----

Pactul fiscal discutatzilele trecute la Bru -xelles, într-o noapte încare se aştepta multmai mult de la lideriieuropeni, are implicaŃiiextrem de serioase pen-tru România. Şi astachiar dacă la o primăvedere rezultatul de săp -tămâna trecută a deza-măgit. Dezamăgirea a

venit mai ales din cauza lipsei de soluŃii petermen scurt. Ceea ce s-a convenit pentrudezamorsarea crizei este destul de puŃin şi încontinuare complicat.

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Sunt tocmai nepu -tin Ńele noastre aceleacare ne irită.”

Joseph Joubert

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 331 anul 7 vineri, 16 decembrie 2011 1 RON

În fine, Europa pare să se fitrezit din coşmar. Criza financia-ră proprie, cronică şi dureroasă,refuzul mai direct sau mai nuan -Ńat al americanilor, arabilor şichinezilor de a-i arunca un colacde salvare în aceste momentecrtitice, au făcut-o să-şi aduneultimele puteri şi ambiŃii într-odecizie crucială: acordul de inte-grare fiscală. Adică să accepte şisă-şi însuşească, în fine, o nouă

filozofie a unei discipline fiscale riguroase, fără de carebătrânul continent riscă să piardă definitiv competiŃiamondială. Ce-i drept, le-a trebuit cam mult celor de lacârma UE să înŃeleagă de ce scârŃâie din toate închei-eturile construcŃia europeană pusă la cale în urmă cu20 de ani prin Tratatul de la Maastricht.

Calea european@ – f@r@versiuni aventuriste!

PUNCTULPE EUROPA

continuare ^n pag. 3

„Ruina apropiatului place şi amicilor şi inamicilor”

La Rochefoucauld

... Imperiul financiar mondial nu cred că a fost,nu cred că este impus de o personalitate sau altacare să troneze autoritar în vârful său – o per-sonalitate de tipul unor mari dictatori imperiali ailumii. Nu este impus nici de o asociaŃie, de unclub, de o fraternitate poate în mai mare măsurădiscretă decât secretă – de tipul Clubului Bilder -berg sau chiar al francmasoneriei. Nu. Cred, maidegrabă, că acesta este condus mai mult de prin-

cipii şi atitudini. Ceea ce l-a făcut şi îl face să aibă putere, influenŃă, pezone foarte eterogene, din punct de vedere al criteriilor imperiale clasice,„banale”, larg recunoscute până acum. Principii şi atitudini de tipulprevalenŃei oricum a profitului, de tipul realizării unui beneficiu strict depe urma oricărei afaceri sau acŃiuni, de tipul „capitalul, profitul îlurmează”, etc. continuare ^n pag. 6-7

Dan POPESCU

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU pag. 8

Criza economic@mondial@ }i re]eta

american@master Andreea VASIU, ULBS pag. 2

Emil DAVID

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

Arta plastic@ a germanilor de pe

meleagurile sibiene. III

Franz-Joseph, împăratul habsburg loengeviv pe tron

Miercuri 30 Noiembrie 2011,Hotelul Hilton din Sibiu agăz duit ediŃia 2011 a TopuluiCom paniilor Performante dinjudeŃul Sibiu, organizat decătre Camera de ComerŃ, In -dustrie şi Agricul tură (CCIA)a judeŃului Sibiu.

În cadrul acestui eveniment aufost premiate aproximativ 125 de companii din diversedomenii de activitate pentru rezultatele economice dinanul fiscal 2010. Atât oficialii prezenŃi la această man-ifestare, cât şi reprezentanŃii companiilor prezente auremarcat faptul că activitatea economică în judeŃulSibiu în anul 2010 a fost mai bună decât în anul fis-cal 2009, iar datele preliminare pentru 2011 ne fac săsperăm într-o redresare mai accentuată a situaŃiei înanul în curs.Pentru prima dată, pe lângă partenerii importanŃi dindomeniul economic pe care Camera de ComerŃ,Industrie şi Agricultură Sibiu i-a avut, au fost prezenŃiîn calitate de parteneri Cluburile Rotary Cibinium Sibiu,Rotary Schoellkrippen – Kahlgrund (Germania).

continuare ^n pag. 4-5

Performan]@ economic@

}i implicare social@- Rotary Cibinium }i RSI în Sibiu -

Vedere din Bruxelles

Adev@ratul pact fiscalpentru România

Prin cenu}a imperiilor... (II)

Următorul număr al revistei va apare vineri, 13 anuarie 2012

Moş Crăciun, Crăciunul şi Anul Nou 2012

Revista “Euroeconomia XXI”urează tuturor colaboratorilor

şi cititorilor săi Bucurii, Sănătate, Şanse,

Împliniri.

Roma, Locul semnării Tratatului din 1957,care a pus bazele UE de astăzi.

EVOLU[II {I INVOLU[II2 VINERI 16 DECEMBRIE 2011

În decursul ultimilor ani, aceastăcriză economică globală ne-a demon-strat şi ne-a arătat încă o dată caresunt efectele uitării ... a uitării expe-rienŃelor trecute.

Istoria plină de fapte - unele ne -gre altele roz, unele povestite alteleascunse sau uitate – ne învaŃă şi nedemonstrează că totul este reversibil,că acolo unde au existat culmi alebunăstării şi fericirii au existat, maidevreme sau mai târziu, şi declinuri.Efectul de boomerang există şi vacontinua să existe, însă tot ceea cecontează este cât de mult învăŃămdin toate acestea şi cât de mult nestăpânim în momentele euforice.

Întreaga economie mondială, ca -racterizată ca „noua arhitectură finan -ciară mondială”, o arhitectură influ-enŃată de politicile liberale, de dere-glementare şi de credinŃa în ajusta -rea naturală a pieŃei, a intrat în actualacriză economică după o lungă perioa -dă de euforie a realizării de profiturimari în perioade scurte de timp.

EvoluŃia economiei capitaliste a în-ceput cu capitalismul de producŃie(pornit o dată cu revoluŃiile industri-ale), urmat apoi de capitalismul deconsum, ajungând astfel până la pe -rioada post modernistă în care capi -talismul financializat s-a dezvoltatfiind dominat de iluzia banilor, iluziecare a condus la excesul de investiŃiişi speculaŃii. Această economie detip liberal, care are la bază principiiprecum dereglementarea pieŃelor şineimplicarea statului în economie, adominat, în ultimii 20 de ani, eco -nomiile marilor puteri ale lumii, fiindpromovata intensiv si de către insti-tuŃiile financiare internaŃionale.

În acest sens, la sfârşitul anilor1980, în contextul globalizării finan-ciare, au fost expuse la Washington10 măsuri de politică economică ne -cesare pentru a obŃine creştere eco-nomică, şi anume: disciplina fiscalapentru limitarea deficitelor bugetare,prioritizarea cheltuielilor publice prinacordarea de subvenŃii sectoarelorproducătoare care pot genera veni-turi viitoare, reforma sistemului detaxe şi impozite, liberalizarea finan-ciară care include liberalizarea cursu-lui de schimb şi a ratei dobânzii, li -beralizarea comerŃului, investiŃiile stră-ine directe, privatizarea şi dereglemen -tarea pieŃelor.

Aceste măsuri au devenit ghidulreformei economice în Europa de Estşi în Ńările în curs de dezvoltare, şiau avut efecte diferite la nivelul fie -cărui stat în funcŃie de modul deinterpretare a fiecăreia.

În contextul actual se contureză oschimbare a politicilor economice dedezvoltare la nivel global. Aceastăschimbare are în prim-planreevaluarea acestor 10 măsuri de laWa shington, deoarece noile condiŃiiale pieŃei şi învăŃămintele culese dinac tuala criză economică mondialăne-au demonstrat că aceste „regulide aur” nu au fost suficiente, chiarmai mult, în opinia unor economişti,ele au fost cauza declanşării crizei.

Astfel, în contextul acestei reeva -luări provocate de criză, elementul

principal care trebuie analizat estestatul, şi anume posibilităŃile acestuiade a avea un rol activ în economie.

Dacă pentru dezvoltarea econo -mică, în ultimii 20 de ani, era reco-mandat ca statul să nu fie implicatîn economie şi să realizeze privatizăricât mai eficiente, în prezent, statuleste văzut ca un „colac de salvare”pentru revenirea din criză.

Un exemplu în acest sens suntprimele măsuri anti-criză ale SUA şianume, injecŃiile directe de capital îninstitutiile financiare private. AcesteinjecŃii de capital s-au realizat dinbani publici prin „Programul de Aju -tor pentru Active în Dificultate” (TARP),prima tranşă a acestora fiind de 700miliarde de dolari, urmată de alŃi şialŃi bani.

250 de milioane de dolari a cos -tat salvarea băncilor într-o primă fază,şi în principal banii s-au dus cătreprincipalele şapte bănci din sistem:Bank of America, Citigroup, GoldmanSachs, JPMorgan Chase, MorganStanley, Well Fargo şi Bank of NewYork Mellon, iar salvarea gigantuluide asigurări AIG a costat încă 85 demiliarde de dolari.

Salvarea acestor instituŃii finan-ciare cu bani publici are un oarecareaer de nedreptate pentru că pare sărecompenseze comportamentul finan-ciar greşit al acestor bănci. Cele mailiberale economii ale lumii, cea ame -ricană şi cea britanică, au naŃionali -zat numeroase instituŃii financiaresub pretextul salvării investitorilor,dar acoperind de fapt pierderile uriaşefacute de managementul defectuos alacestor instituŃii.

Statul nu trebuie să fie doar pom -pierul de serviciu, iar daunele nu tre-buie să le plătească societatea înansamblu. Acum pot spune că s-afăcut cea mai mare schimbare deroluri din istorie: oamenii nu mai je -fuiesc băncile, ci băncile jefuiescoamenii, prin trecerea datoriei privaterealizată de acestea, la datoria publi -că suportată de întreaga populaŃie.

Criza lor şi criza noastră

Analizând mai atent toate evenimen -tele economice din ultimii ani putemafirma că, defapt, avem de a face cudouă crize care s-au suprapus:

- o criză pornită în SUA şi extinsă,din cauza activelor toxice ale băn-cilor non-americane, în Ńările dezvol -tate precum Marea Britanie, Germa -nia, FranŃa şi Japonia;- o altă criză determinată de deficitulprea mare al contului curent, speci-fică unor economii emergente, unorstate noi membre UE, inclusiv Româ -nia, şi unor foste economii de coeziu -ne precum Spania, Grecia şi Irlanda.

Cauza principală a crizei economi -ce pornită în SUA şi extinsă apoi lanivel global prin efectul de conta -giune o constituie excesul de investi -Ńii financiare. Financializarea econo -miei americane şi, după cum s-avăzut, a economiei mondiale, esteidentificată drept o cauză majoră acrizei. Astfel, ponderea în creştere aprofiturilor în venitul naŃional nu afost însoŃită de o creştere compara-

bilă a investiŃiilor productive. Toateacestea, în principal, datorită orien-tărilor managerilor către profituri petermen scurt, în special către creş -terea preŃului acŃiunilor; datorită inves-tiŃiilor orientate către imobiliare sauinstrumente derivate complexe şi ne -transparente, şi datorită orientărilorcompaniilor non-financiare către inves -tiŃii financiare pentru că acestea arputea duce la profituri mai mari petermen scurt.

Ceea ce s-a întâmplat în Româ -nia, din acest punct de vedere, este,consider, simplu de explicat: o crizăfrecventă în rândul Ńărilor emergentecare presupune creşterea consumuluicare a condus la supraconsumul pedatorie şi finanŃarea prin datorie pri-vată a creşterii exponenŃiale a defici-tului de cont curent. Creşterea con-sumului, ca un efect de domino, acondus la relaxarea creditării şi laaprecierea puternică a monedei na -Ńionale ceea ce a ieftinit importurileşi a favorizat creditele în valută.Astfel, consumul a ajuns să fie prin-cipalul motor al creşterii economice.Cursul de schimb a devenit, în modevident, supraapreciat iar economia adat semne vizibile de supraîncălzire.

Deasemenea, s-a realizat îmbina-rea celor două crize, prin extindereaşi altor crizei americane asupra mar-ilor economii.

Astfel, principalul mecanism depropagare a crizei, în special înEuropa de Est, a fost contul curent.O Ńară cu un deficit de cont curentmare este expusă volatilităŃii fluxu-rilor internaŃionale de capital. CândcondiŃiile sunt favorabile şi intră baniîn Ńară, deficitul se poate finanŃa. Darcând condiŃiile internaŃionale suntnefavorabile, când apare o criză delichidităŃi în marile economii ale lu -mii, investitorii au tendinŃa de a-şiretrage banii sau de a renunŃa lainvestiŃiile din Ńările considerateriscante, chiar dacă nu de acolo s-adeclanşat criza. Reducerea bruscă afinanŃării externe impune ajustareabrutală a deficitului de cont curent,însoŃită de obicei de recesiune.Astfel, ca un exemplu în acest sensdin sectorul bancar actual, ceea ce

le-a afectat pe băncile mamă dinVest se repercuteză şi asupra fi -lialelor din Est.

În ceea ce priveşte stimulareaeconomiilor şi ieşirea din criză potspune că nu poate exista o soluŃieunanimă, aplicabilă tuturor statelor.Spun asta, în principal, datorită fap-tului că situaŃia economică a tuturorstatelor era diferită la începutul cri -zei, iar efectele acesteia au avut unimpact diferit asupra fiecărui stat înparte. În acest sens, Ńările dezvoltateanunŃă pachete de stimulare a eco -nomiei, operează cu deficite bugetarefoarte mari şi intervin pe piaŃă prinnaŃionalizarea temporară a unor insti-tuŃii financiare cu probleme, imple-mentând în general politici macro-economice anticiclice. Pe când Ro -mânia şi alte Ńări aflate în aceiaşicategorie cu ea sunt nevoite săaplice politici prociclice, exact opusulcelor adoptate în Europa de Vest,SUA şi Japonia, să reducă nivelulcheltuielilor publice şi nu au resursepentru pachete masive de stimulare,având constrângeri bugetare dure.

SUA a aprobat un act de re -dresare şi reinvestiŃii (American Rico-very and Reinvestment Act) care in -cludea: stimulente fiscale şi ştergereade datorii pentru micii întreprinzători(54 miliarde de dolari), ajutoare fa -miliale pe o perioadă de 10 ani (260milioane de dolari), investiŃii în mo -dernizarea infrastructurii de transport(46 miliarde de dolari), reduceri fis-cale pentru folosirea energiei regene -rabile (17 miliarde de dolari) etc.

Aşadar, ceea ce pot spune estecă dacă pentru criza lor se pot luamăsuri care să repornească econo-mia chiar cu preŃul inflaŃiei şi al de -ficitelor bugetare mari, pentru crizanoastră suntem constrânşi la măsuricare pe termen scurt vor adânci re -cesiunea. Nu trebuie să aşteptamieşirea din criza economică internă odată cu ieşirea marilor economii ale lu -mii din criza economică globală, deoa-rece criza lor este una, iar criza noas-tră este alta! BineînŃeles că la unmoment dat, ieşirea lor din criză vagenera creşterea cererii externe şi astava stimula şi exporturile noastre.

Criza economic@ mondial@ }i re]eta american@

master Andreea VASIU, Facultateade {tiin]e Economice, ULBS

Vedere din New-York

3INTEGRAREVINERI 16 DECEMBRIE 2011

urmare din pagina 1Suferea pentru că în tot acest

răstimp istoric Uniunea nu a izbutitsă fie altceva decât o Uniune depiaŃă care şi-a propus – vorba pro-fesorului Vasile Puşcaş – să facă unzeu din moneda euro, fără să izbu -tească în cele din urmă. GuvernanŃaeuropeană, care ar fi trebuit să pre-supună adoptarea unei politici eco-nomice comune, coordonarea şi sta-bilirea clară a unor jaloane şi bunepractici printr-o cooperare accentuatăşi limitarea riscului unor politici po -puliste hazardate – toate acestea aufost deturnate spre un interguverna -lism parohialist în care pe primulplan erau proiectele naŃionale ego-iste, iar pe ultimul competitivitateaeconomică şi financiară.

Acum, în sfârşit, aproape toatălumea a înŃeles că noile reguli aleintegrării europene vor trebui săasigure un management eficient alinterdependenŃelor în UE. Mai con-cret, reconstrucŃia instituŃională vaîncepe – odată cu Acordul de guver-nanŃă fiscală – de la câteva Ńinteobligatorii – deficit structural de 0,5la sută şi datorie publică de cel mult60 la sută din PIB, pentru fiecareŃară în parte, fie că se află în zonaeuro sau nu (exprimat simbolic prinformula 17+). În acest scop, statelemembre vor trimite bugetele spreavizare Comisiei Europene, înainte dea le adopta în parlamentele naŃionale.łările în pericol de deficit excesivsau cu deficit excesiv vor intra submonitorizare permanentă. Derapajelebugetare vor fi urmate de sancŃiuni,regimul acestora urmând a fi stabilitcât de curând.

Ca întotdeauna însă, pe planinternaŃional optimismul conjuncturalemanat de adoptarea noului tratat nueste împărtăşit de toată lumea. Dupăcum se ştie, Marea Britanie a făcutdeja opinie separată invocând intere-sul naŃional şi independenŃa econo -mică şi monetară tradiŃională a Ńării.

La rândul lor, Statele Unite ale Ame -ricii şi cele mai puternice Ńări arabes-au arătat reticente în participarea laun fond special creat în cadrul FMIpe care europenii vor să-l înfiinŃezepentru statele aflate în dificultate.

„Să forŃezi contribuabilii americanisă salveze state providenŃiale bur-toase din Europa este nerezonabil şiimoral” – se aude tot mai apăsatreplica plastică şi sugestivă a con-testatarilor din Washington. Iar din-spre sediul Fondului Monetar Inter -naŃional, sosesc opinii rezervate cuprivire la noul acord european pen-tru mai multă integrare şi disciplinăfiscală, considerat doar un pas îndirecŃia cea bună, dar în nici un cazo soluŃie completă pentru a rezolvacriza datoriilor.

Că va fi un pas sau o soluŃie ra -dicală – rămâne de văzut. Deocam -dată sigur este doar că, după ce 26de state au reuşit să se pună deacord, urmează partea cea mai difi-cilă: convingerea propriilor clase poli -tice şi a propriilor cetăŃeni.

Este exact ceea ce se petrece şila noi în Ńară în aceste zile alemuşchilor politici încordaŃi la maxi-mum. Mai pe şleau, problema sepune aşa: preşedintele României aspus DA acordului de la Bruxellesdin celebra noapte de 8 spre 9decembrie a.c. România încă NU! Şide aici încolo, încep toate contreleposibile: putem sau nu putem accep-ta această severă limitare/cedare desuveranitate? Este necesară pentruaceasta modificarea ConstituŃiei sauajunge o lege specială privind defici-tul maximal? Trebuie sau nu che -mată populaŃia la un nou referendumpe această temă? Odată asumat acestangajament, ne mai putem limitadoar la scăderi drastice de cheltuielipublice, îngheŃări sau reduceri desalarii şi pensii, ca până acum, saune trebuie o strategie economico-socială de convergenŃă, pusă în slu-jba creşterii economice, recuperăriidecalajelor de competitivitate şi nivelde trai? Cine să conceapă şi săaplice o asemenea strategie particu -

lară pentru cazul României: Bru -xelles-ul sau un guvern propriu detehnocraŃi?

Cu siguranŃă, va curge multă apăpe DâmboviŃa şi multă cerneală ti -pografică în mass-media româneascăpână când clasa noastră politică vaajunge la un consens în numeleinteresului naŃional. PoziŃiile actualesunt în cele mai multe situaŃii ire -conciliabile. Un lucru este însălimpede: nu mai putem pierde încă

un deceniu în integrarea europeană,nu ne mai putem face că „suntem înEuropa”, dar ne croim drumul dupăcapul şi şmecheriile noastre. Ro -mânia nu mai are de ales. Trebuiesă meargă pe acest drum. Acordulde guvernanŃă fiscală echivalează cuun nou Tratat european. Din fericire,de data aceasta suntem parte fonda-toare şi nu mai e nevoie să par-curgem ani de negocieri pentru aintra în club. Din nefericire, prin

acest nou test de austeritate impusla nivel continental România riscă săîngheŃe pe termen lung în niştedecalaje insurmontabile faŃă de Ńărileapusene. Din nenorocire, nu ştimcine va mai crede cu adevărat la noiîn noul destin ce ni se pregăteşte:poporul a obosit, iar politicieniinoştri bat câmpii. În aceste condiŃii,este pe deplin posibil ca soarta viitoa -re a României să nu se hotărască înRomânia!

Emil DAVID

Calea european@ – f@r@ versiuni aventuriste!

Vedere din Strasbourg

PERFORMAN[~ DUAL~ VINERI 16 DECEMBRIE 20114

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pagina 1Aşa cum menŃioneză siteul ofi-

cial al Districtului Rotary 2241Romania şi Republica Moldova,http://www.rotary2241.org/new/district-2241/despre-district.html,

«Rotary este o organizaŃie a oa -menilor de afaceri şi a reprezentan -Ńilor diferitelor profesii, care asigurăservicii umanitare, promovează stan-darde etice înalte în toate domeniilede activitate şi stabileşte relaŃii debună înŃelegere.

Cu zeci de ani în urmă, pe planinternaŃional s-au înfiinŃat primelecluburi cu scopul declarat de a servicomunitatea, cu alte cuvinte, de a fila dispoziŃia semenilor. (…) Aşadar,în urmă cu 100 de ani, avocatul PaulHarris a invitat câtiva prieteni înideea de a constitui un grup care săse bazeze pe o totală deschidere şisinceritate a membrilor săi, impu -nând încă de la început o regulă anonprivilegiatului: nimeni nu estefavorizat în nici un fel, nici măcarprin simplul fapt de a găzdui dedouă ori la rând întrunirile grupului-principiul rotaŃiei. Astfel a luat naş -tere Rotary Group. Organizarea afost deosebit de simplă, motiv pen-tru care se menŃine şi în prezent:grupul de prieteni a fost lărgit,devenind club, membrii fiind aleşi pecriteriul profesionalismului, al calităŃiimorale în viaŃa socială, de familie şiafaceri. Clubul este condus de unpreşedinte care îşi păstrează poziŃiatimp de un an, fără posibilitatea derealegere. Ulterior, datorită creşteriinumărului de cluburi, apare necesi-tatea organizării pe criterii de pro -ximitate geografică, în districte, a că -ror activitate este coordonată de unguvernator.

AsociaŃie de egali, fiecare recu -noscut profesional în domeniul săude activitate, persoane de caracter şicare se bucură de o bună reputaŃie,

lucrând ca buni profesionişti, lideri aicomunităŃilor locale, Rotary promo -vează idealul de a servi binele pu blicîn profesie şi în societate, dând dovadăde integritate. Cultivarea rela Ńiilor per -sonale între reprezentanŃii di feritelorprofesiuni, meserii şi bresle din comu -nitatea locală înseamnă re cunoaş -terea valorii oricărei activităŃi utile».

Parteneriatul dintre Camera deComerŃ, Industrie şi Agricultură Sibiuşi Cluburile Rotary Cibinium Sibiu,respectiv Rotary Schoellkrippen –Kahlgrund, a vizat o serie de obiec-

tive comune, care deşi sunt exprimateîn cuvinte diferite în Co munitatea deAfaceri, respectiv în Comunitatea Ro -tariană, au aceiaşi finalitate.

Astfel, rotarienii isi propun săacŃioneze binele public, lucrând curesponsabilitate şi dăruire pentru ac -tivarea ComunităŃii în ceea ce pri -veşte rezolvarea propriilor probleme.

Mediul de afaceri, pe de altăparte, începe să fie preocupat şi înRomania de răspunderea socială aintreprinderii (RSI). Carta Verde,

201, Promovarea unui cadru euro-pean pentru responsabilitatea socialăa corporaŃiilor, defineşte la nivelul Co -misiei Europene responsabilitatea so -cială a intreprinderii ca reprezentândun concept potrivit căruia întreprin -derile integrează precupările so cialeşi faŃă de mediu în operaŃiunile eco-nomice şi în interacŃiunile cu prin -cipalii actori din domeniul lor de inte -res (stakeholders), în mod voluntar”

WBCSD (World Business Councilfor Sustainable Development) defin eş -te răspunderea socială a intreprin -

derii ca fiind „angajamentul compani-ilor de a contribui la dezvoltareaeconomică durabilă, lucrând împreu -nă cu angajaŃii, familiile lor, comuni-tatea locală şi societatea pentru aîmbunătăŃi calitatea vieŃii”.

In Ńara noastră unul dintre pro-motorii importanŃi ai RSI este Ca -mera de ComerŃ şi Industrie a Ro -mâniei, http://www.ccir.ro/, care de ru -lează o serie importantă de proiecte şiprograme de promovare şi aplicarepractică a RSI în mediul de afaceri.

continuare în pagina 5

Performan]@ economic@ }i implicare social@prof. dr. Eugen IORD~NESCU

VINERI 16 DECEMBRIE 2011 5

c my bc my b

c my b

PERFORMAN[~ DUAL~

c my b

- Rotary Cibinium }i RSI în Sibiu -urmare din pagina 4

Partener în cadrul proiectului na -Ńional de RSI, Camera de Comert,Industrie şi Agricultură Sibiu ope -rează unul dintre primele Birouri deasistenŃă pentru promovarea Res -ponsabilitatii Sociale a Intreprinde -rilor din Romania (Proiectul nationaleste finantat prin Programul Ope -rational Sectorial Dezvoltarea Resur -selor Umanea, avand drept solicitantCamera de Comert şi Industrie aRomâniei). În aceasta calitate, CCIAa realizat la rândul său un partene -riat cu Clubul Rotary Cibinium Sibiupentru a sensibilza mediul de afaceriîn ceea ce priveşte solidaritatea cucei mai puŃin norocoşi, în condiŃiileactuale de criză.

Cluburile Rotary Cibinium Sibiu şiRotary Schoellkrippen – Kahlgrund şipartenerii lor au organizat în acestcontext, în Sibiu o serie de activităŃicomune, cu ocazia Sărbătorilor deIarnă, printre care se numără Săr -bătoarea Bradului de Crăciun şi Tom-bola de Crăciun, din cadrul TopuluiCompaniilor Performante.

Pentru prima dintre ele, ClubulRotary Schoellkrippen – Kahlgrund adonat un brad ecologic înalt de 6 mcu toate decoraŃiunile, pe care mem-brii Clubului Rotary Cibinium l-auinstalat la Centrul Şcolar pentru Edu -caŃie Incluzivă din Sibiu, str. AndreiSaguna nr. 8, (Parcul Astra). În searaîn care Moş Nicolae se pregătea sătrecă pe la ghetuŃele copiilor, cu toŃiiau colidat bradul, iar studenŃii mas-teranzi ai Departamentului de ArtăTeatrală din cadrul UniversităŃii Lu -cian Blaga din Sibiu, au prezentat unprogram de pantomimă, dans şi jo -curi interactive. Acest program acontinuat atelierele organizate în tim-pul Festivalului InternaŃional de Tea -tru de la Sibiu, create special pentrucopiii acestei şcoli de-a lungul anilor,în colaborare cu dr. Claire Hind-senior lecturer la York St. John

University din Marea Britanie. Eleviişcolii au confecŃionat felicitări şi de -coraŃiuni de Crăciun, pe care le-auvândut în cadrul evenimentului, ală-turi de specialităŃi culinare pregătitede către cadrele didactice ale şcoliişi doamnele din clubul RotaryCibinium Sibiu.

În cadrul Tombolei de Crăciun,rotarienii au solicitat sprijinul Co -munităŃii de Afaceri pentru a strângebanii necesari asigurării hranei caldepentru persoanele fără adăpost, găz-duite pe perioada Sărbătorilor încadrul Adăpostului de Noapte. Adă -postul de Noapte din Sibiu este

primul de acest fel din România,fiind realizat în anul 1995, în cadrulProgramului Phare SESAM de cătreFundaŃia ConsorŃiul pentru DezvoltareLocală Sibiu şi Primăria MunicipiuluiSibiu. În acest moment, adăpostuleste cofinanŃat de către FundaŃiaCon sorŃiul pentru Dezvoltare LocalăSibiu, Primăria Sibiu, Ministerul Mun-cii, ProtecŃiei Sociale si Familiei şidonatori privaŃi.

Astfel, în cadrul Tombolei de Cră -ciun au fost vândute bilete de tom -bolă, fiind puse în joc câteva sute dedecoraŃiuni pentru brad, realizate ma -nual şi donate de către Clubul “Ro -

tary Schoellkrippen – Kahlgrund dinGermania. Au fost strânşi în acest fel3.500 de lei, care împreună cusumele donate de către Camera deComerŃ, Industrie şi Agricultură Sibiusi AsociaŃia CEDONIA Sibiu, vor per-mite oferirea de hrană caldă per-soanelor fără adăpost găzduite decătre FundaŃia CONSORłIUL PENTRUDEZVOLTARE LOCALĂ SIBIU, dinAjunul Crăciunului, până după sărbă-toarea Sfântului Ioan.

MulŃumim pe această cale tuturormembrilor ComunitaŃii de Afaceri ajudeŃului Sibiu care s-au implcat res -ponsabil şi solidar împreună cumembrii Cluburilor Rotary CibiniumSibiu şi Rotary Schoellkrippen –Kahlgrund în realizarea obiectivelorcomune de solidaritate şi susŃineresocială pentru aceia dintre noi carese confruntă cu situaŃii de viaŃă maidificile.

Din parte Camerei de ComerŃ, Industrie şi Agricultură Sibiu,a Cluburile

Rotary Cibinium Sibiu şi Rotary Schoellkrippen–Kahlgrund, vă dorim

Crăciun Fericit şi

La MulŃi Ani!

REFLEC[II VINERI 16 DECEMBRIE 20116

urmare din pagina 1Sunt, până la un punct, toate

acestea, legi sacrosancte ale capitalis -mului, ale pieŃei, impuse de realităŃieconomice ca atare. Însă, realităŃi eco-nomice care, prin distorsionări cumu-late în timp, se înfăŃişează, de multeori, altfel decât o cer legile corecteale profitului. Fapt ce impune, fără în -doială, corecturi instituŃionale. Una din -tre acestea, extinderea, într-o bunămăsură, a profitului de la calitatea safinanciară, la calitatea sa socială.

... SpeculaŃiile excesive, economiapregnant speculativă, ingineriile finan -ciare, corupŃia şi partizanatul politicînăbuşind criteriile economice, pro-movând doar măsluieli şi nu sub-stanŃă economică, au îndepărtat şiîndepărtează specialiştii de la rolul şifuncŃiile lor fireşti. Sunt proceseînsemnate care ne-au adus unde ne-au adus, la polarizări drastice şi ine-galităŃi frapante, deosebit de nociveîn lume. ReŃeta propusă de „benefi-ciari” este eternizarea, chiar adânci -rea unor astfel de disparităŃi, ceea cear însemna şi înseamnă ieşirea dincriză - dacă va fi posibil -exclusiv peseama celor săraci. Ei şi doar ei. Defi -cite bugetare, da torii suverane, determi-nate, în bună măsură, de o anume al-chimie a spe culatorilor şi bancherilor,cine să le achite preponderent? Desigur,cei mulŃi, cei săraci. Creşte, în lume, încele mai multe Ńări, decalajul, prăpastiadintre săraci şi bogaŃi, se amplificăexpo nenŃial inegalităŃile. Po trivit unordate recente OCDE, rapor tându-ne la unni vel general, în Sta tele Unite, cei maibogaŃi 10% dintre cetăŃeni, şi caredeŃin parte co vârşitoare din avuŃie,au venituri de 14 ori mai mari decâtcei 10% ame ricani ceva mai săraci,

ecart în am plificare. Şi nu ne-am re -ferit la extre mităŃi. Chiar în Germania,Danemarca, Suedia, ca să nu vorbimdecât de tipul nord-european de eco -nomie de piaŃă, cu accente socialefundamentale, se înregistrează o creş-tere a inegalităŃii de la 5 în 1980, la6, în prezent. În Spania, în doar cei3 ani de criză, indicele inegalităŃii asporit de la 5,3 în 2007, la aproape7, în 2010, fără să mai amintim deRo mânia, atât de vulnerabilă pringreşe lile sale, prin corupŃia sa în faŃa

crizei. Cauzele? Profituri foarte maripentru puŃini, dar şi şomaj re cord,venituri foarte mici şi reduce rea ben-eficiilor sociale, o viaŃă nu austeră,ci, hotărât, spre mizerie. O „creştereeconomică sănătoasă”, atât de cla-mată acum, în „austeritate”, înseam -nă, însă, nu distrugerea oa menilor,practicată în prezent, ci con servarealor cât de cât sănătoasă.

Tocmai într-o asemenea direcŃieau fost şi sunt concepute, au func -Ńionat şi funcŃionează tezele, con-

ceptele, politicile solidarităŃii, pornindde la cele pe care le-am analizat înultima vreme în revistă, în speŃă,doctrinele social-creştine, teoria soli-darităŃii la premiantul Nobel LeonBourgeois, modelul suedez aşa cumeste el, solidaritatea la profesorulCharles Gide, conceptul lui PierreRosanvallon, conceptul peronist, ş.a.Un nou partid în FranŃa, numit „Re -publica Solidară”, condus de Do -minique de Villepin, personalitatepolitică de prin rang, fost prim-mi -

nistru al lui Jacques Chirac, tocmaiastfel de Ńinte solidare urmăreşte, jux-tapozându-se corect conştiinŃei so -ciale. Şi este doar un alt exemplu.Lumea a apărut prin indivizi, darrapid, apoi, solidar, şi trebuie săfuncŃioneze solidar. Este direcŃia încare se mişcă omenirea. Nu întâm-plător, de exemplu, la Pessac, tot înFranŃa, un mare şi prestigios festivalde filme documentare şi de ficŃiunede la mijlocul lunii noiembrie – prin -tre altele, au fost prezentate filme pre -cum „Irezistibila ascensiune a lui AdolfHitler” (Johan Capoutot, Christian In -grao, Steffen Prausser); „Lungul marşal lui François Mitterrand către pu -tere” (Michel Winock, Franz-Olivier Gies-bert); „RevoluŃiile arabe” (Youssef Cour-bage, Henry Laurens, Benjamin Stora);„Cucerirea puterii de către creştini înimperiul roman” (Claude Aziza); „Gam-betta, republica şi puterea” (Jean-NoëlJeanneney); ş.a. – s-a deschis cu oconferinŃă inaugurală a lui PierreRosanvallon „Les peuples prennent-ils jamais le pouvoir?” („Popoarele nuiau niciodată puterea?” sau „Popoa -rele vor lua vreodată puterea?”),demers reflectând în mod imperativaceastă chestiune a solidarităŃii. De -sigur, o solidaritate care îl contraziceefectiv pe filozoful, francez şi el, Jo -seph Joubert care scria în „Gânduri”referindu-se la solidaritate, că „oa -menii încep să iubească pe cei decare se tem cu scopul ca astfel săfie protejaŃi”. Un sens mult prea în -gust, teribil de limitat. Este adevăr înaceste spuse, dar în nici un caz re -feritor la solidaritate, la solidaritateasocială, la grija faŃă de celălalt prinsimplul fapt că şi el ne-a ajutat, într-un fel sau altul, pe noi. Ca oameni,în fond, este necesar să fim solidari,cum am mai afirmat, nu doar în dis-tribuŃie, ci şi în producŃie...

Poate exemplul cel mai semnifica-tiv în acest sens este cel oferit deprăbuşirea, în 1991, a imperiului bol -şevic. De ce oare s-a destrămat acestimperiu ce părea atât de puternic,atât de consolidat în anii 1970–1985şi care clama principiul bunăstăriipoporului drept principiul său politicfundamental? În mare, deoarece aacŃionat tocmai pe dos. Desigur căeste important ce spui, dar mult maiimportant este ceea ce faci.

continuare în pagina 7

Prin cenu}a imperiilor... (II)Dan POPESCU

Manejul din Viena

Lecturi de vacanŃă

REFLEC[II PACTUL FISCALVINERI 16 DECEMBRIE 2011 7

urmare din pagina 1În primul rând majoarea capitalu-

lui pe care FMI îl poate controla prininfuzia de 200 de mild de euro esteun prim pas într-o direcŃie carepoate propune acŃiuni concrete. Darmajorarea a stârnit deja controverseîn Ńările mici care nu sunt în zonaeuro, deloc dispuse sa dea 3 - 5 mld.de euro pentru FMI. În România, nicinu este foarte clar dacă va trebui săfie plătită suma. În ciuda declaraŃiiloriniŃiale, mă tem că da. Chiar dacă nudin fonduri bugetare, banii vor fiplătiŃi din rezerva BNR. Totul poatefi mascat ca o creştere de partici-paŃie (deja anunŃată), un depozitneaşteptat sau altă formulă care sămascheze un împrumut dar carepropriu zis va transfera câteva mili -arde din vistieria BNR la FMI. Înfond, şi preşedintele şi reprezentanŃiai BNR au subliniat că România îşipoate permite, Banca NaŃională arepeste 30 de miliarde de euro, deciexistă posibilitatea de a fi empatici.În contabilitatea specială a vistieriei,la Fond sau la bănci se pot da bani.Nu şi la buget. Dar asta e altceva.łine de statutul superspecial al băn-cilor în socialismul financiar pe careîl trăim – aşa cum descriu liberta -rienii situaŃia actuală. A doua măsurăpe termen scurt pe mediu esteaccelerarea mecanismului instituŃio -nal de stabilitate care trebuie să se

cupleze cu facilitatea de 500 mld. deeuro disponibilă în acest moment.Dincolo de preŃiozitatea mecanisme -lor, chestiunea este foarte simplă: nuaduce bani suplimentari pentru sal-varea zonei euro. Iar aceste fonduriinsuficiente pentru pieŃe au dat sem-nalul scăderilor de după summit. NemulŃuirea cea mai mare a venitînsă din limitarea implicării BănciiCentrale Europene în rezolvarea petermen scurt a crizei, cu preŃul uneidezechilibrări a poziŃiilor inflaŃionistepe termen lung. Este drept, BCE afăcut un pas extrem de importantcare a deschis uşa din dos pentrufinanŃarea suverană prin prelungireamaturităŃilor pe trei ani şi reduceradobânzii la 1%, ceea ce face pejumătate treaba pe care BCE ar fifăcut-o direct prin cumpărarea detitluri suverane ale Ńărilor din sud. Modificările ce se cere aşadar unorŃări ca România sunt două: partici-parea la FMI şi legiferarea consti-tuŃională a deficitului mic. Ambeleneclare. Dacă soarta FMI se vatranşa nedemocractic şi tehnocratic,soarta deficitului se va tranşa preademocratic, adică printr-un refern-dum care să confirme modificareadin constituŃie. Iar chestiunea defici-tului este prea tehnică pentru a fidecisă doar printr-un referendum.Desigur, sună bine şi e de dorit cadeficitul să fie cît mai mic. Ne-amlămurit cu toŃii că creşterea pe dato-rie este o greşeală. Dar pentru Ńări

ca România, situaŃia îndatorării nueste atât de dramatică cum este ceaa Greciei, Italiei sau Portugaliei. Pevremuri, un vicepreşedinte americana lansat o sintagmă celebră: „Reaganne-a învăŃat că deficitele nu con-tează”, după ce celebrul preşedinteamerican a redus taxele, a crescutcheltuielile dar a găsit uşor finanŃarepentru deficitele tot mai mari pe carele-a produs. De la această poziŃieextremă s-a ajuns la alta în direcŃiaopusă. Încă nici un politician nu adat sintagma la fel de colorată ca a

vicepreşedintelui Cheney, dar ea arsuna în felul următor: doar deficiteleîncep să conteze. Extremele suntfalse, întotdeauna. Deficitele conteazăla fel de mult cu creşterea econom-ică, sau cu modul în care se cheltu-iesc banii. Dacă deficite mici se chel-tuiesc pe salarii şi pensii este maigrav decât să ai deficite mari venitedin cheltuieli de capital şi investiŃiifăcute cu cap. De aceea, a discutadoar de deficite controlate în contex-tul românesc este o capcană a aus-terităŃii în care putem intra fără să

ne forŃeze nimeni. De aceea, asu -marea doar a deficitelor reduse estepericulos. Odată cu deficitele trebuieclarificate şi transparenŃa banilorpublici şi utilizarea acestora. Asu -marea unui consens pe investiŃii prio-ritare, dar şi pe investiŃiile în oameni– edu caŃie, sănătate – trebuie să du -bleze pactul fiscal. Dacă nu, aceastăafa cere de salvare a euro va avea celpuŃin o victimă colaterală: România,o Ńară săracă, coruptă şi slab dezvol -tată, dar model în ceea ce înseamnădeficitele.

urmare din pagina 6Dar să vedem: după cum arată cerce -tătorul Nicolas Werth într-un recent nu -măr din „l'Histoire”, dar şi după cumpăreau chiar realităŃile pentru cei deo anumită vârstă, „în prima jumătatea anilor 1970, URSS se vădea în vâr-ful puterii sale. În mai 1972, Acordu -rile Salt-1 (de limitare a armelorstrategice), semnate la Moscova, con-sacrau recunoaşterea de către StateleUnite a superiorităŃii militare şi nu -cleare sovietice. În anul următor,brusca creştere de preŃuri la petrol,consecutivă războiului din Kippour, adat un nou impuls ambiŃiilor soviet-ice: începând din 1973, URSS, unadin principalele Ńări producătoare depetrol, va beneficia de o formidabilăintrare de devize. În august 1975,ratificarea la Helsinki, de către ansam-blul Ńărilor europene, Statele Unite şiCanada, a Actului Final al ConferinŃeiasupra securităŃii şi cooperării înEuropa, va marca nu numai apogeul«Destinderii» între Est şi Vest, ci,mai mult, un succes major al diplo-maŃiei sovietice: recunoaşterea solem-nă a ordinei teritoriale şi politice pecare URSS-ul a făcut-o să prevalezedupă Al Doilea Război Mondial, înEuropa de Est. În schimbul acesteiconsacrări a status-quo-ului euro-pean, sovieticii au acceptat câtevaconcesii – ei le priveau ca declara-tive - referitor la respectul drepturiloromului şi libera circulaŃie a ideilor şia oamenilor”... Doar 10 ani mai târziu,însă, conducătorul de atunci alURSS-ului, recunoştea că „Ńara seaflă la capătul forŃelor, iar mecanis-mele sale economice funcŃioneazădin ce în ce mai rău”. Aveam decide-a face cu un bolnav economic,care nu doar vreme de 10 – 15 anistagnase economic, ci mult maimult, cu un stat care se confrunta,în inima sistemului sovietic, cu otriplă criză: o criză politico – ideolo -gică, una economică şi una demo -grafică. „În acelaşi timp, dedesubtulrigidităŃii sistemului, mai arăta Ni -

colas Werth, aveam de-a face cu otransformare profundă a societăŃiisovietice pe care puterea comunistănu a putut s-o discearnă”.

Desigur, problemele se vădeau deo -sebit de complexe, ne vom referi cuprecădere la cele economice. În sin-teză, apariŃia şi „dezvoltarea” uneiveritabile „economii a penuriei” prinerodarea ratelor de creştere, căderide productivitate a capitalului, deze -chilibru structural între cerere şi ofer-tă, respectiv magazinele alimentaregoale, produsele manufacturate deproastă calitate şi lipsind de multeori chiar dacă erau bani cu care săcumperi, vădind un notabil dispreŃfaŃă de nevoile omului ca atare.

Dezvoltând ideile, mai aveam de-a face cu o axă demografică defa-vorabilă creşterii, mai ales în ceea ceprivea evoluŃia populaŃiei active, de -venind imposibil de a se menŃine, in -diferent de preŃ, creşterea recur gân -

du-se ca în trecut la noi angajări. Aveamde-a face cu o exploatare, din ce în cemai mult spre est, a re surselor natu -rale, mai ales energe tice, care a cres-cut considerabil costurile de produc -Ńie şi a acutizat mari le probleme aletransportului, ale in frastructurii. Peurmă, o îmbătrânire a echipamen -telor şi a stocurilor de capital, o am -plificare consistentă a cheltuielilor mi -litare pe fondul competiŃiei cu SUA, ocriză a organizării eficiente a muncii,a folosirii eficiente a potenŃialuluiuman şi intelectual al societăŃii.

În sfârşit, tot în plan economico– demografic, societatea sovietică evo-luase şi involuase oricum în defavoa -rea progresului său. De exemplu, în -cetinirea creşterii demografice gene -rată de scăderea natalităŃii şi o creş -tere puternică a mortalităŃii, ravagiilealcoolismului ca viciu naŃional înraport cu lipsa de idealuri, deterio-rarea gravă a sistemului de sănătate

care înainte avusese performanŃeredutabile şi recunoscute. Paradoxal,o nouă societate, în fapt mult maipuŃin receptivă unor exagerări ideo-logice în condiŃiile în care populaŃiaurbană sporise la 66% (de la 49%),iar numărul celor şcoliŃi mediu şisuperior s-a amplificat de circa 20de ori. Tocmai acest ultim aspectconŃine un paradox: cei pe care sis-temul i-a ridicat, se pun împotrivalui. Un paradox doar în aparenŃă,întrucât în esenŃă este perfect expli -cabil: speranŃe noi, idealuri noi, maimultă libertate. Toate acestea auamplificat lacunele „societăŃii penu -riei”, ale „economiei producătorilor”,vădind forŃa demografică ca detona-tor al exploziei sociale mai mult saumai puŃin sângeroase. Astfel a s-aspart formal un imperiu sovietic con-dus de o nomenclatură îmbătrânită,opacă la ceea ce se întâmpla cuoamenii şi proiectele lor. Cum Rusia,

statele asociate (provenind din fostulimperiu) au avut, aveau, totuşi, ocontextură economică solidă şi utilă,pentru reconstruirea şi reconstituireaastăzi a forŃei acestora s-au produsmodificări tocmai în direcŃiile arătatedrept acute. Este drept, la început,reformele lui Gorbaciov nu au făcutdecât să accelereze dezorganizarea,dezarticularea, căderea imperiului sovie -tic. Iar lucrurile au confirmat o bună vre-me astfel. Era vorba de „un ucenic vră-jitor” subminat chiar de către logicainiŃiativelor sale, nu s-a „salvat” decâtpuŃin din ceea ce fusese înainte. Dar,cum arată unii sovietologi, „evitareahaosului total şi a băilor de sângecare puteau cu mare probabilitate acom -pania prăbuşirea imperiului sovieticreprezintă oare puŃin? Nici vorbă...

... Se pot desprinde astfel învă -Ńăminte. Pentru imperiul financiar mon -dial, pentru economia românească.Pot fi valorificate experienŃe sau con-traprestaŃii în ce priveşte finalitateasocială imperativ necesară a oricăreidezvoltări. Vedem, am văzut ce sepoate întâmpla, indiferent de împre-jurări, de circumstanŃe, dacă de unastfel de obiectiv uman atât dedezirabil, nu se Ńine seama. SituaŃiilese înrăutăŃesc. Să mai Ńinem, totuşi,cont şi de religie...

... Băncile sunt internaŃionalizate,capitalul a devenit global, desigur, cucentre sensibile de putere în statedezvoltate ale lumi, activităŃile impor-tante sunt, în mare măsură, globaledar datoriile sunt suverane, iarbugetele se construiesc şi se aprobănaŃional. O situaŃie complicată cususŃinători şi adversarii dintre ceimai diferiŃi. ExperienŃa istorică, aistoriei economiei ne spune însă cucertitudine că imperiul financiarmondial nu va putea supravieŃui încondiŃiile în care adânceşte falia din-tre cei foarte bogaŃi - tot mai puŃini- şi cei foarte săraci - tot mai mulŃi.Până la urmă, cine pe cine păzeşte?Şi cât va costa, ce preŃ va aveaprăbuşirea, dacă va cădea?

Adev@ratul pact fiscal pentru RomâniaDan SUCIU

Moscova - frumoasa biserică “Vasili Blajenâi”

Vedere din Bucureşti

Trecerea de la plastica arhitecto -nică romanică la cea gotică a fostsemnalată la bisericile cisterciene. Unmonumentul gotic important în eco -luŃia arhitecturii religioase din Tran -silvania este biserica de la CârŃa.Această construcŃie conŃine, pe lângăelemente specifice arhitecturii goticepropriu zise, şi unele de sorginte alegoticului burgund: Corul poligonal,boltă sexpartită, portalul cu o am -brazură bogat ornamentată, arhivoltăfrântă, capiteluri croşetă, consolele şi

cheile de boltă cu figuri umane (Iisus,Maria) sau frunziş vegetal, frunze sti -lizate sau flori de stejar, etc....

În secolele următoare, apar bise -ricile gotice de tip sală mai modesteca dimensiuni, acesibile comunităŃilormai mici, în bazinul Târnavei mariprecum cele din Bratei Curci, AŃel,Şaroşul pe Târnave, Richiş, CopşaMare, Mălâncrav.

În categoria plastică aritecturalăun loc important îl ocupă sculpturafigurativă de mici dimensiuni, piesede mobilier din lemn, cu precădereamvonul, strana, canaturile de la uşi,cristelnicele din piatră, metal ( bronz)şi lemn, obiecte de mobilier liturgic,altarele pictate.

Dintre cristelnicele cele mai renu-

mite sunt cele din Mălăncrav, Cisnă -die, Cristian, Bratei, Biertan, Dârlos,etc. Unul dintre meşterii sibieni careau lăsat adevărate capodopere de mo-bilier sculptat a fost Andreas Le -picidra. Amvonul bisericii din Sibiu,de formă prismatică cu motive demuluri, fleuroane, şi croşete în relief,cât şi cu muluri tri şi patru lobatetraforate, este creaŃia reprezentativă aacestui sculptor de excepŃie al evuluimediu transilvănean.

În colecŃiile Muzeului „Brukenthal”se află o sculptură ronde- bosse, deoperă de referinŃă pentru sculpturagotică sibiană timpurie, lucrare dincalcar fin, alb gălbui, cunoscută subtitlul de „ Pieta” din 1400, un grupstatuar, în care Maria aşezată pe opiesă de mobilier gotic, Ńine pe ge -nunchi torsul neînsufleŃit a lui Iisuscu braŃele dispuse cruciş în faŃă.Torsul Mariei este răsucit uşor spredreapta cu capul uşor înclinat înaceiaşi direcŃie. Chipul Mariei expri -mă o tristeŃe resemnată, realiată cuo remarcabilă sensibilitate şi fineŃe.Faldurile veşmintelor aşezate logic pecorpuri urmăresc firesc anatomia aces-tora, sunt un element specific sculp-turii gotice.

Altarele din bisericile gotice, darmai ales numărul lor, au avut un rolextrem de important mai ales în pe -rioada premergătoare Reformei, fiindindispensabile practicării cultului, darmai ales pentru a exprima prestigiulşi averea clericilor care prestau ser-viciul divin.

După documentele existente înarhivele bisericii Evanghelice, în bise -rica din Sibiu ar fi existat 24 dealtare. După părerea unor specialiştinumărul acestora a fost mult maimare. Având în vedere numărul marede biserici germane din Transilvania,

realizarea altarelor a devenit o acti -vitate profitabilă, căpătând o mareamploare.

Dacă acestea, în perioada de în -ceput, erau sub aspect artistic mo -deste, ulterior au devenit complexeopere artistice care îmbinau sincreticpictura şi sculptura. În principal auproliferat altarele poliptice, (cu aripisau voleŃi), cu scrin central sau cupanou central şi respectiv fixe, avânddoar predelă panou central şi coro -nament.

Unul din primele altare, dintre ce -le mai reprezentative pentru bisericilesăşeşti din mediul rural, este cel dinbiserica din Mălâncrav (jud Sibiu).Acesta este un poliptic cu panoucentral dedicat Mariei a cărei ima ginecu pruncul în braŃe înconjurată cuîngeri şi sfinte predomină partea cen-trală a altarului.

ParticularităŃile stilistice ale aces-tui altar sunt date de tendinŃa deruralizare, cu îmbinarea iconografieibizantine, care reprezintă un element

de noutate, de specificitate locală.Un altar de factură deosebită,

păstrat la muzeul Brukenthal, provinede la biserica din Boian (jud. Sibiu).Este un triptic cu panou central de -dicat Mariei. Tehnic, realizat ca unrelief sculptat şi pictat într-o deplinăunitate stilistică. Un moment impor-tant în istoria picturilor de altare afost marcat de evoluŃia operei cunos-cutului pictor sibian Vincentius, carea realizat un mare număr de altarela biserici din jurul Sibiului. Astfelaltarele din: Mediaş, Ocna Sibiului,Cisnădie, Movile, Nemşa şi multealtele, semnate de către acesta suntla confluienŃa picturii gotice cu spi -ritul picturii renaşterii, amintind deatmosfera picturii lui Lukas Cranah.

Având în vedere numărul mare delucrări realizate de către acesta, pe oîntinsă arie geografică, se presupunecă maestrul a avut ucenici şi că arealizat la Sibiu un atelier de altare,o adevărată şcoală de pictură reli-gioasă autentică şi originală.

ART~ ECONOMIE VINERI 16 DECEMBRIE 20118

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Arta plastic@ a germanilor

de pe meleagurile sibiene. III

14 decembrie 1911. Norvegianul Roald Amundsenatinge, primul, Polul Sud.

Biserica fortificată de la BrateiuBiserica de la CârŃa