeaşiperioadă, cu USS Porter (DDG 78),cu menţiunea că de această dată labord s-a aflat şi comandantul Grupuluide Luptă 67, comandorul Chip Walter

(titlul funcţiei este aceea de comodorşi are în subordine o escadrilă deavioane de patrulare maritimă bazatăla Sigonella).

Nava a intrat în portul Constanţa îndimineaţa zilei de 11 februarie, înaceeaşi zi o delegaţie americanăcondusă de comodorul Chip Walter şicomandantul navei, căpitan-comandorulAnthony J.Parisi, efectuând o vizităoficială la Comandamentul Floteiunde au fost primiţi de contraamiralulde flotilă Mircea Rusmănică,comandantul Flotei. A doua zi a avutloc vizitarea avionului de patrularemaritimă Orion P3C - aparţinând anulacesta escadrilei VP 5 „Madfox”,staţionat pe perioada misiunii la bazaaeriană de la Mihail Kogălniceanu - decătre contraamiralul de flotilă DorinDănilă, şeful Statului Major al ForţelorNavale şi general-locotenentul dr.Mihail Orzeaţă, directorul StatuluiMajor General, însoţiţi, evident, decomodorul Chip Walter. De altfel,conducerea SMFN a onorat şirecepţia oferită de nava americană înseara aceleiaşi zile. Tot în zileleescalei la cheu au avut loc numeroaseateliere de lucru, desfăşurate atât labordul fregatei Regele Ferdinand câtşi la The Sullivans, precum şi vizitareaŞcolii Militare de Maiştri de Marină„Amiral Ion Murgescu”. În legătură cuaceastă vizită maistrul militar principalJeffery Hudson ne-a declarat: „Amavut oportunitatea să-mi aduc în vizitătoţi maiştrii principali la Şcoala Militarăde Maiştri a Forţelor Navale „AmiralIon Murgescu”. Mi-a plăcut în sistemuldumneavoastră faptul că este alocatăo perioadă de doi ani în care viitoriimaiştri militari pot acumula o mulţimede cunoştinţe înainte de a se prezenta

la navă. Am fost impresionat de modulîn care reuşiţi să integraţi acest modulde doi ani în programul dum nea -voastră. De fapt, principala deosebiredintre modalitatea noastră de pre -gătire şi ceea ce am văzut aici constăîn faptul că la noi majoritateacursurilor sunt conduse de cătremaiştri militari şi nu de către ofiţeri.Este foarte eficient pentru noi daraceasta nu înseamnă că poate fi la felşi pentru alte marine.”

„Un echipaj dedicat şi motivat”În dimineaţa zilei de 15 februarie

navele au părăsit Portul militarConstanţa. A fost prima ieşire în marea fregatei Regele Ferdinand din acestan, una de bun augur deoarece 2007se anunţă a fi unul din cele mai„fierbinţi” pentru navă şi echipaj,datorită numărului mare şi dificultăţiiexerciţiilor navale internaţionale şi aoperaţiilor la care este planificată săparticipe. În termeni tehnici despecialitate putem spune că fregata aefectuat un exerciţiu de antrenamentpe mare (EXAM) având drept obiectivperfecţionarea deprinderilor în exersareaprocedurilor NATO de comandă şicontrol, planificare şi analiză aexerciţiilor, executarea în siguranţă amanevrelor tactice, inclusiv rea -provizionare pe mare şi transfermateriale (s-a executat doar manevrade apropiere), exerciţii de comunicaţii,de ţinere a situaţiei aeriene şi navaleprecum şi de interdicţie şi embargoumaritim. Sau, în jocul acronimelor amputea vorbi de MISCEX 831, ADEX450, SURFEX 423, SYNTEX 510 şiaşa mai departe. Prima zi a fost şisingura în care soarele s-a arătat pecer şi s-a putut vorbi de vreme bună,restul zilelor fiind „rezervate” ploii, cu

Vizită la avionul de patrulare maritimă Orion P3C de la baza aeriană de la MihailKogălniceanu. De la stânga la dreapta: comodorul Chip Walter,

general-locotenentul dr. Mihail Orzeaţă, directorul Statului Major General şi contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă, şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Instantaneu din timpul recepţiei de pe USS The Sullivans. De la stânga la dreapta: locotenent-comandorul Mircea Siminică, ofiţer de legătură,

contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă, şeful SMFN, comodorul Chip Walter, comandantul Gruluide Luptă 67,colonelul Barbara Kuennecke, ataşatul apărării al Statelor Unite la Bucureşti,

căpitan-comandorul Anthony J.Parisi, comandantul navei.

Foto: PO1 Brian Goyak


Avionul de patrulare maritimă Orion P3C surprins evoluând deasupra distrugătorului USS The Sullivans.

Comodorul Chip Walter (dreapta) explicând comandorului dr. Ştefan Georgescu, şeful de stat major al Flotilei de Fregate (centru) cum funcţionează AIS (Automatica Identification System)

în comanda de navigaţie a navei. În stânga, comandantul navei, căpitan-comandorul Anthony J.Paresi.

plafon jos de nori (avionul depatrulare maritimă Orion P3C a pututfi auzit dar foarte rar văzut), mareagitată de gradul 3-4 cu vânt puternicşi temperaturi scăzute. Oricum laaceste tipuri de nave vremea nuinfluenţează cu nimic des făşurareaactivităţilor, doar exer ciţiile deboarding fiind mai „sen sibile” (dar înnici un caz de natură să creezeprobleme) din cauza trans ferului cubarca. De remarcat, este pentru primaoară în cadrul unor exerciţii comune,

din câte ştim noi, când o navăamericană a staţionat la ancoră petimpul nopţii.

Tot în prima zi a ieşirii pe marecomodorul Chip Walter şi maistrulmilitar principal Jeffery Hudson aufost oaspeţii fregatei Regele Ferdinandşi ai comandorului dr. ŞtefanGeorgescu, şeful de stat major alFlotilei de Fregate, ambarcat pe toatădurata exerciţiului. Comodorul ChipWalter s-a declarat încântat de ceeace a a văzut la bord iar comandorulŞtefan Georgescu a avut posibilitatea

timp de o zi pe nava americană carela rândul ei a trimis doi ofiţeri şi doimaiştri militari. Maistrul militar principalJeffry Hudson, un submarinist cuvechi state de serviciu, aflat la primaslujbă pe o navă de suprafaţă, ne-adeclarat: „Am profitat de oportunitateade a petrece o zi cu prietenii şi aliaţiinoştri pentru a afla cât mai multedespre ierarhia gradelor, despremodul de operare al fiecărui echipajastfel încât să creştem eficienţacolaborării noastre. În orele petrecutela bord am aflat multe despre Forţele

să-i întoarcă vizita a doua zi labordul lui USS The Sullivans: „Amavut oportunitatea să vizitez toatănava şi am fost impresionat deconducerea navei, comandantul esteextraordinar, îşi conduce cu siguranţăşi inteligenţă echipajul. Mi-a plăcut săurmăresc de aici manevra de apropierea exerciţiului de reaprovizionare pemare, ambii comandanţi au acţionatfoarte bine şi eu privesc acestexerciţiu ca un pas înainte încolaborarea dintre marinele noastre.”De altfel schimbul de personal întrecele două nave (CROSS POLL) areprezentat o componentă importantăa exerciţiului. Astfel, nu mai puţin deopt ofiţeri, 11 maiştri militari şi un SGV(Soldat Gradat Voluntar, acronim careînlocuieşte de la începutul acestui anpe cel de MAC) din echipaj s-au aflat

Navale Române şi din fericire amputut să le ofer la rândul meunumeroase informaţii astfel încât,pratic, am continuat schimbul deinformaţii început în port. Suntimpresionat de ceea ce am văzut labord, un echipaj cu adevărat dedicatşi motivat, foarte mândru de nava şiForţele Navale Române.” Cum auvăzut marinarii români această ex pe -rienţă? „În mare parte am văzut că neasemănăm foarte mult ca echipaj, canavă şi, pe alocuri, chiar şi ca dotări,desigur mai puţin sistemele dearmament care la noi nu sunt montateîncă. Dar ca mod de acţiune, deorganizare a echipajului suntem camla fel.” ne-a declarat MmI Corneliu-Ştefan Pavel.

„Pentru noi exerciţiul a constituitînceputul unei perioade de pregătirepentru misiunile pe care această navă vatrebui să le îndeplinească în acest an, înspecial participarea la operaţia ACTIVEENDEAVOUR din acest an. Chiar dacănu s-a trecut la aprovizionarea directă anavei cu materiale în timpul exerciţiului dereaprovizionare pe mare, putem consideracă echipajul este instruit pentrudesfăşurarea unor astfel de activităţi. Deasemenea s-a desfăşurat un exerciţiu deboarding care, chiar dacă marea nu afost liniştită a arătat profesionalismulechipei de la bord şi deprinderilecâştigate în anii trecuţi. Toate acesterezultate ne fac să credem că navaeste în măsură ca printr-un program depregătire susţinut, care va urmaîncepând cu săptămânile următoare, săfie în măsură ca la sfârşitul acestei

perioade să-şi îndeplinească misiuneaprincipală, participarea la operaţiaACTIVE ENDEAVOUR în condiţii foartebune”, a concluzionat pentru noicomandorul Ştefan Georgescu, şeful destat major al Flotilei de Fregate.

Rutină sau experinţă câştigată?

La o primă vedere scenariul pareunul identic cu cel desfăşurat anultrecut în aceeaşi perioadă. Diferănumărul navelor, al boardingurilorexecutate sau adăugarea unuiPASSEX care transformă dejaexerciţiul în unul cu participareinternaţională. Dar, în esenţă, unscenariu repetabil, chiar dacă oa -menii, echipajele, sunt altele. Tocmai

de aceea am dorit să aflăm şi opiniacomodorului Chip Walter în legăturăcu acest subiect. „Nu am fost aicianul trecut pentru a şti cât decomplex a fost exerciţiul de atunci.Cred că exerciţiul de acum este oprovocare pentru fiecare echipaj cuun compromis rezonabil în ceea cepriveşte siguranţa. Exerciţiul PASSEXde la final este un element în plusde data aceasta. În mod normalplanificăm din timp exerciţi i leinternaţionale dar acum am reuşit,într-un timp foarte scurt, să realizămun exerciţiu, relativ simplu, în caresă fie implicate trei ţări. Cred căfiecare din noi are ceva de învăţat de


Exerciţiu de reaprovizionare pe mare (manevra de apropiere).

Mmp Ionel Pruteanu, şeful de echipaj de pe fregata Regele Ferdinand în dialog cu maistrul military principal Jeffery S.Hudson.


la celălalt. Cu cât vom lucra mai multîmpreună cu atât va fi mai bine înviitor. Repet, mi-a plăcut modul încare comandantul îşi conduceechipajul, ferm dar drept, mai ales înlucrul cu ofiţerii de cart. Cred căseamănă foarte mult cu căpitan-comandorul Anthony „Don” Parisi(comandantul distrugătorului „USSThe Sullivans”; aproape toţi membriiechipajului au o poreclă, în cazul defaţă cu trimitere la originea siciliană acomandantului, n.n.) amândoi au flerşi sunt buni comandanţi. Revenind,trebuie să precizez că uneori nu estenevoie să schimbi scenariul exer -ciţiului ci să rulezi cât mai mulţioameni. Peste trei luni pe distru -gătorul nostru se vor afla probabil alţiofiţeri care vor participa pentru primadată la un astfel de exerciţiu. Nutrebuie să faci scenariul mai dificil casă meargă mai bine. Trebuie săacţionezi în direcţia perfecţionăriiexerciţiului şi a deprinderilorpentru a căpăta experienţă.” Dinperspectiva căpitan-comandoruluiMarian Săvulescu lucrurile suntprivite în acelaşi mod: „De anultrecut, de la ultimul exerciţiu cu „USSPorter”, s-au schimbat mai mulţiofiţeri şi maiştri militari de pe navă,din mai multe departamente. Anultrecut comandant era comandorulSorin Learschi, acum sunt eu. Avemnevoie de astfel de exerciţii pentrunoii membri ai echipajului.”

Exerciţiu de boarding al echipei de pe USS The Sullivans pe fregata Regele Ferdinand. În prim plan PO1 Brian Goyak.

Exerciţiu de boarding al echipei de pe USS The Sullivans pe fregata Regele Ferdinand. Instantaneu din comanda de navogaţie: locotenent-comandor Bogdan Ţuţuianu, locotenent-comandor

Costel Bucur, comandantul echipei de boarding de pe fregata noastră, caporal Ionel Popaene.

Plecarea echipei de boarding americane de pe fregata Regele Ferdinand.În centru, MmI Corneliu-Ştefan Pavel.


Fregată modernă, angajăm personal!

La această ieşire în mare s-au aflatla bord mai mulţi ofiţeri de pe alte naveale Flotilei sau chiar din alte unităţi aleForţelor Navale. I-am remarcat pecăpitanul Victor Durea de pe NSSLConstanţa şi locotenentul RăzvanCrintea de pe fregata Mărăşeşti vizaţipentru încadrarea funcţiilor vacante lanavă. „La această dată nava are treifuncţii de ofiţer neocupate. Înaşteptarea publicării acestor funcţii şia ocupării succesive, cu aprobareacoman dantului Flotilei ofiţerii care aufost în atenţia noastră, din interior,pentru a fi promovaţi pe funcţii,respectiv căpitanul Victor Durea,locotenentul Răzvan Crintea şicăpitanul Ţinteanu, sunt la a patraieşire cu nava. Asta înseamnă căavem în atenţie, în următoarele trei-patru luni de zile, încadrarea acestoraîn echipajul navei. Acest proces aînceput în luna noiembrie a anuluitrecut şi noi sperăm ca undeva pe laînceputul lunii martie să vină oficialordinul de detaşare pe noile funcţii. Laieşirile pe mare fiecare şi-a luat„bucăţica” în atenţie cu supraveghereaaferentă din partea ofiţerului titularastfel încât să fie dublat în comandă”,am aflat de la căpitan-comandorulMarian Săvulescu, comandantulnavei. Au mai fost prezenţi şilocotenenţii Andrei Mititelu, Peter

Halasz (punte) şi aspirantul BogdanVoinescu (electromecanic) de laDivizionul de Corvete. Căpitan-comandor Marian Săvulescu: „Este oidee mai veche prin care urmărim ca,văzând cum funcţionează nava, cumse comportă şi ce performanţe are,care este spiritul la această navă,aceşti ofiţeri ajungând la unităţile undelucrează, să avem oameni care săînţeleagă tipul exerciţiului şi cumevoluează o astfel de navă.” Multefuncţii de la navă sunt în prezentneîncadrate, inclusiv cea de şefmecanic (suplinită pe perioadaexerciţiului de fostul şef mecanic,locotenent-comandorul Silviu Bucur,actualul şef logistic de la Flotilă),căpitanul Radu Răileanu plecat la uncurs în Statele Unite astfel încâtsingurul ofiţer de cart rămas a fostcăpitanul Adrian Gobjilă.

Viaţa bate scenariul exerciţiului!Una din particularităţile exerciţiului

a fost, sau mai exact ar fi trebuit să fie,PASSEX-ul cu corveta bulgară Smeliprogramat pe data de 18 februarie.Acesta a şi debutat la ora programatădar a trebuit să fie suspendat şi maiapoi anulat de un element neprevăzutîn scenariul exerciţiului. Spre dis -perarea locote nentului Răzvan Crinteacare îşi desăvârşea „formaţia dediamant” în care urmau să evoluezenavele, fregata Regele Ferdinand

aflându-se la conducere, la ora 10.42The Sullivans a solicitat prin radioevacuare medicală de ur gen ţă(MEDEVAC) precum şi prezenţadoctorului nostru la bord. A fostsemnalul pentru întrerupereaPASSEX-ului şi „intrarea în pâine” aechipei medicale formată din căpi tanuldoctor Eduard Moise şi caporalulGeorge Berteşteanu. 13 minute maitârziu aceştia se aflau deja la bord,transportaţi rapid cu RHIB-ul nostru, şiacordau îngrijiri medicale unuimembru al echipajului, maistrul militarTracey Williams, o femeie de 32 deani care prezenta toate simptomeleunui atac cerebral. Emoţii cu atât maimari pentru doctorul navei care maitrăise odată o experienţă asemă -nătoare, terminată tragic. Este vorbade moartea caporalului BogdanIordache din 2005 când nava par -ticipa la operaţiunea ACTIVEENDEAVOUR, victimă a unui ane -vrism. La ora 11.01 The Sullivanssolicita însoţirea pentru asistenţăpână în portul Constanţa lucru cares-a şi întâmplat, Regele Ferdinanddevenind „releul” prin care erautransmise solicitările şi informărilecătre nava americană.

„Am intrat în infirmeria navei — îşiîncepe relatarea căpitanul doctorEduard Moise — unde am găsit-o pepacientă în stare de semiconştienţă,avea probleme cu vederea şi con -vulsiona. Am fost informat de asis -

Urcarea echipei noastre de boarding pe USS The Sullivans. . Boarding la USS The Sullivans. În centru, locotenent-comandorul Costel Bucur.

tentul medical şi de cei trei sanitarică deja i se făcuse o injecţie cumorfină, lucru neindicat deoarecepune probleme suplimentare înstabilirea diagnosticului prin nume -roasele efecte secundare — stare deameţeală, greaţă — şi nu ştiam dacăsimptomele pe care le prezentapacienta se datorau stării desănătate sau morfinei. Semnelevitale erau stabile chiar dacă simp -tomele puteau face să te gândeşti laun accident vascular. Până la urmăam considerat că este vorba de omigrenă şi am tratat-o ca atare cumedicaţia specifică, o perfuzie, 500 deml de medrol, şi apoi o glucoză 33%.

Şi-a revenit imediat, americanii au fostîncântaţi dar procedura de evacuaremedicală a continuat. Cred căpartenerii noştri nu au vrut să-şiasume nici un risc şi au acţionat înconsecinţă dar, dacă cazul ar fi avutloc pe nava noastră pacientul ar firămas doar în supraveghere medicalăla bord şi atât. Dificultăţi au fost, amobservat că americanii au aceleaşiprobleme ca şi noi, şi lor le lipseştepromptitudinea, pierd timp preţios — deexemplu prima barcă nu a pornit şi afost necesar să aşteptăm minute bunepână au coborât a doua barcă pentrutransferul în portul militar. Cunoaştemlimba engleză, comodorul Chip Walter

nu s-a simţit ofensat atunci când i-amsolicitat să părăsească infirmeriaîmpreună cu celelalte persoane carenu aveau ce căuta acolo şi încurcauinutil locul. Erau destul de panicaţideoarece nu mai întâlniseră unasemenea caz, i-au impresionatacele convulsii şi ideea de la început aunui accident vascular, o experienţătristă prin care am trecut şi noi.(convulsii datorate poate şi faptului căîn panica creată sanitarii americani auuitat, după ce i-au pus masca deoxigen, să conecteze şi aparatul, n.n.)

La ora 14.00 echipa medicală eraînapoi la bord, îngheţată dar „înparametri” după mai bine de o orăpetrecută în barcă pentru transferulpacientului în portul militar şiîntoarcerea în baia Agigea undeancorase între timp fregata RegeleFerdinand. În Marea Neagră TheSullivans a „pierdut” doi membri aiechipajului, prima victimă fiindoperată de apendicită la Spitalulmilitar din Constanţa.

Strict autenticDin fericire, evacuarea medicală

s-a realizat la timp iar stareapacientului nu a fost atât de gravăcum s-a anunţat iniţial. Lipsa uneimodalităţi de evacuare aerianămedicală de urgenţă (MEDEVAC)adecvate şi în timp util rămâne oproblemă. Precizăm că la borduldistrugătoarelor din această clasănu se află medic la bord chiar dacădispun de toată aparatura medicalănecesară, chiar şi operaţiilor. În cazde urgenţă medicală pacientul esteevacuat cu elicopterul şi, de regulă opot face în majoritatea zonelor încare acţionează. Tot atât de adevărateste şi faptul că în cazul de faţătimpul necesar pentru ajungereanavei în portul Constanţa eraapropiat celui în care elicopterul ar fiajuns la navă. În alte situaţii însă ...

Legat de discuţia despreexistenţa elicopterului MEDEVAC, înmomentele tensionate de pe punteade comandă în timpul derulăriiprocedurilor şi comunicaţiilor radiolegate de evacuarea medicală, oîntrebare venită pe calea undelor i-astupefiat pe toţi cei prezenţi: „Vreunadin cele două nave are elicopter labord?” Dincolo de hazul de necaz pecare îl face românul în astfel desituaţii (glume de genul „Avem unulgonflabil în hangarul pupa” sau „Amvăzut unul mic în sertarul din cabină”s-au auzit mult timp pe comandă)întâmplarea ne determină să nepunem întrebări serioase despreeficacitatea demersurilor noastrepublicistice de a vă informa la timp şi


Instantaneu din timpul exerciţiului de boarding la USS The Sullivans.


corect despre calendarul ope -raţionalizării elicopterelor navale şia momentului în care acestea se vorafla la bordul fregatelor noastre. Astaca să nu mai spunem că până şinoi, jurnaliştii militari dar civili prinstatut, am aflat de mult cădistrugătoarele din clasa ArleighBurke nu au elicoptere ambarcate.Cât despre corveta Smeli ne abţinemsă mai comentăm ca să nu fimacuzaţi că facem din nou glume cuvecinii noştri de integrare europeană.

Of, presa mea!Durata relativ mare a escalei în

Constanţa şi a exerciţiilor comune careau urmat, posibilitatea realizării unorinterviuri atât cu comodorul Chip Walter,căpitan-comandorul Anthony J.Parisi,comandantul navei dar şi cu maiştrimilitari, dispo nibilitatea şi deschidereaconsta tată, mi-au readus în actualitateideea de presă militară de marină.Dincolo de stereotipia unor declaraţii,şablonate uneori, respon denţii noştri nuau avut nici o reţinere în a răspundeîntrebărilor noastre, uneori incomodedupă standardele americane, cu sinceritate.Odată convinşi că au în faţă un partenerde discuţie şi nu doar un reportofonpentru înre gistrat dec laraţii, au făcut totulpentru a se asigura că am toateinformaţiile necesare şi liberul acces

pentru documentare. Cu o aparentănaivitate (în sensul bun al cuvântului) şiun pragmatism tipic american comodorulChip Walter a explicat şi de ce presamilitară este o necesitate: „Cred că esteo necesitate, cred că trebuie să trans -mitem mesajul nostru în exterior. Dinpăcate, de multe ori mesajul US Navy,ceea ce facem noi în general, este prostînţeles şi caracterizat în mod greşit. Esteun lucru important pentru mine că v-aţifăcut timp să veniţi aici şi să stăm devorbă, să-mi puneţi aceste întrebări.Lumea se întreabă în general cecăutăm cu navele noastre într-un locsau altul, pe ce se duc banii, etc.Oamenii plătesc taxe, impozite şi audreptul să ştie. Este vorba de prevenire,este vorba până la urmă de educaţie.”Bani publici, contri buabili, informare,percepţii eronate iată cuvinte cheie înînţelegerea fenomenului presei mili -tare, fie ea şi de marină. Mij loace,bugete, profesionalism, ma nage -mentul adecvat puţinelor resurseumane şi financiare, iată ce amadăuga noi la varianta româ nească.Dacă am trăi şi munci într-o societatenormală rândurile de mai sus nu ar trebuisă-şi afle locul în acest colţ de pagină.Dar, vorba cuiva, trăim în România şiasta ne ocupă tot timpul! �

Liber pentru ridicarea bărcii! RHIB-ul revine la bord după transferal echipei medicale la bordul lui USS The Sullivans, care se îndreaptă deja spre portul Constanţa.

RHIB-ul american aduce la bord echipa medicală după evacuareamedicală de urgenţă.

15

— Cum apreciaţi exerciţiulcomun cu distrugătorul USS TheSullivans?

— Au fost câteva zile benefice înlucrul cu nava americană într-unexerciţiu bilateral. Dorinţa mea esteaceeaşi ca acum doi ani, adică săieşim pe mare şi să dăm din elicecontinuu minimum trei zile astfelîncât organizaţia să fie rulată, sărulăm fiecare post de luptă,fiecare cart în parte. Activităţilepot fi condensate în două-trei zile,ideea este că nu trebuie căutatănoutatea unui element ci repetiţiacu altă navă, indiferent că a fostUSS Mahan, USS Porter, USSThe Sullivans. Folosind aceleaşimanuale, aceleaşi principii,aceleaşi proceduri ne per -fecţionăm şi ceilalţi lucreazăîmpreună cu noi. Beneficăaceastă rupere de ritm, res pectivdintr-un exerciţiu bilateral amtrecut într-unul multinaţional pecare, cu părere de rău, nu amputut să-l ducem până la capătdeoarece a apărut un caz deevacuare medicală de urgenţă laUSS The Sullivans, dar primeletrei secvenţe (verificarea legăturiiradio, patru-cinci elemente deformaţie în prima oră) au fost bine,ceea ce denotă că limba estecomună, procedura este comună,manualele sunt comune.

— Câteva cuvinte despreexerciţiul de boarding la USS TheSullivans condus de locotenent-comandorul Costel Bucur?

— Plecând de la faptul că antre -namentul nostru este necesar nu doarîn cazul work-shop-urilor la cheu,unde schimbăm păreri şi impresii, necomparăm echipa mentele, îl apreciezca îndeplinit. Din echipa de boardingcertificată în 2005, la această datăam pierdut o treime. Este greu săreiei ciclul de pregătire cu oameni noiveniţi în această echipă. Apoi,voluntariatul acesta trebuie plătit,

remunerat dacă vreţi, într-un fel,pentru că nu este deloc uşor cu unharna şament de 28 de kilograme, cuarmă şi muniţie, să urci pe o navăcare se mişcă, la 16-18 metriînălţime. Atât la echipa de boar ding

cât şi la puntea de zbor suntem într-ofază avansată pen tru legiferareaacestor sporuri.

— Am staţionat aproape douăzile întregi la ancoră. E normal?

— Nu este normal, la ieşirile pemare scopul este să te antrenezi. Deaceea reiterez necesitatea uneipregătiri la cheu în echipe mixte, unala două zile, cu obiective foarte clare,iar apoi trei la cinci zile pe mare încare să uiţi de graniţa apelornaţionale, să uiţi de faptul că trebuiesă plăteşti diurnă pentru mai mult de12 ore în afara apelor teritoriale şi să-ţi fixezi la nivelul Forţelor Navalesau al Flotei obiective concrete, astfelîncât atunci când aduci o navă depeste mări şi ţări să fructifici într-adevăr zilele avute împreună.

— Ce urmează anul acestapentru fregata Regele Ferdinand?

— Anul acesta obiectivul nostru decăpătâi este exerciţiul naval NOBLEMIDAS 07 din Marea Adriatică, acti -vitate la care nava şi echipajul vor fi

evaluate de evaluatori NATO.Acest exerciţiu are loc în cadrulunui exerciţiu mai amplu, res -pectiv plecarea noastră laoperaţia ACTIVE ENDEAVOUR,cu o pregătire anterioară scurtăîn cadrul SNMG 2 (GrupareaNavală NATO de Suprafaţă dinMediterana 2), probabil o lună.NIIRIS 07 este un INVITEX(participare la exerciţiu pe bazăde invitaţie) din partea ForţelorNavale ale Greciei şi împreunăcu parti ciparea noastră laCOOPE RATIVE MAKO 07 dinluna iunie din Bulgaria, la Varna,le consider etape preliminariipentru atingerea obiectivului de laNOBLE MIDAS 07. Acum suntemla final de februarie, în mai esteprima misiune internaţională şiam demarat pregătirile pentruurmătoarea ieşire pe mare cunavele Flotilei, din 26-28 martie.Ne preocupă câteva lucruri, cum

ar fi încadrarea echipajului 100%, careeste în puterea noastră şi o vom face.Apoi, asigurarea materială care sepoate face în plan naţional, începândcu banalele lavete şi de tergenţi şiterminând cu echi pamentul care seschimbă anul acesta. În al treilea rând,de importanţă vitală pentru noi,semnarea acordului de mente nanţăpentru fregatele Tip 22 sau găsireaunor furnizori externi care să neacopere necesarul de schimbat filtre,de înlocuirea unor piese electroniceimportante, etc. Iar aceste lucruri, înopinia mea, trebuie rezolvate până laplecarea noastră la exerciţiul NIIRIS07. Altfel vor fi probleme. �

(Mai multe fotografii pot fi găsitela www.fortele-navale.ro/marina înimagini)

MARINA ROMÂNÃnumãrul 1 (117) 2007

„Scopul ieşirilor pe mare este antrenamentul!”Interviu cu domnul căpitan-comandor Marian Săvulescu, comandantul fregatei Regele Ferdinand


Olivia BUCIOACĂ

În perioada 29 ianuarie-8 februarie,20 de militari ai plutonului cercetaredin cadrul Batalionului 307 InfanterieMarină de la Babadag, au executat înraionul Brădet-Braşov, exerciţii deantrenament în teren constând înescaladări montane, instrucţie peschiuri, cercetarea pădurilor, a uneizone muntoase, transmiteri deinformaţii despre taberele inamice.

Rememorări, amintiri, reflecţii

Poate că ar trebui să lăsăm muntelesă scrie despre cercetaşii Batalionului deInfanterie Marină de la Babadag, pentrusimplul motiv că îi cunoaşte mai binedecât noi, îi cunoaşte de câţiva ani.Acum, când infanteriştii marini auîncercat să-şi pună în ordine şi să-şiexprime gândurile, amintirile, trăirile, fizicsunt departe de munte. Dar cu ochiiminţii au revăzut cu atâta claritateţinuturile minunate în care şi-audesfăşurat, timp de câteva zile, pre -gătirea şi a fost simplu, pentru că odatăajuns acolo, o parte din suflet rămâne înCetatea muntelui, cetate despre care auînvăţat în urmă cu trei ani (este a treiatabără alpină a plutonului cercetare) cănu trebuie asaltată, că ea singură îşideschide porţile pentru prieteni. Şi pentrucă nu am putut fi alături de ei, vom

încerca să ne imaginăm cum e acolo susiarna, ce se vede dincolo de cresteleînzăpezite, să descoperim de ce esteatât de fascinant muntele, transcriindpovestea relatată de ei, de cercetaşi. Sãdãm astfel, timpul înapoi ºi sã lãsãmclepsidra sã-ºi numere firele de nisip,amintindu-ne de tabãra de iarnã de laBrãdet-Braºov şi citind rândurile scrisemai jos, cãlãtoria plutonului cercetare sãdevinã ºi cãlãtoria noastrã.

Jurnal de bord

Programul începe ca în orice unitatemilitară la ora 6 dimineaţa cu o scurtăpregătire fizică militară, înviorarea cum ecunoscută de toţi, urmată de masa dedimineaţă şi programul de instrucţie,mereu altul sau mereu altfel în funcţie dezile. „Am avut zile în care am făcut marşde instrucţie de 6 ore pe jos şi pe schiuri,au fost zile în care am făcut instrucţiatactică sau zile în care am făcut doarinstrucţie pe schiuri”, ne-a mărturisit,retrăind momentele de atunci, loco -tenentul Gianin Stoian, comandantuluiplutonului cercetare. Programul unei zileîn creierii munţilor continuă cu instrucţiatactică până în jurul orei 14, pauza fiindconsiderată masa de prânz. Dacă în modnormal programul de lucru dintr-o unitatemilitară se sfârşeşte la ora 15.30, pentruplutonul cercetare putem spune căacesta de abia începea, marinarii

continuând instrucţia până la ora 18, cuinstrucţie pe schiuri, instrucţie tactică saueducaţie fizică. Activităţile din aceastăperioadă au fost complexe incluzând,instrucţie de supravieţuire în munţi, trai încondiţii de izolare, instrucţie tactică depatrulare-observare, recunoaştre în terenmuntos, instrucţie tactică pe schiuri,marşuri zilnice de aproximativ 10 km,instrucţie de front pe schiuri, precum şiinstrucţie sanitară în mediu ostil, în mediude munte şi reguli de protecţie a mediuluila munte. Pentru antrenamentele infan -teriştilor marini au fost alese două trasee:un traseu în zona Brădet, pe jos, nefiindaccesibil pe schiuri, până la PisculDracului, ajutaţi de colegii de la Vânătoride Munte cu accesorii, un fel de rachetede zăpadă sau colţari şi un traseudesfăşurat pe un drum forestier, până laVârful Restea, care fiind mai blândpermitea accesul pe schiuri, marş care s-a finalizat cu o coborâre frumoasă. 6 orede marş (50 de minute de mers, 10minute repaos) care se desfăşurau atâtpe jos, cât şi pe schiuri.

Zăpezi ca-n basme

Spectacolele de pe scena alpină suntde cele mai multe ori calme, odihnitoare,poetice. Alteori însă ele devin ame -ninţătoare, terifiante, chiar cu secventedramatice pentru „spectatori„: avalanşe,viscole, furtuni. Infanteriştii marini au fost

Instruc]ie

Preg\tirea montan\ a infanteri[tilor marini

Oamenii mun]ilor

16

Foto: BIM

însă norocoşi, fiind binecuvântaţi cuninsori liniştite care au permis căţărări,escaladări şi coborâri prin zăpezi ca-nbasme. Talazuri de creste argintate,deasupra cerul albastru, sub schiuricântecul zăpezii sclipitoare. Zăpadăideală pentru un „schi adevărat“, un schicu totul altfel, care îţi oferă cu totul altetrăiri, alte bucurii, faţă de schiul pe opârtie amenajată din staţiuni. „În aceastăiarnă plutonul cercetare a fost norocos căa avut zăpadă, această iarnă fiind maiblândă decât altele, în care oamenii auîndurat temperaturi de -20°,-25°. Auexecutat marşurile zilnice pe schiuri,tehnica a mers mai bine ca în alte ierni”,ne-a declarat locotenent-colonelul IonBucur, locţiitorul comandantului Batalio -nului 307 Infanterie Marină. Zăpadă câtvezi cu ochii, tipic, aş spune, pentru lunileianuarie-februarie, de aceea au fostnecesare atât un echipament adecvat,cât şi cunoştinţe temeinice desprezăpezi, cornişe, avalanşe şi orientare.

Obiectiv atins

Plutonul cercetare este subunitateacare intră prima în contact cu inamicul,fapt pentru care trebuie să fie cea maibine pregătită şi capabilă să acţioneze întoate mediile. „Plutonul cercetare esteconsiderat creierul mic al batalionului,creierul mare fiind comandamentul. Eisunt chintesenţa, ei sunt cei mai pregătiţioameni. În afară de pregătirea pe care ofac în toate mediile aerian, subacvatic cascafandri şi terestru, acest mediu, terenulmuntos, noi avându-l în Dobrogea,trebuie să-l cunoaştem foarte bine ca şiexpediţionari”, ne-a spus locotenent-colonelul Ion Bucur. În fiecare an plutonulcercetare execută misiuni de ambarcare-debarcare, de transport desant cuelicopterele din cadrul Statului Major alForţelor Aeriene, desfăşoară misiuniterestre în toate formele de relief, misiunila apă, pe apă şi sub apă. Şi pentru cămisiunile desfăşurate în Dobrogea, înzona de operaţii de sud-est, nu sunt

suficiente, împreună cu infanteriştiiBrigăzii 2 Vânători de Munte din cadrulForţelor Terestre s-au executat tabere deinstrucţie la munte în fiecare an. 24 deore în tabăra de supravieţuire au testatrezistenţa fizică şi psihică a infanteriştilormarini. Exerciţiul de supravieţuire încondiţii montane pe timp de iarnă, s-adesfăşurat şi pe timpul nopţii şi a constatîn principal în construirea adăposturilordin zăpadă, iglu şi adăposturi din crengide brad, procurarea hranei şi menţinereasiguranţei raionului de desfăşurare ainstrucţiei. „Sunt exerciţii pe care lerepetăm pentru ca oamenii, să-şi apro -fundeze deprinderile prin traiul în condiţiiizolate la munte sau în lupta în condiţii demunte. Exerciţiile de instrucţie de lamunte îşi au specificul lor, principalaactivitate a fost ca oamenii să înveţe să sedeplaseze pe schiuri şi apoi să desfăşoareactivităţi tactice în astfel de zone”, ne-adeclarat locotenentul Gianin Stoian.

Orele de instrucţie s-au desfăşuratatât pe timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii,în cifre, parcurgându-se aproximativ 105km pe schiuri: „Infan teriştii marini s-audescurcat foarte bine în munţi şi datorităfaptului că au avut precedent, au avutpregătire. Anul trecut au avut un marş dela Babadag la Măcin numai în terenîmpădurit şi numai prin munţi, deaproximativ 80 de km parcurşi în patruzile şi acest lucru i-a ajutat în misiuneadin această iarnă”, ne-a men ţionatlocotenent-colonelul Ion Bucur.Cutreierând pe înălţimi încerci să redeviio modestă particică din natură, echilibratşi simplu, asimilând cu toate simţurilearmonia şi liniştea înconju rătoare. În urmaacestei experienţe, cam acestea ar ficuvintele nerostite despre trăirile oa me nilordin plutonul cercetare acolo, în vârfulmunţilor. Tineri şi dornici a se iniţia şiperfecţiona în tainele căţărării şi escala dăriimuntelui, au devenit poate fără voia loroameni ai munţilor, încercând prinentuziasmul caracteristic vârstei să cuce -rească fiecare creastă care le ieşea în cale.

Experienþa din munþi, un mod de viaþã

Se zice că a urca în munţi este maimult decât un simplu sport, este un modde viaţă, o stare de spirit, chiar oexperienţă ce se apropie de misticism. Otură pe munte este de fapt o evadaredintr-un mediu cotidian ce ne consumăfizic şi psihic, şi nu în ultimul rând arelegătură cu prietenia, cu relaţiileinterumane, şi cu relaţia ancestrală aomului cu natura. „La final infanteriştiimarini au fost apreciaţi de către comandaBrigăzii 2 Vânători de Munte, ca fiindparcă oameni ai munţilor, ceea ce şi-ardori şi ei, să se poată adapta la fel de uşorîn condiţiile Deltei Dunării, în această varăcând vor executa activităţi în comun cucercetaşii noştri. Noi credem că neatingem scopul cu instrucţiile la munte şivom încerca să le executăm atât iarna câtşi vara”, ne-a menþionat locotenent-colonelul Ion Bucur. „Aprecierile au fost defoarte bine din amândouă părţile. Am fostfoarte bucuroşi că am desfăşurat acesteactivităţi împreună, urmează să des -făşurăm alte activităţi împreună cuvânătorii de munte, pentru că şi ei, deasemenea, trebuie să se obişnuiască cumediul înconjurător din zona lagunară şine-am promis mai multe colaborări peviitor. Va fi un schimb de experienţăreciproc”, ne-a mărturisit entuziasmat deaceastă experienţă, locotenentul GianinStoian.

Viitorul cercetaşilor

După finalizarea exerciţiilor de in -strucţie la munte, plutonul cercetare îşi varelua exerciţiile de antrenament în zonalagunară şi va continua pregătirea conformplanului instrucţiei. Au îndrăgit muntele şişi-au dorit să înveţe cum să-l abordeze,descoperind încet, încet câteva din taineleşi misterele muntelui, acolo unde timpul s-a oprit în loc şi spaţiul a rămasîncremenit în timp, acolo unde liniştea îţiinundă sufletul, conştienţi de faptul că nuau lăsat în acel loc decât urme efemere depaşi, dar cel mai important, şi-audesăvârşit pregătirea.

În timp ce plutonul de cercetaredesfăşura exerciţii de antrenament înraionul Brădet-Braşov, Batalionul 307Infanterie Marină a intrat într-un proces dereorganizare. În ce măsură acest proces amodificat structura şi misiunile plutonuluuide cercetare, ne-a declarat locotenent-colonelul Ion Bucur: „În urma procesuluide reorganizare, plutonul cercetare arămas ca structură şi ca personalneschimbat. Dacă la alte subunităţidatorită restructurărilor din Forţele Navale,au mai dispărut funcţii, la acest pluton amţinut foarte mult, să nu se schimbe absolutnimic, datorită misiunilor pe care le are şipe care nu le poate îndeplini niciun altluptător de la altă subunitate.” �

17MARINA ROMÂNÃnumãrul 1 (117) 2007

Foto: BIM


Căpitan ing. Mihai EGOROV

Forţele Navale au început exerciţiile deinstruire prin simulare la începutul anului2004, atunci când, Divizionul de NavePurtătoare de Rachete a desfăşurat unexerciţiu de instruire prin simulare laCentrul de Instruire Simulare al StatuluiMajor General. Au urmat apoi alte unităţidin Forţele Navale care s-au pregătit încentrul de la Bucureşti. În martie 2006,primul exerciţiu de simulare constructivădesfăşurat în Forţele Navale a avut loc laCentrul de Informatică, Simulare şiEvaluare al Forţelor Navale în el fiindangrenate echipajele fregatelor. După treiani de la debutul acestor exerciţii simulateîn Forţele Navale, în perioada 5-14 februarieDivizionul de Rachete Navale din Mangalia— fostul Divizion de NPR - a fost angrenat înexerciţiul de instrucţie prin simulare„SIMEX 07 Rachete Navale”.

Exerciţiul s-a desfăşurat la Centrul deInformatică, Simulare şi Evaluare a ForţelorNavale şi a avut ca obiective antrenareastatului major al Divizionului în planificarea şidesfăşurarea acţiunilor militare în situaţiitactice complexe şi antrenarea comandanţilorde nave şi de instalaţii mobile de lansarepentru creşterea capacităţii de comandă şicontrol, dezvoltarea deprinderilor în procesulde luare a deciziilor privind stabilirea cursurilorde acţiune şi ducerea acţiunilor de luptă. Defapt, obiectivele instruirii prin simulare derivădin obiectivele instruirii echipajelor şi unităţilorde nave, cu care de fapt trebuie să fie corelate.Ce aduc nou aceste exerciţii prin simulare?„Pe navele moderne, de fapt, există elementede simulare la fiecare navă, pentru pregătireaechipajului şi a comandanţilor de navă, însăpregătirea colectivă a mai multor nave, a

grupului de nave, a unităţii de nave pentrumisiuni specifice, nu se poate face decât pemare şi în aceste condiţii de simulare. Noutateaconstă în reducerea costurilor efective pentrudesfăşurarea instrucţiei echipajelor şi aconducerii unităţilor şi pe de altă parte, seprelucrează proceduri NATO pe care leaplicăm în exerciţiile şi misiunile primite pentrua le perfecţiona” ne-a menţionat comandorul dr.Virgil Asofie, directorul exerciţiului.

În cadrul acestui exerciţiu s-a prelucrattoată gama de misiuni pe care le executănavele purtătoare de rachete, respectivrachetele de coastă fiind verificată valabilitateaprocedurilor de operare standard, în cadrulacţiunilor pe mare. „SIMEX 07 RacheteNavale” a avut două etape. În prima, s-aupregătit operatorii în utilizarea staţiilor de lucru,s-a definitivat sistemul de comunicaţii şi s-auîntocmit documentele de planificare a misi -unilor. Pe baza ordinelor de misiune primite,statul major al divizionului a întocmit concepţiaacţiunilor, iar navele purtătoare de rachete şiSecţia de instalaţii mobile de lansare auîntocmit planurile de acţiune. S-a lucrat timp detrei zile ca în cadrul exerciţiilor tactice clasice,pe hărţi, antrenament bun pentru ofiţerii dinstatul major dar mai ales pentru ofiţerii tineri dindivizion.

A doua etapă a fost cea mai captivantă şisolitantă în acelaşi timp, momentele createvizând ducerea acţiunilor în toate cele treispaţii, aerian, naval şi submarin. Misiunea Divi -zionului de rachete navale a fost structurată defapt pe trei misiuni, fiecare desfăşurându-se pedurata unei zile. „Prima misiune a fostcanalizată pe protecţia şi siguranţa acţiunilorunor forţe din cadrul Flotei. S-a desfăşurat pedata de 10. În cea de-a doua misiune amacţionat pentru siguranţa unui convoi pe relaţiaMidia-Burgas, iar în cea de-a treia misiune amexecutat căutarea şi atacul unor grupuri navale

inamice”, ne-a precizat căpitan-comandorulMarius Duicu, şeful de stat major alDivizionului de Rachete Navale. Depăşinddificultăţile inerente oricărui început - cândinformaţiile parcă nu mai conteneau să vină,când situaţia trebuia pusă pe harta denavigaţie şi totodată urmărită pe monitor, statulmajor al divizionului, dar şi comandanţiinavelor implicate în exerciţiu, precum şipersonalul Secţiei de instalaţii mobile delansare (IML), a desfăşurat activităţi similarecu cele din condiţii reale.

La finalul fiecărei etape a avut loc analizapost acţiune (APA). Desfăşurată sub formaunei discuţii libere între participanţi, APA areprezentat un element esenţial al exerciţiului.Au fost analizate, în funcţie de situaţie,acţiunile planificate de statul major şidesfăşurate de nave şi de IML, de larezolvarea unor situaţii tactice simple, cum aufost determinarea elementelor de manevră,ocuparea unei poziţii, până la rezolvarea unorsituaţii tactice complexe ca executarea lansăriide rachetă. Plecând de la premisa că suntanalizate situaţii şi nu sunt căutate greşeli sauvinovaţi, APA a avut cu certitudine succes.Intervenţiile participanţilor au vizat în specialmodul de luare a deciziei; de ce a fost aleasăo variantă de acţiune în detrimentul alteia, cumar fi fost dacă s-ar fi luat altă decizie. A fostfoarte important faptul că cei care au luatdecizii au putut vizualiza apoi efecteleacestora.

Exerciţiul a avut o amploare semnificativă,la „SIMEX 07 Rachete Navale”, participândcelule de sprijin din comandamenteleexistente în Forţele Navale, din Coman -damentul Aerian Principal, Centrul de InstruireSimulare din Statul Major General şi Centrulde Informatică, Simulare Evaluare al ForţelorNavale. „Pentru Centrul nostru, SIMEX 07 —Rachete Navale, reprezintă activitatea cea mai

Avantajele exerci]iilor de instruire prin simulare constructiv\

Avantajele exerci]iilor de instruire prin simulare constructiv\

SIMEX 07 „RACHETE NAVALE”

Foto: Mihai Egorov


importantă din punct de vedere al acţiunii desimulare pentru anul 2007. Consider că este oactivitate care a fost îndelung pregătită şi dinaceastă cauză şi rezultatele au fost deosebite,în ideea că toate obiectivele exerciţiului deinstruire prin simulare au fost atinse.Obiectivele de instruire prin simulare au fostcreşterea capacităţii de comandă, control acomenzii unităţii, dezvoltarea capacităţilor deanaliză, de dezvoltare a cursurilor de acţiune şide luarea deciziei de către echipa de comandăa divizionului şi punerea în aplicare a acesteidecizii pe timpul executării acestui exerciţiu”,ne-a declarat comandorul Adrian Filip,comandantul Centrului de Informatică,Simulare şi Evaluare.

„SIMEX 07 Rachete Navale” a fost aldoilea exerciţiu desfăşurat în comun deCentrul de Instruire Simulare al SMG cuCentrul de Informatică Simulare şi Evaluare alForţelor Navale, fiind de asemenea singurulexerciţiu de simulare constructivă desfăşuratde o unitate a Forţelor Navale în acest an. „Noiam început acestă colaborare încă de la

exerciţiul de anul trecut, de fapt de lapregătirea exerciţiului, din 2005, avem oexperienţă în lucrul în comun şi anul trecut şi înacest an am colaborat foarte bine şi amconstatat că poate a venit momentul ca peviitor să întărim această colaborare, în sensulcă un viitor exerciţiu să poată fi organizat şidesfăşurat de echipă dublă atât din CISE cât şidin CISM”, ne-a declarat locotenent-colonelulFlorin Lăpuşneanu, şeful echipei de simularede la Centrul de Instruire Simulare al SMG(CISM).

Progamul de simulare folosit, „joint conflictand tactical simulation”, a fost cel existent laCentrul de Instruire Simulare al SMG, care,după cum ne-a declarat şeful echipei de laCISM, „permite simularea acţiunilor militare cuanumite categorii de forţe armate dar şiîntrunit. În acest caz, noi am construit baza dedate ţinând cont de specificul unităţii care s-ainstruit şi al celulelor de răspuns precum şi alforţelor inamicului cu care a venit în contactacest divizion.” La începutul lunii martie softulde simulare „jacket’s” va fi instalat pe staţiile delucru ale Centrului de Informatică Simulare şiEvaluare, achiziţionate anul trecut, conco mi -tent urmând a se trece la pregătirea intensivăa echipei de simulare, astfel încât exerciţiul dinluna septembrie să se poată desfăşura cusoftul CISE.

La finalul exerciţiului, participanţii, ne-auîmpărtăşit impresii despre câştigurile unui astfelde exerciţiu, văzut de pe poziţia ocupată încadrul desfăşurării lui. Căpitan-comandorulMarius Duicu: „Marele avantaj este că putemsă vedem cum ne desfăşurăm activitatea întimp real, avem un inamic marcat, apropiat derealitate, iar faptul că putem să simulăm,pregătirea oamenilor se face cu costuri mici.”Locotenent-colonelul Florin Lăpuşneanu, şeful

echipei de simulare de la CISM: „Avantajele pecare instruirea prin simulare şi exerciţiile deinstruire prin simulare constructivă le aducpentru participanţii la exerciţiu, sunt niştecosturi mult reduse faţă de exerciţiile în terensau pe mare; un alt avantaj este existenţa uneicelule inamic, care acţionează în timp real şi demulte ori le dă peste cap planurile iniţiale aleexecutanţilor, silindu-i să conducă lupta şi să iadecizii pe timpul desfăşurării luptei.”

Activitatea desfăşurată la „SIMEX 07Rachete Navale” a fost apreciată de par -ticipanţi, rachetiştii navali dând dovadă deseriozitate în abordarea fiecărui aspect alexerciţiului de simulare. „Eu sunt mulţumit deactivitatea lor. Este adevărat că au fost şi micideficienţe în prima etapă, dar pe măsură ceam avansat în desfăşurarea exerciţiului,lucrurile s-au pus la punct şi vreau să spun căîn final în ultima etapă, activităţile au decursfoarte bine”, a menţionat căpitan-comandorulMarius Duicu, şeful de stat major alDivizionului de Rachete Navale. „Activitateadivizionului consider că a fost calată pemisiunea pe care o aveau de îndeplinit. Audemonstrat că sunt o unitate serioasă care s-au încadrat în misiunea primită şi şi-au atinsobiectivele cerute”, ne-a precizat şi coman -dorul Adrian Filip, comandantul Centrului deInformatică, Simulare şi Evaluare.

Chiar dacă au fost şi mici inexactităţi îndesfăşurarea exerciţiului, analiza post-acţiunea reliefat faptul că „SIMEX 07 Rachete Navale”reprezintă un real câştig pentru pregătireaDivizionul de Rachete Navale din Mangalia. Iardincolo de costurile reduse ale acestor exer -ciţii, nu putem să nu amintim de un avantajspecific: absenţa ruliului şi tangajului navei îndesfăşurarea exerciţiului. �

19

Mm II Aurel Talpău (în prim plan), operator staţie de lucru, locotenentul Gabriel Lungu, comandant IML, executând atacul cu racheta sub supravegherea locotenent-comandorului Costel Enache, comandantul Secţiei de IML şi căpitan-comandorului Sorin Cucu, arbitru la exerciţiul SIMEX Rachete Navale.

Planul de acţiune al Secţiei de instalaţii mobile de lansareeste în lucru. De la stânga la dreapta: aspirantul Valeriu Cuprian,

aspirantul Cristian Totir şi locotenentul Lucian Ion.

Foto: Mihai Egorov

Foto: Robert Stoian

Olivia BUCIOACĂ

Timp de două zile, pe data de 1 şi 2martie, la sfârşitul modulului instrucţieioperaţionale de bază, nava purtătoare derachete Lăstunul (190) a fost evaluată, lacheu şi pe mare, de către o echipă de laCentrul de Informatică, Simulare şi Evaluare.După perioada de mentenanţă a tehnicii şi anavei, care a durat trei luni, timp în care s-aumontat şi mijloace de comunicaţii noi,sistemul de comunicaţii integrat Harris, auurmat două săptămâni de pregătireintensivă. NPR Lăstunul este prima navă dincadrul Divizionului Rachete Navale Mangaliacare a executat această etapă de pregătireîn cadrul modulului instrucţiei operaţionalede bază cu specialiştii de la Centrul deInformatică, Simulare şi Evaluare.

Din nou pe mare

Vineri, 2 martie, ora 9, portul Mangalia.Marinarii, aflaţi la bordul NPR Lăstunul, facultimile verificări înaintea plecării de la cheu,determinaţi şi hotărâţi să facă faţă unei noiprovocări: evaluarea de către specialiştiiCentrului de Informatică, Simulare şiEvaluare. Deşi razele soarelui de primăvarăşi-au făcut simţită prezenţa încă de laprimele ore ale dimineţii, totuşi senzaţia defrig generată de bătaia unui vânt rece,reminiscenţe ale iernii de abia sfârşite, astăruit pe tot parcursul zilei. Dar, după douăsăptămâni de eforturi şi pregătire intensivă,implicarea, dorinţa fiecăruia de a demonstracă poate, că este în măsură să îşiîndeplinească şi să îşi ia în serios sarcinileprimite, au fost prea mari pentru ca vântul

rece de afară să-i împiedice să participe laexerciţiile din acea zi de martie. Şi pentru căla cheu au fost testate doar anumite activităţide perfecţionare a pregătirii, adevărataevaluare profesională s-a desăvârşit pemare.

După manevra de plecare, nava s-adesprins de la cheu, pregătită să desfăşoareexerciţiile cuprinse în modulul instrucţieioperaţionale de bază. Modulul de pregătires-a desfăşurat pe patru mari domenii: luptaîmpotriva navelor de suprafaţă şi a ţinteloraeriene, lupta pentru menţinerea vitalităţiinavei, de stingere a incendiului şi astupareagăurilor de apă şi ultimul domeniu,reaprovizionare pe mare, în cadrul căruia s-au desfăşurat exerciţii de transfer demateriale uşoare, remorcaj şi salvare pemare şi au solicitat pe deplin întreg echipajul.Activitatea navei purtătoare de racheteLăstunul a început prin desfăşurarea antre-namentelor pentru lansarea de rachetă şi atragerilor cu instalaţiile artileristice, navigaţiape şenal, precum şi lupta împotriva aviaţieiinamice. Am rămas şi noi alături de echipajulnavei purtătoare de rachete Lăstunul pe totparcursul evaluării.

Apă în radiolocaţie! Exerciţii de vitalitate

Prima care a intrat în vâltoarea pregătiriia fost grupa de vitalitate, urmată de grupade sprijin. În urma atacului cu racheta aaviaţiei inamice, grupa de vitalitate se afla lapost, oricând pregătită pentru a interveni înastuparea găurilor de apă şi stingereaincendiului din compartimentul radiolocaţie.Apă în radiolocaţie! apă în radiolocaţie! se

aude repetat semnalul unuia dintre marinari,în timp ce urca în grabă scările pentru atransmite mesajul echipei de vitalitate, şi,astfel, lupta pentru astuparea găurilor de apăîncepe. După câteva momente esteanunţată existenţa celei de-a doua găuri deapă în acelaşi compartiment. De dataaceasta pentru remedierea situaţiei aacţionat echipa de sprijin. Apa pătrunde şiinundă compartimentul. Întuneric, sincro -nizare, coeziune a echipajului, adaptare lasituaţia creată, antrenament în urma căruiase crease automatismul, peste toate voceaputernică a Mm I Niţu Ştefan, şefulechipajului şi coordonatorul exerciţiului şi, înfinal, misiune îndeplinită, cele două găuriprin care apa năvălea cu forţă au fostastupate. Marinarii au ştiut să-şi păstrezecalmul, remediind defecţiunile în decursul a20 de minute, timpul real de acţiune pentruastuparea unei găuri de apă sau a douăgăuri de apă în acelaşi compartiment.Exerciţiul a necesitat o colaborare intensăîntre oamenii din diferite compartimente alenavei, o pregătire şi o conducere minuţioasă.MmI Niţu Ştefan, şeful de echipaj: „În ultimiledouă săptămâni s-au executat multipleexerciţii la bord, am avut chiar incendii în treicompartimente deodată, găuri de apă îndouă compartimente simultan, grupa devitalitate împărţindu-se în două, ajutorulgrupei de vitalitate acţionând într-unul dincompartimente, eu cu ceilalţi membri aigrupei în celălalt compartiment.”

Grupa de vitalitate nu şi-a încheiat însămisiunea, adunată pe culoarul de furtunăeste gata de o nouă acţiune. La câtevaminute după astuparea găurilor de apă, aizbucnit un incendiu în compartimentul


La Mangalia, sfârşitul unui nou început

Instruc]ia continu\

Foto: Codruţ Burdujan

radiolocaţie cu extindere şi în co partimentulalăturat, şi din nou grupa de vitalitate aacţionat pentru rezolvarea situaţiei create şipentru scoaterea celor trei răniţi. Imediatdupă acordarea primul ajutor de cătreplutonierul-major Constantin Petre, sanitarulnavei, răniţii, s-au aflat în afara oricăruipericol. Chipurile oamenilor se destind, oexplozie de bucurie invadează adăposturilenavei lansatoare, misiunea a fost îndeplinită.Chiar dacă, din fericire am fost spectatoriiunui exerciţiu simulat, actorii echipei devitalitate au tratat cu maximă seriozitatefiecare moment al incidentului creat,acţionând cu rigurozitate şi precizie aproapematematică. Căpitanul Virgil Lungu, ofiţer 3în cadrul CISE: „Consider că am pututdesfăşura exerciţii de vitalitate similare cunavele străine. Organizarea grupei, a fostpusă la punct în cele două săptămâni, înurma antrenamentelor şi în urma studieriidocumentelor, este o organizare viabilă, fun -cţionează şi rezultatele pe timpul evaluăriiau fost bune. Grupa de vitalitate de la NPR190 a acţionat în siguranţă, acţiuneaacesteia a fost eficientă şi întregul echipaj aînţeles rolul acestei organizări şi acestuimod de acţiune.”

Reaprovizionare pe mare la standarde NATO

A urmat un exerciţiu RAS (reapr o -vizionare pe mare) cu materiale uşoare,între NPR Zborul şi NPR Lăstunul. Activitatecomplexă, exerciţiul de transfer de materialeuşoare implică foarte multă concentrare,atenţie distributivă, respectarea întocmai aprocedurilor specifice operaţiunii, şi nu în

ultimul rând experienţă în menţinereaconstantă a distanţei dintre nave. Din cauzariscului ridicat al manevrei şi a posibilelorconsecinţe negative, s-au impus măsuri desiguranţă foarte stricte. Şi, pentru caactivitatea de reaprovizionare pe mare să sedesfăşoare în condiţii optime, de la lansareaprimei bandule şi până în momentuleliberării ultimei legături, cele două echipajeau comunicat continuu, atât prin intermediulstaţiilor radio, cât şi prin intermediulsemnalizatorilor.

Primul exerciţiu de transfer de materialeuşoare a demonstrat că antrenamentele dintimpul modulului instrucţiei operaţionale debază, dar şi exerciţiile pe care nava le-aexecutat cu nave aparţinând statelormembre NATO (NPR Lăstunul a participat laexerciţiul COOPERATIVE MAKO 06 încadrul căruia s-a realizat doar manevra deapropiere a navelor, dar nu şi transferulpropriu-zis de materiale uşoare) au fostextrem de utile. Reuşita transferului demateriale uşoare a fost rezultatul muncii înechipă, împreună demonstrând nivelul depregătire al echipajului NPR Lăstunul.Căpitan-comandorul Mircea Burci, ofiţer 2 încadrul colectivului de simulare, ne-adeclarat, la finalul evaluării: „Am condusactivitatea de reaprovizionare pe mare, amfăcut un exerciţiu de transfer de materialeuşoare în care echipajul s-a dovedit a fi binepregătit, cunosc foarte bine condiţiile în carese execută această activitate, care seexecută după ATP 16. Activităţile, într-adevăr au mers puţin mai lent, dar cutoate acestea noi ne-am luat toate măsurilede siguranţă, atât pentru personal, cât şi

pentru instalaţiile în funcţiune. Echipajul estepregătit la un nivel bun pentru executareaacestei activităţi.” Transferul de materialeuşoare a fost o reuşită, în ciuda faptului căacest exerciţiu s-a desfăşurat între naveleaceluiaşi divizion, nave destul de mici, cu„fundul” plat, iar menţinerea lor într-oformaţie apropiată, foarte strânsă era destulde dificilă, mai ales pe mare rea. „Am reuşitsă facem acest transfer de materiale, amreuşit să facem remorcarea navei cu o navăde acelaşi tip, cu toate că aceste nave auviteza mică, în jur de 11-12 noduri, iarremorcajul se execută de obicei cu vitezemult mai mici. Nouă ne-a părut bine că amputut să folosim experienţa altora, să neîmbunătăţim pregătirea noastră, să facemantrenamentele conform standardelor NATOşi să ne pregătim în continuare după ele”,ne-a declarat căpitan-comandorul VictorGâdiuţă.

Remorcaj

În continuare rachetiştii navali auacţionat pentru exerciţiul de remorcaj lastandarde NATO - NPR Lăstunul a remorcatNPR Zborul, nava avariată -, echipajuldovedind că este instruit în vedereaexecutării acestei activităţi în condiţii demaximă siguranţă. „La bordul navei s-a maiexecutat această activitate, nu este pentruprima oară, dar la ora aceasta sunt mulţioameni noi în echipaj care au participatpentru prima dată la această activitate şi aufăcut-o cu brio”, ne-a precizat MmI NiţuŞtefan. Chiar şi pentru cei tineri şi aparentfără o prea mare experienţă, exerciţiul deremorcaj a reprezentat un nou prilej de a-şi


Căpitanul Romel Pera, ofiţerul secund şi Mm I Niţu Ştefan, şeful de echipaj, înaintea exerciţiului de transfer de materiale pe mare.

Foto: Olivia Bucioacă


proba profesionalismul, ei reuşind sădemonstreze, că, deşi se află la primamisiune de acest fel, merită pe deplinîncrederea acordată. Căpitan-comandorulMircea Burci: „Dispoziţiunea care regle -mentează această activitate este elaboratăde SMFN în 2005, dispoziţiunea deremorcaj navă-navă, fiind o instrucţiunestrict întocmită după ATP 43, adică dupădocumente NATO. Şi la remorcaj activităţiles-au desfăşurat în maximă siguranţă,echipajul s-a dovedit că este bine instruit, şipe timpul instruirii teoretice el a fost foartereceptiv în ceea ce priveşte aceastăactivitate.” Exerciţiul de remorcaj s-aexecutat după noile reglementări impuse deechipa CISE, compatibile cu celelalte ţărimembre NATO, renunţându-se la cârligul deremorcaj pe care NPR Lăstunul îl avea îndotare. Secvecţa de remorcaj, desfăşuratăîn condiţii de maximă siguranţă, între navapurtătoare de rachete Lăstunul şi navapurtătoare de rachete Zborul, a constituitultimul exerciţiu înainte, ca navele să-şicontinue drumul spre portul Mangalia.Construită ca navă de atac, a cărei misiuneprincipală este de a lansa racheta şi a reve-ni în port pentru refacerea capacităţii deluptă, NPR 190 Lăstunul, ne-a demonstratîncă o dată, că deşi mergea cu viteza ceamai mică de 10-11 noduri, balansul a fostdestul de puternic, la răstimpuri valurile stro-pind puntea.

Oamenidespre care se ştie prea puţin

Chiar dacă de cele mai multe ori îşidesfăşoară activitatea departe de ochiiindiscreţi ai presei, rezultatele muncii lorreprezintă de fiecare dată punctul deplecare pentru ceilalţi. Ei sunt oameniidepartamentului electromecanic. Şi, pentrucă despre cei din spatele reuşitei acestormisiuni se vorbeşte prea puţin, deşi, ştim cărolul lor este foarte important, am cerutpărerea Mm III, Constantin Ioniţă, specialistmotoare şi instalaţii electrice: „Rolul meu afost să asigur la momentele oportuneconsumatorii cu energie electrică, în cazulexerciţiilor de vitalitate să scoatem de subtensiune consumatorii aferenţi. Pentru noi afost o posibilitate de a ne pregăti şi a neperfecţiona abilităţile în lupta pentru men -ţinerea vitalităţii navei, pentru evaluatoriiCISE, cred că au descoperit noi situaţii înceea ce priveşte tipul de navă. Am încercatsă împrumutăm unii de la ceilalţi informaţiinoi ca să reuşim câteva exerciţii tipice într-un mod aferent şi profesional, aşa cumse cere, prin simularea unor situaţii reale deatac, cu care ne putem confrunta în caz derăzboi. Ce a adus nou evaluarea CISE?Aceste două săptămâni de pregătire intensăpentru noi, în primul rând ca echipaj au aduso nouă formulă în ceea ce priveşte formareagrupelor de vitalitate. Mergeam pe un sistemmai vechi, acum am adoptat un nou sistemcu cele trei grupe de atac, de sprijin şi celpentru limitartea dezastrelor, acesta potspune că este un lucru într-adevăr nou şiinedit.”

Exerciţiul de vitalitate s-a terminat. În prm plan, soldatul Gabriel Avram, în plan secund căpitanul Romel Pera.

Grupa de manevră a NPR Lăstunul, recuperând materialele transferate de la NPR Zborul. De la stânga la dreapta: Mm V Florin Tihon, căpitan Romel Pera, Mm I Niţu Ştefan, Mm I Sorin Lupu.

Căpitanul Romel Pera, ofiţerul secund, anunţând echipajul o nouă secvenţă a exerciţiului. În plan secund, locotenent-comandorul Laurenţiu Spînoche din comisia CISE.





Concluzii la final de evaluare

La finalul acelei zile obositoare de 2 mar-tie, la o oră la care oamenii din unităţile mili-tare sfârşiseră programul de lucru, am reuşitsă aflăm detalii despre evaluare de lacăpitan-comandorul Victor Gâdiuţă, loc -ţiitorul comandantului Divizionului RacheteNavale Mangalia, vizibil mulţumit de activita-tea echipajului: „Modulul instrucţieioperaţionale de bază care s-a lansat înacest an la 190, pentru prima dată cu CISE,e un nou mod de pregătire pentru noi şi s-adovedit a fi destul de eficient până acum,astăzi, fiind ultima zi când am fost şiapreciaţi în urma activităţii de douăsăptămâni, s-a dovedit că nu a fost în zadar.Cred că este bine şi pentru ei şi pentru noi,este o experienţă comună, am pus la punctmulte probleme care nu erau neclare, darerau văzute doar din punctul nostru devedere, acum am cumulat punctul nostru devedere cu punctul de vedere al lui CISE şi aieşit, cred, un antrenament foarte bun. Ceide la CISE ne-au ajutat să privim cumprivesc cei de la fregate, cum privesc cei dinNATO, cum privesc cei din Noua Alianţă încare suntem. Colaborarea cu specialiştiiCISE a fost privită ca fiind foarte productivă.În fiecare zi am încercat să angrenăm câtmai mulţi oameni din unitate, chiar dacănumai 190 a fost participanta de bază, amadus de la celelalte două nave ofiţerii, ceiimplicaţi în antrenamente, am ieşit pe marecu două nave, majoritatea antrenamentelors-au făcut cu două echipaje. Noi credem căa fost chiar foarte bine.” Locotenent-comandorul Doru Teleu, comandantul naveipurtătoare de rachete Lăstunul: „Parteaprincipală a acestui modul al instrucţieioperaţionale de bază a constat în pregătireaofiţerilor privind cadrul organizatoric şi deconducere, de luare a decizilor pe bazainformaţiilor primite de la eşaloanele supe -rioare sau de la eşaloanele proprii, de a-şiforma deprinderile în a mânui şi a întrebuinţatehnica şi armamentul la capacitate maximă,iar echipajul să acţioneze în toate condiţiileîntr-un timp foarte eficient, astfel încât, săasigure vitalitatea navei şi să răspundă laacţiunile care ni se cer pe mare. Rezultatul afost unul favorabil pentru noi. Am avut cevade învăţat de la specialiştii CISE, oamenii şi-au format deprinderile necesare pentru aacţiona în continuare alături de celelaltenave şi alături de nave străine în cadrulexerciţiilor multinaţionale.”

Ceea ce s-a încercat prin acest modul deinstrucţie operaţională de bază este doarprimul pas în respectarea procedurilor delucru NATO. Specialiştii Centrului de Infor -matică, Simulare şi Evaluare au implementatanumite moduri de organizare la nivelulinterior al navei, atât pe linia fluxului deinformaţii, cât şi pe linia activităţilor desfă -şurate la navă, în vederea perfecţionăriideprinderilor membrilor echipajului pentruexecutarea misiunilor specifice conformstandardelor NATO. Comandorul AdrianFilip, comandantul CISE şi şeful echipei deevaluare: „Toată această perioadă a fostdificilă pentru echipaj şi pentru instructori,întrucât s-au executat cel puţin 6 ore deexerciţii continue pe zi. Considerăm că

aceste două săptămâni au fost de un realfolos echipajului navei, astfel încât, laevaluarea de astăzi s-au executat exerciţiide respingere a ţinetei aeriene, exerciţii delovire a unei ţinte navale, exerciţii deastupare a unei găuri de apă în mod real,exerciţii de stingere a unui incendiu de labord, exerciţii de navigaţie pe pasă îngustă,pe canale dragate, şi consider că toatăaceastă activitate şi-a atins scopul. Pentruprima dată nava a executat un exerciţiu deremorcaj real şi un exerciţiu de transfer demateriale uşoare. Cred că poate să scrie înjurnalul istoric al divizionului că s-au exe -cutat aceste activităţi în mod real, nişteactivităţi pe care le considerăm cu un grad dedificultate sporit. Am găsit aici un echipaj bun,serios care a depus un efort deosebit pentruparcurgerea acestor două săptămâni deexerciţii şi considerăm că şi la evaluareafinală, acest echipaj va obţine rezultate bune.”

Perioada de instrucţie operaţională debază a fost pentru rachetiştii navali o realăprovocare. Pentru că în orice misiune pecare au avut-o de îndeplinit s-au străduit să

o ducă la bun sfârşit, obţinând în finalrezultate foarte bune şi sperând întotdeaunasă fie mai sus decât aşteptările celorlalţi. Înspatele acestui succes se află multe ore demuncă, o pregătire temeinică şi o abordareresponsabilă a misiunii primite. Dincolo destres, tensiuni şi alte stări emoţionale acu -mulate timp de două săptămâni, marinarii depe NPR Lăstunul au dat dovadă de multcalm şi stăpânire, iar rezultatul evaluării, fieel neoficial încă, vorbeşte de la sine despreseriozitatea cu care s-a făcut aceastăinstrucţie operaţională de bază.

Perspectivele NPR-ului Lăstunul

Până la ieşirile pe mare din lunile carevor urma, marinarii mai au multe de făcut înpregătirea tehnicii, în pregătirea personală,în pregătirea misiunii principale, lansarea derachetă. Oamenii sunt într-o permanentăstare de pregătire, tot timpul desfăşoarăactivităţi niciodată identice, pentru că seîncearcă o perfecţionare, o modificare şi oîmbinare a elementelor esenţiale din cadrulexerciţiilor conform cerinţelor STANAG-urilor.Cdor. Adrian Filip: „Următoare peri oadă va fipentru navă, destul de grea, pentru că vatrebui să pună în practică din nou toateexerciţiile şi toate cunoştinţele pe care le-aînvăţat în modulul instrucţiei operaţionale debază pe care l-a executat cu instructoriiCISE. La terminarea întregului moduloperaţional va avea loc o evaluare pe bazacăreia nava va fi certificată pentru misiuninaţionale şi misiuni internaţionale, urmând cape o perioadă de doi ani nava să nu mai fieevalută şi să-şi menţină nivelul de pregătireprintr-o instrucţie de menţinere.”

Pe durata a două săptămâni pline deactivităţi, finalizate cu evaluarea de cătrespecialiştii CISE, rachetiştii navali audemonstrat, o dată în plus, că sunt binepregătiţi şi că pot îndeplini cu profesionalismmisiunile primite. Pentru ei urmează acum onouă probă de foc, lansarea rachetei P-21din luna aprilie, lansare pe care alături de unIML este planificat să o execute NPRLăstunul, aceasta fiind în fapt cea maiimportantă misiune de foc a DivizionuluiRachete Navale. �

Grupa de manevră prova la front, pe timpul manevrei de ieşirea navei din portul Mangalia. De la dreapta la stânga:

Mm I Niţu Ştefan, Mm V Florin Tihon.

Manevra navelor în cadrul exerciţiului de transferde materiale uşoare.




Text: Căpitan ing. Mihai EGOROVFoto: Codruţ Burdujan

Începând din acest an, Centrul deInformatică Simulare şi Evaluare alForţelor Navale are şi misiunea de apregăti şi evalua echipajele navelor,de a le îndruma pentru realizareauniformizării anumitor procedee şimetode de lucru care parţial pot fiinterpretate diferit de la navă la navă.

La sfârşitul lunii ianuarie, echipajulcorvetei Contraamiral Horia Măcellariu(265) a participat în premieră, larealizarea modulului intrucţiei opera -ţionale de bază sub coordonareaCentrului de Informatică Simulare şiEvaluare al Forţelor Navale (CISE),structură reprezentată de o echipăformată din zece ofiţeri şi doi maiştriimilitari. Timp de două săptămâniaceştia au desfăşurat la bordul naveiinstrucţie teoretică, prezentări înPowerPoint şi exerciţii practice cuechipajul navei.

Prezenţa instructorilor evaluatori labord, nu are rolul de sancţionare adeficienţelor constatate ci de a-i sprijini

în procesul de instrucţie pentru a-şiperfecţiona nivelul de pregătire. Astfel,echipajului corvetei Contraamiral HoriaMăcellariu i s-a dat procedurile după caresă se pregătească, iar la sfârşitul celordouă săptămâni de pregătire a urmatevaluarea nivelului de pregătire a echi -pajului în timpul unor exerciţii pe mare.

Activităţile s-au desfăşurat pe patrumodule. Primul modul, a cuprins pro -bleme de remorcaj, reaprovizionare pe

mare, maiestrie marinărească şi navi -gaţie în condiţii deosebite - probleme depierdere a propulsiei şi probleme deguvernare a navei. Al doilea modul afost centrat pe punctul comandăprincipal, operaţii. Aici s-a urmărit cumeste organizată comanda şi dacă ofiţeriibordului şi personalul cheie al naveilucreză în echipă pentru susţinerealuptei în cele trei medii, aer, apă şisubmarin cât şi capabilităţile echipei defirst ship protection.

Comanda, controlul, comunicaţiile şiinformaţiile — a fost un alt modul deinstruire. Aici s-a încercat punerea înacord cu echipajul prin discuţii şi prinprezentări de concepţii şi principiiasupra modului de formare, organizareşi relaţionare a oamenilor de la bordpentru a reuşi să dezvolte roluri cât maiconcrete pentru fiecare om. Nava esteîntr-un proces de implementare a unuisistem de comunicaţii care vine însprijinul a ceea ce dezvoltă echipaCISE cu echipajul navei. Instruirea şiexerciţiile de vitalitate a navei s-audesfăşurat sub atenţia căpitanului VirgilLungu şi a maiştrilor militari GabrielUreadnic şi Dan Belean.

Rezultate încurajatoare

Evaluarea corvetei Contraamiral Horia M\cellariu

Rezultate încurajatoare

Pregătirea pentru un nou exerciţiu. Căpitanul Cosmin Dobrescu, ofiţer secund al corvetei

Contraamiral Horia Măcellariu pe timpul evaluării.


Exerciţiile pe mare, în cadrulevaluării finale, în comun cu celelaltecorvete ale divizionului au inclusexerciţii de reaprovizionare pe mare cumateriale uşoare dar şi un remorcajîncheiat cu succes de către corveteleContraamiral Horia Măcellariu şi AmiralPetre Bărbuneanu, ultima fiind navăluată la remorcă.

Ca la orice evaluare, nu toate iesfoarte bine. Deficienţele din timpulactivităţilor de evaluare au reliefatnecesitatea şi utilitatea prezenţei echi -pelor de instructori-evaluatori la bordulnavelor. „Chiar dacă tehnica nu esteîntotdeauna cea mai grozavă pe care oavem, putem suplini aceste mici lipsuriprintr-un profesionism desăvârşit, dacă sepoate”, concluziona căpitan-coman dorulTiberiu Istrate din cadrul CISE, la finalulevaluării.

În timpul exerciţiilor pe mare amputut aprecia un simulator realizat delocotenent-comandorul Dumitru Curbătprin care echipa CISE urmărea practic,pe laptop, la scara tridimensională, totceea ce navele executau in mod real.Antrenarea militarilor cu ajutorul unuisimulator înaintea exerciţiilor pe mare,permite atât verificarea serialelor plani -ficate, corectarea lor cât şi eliminareaposibilele erori de planificare sau deexecuţie care duc inerent la costuri mairidicate al unui exerciţiu pe mare.

Prima pregătire şi evaluare desfă -şurată de echipa de la CISE cuechipajul corvetei Contraamiral HoriaMăcellariu a fost o premieră pentruambele părţi, la final atât evaluatorii câtşi cei evaluaţi, identificând plusuri şiminusuri. Rămâne ca procedurileprezentate de către CISE să continuesă fie implementate la bordul navei iarla viitoarele evaluări, rezultatele să fiemai bune. �

Secvenţă din timpul evaluării. De la stânga la dreapta, căpitan-comandorul Florin Tănase, comandantul corvetei Contraamiral Horia Măcellariu (265), (în prezent, locţiitor al comandantului divizionului), Mm V Băduţ Papuc, operator în punctul de comandă, căpitanul Valerică Roşca, comandantul serviciului

de luptă artilerie la corveta Contraamiral Eustaţiu Sebastian (264), căpitanul Mihai Stăiculescu, comandantul serviciului de luptă artilerie la corveta Contraamiral Horia Măcellariu, locotenent-comandorul Dumitru Curbăt, evaluator CISE.

Mm IV Vlădilă Veronica, specialist 4 navigaţie la corvetaContraamiral Horia Măcellariu (265).

Exerciţiu de reaprovizionare pe mare



Forţele Navale au fost primacategorie de forţe profesionalizată,renunţând la militarii în termen încă dinluna ianuarie 2005. De atunci au trecutdoi ani în care funcţiile de la nave au fostîncadrate cu militari angajaţi pe bază decontract, dintre cei care aveau stagiulmilitar satisfăcut. Odată cu eliminareastagiului militar obligatoriu şi la celelaltecategorii de forţe, a apărut problemabazei de selecţie a celor care-şi doreau ocarieră în Armată şi implicit în ForţeleNavale, deoarece erau puţini cei caremai puteau îndeplini condiţia, „să aibăstagiul militar satisfăcut”.

Cadrul legal

În luna decembrie 2006 a apărut Legea384 privind statutul soldaţilor şi gradaţilorvoluntari, urmată la scurt timp deInstrucţiunile de aplicare, M.R.U.-3/8.Soldaţii şi gradaţii voluntari constituie,conform prevederilor legale, o categorie depersonal militar profesionalizat de la bazaierarhiei militare, destinată pentruîndeplinirea misiunilor de execuţiespecifice. Cadrul legal a fost astfel creat, iarmediatizarea intensă a carierei de soldat-gradat voluntar a făcut ca mulţi dintreabsolvenţii de liceu să-şi dorescă să intre înArmată.

Etapele pe care cei care doreau să seangajeze în Forţele Navale şi care

îndeplineau condiţiile minimale, trebuiau săle îndeplinească, au devenit clare.Absolvenţii, cel puţin ai unei şcoliprofesionale, având vârsta maximă de 26de ani, au fost recrutaţi şi selectaţi laBirourile de Informare-Recrutare, dupăcare şi-au întocmit dosarul de candidatpentru a deveni soldat voluntar. Aceastăselecţie a început după ce ultima serie demilitari a fost încorporată, în octombrie2006. Etapa următoare s-a derulat la

Centrele Zonale de selecţie şi orientare dela Breaza, Alba Iulia şi CâmpulungMoldovenesc, unde candidaţii au avut detrecut proba psihologică, proba sportivă şiau susţinut un interviu. Cei declaraţi admişis-au prezentat la Centrul de Instrucţie alForţelor Navale din Mangalia.

Începând cu data de 5 martie, 142 desoldaţi voluntari, 138 băieţi şi 4 fete, sepregătesc astfel, în Centrul de Instrucţie alForţelor Navale. După săptămâna deacomodare, programul de instruire alacestora cuprinde modulul instruiriiindividuale şi modulul perfecţionării instruiriide specialitate.

Primul modul este axat pe pregătiremilitară generală şi tactică în vedereaformării deprinderilor individuale, duceriiluptei şi mânuirii armamentului individualdin dotare, iar modulul perfecţionăriiinstruirii de specialitate este axat pepregătirea militară de specialitate,specifică specialităţilor militare din ForţelorNavale. Atât pe timpul procesului deinstruire, cât ºi la finalul fiecãrui modul,soldaþii voluntari vor fi evaluaþi.

Perioada de acomodare

I-am găsit pe soldaţii voluntari, la doarcâteva zile după începerea programului deacomodare. Se simţeau „haotici”, dupăcum ne-a spus unul dintre ei, nu pentru căprogramul nu ar fi fost clar şi cunoscut, cidoar pentru că totul era nou pentru ei şiacomodarea cu rigorile regimului militar

SGV în For]ele Navale

Prima serie de solda]i voluntari


Foto: Mihai Egorov


cere timp. În ziua prezenţei noastre laMangalia (prima din cele trei deplasări pecare le-am făcut până la data apariţieirevistei), cei 142 de soldaţi voluntaritrebuiau să se familiarizeze atât cucomenzile simple din armată, cu mersul înformaţie, dar şi cu prevederile legale alestatutului lor. Fiind prima serie de soldaţivoluntari care se pregăteşte în ForţeleNavale, există multe elemente de noutatepe care tinerii voluntari trebuie să lecunoască. Asta şi pentru că, înainte defiecare modul de instruire, ei semnează unangajament, care prevede drepturile şiobligaţiile lor, dar şi ale unităţii în care sepregătesc. După finalizarea celui de-aldoilea modul de instruire, cei admişi ladeservirea mecanismelor vor semna uncontract cu Ministerul Apărării, pe operioadă de patru ani, contract care poatefi prelungit ulterior până ce soldaţii şigradaţii voluntari ating limita de vârstăprevăzută de 40 de ani. Odată prezentatăbaza legală a activităţii lor, soldaţiivoluntari au semnat primul angajament cuCentrul de Instrucţie.

Coeziunea echipajelor, dar şi agrupelor şi plutoanelor din cadrulBatalionului Infanterie Marină, ca factornecesar obţinerii unor rezultate bune laactivităţile de instrucţie, precum şinecesitatea integrării rapide în colective,au fost câteva din aspectele prezentate depsihologul SMFN, locotenent-comandorulCiprian Hanciuc.

Prima săptămână, cea de acomodare,a fost dificilă, atât pentru soldaţii voluntari,cât şi pentru instructori. Căpitanul IoanHuţupaşu, comandantul CompanieiInstrucţie soldaţi voluntari: „În aceastăetapă li se prezintă primele reguli privindcomportarea militarilor în diferite situaţii, lise prezintă o serie de aspecte juridicelegate de statutul şi prezenţa lor în cadrulForţelor Navale. Tot în această perioadăsunt familiarizaţi cu viaţa de la bordulnavelor, sunt organizate activităţi de lecţiivizită, probleme de responsabilităţi,probleme de răspundere materială,probleme de conştientizare privindmisiunile pe care le vor îndeplini în ForţeleNavale, portul armamentului şi alteactivităţi care să-i ajute să devină buniluptători. Efortul depus este mare. Sesimte însă o diferenţă între statutul pe careîl aveau militarii în termen care erauobligaţi să facă stagiu militar şi cei care auvenit pe bază de voluntariat, aceştia fiindmai motivaţi, fiind foarte bine selecţionaţi,automat că-şi desfăşoară activităţile şisunt mult mai receptivi şi mai rezistenţipsihic şi fizic pentru toate activităţile pecare le desfăşoară.”

Motivaţia lor?

142 de soldaţi voluntari, dintre carepatru fete, din doisprezece judeţe, admişi înurma selecţiei pentru 18 unităţi din ForţeleNavale. Cam aşa ar arăta statistic primaserie de pregătire a soldaţilor şi gradaţilor

voluntari din Forţele Navale şi din ArmataRomâniei.

Ce reprezintă această premieră pentruForţele Navale, dar şi pentru Centrul deInstrucţie de la Mangalia? „În momentul defaţă în Forţele Navale este un deficit deaproape 300 de soldaţi gradaţi voluntari,care se vor pregăti în Centrul de Instrucţieal Forţelor Navale. Pentru a completadeficitele apărute ca urmare a plecăriimilitarilor din Forţele Navale, am întocmitprograme speciale de recrutare, de selecţieşi pregătire a tinerilor care vor săîmbrăţişeze cariera militară. Acest momentdeclanşat astăzi, va continua în toamnăcând vom avea o nouă serie şi an de an noivom perfecţiona acest ciclu de pregătire,astfel încât, să avem o rezervă calculatăpentru a ne asigura încadrarea posturilor cuastfel de militari”, ne-a declarat contra -amiralul de flotilă Gheorghe Petria,locţiitorul şefului SMFN.

„Centrul de Instrucţie al Forţelor Navaleeste pregătit pentru acestă provocare.Suntem pregătiţi din punctul de vedere alspaţiilor de cazare, suntem pregătiţi dinpunctul de vedere al asigurării unei hrăniricorespunzătoare, suntem pregătiţi cuinstructori capabili să efectueze o instruirela nivelul cerinţelor actuale”, ne-a precizatcomandorul Gheorghe Dănilă, coman -dantul Centrului.

Odată cu această primă serie de SGV,vor fi pregătite şi primele fete SGV pentruForţele Navale, care vor urma aceleaşi

Foto: Mihai Egorov


module de instruire. „În afară de faptul cădorm în dormitor separat, nu se face nici odiferenţă, nici la pregătire, nici la obligaţii,nici la drepturi. Fiecare fată a fostrepartizată la câte un pluton pentru a nuface un grup de fete într-un pluton şi a secrea impresia că ele nu pot face faţă. Dar,în aceste prime zile, fetele se comportăchiar foarte bine”, ne-a precizatcomandantul Centrului.

În condiţiile în care, cel puţin în ultimulan, mulţi dintre MAC, actualii SGV, auplecat din Forţele Navale îndreptându-se înspecial spre Ministerul Administraţiei şiInternelor, am fost curioşi să aflăm, care afost motivaţia acestei alegeri, de unde s-auinformat în luarea deciziei şi de ce au alesForţele Navale. Unii au venit dinconvingere, din dorinţa de a face o carieră,alţii din curiozitate, unii au ales aceastăprofesie pentru stabilitatea unui loc demuncă. „Am ales marina, pentru că îmiplace marea, cred că am înclinaţii pentruacestă meserie şi mi-a plăcut aceastăarmă. Sunt fată, am anumite principii înviaţă, vreau să mi le urmez şi să fac ocarieră în Forţele Navale. Am terminatliceul şi sunt anul trei la Facultatea deDrept. E mai dificil la început pentru că estevorba de acomodare, dar pentru mine, nueste greu, încerc să ţin pasul cu băieţii şi sănu se facă diferenţe între mine şi ei şi credcă reuşesc destul de bine”, ne-a precizatsoldat voluntar Grădinaru Iuliana dinConstanţa. Soldatul voluntar Mazilu Ştefan,comuna Ostroveni, judeţul Dolj: „Nişteprieteni mi-au spus că se fac angajări, esteun loc sigur de muncă şi o ocazie în pluspentru că-mi place în armată. Când mi-amcompletat dosarul, am optat pentru marină,unde aş vrea să urmez cursuri şi să am ocarieră.” „Mi-a plăcut foarte mult marea şiam vrut să vin la marină. Nu am avut ocaziasă văd vreo navă militară până acum (întretimp, soldaţii voluntari au ieşit pe mare cucorvetele) decât la televizor. Am terminatliceul şi sunt student în anul doi, la ŞtiinţeEconomice; acum am întrerupt facultatea,dar sper că după ce ajung la unitate, să potcontinua studiile la distanţă. De asemenea,aş vrea să urmez apoi cursuri de maiştrimilitari sau subofiţeri, ca să avansez. Suntîncrezător în forţele mele şi cred că o sărezist până la sfârşit”, ne-a menţionatsoldatul voluntar Alin Ion din Târgu Jiu,judeţul Gorj. Soldatul Marin LaviniaMihaela, oraşul Ovidiu: „Am ales specialmarina, pentru că tatăl meu a lucrat înmarină, şi-mi place foarte mult pe navă. Deaceea, am optat pentru fregata „ReginaMaria”, am vazut-o la televizor şi ea a fostprima mea opţiune. Sper să-mi realizezvisul, să fac ceea ce-mi place, am înţelescă avem posibilitatea să urcăm în grad săfacem anumite specializări, asta-mi doresc.Primele zile aici, au fost dificile, dar îndouă-trei zile m-am obişnuit, greul cred căa trecut şi cum am înţeles că voi fi singurafată de pe fregata „Regina Maria”, trebuiesă mă obişnuiesc.” Soldat Gemambet

Sergin, Mangalia: „Am urmat şcoalaprofesională şi am lucrat patru ani caospătar, ca sudor în şantierul naval, iar lapatron nu este foarte bine. Am spus căarmata este o instituţie serioasă, totul estepe disciplină. Am vrut să fiu încorporat înoctombrie, dar pentru Constanţa au fostdoar 10 locuri şi nu am reuşit, iar când s-aanunţat la televizor că armata face angajări,am fost la BIR, m-am înscris şi m-amprezentat la Breaza. Am dat probele şidupă o săptămână, am venit la Mangalia,să fac o carieră în marină. Prima zi aici, laCentrul de Instrucţie a fost cea mai grea,ne-am trezit la 5.30, a fost greu. Nu suntemobişnuiţi, toţi am fost civili, a fost greu.Acum e bine, chiar îmi place.”

După primele zile de instrucţie auexistat şi soldaţi voluntari care au plecatînainte de a semna primul angajament.Dar, după cum ne-au precizat şi instructorii,cei care au ales să vină în Forţele Navale,sunt conştienţi că a fost o alegere voluntarăşi că de ei va depinde cariera pe care o voravea. „În marea lor majoritate îi simt

hotărâţi să facă o carieră în armată, dornicisă înveţe, chiar atitudinea lor esteneaşteptat de bună. Mă aşteptam să fiemai greu adaptabili la condiţiile cazone, darnu, s-au adaptat destul de bine. Esteadevărat că avem şi excepţii, avem câtevacazuri, vreo 5-6 care s-au retras dar nu nesperie, din contră, am impresia că au fostbenefice aceste plecări pentru că pe mulţi i-a ambiţionat să rămână”, ne-a declaratcomandorul Gheorghe Dănilă, coman -dantul Centrului de Instrucţie.

Ce se întâmplă cu ei ulterior?

Încă din Centrele Zonale de selecţie şiorientare, cei 142 de soldaţi voluntari aufost repartizaţi unităţilor din Forţele Navalecare au deficit de SGV. Repartiţia lor finalăse va face însă la finalul modululperfecţionării instruirii de specialitate, înfuncţie de rezultate şi de aptitudini. „Prinprograma de instruire pe care am elaborat-o am căutat să acumulezecunoştinţele necesare pentru a putea face

Primele noţiuni despre armată se învaţă pe platoul Centrului de Instrucţie.

Soldaţii voluntari la întâlnirea cu juristul Academiei Navale „Mircea cel Bătrân” şi psihologul SMFN.

Foto: Mihai Egorov

Foto: Mihai Egorov

29

faţă la bordul navelor şi la unităţile de uscatdin Forţele Navale. Ca o evaluare finală,militarii în ultimele patru săptămâni alemodulului doi vor face practică la unităţile lacare vor fi repartizaţi. Cu această ocazie,vor da şi examenul la deservireamecanismelor la divizioanle de nave,urmând ca ei când pleacă la unităţi să îşiînceapă din plin activitatea pe specialitateape care au fost pregătiţi în Centrul deInstrucţie”, ne-a precizat comandorulGheorghe Dănilă.

Chiar dacă ei au ales să devină soldaţivoluntari în Forţele Navale, mulţi dintre ei,s-au gândit că vor avea posibilitatea să-şicontinue cariera ca şi maiştri militari.Dincolo de nivelul ierarhiei militare pe cares-ar situa dacă ar absolvi un curs deformare a maiştrilor pe filieră indirectă, ei aravea posibilitatea să rămână în ForţeleNavale şi după vârsta de 40 de ani. „Lanivelul SMFN se va face o analiză, se vorrealiza condiţiile de învăţământ necesarepregătirii acestor militari şi atragerii lor pefilieră indirectă pentru a deveni cadre aleForţelor Navale şi, în perspectivă vom aveaşi această cale deschisă acestor militaripentru a sprijini şi mai mult procesul deatractivitate către cariera militară în ForţeleNavale. Problema care se ridică este legatăde pregătire. Noi nu putem pregăti într-untimp foarte scurt maiştri militari, respectiv întrei-patru luni, pentru că necesită opregătire tehnică mult mai dezvoltată carepresupune o perioadă de cel puţin un an şijumătate”, ne-a declarat contraamiralul deflotilă Gheorghe Petria.

Baza materială

Nu putem ocoli acest aspect importantdin pregătirea tinerilor soldaţi voluntari dinForţele Navale, pentru că dincolo de faptulcă la Centrul de Instrucţie se formează caluptători, ei primesc şi un bagaj decunoştinţe de specialitate, utile la unităţileîn care îşi vor desfăşura activitatea. „Bazamaterială de instrucţie, aş putea spune că,este suficientă pentru a permite un transferde cunoştinţe generale către aceşti SGV, înceea ce priveşte specialităţile din ForţeleNavale”, ne-a menţionat comandantulCentrului. Am rămas surprins de importanţaacordată acestor tineri, vizitând spaţiile decazare. Dormitoare de patru, şase sau optpaturi, cu televizor în dormitor, grupurisanitare noi, maşini de spălat rufe, sunt

doar câteva din lucrurile care ne-au atrasatenţia. Despre curăţenie, nu vorbim,efortul cadrelor din unitate fiind mare şiimpresionant. Decalarea acestor cursuri depregătire cu câteva luni a făcut caprogramul celor din Centrul de Instrucţie săfie, în ultima lună, unul zi-lumină. Iarrezultatele, sunt vizibile.

Conducerea Forţelor Navale la deschiderea oficilă

Importanţa acordată instruirii primeiserii de soldaţi voluntari a fost vizibilă şisâmbătă 10 martie, când a avut locdeschiderea oficială a programului deinstruire. Alături de cei 142 de soldaţivoluntari au fost, contraamiralul de flotilăDorin Dănilă, şeful SMFN, contraamiralulde flotilă Gheorghe Petria, locţiitorul şefuluiSMFN, contraamiralul de flotilă DanPopescu, şeful Resurselor din SMFN,contraamiralul de flotilă Mircea Rusmănică,comandantul Flotei, comandanţi ai unităţilordin Forţele Navale, numeroşi ziarişti.Contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă:„Acest moment este unul important înprofesionalizarea Forţelor Navale. Anulacesta Statul Major al Forţelor Navale vapregăti 450 de militari, soldaţi voluntari.Instrucţia soldaţilor şi gradaţilor voluntaritrebuie să asigure însuşirea ansamblului decunoştinţe, formarea competenţelor,deprinderilor şi abilităţilor necesare pentruca aceştia să se poată manifesta în cele treiipostaze esenţiale ale existenţei şi acţiuniimilitare: să fie, să ştie şi să facă, înconformitate cu cerinţele operaţionale alepostului.”

La finalul activităţilor, după defilareasubunităţilor ne-a atras atenţia dialogul pecare contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă,l-a avut cu câţiva soldaţi voluntari, aleşi laîntâmplare. Nimic pregătit, totul spontan,

pentru a afla de ce au venit în ForţeleNavale, ce aşteptări au ei de la profesiaaleasă şi pentru a le transmite ce aşteptăriare conducerea Forţelor Naval de la ei.

Prima ieşire pe mare

Luni 12 martie, soldaţii voluntari au avutprimul contact cu realităţile navelor militare,desfăşurându-şi activitatea la bordulcorvetelor Contraamiral Eustaţiu Sebastian(264) şi Contraamiral Horia Măcellariu(265). Chiar dacă marea n-a fost foarteagitată, aspiranţii la o carieră de soldatprofesionist în Forţele Navale s-au pututacomoda cu activitatea echipajului, curegulile de la bordul navei şi cu rolurilecelorlalţi soldaţi voluntari, din echipajulnavei. Nu au fost mulţi cei cărora le-a fostrău pe mare, dar acest lucru intră încategoria manifestărilor normale pentru oprimă experienţă pe mare. Simona Iliescu,psihologul Centrului de Instrucţie: „Aceastăieşire pe mare este binevenită pentru apregăti psihic soldatul voluntar pentru ceeace au de făcut pe viitor şi de a înţelege ceau de făcut de-acum încolo şi astfel deexerciţii sunt chiar recomandate. Pentruprima ieşire pe mare cred că s-aucomportat bine, chiar dacă unii dintre ei auavut şi rău de mare.” Căpitan-comandorulFlorin Tănase, locţiitorul comandantuluiDivizionului 50 corvete: „În momentul defaţă există un deficit de soldaţi voluntari înunitatea noastră. Consider că pentru eiaceastă ieşire pe mare a fost o experienţăbenefică, au văzut cam cum se puneproblema la o ieşire pe mare. Am sesizat şii-am receptat destul de interesaţi deviitoarea lor carieră, s-au interesat detehnica de la bordul altor nave, de la bordulfregatelor.” Debutul lor pe mare, chiar dacăa fost unul scurt, a fost de bun augur.Urmează ca pe parcursul instruirii înCentrul de Instrucţie al Forţelor Navale,soldaţii voluntari să mai participe la astfelde ieşiri pe mare.

Primii soldaţi voluntari pregătiţi deForţele Navale au păşit cu dreptul în noualor carieră. Urmează să înceapă modululinstruirii individuale, să se formeze caluptători, dar şi ca specialişti, cei de careForţele Navale au atâta nevoie. Chiar dacăsunt multe necunoscute pentru ei, în ceeace priveşte cariera militară, au ales voluntaraceastă carieră şi sunt hotărâţi să nudezamăgească. �

Uneori, acomodarea pe mare, nu este chiar uşoară.

Contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă, şeful SMFN, în dialog cu jurnaliştii constănţeni.


Foto: Codruţ Burdujan Foto: Codruţ Burdujan

Foto: Marian Moşneagu



Nava purt\toare de rachete Zborul (NPR 188)


Navalizarea IAR 330 PUMA

La începutul anului 2005, IARGhimbav a primit spre execuţie treielicoptere IAR 330 PUMA naval, înacelaşi an înfiinţându-se în cadrulStatului Major al Forţelor Navale, Centrulde Conducere a Aviaţiei, iar primii optofiţeri de marină selectaţi pentru a devenipiloţi de elicopter au început un programintensiv de pregătire în cadrul Şcolii deAplicaţie a Forţelor Aeriene „Aurel Vlaicu“de la Boboc, pentru obţinerea brevetuluide pilot.

În februarie 2005, elicopterul naval seafla pe planşa de lucru a inginerilorbraşoveni, care au adoptat soluţiaconstruirii acestuia pe platformamaturizată a deja celebrului IAR 330PUMA, utilizând o avionică modernă şielemente specifice zborului deasupraapei. Dificultatea majorã a realizãriielicopterului în prima etapã, de fapt denavalizare a elicopterului IAR 330PUMA, dupã cum ne-a precizat inginerulViorel Þigãu, directorul de program la IARPuma naval, „a constituit-o identificareaharponului ºi realizarea calculelor, pentruca acest dispozitiv vital apuntãrii, sãpoatã fi folosit în siguranþã.”

Programul „elicoptere navale” a fostîmpărţit în două etape, prima deru -

lându-se până în martie 2007, iar a doua,având ca termen de finalizare anul 2008.Ciclul de producţie al unui astfel deaparat este de aproximativ 520 de zile.Pânã la sfârºitul acestui an vor intra înserviciul Forþelor Navale douã elicoptere,cel de-al treilea urmând a intra în serviciuîn anul 2008, atunci când se vor integrala elicopter, sonarul, sistemul data-link,care sã facã fuziunea senzorilor,prelucrarea imaginilor ºi transmiterea lorîn timp real la fregatã, consola demisiuni, torpila, racheta aer-navã. Lafinalul acestei etape, elicopterul PUMAnaval va fi capabil sã execute misiuniantisubmarin, dar va putea susþine ºilupta la suprafaþã. În aceastã etapã aelicopterului naval, va fi finalizat ºimanualul de zbor pentru utilizarea însiguranþã a acestui viitor vector alfregatelor. Principalele modernizãriaduse elicopterului IAR 330 PUMA, înaceastã fazã a programului sunt:instalarea unui harpon de apuntare, palepliabile, scaune pentru piloþi anticrash,sisteme moderne de supravieþuire,sistem de avionicã modernã care permitegestionarea misiunilor de rutinã de cãtrecalculator, troliu electric foarte per -formant, care se aflã în dotarea tuturorelicopterelor care executã misiuni

deasupra mãrii, dispozitivul electrono-optic, farul de cãutare, aparatura degoniometrare pentru aflarea poziþieinavei. Cu aceste modernizãri, elicopteruleste capabil sã execute misiuni decãutare-salvare, transport personal,aprovizionare nave ºi este în mãsurã sãapunteze pe funtea fregatelor. IonGeorgescu, directorul general al IAR

Avia]ia Naval\

Dispozitivul electrono-optic şi unul din flotoarele elicopterului IAR 330 PUMA naval.

De la planşa de lucru la aerodromul de încercare

Primul elicopter PUMAnaval a ie[it la zbor

32

Foto: Mihai Egorov

33

Ghimbav: „Este un elicopter foartemodern pentru că foloseşte o platformămatură, experimentată, la care nu maipoţi să aduci îmbunătăţiri, la care suntmontate partea de motor-tracţiune,motor-ansamble metalice, pale de ultimăgeneraţie, plus că are o nouă avionică,adică este un elicopter 100% inter -

operabil cu forţele din sistemul NATO.”Trebuie menţionat faptul că alături deIAR Ghimbav, la reuşita proiectuluielicopterul PUMA naval, au contribuit,printre alţii, Turbomecanica Bucureşti şiAerostar Bacău. Comandorul TudorelDuţă, şeful Centrul de conducere aAviaţiei din cadrul Statului Major al

Forţelor Navale: „Avem un far de căutare- o noutate în ţara noastră, avem un troliufoarte performant pentru salvareanaufragiaţilor, a celor aflaţi în pericol înapă, avem un sistem de cercetare ochielectronic cu cameră tv, cu camerăinfraroşu şi cu un telemetru laser care nepermite să evaluăm ţinta.”

Zborul de prezentare

Marţi, 30 ianuarie, la sediul IARGhimbav s-a desfăşurat prezentareaoficială a primului elicopter IAR 330PUMA naval. Au fost prezenţi, şefulStatului Major al Forţelor Navale,comandantul Flotei, comandanţii fre -gatelor Tip 22 aflate în dotarea ForţelorNavale, reprezentanţi ai MinisteruluiApărării şi ai Statului Major General,reprezentanţi ai firmelor constructoare, aiadministraţiei publice centrale şi locale.În timp ce oficialităţile erau informateasupra stadiului derulării programului,asupra etapelor care au rămas de urmat,personalul de la IAR Ghimbav acorda oatenţie deosebită detaliilor, pentru catotul să fie pus la punct. Chiar şi pentrucei care au gândit programul, elicopteruleste impunător. Odată încheiatepregătirile, IAR 330 PUMA naval era gata



Intrate în dotarea Forţelor Navale în decembrie 2004 şi respectiv iunie 2005, fregatele Tip 22,Regele Ferdinand şi Regina Maria, proiectate a avea elicopter la bord au condus la necesitatea

reluării tradiţiei aviaţiei navale, abandonată în 1960.

Urmărind evoluţia elicopterului în zbor, de la stânga la dreapta: comandorul Constantin Apostol,din cadrul Departamentului pentru Armamente, general-maior (r) Ion Georgescu,

directorul general al IAR Ghimbav, contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă, şeful SMFN, Vasile Butaru, vicepreşedintele consiliului Judeţean Braşov, Aurelian Leonard Danu, prefectul judeţului Braşov.


Intrate în dotarea Forţelor Navale în decembrie 2004 şi respectiv iunie 2005, fregatele Tip 22,Regele Ferdinand şi Regina Maria, proiectate a avea elicopter la bord au condus la necesitatea

reluării tradiţiei aviaţiei navale, abandonată în 1960.

Foto: Florin Popoacă

Foto: Mihai Egorov


de „expoziţie”. Prezentarea elicopteruluiînainte de zborul test, a suscitat interesulatât a oficialilor cât şi a reprezentanţilorpresei prezenţi în număr mare la Ghimbav,tentaþia urcãrii în elicopter fiind mare.

Elicopterul s-a lăsat uşor scos cutractorul din hangar şi dus pe aerodromulde încercare. Zumzetul păsării de oţel,odată cu pornirea motoarelor, a făcutasistenţa atentă la elicopterul pe carescria „RO NAVY”. Zborul de testare a fostunul scurt dar foarte dinamic, elicopterulexecutând adevărate acrobaţii în aer,piloţii reuşind să-i ţină pe cei prezenţiatenţi la ce se întâmpla pe cer. RaduBârlea, pilot de încercare la IAR Braşov:„Elicopterul PUMA naval este unelicopter de excepţie. S-a comportat

extraordinar, într-o evoluţie complexă. Şiaproape de sol şi la mare înălţime acestelicopter aproape în întregime românescs-a comportat foarte bine.” Trecereaelicopterului PUMA naval de pe planşade lucru a inginerilor braşoveni peaerodromul de încercare a constituit defapt, finalizarea unei etape din programulelicoptere navale. „Este foarte frumos şiimportant totodată, ca după aproape treiani de când proiectul a fost demarat, să-l vedem astăzi aproape realizat.Urmează ca partea de desfăşurare aprobelor pe fregată să fie încununareamuncii unei întreprinderi româneşti care-şi menţine stadiul şi nivelul de tehnicitate

vizavi de realizarea acestor elicoptere. Eîn acelaşi timp de apreciat faptul căpentru acest elicopter au colaboratnumeroase firme româneşti şi străine”,ne-a declarat contraamiralul de flotilăDorin Dănilă, şeful Statului Major alForţelor Navale. Comandorul AlexandruMîrşu, comandantul Flotilei de Fregate:„Este un moment impresionant, cel puţinpentru noi, pentru marinari, să vedemprimul elicopter destinat fregatelor dinFlotila de Fregate făcând acest zbor test.Într-adevăr, pot spune că astăzi s-a scrisistoria pentru această nouă tânără armă,să îi spunem, în Marina Militară, careeste constituită de Forţele Aeriene.Echipajele navelor sunt nerăbdătoare săprimească la bord acest echipament.“

Dupã parcurgerea perioadei de probede la Ghimbav, elicopterul va fi testat labordul fregatelor, urmând ca apoi, acestasã fie certificat pentru executareamisiunilor de cãutare-salvare, evacuarede rãniþi ºi supraveghere pe mare. Vaurma apoi un program intensiv depregãtire al piloþilor marinei pe acestelicopter, pentru a putea în final sãexecute misiuni în siguranþã de pepuntea fregatelor.

Un vector important la bordul fregatelor

În ce măsură se vor schimbamisiunile pe care le vor executa fregatele

Tip 22, având aceste elicoptere la bord?Contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă,şeful Statului Major al Forţelor Navale:„Odată cu ambarcarea acestor elicopterela bord, se încheie de fapt faza întâi demodernizare sau revitalizare a fregatelor.Este o cerinţă pe care NATO ne-a pus-oîn faţă acum aproape patru ani şi pe carenoi o vom atinge. Odată cu ambarcareaacestor elicoptere vom avea posibilităţica navele să poată să-şi îndeplineascămisiunile dincolo de zona în care senzoriinavei pot să scurteze orizontul saupartea subacvatică. Este în acelaşi timpun moment în care elicopterul în sfârşit,va putea fi folosit atât pentru căutarea pemare cât şi pentru asigurarea inter -venţiilor dacă va fi nevoie.” Căpitan-comandorul Marian Săvulescu, coman -dantul fregatei Regele Ferdinand: „Înprima fază, căutare-salvare, va fi oactivitate pe care trebuie s-o începemfoarte serios, pentru că pe planinternaţional se pune un mare accent peaceasta, mai ales că autoritatea portuarăConstanţa este în dezvoltare. Apoi, înfaza a doua, când avem armament labordul elicopterului, trebuie să gândimacest vector al nostru care opereazădincolo de orizont, pentru observare,orientarea armamentului fregatei, cufolosirea armelor proprii. În cadrulmisiunilor, elicopterul dă credibilitateforţei, care este acolo, dacă participă şicelelalte nave din grupare. E bine să-l ai;e bine să-l ai pentru urgenţe medicalecum a fost cea din 7 decembrie 2005,este bine să-l ai pentru aprovizionare pemare de la navă la navă, ca măsurăsuplimentară, deoarece fregatele ausisteme care să permită aprovizionareade la navă la navă fără probleme.”

ªi chiar dacã în acest an nu se va aflala bordul fregatei Regele Ferdinand petimpul participãrii la ACTIVEENDEAVOUR, elicopterul naval vaconstitui o provocare pentru cei opt piloþimarinari care vor zbura cu el, dar ºi opremierã pentru misiunile viitoare aleForþelor Navale.

IAR 330 PUMA naval: Instalaţia de forţă: două motoareturbopropulsoare TURMO IV B, cu o putere de 1400 CPfiecare; dimensiuni: lungimea 15m, înălţimea: 4,7m,anvergura: 3,38m; diametrul rotorului principal: 16,2m;greutatea maximă la decolare: 7400kg; sarcina utilă:1000kg; Echipaj: 3; performanţe: viteza maximă: 263 km/h,plafonul static: 4800m, distanţa maximă de zbor: 550km;sarcina utilă de ridicat cu troliul electric: 275 kg; viteza deridicare: maxim 9 m/s.

Aspect din timpul prezentării stadiului de derulare a programului elicoptere navale.

Foto: Mihai Egorov

Foto: Mihai Egorov



În iulie 2006, opt ofiţeri de marinăreuşeau la capătul unui examen dificilsă obţină brevetul de pilot de elicopter.De atunci, mai exact din 10 iulie 2006,ei se pregătesc în cadrul Bazei 90Transport Aerian Otopeni, zburând peelicopterul IAR 330 PUMA.

Pregătirea de zborAici i-am găsit şi noi, echipa Grupului

Mass-Media al Forţelor Navale, într-o ziobişnuită de pregătire. Am ajuns de laConstanţa, chiar la briefingul dedimineaţă, sau mai corect, cei din bază auschimbat ora de desfăşurare abriefingului, pentru că în ziua anterioară îianunţasem că venim. Cu toate că seanunţa o zi de zbor plină, atmosfera eradegajată la briefing. Ultimele detalii alemisiunilor din acea zi, sunt foarteimportante, astfel că, viteza vântului,temperatura aerului, plafonul de nori, aufost doar câteva elemente pe care piloţii şile-au notat în agende, indiferent de gradulpe care-l aveau sau de experienţă. Odatăcu semnarea fişelor pentru misiuni, doarpe baza tabelului de acces în aeronaveleMinisterului Apărării, suntem repartizaţi şinoi în două din elicopterele în care zboarămarinarii, fără alte demersuri prealabile.Ca şi la Şcoala de Aplicaţie pentru ForţeleAeriene de la Boboc şi aici ne-a surprinsplăcut deschiderea personalului bazei lasolicitările presei militare, conştienţi că neajutăm reciproc.

Odată încheiat briefingul, pentrupersonalul navigant au urmat alte ore la sala

de pregătire, unde piloţii au revăzut hărţilede zbor, au mai analizat o dată misiunile.Tensiunea începe să se simtă odată cutrecerea timpului şi apropierea orei deîncepere a zborului. Piloţii îşi iau mapele cumisiunile pentru ziua respectivă şi sedeplasează spre pista de zbor. Privindu-iîndreptându-se spre pistă, am avut pentru oclipă, senzaţia că revăd o secvenţă dincelebrul film „Top Gun”. Marinariitransformaţi în piloţi de elicopter, sunt mândride ceea ce au realizat până acum, suntoptimişti că vor avea un nou zbor liniştit, sunto echipă şi acest lucru se observă uşor.Încântaţi de realizările şi de progresele loreste şi personalul Bazei 90 Transport AerianOtopeni, selecţia, seriozitatea şi ambiţiacelor opt ofiţeri de marină, fiind elementeledefinitorii ale reuşitei acestora.

Aprecieri pentru marinariDetaliile finale ale misiunii se stabilesc

chiar pe pistă, lângă elicopterele care-şiexecută verificările tehnice. Pregătireapiloţilor marinari a fost o provocare pentrupersonalul Bazei Aeriene Otopeni, dupăcum ne-a declarat generalul de flotilăaeriană dr. Laurenţiu Simionescu,comandantul Bazei 90 Transport AerianOtopeni. „Pentru noi, a fost în primul rândo premieră, în al doilea rând o onoare,pentru că sunt primii marinari care îipregătim pentru această meserie,oarecum nouă pentru Forţele Navale, darveche ca tradiţie în România. Spuneamcă reprezintă şi o experienţă şi nu înultimul rând o plăcere, pentru că avem de-a face cu un grup de oameni pe carenu numai eu personal, ci noi ca şi colectiv

îi apreciem în mod deosebit. Sunt nişteoameni de care ştim că va trebui să nedespărţim, dar i-am apreciat foarte mult şile-am apreciat posibilităţile, devotamentul,dăruirea pentru această meserie, pentruperformanţele pe care le-au dobândit.”

Perioada de pregătire de la Otopeni afost foarte densă pentru cei opt piloţimarinari, care aveau deja experienţa de laBoboc, atunci când în şapte luni au reuşitsă treacă de la timona navei la manşaelicopterului. Până la data prezenţeinoastre la Otopeni, piloţii marinari au făcuttrecerea pe elicopterul IAR 330 PUMASOCAT. După ce au susţinut examenelede trecere la zbor, au pacurs etape dincursul de pregătire pentru luptă în zbor,pentru acest tip de elicopter şi au zburatpeste 50 de ore, executând o gamă largăde misiuni. „Am început ca orice pilot, cucunoaşterea aparatului, cunoaştereamodului în care se dau comenzile pentrua executa zbor pe acest elicopter, misiunide la punct fix, apoi diferite misiuni în caream învăţat cum se fac virajele, cum seface o pantă de urcare, o pantă deaterizare, aterizarea elicopterului.Urmează acum, în modulul doi să facemcazuri speciale, să învăţăm ce avem defăcut dacă în timpul misiunii sedefectează ceva. Cred că toate misiunileau gradul lor de dificultate şi va trebui săne concentrăm cât mai mult asupraîndeplinirii lor”, ne-a declaratlocotenentul Ionuţ Ursescu, înainte deurcarea în elicopter. „Greu de spus carea fost cea mai grea misiune de pânăacum, pentru că fiecare misiune, fiecare

35

Pilo]ii Marinei

Marinari la în\l]imeFoto: Mihai Egorov

exerciţiu la începutul lui este dificil. Pânăîn momentul în care începi să deprinzianumite elemente, anumite lucruriparticulare acelui exerciţiu, este greu şise munceşte şi se transpiră mult pentruacest lucru, după care totul devine maiuşor şi poate chiar devine unautomatism”, ne-a precizat locotenentulBogdan Curcă.

La Baza 90 Transport AerianOtopeni, piloţii marinari zboară aproapecontinuu, pentru că programul intensivde pregătire gândit de Statul Major alForţelor Navale trebuie să permită celoropt temerari să poată zbura în siguranţăpe acest elicopter, pentru ca trecerea peIAR 330 PUMA naval să se facă uşor. „Înmomentul de faţă Grupul de Elicoptereeste constituit; inclusiv echipajele pentruelicoptere sunt prinse în căsuţeleştatului. Urmează ca odată cu preluarea

elicopterului în luna martie, echipajele săînceapă pregătirea, efectiv pe aeronavape care o vor exploata. Până în prezent,graficul derulării activităţilor este normalşi acest lucru ne bucură”, ne-a declaratcontraamiralul de flotilă Dorin Dănilă,şeful Statului Major al Forţelor Navale.

Zboruri „fără vizibilitate”

În ziua documentării noastre, în rolulinstructorului, pentru locotenentul IonuţUrsescu, s-a aflat chiar comandantulBazei 90 Transport Aerian Otopeni. Eciudat să vezi un elicopter cu „parbrizul“pe jumătate acoperit pentru ca pilotul sănu vadă afară, dar un astfel de zbor faceparte din modulul doi de pregătire alpiloţilor marinei, unde învaţă ce să facă şicum să-şi îndeplinească misiunea în

siguranţă, dacă pe timpul acesteia sedefectează ceva. Zborul după indicaţiileaparatelor va fi probabil des utilizat demarinari, deoarece ei vor zbura deasupraapei şi în condiţii dificile de vreme, decitrebuie să fie familiarizaţi cu indicaţiileaparatelor. „Astăzi voi avea de îndeplinitzbor fără vizibilitate, timp de trei ore înzonă şi în tur depistă. Asta constă îna c o p e r i r e aparbrizului, deci nuvăd nimic afară, nuvăd aparatura dezbor clasică, eutebuie să mă ghidezdoar după sistemeleelicopterului digitale,sistemul integrat.


Locotenentul Bogdan Curcă, la manşa elicopterului IAR 330 PUMA având numărul 46.

Briefingul desfăşurat de piloţi înaintea fiecărei zile de zbor. În prim plan, locotenentul Ionuţ Ursescu.

Foto: Cristian Spătariu

Foto: Mihai Egorov

Foto: Mihai Egorov

Este prima oară când fac acest tip de zboraici. La Boboc am mai executat misiuni, totfără vizibilitate pe IAR 316-B Alouette, darfiind un nou tip de elicopter, sper să mă ajutemai mult sistemul de avionică”, ne-a precizatlocotenentul Ionuţ Ursescu.

Din nou în elicopter

N-am rezistat nici noi, echipa GrupuluiMass-Media, tentaţiei de a zbura cu piloţiimarinari. Repartizaţi de dimineaţă pe douăelicoptere, am zburat în final alături delocotenentul Bogdan Curcă, pe elicopterul46 al cărui echipaj a fost format din căpitan-comandorul Constantin Grigore,comandant şi Mm I Mircea Cristea,mecanic de zbor. Zborul a fost calm,asemeni parcă cerului din acea zi. Şi chiardacă am putut redescoperi, frumuseţea şimirajul zborului, misiunea s-a doveditdificilă şi pentru noi. Discuţiile între pilot şiinstructor au fost clare, scurte, lăsândparcă loc pentru poezia zborului. Ne-asurprins, atât cât am putut observa, faptulcă instructorul a intervenit de puţine ori întimpul zborului, corectând şi ajutându-l petânărul pilot marinar să deprindă mai bine

anumite procedee de manevră aelicopterului. Seriozitatea pregătirii lor aputut face însă acest lucru posibil. Ceilalţifactori care au dus la rezultatele buneobţinute de piloţi în pregătire, au fost, dupăcum ne-a precizat chiar comandantulbazei, faptul că toţi cei opt piloţi sunt pestemedia absolvenţilor Academiei ForţelorAeriene şi programul intensiv de pregătireşi zbor pe care l-au avut atât la Boboc câtşi la Otopeni. „Misiunea de astăzi a fost unzbor în simplă comandă, tur de pistă, încare trebuia să evoluez în postul de pilotajstânga care de obicei este al instructorului.Acum am fost pus într-o situaţie maideosebită decât cea în care am fostobişnuit până acum, dar se pare că m-amdescurcat, am ajuns cu bine la sol”, ne-adeclarat la aterizare locotenentul BogdanCurcă.

Plăcerea de a zbura

Pe baza planificării din acea zi şi amisiunilor pe care le aveau de îndeplinit,fiecare din cei opt ofiţeri de marină, piloţi deelicopter urcau în elicopterele IAR 330PUMA, pentru a-şi îndeplini misiuneapentru acea zi. În acel vuiet continuu,singurul lucru care-şi atrăgea atenţia erazgomotul produs de motoareleelicopterelor şi norii de praf pe care-i ridicauîn urma lor la decolare sau când simulaumanevrele de aterizare.

„Zborurile executate alături de piloţiimarinari nu sunt diferite faţă de cele alăturide piloţii noştri şi vreau să vă spun că,calităţile lor ca viitori profesionişti în alezborului, au făcut ca această diferenţă pecare-o aşteptau alţii să se manifeste. Noisuntem foarte încântaţi de calitateamisiunilor pe care le execută. Este şi

motivul pentru care au progresat extrem derapid şi ne pregătim să despărţim de ei, lafinalul programului de instruire. Oricând aşzbura alături de ei pe elicopterul IAR 330PUMA naval, dar ca să fiu apropiat debreasla pe care o reprezint, sunteminvidioşi pe marină şi i-am vrea în curteanoastră”, ne-a declarat generalul de flotilăaeriană dr. Laurenţiu Simionescu.

Din nou cuvinte frumoase despre ceiopt, care au dovedit că şi-au dorit cuadevărat să fie atât marinari, cât şi piloţi deelicopter şi care dacă ar mai avea ocaziasă aleagă, ca în iulie 2005, ar alege dinnou această profesie tânără în ForţeleNavale. „Dacă ar fi să-mi reanalizaezopţiunile, aş opta din nou pentru meseria depilot de elicopter; aş face-o însă cu mai multcuraj decât am făcut-o. Sunt mulţumit dealegerea mea, pot spune că sunt mândru şi

dacă se va mai ivi această ocazie lerecomand ofiţerilor tineri din Forţele Navalesă facă asta. N-o să regrete niciodată”, ne-a mărturisit la finalul dialogului locotenentulBogdan Curcă.

Am părăsit Baza 90 Transport AerianOtopeni, lăsând piloţii să-şi continueantrenamentele de zbor. Până la sfârşitul luimartie, trebuie să mai acumuleze 25 de orede zbor şi nu e puţin lucru. După o selecţieriguroasă, cei opt marinari, au reuşit să seridice, mai sus de nivelul aşteptat, făcându-i încrezători pe instructori căprogramul intensiv de pregătire este unsucces. Pentru cei opt va urma un alt modulde pregătire, la Constanţa, pe elicopterul IAR330 PUMA naval, cu care-şi vor desfăşuraapoi activitatea la bordul fregatelor. Dar, audovedit că sunt serioşi, că sunt motivaţi, căsunt o echipă. Ei sunt, Piloţii Marinei! �


37

Elicopterul IAR 330 PUMA pregătit pentru o misiune cu „parbrizul“ acoperit.

Foto: Mihai Egorov


Olivia BUCIOACĂ

Prin misiunile pe care le îndeplineºte,Direcþia Hidrograficã Maritimã este oinstituþie cu profil unic în Armata României,fiind expertul þãrii noastre în problemele ceprivesc cartografia marinã, oceanografia,geografia marinã ºi delimitările maritime.Compartimentele Direcţiei HidrograficeMaritime, hidrografie, topogeodezie, me -teo şi oceanografie, impun munca înechipă pentru crearea bazei de datenecesare Secţiei cartografie, care mate -rializează efortul, munca atât deminuţioasă a oamenilor, în hărţi şi altedocumente nautice. Activitatea specia -liştilor din secţia Cartografie şi DocumenteNautice, se defineşte simplu, printr-unsingur cuvânt: artă. Pentru că ceea cerealizează, imaginea hărţii, prin utilizareaaparatelor optice, ţin de domeniul artis -ticului. Întocmirea unei hărţi, până lafinalizare, poate dura foarte mult, în funcţieşi de gradul de complexitate, şi o putemdefini ca aparţinând atât sferei artistice,realizarea hărţii impresionând prin aspect,formă şi culoare, cât şi sferei utilului, înelaborarea documentelor pentru sporireasiguranţei navigaţiei pe mare, contribuindrespectarea avizelor de navigaţie şi a altormateriale specifice. Profesionalismul, aten -ţia distributivă, exactitatea şi acureteţeadatelor, răbdare, rapiditate, eficienţă,talent şi precizie în lucru, sunt doar câtevadin calităţile specialiştilor Direcţiei Hidro -grafice Maritime. Specialişti? Cu sigu -ranţă, pentru că atunci când toate acesteate definesc nu poţi fi numit altfel. Şi totuşi

secretul performanţelor obţinute stă înmunca de echipă: „Pot să apreciezactivitatea Direcţiei Hidrografice ca un efortcontinuu al personalului care a încadratunitatea, atât pe linie de perfecţionare apregătirii proprii, cât şi a colectării şiprelucrării datelor pentru a le transforma îndocumente nautice, hărţi necesare navi -gatorilor pentru a creşte precizia pe mareşi, în acest fel, pentru a mări siguranţanavigaţiei navelor comerciale şi militare”,ne-a precizat comandorul AlexandruMacavei comandantul instituþiei.

Începând cu ianuarie 2007, pe listaproiectelor instituþiei se înscrie deja o rea-lizare semnificativã, Direcþia HidrograficãMaritimã devenind membru cu drepuridepline în Convenþia Organizaþiei Hidro -grafice Internaþionale. Comandorul AlexandruMacavei: „Organizaţia Hidrografică Inter -na ţională, este de fapt o autoritateinternaţională în domeniul hidrografiei ma -ritime. Accederea noastră la această or -ganizaţie înseamnă să ne aşezăm laaceeaşi masă cu toate marile puteri

maritime ale lumii. Asta presupune că vomavea acces atât la documentele nautice,hidrografice şi de altă natură referitoare lasiguranţa navigaţiei elaborate de Orga -nizaţia Hidrografică Internaţională cât vomavea ocazia să afirmăm interesele Ro -mâniei în diferite ocazii la diferite con -ferinţe zonale sau internaţionale care suntorganizate de această Organizaţie Hidro -grafică Internaţională. Începând cu 2007,Direcţia Hidrografică Maritimă participă laun obiectiv de interoperabilitate coordonatde către Direcţia Topografică Militară, prinacest obiectiv de interoperabilitate urmă -rim să creăm un sistem hidrometeorologiccare va avea în compunere trei platformede cercetare hidrografică, vom dezvoltacompartimentul meteorologic din compu -nerea unităţii şi, de asemenea, o atenţiedeosebită vom acorda şi modernizăriisistemului de semnalizare maritimă”.

Vineri, 23 februarie, s-au împlinit 81 deani de la înfiinþarea Sistemului Hidrograficîn România. La momentul festiv, au þinutsã fie alãturi de specialiºtii DirecţieiHidrografice Maritime, contraamiralul deflotilã Mircea Rusmãnicã, comandantulFlotei, comandanþi ai unitãþilor din gar -nizoana Constanþa, foºti comandanþi ºispecialiºti ai Direcþiei Hidrografice Mari -time. A fost o întâlnire de suflet, unmoment de analiză a activităţii desfă -şurate, de planuri de viitor, un moment încare fiecare a conştientizat importanţaactivităţii desfăşurate de specialiştiiDirecţiei Hidrografice Maritime pentrusiguranţa navigaţiei. �

Direc]ia Hidrografic\ Maritim\ acceptat\ în Conven]ia Organiza]iei Hidrografice Interna]ionale

Misiune îndeplinit\Misiune îndeplinit\

Foto: Cristian Spătariu


Căpitan ing. Florin POPOACĂ

Deşi în momentul apariţiei sale ca„specie” a fost privită cu reticienţă,ofiţerul de relaţii publice a devenit încet,încet, nelipsit de la activităţile importantedesfăşurate în Forţele Navale. Fie căsuntem alături de cei care acordă uninterviu sau suntem chiar cei care îlînregistrează, căutăm în permanenţă săprezentăm cum trăiesc şi muncescmarinarii militari.

De aceea, de la antrenamente saumisiuni reale până la manifestărilededicate Zilei Marinei Române, cu toţii,ofiţeri de relaţii publice sau jurnaliştimilitari încercăm să mediatizăm toatemanifestările la care participă cei a căroractivitate este legată de marină.

Este corect spus încercăm, deoa -rece anumite exerciţii nu pot fi me -diatizate din cauză că procedurilefolosite sunt clasificate. Se întâmplăînsă uneori ca, datorită unor limitări ori afaptului că unii oameni pur şi simplu nurealizează că ceea ce fac ei reprezintă ooportunitate de promovare a imaginiiinstituţiei militare, să nu putem oferiinformaţii opiniei publice despre uneleevenimente.

Dacă în acest moment ne putemmândri cu faptul că reuşim sămediatizăm aproape toate activităţiledesfăşurate la nivel naţional, trebuie sărecunosc că în cazul misiunilor inter -naţionale nu „stăm” foarte bine. Sunt,din păcate, momente în care efectiv„înroşim” telefoanele încercând să aflămce fac militarii români în cadrul misiunilorinternaţionale la care participă.

Pentru că nu este posibil ca defiecare dată să avem un reprezentant alstructurii de relaţii publice sau unjurnalist militar alături de cei care sestrăduiesc să reprezinte culorile naţi -onale peste intinderile de ape, consider,iar practica a demonstrat că acolo undea existat voinţă, s-a putut. Nu este greu,ca la o vizită într-un port, să fietransmise prin e-mail câteva fotografii şio scurtă informare referitoare ladesfăşurarea misiunii menite a ilustramodul în care sunt folosiţi banii publicialocaţi pentru instruirea militarilor şiînzestrarea armatei.

Există oameni care au un sentimentde repulsie faţă de emisiunile cutematică militară. Nu ştiu dacă aceastase datorează faptului că în anumite

perioade am fost nevoiţi să le vizionămîn mod forţat sau pentru că, în prezent,aceste emisiuni nu se ridică la nivelulaşteptărilor însă cu siguranţă remarcaunuia dintre colegi care spunea că „înacest moment presa militară este citităcu mai mult interes de jurnaliştii civilicare o consideră o foarte bună sursă deinformare decât de către unii militari”,conţine un sâmbure de adevăr.

Este o remarcă dură. Însă trebuie săconştientizăm că dacă nu vom reuşi săfurnizăm societăţii civile informaţii prinintermediul tuturor mijloacelor pe care leavem la dispoziţie, site-ul ForţelorNavale, revista „Marina Română”, emi -siunile de radio şi de televiziune, despreceea ce facem şi dacă vom continua săfuncţionăm după sistemul „ce nevoie ameu să le arăt celor de la presă ce facemnoi?” sau „într-adevăr sunt necesarenişte actualizări la partea de sitereferitoare la unitatea noastră dar nuavem timp să le semnalăm!” cei carepierd suntem noi şi nu jurnaliştii, care cusiguranţă vor găsi două accidente şi treiscandaluri pentru a „umple” timpul alo -cat ştirilor despre armata română.Ritmul vieţii unui jurnalist civil nu îi per -mite să „şlefuiască” informaţiile şi săscoată „la lumină” lucrurile frumoasecare, de altfel, nu îi sporesc audienţasau tirajul şi de aceea, modul în care neprezentăm faptele depinde numai denoi.

Într-adevăr relaţiile publice suntinterfaţa dintre armată şi societateacivilă, însă această interfaţă nu poate

funcţiona decât dacă este „alimentată”cu informaţii. S-ar putea spune că estede datoria celor de la relaţii publice săgăsească soluţii pentru a dispune deinformaţii însă, motivul pentru care nuîntotdeauna există un reprezentant alacestui sistem care să fie acolo undeexistă sursa de informaţie este de celemai multe ori legat de limitareanumărului de persoane participante lamisiune.

În această situaţie singurii care nepot ajuta sunteţi dumneavoastră, cititoriişi totodată sursa noastră de informaţie.Fiecare dintre cei care participă la oactivitate în care sunt implicaţi oamenidin Forţele Navale ne poate ajuta! Ofotografie făcută în timpul unui exerciţiupoate fi folosită şi de către mass-mediadar şi în cadrul unei prezentări de in -struire. O informaţie oferită mass-media după o săptămână sau mai multtimp de la momentul desfăşurării estemai puţin probabil să fie preluată încomparaţie cu una „servită” la câtevaore de la încheirea activităţii. Dacăaceasta ajunge repede la noi, se poateregăsi cu uşurinţă pe site-ul ForţelorNavale, în ziarele de a doua zi sauchiar pe posturile de televiziune.

2007 este un an în care avem multeoportunităţi de imagine. Ajutaţi-ne săvă facem vizibili! Nu este un strigăt deajutor. Este doar o rugăminte a noastră,a celor care încercăm să promovămimaginea Forţelor Navale ale cărorînsemne le purtaţi! �

Structurile de imagine din For]ele Navale

Ajuta]i-ne s\ v\ facem vizibili!

Presanoastr\

Foto: Florin Popoacă


Căpitan-comandordr. Marian MOŞNEAGU

Academia Navală „Mircea celBătrân” este, cu certitudine, un brand înmediul universitar naţional, în primulrând datorită performanţelor absol -venţilor săi. Reputaţia acestora s-amultiplicat în cei 135 de ani deexistenţă de mii de ori, cu biografiile atot atâţia amirali, ofiţeri superiori şicomandanţi de cursă lungă. Per -sonalităţi instruite sub semnul „spirituluiMircea” au performat oricând şioriunde, în ţară şi în străinătate, în celemai diverse domenii. Pentru a aflaultimele noutăţi despre cei care frec -ventează astăzi, cu aceleaşi demneaspiraţii, amfiteatrul mării, am revenitacolo de unde cu toţii, am luat odinioarăstartul în competiţia vieţii de ofiţer demarină.

De la compatibilitate la cercetareainterdisciplinară

Unul dintre atuurile competitivităţiimarinăreşti îl reprezintă, fără îndoială,dotarea de excepţie a instituţiei.Schimbările intervenite în configuraţiabazei didactice ni le detaliază, cuamabilitate, nimeni altul decât rectorulinstituţiei, comandorul Cristea Cucoşel:„În reţeaua învăţământului superiornaţional, Academia Navală este unadevărat far călăuzitor, atât datoritătradiţiei cât şi prin personalităţile pro -moţiilor care au absolvit-o de-a lungulcelor 135 de ani de existenţă şi care înprezent ocupă poziţii importante atât îninstituţiile publice, ca oameni deafaceri, cercetători, politicieni, precumşi în meseria propriu-zisă de ofiţeri demarină. Este adevărat, AcademiaNavală a avut dintotdeauna o bazămaterială deosebit de dezvoltată, iarprin programele multianuale continuămsă o extindem. De exemplu, în anul2006 am reuşit să mai adăugăm câtevarepere importante, respectiv cele douăsăli de pregătire complexe. Este vorbadespre Laboratorul echipamenteelectrice de navigaţie şi comunicaţiinavale, destinat instruirii studenţilor înlucrul real cu echipamente de navigaţie

şi comunicaţii, o sală care cuprinde întotalitate echipamentele de punteexistente la bordul unei nave militaresau civile. Este vorba de radar denavigaţie banda X, G.P.S. — Compass,sonda ultrason, Ais, E.C.S. — ElectronicChart System, Loch Doppler, Facsimilmeteo, Consola GMDSS, INMARSATmini C-GMDSS, sistemul NERA F77,Novtex Receiver NCR-333, NAV-7 şiradiotelefon VHF DSC, care sunt înfuncţiune şi în permanenţă la dispoziţiacursanţilor. Studenţii noştri pot dobândiatât deprinderi de operare cât şielemente de mentenanţă, astfel încâtatunci când se vor afla pe puntea decomandă să nu aibă suprize. Aceastăsală complexă completează zecile decabinete şi laboratoare deja existente,corespunzătoare tehnicii şi echipa -mentelor din generaţii mai vechi, darcare se mai află încă în serviciu labordul navelor militare şi comerciale.Tot în cursul anului precedent amachiziţionat Laboratorul interdisciplinarde inginerie electrică, electronică şiautomatizări, destinat realizării lucră -rilor de laborator în inginerie electrică,electronică, automatizări şi fizică, undestudenţii îşi formează deprinderi demăsurare a parametrilor compo -nentelor electronice dar şi iniţierea înanaliza spectrală a unui semnal. Acestlaborator are şi valenţe pretabileactivităţii de cercetare. În viitor, vom

dezvolta laboratoare pe care să lefolosim atât în activitatea de învă -ţământ, de formare dar şi pentruactivitatea de cercetare. Ne propunemca aceste laboratoare să fie şiacreditate, astfel încât rezultatelemuncii de cercetare să poată fiomologate”.

Douăsprezece lunianiversare

2007 este un an aniversar pentruAcademia Navală şi cu siguranţă mulţidintre cititorii noştri au aflat deja deprogramul generos de activităţiştiinţifice, culturale, sportive, editorialeşi de altă natură, prin care tradiţiile şimodernitatea fi înnobilate sub aurafestivă a unui nou jubileu. Acestimpresionant calendar aniversar aprimit deja girul comandantuluiAcademiei Navale: „Este adevărat, înacest an vom serba 135 de ani de laînfiinţare. Prin Decizia Ministerială nr.15 din 17 noiembrie 1872, s-au pusbazele învăţământului de marină prinînfiinţarea, la Galaţi, a Şcolii Flotilei,prima instituţie de învăţământ a MarineiMilitare care ulterior, prin mai multetransformări, a ajuns la ceea cereprezintă astăzi Academia Navală„Mircea cel Bătrân”, respectiv platformaintegrată de învăţământ şi instrucţie aForţelor Navale. Continuă să pre -

Academia performerilor de curs\ lung\

ALMA mater


41MARINA ROMÂNÃnumãrul 1 (117) 2007

gătească şi să perfecţioneze princursuri de carieră sau de specialitate,ofiţeri şi maiştri militari. De asemenea,prin Centrul de Instrucţie al ForţelorNavale organizează şi desfăşoarăcursuri necesare formării şi dezvoltăriimilitarilor voluntari, în conformitate cucerinţele de încadrare a Forţelor Navalecu personal profesionalizat. Momentulaniversar din luna noiembrie va fiprecedat de o serie de activităţispecifice — sesiunea de comunicăriştiinţifice a cadrelor didactice cuparticipare internaţională, sesiunea decomunicări ştiinţifice a studenţilor,lansări de carte, work-shop-uri, par -ticiparea la saloane şi târguri naţionalede carte, întâlniri cu scriitori şi veteranimarinari, expoziţii de carte, pictură şitehnică de marină, ieşiri pe mare cunava-şcoală Mircea şi altele, astfelîncât invitaţii noştri să surprindă nunumai privaţiunile ci şi farmecul acesteimeserii. La rândul său, nava-şcoalăMircea va promova acest mesaj pestehotare, întrucât în perioada 19 iunie —10 august anul curent va efectua unnou marş de instrucţie în MareaMediterană şi, în acelaşi timp, oautentică misiune de reprezentare aForţelor Navale şi a României pe timpulescalelor în porturile Pireu, Alicante,Barcelona, Toulon şi Genova. Cea maiimportantă activitate va fi însă practicastudenţilor şi instrucţia marinăreascăcomplexă, prin participarea la regata„Tall Ship’s Races — MediteraneanRace 2007“.

Un apel şi o provocare -Asociaţia Absolvenţilor

Pe lângă o efervescenţă deosebităîn rândul studenţilor - reapariţia revistei„Orizonturi marine”, participarea lorremarcabilă la manifestări ştiinţifice,culturale, imboldul asociativ etc., anulacesta am remarcat şi un interesspecial acordat foştilor absolvenţi, prinlansarea iniţiativei de înfiinţare aAsociaţiei Absolvenţilor AcademieiNavale. La acest capitol, comandantulinstituţiei a precizat: „Revista „Ori -zonturi marine”, aflată la al patruleanumăr, pe lângă faptul că a lansat opleiadă de scriitori şi jurnalişti marinari,a fost o publicaţie în paginile căreiastudenţii s-au regăsit şi era păcat caaceastă tradiţie să nu fie reluată. Maimult decât atât, reapariţia revistei„Orizonturi marine” face parte dintr-unprogram mult mai larg de activităţiextracuriculare pe care conducereaAcademiei Navale doreşte să-lpromoveze în anii următori, program

care se adresează laturii formativ-educative a studenţilor noştri, pe carenu ezităm să-i educăm în spiritulpatriotismului, al implicării civice şi alaprofundării adevăratelor valori etice,morale şi spirituale. Asociaţia Absol -venţilor este un punct deosebit deimportant al acestui program. Ea vaavea un caracter ştiinţific, de pro -movare a culturii marinăreşti, axându-se, în primul rând, pe dezvoltarea şiimplementarea unor concepte precumconştiinţa maritimă, interesele ma -ritime, politica şi diplomaţia navală,coeziunea socio-profesională atât lanivelul comunităţii maritime cons -tănţene cât şi la nivel naţional, pentrucă va fi o asociaţie naţională, cu filialeîn toate zonele ţării. Există un comitetde iniţiativă care se ocupă deproblemele organizatorice pentru primaşedinţă de constituire (care a avut locsâmbătă, 17 martie anul curent — n.n.).,care a elaborat proiectele statutului şiale actului de constituire, urmând caulterior să obţină şi personalitatejuridică. Există deja un link la site-ulAcademiei Navale şi posibilitatea cadoritorii să se poată înscrie printr-oaplicaţie electronică. Noi aşteptăm dela asociaţie un sprijin efectiv în vedereastabilirii şi promovării unor relaţii decolaborare între Academia Navală„Mircea cel Bătrân” şi absolvenţii săi,din toate domeniile şi de pretutindeni,promovării celor mai înalte standardede calitate în Academia Navală „Mirceacel Bătrân”, organizării de acţiuni cucaracter ştiinţific, cultural, sportiv,umanitar şi social menite să contribuiela promovarea imaginii şi la ridicareaprestigiului Academiei Navale „Mirceacel Bătrân” şi a absolvenţilor acesteiape plan naţional şi internaţional. Deasemenea, avem în vedere un sprijinreal pentru dezvoltarea bazei materialede învăţământ şi cercetare dinAcademie, informarea şi încurajareatinerilor şi tinerelor pentru a urmacariera de ofiţer de marină militară şicomercială, dezvoltării colaborăriinaţionale şi internaţionale cu orga -nizaţiile similare şi nu în ultimul rând,menţinerea şi dezvoltarea tradiţiilorspecifice instituţiei, precum şi cultivareaspiritului de apartenenţă la comunitateauniversitară a Academiei Navale„Mircea cel Bătrân”. Reînnoiesc şi peaceastă cale apelul către toţi ab -solvenţii pentru a ni se alătura înaceastă frumoasă şi onorantăîntreprindere”. �

În baza hotărârii Senatului, în instituţianoastră au început demersurile pentruînfiinţarea Asociaţiei AbsolvenţilorAcademiei Navale „Mircea cel Bătrân”(ALUMNI — ANMB), comunitate intelectualăcare are ca misiune susţinerea şipromovarea intereselor Academiei şi aleabsolvenţilor acesteia. Membrii fondatorişi membrii asociaţi ai AsociaţieiAbsolvenţilor Academiei Navale „Mirceacel Bătrân” pot fi, în baza opţiunii liberconsimţite, persoanele militare sau civilecare au absolvit orice formă de pregătire,de scurtă şi lungă durată, cursuri de zi şicu frecvenţă redusă, de masterat saudoctorat în cadrul Academiei Navale„Mircea cel Bătrân” din Constanţa sau ainstituţiilor precursoare, precum şiabsolvenţii militari ai instituţiilor similaredin ţară sau străinătate care au profesatsau profesează în Academie, indiferent decetăţenia şi rezidenţa actuală, şi careacceptă şi respectă statutul acesteia.Calitatea de membru fondator sau asociatse poate recunoaşte şi cadrelor didacticefoste sau actuale ale Academiei Navale„Mircea cel Bătrân”, absolvente ale altorinstituţii de învăţământ superior. Calitateade membru simpatizant se poate atribuipersoanelor de cetăţenie română saustrăină, cu probitate morală şi profe-sională, care, indiferent dacă au absolvitsau nu Academia Navală „Mircea celBătrân”, sau altă formă de învăţământsuperior, vor să sprijine activitateaAsociaţiei Absolvenţilor Academiei Navale„Mircea cel Bătrân”. Pentru persoaneleinteresate să devină membri ai Asociaţiei,proiectul de Statut şi cererea de înscrierese găsesc pe site-ul Academiei: şi pe site-ul , înscrierea putându-se face on-line, prine-mail la adresa: , prin poştă cu menţiunea„Înscriere ALUMNI”, prin fax: 0241-643096 sau la sediul Academiei: str.Fulgerului nr. 1, 900218 — Constanţa(persoane de contact: cpt. cdor ing.Gheorghieş Vasile, tel.: 0241-626200/1149,STAR: 4102-221, tel. mobil: 0727755921;cpt. dr. ing. Burlacu Paul, tel.: 0241-626200/1125, tel. mobil: 0722438303,0766425606; cpt. ing. Clinci Cătălin, tel.0241-626200/1141, tel. mobil: 0722658943).

Apel


Text şi foto: Bogdan DINU

O legătură mai strânsă astudenţilor Academiei Navale„Mircea cel Bătrân”, şi ne referimaici doar la cei de la Facultatea deMarină Militară, cu practica, curealităţile de la nave, cu ieşirile pemare şi exerciţii bilaterale sauchiar internaţionale, a fost şi arămas un deziderat mai vechi alcelor de pe băncile Academiei. Deaceea, când se materializează,chiar şi parţial, ne bucurăm că oputem semnala în revistă, spresatisfacţia tuturor părţilor implicate.La exerciţiul comun desfăşurat defregata Regele Ferdinand cudistrugătorul american USS TheSullivans între 14 şi 19 februarieau putut participa, la bordul naveinoastre, şi studenţii anului IVpunte, mai exact grupa 411 M de laFacultatea de Marină Militară,specializarea Navigaţie, hidro-

grafie şi echipamente navale. Defapt este vorba de o revenire labordul navei, prima ieşire cuaceastă fregată având loc toamnatrecută, în luna noiembrie. Esteadevărat, de data aceasta au lipsit“mecanicii” aflaţi încă în sesiune,„puntiştii”, cu doar două exameneîn sesiunea de iarnă fiindavantajaţi din acest punct devedere. 12 studenţi, printre care şio fată (este anul cu cei mai puţinistudenţi din Academie) au dublatcarturile de pe puntea de comandăsau din Centrul de conducere aluptei şi s-au familiarizat „pe viu”cu echipamentele şi tehnicabordului într-un exerciţiu navalreal.

„Studenţii urmează să apro -fundeze atribuţiile ofiţerului de cart,să pună în practică cunoştinţeledobândite în cadrul cursului decinematică navală, navigaţieestimată şi costieră, navigaţie

radar şi de asemenea să participela misiunea actuală a fregatei. Lasolicitarea studenţilor, comandoruldr. Ştefan Georgescu le-a facilitateacestora prezenţa la bordul naveiceea ce este un lucru extraordinarpentru ei deoarece reuşesc săpună în practică cunoştinţeleteoretice.” ne-a declarat căpitanulEduard Dumitru de la catedra denavigaţie care i-a însoţit pestudenţi la bordul navei.

Chiar dacă studenţii au fost oprezenţă discretă la bord amcăutat să aflăm şi punctual lor devedere: „Având în vedere ex -perienţa din toamna trecută cândne-am simţit foarte bine la bord şiam putut învăţa o mulţime delucruri, am solicitat şi de aceastădată să participăm la ieşirea pemare, pentru experienţa noastră.Sunt operaţiuni NATO şi bănuiesccă ne sunt utile pentru carieranoastră. Am avut o sesiune nu

Epilog pe mare la sesiunea din iarn\


43

neapărat uşoară dar cu doar douăexamene astfel încât am cerut noisă ieşim pe mare cu fregata. Amdori, cel puţin pentru anii terminali,mai puţină teorie şi mai multăpractică pe mare.” este părereastudentului-plutonier BogdanPuşcaşu. „Intrăm în contact cu otehnică nouă pentru noi, lacelelalte nave unde am mai făcutpractică nu am mai întâlnit astfelde echipamente şi, foarte impor -tant, membrii echipajului suntfoarte interesaţi în a ne arătaabsolut tot, inclusiv faptul că ne-aupermis să utilizăm consolele şiechipamentele de la bord. Ar fi utilţinerea unor seminarii sau lecţiipractice chiar la bordul navelor” îlcompletează student-plutonierLavinia Tănase.

„În opinia mea, prezenţastudenţilor la bord este o activitatebenefică pentru aceştia, din douăpuncte de vedere. În primul rândse vor obişnui să vadă cum sedesfăşoară activitatea pe o navăcare aplică în întregime proceduriNATO, au acum posibilitatea săvadă exact ceea ce au învăţat lacursuri, au putut să facă o

comparaţie între activitateateoretică şi activitatea practică.Ţinînd cont că această activitateeste în plus faţă de practicanormală pe care aceşti studenţi ovor desfăşura, eu consider că esteun beneficiu la adresa pregătirii lor.În al doilea rând, este beneficpentru ei deoarece majoritatea auca proiecte de diplomă subiectecare vizează activitatea navelor deacest tip, având acum posibilitateade a vedea practic cum anumitecomponente, ansamble sau pro -ceduri funcţionează la aceste nave,putând să-şi realizeze proiectul dediplomă în condiţii optime. Dupăpărerea mea ei pot să participe latoată gama de activităţi. Nu auparticipat la unele dintre ele(CROSS POLL-ul de exemplu)datorită condiţiilor meteo, marea nua fost prea bună iar primul nostrudeziderat este să desfăşurămactivităţi în siguranţă deplină.Timpul nu este pierdut, studenţii vorfi implicaţi în activităţi la bordulacestor nave şi în viitor, poate şi laactivităţi multinaţionale şi atunci cusiguranţă că vor participa şi la ceeace nu au putut să participe acum.”ne-a declarat comandorul Ştefan

Georgescu. Evident, nu putemîncheia fără părerea comandantuluinavei, căpitan-comandorul MarianSăvulescu: „La această ieşire înmare le-am reaşezat atribuţiile, aufăcut cart pe puntea de comandăşi în Centrul de conducere alluptei. Pentru viitoarea activitate,dacă îi vom mai avea la bord, dejaam stabilit cu navigatorul caresunt poziţiile cheie pe comandăastfel încât, anterior ieşirii pemare, să facă briefingul despecialitate şi apoi să conducăcomenzi la cârme şi maşini, săţină radarul, să fie dublură la cartastfel încât pe parcursul unui cartde patru ore să schimbe de trei orisuccesiv poziţia.”

V-am prezentat succesivpunctele de vedere ale tuturorcelor implicaţi în acest experimentde practică care, după cum aţiconstatat tinde, cel puţin la nivelulintenţiilor, să se permanentizeze.Îmbucurător este faptul că atât„subiecţii”, adică studenţii, cât şiîndrumătorii lor, sunt interesaţi deproiect. De câştigat vor aveastudenţii. �

Practică în Centrul de conducere a luptei. La consolă, studenta Lavinia-Elena Tănase.

Familiarizarea cu echipamentele din Centrul de conducere

a luptei. Studenţii Lavinia-Elena Tănase (stânga) şi Emil Iacobescu.

Familiarizarea cu echipamentele din Centrul de conducere

a luptei. Studenţii Lavinia-Elena Tănase (stânga) şi Emil Iacobescu.


Text şi foto: Olivia BUCIOACĂ

Ca în fiecare an, în perioadaianuarie-februarie, la AcademiaNavală „Mircea cel Bătrân”, sesiuneade examene se află în plinădesfăşurare. Evenimentul, aparentidentic an de an, aduce de fiecaredată studenţilor, profesorilor şi chiarinstituţiei în ansamblu, elemente denoutate. Întreg procesul de învă -ţământ al academiei, incluzând şisesiunea de examene, stă subsemnul implementării Procesului dela Bologna.

Procesul Bologna urmăreşte ar -mo nizarea sistemelor de învăţământsuperior pentru a realiza, până înanul 2010, un Spaţiu European alÎnvăţământului Superior. În acestspaţiu diplomele sunt recunoscute întoată Europa, iar cursurile suntdefinite printr-un. Acest sistem faci -litează mobilitatea studenţilor îninstituţie şi între instituţii, flexibilitateîn învăţare, dar şi introducerea unormetode moderne de predare-în -văţare.

România a semnat Declaraţia dela Bologna în anul 1999, an ga jându-se astfel să includă obiectivelestabilite în priorităţile învăţământuluisuperior românesc. Astfel, începândcu anul universitar 2005-2006, or -ganizarea programelor de studii din

România, implicit din Academia Na -vală „Mircea cel Bătrân” se rea -lizează pe trei cicluri, conformschemei promovate de ProcesulBologna, respectiv studii universitarede licenţă şi studii universitare demasterat, precum şi studii uni -versitare de doctorat. Trecerea lanoul sistem se face începând custudenţii admişi în anul I în anuluniversitar 2005-2006 şi până în anul2010, noul sistem se va generaliza înîntreg învăţământul superior. Că -pitan-comandorul dr. Vergil Chiţac,prorectorul instituţiei: „Nu este vorbade o trecere de la cinci ani la patruani sau mai bine zis un aspect. Evorba de schimbarea filosofiei înceea ce priveşte învăţământuluniversitar, în particular la studiileuniversitare de licenţă în România.Începând cu promoţia 2005, durataînvăţământului tehnic în Româniaeste de patru ani în loc de cinci ani.Este o filosofie diferită între învă -ţământul care s-a desfăşurat până înanul 2005, pe cinci ani de studii, faţăde cel pe care trebuie să-l des -făşurăm începând cu ceea ce secheamă procesul de la Bologna. Şica să fiu mai plastic, învăţământul pecinci ani de zile se baza foarte multsau preponderent pe achiziţia decunoştinţe, pe când acum, în nouafilosofie a învăţământului de patru ani

de zile, trebuie să ne axăm peformarea de caractere. Aşa cum văspuneam, noi am implementat unplan de învăţământ de patru ani dezile şi cred că am rezistat tentaţieipentru că justificat unii colegi au puso presiune pe noi, repet justificat, casă introducem un plan de învăţământde cinci ani în patru ani. Ei bine, nuam făcut lucrul acesta, pentru căaltfel nu ar fi însemnat de fapt oreformă a învăţământului.”

Emoţii, stări de spirit contra -dictorii, reuşite sau insuccese,eforturi şi satisfacţii, aceasta ar fi înlinii marii, atmosfera generată desesiunea de examene de la Aca -demia Navală „Mircea cel Bătrân”.„Este primul examen, desigur am puţineemoţii, subiectele nu sunt aşa grele,deoarece încă din timpul anului m-ampregătit, la toate lucrările pe care le-amdat am obţinut note maxime şi examenulmi se pare destul de simplu, cel puţin miecare am învăţat. Am depus mult efort, amînvăţat foarte bine şi rezultatul sigur va fipe măsură”, ne-a mărturisit, încrezător înforţele proprii, studentul de anul I, MariusMarcu, în timpul examenului la spe -cialitatea pregătire marină-rească. Desprealte aspecte importante care privesc înmod direct transformările învăţământuluiacademiei, ne-a vorbit căpitan-co man -dorul conf. univ. dr. Pompiliu Golea,profesor la Facultatea de Marină

Euroexamene

„Procesul de la Bologna” la Academia Naval\„Mircea cel B\trân”

Civilă, catedra de arhitectură navalăşi management naval şi portuar:„Şcoala noastră trece prin trans -formări profunde care se vor vedeamult mai bine în următorii ani. Defapt, într-o perspectivă foarte apro -piată vom intra şi în proces dereacreditare. Din perspectiva aceas -ta, noi am luat toate măsurile care seimpun pentru optimizarea procesuluide învăţământ şi iată că, studenţii înaceastă sesiune s-au prezentat lacote mult mai bune decât înperioada anterioară. Studenţii neobligă să trecem de la un învă -ţământ de natură pur teoretică la unînvăţământ teoretic aplicativ şi binefac. În ideea aceasta, ei, în mo -mentul de faţă, doresc un învă -ţământ care să fie preponderentîndreptat către practică, cătreproblemele cu care ei se vorconfrunta în viitorul apropiat. Dinacest punct de vedere toateprogramele de învăţământ au fostrecent analizate si optimizate însensul îndeplinirii acestui obiectiv”.

La baza examinării stă metodologiaevaluării pe parcurs, în sensul căstudenţii sunt examinaţi în timpulsemestrului, iar la sfârşit primesc onotă care reprezintă 50% din notafinală de la examen. Pentru studenţi,sesiunea nu a reprezentat decât o altă

formă de testare, de data aceastafinală, care a certificat faptul că oevaluare continuă a studenţilor, peîntreg parcursul semestrului, aduce unplus de valoare activităţii de evaluare,contribuie la menţinerea tonusulintelectual al acestora, la prezenţa de100 % în sesiune, iar rezultatele laexamen sunt pe măsura aşteptărilor.

„Nu este vorba de o sesiune, ci demai multe sesiuni. Sesiunile au fostdecalate pentru că studenţii din anii I şiII parcurg un plan de învăţământ pe 4ani, iar cei din anii mai mari sunt pevechiul plan de învăţământ de 5 ani.Aprecierea mea este că studenţii nuies din nota obişnuită a rezultatelor însesiunea de iarnă. Atât studenţii de laMarina Militară, cât şi cei de la MarinaCivilă, în opinia mea au depus un efortpentru a-şi însuşi cunoştiinţele care s-au examinat, atât în timpul se -mestrului, prin evaluările pe parcurscare s-au făcut, cât şi în timpulsesiunii. Ne aşteptam de altfel, ca aniimici, anii I şi II, să aibă rezultate maislabe. Explicaţia ar fi trecerea de latipul de învăţământ liceal la celuniversitar, de la sistemul de evaluareîn cadrul învăţământului liceal la celuniversitar. Anii mai mari însă auobţinut rezultate bune. La Facultateade Marină Militară prezenţa, aşa cumeste şi normal, a fost de 100% la

examene, spre deosebire deFacultatea de Marină Civilă, unde amavut absenţi la examene, însă multedin aceste absenţe s-au datoratfaptului că studenţii din anii mari aufost plecaţi în voiaj sau sunt plecaţi învoiaj, ne-a declarat căpitan-coman -dorul dr. Vergil Chiţac, prorectorulacademiei.

Procesul Bologna sau spre unspaţiu european al învăţământuluisuperior reprezintă o dimensiune aprocesului de construcţie a EuropeiUnite. Schimbările operate odată cuimplementarea Procesului de laBologna, într-un efort uriaş derealizare a spaţiului european alînvăţământului superior, confirmăprincipiul conform căruia, dacămotivarea este puternică şi evaluareaeste superioară. �


Instantaneu din timpul examenului la calculatoare, cu căpitanul Marian Caţă, al studenţilor din anul II

la Facultatea de Marină Civilă.

Aspect din timpul examentului de marinărie, anul I Facultatea de Marină Militară.

Olivia BUCIOACĂ

Sportul şi-a reintrat în drepturişi a debutat, la sfârşitul primuluisemestru, sâmbătă, 20 ianuarie, încadrul Academiei Navale „Mirceacel Bătrân” cu un concurs de înot,„Cupa 24 ianuarie”. Organizareaconcursului a cuprins două etape:prima, desfăşurată la nivel degrupă, în urma căreia au fostselecţionaţi primii trei clasaţi, şi adoua la nivel de academie, la careau participat studenţi ai facultăţilorde Marină Militară şi Civilă, băieţişi fete. Competiţia s-a desfăşuratla bazinul de înot al instituţiei şi aavut ca obiectiv angrenarea înactivităţi sportive a unui numar câtmai mare de studenţi militari şicivili, de la toate specialităţile,precum şi promovarea în rândulacestora al spiritului de fair-play, alcurajului şi competitivităţii.

Într-o atmosferă de realăcompetiţie s-au desfăşurat probele:masculin, 50 m liber, 50 m bras şi50 m echipat şi feminin, 50 m liber,la care au participat peste 150 destudenţi, caracteristica dominantăa înotătorilor fiind spiritul de

echipă, fair-play-ul, o realitateremarcată de toţi cei prezenţi laacest concurs. Profesorii, care s-au ocupat de pregătireastudenţilor, au fost mulţumiţi deevoluţia înotătorilor, apreciind căaceştia s-au aflat în cea mai bunăformă fizică, iar performanţeleobţinute au întrecut aşteptările.„Studenţii au obţinut performanţenotabile în sensul că, în afară decei care sunt în lotul reprezentatival academiei, ceilalţi studenţi s-austrăduit şi am fost foarte încântaţide proba înot echipat unde acâştigat studentul de anul I,Alexandru Ribalca, de laFacultatea de Marină Civilă.Această probă este specificmilitară, dar o practică şi studenţiide la Facultatea de Marină Civilă.De asemenea, am fost foartemulţumiţi că a participat un numărde 30 de fete. Noi în academie nuavem fete prea multe, dar selecţiacare s-a facut la nivel de grupe,ne-a demonstrat că şi fetele suntpregătite pentru a participa la unconcurs de înot”, ne-a declaratconf. univ. dr. Lidia Atanasiu, şefulcatedrei de sport.

La sfârşitul concursului,câştigătorii au fost felicitaţi şi aufost recompensaţi cu premiisimbolice constând în cupe şidiplome. Chiar dacă nu a existat omotivaţie materială substanţială,concurenţii şi-au pus în jocambiţiile şi orgoliile specificevârstei, fiecare dintre ei având caobiectiv final ocuparea unui loc pepodium şi poate, cel mai important,aprecierea colegilor şi aprofesorilor.

Concursurile sportive, organizateşi desfăşurate în cadrul AcademieiNavale „Mircea cel Bătrân”,continuă şi în semestrul al doileacu noi provocări, menite săstârnească pasiuni nebănuite însufletele tinerilor marinari. Programaanalitică stabilită pentru semestrulal II-lea cuprinde lecţii de înot, unconcurs de înot înainte de selecţiapentru concursuri le sportiveaplicativ-militare de vară, finala peţară şi competiţii de ambarcaţiunicu rame şi vele, în vară, înainte depractica marinărească, la PalazuMare.


Competi]ii, emo]ii şi câştig\tori

Campioni acvatici

Comandorul Viorel Stanciu, locţiitorul comandantului Academiei Navale „Mircea cel Bătrân”, felicitându-l pe studentul plutonierClaudiu Ciprian Udrea, anul III Facultatea de Marină Militară, locul 2 la proba de înot echipat masculin.Probă de înnot echipat masculin.



Text şi foto: Codruţ BURDUJAN

Privind prin simbolistica anotimpurilor, nu este delocîntâmplătoare identificarea primăverii cu femeia. Triumfal vieţii, explozie de bucurie şi culoare, simbol alpermanentei renaşteri prin iubire şi frumos, alsensibilităţii şi luminii, începutul lunii martie omagiazăprimavara, şi prin aceasta, femeia.

Începutul lunii lui marţişor este întâmpinat cuprofunde sentimente atât de către bărbaţi cât şi de celefără de care existenţa noastră ar fi, în mod firesc, deneconceput. Este momentul când cele mai frumoasetrăiri faţă de cele care ne-au dat viaţă şi care apoi neluminează existenţa îşi găsesc expresia. Şi unde amputea găsi cele mai sugestive manifestări derecunoştinţă, respect şi iubire decât în universul lumiimarinăreşti? Aici, în rigoarea vieţii militare sau înmijlocul apelor, spiritul unui bărbat rămâne veşnic treazca o condiţie a existenţei. Pornind din această vigoarea spiritului bărbătesc, imaginea femeii se transformă înpoezie sau în ideal. Numai aici rostul femeii în viaţafiecăruia dintre noi nu se discută, femeia este icoană,este viaţa, este primăvara sufletului fiecărui barbat.

Pentru că vorbim de primele zile ale lui Martie,departe de noi gândul să facem o analiză rece şistatistică asupra rolului femeii în Forţele Navale, arelaţiilor interpersonale dintre sexe sau mai cruntdespre calităţile profesionale şi abilităţile marinăreşti pepuntea navei. Sunt destule astfel de materiale înarhive, în care femeile au fost glorificate în timp. Esteadevarat că prin rolul pe care îl joacă în societate, prinfelul în care o societate tratează femeia se pot trage

concluzii obiective asupra nivelului de civilizaţie,asupra vârstei pe scara istoriei a societăţii respective.

Vă propun să ne aducem aminte cât de mult şi cât deputernic se întorc gândurile noastre spre ele atunci cândsuntem departe de casă. Să ne aducem aminte cât detragic este acel moment când ne-am dori să comandămtimpul pentru a rosti acele cuvinte simple darimportante… De câte ori dorul de ea ne-a alungat nopţilefacându-ne să privim cu duşmănie un calendar în carezilele, orele şi minutele se pierd prea greu sau demomentele de satisfacţie colectivă din momentul cândse ridică schela din ultimul port spre casă? Nici oimagine nu ar putea atunci să redea bucuria din sufletelemarinarilor, acea linişte dătătoare de bucurie şi speranţăce însoţeşte dublarea farului din portul Constanţa dupăo misiune istovitoare sau de durată. De la cel mai tânărpână la cel mai experimentat marinar, pentru toţi, provaspre portul nostru drag ne duce cu gândul la cele alăturide care viaţa noastră capătă lumină, linişte şi armonie.Ştim că distanţa sau timpul trec însă mai greu pentru ofemeie. Ştim oare cât le-a luminat sufletul un telefon sauo veste de la noi? Sau cât de puternică este emoţia ei înmomentul când noi, chiar fără să ştim importanţa aceluigest, le marturisim măcar o frântură din ceea ce amsimţit departe de parfumul şi de ochii ei?

Poate acum, când suntem lângă ele, acum cândtimpul este de partea noastră, ar trebui să nu uităm căorice femeie este o floare. Aşa cum o floare îmbrăţişeazălumina, soarele dătător de viaţă tot aşa o femeieînfloreşte la lumina iubirii noastre. Să dăruim flori şi să leprivim, au ele suficientă iubire din partea noastră?


Femeia ...poezia prim\verii

„Mărţişor la ANMB“

Căpitan comandor dr. Marian MOŞNEAGU

Astfel, vineri, 16 februarie 2006, în Sala Bizantinăa Cercului Militar Naţional din Bucureşti a avut locfestivitatea de acordare a premiilor „Clubului Amiralilor”pe anul 2006. Manifestarea a fost onorată decontraamiralul de flotilă Dorin Dănilă, şeful StatuluiMajor al Forţelor Navale, comandorii dr. NicolaeVâlsan, şeful Instrucţiei şi Doctrinei şi dr. Vergil Moraru,şeful Serviciului Doctrină din SMFN, membri ai LigiiNavale Române şi Uniunii Naţionale a CadrelorMilitare în Rezervă şi în Retragere, precum şi numeroşiinvitaţi militari şi civili.

Elogiul creativităţii marinăreşti

În deschiderea festivităţii, viceamiralul (r)Constantin Iordache a precizat criteriile de evaluarea celor mai valoroase produse editoriale lansate înanul 2006: „Juriul care a selecţionat şi a propuspentru premiere cele mai importante lucrări cutematică de marină, în scopul de a face cunoscutecât mai multe opere, a hotărât ca pentru fiecaredomeniu să se acorde un premiu special şi maimulte premii. Premiul special a fost acordat cărţii pecare noi am considerat-o reprezentativă şi careprezintă cel mai mare interes în domeniul respectiv

şi va fi înmânat primul. Deci, la fiecare din cele şasedomenii, avem un premiu special şi două, trei, patruşi chiar cinci premii.”

La această primă ediţie, preşedintele „ClubuluiAmiralilor”, amiralul (rtg.) Gheorghe Anghelescu aînmânat diplome şi premii în bani autorilor unuinumăr de 24 de lucrări cu tematică de marină.

Astfel, premiul special „VICEAMIRAL IONBĂLĂNESCU” în domeniul Teorie şi Artă militarănavală a fost acordat contraamiralului de flotilă prof.univ. dr. Marius Hanganu (Universitatea Naţionalăde Apărare „Carol I”) şi comandorului dr. NiculaeVâlsan (SMFN), pentru lucrarea „Forţele Navale -

element esenţial al puterii maritime în MareaNeagră”. Pentru acelaşi domeniu au mai fostpremiate lucrările „Cinematică navală. Principiiteoretice ale manevrei tactice a navei” — autorviceamiral (r) dr. Traian Atanasiu (A.N.M.B.),„Geopolitică şi geostrategie” — comandor dr. MarianSârbu (S.M.F.N.) şi colonel (r) dr. Leonida Moise,„Forţele Navale în executarea operaţiilor maritimede stabilitate” — căpitan-comandor dr. Ion Chiorcea(U.N.Ap.), „Tradiţii şi actualitate în lupta contraminelor navale” - contraamiral de flotilă (r) prof. univ.dr. Marius Hanganu şi comandor dr. Vergil Moraru(SMFN) şi „Planificarea operaţiilor navale în

Premiile „Clubului Amiralilor”

Înfiinţat la 16 martie 2004, „Clubul Amiralilor” îşi motivează constant statutulde lider de opinie în rândul marinarilor, prin patronarea unor manifestări cultural-ştiinţifice elevate, cu implicaţii benefice în planul dezvoltării şi afirmăriiconştiinţei maritime şi al stimulării coeziunii personalului Forţelor Navale, activ,în rezervă sau în retragere.


De la sgânga la dreapta: contraamiral de flotilă Dorin Dănilă, şeful SMFN; viceamiral (r) Constantin Iordache; amiral (rtg) Gheorghe Anghelescu.

conformitate cu standardele NATO” — comandor dr.Ştefan Georgescu (Flotila 56 Fregate).

Premiul special „VICEAMIRAL ING. GRIGOREMARTEŞ” în domeniul Ştiinţă şi tehnică de marină arevenit lucrării „Compatibilitate electromagnetică labordul navei maritime militare” — autor comandor (r)dr. ing. Traian Moşoiu-Ioniţă (A.N.M.B.). Au mai fostpremiate lucrările „Analiza asimptotică a unorprobleme la limită singular perturbate” — IonColţescu, Dan Lascu (A.N.M.B.), „Radarul. Principiişi echipamente” — prof. univ. dr. Mariana Jurian, DanPopa (U.M.C.) şi „Instalaţia de propulsie electrică anavei” — căpitan-comandor prof. univ. dr. GheorgheSamoilescu (A.N.M.B.).

Premiul special „VICEAMIRAL PREDA C.FUNDĂŢEANU” în domeniul Legislaţie maritimă şifluvială a fost acordat lucrării „Regimul juridic alDunării” — autor colonel (r) dr. Ion Teşa (A.N.M.B.).Un alt premiu a fost acordat comandorului (r)Constantin Manea pentru „Legislaţie maritimă” —supliment al revistei ,,Marea Noastră”.

Premiul special „COLONEL DE MARINĂ MIHAILDRĂGHICESCU” în domeniul Istorie Navală şi

Geografie maritimă şi fluvială a fost acordat căpitan-comandorului dr. Marian Moşneagu pentrumonografia „Regele şi Regina Mării Negre. File dinistoricul distrugătoarelor & fregatelor „REGELEFERDINAND” şi „REGINA MARIA”. La aceeaşisecţiune au mai fost premiate lucrările ,,Ofiţeri demarină eroi şi martiri ai României” — autor comandor(rtg.) Nicolae C. Petrescu, „Cu „MIRCEA” pe drumullui Columb” — comandor (r) lector univ. dr. IoanDamaschin, „Operaţiile aero-navale în anii celui de-al Doilea Război Mondial” — căpitan-comandor dr.Olimpiu-Manuel Glodarenco şi „Evoluţia navigaţiei laDunărea de Jos şi Marea Neagră în Evul Mediuromânesc” — muzeograf drd. Andreea Atanasiu-Găvan (Muzeul Marinei Române).

Premiul special „COMANDOR C.L.C.GHEORGHE BALABAN” în domeniul Navigaţie,Transport maritim şi activitate portuară a revenitlectorului univ. dr. Florin Iordănoaia (UniversitateaMaritimă Constanţa) pentru lucrarea „Logistica întransportul maritim”. La acelaşi capitol au mai fostpremiate lucrările „Cartea Pilot a Mării Negre”editată de Direcţia Hidrografică Maritimă — căpitan-comandor Gheorghe Popa, locotenent-comandor Dragoş Iordache şi Pcc Lorena Cucui,Mirela Buzatu şi Maria Ionescu, „Perspective privindevoluţia traficului de mărfuri în portul Constanţa înperioada 2006-2010” — Eugen Bârsan, FlorinIordănoaia, Paulică Arsene şi Ghiorghe Bătrânca(U.M.C.) şi „Evaluarea riscului producerii unoraccidente maritime în portul Constanţa” — EugenBârsan, Dumitru Brânză, Paulică Arsene, RaduHanzu-Pasara şi Codruţ Muntean (U.M.C.).

În sfârşit, premiul special ,,COMANDOREUGENIU BOTEZ” în domeniul Enciclopedic şiPublicistică de marină a revenit comandorului(r) Anton Bejan, coordonatorul „Dicţionaruluienciclopedic de marină”. De asemenea, a mai fost

premiat colectivul de amirali şi ofiţeri care a redactat„Almanahul Forţelor Navale 2007”, MarianGanea, redactorul-şef al revistei „Actualitatea peDunăre” şi ing. Silviu Morariu pentru articolul ,,Doimarinari originari din România „îşi încrucişeazăsăbiile” şi „schimbă soarta lumii”, publicat în nr. 3(60)/2006 al revistei „Marea Noastră”.

Subliniind semnificaţia acestui eveniment,preşedintele „Clubului Amiralilor”, amiralul (rtg.)Gheorghe Anghelescu a concluz ionat :„Acţiunea de astăzi demonstrează determinareacu care Colegiul Director şi membrii asociaţieinoast re ş i -au propus să evidenţieze eforturilecelor care, dedicându-şi timpul studiului şicercetăr i i , au avut real izăr i remarcabile îndomeniile abordate, materializate prin manuale,tratate, studii şi articole de specialitate, brevete de

Foto: Petrică Mihalache

invenţii şi inovaţii, recunoscute ca atare decomunitatea academică şi ştiinţifică. ... Înceea ce priveşte Statul Major al ForţelorNavale, consider că principala noastrădatorie este de a crea toate condiţiilemateriale şi instituţionale pentru a stimulastudiul, cercetarea ştiinţifică şi activitateapublicistică. În acest fel, sperăm să reuşim

să punem „Clubul Amiralilor” în plăcutadificultate de a alege dintr-un număr cât maimare de lucrări de valoare”.

Cu acest prilej, şeful Statului Major alForţelor Navale, contraamiralul de flotilăDorin Dănilă a configurat cadrul dedesfăşurare a viitoarei ediţii:„Vreau să-i asigur pe distinşii mei foşti şefi

că anul viitor intenţionez ca aceastăactivitate - şi sper să fie şi dânşii de acord -să o desfăşurăm de o amploare mai mare,în sensul de a reuni atât premiile ClubuluiAmiralilor, cât şi celelalte premii instituite deLiga Navală Română, Liga Ofiţerilor dinMarina Militară şi Liga Maiştrilor Militari deMarină”.


Duminică, 4 martie 2007, şeful Statului Major al Forţelor Navale,contraamiralul de flotilă Dorin Danilă s-a întâlnit la sediul ComandamentuluiFlotei Constanţa cu noul comitet director al Ligii Ofiţerilor din Marina Militară(L.O.M.M.), ales în cadrul adunării generale din 24 februarie. Cu acest prilej,preşedintele L.O.M.M., comandorul dr. Romeo Boşneagu a prezentatprincipalele activităţi incluse pe agenda de lucru a L.O.M.M., precum şiproiectele legate de înfiinţarea Clubului sportiv „MARINA — ACADEMIANAVALĂ”, pe care urmează să-l patroneze această organizaţie. Şeful S.M.F.N.i-a asigurat pe membrii colegiului director al L.O.M.M. de tot sprijinul necesarpentru ca împreună cu Clubul Amiralilor, Liga Navală Română şi Liga MaiştrilorMilitari de Marină să contribuie efectiv, prin activităţi specifice, la întărireacoeziunii şi afirmarea conştiinţei şi a culturii marinăreşti în rândurile membriloracestora. Duminică, 18 februarie, şeful SMFN a avut o întâlnire similară cu noulcolegiu director a Ligii Maiştrilor Militari de Marină (LMMM), ales în ziuaprecedentă: maistrul militar principal (r) Dumitru Mihăilescu — preşedinte deonoare, maistrul militar principal (r) Drinel Grigore — preşedinte, maistrul militarprincipal Ion Banu — prim vicepreşedinte, maistrul militar principal GheorgheMarica, maistrul militar clasa I Adrian Cristocea şi maistrul militar principalNicolae Oaşe — vicepreşedinţi şi maistrul militar principal (r) Nicolae Radu — sec-retar. Cu acest prilej, contraamiralul de flotilă Dorin Dănilă a felicitat noul staff şia reconfirmat disponibilitatea SMFN de a sprijini iniţiativele şi activităţile LMMM.La rândul său, noua conducere a Ligii şi-a exprimat hotărârea de a continua săcontribuie prin mijloace specifice şi prin intermediul gazetei „Timona” lamenţinerea coeziunii maiştrilor militari şi promovarea tradiţiilor acestui valoroscorp de specialişti ai Forţelor Navale. (M.M.)

De la stânga la dreapta: locotenent-comandorul Felician Medeşan, colonelul (r)dr. Ion Teşa, prof. George Ungureanu, locotenent-comandor Gheorghe

Ichimoaiei, comandorul dr. Romeo Boşneagu, contraamiralul de flotilă DorinDănilă, căpitanul Victor Durea, locotenent-colonelul Constantin Nicolae, locotenent-comandorul Dan Cernătescu, locotenentul Răzvan Crintea.

Comandorul dr. Vergil Moraru, şeful Serviciului Doctrină din SMFN, ridicând premiul în numelecolectivului de amirali şi ofiţeri care a redactat Almanahul Forţelor Navale-2007

Muzeograf Andreea Atanasiu-Găvan de la Muzeul Marinei Române, premiată pentru lucrareaEvoluţia Navigaţiei la Dunărea de Jos şi Marea Neagră în Evul Mediu Românesc.

De la stânga la dreapta: colonel Mircea Laslău, directorul Studioului Cinematografic al Armatei; colonel dr. Ion Petrescu, Directorul Trustului de Presă al Armatei

şi colonel Benone Neagoe, redactorul şef al Redacţiei Pro Patria.

Comandorul (r) Anton Bejan, coordonatorul Dicţionarului enciclopedic de marină,

care a primit premiul special „Comandor Eugeniu Botez“.

Foto: Marian Moşneagu Foto: Petrică Mihalache





Text şi foto: Căpitan comandor

dr. Marian MOŞNEAGU

Iniţiativa „Clubului Amiralilor” de adesemna anual cel mai merituos ofiţerde marină, cu rezultate deosebite înactivitatea de comandă şi perfor -manţe notabile în întreaga sa carierăs-a transformat într-un real stimulentşi totodată o provocare adresatăîntregului personal, chemat săparticipe la o competiţie necesară şifirească în planul valorizării poten -ţialului creativ al corpului ofiţerilor.Totodată, recunoaşterea una nimă lanivelul Forţelor Navale a calităţilorindividuale, precum şi a capabilităţilormanageriale şi eficienţei actului deconducere reprezintă o recompensăonorantă pentru orice lider militar,care îşi întemeiază autoritatea nunumai pe competenţa profesională cişi pe consideraţia colaboratorilor şisubalternilor.

După ce prima distincţie de acestgen a „Clubului Amiralilor” a fostacordată anul trecut comandoruluiSorin Learschi, comandantul fregateiRegele Ferdinand, iată că premiul„Ofiţerul Anului 2006” continuă sărămână în cadrul aceleeaşi mariunităţi. Astfel, cel de-al doilea pre miua fost acordat comandorului AlexandruMîrşu, comandantul Flotilei 56 Fre -gate, pentru competenţa cu care acomandat Gruparea Navală deCooperare în Marea NeagrăBLACKSEAFOR şi merite deosebiteîn întreaga sa activitate.

Comandorul Alexandru Mîrşu s-anăscut la 17 iunie 1962 la Constanţa.

A absolvit Liceul Industrial nr. 2Mangalia şi Institutul de Marină„Mircea cel Bătrân” Facultatea Na -vigaţie (1984). Ulterior şi-a perfec -ţionat pregătirea profesională prinCursul de specialişti divizioane denave, respectiv Cursul de comandă anavelor vânătoare de submarine şiCursul postuniversitar eşalon unitatede nave, ultimele în Academia Navală„Mircea cel Bătrân”. În perioada 1997-1999 a absolvit Cursul intensiv delimbă engleză şi Facultatea Interarmeîn cadrul Academiei de Înalte StudiiMilitare Bucureşti.

În perioada 2000-2004 a urmatŞcoala de ofiţeri de comandă pentrulupta navală de suprafaţă la Newport

— S.U.A., Cursul „Dimensiunea mari -timă a operaţiilor pentru menţinereapăcii” la Centrul de Studii pentruMenţinerea Păcii „Pearson” din Ca -nada, Cursul internaţional de ori -entare pentru ofiţeri de stat major laColegiul de Apărare al Olandei,Cursul NATO pentru operaţii în

sprijinul păcii la Şcoala NATO de laOberamergau - Germania, Cursulavansat de comandă şi stat major laColegiul Interarme de Comandă şiStat Major din Shrivenham - MareaBritanie, Cursul postuniversitar deperfecţionare în conducerea marilorunităţi din Forţele Navale şi Cursulpostuniversitar de conducere stra -tegică la Colegiul de Război dincadrul Universităţii Naţionale deApărare „Carol I”.

În anul 2004 a absolvit cursurile demasterat la Colegiul Regal din Londra- Marea Britanie. În prezent estedoctorand în ştiinţe militare la Uni -versitatea Naţională de Apărare„Carol I”.

A activat în calitate de comandantUnitate de luptă Arme sub apă labordul vânătorului de submarine 33din Divizionul 339 Vânătoare deSubmarine (1984-1988), specialistartilerie la Divizionul 146 Nave Dra -goare şi Puitoare de Mine (1988-1991), şeful Pregătirii pentru luptă la

Divizionul 339 Vânătoare de Sub -marine (1991-1996), comandantulvânatorului de submarine 31 (1996-1997), comandantul dragorului ma -ritim 29 (1999-2001), şef de statmajor la Divizionul 146 Nave Dra -goare şi Puitoare de Mine (2001-2004), locţiitor al comandantului

Divizionului 146 Nave Minare-De -minare (2004), şeful Operaţiilor încadrul Comandamentului OperaţionalNaval (2005), şeful Operaţiilor încadrul Statului Major al ForţelorNavale (2005-2006). De la 21noiembrie 2006 este comandantulFlotilei 56 Fregate.

A participat activ la planificarea şiconducerea exerciţiilor multinaţionale„RESCUE EAGLE 2000” ,„COOPERATIVE POSEIDON 2000”,„COOPERATIVE ENGAGEMENT2001”, „COOPERATIVE PARTNER2002”, precum şi la planificarea şicomanda activităţilor celei de-acincea activări a Grupării Navale deCooperare Navală a Statelor Rive -rane Mării Negre — BLACKSEAFORdin perioada august 2005- august2006.

Este membru al Ligii Ofiţerilor dinMarina Militară (1999) şi al Clubuluiacademic „Cormoranul” al ColegiuluiInterarme de Comandă şi Stat Majordin Shrivenham — Marea Britanie.

Ofi]erul anului 2006


Ofi]eri de marin\ români prizonieri în al treilea Reich

Destinul elevilor-ofi]eri de marin\ români dinGermania nazist\

Drumul elevilor-ofiţeri ai Marinei Regale Române de la şcoala navală la lagăr şi şantiere de muncă forţatăprin siajul amintirilor unei epoci dramatice şi confuze

În urmă cu cinci ani iniţiam o serie de articole dedicate ofiţerilor de marină români prizonieri înGermania nazistă. Afirmam atunci valoarea, nu doar memorialistică, a acestor mărturii şi cât depreţioase erau în condiţiile în care numărul supravieţuitorilor scădea dramatic cu fiecare an. DupăIonescu-Oituz, de atunci a mai dispărut şi regretatul comandor (r) Nicolae Valasoglu astfel că înprezent nu mai trăieşte nici unul din ofiţerii care s-au întors din prizonieratul german. Rămăsesemdator cu relatarea episodului, dramatic şi trist, al elevilor-ofiţeri de marină români veniţi laşcolarizare în Germania şi deveniţi, după 23 august 1944, prizonieri de război. Supratitlul îi poateinduce în eroare pe cititori, nu erau încă ofiţeri la data când s-au petrecut evenimentele (şi unii nuau mai devenit niciodată) dar lucrul acesta nu reduce cu nimic veridicitatea şi dramatismulparcursului lor, parte — o parte mică, dar totuşi parte — a dramei Marinei Regale Române. Închidemcercul acum, graţie mărturiei unuia dintre elevii de atunci, Radu Metz, fratele eroului Mircea Metz.Printr-un „remember autobiografic”, cum îl intitulează, realizat la cererea doamnei dr. MarianaPăvăloiu (căreia îi mulţumim şi pe această cale) domnia sa punctează dragostea sa pentru marinăşi, mai ales, experienţa sa din Germania sfârşitului celui de-al doilea război mondial. Printr-ofericită coincidenţă am intrat în posesia unui manuscris şi am considerat oportun să completămmărturia domnului Radu Metz printr-o altă confesiune a unui coleg de promoţie (promoţia 1945 dinţară al cărei absolvent ar fi trebuit să fie şi Radu Metz), comandorul (r) Mircea Matei. Cu toate că nua fost participant direct la evenimentele trăite de colegii domniei sale în Germania, prin detaliile şiinformaţiile aflate ulterior de la cei care s-au întors în ţară, completează în mod fericit relatareadomnului Radu Metz. Chiar dacă autorii relatărilor sunt octogenari, chiar dacă uneori aparinadvertenţe sau confuzii legate de oameni sau locuri şi memoria le joacă anumite feste,explicabile la urma urmei (au trecut totuşi mai bine de 60 de ani!) valoarea acestor rândurimemorialistice este incontestabilă. Şi mai ales, este o pledoarie pentru marină. O considerămmemorialistică de calitate şi, indiferent de sursele de arhivă, ea va trebui să fie luată în calcul deoricine va dori să abordeze subiectul în viitor. Pentru că e bine să ne amintim uneori că nu am avutofiţeri de marină prizonieri doar în Uniunea Sovietică.

Bogdan DINU

„Prima dragoste”„Sunt fiul colonelului Gheorghe

Metz şi al mamei mele Angela,născută Corbeanu, şi fratele mai mical eroului locotenent post mortemMetz Mircea Dan, şeful promoţiei XXIde ofiţeri de marină, secund pevedeta torpiloare Vijelia, mort ladatorie pe data de 9 noiembrie 1941şi decorat cu ordinul Mihai Viteazulpost mortem. M-am născut la 26aprilie la Turda. Am copilărit şi făcutşcoala primară la Călăraşi, locuind încasa bunicilor mei, situată pebulevardul paralel cu Dunărea (Bor -cea) şi având vedere directă asuprafluviului. Împreună cu fratele meu, dineconomiile noastre ne-am cumpărat oveche lotcă pescărească (cu numărul455 CL) cu care făceam plimbări deneuitat, fie primăvara prin păducriceade sălcii inundată sau, mai departe, laSilistra şi Ostrov. Acesta a fost primulmeu contact cu „prima dragoste”! Înplus, povestirile şi amintirile marină -reşti ale lui „Zizi”, comandorul ZahariaNegulescu, fiul comandorului AurelNegulescu (Moş Delamare), rudeapropiate cu părinţii noştri, ne-audesăvârşit dorinţa fratelui meu cât şi amea de a deveni marinari.

În toamna anului 1935 am intrat înclasa I-a a Liceului Militar „Ştefan celMare” din Cernăuţi, unde fratele meuera deja în clasa a V-a. Am absolvitacest liceu în anul 1943, dândbacalaureatul la Liceul Militar din Iaşi.În iunie 1943, în urma clasificărilor şinotelor obţinute de-a lungul celor optani de liceu, am fost admis fărăexamen în anul I al Şcolii NavaleN.M.S. Mircea. La 15 august 1943 m-am prezentat la Regimentul deInfanterie Marină de la Reni. După olună de instrucţie am fost ambarcat labordul bricului Mircea, unde amavut instructori pe sublocotenentulMarinescu, aspirantul Gadidodv şimaeştrii militari Marchidan şi Spânu.Am fost debarcat de pe bricul Mirceala 15 octombrie 1943 şi trimis laŞcoala Navală Constanţa.

De la „Matnese” la „Seekadet”

De aici, la 20 octombrie 1943 amfost trimis în Germania pentru a urmacursurile şcolii de ofiţeri de marină deacolo. Numele elevilor români dinanul I trimişi cu această ocazie sunt,de la secţia naviganţi (punte), RaduMetz, Ion Manoliu, Petru Voloşniuc,

Moga Iliescu, Virgil Puia, AlexandruCăgăşanu, Mircea Neculce, PaulFilipescu iar de la secţia mecanici,Ioan Gentoiu, Dumitru Vasilescu,Bucureşteanu, Liviu Novac. Dinoctombrie 1943 până la 1 februarie1944, elevii de la secţia punte amfăcut instruirea de infanterie marină laStralsund la „Prinz Eugen Kaserne”.Cu toate că aveam la activul meu 8ani de liceu militar şi o lună deinfanterie marină la Reni, cele trei lunipetrecute la Stralsund mi s-au părutcele mai grele: antrenamente fizicepână la epuizare, execuţii de de -barcări, trageri cu toate categoriile dearmament, etc. Făceau parte dinprogramele zilnice. Între timp am fost

înaintaţi la gradul de înprezenţa ataşatului

naval român,c o m a n d o r u lN i c o l a eAntonescu.

La 1februa rie 1944subsem natul,îm pre ună cu

colegul PetreVoloşniuc, am fost

trimişi la Kiel şiambarcaţi la alegere pe na -

va şcoală cu vele Horst Wessel,coman dată de Kapitän-LeutenantSchniebe. Nava fusese construită laşantierul naval Blohm und Voss dinHamburg fiind de acelaşi tip cu briculMircea. Ceilalţi colegi au fostrepartizaţi la alegere pe alte nave derăzboi: torpiloare, distrugătoare saucuira sate. Horst Wessel avea careşedinţă portul Danzig, la dana dela Westerplatte, unde se mai puteauvedea ruinele şcolii navale poloneze,distrusă în prima zi de război deartileria de pe cuirasatul şcoalăSchleswig-Holstein.

În cele şase luni de ambarcare peHorst Wessel am călătorit mult cuaceastă navă, navigaţia în plină marefiind mai sigură, din cauza bombar -damentelor aeriene, decât acostareaîn port. Astfel am vizitat pe rândinsulele daneze din Marea Baltică,Riga, Copenhaga şi sudul Norvegiei.La o lună de la ambarcare am fostavansat la gradul de Cunoscând de labordul bricului Mircea topografianavei şi a arboradei, fiind mai intro -duşi în practica marinărească decâtcolegii noştri germani, am fostremarcaţi de conducerea navei. Înplus, la regata marinei militare din

Marea Baltică, organizată la 16 aprilie1944 la Gdynia (Gottenhafen), m-amclasificat primul la categoria bărci desalvare cu pânze cu două catarge.Drept recompensă am primit învoireade a participa împreună cu colegulVoloşniuc, la sărbătorirea zilei de 10Mai, în perioada 5-12 mai la Berlin.Cu această ocazie am întâlnit peamiralul Zlatian, pe ataşatul navalromân, comandorul Nicolae Antonescu,pe ambasadorul român la Berlin, etc.

Drumul lagăruluiLa 1 august 1944 am fost

debarcaţi şi trimişi la Şcoala Navalăde la Schleswig pentru cursurileteoretice. La scurt timp după înce -perea cursurilor la Schleswig am fostavansat la gradul de „Fähnrich” (elevplutonier). Şcoala Navală din Schleswigera condusă de celebrul comandantde submarine Fregatenkapitän Lüth.După 23 august 1944 am aflat de laradio că România a întors armelecontra Germaniei. Ca urmare, toţielevii din anul I, punte şi mecanici, amfost trimişi la Şcoala Navală de laMurwik unde ne-am întâlnit cu eleviide anul II. Aici, refuzând să neînscriem în trupele SS „pentru a luptaîn continuare contra bolşevismului”,după cum ne-au propus oficialităţilegermane, am fost declaraţi „prizonieride război” şi internaţi în lagărulMarlag-Milag Nord de la Westertimke,unde erau internaţi ofiţerii de marinăenglezi, americani şi francezi făcuţiprizonieri. Am primit aici plăcuţa deidentitate decupabilă cu numărul deînmatriculare 1477. În acest lagăr aufost internaţi toţi elevii din anul I,punte şi mecanici, enumeraţi mai sus,precum şi patru dintre elevii anului IIşi anume Gheorghe Balaban, RaduRafiroiu, Silvestru Moise şi IonMusceleanu. De asemenea, de lainginerie navală următorii: MihaiGhiulai, Ion Nimereală, Constantinescuşi Bucur. Au fost internaţi împreună cunoi şi locotenenţii Nicolae Valasoglu,Stoianovici, Banciu şi Ionescu.

La 13 ianuarie 1945 toţi eleviiofiţeri internaţi, în afara celor patruofiţeri, am fost trimişi sub escortă laHamburg pentru a munci la şantierulnaval Blohm und Voss. Refuzând sămuncim, deoarece convenţiile inter -naţionale de la Geneva interzicfolosirea muncii ofiţerilor prizonieri,nemţii au executat în faţa noastră, în


incinta şantierului, pe colegul nostrudin anul II Ion Musceleanu. Astfelconstrânşi am început munca. Eu amlucrat ca nituitor şi la demagnetizareafuzelajelor de avion şi V1 şi V2, încondiţii de muncă silnică, sub continuăpază, cu o singură supă de gulii şicâţiva cartofi fierţi pe zi. La 25 martie1945, nemaifiind apţi de muncă, ajunşila epuizare fizică, am fost trimişi înapoiîn lagărul iniţial Marlag-Milag NordWestertimke, trecând temporar prinlagărul de la Sandbostel.

Între timp trupele aliate înaintauspre interiorul Germaniei, astfel că lasfârşitul lunii aprilie 1945 lagărul nostrus-a aflat între liniile anglo-germane. Înnoaptea de 26 aprilie 1945 lagărul afost bombardat aerian, pierzându-şi cuaceastă ocazie viaţa colegii AlexandruCăgăşanu, Nedelescu şi Liviu Novac,care au fost înmormântaţi în cimitirullagărului. La 28 aprilie am fost eliberaţide trupele engleze, trecând sub ad -ministrarea acestora şi locuind suc -cesiv în campusurile de la Seedorf şiCamp 45 Hallendorf. În iunie 1947,aflând despre organizarea la Passau,în sudul Germaniei, de către trupeleamericane a unui transport oficial spreRomânia, m-am înscris şi la 29 iunieam ajuns în ţară.

„Lăsat la vatră până la noi ordine”

Pentru reglementarea situaţieimele militare m-am prezentat, conforminstrucţiunilor primite, mai întâi laregimentul Mihai Viteazu din Bucureştipentru luarea în evidenţă şi apoi laConstanţa, la bordul bricului Mircea.Aici, în urma unui examen condus decăpitanul Koslinski şi ofiţerul ECP amfost”. Atunci am înţeles că „primadragoste” nu mai poate fi abordată! Înconsecinţă, din toamna anului 1948 şipână în 1952 am frecventat cursurile şiabsolvit Facultatea de Chimie dinBucureşti, după care am fost repartizatca inginer chimist în industrie, iar din1954 până în 1998 ca cercetătorştiinţific principal 1 la institutul decercetări ICEPALV din Bucureşti, undeam condus departamentul analitic. Dela acest institut am ieşit la pensie în1998. Totuşi, nostalgia „primei dra -goste” m-a urmărit şi continuă să măurmărească şi acum, în ciuda celei de-a doua dragoste: cercetarea ştiinţificăaplicată. Astfel, în 1954 m-am înscrisîn Clubul Nautic al AVSAP-ului (Aso -ciaţia Voluntarilor prin Sport pentruApărarea Patriei), condus de coman -dorul Viorel Păunescu cu aportultehnic al comandorului Stoian. Clubulavea baza nautică la lacul Herăstrău şiapoi la lacul Băneasa. Aici amreîntâlnit pe maestrul Marghidan. Am

participat la o serie întreagă de regate,atât pe lacul Herăstrău cât şi peSiutghiol la casa vapor. În aprilie 2001,cu ocazia împlinirii a 60 de ani de laridicarea la gradul de aspirant apromoţiei XXI din care făcea parte şifratele meu, am fost invitat de colegiiacestuia la aniversare în cadrul„Careului Marinarilor” prezidat decomandorul Valasoglu. În scurt timp,ca fost marinar, am fost cooptat,devenind membru al acestui selectcareu.”

Rândurile pe care le prezentămmai jos fac parte dintr-un manuscrismai amplu, intitulat „Odiseeaaspiranţilor promoţiei 1945”, careaparţine comandorului (r) MirceaMatei, ultimul supravieţuitor alpromoţiei şi ajuns în posesianoastră tot prin intermediul doam -nei dr. Mariana Păvăloiu. Sperămsă-l putem publica în numereleviitoare ale revistei. Am selectatacele pasaje care fac referire laelevii ofiţeri de marină, colegiidomniei sale, care au fost trimişi înGermania. Unele date, nume saulocurile unde s-au petrecut anumiteevenimente sunt diferite de cele dinrelatarea domnului Radu Metz dar,în ansamblu, completează cu detaliişi informaţii interesante mărturiaacestuia.

Aspirantul Dan Mircea Metz (dreapta) dirijând focul împotriva avioanelor sovietice.


„În ţară, în Germania sau în funcţie de nevoi ...”

„... Pentru examenul de admitereîn Şcoala Navală candidaţii trebuiausă prezinte o adeverinţă autentificatăla tribunal prin care cel în cauzădeclara că doreşte să urmezecursurile şcolii fie în ţară, fie înGermania. Exista şi a treia variantăcu menţiunea ţară sau Germania, înfuncţie de nevoi. Tot în aceastăadeverinţă se mai specifica obligaţiacelui în cauză de a rămâne înactivitate timp de nouă ani şi că pânăla vârsta de 24 de ani nu se vacăsători. Încălcarea acestor preve -deri se sancţiona cu plata unordespăgubiri pentru şcolarizare însumă de 200.000 de lei (plătibilă depărinţi). Salariul mediu de atunci erade circa 2000 de lei. Deoarecesituaţia frontului devenea tot maineclară, nimeni nu mai dorea săplece din ţară. Protestele au fostzadarnice deoarece delegaţii aveauasupra lor adeziunile legalizate şicontrasemnate de către părinţi. Datăfiind starea de război în care neaflam, cei în cauză puteau fi ridicaţicu forţa. Aşa se face că zece dincamarazii noştri care aveau ase -

menea adeziuni, ne-au părăsit şi auplecat în Germania.

Împuşcat pe locSoarta lor a fost destul de tristă.

După o instrucţie de infanterie făcutădupă canoane nemţeşti şi o foartescurtă pregătire teoretică au fostambarcaţi pe vedete torpiloare şitrimişi la unităţi operative careacţionau în Marea Nordului. Regulat,primeam scrisori de la ei în care nerelatau că zilele de la Reni au fost unadevărat paradis pe lângă ce auîndurat ei acolo în perioada deaclimatizare. Nemaiputând suportaregimul la care erau supuşi de cătreinstructorii germani, doi dintrecamarazii noştri trimişi în Germania,elevii Paul Filipescu şi MirceaNeculce, au cerut să fie retrimişi înţară. Neprimind aprobare, au „agre -sat” un instructor german în afaraorelor de program. Consulul romândin Germania a fost sesizat de faptalor şi, ca urmare, cei doi au fostretrimişi în ţară. Aici au fost retro -gradaţi şi trimişi la trupă pe un monitorfluvial. ... De la ei precum şi de la alţiicare după război s-au întors în ţară,am aflat de soarta tristă pe care auavut-o în Germania. Nu pot să trecmai departe fără să relatez faptul că

după 23 august 1944, toţi eleviiromâni din anii I şi II aflaţi înGermania au fost luaţi prizonieri derăzboi şi puşi să lucreze într-o fabricăde armament care producea com -ponente pentru rachetele V1 şi V2.Când li s-a adus la cunoştinţă cătrebuie să lucreze în fabrică, toţi auprotestat invocând prevederile Conven -ţiei de la Geneva cu privire laprizonierii de război. Ofiţerul germancare răspundea de ei nici nu a vrut săaudă de aşa ceva şi a aruncat osalopetă la picioarele elevului din anulII care era la flancul drept. Acesta arefuzat să o ridice. Germanul a scospistolul din toc şi a repetat ordinul.Refuzând şi a doua oară, elevul a fostîmpuşcat pe loc. Prevăzând că îiaşteaptă aceeaşi soartă ceilalţi eleviau ridicat salopetele şi au intrat înfabrică. Între timp, aliaţii începuserăbombardamente masive şi tot maiintense asupra Germaniei. Dacă petimpul alarmelor, iniţial, toţi cei dinfabrică intrau la adăpost, ulterior s-aluat măsura de a nu se mai întrerupelucrul. Această hotărîre a fost fatalăpentru doi dintre camarazii noştri,elevii Alexandru Căgăşanu şi LiviuNovac. Ambii au fost pur şi simplusfârtecaţi de explozia unor bombe.”

Radu Metz (primul din stânga jos) împreună cu alţi veterani de razboi la Muzeul Academiei Navale, în luna mai a anului trecut.


56

VECHI PAVILIOANE NAVALE ROMÂNEŞTI ÎN LUCR|RI STR|INE (2)Comandor (r) Neculai PĂDURARIU

Continuăm prezentarea unorpavilioane navale româneşti, apăruteîn lucrări străine, după anul 1858.

2. Albumul pavilioanelor naţionaleşi mărcilor distinctive ale marinelorde război şi comerţ, Paris, 1889

Apărut sub egida Statului MajorGeneral din subordinea MinisteruluiMarinei şi Coloniilor, acest album afost elaborat de Serviciul Hidrografical Marinei Naţionale (adică al celei

militare) franceze, în cadrul colecţieide „Instrucţiuni Nautice”. Româniaeste prezentată în Planşa XXXVII (37)(vezi reproducerea alb-negru alăturată)prin opt pavilioane, după cum urmează:

1. Pavilionul Marinei de Război2. Pavilionul Comercial3. Judeţul Giurgiu4. Ghidonul comandantului Flotilei5. Judeţul Galaţi6. Ghidonul (Flamura)Comandantului

Radei (comandantul cel mai vechi îngrad aflat în radă în acel moment)

7. Judeţul Brăila8. Ghidonul (Flamura) navei de

brandvahtă (tip de navă numitulterior şi „staţionar”)

Pavilioanele 2, 3, 5 şi 7 lereproducem şi color.

N.R. Dintr-o regretabilă omisiune,pentru care îi cerem scuze autoruluiarticolului, în primul episod, publicatîn nr. 6 (115)/2006 la pagina 48, nu afost publicată planşa color repre -zentând pavilioanele I, II şi III, pe careo reproducem în acest număr.

All Hands. Magazineof the U.S.Navy (decem -brie 2006). The „new”Brown-water Navy estedosarul ultimului numărdin anul trecut. Având casubtitlu „Proiectarea for -ţei în zona de luptăfluvială” materialul rela -tează modificările pe

care U.S. Navy a trebuit să le opereze şiatenţia acordată operaţiunilor de pe râurileşi fluviile în care trebuie să acţioneze.„Bătălia de pe căile de apă s-a mutat dinjungla de nepătruns şi umiditatea excesivădin Delta Mekong-ului din Vietnamul de ieriîn deşertul deschis şi malurile râurilor dinsudul Irakului. Protejarea infrastructurii,eliminarea căilor de retragere ale inamicului,căutarea, identificarea şi distrugerea ba -zelor şi trupelor inamice şi oferirea de rutesigure pentru trupele coaliţiei este acummisiunea nou reactivatului RiverineSquadron (RIVRON) 1”. Scopul a fost clarprecizat de amiralul Mike Mullen (CNO): „Nuputem sta deoparte în „apele albastre”,

aşteptând ca inamicul să vină la noi. Nu vaveni. Trebuie să mergem noi după el. Avemnevoie de capabilităţi de a acţiona în „apeleverzi” şi în „apele maro”. Vreau să dispun decapacitatea de a merge cât mai aproape deel şi de a rămâne acolo.” Ca urmareU.S.Navy a creat o adevărată „armada” deambarcaţiuni speciale fluviale (Small UnitRiverine Craft — SURC) care pot naviga înape prea puţin adânci pentru naveleconvenţionale. După încheierea antre -namentelor de la Camp Lejeune unitatea afost deplasată în Irak unde acţionează înzona Hyditha Dam.

Cols Bleus. Lemagazine de lamarine et de la mer(nr.2813, 20 ianuarie2007). „Puternica Ro -mânie” este titlul unuiarticol de o pagină de -dicat primului turneumilitar internaţional derugbi în 15 din istorie cu

participarea echipelor Irlandei, Franţei şi

României şi organizat, între 21 şi 24noiembrie în regiunea Toulon de cătreMarina Militară franceză. De remarcat fair-play-ul jurnalistului francez, căpitanulDenis Dujardin, în redarea evenimentuluişi aprecierile la adresa echipei noastrecare a câştigat finala în faţa Franţei cuscorul de 30-19.

Armées d`aujourd`hui(decembie 2006). Ace -eaşi revistă serioasă, cuun plus pentru imagine.Nimic despre marină înacest număr dar ne-areţinut atenţia „Polonia,atlantică şi europeană” şimai ales dosarul „Défenseet Université”, despre legăturile din ce în cemai strânse dintre mediiile universitare şidomeniul apărării. Apărarea a devenit unobiect de studiu ca şi celelalte, dovadă fiindmasteratele în domeniul apărării urmate detot mai mulţi studenţi. O radiografie afenomenului. (B.D.)


SEMNAL

57numãrul 1 (117) 2007MARINA ROMÂNÃ

Sâmbată, 20 ianuarie 2007, înSala „Elite” a Hotelului Militar Con -stanţa a avut loc lansarea albumuluicolor „Amiralul Gheorghe Anghe -lescu. Omagiu la împlinirea vârstei de70 de ani”.

Apărut la finele anului 2006, laEditura „Muntenia” din Constanţa,volumul face parte din colecţia„Destine sub marele pavoaz”, iniţiatăde căpitan-comandorul dr. MarianMoşneagu, fost director al MuzeuluiMarinei Române în perioada 2001-2006, cu prilejul sărbă toririi a 35 deani de la înfiinţarea acestei pres -tigioase instituţii de cultură a For ţelorNavale Române.

La această festivitate, organizatăde „Clubul Amiralilor”, au participatcontra amiralii de flotilă Dorin Dănilă,şeful Statului Major al Forţelor Navaleşi Gheorghe Petria, locţiitorul aces -tuia, dr. Constantin Rădulescu, fostdirector general al S.C. PETROMINS.A., mem bri activi şi simpatizanţi ai„Clubului Amiralilor”, OrganizaţieiJudeţene Con stanţa „ContraamiralHoria Macellariu” a U.N.C.M.R.R.,reprezentanţi ai Autorităţii NavaleRomâne, Ligii Navale Române, pre -cum şi comandanţi de mari unităţi şiunităţi din garnizoana Constanţa.

În deschiderea manifestării, vice -amiralul (r) Constantin Iordache aevocat cariera amiralului GheorgheAnghelescu, personalitate de primrang a Marinei Militare şi ComercialeRomâne, fost comandant al Insti -tutului de Marină „Mircea cel Bătrân”(1980-1986), adjunct al ministruluiTrans porturilor şi Telecomunicaţiilor şişef al Departamentului TransporturilorNavale (1986-1989) şi comandant alMarinei Militare în perioada 1990-1997.

Sub genericul Escale printreamintiri, primul capitol reprezintă oimaginară călătorie în timp, alături deamiralul Gheorghe Anghelescu, înfă -ţişând aspecte inedite din copilăria,adolescenţa şi cariera Domniei Sale,pe drumul unui destin împlinit, de lagradul de loco tenent la cel de amiral.

Capitolul al II-lea include, selectiv,cele mai expresive mesaje aniversareprimite de actualul preşedinte al

Clubului Amiralilor cu prilejul împliniriia 70 de ani de viaţă.

Sub semnătura unor consacraţispecialişti în domeniu — viceamiralul(r) Constantin Iordache, contra ami -ralul (r) ing. Marcel Dragu, contra -amiralul de flotilă (r) prof. univ. dr.Marius Hanganu, comandorul (r)Valentin Botezatu, comandorul (r) dr.ing. Traian Moşoiu, comandorul (r)prof. univ. dr. Filaret Sîntion, coman -dorul (r) dr. Constantin Aurel, coman -dorul dr. Ştefan Georgescu, comandorulVirgil Dospinescu, comandorul CătălinDumistrăcel, căpitan-comandorul dr.Marian Moşneagu, colonelul (r) prof.univ. dr. Valentin Ciorbea, colonelul(r) dr. Ion Teşa şi colonelul VasileRomanescu - în ultimul capitol suntincluse 14 studii şi comunicări ştiin -ţifice care acoperă un spectru larg alştiinţei militare, de la strategie,doctrină, istorie, diplomaţie navală şigeopolitică la învăţământ de marină,drept maritim şi psihologie militară.

Acest proiect editorial este, cuprisosinţă, un elogiu adus, la ceasaniversar, unei personalităţi puter -nice, complexe şi recunoscute întremarinarii de toate gradele şi de toatevârstele, atât pe plan naţional cât şiinternaţional. Semnificaţia acestuieveniment editorial a fost reliefată şi

de viceamiralul (r) dr. Traian Atanasiu,colonelul (r) prof. univ. dr. ValentinCiorbea şi contraamiralul de flotilăDorin Dănilă, care au evidenţiatcontribuţiile majore şi rolul deosebitpe care amiralul GheorgheAnghelescu le-a manifestat cuprisosinţă în funcţiile şi demnităţileîncredinţate de-a lungul anilor. (M.E.)

Apari]ii

Destine sub marele pavoaz

O colec]ie care onoreaz\elita Marinei Române

editoriale


Vă semnalămapariţia ALMA NAHU -LUI DE POVESTIRIŞI ILUSTRATE NAVA -LE, apărut la EdituraAlma Print din Galaţi,sub egida Ligii Na -vale Române. Autorul— ing. AlexandruHarbuz —, absolvental Institutului Mecano-Naval Galaţi, spe -cialitatea Exploatări

Navale şi Portuare, a realizat o lucrare cucaracter enciclopedic, în care a inclus, evident,după criterii subiective, episoade de istorienavală, curiozităţi geografice, informaţiihidrografice, tradiţii marinăreşti, portrete denave şi navigatori şi altele, toate menite săreaducă în actualitate spiritul şi idealurile LigiiNavale Române. Altfel spus, un modestomagiu adus acestei prestigioase organizaţiireprezentative a breslei marinarilor români, laîmplinirea a 80 de ani de la înfiinţare.

Colonelul (r) dr.Ion Teşa, lector uni -versitar la Acade -mia Navală „Mirceacel Bătrân”, conti -nuă seria lucrărilorde drept maritim şifluvial cu un nouvolum, intitulat„ M A R E AT E R I T O R I A L Ă ” ,apărut la EdituraAcademiei Navale„Mircea cel Bătrân”. Structurată pe şasecapitole, lucrarea abordează, analizând cadrul

legislativ aferent, o problematică mereuactuală şi într-o continuă dinamică, respectivconcepte precum consideraţii istorico-juridiceprivind marea teritorială, marea teritorială —spaţiu de suveranitate, reglementareanaţională, regimul juridic şi l i t igi iinternaţionale cu privire la marea teritorială şinormele de drept public cu privire laexercitarea suveranităţii României în mareateritorială. O invitaţie, în primul rând, lacunoaşterea şi interpretarea corectă aacestora, concluzia autorului fiind aceea că,,activităţile de orice natură desfăşurate înperimetrul apelor teritoriale româneşti au oconsacrare expresă şi nuanţată în legileinterne şi în prevederile internaţionale”.

La împlinireacelor şaptezeci deani de viaţă, coman -dorul (r) Ioan Întor -sură-Moldoveanu nesurprinde - plăcutpentru un debuttardiv - cu un noulsău volum de versuri„PE CRESTE DEVALURI”, apărut laeditura bucureşteanăLivpress. Scrise „râ -zând, plângând, cu dragoste, cu ură, blajin şicrâncen”, versurile comandorului Întorsură suntadresate ,,familiei, colegilor de institut şiprietenilor constituie un prilej de a depănaamintiri despre marea care i-a unit pentrutotdeauna”. Ca şi în primul său volum - „IUBIRICĂRUNTE DE CATARG”, ele „sunt expresiagândurilor şi sentimentelor sale la vârstasenectuţii, purtându-ne din Moldova natalăpână în cele mai îndepărtate colţuri ale Terrei,

acolo unde autorul a navigat şi a trăit viaţa durăde marinar” şi de aceea, credem că ele pot fiexceptate de la o critică literară prea riguroasă.Cunoscându-i verva şi harul de neîntrecutpovestitor, aşteptăm cu viu interes promiselevolume de proză.

Din luna decembrie2006, revista „YACHTMAGAZIN” apare înaceeaşi remarcabilăţinută grafică, dar cuun nou echipaj editorial:Valerie Timofei, vice -comodor, Ionuţ Tudose,editor şi Victor Sfârlea,redactor şef. Publicaţiapoate f i ci t i tă şi pewww.yachtmagazin.ro,respectiv www.ycrr.ro.

În luna februarie2007, aviatorii au lansato nouă publicaţie -„ M A G A Z I NA E R O N A U T I C ” ,„prima revistă ştiinţificăromânească ceabordează domeniulaviatic şi nautic”, careîşi propune să continuetradiţiile publicaţieiomonime, apărută înanul 1941. Echiparedacţională este alcătuită din Marius Herghelegiu— director, Bogdan Oprea — editor coordonator,Dana Medar — secretar general de redacţie şiMirona Iacob şi Matei Covaci — redactori. Văpropunem să le urmăriţi zborul pe site-ulwww.magazin-aeronautic.ro (M.M.)


1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Orizontal: 1) Cetaceu ce trăieşte în mările calde; cu dinţi pe falca inferioarăşi capul dezvoltat — Au intrat la apă. 2) Alt cetaceu denumit “balena ucigaşă”,lung de 10 m şi vorace cu focile, iar balenelor le sfâşâie buzele — Insule înapropierea cărora avizo-ul francez Alecton a întâlnit un calmar uriaş, rănit, pecare nu l-a putut ridica la bord, fiind foarte greu. 3) Ciucuri pe mijloc! — Ventilat(ca aerul în submarine). 4) Mamifer acvatic din ordinal pinipedelor. 5) Strigăt cucare se cheamă păsările de curte — Maritimi. 6) Ţine de un popor — Lociutor dela Oceanul Îngheţat. 7) Cântăreţ antic grec — A cere ajutor pe mare prin S.O.S.8) Privind un monarh — Crustaceu (şi de mare). 9) Gen de insecte coleopterepentamere — Uşă la puntea unui vas. 10) Vulpe mică din Argentina — Ca un norde albine. 11) Unitate din algelor — Au miros şi gust de grăsime alterate.

Vertical: 1) Om de ştiinţă francez, care în 1950, a descoperit un „oraş alcaracatiţelor” pe coasta Mediteranei (Jaques — Yves) — Batiscaf în dreapta! 2)În barcă! — Ultimele caracatiţe! — Cai de mare. 3) Culegător de perle din mărileOrientului Apropiat: Marea Roşie, Marea Arabiei, Golful Persic. 4) Abis! —Măsuri la foci! — Unchi (Munt.). 5) ... de mare, peşte filiform marin — Liniştit, camarea. 6) Mai marele mării — Pisică la cap! — Cană în străfund! 7) Scrumbiemică de mare — Avizo (vas de luptă) francez, care în 1861, între Madeira şiCanare, a găsit un enorm cefalopod, rănit, cu un diametru de 6 metri şi avândo greutate de 2 tone. 8) Delfin de 5 - 6 m, ce trăieşte în mările îngheţate, cu uncanin de 2 m lungime — Frică în fond! 9) Companie aeriană franceză — Sistemetehnice cu care sunt dotate minisubmarinele, batiscafurile, balenierele, nave decercetări ştiinţifice maritime. 10) Zer! — Pe fir la ... caşaloţi! — Lipit de aripioareventrale, ca unii peşti marini. 11) Merge cu — Stingere în apă.

Dicţionar: TIUC, ATIM, ATOC, UAT.Ion BRINDEA

INCURSIUNE MARIN|

Rezolvarea careului din numărul trecut, LUPII MĂRILOR:Orizontal: 1) CEZAR — EVERY. 2) HARPOANE — IO. 3) IT — ALDINE — L. 4) N - AR — A — UNDA. 5) AC — IANUS — I. 6) LA — PCN — DOC. 7) A

— VALIDA — NA. 8) GRAV — TICNIT. 9) EIR — LUTOASA. 10) ROITOR — LION. 11) BARBAROSSA.Vertical: 1) CHINA — AGER. 2) EAT — CL — RIOB. 3) ZR — A — AVARIA. 4) APARI — AV — TR. 5) ROL — APL — LOB. 6) ADANCITURA. 7) ENI —

UNDIT — R. 8) VENUS — ACOLO. 9) E — EN — D — NAIS. 10) RI — DIONISOS. 11) YOLA — CATANA.

Centrul Tehnic-Editorial

al ArmateiRe]eta calit\]ii lucr\rilor noastre>

profesionalism, tehnic\ modern\

[i o tradi]ie ne;ntrerupt\

de peste 85 de ani în domeniu.

B-dul Ion Mihalache, 124-126,sector 1, BucureºtiTel.: (021)224.26.34e-mail: [email protected]

editarea, procesarea digitalã,tehnoredactarea, corectarea,

tipãrirea ºi finisarea documentelorregulamente, instrucþiuni,

cãrþi tehnice ºi deculturã generalã,

reviste ale categoriilorde forþe armate,broºuri, pliante,

lucrãri de artã, tipizateºtampilele ºi sigiliile specifice

Ministerului Apãrãrii

editarea, procesarea digitalã,tehnoredactarea, corectarea,

tipãrirea ºi finisarea documentelorregulamente, instrucþiuni,

cãrþi tehnice ºi deculturã generalã,

reviste ale categoriilorde forþe armate,broºuri, pliante,

lucrãri de artã, tipizateºtampilele ºi sigiliile specifice


Realiz\mdtp [i designmodern, tipar[i finisarela standardesuperioarede calitate

Realiz\mdtp [i designmodern, tipar[i finisarela standardesuperioarede calitate

Executãmlucrãrile necesare


2 martie 2007, nava purtătoarede rachete Lăstunul, Marea Neagră.Pregătirea grupei de manevră pentruexerciţiul de reaprovizionare pe mare,văzută prin „ochelarii” Mm IV MariusGudruman.Foto: Codruţ BURDUJAN

26 ianuarie 2007, corvetaContraamiral Horia Macellariu,Marea Neagră.Instantaneu din timpul evaluării naveişi echipajului de către echipa Centruluide Informatică, Simulare şi Evaluare alForţelor Navale.Foto: Codruţ BURDUJAN

15 februarie 2007, · Naval din Chicago este structura Marinei Militare americane care realizează...

Documents

Transcript of 15 februarie 2007, · Naval din Chicago este structura Marinei Militare americane care realizează...